iste_il

6
Poezii vesele...cu jocuri de cuvinte Ala-bala, alandala de Aurora Conţescu Niciodată, nici chiar rar, Cu un tun poţi să tuni, Mărul nu creşte-n mărar, iar pe lună nu- s aluni, Varul n-are nici un văr Puştiul nu poate să- mpuşte Şi e purul adevăr, Şi nici muştele să muşte Nici o pară n-are păr, Crezi că bulgărul de sare, Mandarine, ca desert, Dacă-l iei în mână sare? N-ai putea găsi-n deşert, Cum să sară, doar nu-i de-ai străbate zeci de mile broască! Nu sunt pomi unde s-atârne Dar o broască o să-ţi deie În deşert sunt doar cămile, Voie s-o deschizi cu cheie? Însă toate-s foarte cârne. Poezia conţine jocuri de câte două cuvinte care sunt foarte asemănătoare sau identice ca formă dar au înţeles diferit. Pe baza acestei poezii se pot crea o mulţime de cerinţe: Înv. Moisă Monica Şc. cu cls. I-VIII Luna Structura Luncani

Upload: clea1

Post on 27-Oct-2015

76 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

act

TRANSCRIPT

Page 1: iste_il

Poezii vesele...cu jocuri de cuvinte

Ala-bala, alandalade Aurora Conţescu

Niciodată, nici chiar rar, Cu un tun poţi să tuni,Mărul nu creşte-n mărar, iar pe lună nu-s aluni,Varul n-are nici un văr Puştiul nu poate să-mpuşteŞi e purul adevăr, Şi nici muştele să muşteNici o pară n-are păr,

Crezi că bulgărul de sare, Mandarine, ca desert,Dacă-l iei în mână sare? N-ai putea găsi-n deşert,Cum să sară, doar nu-i de-ai străbate zeci de mile broască! Nu sunt pomi unde s-atârneDar o broască o să-ţi deie În deşert sunt doar cămile,Voie s-o deschizi cu cheie? Însă toate-s foarte cârne.

Poezia conţine jocuri de câte două cuvinte care sunt foarte asemănătoare sau identice ca formă dar au înţeles diferit.Pe baza acestei poezii se pot crea o mulţime de cerinţe:

1. Subliniază şi grupează cuvintele asemănătoare sau identice şi explică înţelesul fiecăreia;

Ex. măr – fructul pomului fructifer numit măr mărar- plantă aromată cu frunze lungi şi înguste2. Formulează propoziţii din care să se înţeleagă clar

înţelesul acestor cuvinte;3. Observaţi cum s-au format cuvinte de genul: rar - mărar desert- deşert

lună- alună sau găseşte şi scrie cât mai multe astfel de perechi

Înv. Moisă MonicaŞc. cu cls. I-VIII LunaStructura Luncani

Page 2: iste_il

O fetiţă a fost întrebată cum se numeşte. Ea a răspuns: - Dacă vrei să-mi afli numele, dezleagă această ghicitoare a literelor:De-o cauţi pe prima La jder litera o vei afla,La cal şi lup apoiPe cea ce va urma.A treia nu-i la lup,Dar o găsiţi la leu.V-o spun pe cuvântul meu,Doar la păun şi elefant pe-a patra.De vreţi să cercetaţiPe ultima s-o depistaţi,La râs şi urs nu încercaţi,La rac găsiţi ce căutaţi

Literele care alcătuiesc numele fetiţei se află pitite în cuvintele subliniate.

Succes!

Page 3: iste_il

Isteţilă-i un puştanArgint viu, un năzdrăvan...- Ce cauţi, măi frate-n car?- Vreau nişte bostani să car!- Multe ţi se-nvârt în cap...- Hainele nu mă încap.- Taci, şi-ţi dau în schimb un leu.- Nu-s balaur şi nici leu...- Iada peste casă sare?- Doar de-i pui pe coadă sare!- Coşarii pe horn ce-ţi par?- Parcă-s urşi în vârf de par!- Poate-ţi faci din şipci un zmeu...- Făt-Frumos l-a-nvins pe zmeuŞi-i viteaz.... în generalParc-ar fi chiar general!

- Te-am văzut vara la Mare.

- Da, am fost la mama-mare!

- Mă, tu n-ai să mori în pat- Mda, cândva era s-o patC-a venit tiptil o capră,Şi m-a azvârlit pe-o capră,Sus, pe-o schelă, la o casă...- Asta-o spui, desigur, ca

săNe arăţi că eşti un piciŞugubăţ, isteţ de pici...Măi... deştept între deştepţiMulte gânduri îmi deştepţi...Place-mi-e că eşti cu....minte,Însă şi-un copil cuminte...

Isteţilă de Irimie Străuţ

Page 4: iste_il

Cerinţe care se pot formula pe marginea poeziei ... şi multe altele1. Din cuvântul car, obţine alte cuvinte noi, cu înţeles, schimbând litera de la sfârşitul cuvântului cuvântului; 2. Găseşte şi alte înţelesuri pentru cuvântul cap. Exemplifică prin propoziţii;3. Găseşte adjective potrivite pentru cuvântul leu în fiecare din cazurile date;4. Găseşte căt mai multe expresii în care apare cuvântul sare;5. Ce alte înţelesuri mai poate căpăta cuvântul par în contexte diferite?6. Alcătuieşte o propoziţie în care toate cuvintele să înceapă cu sunetul Z;7. Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul general să aibă pe rând funcţia de subiect, nume predicativ, atribut, complement. 8. Explica expresiile: în gura mare în fuga mare rău de mare cal de mare face gură mare9. formează cuvinte noi înlocuind primul sunet al cuvântului pat;10 capră- găseşte şi alte sensuri ale cuvântului. Alcătuieşte propoziţii;11 Alcătuieşte familia de cuvinte a cuvântului casă;12. Găseşte sinonime pentru cuvântul pici;13. Găseşte antonime pentru cuvântul deştept;14. Explică următoarele expresii: a luat o hotărâre cuminte aşteaptă cuminte15. Găseşte adjective potrivite pentru substantiveledin poezie care au fost scrise cu diferite culori;16. Găseşte cât mai multe substantive potrivite pentru adjectivele din poezie scrise cu diferite culori;

Page 5: iste_il

Am găsit aceste poezii, mi s-au părut simpatice şi potrivite pentru a formula tot felul de cerinţe care să-i facă pe elevi să pună în aplicare în mod plăcut diverse probleme de limba română parcurse de ei.

În plus dacă urmăriţi cu atenţie desenele veţi vedea la ce modele se poate ajunge de la un simplu creion, cu puţină imaginaţie. Încercaţi şi alte variante!