Modulul 1

Fundamentele civilizatiei europene

Individualism. Umanism. Natiune. Democratie. Capitalism

Modulul isi propune analiza Europei ca civilizatie multiculturala, cu o identitate proprie, pentru intelegerea Uniunii Europene si asumarea identitatii europene( Braudel, metoda sintactica)

-Cultura-Margaret Mead- ansamblu al credintelor, atitudinilor, valorilor, normelor, ideilor, operelor, simbolurilor, tehnicilor, institutiilor, cutumelor, riturilor, moravurilor in epoca si in spatiu

-Marcel Mauss- ‘’tot ceea ce a realizat omenirea’’, diferit de natura, care nu e produsa de om

-Civilizatia- Braudel- ‘’ansamblul caracteristicilor pe care le prezinta viata colectiva a unei comunitati umane sau a unei epoci’’

-se identifica cu ideea de progres- progresul cuprinde elemente comune ale culturilor care caracterizeaza nivelul de dezvoltare la un moment dat

-caracteristicile comune, ceea ce e specific speciei umane, la un anumit moment istoric

Mircea Malita-‘’civilizatia uneste, culturile diferentiaza’’(‘’10.000 de culturi, o sg civilizatie’’)

Caracteristicile civilizatiei

Spatiu de referinta- presupune o arie cultural-mentala, referinte geografice, anumite relatii cu mediul, un mod de viata- Europa este un spatiu cultural si istoric

Un tip de societate-anumite relatii de putere, institutii, un sistem juridic, forme de stat, un tip de ordine sociala, un mod de viata societate europeana

Un sistem economic- un mod de productie, repartizarea mijloacelor, distribuirea sociala a produselor muncii, relatii si mod de organizare, tehnologii si surse de energie orice civilizatie a produs surplus, problema a fost repartizarea acestuia, de aici importanta capitalului, a bancilor si burselor de marfuri, echivalente cu o folosire eficienta in scopul dezvoltarii

O mentalitate colectiva- un mod de reprezentare si explicare a lumii, atitudini dominante, ideologii si sisteme de legitimare, identitati colective

Cum intepretam istoria ?

-realitatea din trecut prin prisma prezentului

-neutralitate axologica- Fals- suntem influentati de tehnologie

Braudel, Hegel, Tonybee, P.P.Negulescu- civilizatiile au un sens comun, sesizabil doar prin lectura globala a timpului istoric( teleologia- totul a fost creat cu un anumit scop, cauza finala ; totul creat de Dumnezeu pt a servi omului)

*prin analiza civilizatiilor ca anasamblu, nu ca succesiune de evenimente

*prin intelegerea structurilor, a ‘’unitatilor’’ sau a ‘’gramaticii civilizatiei’’(Braudel)- ca si in gramatica, sintactica(logica, relatiile, regulile) prevaleaza asupra fapticului

Viziunea teleologica nu este impartasita de Karl Popper, care, in ‘’Mizeria istoricismului’’ subliniaza ca ‘’orice idee este determinata de timpul sau, a.i. niciuna nu are realitate transistorica’’, deci trecutul nu poate fi inteligibil prin normele prezentului. Produsele culturii unei civilizatii sau epoci sunt circumscrise contextului in care au aparut. Nu pot fi extrapolate in explicarea structurilor/formelor culturale are prezentului.

‘’Unitatile Europei’’- Braudel le defineste ca elemente constituente ale civilizatiei europene

*arta si spiritul-desi produse intr-o anumita cultura, se propaga rapid si influenteaza tot spatiul cultural european

*economia- Europa e un spatiu material integrat prin comunicatii, schimburi, interdependente si mare densitate de interactiuni( fluvii, rute comercial)

*organizarea diferita- in functie de ‘’poli de dezvoltare’’, multi-centrica. Unificarea unui spatiu geografic mic, dar dens, prin cooperare si competitie( principiile care stau la baza integrarii)

*politicul- ‘’unitate aleatoare’’ care presupune un continuu joc politic pan-european( diplomatie, relatii de putere, razboaie, mariaje), aliante in continua schimbare, o anumita stare mintala( cautare, unirea in fata celui mai puternic)

Individualismul- Alain Renaut, Era individului, Iasi, I.eu, 1998

Civilizatia occidentala este o civilizatie a subiectului, care cunoaste si actioneaza individual, ca motor al progresului(empowerment), parghia modernitatii

-emancipare prin alfabetizare, dezvoltarea persoanei umane(paideia, humanitas), drepturi civile si politice, lupta de clasa(Marx), libertate interioara si detasarea de lumea mizerabila(crestinism)

-efortul actiunilor colective(cultura, politica) are ca scop sa intareasca capacitatea individului in raport cu natura(resurse, susrse de energie, cucerirea spatiului), cultura(creator de produse culturale), politicul(dreptul de a decide asupra sferei publice, exercitarea puterii, autoritatea) {tehnologia, stiinta, cunoasterea, educatia, civitatea,toate sunt mijloace de a intari capacitatea individului} Relatia epistemologica fundamentala subiect/obiect specifica stiintei occidentale

In civilizatia europeana, Individul este centru de referinta, iar nu grupul social ( asta pana in sec. XVIII cand apare ideea de natiune)

-Toate civilizatiile nou-occidentale au fost mai intai civilizatii colectiviste, unde formele colective si sistemul social(clan, trib, familie traditionala, comunitate civica) au prevalat fata de individ

-Abateri au fost natiunea(sec 18), utopiile comunitariste(Th. Morus- ‘hommo in communi’ ; vocatia comunitara a omului, Fournier, Saint-Simon) si partidul-stat(comunism)

Sursele individualismului

*morala biblica- fiecare e unic, fiind creatia lui Dumnezei, Decalogul si Poruncile din Noul Testament, referindu-se la modul de reglare al relatiilor dintre indivizi

*dreptul roman- dreptul de proprietate asupra bunurilor prin trei competente juridice- usus, fructus, abusus(folosire, transmitere si instrainare). Civilizatiile non-europene : pamanturile nu se vand, dar se pot transmite temporar ; chiar si

casatoria(drept de posesie) a fost reglementata similar. Proclamarea proprietatii individuale ca un drept fundamental-Declaratia drepturilor omului si cetateanului (1798)

*religia protestanta- dreptul fiecaruia de a comunica cu divinitatea( prin lectura rextelor sfinte), fara intermediari

*iluminismul- emancipare prin cultura, ratiunea e un atribut esential al individului, caruia i se recunoaste capacitatea de a judeca, de a avea propriul punct de vedere asupra oricaror fapte

*Declaratia drepturilor omului si cetateanului- produs al Revolutiei Franceze, individul devine cetatean, ipostaza noua, titular de drepturi recunoscute de stat, ceea ce intareste puterea sa in raport cu societatea

*liberalismul politic- ideologie ce pune in prim-plan libertatea persoanelor ( deosebit de servitute), capacitatea lor de a decide. E un sistem de reglare sociala prin relatia simetriei dintre drepturi si responsabilitati, clauza limitarii reciproce a drepturilor regleaza eventualele confruntari intre drepturile individuale (libertatea mea nu trebuie sa aduca atingere libertatii celor din jur)

Umanismul-Constantin Noica, Modelul cultural european, Bucuresti, 1993

Valorile umaniste

*Tratatul de la Lisabona- valorile comune sunt determinate de o conceptie europeana despre lume, care are in centrul sau umanismul ; din umanism deriva filosofia identitara- egalitatea persoanelor, libertatea, respectul ratiunii.

-contrasteaza cy rasismul, razboaiele, exterminarile etnice, ideologice si religioase

Seunsurile umanismului

*conceptia despre lume- incredere in potentialul si masura omului- ‘’omul e masura tuturor lucrurilor’’(Protagoras)

-omul ca subiect, ca element al progresului

-filosofie opusa crestinismului si civilizatiei medievale( tomism, scolastica medievala)

*valoare in sine- omenie, toleranta, solidaritate( un sens oarecum crestin)

Evolutia conceptiei umaniste

*ca valoare, a existat dintotdeauna, chiar daca nu a fost dominanta, alaturi de valori opuse ca puterea, competitia, suprematia, ierarhia sociala

*conceptia si folosofia- umanismul istoric a aparut ca o doctrina a negarii, ca o alternativa la credinta si transcendenta, odata cu Renasterea(Boccacio, Petrarca) si iluminismul. Omul nu se mai supune divinitatii si crede ca are suficienta putere ca sa domine lumea. Cu alte cuvinte, o filosofie a subiectului, culturii rationale, materialiste si antropocentrice ; Asociat cu ganditorii Rabelais si Erasmus

-in timp devine termen ambiguu, fiind asociat oricarui produs al actiunilor umane( tehnic, socialist)

-Humboldt preia termenul de ‘’humanitas’’( azi inlocuit cu ‘’demnitate umana’’) din care rezulta ‘’umanism’’

-nu a insemnat doar emancipare prin cunoastere si educatie, ci si exercitare de drepturi si responsabilitati, un standard al existentei

Natiunea-Ernest Gellner-Natiuni si nationalisme ; Guy Hermet- Istoria natiunilor si a nationalismului in

Europa ; Anthony Giddens- The Nation-State and Violence

Natiunea ca solutie politica -nu doar comunitate politica, ci si un produs mintal si istoric al civilizatiei europene

Europa natiunilor este principalul obstacol in realizarea unificarii politice   ; divizarea in natiuni suverane nu e doar un produs cultural de conjunctura, ci un atribut istoric

‘’natio’’=nastere ; ideea apare in secolele 15-16 din nevoia de stabilitate politica a comunicatilor pe un teritoriu

a)nevoia de stabilitate a taranimii fata de proprietar

b)renasterea statului

c)trecerea heteronomie ->autonomie

a) In Evul Mediu exista 2 principii de drept- de senior(proprietar) si de folosinta(care revendica dreptul de proprietate si

transmitere, ducand la razboaiele taranesti din secolul 15)

-Natiunea devine o forma de reglementare a acestor drepturi pe baza continuitatii si avantajului celor care s-au nascut pe un anumit teritoriu(garant al dreptului de urmas). Aparitia ei marcheaza dominatia definitiva a elitelor asupra grupurilor autarhice si a maselor de tarani, incapabile de a realiza coeziunea sociala.

-Noul tip de ordine sociala e consolidat prin evolutia industriala care inlocuieste elitele cu burghezia, prin emanciparea care a extins baza de participare sociala in favoarea muncitorilor industriali

b) Prin renasterea statului s-a propus inlocuirea Imperiului Roman in cadrul unor noi entitati politice

-La inceput, ramasitele administrative au fost valorificare in organizarea teritoriala a entitatilor religioase(diocezele se aseamana cu municipalitatile romane)

-De abia mai tarziu apare tentativa de recompunere statala, care se face prin incercarile de restabilire a Imperiului ca forma etatica (Renovatio Imperii- Otto, sec 11)

-Ulterior, corespondenta dintre spatiu de resedinta, organizare politica si identitatea colectiva( limba, destin, etnicitate) s-a facur sub forma statelor nationale (sec 18)- statul care intrupeaza vointa unui popor care garanteaza suveranitatea asupra teritoriului de referinta si unitatea in jurul apartenentei la aceeasi comunitate

c) Heteronomie= principiul transcendentei ; omnis potestas a Deo( orice putere vine de la Dumnezeu) la autonomie=

principiul imanentei ( sec 17 si Reviolutia Franceza)

-Societatea autonoma e legitimata prin puterea umana, autoritate civila( negarea religiei) ; Puterea politica este ea insasi un principiu moral, imanent si pragmatic( Machiavelli)

-Emanciparea incurajeaza formele colective de reglementare consensuala si obligatii civice ; Comunitatile umane devin autoguvernate( organziare proprie consensuala) si reclama principiul suveranitatii in numele unei noi surse de legitimare- drepturile nationale, care tin de conditia umana (Rousseau)

-Comunitatea politica e circumscrisa unui teritoriu si include pe toti cei care impartaseau o serie de comunalitati culturale- ex : relatia intre drepturile omului si apartenenta politica

Definitia natiunii= comunitate politica autoguvernata si atasata unui teriroiu ; colectivitate in teritoriu clar, administratie unitara, monitorizara reflexiv atat de aparatul intern de stat, cat si de ale altor state(Giddens)

Termenul se aplica la inceput doar unor enclave culturale in interiorul culturii dominante sau comunitatilor expatriate (englezii la Sorbona, nemti muncitori in Estul Olandei).

Statul-natiune=set de forme institutionalizate de guvernare ce mentin un monopol administrativ asupra unui teritoriu cu granite fixe.

Indiferent daca se legitimeaza prin vointa sau cultura(Renan sau Herder), e circumscrisa unui teritoriu in care functioneaza statul-natiune, care garanteaza suveranitate comunitatii respective

Uniunea Europeana promoveaza identitatea postnationala, deconectata de reperele statului national.

Herder si Fichte

-‘’Discurs despre natiunea germana’’-‘’Volk und Kultur’’

-conceptia presupune comunitatea de limba si de sange( jus sanguinis) nu a institutiilor si legilor. Nu statul reprezinta natiunea, ci societatea e indrituita sa se organizeze sau nu intr-un stat-> prevalenta natiunea-societate

-Herder a introdus un sens etnocultural ‘’Kultumation’’ de unitate a popoarelor in afara statului unic. Natiunea etnica e anterioara si superioara indivizilor care o compun

-aceasta abordare a justificat la sfarsitul sec 19 pangermanismul si conceptul de Mitteleuropa(spatiu german transteritorial)

Ernest Renan

-introduce conceptul de ‘’natiune electiva’’-comunitate politica formata prin apartenenta(identificare) liber consimtita

-nu e anterioara si nu se transmite ca un dat ereditar ; teritoriul nu e esential ci dorinta de a trai impreuna si liberul arbitru(plebiscit cotidian)

-spre deosebire de H si F pt care nu statul reprezinta natiunea, ci socientatea e indreptatita sa se organizeze intr-un stat, Renan creeaza conceptul de stat-natiune, un spatiu politic format prin libera alegere a cetatenilor

-e o formula consensuala apropiata de ‘’patriotismul constitutional’’(Habermas) si de identitatea politica a cetateniei UE+identitatile postnationale identificate de Renan

-in sec 19 conceptul devine central dupa aparitia statului-national si a ideologiei care sa justifice suveranitate nationala

-Europa are o abordare teritoriala a natiunii, cea care are dreptul legitim de a administra un teritoriu. SUA-comunitara

Democratia ca sistem de guvernareDemocratia este un sistem de guvernare in care conducatorii sunt permanent raspunzatori pentru actiunile lor in spatiul public fata de cetateni, care actioneaza indirect prin procesul de competitie si cooperare care are loc intre reprezentantii lor alesi(Dahl,2003)

Ca sistem de guvernare, democratia functioneaza pe baza unor proceduri minimale care, dupa Dahl, se constituie in 9 standarde indispesabile :

1. Controlul asupra deciziilor guvernamentale care privesc politicile publice revine reprezentantilor alesi.

2. Reprezentantii sunt alesi prin competitii electorale periodice si in mod transparent.

3. Orice persoana adulta are dreptul de a-si alege reprezentantii

4. Cetatenii au dreptul sa se exprime, fara pericolul de a fi pedepsiti.

5. Orice persoana adulta are dreptul de a candida pentru functii publice.

6. Cetatenii au dreptul de a cauta surse alternative de informare.

7. Cetatenii au dreptul de a infiinta asociatii sau organizatii relativ independente.

8. Reprezentantii alesi prin vot trebuie sa aiba posibilitatea sa-si exercite atributiile constitutionale fara a fi supusi unor eventuale imixtiuni

9. Societatea trebuie sa se autoguverneze, sa fie capabila sa actioneze independent de constrangerile impuse de un sistem politic suprastatal.

Evolutia democratiei

Aceasta forma de guvernare s-a extins, fiind astazi acceptata ca universala. Huntington analizeaza evolutia democratiei prin intermediul a trei valuri :

*Democratia antica *Democratia modernitatii *Democratia universala

-La baza democratiei sta principiul evanghelic al egalitatii tuturor oamenilor. De aceea a fost aplicat si in institutiile religioase(toti oamenii sunt creatia lui Dumnezeu). De exemplu, Papa a fost ales incepand din 499.

-Ulterior s-au creat institutii adecvate, care sa operationalizeze separatia puterilor in Stat. Asa a aparut Magna Charta (sec 13), Dieta in zona central Europeana si cantoanele helvetice. Institutiile si principiile democratiei au si un support legal, Constitutia (desi UK, Israel si Noua Zeelanda nu au constitutii)

-Revolutia Franceza si iluminismul (sec 18) au adus un criteriu universal al guvernarii democratice, anume drepturile omului. Sec 20 instituie respectul pentru minoritati(chiar daca majoritatea decide)

-Democratia nu este solutia ultima. Se invoca astfel o dualitate dunctionala : democratia este un proiect( o idee reglatoare, o utopie), dar si o realitate concreta. Exista o distanta intre cele doua. Bobbio face in acest sens distinctia dintre democratia formala(proiect) si democratia substantiva(reala).

Capitalismul

Origini

-se bazeaza pe o idee simpla : sec 16, Germania(landul Baden-Wurttenberg)- bogatia nu trebuie sa fie un scop in sine, ci un capital producator de avere suplimentara ; Chiar daca mai avansata tehnologic, ideea nu apare in China, ci in centrul Europei

-protestantismul poate fi considerat o sursa. Dupa Weber, capitalismul e o forma de civilizatie rezultata din contributia calvinismului :

*Individualism- favorizeaza initiativa privata

*prioritatea actiunii, nu contemplatiei(ca in biserica orientala)

*alfabetizarea- tiparul, traducerea Bibliei

*viata ascetica- cultele reformate ; duc la formarea surplusului, folosit drept capital, nu pentru consum imediat

-Weber da o interpretare cultural-religioasa, dar Marx nu foloseste termenul de capitalism- pune accentul pe aspecte materiale- pauperizarea taranilor si transformarea lor in forta de munca urbanizata, masificata si impersonala, usor de exploatat

-modul de productie capitalist si de societate burgheza e chintesenta argumentarii lui Marx.

-in conceptia lui Adam Smith(scotian, sec 18, ‘’Avutia natiunilor’’), capitalismul, ca mod de organizare economica, a facut posibil succesul revolutiei industriale ; a accentual rolul pietei ca mecanism reglator al intregii vieti sociale ; a dezvoltat interpretarea liberala (capitalismul se bazeaza pe un schimb liber intre indivizi liberi si suverani care vizeaza avantajul reciproc) care presupune 3 conditii indispensabile :

*proprietatea privata- propice pentru a genera avutie

*maximizarea profitului- asigura bunastarea individului/societatii

*incurajarea concurentei- autoreglare cerere/oferta care duce la eficienta economica ; consumatorii, nu statul decid ce se produce si la ce prêt

Capitalismul si piata europeana comuna

-Capitalismul reprezinta un mod de productie si un tip de societate larg raspandite. Nu face referinta la un produc tipic civilizatiei europene

-piata comuna= parghie a capitalismului continental, baza de constructie si motorul integrarii europene(din 1950) ; pana atunci, proiectele de unificare politica si culturala esuasera

Provocarile capitalismului

-in ce masura capitalismul va supravietui ca forma de civilziatie si solutie globala a problemelor din societate ?

Dupa ce a supravietuit comunismului sovietic si asiatic, apar noi intrebari si se perfectioneaza, se face mai adaptabil

*Care va fi rolul statului, daca unul din efecte e slabirea sectorului public ?

*Daca piata libera decide ce se produce in ce masura poate stabili cat sa se produca ?

*Cat e de adecvat pentru tarile sarace sau nedemocratice ?

*Statul bunastarii poate sa faca fata unor probleme noi precum cresterea competitivitatii externe, somajul, declinul demografic, migrantii, nevoia de asistenta si protectie sociala ? Dar competitiei exacerbate si nevoilor din ce in ce mai mari de echitate si protectie sociala ?

*Ce tip de capitalism promoveaza UE ?

Modulul II

Patrimoniu istoric comun

Patrimoniu antic. Crestinism. Imperii coloniale. Mari fragmentari transcontinentale si legitimarea lor. Revolutia industriala. Frontiere. Unificarea Europei.

Un patrimoniu istoric comun asigura unitatea spatiului cultural si spiritual european si justifica teza unei civilizatii europene, caracterizare de : spiritul european(Compagnon si Seebacher)

*prevalenta ratiunii(greci si iluminism)

*armonie si simetrie(greci si helenism)

*libertate(nemti)

*egalitate naturala a oamenilor(stoici)

*ordine sociala(romani)

*interdependenta entitatilor(crestinism)

*spirit comunitar(slavi)

*importanta tehnicilor si industriei(Revolutia industriala)

*progres continuu(iluminism)

*importanta actiunii(protestantism)

*antropocentrism(Renastere)

*drepturile omului(Revolutia Franceza)

*superioritatea morala a occidentului(colonialism)

*importanta muncii si creatiei(modernism)

Etapele civilizatiei europene :

*Epoca megalitica(4000-2000i.e.n) ; *Celtii(sec 6-1 i.e.n) {metalele, destelenirea prin foc, cultura cerealelor, egalitatea membrilor ; epoca fierului-metalurgie ; Germania, Franta, Benelux, Irlanda} ; *Greco-romanii(6 ien-4en){inventarea cetatii si a democratiei antice} ; *Primele invazii barbare(sec 5-8){ostrogotii, hunii, vandalii, saxonii ; cei mai sedentari-structura sociala proprie- germanii si francii ; agricultori-slavii} ;* al doilea val de migratii(sec 9-10){arabii, maghiarii si vikingii} ; *Imperiul Carolingian(sec8-10){prima tentativa de unificare europeana} ; *Unificarea crestina si catedralele gotice(11-15) ; *Renasterea (15) si Reforma(16) ; *Iluminismul

si Revolutia industriala (18) ; * Drepturile omului sis tatul natiune(19) ; *Experienta totalitarismelor din sec 20{nazist si stalinist) ; *Reconstructia europeana( dupa 1945)

Patrimoniul Antic-P.P.Negulescu, Destinul omenirii; Zoe Petre, Cetatea greaca ; Remi

Brague, Europa, calea romana

Dupa Negulescu, contributia antichitatii poate fi sintetizata de :

*democratia greaca 

*insituttii noi(Ecclesia, Senatul roman)

*forme noi de guvernare(republica)

*noi identitati colective(diaspora greaca si cetatenia romana)

*cetatenia si polisul grecesc

*dreptul roman

*cultura antropocentrica(Protagoras)

*importanta ratiunii(sofistii)

*urbanizarea(cetatile-state, municipiile romane)

*un nou stil de viata(comunicatii, canalizare, biblioteci, servicii publice)

*valori specifice civilizatiei antice(paideia la greci, virtus la romani)

Primele civilizatii prorpiu-zide apar aproape concomitent acum 2500 de ani

*Celtii(6-1)-Franta, Irlanda, Centrul Europei ; *Grecii(sec 6-146)-Roma cucereste Grecia ; *Germania(sec 5 ien)- vin din regiunea baltica si urmeaza Dunarea

Civilizatia greaca

Politic : democratia ateniana, cetatenia polisului

Cultural : inventarea literaturii ca arta, relatia stiinta-filosofie, arta antropocentrica(sculptura)

Spiritual : mitologie antropomorfa, politeista, credinta in destin, relatia cosmos-pamant, intre oameni si zei

Urbanistic : retea de cetati(coloniile diasporei), centre de cultura, autonomie, arhitectura elenismului, cele 7 minuni ale lumii

Educational : Akademia- Platon, 387 ien, scoala filosofilor si oamenilor de stat ; Lykeion-Aristotel-mate, filososfie, muzica si gimnastica ; Metoda socratica- euristica

Civilizatia romana

Cetatea(‘’urbis’’)-modelul metropolei, structura multiculturala, concentrarea puterii, pomparea de resurse la Roma

Ordinea politica- nicio persoana nu poate concentra de una singura puterea, specializarea pe domenii de activitate publica, alegeri/numiri in functii in baza competentelor/averii

Civis romanus-acordata prin nastere, apoi prin asimilare si naturalizare ; drepturi garantate(proprietate, miscare, expresie limitata) ; virtus sau virtutea civica

Orbis romanus- mare nostrum- spatiu multicultural la Mediterana ; vaste retele de comunicatii, orase, monumente ale puterii(arcuri de triumf, mausolee), limes(frontiera exterioara)

Crestinismul-cujus regio, ejus religio-religia principelui devine si cea a supusilor

-Edictul de la Milan-313- Imparatul Constantin- devine religie dominanta in Imperiu

-dupa caderea Romei in 410, biserica se organizeaza in edificiile publice si structura territorial-administratica a fostului imperiu(diocezele; evecii sunt alesi de comunitatile locale)

-convertirea sefilor pagani asigura generalizarea si autoritatea politica a crestinismului : momentele cele mai importante in acest sens sunt crestinarea in masa a ‘’barbarilor’’(Clovis, 496) si a rusilor(Vladimir al Kievului, 988)

-pe baza principiului de convertire de sus in jos, puterea politica se legitimeaza prin mandatul divin pe care l-a primit prin evanghelizare iar organizarea bisericii coincide cu organizarea teritorial administrativa-pe baza principiului de convertire de sus in jos, puterea politica se legitimeaza prin mandatul divin pe care l-a primit prin evanghelizare iar organizarea bisericii coincide cu organizarea teritorial administrativa

Contributia crestinismului la unificarea teritoriala

Pana in sec. 15 crestinismul a fost principalul factor de unificare continentala. Au contribuit in acest sens

*similitudinea credintei(religie monoteista unica pe tot teritoriul Europei)

*referinta la acelasi text biblic(accesibil in greaca si latina)

*utilizarea unei limbi de cult identice pe un mare teritoriu(latina)

*promovarea unei ordini morale si unificatoare, bazate pe dragostea intre oameni si egalitatea tuturor in fata lui Dumnezeu

*activitatea unei elite transfrontaliere(clerul) si convergent aspre Roma papala ( pe care Sf Augustin a numit-o a doua Roma sau cetatea lui Dumnezeu)

Respublica Christiana

In plan politic, aceasta unificare spirituala cu ajutorul crestinismului este cunoscuta sub numele de Respublica Christiana. Formula a fost introdusa de Papa Inocentiu al III-lea si se refera la unificarea spirituala intre sec 12-14 prin retea institutiilor catolice, a diverselor entitati laice : principate, regate, comitate, ducate, orase libere. Papa era autoritatea religioasa comuna, dincolo de aceste subdiviziuni politice

Rolul protestantismului

Echilibrul este rupt in 1530 cand Martin Luther redacteaza celebrele Confesiuni de la Augsburg. Protestanstismul simplifica practica religioasa : * Biblia este traduca in limbile nationale si devine accesibila tuturor (emancipare si alfabetizare), iar credinciosii sunt egali pastorilor

*se mentin 2 taine- botezul si impartasania

*se renunta la intermediari (cultul Fecioarei si al Sfintilor)

Anglicanismul(1534)- amestec de calvinism si catolicism ; se mentine ierarhia si liturghia catolica ; biserica se supune intereselor statului ; autonomie fata de roma

Calvinismul (1536)- *Bisericile nationale si schisma religioasa accentueaza diferentele

*Crestinismul se diversifica si inceteaza sa mai fie principalul factor de unitate europeana

*Razboaiele religioase ( a doua jumatate a sec 16)

*Iluminism si Revolutia Franceza, sec 18

*Evacuarea religiei din viata publica, contenstarea credintei si afirmarea suprematiei ratiunii.

Imperiile continentale- Cezar Birzea, Cetatenia europeana, Politeia, 2005, p.93-96 ;

Remi Brague, Europa, calea romana

Ce sunt imperiile ?

-Imperiile sunt entitati politice integratoare, deosebite de experienta cetatilor grecesti. Ele reprezinta o forma de guvernare realizata prin delegarea spatiala a puterii catre guvernatori (Roma), sefi de clanuri (Carol cel Mare).

-Imperiile se caracterizeaza printr-un sistem clientelar (pax romana-protectie militara in schimbul pacii si asigurarii productiei agricole, relatie metropola-colonii in imperiile coloniale), descentralizare , multiculturalism si autonomie locala

-Imperiul reprezinta principala forma de unificare pan-continentala. Se realiza printr-o putere personalizata, obtinuta pe baza de cuceriri sau aliante matrimoniale. Este cea mai indelungata forma de guvernare din Europa, intre 800(Carol cel Mare) si 1918 ( Imperiul Austro-Ungar).

Imperiul Roman

Este singura entitate politica recunoscuta astazi ca denominator comun al tuturor natiunilor europene (are vestigii peste tot, indiferent daca au facut sau nu parte din Imperiul Roman).

Caracteristicile imperiului roman, mostenite si perpetuate de-a lungul timpului :

*Stat descentralizat- gestiunea curenta revenea populatiei locale (cu exceptia fiscalitatii si ordinii publice), transferul autoritatii catre un guvernator, care reprezenta Roma

*Dreptul roman- reguli comune in tot imperiul (accentul pe dreptul de proprietate)

*Cultura greco-romana(bilingvism oficial)

*Cetatenia romana (Caracalla, 212 e.n.)

*Multiculturalism (recunoasterea identitatilor si religiilor locale)

*Urbanizare (concentrare urbana, exod rural)

*Sistemul de comunicatii( unificare si coeziune sociala)

Sfantul Imperiu German

Modelul roman a fost preluat de Otton in 960. Noul model de imperiu reprezenta un proiect politic explicit, denumit: ‘’Imperium romanorul renovatio’’ :

*avea ca scop unitatea crestina (catolicismul), legitimate prin origine si misiune divina(unsii)*cuprindea statele de limba germana si nordul Italiei, tinuturile francilor*era organizat ca o confederatie princiara(pe criteria etnice si familial) reunite intr-o Dieta supranationala(cu sediul la Aachen) care alegea Imparatul.*era o organizatie multicentrica, mai descentralizata deca Imperiul Roman pentru ca se baza pe clanuri si principate relative autonome

Sfantul Imperiu German favorizeaza aparitia primei referinte identitare : ‘’regatul Europei’’(la incoronarea lui Charlemagne de Craciun, in 800 e.n.), dupa ce ‘’armata europenilor’’ invinsese pe arabi la Poitiers(732). Identitatea de imperiu ‘’roman’’ pe care si-o asuma SIG se realiza :

*in opozitie cu imperiul bizantin( puternic in acea perioada) si * prin reinviere modelului continental roman

De retinut   !

-Alcuin (consilierul lui Carol cel Mare) a intemeiat primele scoli palatinale (scoala pe langa palat), in jurul anului 800( asigurau alfabetizare, coeziune culturala)

-A fost creata prima Universitate la Bologna in 1088 si a fost dezvoltata o retea de centre de copiere a manuscriselor antice(scriptoria) care ajuta la redescoperirea patrimoniului antic si a identitatii romane

-Dpdv economic a insemnat re-ruralizarea societatii(contrar urbanizarii romane), datorita tendintei de autarhie a centrelor de productie rurala

-Dpdv politic, Imperiul German a introdus clientelismul sau dependenta reciproca tarani/seniori (protectie militara) si sistemul de vasalitate (seniorii se supun conditionat imparatului)

Imperiul Habsburgilor

Imperiul Habsburgilor

Imperiul habsburgilor reprezinta mai degraba o familie imperiala provenita din Elvetia(zona Basel) care, timp de aproape 1000 de ani, a dominat soarta Europei continentale.

-Imperiul s-a formai incepand cu anul 1273 cand Rudolf a fost ales de principii electori ca ‘’rege al romanilor’’. Apoi, descendentii sau au reusit, printr-o serie de cuceriri (Austria, Boemia, sudul Germaniei), casatorii (Rudolf a fost casatorit de 3 ori, mostenind teritorii ca Burgundia, Flandra si Lombardia) sau aliante(Ungaria, Polonia), sa extinda considerabil teritoriul imperiului. Mai mult, dupa ce Carol V a fost ales imparat al Spaniei, Habsburgii si-au extins puterea si in peninsula iberica

-Au existat astfel doua Imperii ale Habsburgilor : * in centrul Europei ( Maximilian sau Maria Tereza) *In sPania, inclusiv in teritoriile Americii de Sud (Carol V si Filip II)

Intre ele se afla Franta, care avea propriile ambitii continentale, un echilibru continental realziat de Francisc I si Ludovic al 14-lea care au stopat expansiunea Habsburgilor.

-Acest imens teritoriu stapanit de o singura familie imperiala avea la baza doua elemente unificatoare :

*religia catolica- Carol al V-lea se reclama aparatorul crestinatatii in faza expansiunii turcilor si viza unificarea europeana pe baze religioase : cancelaria se folosea de termenul ‘’orbis christianus europeanus’’

*o administratie descentralizata si multiculturala, similara SIG

Coeziunea interna a acestui era insa foarte precara : era format prin juxtapunerea de state si popoare foarte diferite. Din acest motiv, reforma lui Luther, razboiul de 30 ani (desfasurat pe teritoriul imperiului) si nationalismele din sec 19 au destramat foarte usor acest imperiu care parea atat de solid.

Marile fragmentari transcontinentale si legitimarea lor –Immanuel Wallerstein, Sitemul Mondial Modern ; R. Coudenhave-Kalergi, Pan-Europa ; Jacques le

Rider, Mitteleuropa ; Lucian Boia, Romania, tara de frontiera a Europei

Cate Europe exista ?

Europa a cunoscut cele mai mari diviziuni, clivaje de-a lungul istoriei. Menirea acestor diviziuni consta in dominatia si suprematia continentala. Intre :

*cele trei mai civilizatii supranationale (slavii, latinii, germanicii)

*discrepantele N-S, E-V (culturale, dar si economice si politice)

*separatia continental-insular (Marea Britanie-restul europei)

*protestanti-catolici, catolici-ortodocsi

Exista mai multe Europe istorice studiate dpdv diacronic. In imaginarul colectiv persista urmatoarele repere chestionabile :

*Unde se plaseaza Balcanii (revendicati de Rusia, Turcia si Austro-Ungaria, dar numai ca proprie provincie periferica ?

*Cum interpretam initiativa Central Europeana (grupul de la Vashegrad, din anii 90) ca descendent al Mitteleuropa desi Polonia apartine mai degraba Europei de Est ?

*In ce masura cele 6 valuri de extindere UE reflecta aceste departajari ?

*Unde se plaseaza Romania (vezi solutia lui Huntington privind includerea Transilvaniei in Mitteleuropa, restul fiind lasat in Europa orientala ?)

Europa Occidentala

Pirenne face deosebirea intre :

*Europa atlantica- favorabila navigatiei, descoperirilor geografice si colonialismului

*Europa continentala-inclinata spre o expansiune spre est, anexiuni de teritorii si de razboaie cu puterile euro-asiatice precum Rusia-Turcia

Caracteristici :

*crestinismul occidental(catolicismul cu capitala la Roma, protestantismul multicentric)

*Renasterea *Iluminismul *Revolutia industriala *Capitalismul de tip liberal

Europa centrala sau Mitteleuropa

Termen introduc de Herder ca echivalent al pangermanismului si al spatiului german sau ‘’Urdeutschland’’(ca o alternativa nationala la SIG, care se divizase dand nastere la doua mari culturi : franceza si germana)

Caracteristici :

*dileme identitare (sunt austriecii tot germani ?)

*faramitarea in multe entitati statale

*federalizare

*numeroase razboaie hegemonic (inclusive razboaiele religioase)

*nationalism exacerbate, capitalism de tip renan(etatic)

Teoreticianul termenului de Mitteleuropa a fost List(1837) care il promova ca un spatiu de cooperare economica intre principatele de limba germana(inainte de unificarea politica realizata de Bismarck in 1864 sub hegemonia Prusiei). Devenit un concept geopolitic(ratzel 1903, teoreticianul lui Ostpolitik), Mitteleuropa a servit la legitimarea imperiului Austro-Ungar. Mitteleuropa s-a aplicat nu doar regiunilor germanofone, ci si spatiului gestionat de habsburgi( desi si Spania era condusa, sub Carol Quintul, de familia Habsburgilor)

Europa de Est

Czeslaw Milosz numea acest spatiu ca fiind ‘’cealalta Europa’’ (periferia, zona crepusculara problematica, balcanizata). Aceasta zona s-a aflat sub influenta Rusiei si a IO.

Reproduce Marea Schisma a bisericii orientale si occidentale (identitatea europeana a aparut de fapt intr-o dubla opozitie: fata de arabi si fata de Bizant; Carol cel Mare se autointitula ‘’Pater Europae’’ pentru a se distinge de Imparatul Bizantin, mult mai puternic in acea vreme)

Caracteristici :

*Ruralizare *Modernizare intarziana *Influenta religiei ortodoxe *neiobagie(desfiintata in Rusia abia in 1860) *despotism(dictaturile militare)

Cortina de fier si Tratatul de la Yalta au deconectat artificial aceasta zona de restul Europei.

Cele 6 Europe istorice

Dupa Coudenhave-Kalergi : *orasele cetate ; *civilizatia romana ; *imperiul carolingian ;*Europa catolica ; *Europa Renasterii, a iluminismului si a Revolutiei Franceze ; *Statele Unite ale Europei sau Federatia paneuropeana

! Dupa momentul initial de diviziune interna (formarea natiunilor) a urmat reactia inversa de integrare si unificare sub forma unei entitati politice care a luat diverse forme. In prima faza, s-a produs unificarea principatelor in state nationale (Germania, Italia, Romania), apoi in cea de-a doua faza, a avut loc integrarea statelor nationale in entitati supranationale (Sfanta Alianta, Liga Natiunilor). Aceasta unificare este facilitata de faptul ca statele nationale au radacini culturale comune. Toate culturile nationale impartasesc un patrimoniu comun, care isi are originea in prima Europa, respectiv Grecia antica.

Fragmentarile europene

Spatiul european se caracterizeaza printr-o lupta perpetua pentru hegemonie(diverse centre de putere care alterneaza), legitimate prin diverse variante de discurs : vointa divina (misiune mesianica), superioritate morala (civilizatoare), interesul national, ideologia.

1)Marea schisma (1054)

-motivatie religioasa- lupta era insa intre urmasii Imperiului Roman-actiunea consta de fapt in supunerea scaunelor episcopale la doua entitati politice diferite

2) Ruptura catolici-protestanti

-in 1378 au functionat in opozitie 3 papi : 2 la Roma si unul la Avignon, care se excomunicau reciproc

-bisericile nationale se opun bisericii universale (catolice)

-traducerea Bibliei in engleza (Wycliffe) si ceha (Ian Hus)

-reformele lui Luther si Calvin incurajeaza diviziunea nord-sud, legitimata prin diferentele celor doua biserici

3) Imparatul contra Papei

-ambii se reclamau mandatati cu o misiune divina si isi legitimau puterea prin aceasta misiune

-Carol cel Mare a fost legitimat/incoronat de Papa ca exponent al puterii divine (pentru a asigura unitatea unui imperiu multietnic)

-legitimarea era o teologie politica

4) Cruciadele

-Occidentul contra Orientului are ca pretext eliberarea Pamantului Sfant

-cruciadele slabesc insa Bizantul si devin o lupta Occident-Orient

5) Republica vs Monarhie

-monarhiile erau state suverane si state teritoriale

-rolul comploturilor, loviturilor de palat razboaielor organziate de seniori

-forma de panica de limitare a puterii a fost Magna Charta(1215), continuat prin Habeas Corpus(1679)

6)Nationalismele si statele nationale

-Statele suverane s-au format in sec 14(regatele)

-ereditatea inalienabilitatea coroanei ca sursa de stabilitate

-nationalizarea statului-lupta contra Papei, aparitia Parlamentului si impunerea acestuia in stabilirea taxelor si impozitelor

-statele nationale( sec 18) sunt justificate prin fuziunea intre comunitatea politica(statul) si comunitatea culturala(natiunea)

-nationalismul este ideologia de legitimare a statului national

-Principiul nationalitatilor si Pacea de la Versailles(Trianon) au marcat sfarsitul imperiilor multinationale si afirmarea statelor nationale(1918)

7)Razboiul Rece

-motive hemeonice

-justificare ideologica(comunism vs liberalism)

-scurt-circuitatre a modernitatii(prin campanile comuniste)

-zidul de la Berlin, Pactul de la Varsovia vs NATO

Revolutia industriala- Imm. Wallerstein, Sistemul Mondial Modern ; Walt Rostow, The

stages of economic growth; Michel Beaud, Istoria capitalismul de la 1500 pana in 2000

Ce este?

Un moment de rupture(care a durat app un secol) care a facut posibila trecerea la modernitate si instaurarea unui nou mod de productie, capitalismul. Pivotul care a contribuit la accelerarea istoriei, a schimbat concomitent :

*fundamente economice(surse de energie, organziarea muncii)

*fundamente financiare(capitalul investit, moneda pe hartie)

*valorile societatii(munca, drepturile omului, societatea de masa)

Braudel invoca 4 revolutii *a aburului ; *a electricitatii; * a motorului cu explozie; *a energiei nucleare

Localizarea precisa a acestei serii de schimbari este Anglia, intre 1780 si 1890. Inainte a fost un ritm relativ lent al inventiilor si transformarilor tehnologice (cazul morilor de vant si acelor de apa). Momentul istoric este banal : nevoia unei pompe de apa pentru a scoate apa infiltrata in minele din Cornwell, ceea ce a dus la inventarea masinii cu aburi(1776, Watt). La scurt timp, mototrul cu abur a fost valorificat in industria textila din Yorkshire.

Modelul de organizare

*manufactura(utilize aproc 5000 de muncitori, plus un supraveghetor; toti lucrau la acelasi produs deodata, uneori si familiile lor), ceea ce semnifica concentrarea fortei de munca

*diviziunea muncii- specializarea pe componente ale produsului. Fordismul a introduc banda rulanta (1930)

*sistem de desfacere integrat firmei de productie

*detasarea monedei de hartie de acoperirea in aur (1790), ceea ce a amplificat ponderea capitalismului financiar (credite, retea de banci)

*inovatii tehnice derivate (mecanizarea agriculturii), ceea ce impulsioneaza stiinta prin instituirea circuitului cercetare->dezvoltare->productie. Prin acest proces stiinta genereaza tehnologii si progres. De ex, motorul cu abur a fost precedat de experimentele realizate de John Block privind principiul caldurii latente, iar valorificarea inventiei a fost posibila prin financarea acordata de industriasul Mathew Bolton

*schimbare concomitenta ciclica a tehnologiilor->modului de organziare a economiei-> a stilului de viata. Aceasta triada contribuie si la schimbarea modului, cantitatii si timpului de producere a bunirilor : Procurarea materiilor prime ; productia prorpiu-zisa ; desfacerea produselor . Astfel, patronul devine posesor si purtator de capital.

Cele 3 etape ale Rev ind

Walt Rostow :

Take off( sec 18-19)- desprindere brusca si lansare spectaculoasa a unui sector de productie: textilele(Anglia), lemnul(Suedia), caile ferate(Franta), ceea ce are ca effect accelerarea intregii economii. Apoi se trece la alt

sector, dup ace precedentul a aatins maximumul de dezvoltare posibil in momentul respective. Acest model de dezvoltare sectoriala este si astazi aplicat in unele tari subdezvoltate.

Diversificarea surselor de energie(inceputul sec 20)- Dupa industria bazata pe carbune si fier, s-a trecut la folosirea electricitatii, ceea ce a permis deteritoializarea, delocalizarea si detasarea centrelor infustriale de sursele proxime de carbune. Raportul cost-beneficiu a devenit mult mai profitabil prin folosirea energiei electrice.

Expansiunea externa- Se pune problema alegerii unui stil de viata pentru toata societatea, caracterizat printr-un model de export. Aparitia statului bunastarii, modernitate accelerata. Asumare de roluri hegemonice (dezvoltarea SUA in 1900 a impus-o ca un nou actor pe scena mondiala : razboiul cu Spania din 1898 a reprezentat prima actiune de dominatie extrema a SUA)

Noul mod de viata

-a aparut o masa de tarani dezradacinati si s-a accelerat procesul de urbanizare

-s-au intensificat migratiile S-N si E-V spre noile centre de prosperitate

-au aparut forme noi de descentralziare (administratia coloniala)

-multiculturalismul, disparitia notiunii de puritate etnica

-organizarea societatii civile –Asociataia Internationala a Muncii (Londra, 1864)=> ideea de drepturi colective ale salariatilor

-politici de protectie sociala (la inceput, sub forma de actiuni filantropice), apoi ca obligatie a statului- s-au acceptat noi categorii de drepturi, anume drepturile sociale (sec 19)

-transformarea statului (se produce fuziunea capitalismului cu statul protectia pietelor nationale, politici externe determinate de expansiunea capitalista), acumularea de bogatii in structurile statului (putere, competieie) : protectionism, parteneriatul public-privat

-morala capitalista- se cunoaste legitimarea etica a productivitatii de catre Max Weber ; necesitatea de a munci pt a celebra divinitatea ; s-a instituit astfel o morala a muncii ca valoare centrala

-progresul stiintific(pozitivismul si metoda experimentala)-sec 18-19, in special fizica, matematica,a stronomia, biologia, chimia si filosofia

Revolutia industrial este deci o alta contributie a Europei care a creat un nou tip de civilizatie, iar in mod paradoxal, de Ri nu a beneficiat doar Europa

Frontierele-Ilie Badescu, Frontiera; B.Badie, La fin des territories ; Benedict Anderson,

Comunitati imaginate

Ce este frontiera ?

Frontierele reprezinta o referinta majorta in istoria Europei. Dpdv geografic, incepand cu Herodot( primul care mentioneaza Europa geografica in sec 6 i.e.n. ca peninsula asiatica) si prima harta a Europei (sec 12 e.n.),

Europa nu a fost un reper controversat. Incepand cu sec 15, conturul Europei geografice era destul de bine cunoscut, fara sa fie prea mult disputat. Ceea ce a fost si continua sa creeze cele mai mari controverse este nterpretarea politica a frintierelor- de exemplu problema limitelor ext ale UE in legatura cu aderarea Turciei :

Frontierele au fost o constata si o dominanta a imaginarului colectiv european :

-Identitatile colective s-au format in raport cu frontierele. Importanta frontierelor a crescut o data cu formarea statelor teritoriale(incepand cu sec 12-Franta si Anglia) si a devenit esentiala odata cu constituirea natiunilor si a statelor nationale (sec 18)

-Frontierele s-au transformat treptat intr-un domeniu(domus=casa) sau spatiu identitar, intr-un spatiu politic in interiorul caruia se exercita suveranitatea si puterea

-Utilizarea politica a frontierei s-a facut in 2 sensuri : fie pt a legitima identitatea colectiva a populatiei care traieste déjà in cadrul unui spatiu politic(natiunile), fie pt a crea noi entitati politice prin schimbarea frontierelor si anexarea altor teritorii la o comunitate politica data

In istoria Europei, trasarea si constientizarea frontierelor a fost strans legata de formarea statelor teritoriale( sec 14) si a natiunilor.

Evolutia frontierelor

Pana prin sec 12 continentul european era aproape complet acoperit de paduri. Din acest moment, se produc marile defrisari care extind masiv pamantul cultivabil si creeaza o noua efervescenta economica : surplusul agrigol este comercializat, ceea ce duce la valorificarea cailor naturale de comunicare (fluvii continentale, porturi maritime).

Cele mai productive zone devin regiunile mai usor de protejat (aflate intre mare si padurile din centru Europei), ceea ce duce la formare aunor centre de dezvoltare in jurul caroroa s-au constituit statele teritoriale : Tarile de Jos, Bazinul Senei, sistemul de drenare a Rinului mijlociu, Valea Tamisei, Valea Padului.

Pana in sec 15. Harta Europei arata foarte diferit de frontierele pe care le cun astazi. Ea cuprindea un imperiu maritim plasat in Scandinavia, Anglia si N Europei, o formatiune politica dranco-engleza intemeiata de normanzi (in interiorul careia existau mereu razboaie si conflicte de interese), o entitate politica franco-germana, reprezentata de un stat plasat pe vaile Ronului si Rinului, o uniune intre sudul Germaniei si nordul Italiei, un stat unind Catalunia si S Frantei, o peninsula iberica impartita la nord intr-un sir de regate crestine si la sud de un califat musulman.

Frontierele in prezent

Reprezentarea moderna a frontierei ca element esential al patrimoniului istoric european a aparut incepand cu formarea natiunilor si a statelor nationale. Comunitatea politica(statul suveran) se suprapune peste comunitatea culturala (natiunea sau populatia care are in comun limba, istoria, religia si etnicitatea), cambele circumscrise unui teritoriu demarcat de frontiere geografice clar trasate si aparate. Frontiera capata astfel un triplu sens :

*reper geogragic sau linie de demarcatie a unui teritoriu

*spatiu mintal in raport cu care se cormeaza identitatea colectiva (apartenenta la o anumita cultura sau etnie)

*comunitatea politica in interiorul careia se exercita autoritatea publica si suveranitatea.

Exista cateva situatii recente, care complica suprapunerea celor 3 sensuri ale frontierei :

*Spatiu Schengen- creat prin desfiintarea controlului de la frontierele statelor care fac parte din aceasta cooperare politicam fara a se renunta insa la frontierele geografice si culturale

*Situatia ‘’popoarelor stepei’’(Voyenne), care nu au frontiere naturale si cuceresc noi si noi teritorii pt propriua siguranta (mongolii, rusii)

*Cazul frontierei de est : geografic, toate manualele scolare mentioneaza Uralii ca frontierea orientala a Europei. Dpdv politic, lucrurile sunt mai complicate.

Unificarea europeana- Rene Girault, Identitate si constiinta europeana in sec 20 ;

Elizsabeth Pond, Renasterea Europei ; Michel Foucher, Republica Europeana

Planuri identitare privind Europa

*planul fizic- teritoriul marcat de frontiere

*planul mental- cultural, spiritual, mitologiv

*planul politic- exercitarea puterii si limita de actiune a statului in interiorul unor granite precise

Cele trei planuri nu au coincis intotdeauna. Ideea de proiect global, realizat militar, diplomatic sau intelectual, a fost insa permanenta, proces legitimat prin : *misiunea divina ; *superioritatea morala ; *unitatea religioasa ; *utopiile-ideea de pace si armonie continentala- ‘’renasterea universala’’(comenius, 1645), pacea eterna(kant, 1795), concertul european(von Gentz, 1815), statele unite ale Europei(v.hugo,1841), federatia europeana (aristide briand, 1929)

Mijloace de realziare a unificarii politice

-razboaiele de cucerire si imperiile

-aliantele matrimoniale

-intelegeri ale elitelor si conducatorilor luminati (franc-masoneria, ‘’Tinereul european’’=Mazzini)

-unificarea admin-prin federalizare(Proudhon, 1863) sau prin ‘’Concertul european’’ care au ramas doar proiecte utopice

-piata comuna- Jeremy Bentham, Robert Cobden( mana invizibila-Adam Smith)- libertati economice, concurenta libera fara sisteme protectioniste

-tratate pan-europene (pace consensuala) – Westphalia(1648), Directoratul European (Congresul de la Viena, 1815: Anglia, Austria, Prusia si Rusia- conferinte diplomatice periodice).

Proiecte de unificare

1.Carol cel Mare- proiect politic de unificare sub autoritatea bisericii (catolicismul, religie universala). Consiinta unitatii s-a format in opozitie cu arabii si Bizantul. Unificarea triburilor France s-a facut sub sloganul ‘’pater europae’’

2.SIG-‘’Renovatio Imperio’’- Otton in 960

3. Respublica Christiana(sec 12-14)- a vizat unitatea crestina(prin reteaua institutiilor papale) a diverselor entitati administrative. Unitate spiritual sub sceptrul Papei, nu si politica. Ordinea religioasa predomina, mai influenta decat cea teritoriala

4.Carol de Habsburg- o Europa a Habsburgilor, ‘’orbis christianus europeanus. Esecul : revolta statelor care aspirau la propria identitate, legitimata religios, opozitia regilor Frantei si caracterul depasit al ordinii imperiale( centralizate, legitimare prin catolicism, dificultatea de a controla periferiile).Era format prin juxtapunerea de state si popoare foarte diferite. Din acest motiv, reforma lui Luther, razboiul de 30 ani (desfasurat pe teritoriul imperiului) si nationalismele din sec 19 au destramat foarte usor acest imperiu care parea atat de solid.

5.Pactele regionale si tratatele paneuropene-au avut meritul ca au instituit, macar temporar, un sistem de cooperare si o ordine global ape baza de reguli non-militare

-Pacea ce la Westphalia din 1648

-Congresul de la Viena din 1815

-Zollverein- uniunea vamala a statelor de limba germana (1829-2834) bazata pe conceptul de Mitteleuropa, perioada in care s-a stabilit unificarea monetara a principatelor germane (marca-aur)

-Comisia Internationala a Navigatiei pe Rin (1813) cu sediul la Strasbourg, considerata prina organziatie paneuropeana. A avut scopri limitate(libera navigatie) si regionale

-Comisia Europeana a Dunarii (1856) cu sediul la Sulina

-Uniunea Economica Belgia- Luxemburg(1921). Unificare vamala si monetara gestionata de un Consiliu Superior al Unificarii Europene

-Uniunea Benelux- creata de guvernele in exil la Londra a celor trei tari (Olanda, Belgia, Luxemburg) a avut ca scop uniunea vamala

-Societatea Natiunilor(1820) initiata ca instrument al Pacii de la Versailles de Aristide Briand si Nicolae Titutlescu, cu sediul la Geneva. Precursor actual al ONU acest model de integrare europeana a esuat din cauza absentei Germaniei.

6.Constructia europeana dupa 1945- inceputa prin Planul Schuman(1950) de reconsiliere franco-germana si Tratatul CECO(Paric 1951), urmat de Tratatul de la Roma(1957) privind CEE. Este singurul proiect de durata realizat la inceput prin integrarea economica, apoi cea monetara si politica.

Modulul III

Ideea de Europa si constiinta europeana. Unitatea culturala a Europei. Valorile comune. Limbile europene. Europa multiculturala. Constructia culturala a Europei. Rolul universitatilor

Europa nu a fost o identitate culturala care sa domine in raport cu alte surse identitare : natiunea, regiunea, occidentul, biserica catolica. Dpdv cultural, Europa este o sursa secundara de identificare, fata de natiune care ramane principala identitate colectiva europenilor. Identitatea culturala europeana trebuie sustinuta si formata pentru ca ea este un important support pentru formarea identitatii politice pe care mizeaza UE.

Recunoasterea Europei identitare(Europeaness) sau a unei identitati culturale comune difera in functie de pozitia geografica( insularitatea britanica fata de tarile continentale) de apartenenta la alte identitati colective (Commonwealth, tarile scandinave) sau de persistenta nationalismelor( in statele nationale recente precum tarile baltice). Cele mai europene sunt tarile care au apartinut la entitati euromene mai vaste (Imperiul Roman, SIG, IHabsburgic, imperiile lui Carol V si Napoleon)

Identitatea culturala europeana nu este suma identitatilor componente si nicio forma superioara de apartenenta in raport cu identitatile nationale si regionale. Ea este un alt tip de identitate, o identitate supra sau postnationala, diferita de formele istorice cunoscute, dintre care cea mai puternica ramane identitatea nationala.

7 considerente- Hartmut Kalble

-se sprijina mai putin pe simboluri si repere afective imediate, cat pe obiective politice majore precum democratizarea, solidaritatea, prosperitatea economica si securitatea sociala

-nu este produsul unei rezistente militare sau a faptelor de arme contra altor natiuni, ci este rezultatul efortului de securitate colectiva

-este mai veche decat cea nationala

-nu a aparut ca un inlocuitor al identitatilor nationale si nici nu este antagonica si nu isi propune in mod explicit eliminarea identitatilor concurente, ci se dormeaza prin consens si adeziune libera, nu prin unificare militara, cuceriri, asimilari sau anexiuni

-nu are o vocatie universala

-este centrata spre interior si pe rezolvarea unor pb ale societatii europene

-se construieste in rapor cu institutii de tip nou, recente, care nu au existat inca in istorie

Abordare

Identitatea culturala europeana ca o identitate colectiva formata pe :

*apartenenta si valori comune ; *memorie colectiva ; *patrimoniu istoric comum

Exista o identitate culturala comuna, definita vag prin ‘’Ideea Europeana’’ care este o idee, o noua utopie, un proiect de societate, o realitate in devenire si in curs de constructie, pe care o vom analiza in raport cu urmatoarele aspeste :

*aparitia si evolutia Ideii Europene, indeosebi prin diferentiere fata de alte civilizatii

*caracteristicile si valorile comune ca elemente structurale ale unei ‘’personalitati culturale’’(Linton)

*valorificarea identitatii culturale comune in formarea unei noi identitati politice(cetatenia europeana)

Ideea de Europa si constiinta europeana-D. de Rougemont, The

idea of Europe ; Delanty, Inventin Europe, Alexandru Dutu, Ideea de Europa si evolutia constiintei, Alex Zinoviei, Occidentul. Fenomenul Occidentalismului

Ideea de Europa asa cum apare la autori precum Rougemont, Delanty, Duroselle, Voyenne, Pegg, Dutu este un concept politic fondat pe o constructie culturala si istorica. Ea nu este legitimata pe criterii etnice sau antropologice, ci se bazeaza pe evidentierea a doua aspecte :

*existenta unor trasaturi culturale comune, ceea ce ar justifica aspiratia spre unitate politica-se creeaza o entitate politica intr-un spatiu geografic unde se constata convergente culturale, sociale si morale

*sublinierea unor diferente culturale in raport cu alte entitati (Islamul care a consolidat identitatea europeana), fata de care europenii se distanteaza (pb recente cu imigratia musulmana si africana)

Inventarea Europei

Recuperata politic si sustinuta indeosebi in contextul unificarii europene, Ideea de Europa este o constructie ambivalenta :

-pe de o parte, ea uneste pe baza unei apartenente la un corp comun de caracteristici si valori

-pe de alta, ea exclude pe cei care nu impartasesc aceste elemente de coeziune sociala si culturala

In esenta, ideea de Europa e o constructie identitara similara cu ‘’making of a nation’’, specifica sec 18-19

Unii autori vorbesc despre ‘’inventarea Europei’’ ca un discurs de legitimare culturala si istorica a unui proiect politic, de instituire a unui spatiu normativ(cetatenia europeana). Acest spatiu este fondat pe variabile precum patrimoniul cultural, memoria colectiva, valorile, frontierele, apartenenta culturala si spirituala. Aceste variabile au fost folosite in constructia tuturor identitatilor colective, indeosebi a natiunilor si sunt actualizare in contextul UE.

Etimologia Europei

Prima referinta identitara la europeni este furnizata de cronicarul Isidor de Badajoz in anul 732 referitor la batalia de la Poitiers cand ‘’armata europenilor’’ invinge pe arabi

Termenul ca atare a fost folosit inca din sec 5 ien de Herodot cu o localizare geografica precisa : o peninsula a Asiei, plasata intre Grecia continentala si N Marii Negre

Etimologia cuvantului vine din feniciana, unde cuvantul hereb insemna apusul( ca si maghreb in araba), respective sensul de navigatie al fenicienilor. In acelasi timp, printre contemporanii lui Herodot circulau mai multe referinte la Europa ca personaj feminin(printesa feniciana sedusa de Zeus care s-a prefacut in taur, rapita si dusa in Creta. Din relatia lor se naste marele rege Minos)

Termenul de Europa nu a intrat in vocabularul curent decat in sec 14. Pana atunci, a fost folosit ca un corolar al identitatii colective dominante, cea de christianitas.

Discursul despre Europa(Delanty)

Discurul crestinatatii- sens geografic si politic. Civilizatie superioara fata de arabi si bizantini. Comunitate crestina- omogenitatea interna a Europei catolice. Separarea bisericii de stat.

Discursul modernitatii- drepturile omului(iluminismul si rev franceza). Spatiu al libertatii si ratiunii. Utopii unificatoare precum ‘’Pacea eterna’’-Kant 1795. Expansiune teritoriala a Europei. Occidentalizarea si europenizarea lumii.

Discursul despre civilizatia universala- separare ideologica intre civilizatie si cultura. Teza superioritatii occidentale cu un potential de autodistrugere

Discursul razboiului rece- Extinderea la spatiul euro-atlantic. Influenta civilizatiei si culturii americane asupra Europei. Transfer reciproc-Europa ca sursa identitara si de continut ideologic

Reinventarea Europei- Legitimarea proiectului politic, discurs al constructiei europene. Ideea unificarii politice. Redefinirea Europei in raportul cu SUA. Vecinatatea apropiata (Moldova, Ucraina, Nordul Africii). Asigurarea coeziunii interne prin legitimare culturala si istorica. UE ca actor global

Unitatea culturala a Europei

Inventarierea caracteristicilor

Au existat diverse incercari de analiza a identitatii culturale europene prin diverse inventare a caracteristicilor. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt :

*Huntington-mostenirea clasica, clasicismul, separarea autoritatii temporale de autoritatea spirituala, diversitatea lingvistica, statul de drept, institutiile politice bazate pe reprezentativitate, individualismul

*Duroselle-dreptul roman, morala iudeo-crestina, arta clasica, umanismul si individualismul Renasterii, rationalismul si stiinta iluminismului, romantismul ; originea institutiilor+relationare contextuala

*Morin-caracterul dialogic, prin sinteza unor antagonisme interne

*Braudel-libertatea(cea mai importanta)

*Wright- umanismul, liberalismul, pragmatismul si relativismul

*Carta identitatii europene (propusa de un ONG german), comunitatea de destin, valori, mod de viata, responsabilitati

Aceste abordari insista pe caracteristici comune- prin deductie, ar exista o unitate culturala

Modelul Morin

-principiul dialogic- leaga contrariile intr-o unitate, fara ca dualitatea sa se piarda prin unitate ; Europa s-a afirmat prin coexistenta unor contraditctii : religia/ratiunea ; credinta si indoiala ; gandirea mitica/stiintifica ; empirismul/rationalismul ; particularul/universalul

-principiul recursiei- in orice moment al evolutiei apar ‘’bucle’’ de sinteza si creatie (Revolutia industriala, annes folies) Aplicare a dialecticii grecesti ; similitudini cu modelul evolutiei istorice al lui Hegel (sinteza in raport cu teza si antiteza) [extragerea si interpretarea unor elemente->procese noi]

Modelul Braudel

Pune accentul pe rolul libertatilor colective sau al sistemului de ‘’franciza’’-incepand cu sec 11- franciza consta in privilegii acordate conditionat anumitor grupuri, in schimbul unor servicii sau plati (ceea ce conduce la interdependente structurale, unificare transfrontaliera, identitati comune)

*sistemul servitutii (seniori-iobagi si tarani liberi)

*sistemul oraselor libere interdependente( sistemul hanseatic, targurile si burgurile medievale) si sistemul vasalitatii, prin relatii economice si militare de sustinere reciproca(monarhi-principi)

*sistemul dependetei metropola-colonie (sistemul colonial, imperiile sec XX) ; situatia globalizarii si noile sale forme de franciza(ex.delocalizarile)

Aceste libertati colective sunt agresive, caci ameninta alte libertati colective. Se creeaza corporatii de libertati colective care se extind in detrimentul altor corporatii concurente. Rezultatul consta in dispute, contestari reciproce, razboaie(indeosebi in momentele de succesiune la disparitia monarhilor sau de intarire periculoasa a unui centru de putere).

Libertatile individuale si drepturile omului (Declaratia drepturilor omului si cetateanului, 1789) elimina acest sistem prin clauza limitarii reciproce a drepturilor individuale si reglementarea dreptului de proprietate (inspirandu-se din dreptul roman).

Modelul Nolte

Europa este o societate-retea, ceea ce confera unitate intelectuala(inainte de cea politica). Inventar al retelelor transeuropene si al factorilor de unificare intelectuala (care au promovat permanent o cultura a unitatii) :

*ordine calugaresti –cistersienii, dominicanii, franciscanii

*rutele de pelerinaj- drumul Romei, itinerariul Sf Santiago de Compostela

*ordine cavaleresti- Ordinul Sf Ioan al cavalerilor de la Malta, Templierii

*marile targuri europene(intaliniri transfrontaliere)- Champagne, Hanovra, Gand, Verona, Leipzig, Winchester, Novgorod

*bursele de marfuri- Bruges(sec 16)

*bancile transfrontaliere- imperiul financiar al familiei de Medicis ; sistemul de colectare a taxelor papale de catre ordinul templierilor ; prima banca(de anvergura europeana) a fost infiintata de templieri la Venetia, in sec 14.

*liga hanseatica- 72 orase libere, de la Londra la Talin, trecand prin Lubeck si Hamburg

*reteaua universitatilor – ‘’naciones’’ multiculturale, limba comuna, curriculum identic(artes liberales)

*culturile transnationale- slava, germanica, latina.

Valorile comune-Eurobarometrul nr 77, Comisia Europeana, mai 2012 ; Loek Halman,

‘’European Values Study Survey’’, Tilburg univ, 2010/2013

Poate fi Europa definita printr-un set de valori comune, impartasite de toate culturile si in toate timpurile ? Exista 3 dificultati majore in cautarea raspunsului :

*valorile, institutiile si profusele culturale ale Europei s-au raspandit in toata lumea, ceea ce inseamna ca este greu de definit ceea ce este specific doar Europei

*este dificil de extrapolat criteriile si interpretarile contemporanilor nostri la sisteme de convingeri din alte epoci ; nu putem folosi criteriile de astazi pt a explica comportamentele si realitatile din alte epoci ; cercetarile asupra ‘’valorilor europene’’ sunt recente (anii 70, sec 20)

*nici in epoca noastra, chiar in interiorul Europei, nu exista omogenitate a optiunilor si convingerilor ; facem apel la tendinte si abordari consensuale, care au limite metodologice (criteriile statistice in analiza valorilor sunt relative : ele nu surprind intensitatea sau persistenta convingerilor, ci doar frecventa optiunilor

Valorile Uniunii Europene

Art 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana prevede ca Uniunea se intemeiaza pe valorile :

*respectarii demnitatii umane *libertatii *democratiei *egalitatii *statului de drept *drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor

Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate intre femei si barbati

Evolutia valorilor europene

*crestere a flexibilitatii morale si a tolerantei fata de diferente, fata de valorile legate de familie si comportamentul sexual (avortul, prostitutia, divortul, homosexualitatea) cele mai putin flexibile fiind atitudinile de condamnare a fraudei fiscale, a bacsisurilor si a calatoriei clandestine, fata de eutanasie

*schimbarea ponderii in favoarea valorilor post-materialiste, legate de satisfacerea unor cerinte imateriale (prestigiul, solidaritatea, dezvoltarea personala) in raport cu valorile materialiste, legate de satisfacerea unor nevoi fizice elementare sau de securitate fizica ; aceasta marcheaza trecerea de la ceea ce Inglehart (ancheta realizata in 1990-93 in 43 tari) numeste ‘’civilziatia penuriei’’ la o ‘’societate postmateriala’’ sau de la modernitate (munca, societate de masa si bunastare materiala) la postmodernitate (activitatea sociala, solidaritatea si diversitatea)

*diferentele in interiorul fiecarei tari sunt notabile-exista diferente intre traditionalisti (S Italiei, Spania, Grecia) si modernistii (Danemarca, Suedia) ; cele mai coezive sunt Irlanda si Olanfa, cele mai eterogene sunt regiunile din Belgia, Franta si Marea Britanie.

In loc de concluzii..

Morala individualista specifica Europei se mentine, dar sufera modificari, in sensul relativizarii normelor si tolerantei fata de diversitate

Convergenta valorilor ramane un important factor de fundamentare a constiintei europene si o sursa credibila de legitimare a unitatii politice

Sunt de retinut insa si cateva tendinte si particularitati regionale : culturile scandinave imbina permisivitatea cu civismul (respectarea vietii private, dar si a normelor consensuale)

In lumea germanica, individul nu se simte realziat decat intr-o comunitate care-i permite sa se manifeste ca persoana(individualitate)

In Italia, individul si familia se inscriu intr-un sistem de interdependente si retele informale (prieteni, vecini, cunostinte)

In Franta, relatia dintre indivizi si institutii se face tot prin intermediul familiei, dar e mai redusa ca influenta

Limbile europene – M. Sala si I. Vintila-Radulescu ‘’Limbile Europei ‘’

Ce sunt ‘’limbile europene’’

*instrument al puterii- proiecte de dominatie continentala

*rol determinant in formarea/constituirea natiunilor

*UE are 24 de limbi oficiale si de lucru

*Consiliul Europei recunoaste 48 de limbi nationale

*Expresia ‘’limba europeana’’ a fost folosita in anii 1930 de Husserl pentru a indica un mod de gandire, o anumita sintaxa conceptuala a civilizatiei europene, care s-a exprimat prin filosofia occidentala

*In lume exista 2500-7000 de limbi. In Europa se folosesc 250-300 de limbi dintre care peste jumatate sunt vorbite in partea asiatica a Federatiei Ruse sau de noile populatii extraeuropene , emigrate in Europa.

*Dupa nr de vorbitori, ponderea libilor este : rusa(150M), germana (90M), franceza(70), engleza (65), italiana (60), spaniola si polona (40), romana (25)

Unitatea lingvistica

Toate apartin aceleiasi familii lingvistice, indo-europeana, care este in prezenta cea mai mare si mai influenta din lume. La randul sau, familia indo-europeana( aprox 150 din cele 250-300 de limbi vorbite azi in Europa) se imparte in ramuri lingvistice, din care cele mai importante sunt limbile :

*baltice(letona, lituaniana)

*celtice (irlandeza, scotiana, bretona, galeza)

*germanice care cuprind grupul scandinav (daneza, suedeza, norvegiana, islandeza) si grupul occidental (germana, engleza, olandeza, luxemburgheza, idis)

*romanice, care cuprind grupul oriental (romana), italoromanic( italiana, corsicana), retoroman(romansa), galeromanic(franceza), ibero-romanic(spaniola, portugheza)

*slave, impartite in cele trei grupuri: oriental (rusa, belarusa, ucraineana), meridional (bulgara, macedoneana, sarbo-croata, slovena) si occidental (polona, ceha, slovaca)

++limbile populatiilor provenite din emigratia recenta (sec 20), exista enclave particulare, a caror origine este tot asiatica:

*fino-ugrica(maghiara, estona, finlandeza)

*lapona(populatia Sami)

*altaica(turca, tatara)

Limbile oficiale

a.Oficiale de stat

*statut prevazut in Constitutie*se disting : limba oficiala de stat-recunoscuta oficial de autoritatile de drept ale unui stat(sau de organisme ca ONU UE, CoE) si limba nationala(dpdv lingvistic)-limba oricarei nationalitati al carei uz este recunoscut legal in statul in care traiesc membrii sai( nu este deci limba intregii natiuni, cum pretindeau nationalismele sec 19)*exista state cu mai multe limbi oficiale Elvetia, Belgia, Cipru, Belarus, Irlanda, Finlanda

b. Oficiale regionale

*sunt folosite la nivelul regiunilor (Spania-catalana si basca)

*bilingvism oficial local

*aplicarea criteriului ponderarii- se permite utilziarea daca un numar minim de populatie vorbitoare (Romania-25%)

Diversitatea lingvistica

*Limbile si dialectele fara statut official: foarte numeroase- idis(non-teritoriala), kurda(Turcia), ruteana (Ucraina, Voivodina-Serbia, Maramures), soraba(Saxonia si Brandenburg), Limba Romani(non-teritoriala, are 60 de dialecte, este scrisa abia in sec 20)

*Limbile extraeuropene imigrante : populatiile venite din alte continente- araba(1,5M in Franta), Bengali (UK-Coventry, Bradford, Birmingham-1M), chineza ( nu sunt cifre exacte), hindi (Uk-India si Pakistan, Olanda-Suriname)

*Influenta limbilor europene in lume: unele limbi europene au mai multi vorbitori in afara Europei decat in tara de origine: engleza, care ocupa locul 2 in lume, dupa chineza, cu 508 milioane de vorbitori este limba oficiala in 45 de tari, urmata de spaniola (392 M, limba oficiala in 19 state), rusa (277M, un singur stat) si franceza (130M, 30 tari)

*Protectia limbilor minoritare: in present, peste 100 de idiomuri sunt pe cale de disparitie (majoritatea in Rusia). Pt conservarea acestora, s-au adoptat instrumente europene de protective: Conventia cadru pentru protectia drepturilor minoritatilor nationale(CoE, 1994), Carta europeana a limbilor regionale si minoritare(CoE, 1992)

Diversitatea alfabetelor

Toate limbile europene se scriu de la stanga la dreapta, pe orizontala

Exista 2 sisteme ortografice- preponderent fonetic (germana, italiana, maghiara, romana), unde se scrie cum se pronunta sau preponderent etimologic(engleza, franceza, suedeza, spaniola), unde scrierea difera de pronuntie

Unele limbi au trecut in istorie de la un alfabet la altul. In prezent, in Europa se folosesc alfabetele latin, chirilic, arab, grecesc, armean, georgian, ebraic.

Invatarea limbilor straine

Limbile straine sunt un factor important al unificarii politice si cooperarii cultural

Studierea limbilor straine reprezinta o prioritate in toate programele europene si un obiectiv prioritar al Strategiei Europa 2020 si al Procesului Bologna

Portofoliul lingvistic care face parte din Euro-pass adoptat in decembrie 2004 este un pachet de instrumente de recunoastere a competentelor la nivel european, alaturi de Diploma Supplement, CV european, certificatul de recunoastere al formarii profesionale suplimentare

Tarile europene sunt pe primul loc in lime la invatarea limbilor straine

In Europa a existat intotdeauna o cultura a mobilitatii (universitatile medievale, rutele comerciale, pelerinajul, culturile supranationale-latina/germana/slava, scolile palatinale, religia catolica supranationala ; la fel au contribuit la incurajarea limbilor nationale prin protestantism si traducerea textelor sfinte). Mai mult, Europa a incurajat deschiderea spre alte culturi, extraeuropene (araba, iudaica)

Europa multiculturalăMulticulturalitatea este un rezultat al migratiilor umane, interactiunilor si influentelor multiple.

Termenul ca atare se refera la coexistenta, diversitatea si pluralismul cultural. El sugereaza ideea de diversitate si pluralismul cultural. El sugereaza ideea de diversitate care este un principiu de baza atat pentru natura (diversitatea speciilor, a ecosistemelor, conditii de mediu), cat si pentru cultura (diversitatea lingvistica, etnica, religioasa, a ideilor, institutiilor, credintelor) sau societate (diversitatea rolurilor, a statului, organizatiilor, relatii sociale).

Dpdv politic, multiculturalitatea presupune tratamentul echitabil al tuturor culturilor, pe baza principiului diversitatii si egalitatii de sanse. Politicile si regimurile multiculturale recunosc diversitatea culturala si creeaza oportunitati de exprimare a diverselor identitati culturale.

Europa a fost si ramane centrul de atractie al unor ample migratii umane, prin imigratie extra-continentala.

Multiculturalitatea in Europa

M. a fost abordata indeosebi la nivel national (statul national se bazeaza pe logica culturii dominante si asimilarea la cultura unificatoare a natiunii), unde s-a pus problema afirmarii diverselor identitati culturale in sfera publica (majoritar-minoritar, drepturi de a 3-a generatie cum sunt drepturile culturale) {forma prematura a unei reprezentari statale}

La nivel UE (unde nu exista o cultura dominanta) exista relatii m. in interiorul unor insitutii de integrare si a unui Europolity in formare, insa UE nu dispune de instrumente specializate si explicite pentru protectia diversitatii culturale.

Merita a fi studiata m Imperiului Austro-Ungar, care este relevanta ca experienta istorica pentru ca a introdus pentru prima data :

*multiculturalitatea oficiala ( in absenta unei culturi dominante)

*bilingvismul administrativ (germana+ limbi locale)

*diete nationale formate din reprezentanti locali si prin folosirea limbilor nationale

*sisteme educationale locale, in limbile nationale

Cetatenia multiculturala

Aplicata in Canada si Belgia si dezvoltata conceptual de Will Kymlicka, acest tip de cetatenie nu consta in drepturi egale pentru toti, aplicate in acelasi mod (Modelul Marshall). Ea se refera la drepturi colective aplicate comunitatilor culturale. Avem astfel, o cetatenie diferentiata care tine cont de m. (de nevoile specifice ale comunitatilor culturale) si care se exprima prin :

*drepturi de reprezentare pentru grupurile vulnerabile care au nevoie de propria expresie (identitate, actiune civica) in viata publica (afro-americanii, eschimosii, homosexualii) ; aceste drepturi de reprezentare speciala sunt acordate doar temporar, pe parcursul unei discriminari (ele se retrag in cazul integrarii)

*drepturi culturale constituite istoric (provinciile Quebec, Alberta) care antreneaza autonomia politica pe criterii culturale si istorice (vezi dezbaterea despre drepturile culturale si autonomia teritoriilor secuiesti)

*drepturi la identitate culturala pentru comunitatile amenintate cu asimilarea (vietnamezii, marocanii) –ele se concretizeaza in instruire in propria limba, respectarea sarbatorilor)

Provocarile multiculturalitatii

Europa de azi nu e un stat national (unde ar fi posibila oficializarea unei culturi dominante) si nici o federatie ca sa se aplice principiul drepturilor colective.

Unitatea politica a UE (integrarea politica, inclusiv crearea unui spatiu public european) nu inseamna si unificare culturala, care de altfel e imposibil de realizat.

Solutia juxtapunerii identitatilor culturale ale statelor nationale (sg. factor de unitate fiind piata comuna si institutiile europene) nu mai satisface. Integrarea politica are nevoie de o noua abordare a identitatilor colective.

O provocare majora va fi transpunerea conceptului de multiculturalitate ( care a fost creat si a functionat la nivel national ) in plan european.

Constructia culturala a Europei- Al. Dutu-‘’Ideea de Europa si evolutia

constiintei europene’’ ; Cezar Birzea- ‘’Cetatenia europeana’’

Situatia identitatii culturale comune

Europa unita a fost la inceput un proiect economic (piata comuna) capabil sa asigure doua obiective limitate :

*reconstructia postbelica

*securitatea globala (controlul multilateral asupra resurselor strategice, CECO, dar si energia atomica, Euratom)

Incepand cu anii ’90 se invoca tot mai frecvent necesitatea valorificarii identitatii culturale comune ca fundament si sistem de legitimare a noii identitati politice in curs de formare. In acest sens, pot fi subliniate 2 procese de identificare specifice constructiei culturale europene :

*identificarea narativa, construirea unor simboluri, imagini si repere de identitate noi, care sa atraga atasamentul cetatenilor europeni ; identitatea narativa preia ca proprii reperele identitare care i se ofera individului prin educatie, produce culturale si imaginarul colectiv (‘’sunt ceea ce mi se spune ca sunt’’)

*identificare retrospectiva ; ea se realizeaza prin refacerea traseului istoric al identitatilor colective (oprite la momentul statelor nationale), dintr-o perspectiva postnationala-lectura retrospectiva a europei dpdv european

Puterea solidaritatii

Habermas remarca faptul ca identitatea colectiva europeana nu se poate construi la fel ca identitatea nationala, care beneficia de o puternica incarcatura afectiva (patriotismul) si de o vasta constructie imaginara.

O abordare interesanta privind constructia culturala a identitatii europene ne propune Al. Dutu. El pleaca de la o prezumtie simpla, anume ca solidaritatile umane se incheaga in jurul unui proiect colectiv formulat de cercul puterii. Pentru reusita acestui proiect (cum e si UE) trebuie sa se asigure intalnirea si interactiunea a doua forme de solidaritate :

Organica- in viata cotidiana a fiecarui cetatean la nivelul familiei si al micilor comunitati

+ =comunitate coeziva

Organizata- propusa de cercul puterii in sensul unui proiect de mobilizare colectiva

Suportul simbolic al identitatii comune

Pentru ca interesele micilor comunitati sau ale idividului sa se intalneasca si sa sustina proiectul politic propus de putere, trebuie realziate 2 conditii :

*un sistem de legitimare printr-un discurs care sa fie asumat de majoritatea populatiei sau a grupului tinta

*un sistem de mobilizare, respectiv de explicitare a proiectului colectiv din perspectiva tuturor participantilor.

Un rol important il are si constructia suportului simbolic al identitatii culturale europene. Aceasta cerinta a fost formulata prima oara la nivel UE prin ‘’Document/e privind identitatea europeana’’(1973) care a lansat ideea unui simbolism alternativ care sa sustina proiectul politic al integrarii europene.

Asa au aparut simbolurile create artificial fara un support istoric sau emotional precum drapelul, imnul fara text, pasapoartele de culoare unica, inscrierea UE pe pasapoartele nationale. Aceasta simbolistica UE a fost suprapusa pe referentialul national, dar nu s-a impus pentru ca :

*era folosita ocazional si festivist (9 Mai, Ziua Europei, alegeri/premii europene)

*nu era produsul unei istorii colective, nu erau impartasite si asumate de cetateni

Cetatenia europeana

Pe parcursul istorie, identitatile colective s-au format pe 2 cai :

*procese spontane, naturale de invatare sociala

*decizii politice in favoarea anumitor elemente identitare

Ambele, ineficiente in cazul identitatii UE deoarece: *deciziile politice in favoarea identitatii UE sunt limitate ca influenta, iar *procesele spontane nu s-au referit la intregul spatiu European, cid oar la entitatile de proximitate.

Solutia: consolidarea constructiei cultural europene pornind de la conceptul de cetatenie europeana. In prezent, acest statut juridic se reduce la cele 4 drepturi supranationale nesemnificative introduce prin Tratatul de la Maastricht. Ca urmare, conceptul de cetatenie e aplicat partial- in prelungirea cetateniei nationale, de care este conditionata- si fara sa se asigure exercitarea reala a celor 4 atribute ale cetateniei :

*participarea- ex la spatiul public supranational creat prin ‘’europenizare’’

*asumarea noii identitati politice (id. UE)

*formarea culturii politice subiacente (referitor la ‘’acquis’’-uri, mai putin la coordonate nationale)

*exercitarea unei actiuni civice in spatiul european (media si societatea civila europeana, ambele inexistente)

Rolul universitatilorUniversitatea= creatie europeana, plecata de la nevoia cunoasterii universale promovate de catolicism. Aparitia universitatii ca institutie se datoreaza spiritului corporativ care a marcat secolele 12-13 si care a dus la crearea unei corporatii de tip ‘’universitas’’ care regrupa profesorii si studentii. Erau institutii europene, detasate de puterea laica sau monahala :

*beneficiau de autonomie datorita unui drept dat de Papa de a preda peste tot- ‘’Licentia ubique docendi’’

*garantau dreptul la mobilitate pentru studenti prin programele de ‘’peregrinatio academica’’

*foloseau limba unica de predare, latina

*studiile aveau organziare echivalenta in toata Europa- liceu+licenta ‘’licentia docendi’’+doctorat

*titlul de ‘’Studiul Generale’’ era recunoscut in toata Europa catolica

Primele universitati apar in sec 11-13 : Bologna (1088), Oxford(1214), Paris(1215)

Contributia la constructia europeana

Incepand din sex XIV universitatile devin nationale, proces prin care se genereaza 4 modele de universitati :

*universitati care se centreaza pe functia de predare a cunostintelor universale(Oxford, Sorbona). Acest model se realizeaza prin 2 filiere de formare(curriculum) : trivium (gramatica, retorica, logica) si quadrivium (aritmetica, astronomia, muzica si geometria)

*universitati care includ si functia de cercetare(Humboldt, sec 18)

*universitati specializate in pregatirea elitelor si a functionarilor publici (Napoleon, sec 19)

*universitati care favorizeaza dezvoltarea comunitara.

In present, contributia universitatilor la constructia europeana se refera la:

*asigurarea dimensiunii europene a studiilor prin continuturi transcurriculare despre Europa si UE prin materii distincte

*asigura pregatirea de profesionisti pentru integrarea europeana (negociatori, functionari, departamente sau directii de integrare)

*dezvolta programe de mobilitate

*contribuie la armonizarea politicilor educationale (Procesul Bologna)