Nicolae Achimescu

,.

EDITURA TEHNOPRESS Str. Zimbrului nr.17 700047 Ia~i 1;e1./Fax: 0232260092

~- -

INDIA

tf:

RELIGIE 51 FIL050FIE

~

/\/Ie il LA.......

'.1 '

Coole i7

f!;';Ui

Iv

f tf $/Oe;9- t. d.

ISBN: 973-8048-38-9

1editura

TebiiopressIA~I

. .. -u a_c(~.

~

~ =

o

w -

LL

Z

LL t/)#t

:z

"0 U,

_ - CJ w

:::i w a:

--/'

I

I

CUPRlNSINTRODUCERE .......................................................................................9 L INDIA: o SCURTA ISTORIEA UNUI SPA'fIU MULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL

~I MULTIRELIGIOS .............................................................................................

13 II. VEDISMUL ~I POSlVEDISMUL ................................................................... 20 1. Literatura sacri ............................:.................................................... 20

2. Divinititi ,i semnificatii .................................................................. 24 3. Cosmogonia ........................................................................................ 37 3.1. Cos11UJgonlargvedlc4 ..................................................... 37 3.2. Cosmogonla bra/I1tIIlJllc4 .............................................. 40 3.3. Cosmogonilz upanqadlcii ......................................;....... 43 4. Probleme de doctrinA ......................................................................... 46 4.1. OmuL ElementedejlzJ%gie1ipsUlologJe ............... 46 4.2. Mllntuirea ca e1lberare.lntre karman fI salllSD.ra .... 52

II I

4.3. Mistica upanqadiclJ. U,Jirea cu Absolutul ............... 57 4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenFiat .... 59 4.3.2. Coincidenla contrariilor ................................ 61 4.3.3. Contemp/area lui Atman-Brallman ca lumina interioara ........................................ 65

5. Cultul ................................................................................................... 68 5.1. LocurJdecult .................................................................. 68 5.2. SacrljicUJe 11 sacerdo(iul..................................... ......... 71 5.3. RiturHe ............................................................................... 75 5.3.1. Riturile domestice (grihya) ............................ 75 5.3.2. RituriJe so/emne (srauta) ................................ 78 6. Eshatologia. Cultul mortilor ............................................................ 84 6.1. Esllatologia ...................................................................... 84 6.2. Rituri./ilnerare ................................................................ 87 III. HINDUISMUL SAU "COMPLEXUL OPOZI'fIILOR" ........................... 89 1. Ce este hinduismul? ................................................................1.......... 89 3. Divinititi ,I semnificatii .................... ~.............................................. 97 3.1. Divinltil(i masculine ...................................................... 98 3.2. DiviniliJtlfemlnine ......................................................... 108 3.3. Fiin(e 1lfoT(esupranamrale ....................................... 109 3.4. Fitolatria, zooiatria...; cultul"vacii" ...................... 110 3.5. Politeism, t'panteism" 1; t'monoteism IllternatJv" .. 113

2. Literatura sacri ......................................................................:........... 92

, '!

6

India. ReUgie i ftlosofie 4. Hinduismul cJasic................................................................................. 118 . 4.1. Castele~/rela(illesocJale ............................................ 119 4.2. Legea kannJc4 ~l saJflSllra ........................................... 126 4.2. 1. SaJIlfiira cosmicli .............. ~ .......................... 134 4.3. Dltanna ~I mokfa ......................................................... 141 4.4. Cele patru stadii ale vie(iJ (Jqrama) .................:........ 148 4.5. Slstenrejl/osojIco-rel'g'oasl! (darianas) .................... 157 4.5.1. VedAnta ............................................................ 158 - _ .." 4.5.1.1. VedAntapreSankarianli ....................... 158 4.5.1.2. VedAntasankarianli ............................ 161 4.5.2. Miinlirpsii ......................................................... 167 4.5.3. SiIqJkhya ........................................................... 171 4.5.4. Yoga .................................................................. 182 4.5.4.1. Origini $1 tipuri Yoga ........................... 182 4.5.4.2. Trepte/e Yoga ...................................... 185 4.5.4.3. Eliberareaflnalli # "puterile miraculoase" (siddhij ....... 197 4.5.5. Vaiseshika .................................................... 202 4.5.6. Nyliya ................................................................ 206 4.6. Mlsdca bhakti ................................................................. 211 5. Hinduismul post-ciasic. Secte ~i mi~ciri hinduiste ................... 218 5.1. Saldlsm-tantrlsm ............................................................. 218 5.2. Vislmulsmul ~I siva/smul............................................. 223 5.2.1. Secte vishnuiste ............................................... 224 5.2.1.1. Bhligavata ................................................. 224 5.2.1.2. Piiiicariitra ................................................ 225 5.2.1.3. RiilnAnuja ................................................ 226 5.2.1.4. Miidhva ...................................................... 228 5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha ............................ 229 5.2.1.6. Ramailii # krishnailii ............................ 230 5.2.2. Secte sivaiste ................................................... 231 5.2.2.1. P /iSupata .................................................... 232 5.2.2.2. Scoa/a din KO$mir ................................... 233 5.2.2.3. Saivasiddhiinta ........................................ 234 5.2.2.4. Vi'aJaiva-#i sou lingliyat-ii .................. 235

Cuprins

7

6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul.................................... 236 6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' ........................... 236 6.2. Slkilismul ....................................................................... 238 6.2.1. NlInal'li succesoriistlJ ................................... 238 6.2.2. Doctrina sikhistli .............................................. 240 6.2.3. Cultul ................................................................ 241 6.2.4. Sikhismu/ intre trecut # vii/or. Cdt~(!J!!.'!~~t!:.i, .... ::.:~......................................243 7. Sincretismul hinduisto-cr~tin. No. mi,cAri reformatoare ...... 244 7.1. Brlll,ma-SamJlJ ................................................................ 245 7.2.Arya-SamIl] ........................................................................ 247 7.3. Rllmakrisl,na-Mission .................................................... 249 7.4. oS: Radl,akrlsl,nan ......................................................... 251 8. Situatia actuall. Perspective. ......................................................... 252 IV. JAINISMUL .................................................................................................... 256 1.lstoriajainismului: Piriva $i Mahivira ....................................... 256 2. DoctrinA Ji moralA ............................................................................. 260 2.1. Perioadelecosmlce ...................................................... 260 2.2. Compozllla universului .............................................. 261 23. Sufletele Indivlduale ~l substan(a karmlcli .............. 263 2.4. Eliberarea ..................................................................... 266 2.5. Ascezll ~i moralli .......................................................... 268 3. Situatia actuall ................................................................................ 271 V.BUDISMUL ...................................................................................................... 275 I.Literatura sacrA ................................................................................ 276 I.I.CanonulliinaylJnist ...................................................... 276 1.2. Canonul ma/'Ilyltnist ...................................................... 280 1.3. Literatura vajrayllnlstli ...............................................1. 282 2. Buddha: istorie ~i legendii .............................................................. 282 3. Budismul indian. ! Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha ......................... 289 4. Viata ~i existenta tn acceptiunea lui Buddha ............................... 295 4.1. Existen(a ca suferin(li: pesiJnlsm sau realism? ....... 295 4.2. Efemeritatea lucrurilor ..........................................!... 299 4.3. NOIl-eul (anattiJ) ............................................................ 302 4.4. COIldiponismul absolut (pa(iccasamuppll.da) .......... 307

"I

8

India. Religie i filosofte5.lIinayina ............................................................................................ 311 5.1. Non-teJsllUlll,inayllllist ................................................. 311 5.2. Cosmologio ...................;.............................................. 313 5.3. Legea kannlciJ II relncarnarea .................................. 316 5.4. Meditatio: experlen,1i directli IipersonaIIi ............. 321 6. Mahayana .............................................................................................. 325

6.1. Jntelepclunea antlnomlciJ:' ontologle II antlontologle ........................................... 325 6.2. Credin(illlexperlentiJ ................................................ 328 6.3. OmuldesiJvIi1Jlt (bodhisattva) ..................................... 33 1 6.4. NIM'A1;la: Absolutulsau Nlmlc-ul absolut? .............. 335

I '

INTRODUCERES-a remarcat faptul ca Asia a reprezentat totdeauna pentru Europa un fel de mit, in care Orientul "devine un ecran comod, care Occidentull~i proiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" ~i care a exercitat 0 mare foqa de atracpe asupm conceptelor europene. Daca dorim sa cuno~tem rea1mente Orientul trebuie sa dep~im ill primul rand acest "Orientmisterios al vechiului mit occidental"? F~, acest lucru nu este simplu, fiindca "miturile nu pot fi con1:racafc1te prin fapte", iar atunci "cfuld rea1itateaameninlB sa devoreze mitul, ne ag!fAm 3 cu ~i mai multa illdfujire de mit". De prin secolul al XVI-lea ~i pana astazi, multi europeni de lnalta tinut.a spiritualr", in illCercarea de a intra ill dialog cu unii ganditori religio~i din India ~i din Extremul Orient, au trait de fiecare data 0 experienfA foarte ciudata, avnd sentimentul ca, pur ~i simplu, Ie "fuge pamantul de sub picioare", ca patrund intr-un spatiu absolut necunoscut. De pild!, un cre~tin care "illta1ne~te"un reprezentant al budismului t:raie~te rea1mente acel sentiment chinuitor ~i incomod de a pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacullIIl, are senzatia - aa cum sublinia cineva - ca ''toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea unor cunonle sau experienle se pulverizeaza ~i dispar, ca se cade de fapt intr-un abis ~i 0 incertitudine tot mai profunda.lncet se ajunge din nou laliman., se descoperainfapt straturi mai profunde, mai adanci ale realitapi. Cat de aproape suntem i.nsa sau nude adevarata existentanu se poate inca spune, intrucatapar noi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi".4

pe

7. Comunitatea monahaUl $1 laicatul ............................................... 342 8. Morall $i ascezi ............................................................................... 347 9. Vajrayina ..........................................................................'............... 353 10. Situatia aetuall. Budismul transfrontalier ................................ 356 11. Budismul in Occident ................................................................... 358 BmLIOGRAFIE ..................................................................................... 361

I

I

I, I

1. H. Cox, Licht aus Asien: Verheissung und Versuchung ostlicher Religiosittlt, Stuttgart, Berlin, 1978, p. 124. 2. Ibidem, p. 185. 3.lbidem,p.190. 4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn, 1965, p. 17.

'"

10

India. ReUgie

~i

fUosofie

Introducere

11

Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este pregatlt sa recunoasca Orientul, daca filosofia occidentala este rea1mente disponibila sa recunoasca curentele de gfuldire orientala ca filosofie ~i, in consecinlA, sa defineasca istoria filosofiei ca 0 istorie a filosofiei universale. L. Dumontnuim~aceasta~ a:finnfuId: "Filosofii manifesta acea tendinta fireasca, ~i anume de a identifica mediul in care s-a dezvoltat tradipa filosofica cu existenta umana in sine ~i de a condamna toate celelalte culturi ca apartin.nd treptei subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un regres. De pitda, Hegel ~i Marx s-au aratat chlar interesa!i de descoperirea altor civiIi.zatii. Fire~t in cazul filosofilorcu tenta politica, indlferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi, nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar ii pune ~i H. Rombach lui Heidegger intrebarea critica, daca realmente Occidentul reprezinta 6 singurulloc al implinirii existentei Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi consemneaza: Heidegger "vorbe~te de sfiir~itul metafizicii occidentale, darfac.e acest lucru doarpentru faptul ca pome~e de 1a premisa ca filosofia ar fi un produs al Occidentului; in contrast cu acesta, posibilitatea unei IntaJniri a metafizicii existentei de sorginte occidentala cu metafizica Nimic-ului de sorginte orientala (m principal budistA) ar trebui sa deschida 0 noua perspectiva, respectiv 0 extensie filosofica, c~ sa pomeasca dinspre trecut spre viitor", 7 Referitor la intrebarea legatli de ceea ce impiedica pe filosofii Q9Cidentali sa recunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume ~i Absolut ca pe 0 filosofie autentica, nu exista inca un raspuns convingator. 0 ipoteza ar putea fi UIlIliitoarea: argumentul acestui refuz ar consta In aceea cit, in Orient ~i Occident, relatia dintre filosofie ~i5. L. Dumont, Homohierarchicus, Paris, 1967, p.21 6. Cr., H. Rombach, Phanomen%gie des gegenwartigen Bewusstsefns, ~Qnchen, 1980,p.153. 7. Y. Tacheuchi, The Hearl ofBuddhism. In search ofthe Timless Spirit of Primitive Buddhism, New York, 1983, p.77

religie (respectiv teologie) este tma diferita. De-a lungul istoriei sale, filosofia occidentala s-a separat de religie ~i ~i-a abandonat rolul sau de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un statut strict ~tiintific. In Orien~ dimpo1riva, filosofia nu s-a distantat niciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca 0 "cale a transcendentei de sine a omului". Pentru "filosof', iubitorul de intelepciune, se pune tQ~iiI:t~barea da~ intelepciuneaorierttalaarvizamai pulin realitatea sauadevarul ultimo .. -.'-Deosebirea profunda intre modul oriental de gandire ~i cel occidental se eviden-p,azl1 mm ales atunci cand, de exemplu, se afinna ca "Nimic-ul", ba chiar ''Nimic-ul absolut", privit ca fundam~nt al oricarei existente, ar reprezenta un concept traditional ~i indispensaqil pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra europeana 0 conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in schlmb, el este un principiu obi~nuit ~i comun. Daca ideea de ''Nimic absolut" reprezinta 0 notiune greu accesibili pentru cre~tin, pentru budist ea este, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri. in cre~tinism, Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, ca existentiia tuturorexistente1or; pentru budismmsa., dimpotriva, a~ de existenta nu este nimic altceva decat ne~tiinta. ''Nimic-ul absolut" este ridicat in mod elar larangul de principiu metafizic, care trebuie sa fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta ins~i. Primind, prin aceasta functie metafizica de a fi izvor al intregii existente, ''N'rrnicul apsolut" devine, in fapt, antiteza la invatatura cre~tina, care atribuie aceasta funcpe lui Dumnezeu. T oti partenerii de dialog occidentali, in general, ~i cre~tini in special, constatii ca in budism ~i in Orient in general "adevarul" nu are din punct de vedere valoric nici un pret. Existii 0 aversiune evidenta

unnare,

8. Vezi J. van Bragt, Begegnung von Ost und West. Buddhismus und Christentum, in: H. WaIdenfels und Th. lmmoos, Fernostliche Weisheit und christlicher Glaube. Festgabe fiir H. Jumoulin SJ zur Vollendung des 80. Lebensjahres, Mainz, 1985, pp. 274-275.

"

.....

:.

12

fata de succesiunile logice, se contest! principiul evident a1 con1:r8tlicp.ei, exista 0 opozitie fata de gandirea discursiva ~i distinctie. India incearca, in genere, sa-I transpunape om intr-un spatiu In care acesta se ail! in Iupt! permanqntA cu realitatea universului. Aceast! mentalitate i~i propune sa descopere omului falsa iluzie pe care singur i-o face despre lumea inconjuratoare, detenninandu-l, in acel~i timp, sa Iupte progresiv chiar cu el ~i, pana ce va cuno~e adevarata "realitate" care-I guvemeaza. Din acest punct de vedere, existenta in general se prezintA ca un camp de lupt!, in care omul lupta, pe de 0 parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului cosmos, iar pe de alta parte cusine ~i, ca parte integranta ~i forma specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, in care este obligat sa traiasca datorita cic1ului reincarnarilor. j'

.

India. Religie i f"lIosoOe 'M'

:;:

I. INDIA: 0 SCURTA ISTORIE A UNUI SPATID MULTIETNIC, MULTILINGVISTIC, MULTICULTURAL 1-,-~,~. _SIMULTIRELIGIOS,

,

.

I I

inconjurata din trei pfu1i de Oceanul Jndian, iar lanord limitata de lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevm-at continent, deosebit de restul Asiei amt din punct de vedere geografic, cat ~i economic, cultural ~i religios. PopulatiiIe autohtone din acest spapu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre, i~i numeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct .. asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine de la tluviul Sindhu, devenit in limba veche iranianaHindhu ~i in greacalndos. In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nu se ~tie inca nimic sigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spaliu. Se presupune, totu~i, ca membrii populatiilor tribale contemporane cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in Jndia centrala ~i in Ceylon (Sri Lanka), arfi ~ii populatiei celei mai vechi din aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii, care erau foartenumero~i in I.ndia inca de prin mileniul al IV-lea i.d.Hr. Ace~tia erau posesorii unei civili.zatii care a cunoscut 0 mare lnflorire intre anii 2500-1500 td.Hr. De departe, cele mai reprezentative exemple in acest sen~ Ie constituie ruinele celebrelor centre urbane religioase ~i de culture. descoperite in urma cercetarilor arheologice efectuate in Valea Indusului incepand cu anul 1922; Este yorba de Harappli, veche cetate din teritoriul numit ast~i Punjab, ~i de Mohenjo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un model cultural !ii religios identic. In plus, se pare ca aceste doua centre

14

India. ReUgie i fllosofle

India:

0

scurtl istorie

15

trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri 9 urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadeIa, ziduri; un sistem de salubritate avansat ~i, printre alte multe binefaceri ale unei vie? civilizate, un sistem de bai perfecponat Existau constructii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se ~teptau sA vad! temple in vechile cetap. Singurele documente de care dispunem privind viata religioasA preindo-europeana sau ariana in valeaIndusului sunt oferite de diferitele reprezentari artistice. De pildA, figurinele de teracominfa:Ji~d 0 femeie aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al fecundimtii. Alte obiecte demonstreazApractica unui cult al :fulusului, un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapu ~i dupA vernrea arlenilor. Judecfuld dupA peceti, apare Iimpede ca oamenii i~i imaginau ni~e fiinte supranaturale care locuiau in plante ~i arbori ~i un panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umane gravate pe sigilli alMuri de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe zeul indian demai tfuziuSivainpostumde domn~ sta.pan al animalelor. Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~i infruntarea rituala a taurului, ca in Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorat ~i aicL F~e, multe dintre aceste elemente aveau sa fie absorbite mai tfuziu de1raditiile religioase indiene propriu-zise10. Sepresupune chiarca religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente 11 hinduiste, care sunt Cll precadere populare in regiunile dravidiene 9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleior ~iideilor religioase, volumul I, Bucure~ti, Editura $tiinpficA ~i Enciclopedic~ 1981. p. 132. 10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino, Dickenson, 1971, p. 9. 11. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press. 1954, p. 25.

PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce prive~te faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre 'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in jurul aDl.llui isoo td.Hr.'asemenea cetAti, precum Harappii ~i Mohenjo-daro, au disp~t tar! a IAsa vreo mo~terure deosebitA tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii. ' Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya ..- '-'~'''''''''' in iimba veche iranian! ~i iirya in sanscritA), au venit, dup! toate probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica, cultural! ~i religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunt descri~i a fi fost oameni robU$i, nomazi, cu pielea alba, dllc3ndll-~i viata ca agricultori ~i crescatori de animale. De asemenea, ei cuno~teau foarte bine prelucrarea metalelor, roata ~i carul. Unele dintre aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDdu se in papeanordica a Indiei de astAzi. ~a cum subliniaza indologii 12, societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza cel or trei functii: preoti, rAzboinici ~i agricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar ~ in divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i VaruJ)a sunt legate de preofi; lndra ~i Marut sunt venerate de nlzboinici, iar zeiiAivini ~i Sarasvatisunt cinstiti de agricultori. NouareligieraspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat pe la anul 450 td.Hr., adica odatA eu aparitia jainismului ~i budismului, de~i autoritatea Vedelor a ramas constanta in India. Momentul acesta coincide ~ cu extinderea dominapei persane asupraI I

Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indo europeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic, 1997; idem, L 'ideo[ogie tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus, 1958.

p.

16

India. Religie l.fflosofie

India:

0

scurta istorie

17

Punjabului, nu insa ~i asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~ Dat fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul adevenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum in regiunea Gangelui, mai precis in regatul Magadha. Aici, noul o~Pataliputra va deveni ~i va ramane vreme de peste ~ase secole capitala imperiilor indiene cevorunna. Dupa 0 perioadamai neferici~ datoratAconducerii unei dinastii 1acame ~ compte, dar ~ dupa. scurtaepocade ocupape aPurdabului de catre Alexandru cell\1are (t323), a unnat stralucita era a pritnului mare imperiu indian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pema1urileGangelui.hnperlul~i-aatinsmomentulsaudemaximaextensiune,

cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka (272-232 i.dRr.). eel mai ilustru reprezentantal dinastiei Mawya. Rege1eAsoka s-a convertit 1a budism ~i a devenit un aparator energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugari budi~ in misiuni filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asia ~i din nordul Africii ~i in unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca reprezinta pentru budism ceea ce ~eprezinta pentru cre;;tinism Constantin cel Mare - a fost omenia, administratia interna ~i abandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de meritele noH sale po litici ~i, astfel, sa devina un conducator moral al intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnaca el ~i-aabandonatambitiile sale impetiale, dar le-aadaptat eticii umanitare a budismului13.

Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni 14 de catreregii greci din Bactriana , de scip, parti, huni ~i altepopulatii nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0 nouB. perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural, concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste ~'Gandhara"IS, cat ~i in plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr. sau I d.Hr.), care a re~it sa-~i extindadominatia ~i asupra ~mirului, iar in Asia Centrala pana in Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul sall, cunoscut sub numele de Imperiul KUlIn, s-a prab~t sub atacurile ~ilor sassanizi. in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea mare imperiu indian, dupaMawya ~i KU!fq.n, care se va numi Imperiul Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta ~i in cursul catorva secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori, comparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", avnd ca fundament aceea ce speciali~ii numesc sinteza brahmanica cristalizata. religie ... . . x . ~ 16 . C ul LW socletate - ordine poI' ltica(1-

Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala13. Cf. A. L. Basham, op. cit. p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956.I'

14. Unii cerceUitori afirmli chiar cli unii dintre aceti regi s-au convertit la budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th. W. Rhys Davids sustine cli a devenit budist ~i cli a r!mas in amintire pentru celebra sa conversatie cu filosoful-cliluglir budist Niigasena; cf. Th. W. Rhys Davids, trad., The Questions ofKing Milinda, I-II, New York, 1936. Louis Finot, in propria sa traducere a aceleiai lucrui. nu Unp~~te plirerea acestuia, ca ~i alti autori;vezi Milinda-Panha sau intrebarile Regelui Milinda, trad. rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, Ia~i, 1993, p. 21. 15. Noul stil creat in arta budistli li are numele de la acela al regiunii din nord vestul lndiei, care cuprinde astAzi Afganistanul de sud ~i anumite p!rti din Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!, atingandu-i apogeul lntre anii I 30-150 ~i 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA prin reprezentarea ideaIizatli a chipului uman. In decursul evolutiei sale se remarcli printr-o spiritualizare progresiv! ~i printr-o abstractizare formalli. Vezi Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98. 16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.

.J:.

t

18

India. ReUgie i' fllosofie

.

..

India:

0

scurta istorie

19

incepand cu anul 1000 d.Hr. au aparut in India arabii musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicain India ~e nord,,,tara msa s~ aj~ga~~~~~~~~:! ~~.St1d.1n ... cele din ~ lntreguI subcontinent a c8zut sub conducereamusulmana ! a dinastiei Mogul (1526-1761). Practic, domnia acestei dinastii a ' tnceput dupa debarcarea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar (1498) ~i Ii continuat dupa fondarea companillor engleze ~i olandeze (injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispara--~ .:-: abia dupa ce India a devenit dominion britanic (1761 ). Dupa eel deal doilea mboi monilial, in anul1947, India ~i-a obpnut independenta, astazi fiind 0 republica federativa fonnata din21 de state. Astazi, India se prezintaca 0 tara multietnica, multilingvisticii ~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de Iocuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzAnd, intre altele, etnii de culoare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi ~i dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbidravidiene~l indo ariene. Cea mai mare parte a locuitorilor are ca limba materna fie 0 limba dravidiana fie una indo-ariana. Limbile dravidiene (telugu, tami!, malayalam etc.) sunt vorbite, in principal, in partea de sud a Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i laica. Incepand cu secolu1 al ill-lea td.Hr. sunt folosite, de asemenea, ca .limbi literare ~-numitele limbi indo-centrale,pali ~i prakp. Ele nu sunt 0 evolutie ulterioarli asanscritei, ci i au origineain anumite structuri lingvistice mai vechi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel cu sanscrita Dinlimbile indo-cen1nlle provinlimbileindo-arienemodeme~ dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali, marathi; paiijabi; gujarlitf, rajasthlinj~i oriya. Din punct de vedere religios, !li astazi, India este un adevarat caleidoscop. Tocmai de aceea nu putem vorbi despre religia Indiei~ ci despre religiile Indiei, intrucat fiecare etapa din evolutia religiei acestora s-a transfonnat intr-o alta re1igie~ cu diferitele ei sisteme ~i

secte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva Eanuapututdevenireligiaintregului spatiuindian. AbiadupaceaavuOoc .conto~ifea dinm: e~emente!e cul~ arlene cu ~l: non-.m;iene, a ap&-u~ hinduisinul, 0 religle capabili sasatisfucA necestt!tilereligloase ale celel mai marl p8rtia populap.ei Indiei. Ulterior auaparut cele douamarl ~ religioase cuun caracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor douareligii Ia fel de semnificative:jainismul ~ budismul. in prezent, inIndia, al!turi de adeptfi religiilorap!rute in spatiul indian, trtiesc ~i adepp ai unor comunitat:i religioase straine, intre care musu1mani, ~ mozaici, zOroastrieni. Deasemenea,mai exista~ unii indieniapartinatorireligiilor''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.).

,

"

I ,

I

I

Vedismul i postvedismul

21

sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite ~i cuprlnde fonnulele ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catre sacerdopi respectivi. In fine, Atharvaveda (" Veda vrlijilor") contine descantece,

II. VEDISMUL

~I

POSTVEDISMUL

~~formulemagicefolositepentruizgonireaspiritelormale:fice. CuIegerea

1. Literatura sacra--..--- Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna "cuno~", "cuno~ere sacra" i este utilizata ca denumire genJnua pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico istoric, Veda poate fi descrisa ca 0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0 parte, conceptille i trairile religioase ale primilor invadatoriarieni in India i, pe de alta parte, pe cele profesate de cAtre aceainveacurilel.llD.18toare. .~~~~ra~~:yedica a fost scrisa in limba sanscritii i cuprinde Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita): $.gveda, Samaveda. Yajurveda i Atharvaveda; in sensul strict al cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b) Briihmana; c) Aranyaka; d) Upani~adele; e) textele Siitra. Ceamai veche i ceamai importantA din1re cele patru Vede este socotita.8gveda (" Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028de imnuri redactate in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea i.d.Hr. ~i limba in care a fost scrisa doved~ faranici lU1 fel de dubiu ca textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem. LuatAin sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisiide un singur autor, ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp una de alta ~ apoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA culegerepotfi consideratece1emai semnificative izvoarepentru cercetarea i cunoatereamitologiei ~ religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda (" Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din $.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor

cuprinde730de imnuri folositeinanumite ocazii de ditre brahman, preotul care supraveghea respectareacu s1rictele a ritualului, acesta intervenind doarin situatille in care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice. Brahmana (1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica acte1esacrlficia1e l?i aratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya i Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda sunt: Satapatha i Taittiriya. in fond, elenusuntaltcevadecatsirnple anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celor patru Vede. Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600 i.d.Hr. i conlin instructiuni ~ medita:p.i pentru eremiti, pentru cei re~i in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput in Briihmana, in sensu! de~arii de actul ritual exterior i interiorizlhii sacrificiului. Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a exista intre ritual, macrocosmos ~i microcosmos. Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a Upani~adelor (800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului i se distan~ea.za categoric de ritualismul acestuia, avand - ~a cum 0 arma i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data astfel") 17 - un caracter mistico-ezoteric. qin totalul de 108 'doar 1417. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul Upani~d ar putea fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondenfe precise fritre componentele personalitafii umane, elementele sacrificiale~i structurile universului fizic. Vezi L. Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch. Maiamoud), Paris, Hemlann, 1978, pp. 149-I51; serrmificafia in sine a cuvantului Uprjrii~d este abordata. pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad. rom., Bucure~ti, Ed. Telmica, 1994, pp. 23-26:

".4

ttt

22

India. Religie i mosofie

~ ::;.

''fr'ismul i postvedlsmul

23

sunt considerate a fi revelate. Cele mai vechi ~i mai importante dintre acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-,Blhadiirawaka- ~i Taittnya-Upanishad. Primeledou!aparf:in~da, a treia ~ii patraSiimaveda, iar ultimeledoUa Yqjurveda 8. Literatura S iitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie din manuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli

,

,;,

,

aparpn

."tli ~i de~i. Tocmai de~aceea, relapile luiAgni cuoamenii eraumai stranse dec4teelecualp zei, fiindtotdeauna invocat cu foarte mare incredere37 Ca principiu cosmic, Agni este 0 veriga de legatura intre cele trei lumi; el apare in cer, in atmosfera. i pe pamant Zeul se n~te zilnic pe pamBnt, ~i anume atunci cand omul aprindefocul prin fi'eq3rea a douR bucali de lemn uscat: bucata de Iemn de deasupra este tatal sau, iar cea de jos mama sa De asemenea, Agni este numit apiiln napiit ("zeul apei"), intrucdt el se aprinde in apele atmosferice, adica in norii furtunii, coborand pe pamant sub fonna fulgerulues.In cer, .. zeul se Il.a$e in fiecare dimineatA sub cbipul soarelui. , Dupa cum aminteam, ca i Agni, zeul Soma juca ~i el un rol deosebit de important in cadrul actelor sacrificiale.lnsa, este dificil de stabilit candSoma reprezintA divinitatea propriu-zisa in sine ~i cand aceasta no\iune desemneaza doar planta sau bautura soma, extrasa din aceasta: 9. Fire~te, despre aceasta a doua semnificape a tennenului36. "il cant pe Agni, capelanul, zeul sacrificiului, preotul, inchinAtorul, care ne umple de daruri";.(?gveda, I, Sa 2. 37. "Du-ne, Agni, spre bel~g pe drumul eel bun... crutA-ne de gre~eaIa care ne rru:a~te ... cruta-ne de bolL AplW-ne mereu, Agni, cu neobosita-ti pm.. Nu ne plWsi inmniacelui viclean..."; ibidem,I, 187,115. 38, "Cind te na.pust~ti asupra arborilor ca un taur fla.mflnd, I~i in unna ta 0 elM neagra.....; ibidem, J, 58,4. . 39. Este cert cli mai tarziu, planta aceasta folositli in primele secole de c!tre indo-arieni in scopuri ritualice a fost inlocuitA de alte specii botanice. Soma haoma este fonnula indo-iranianA a bAuturii "nemuririi" (amrita); este probabil ca ea sii se fi substituit bAuturii indo-europene madhu, "hidromelul". Vezi M. EIiade, Istoria credintelor ~L, I, p. 221.

31. Cf. latini1: ventus; gennani1: wehen - "a sufla" Wind - "vant". 32 . .8gveda, X, 168. 33. Ibidem, X, 90. 34. Cf. latinA: ignis; engleza.: ignition. 35. Arienii vedici "privesc focul care i~i aruncA flAcArile in sus drept 0 fiin~ vie care inghite oblatiile, actionand In acel3.$i timp ca mesager cAtre zeii cere~ti. Ei nu se roagi unui spirit al focuJui, ci chiar focului ins~i, conceput in manierA religioasA, dar inc! fenomenal, ca 0 creaturA divinli, pUnA de via~ ~i putere".. W. Hopkins, Origin and Evolution ofReligion, New York, Yale University Press, 1923,p.50.

~

,~",~ '""''''

f ,

.

"

28

india;"Religie~tilosone':,,"~',,;

--..-",-,V-edismul ~ipostvedismulpedepse~te cu str~nicie pe cei pacato~i.

29

vom vorbi mw pe larg cand vom aborda problema sacrifidilor ~i ritualurilor vedice legate de acestea. Ca divinitate, Soma se impunb prin atribute similare celor conferite mai tu1:t:rrorzeilorin general: este atotvazator, inte1ept, victorios, generos etc. EI este considerat prietenul ~i ocrotitorul altor zei, dar mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este numit Regele Soma, cu precadere datorita. importantei sale rituale. In literatura brahmanica, Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasica nopunea de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna". Celelalte divinitap vedice nu sunt forte personificate ale naturii sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acestea apar strans corelate cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confinna clar daca in I asemenea cazuri este v~rba reahnente de tr~aturi primordiale ale acestor , divinitap. Varu1)Cl apare in multe imnuri impreunacu zeul Mitra. Ambii sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. In Jjgveda, ~i alti zei apar purtfuld acel~i nume41, iarin anumite cazuri chiar unii demoni adversari recunoscuti ai zeilor-suntdesemnati ca aslO'ClS. Mai muIt decat atat, mai tarziu aceasta denumire este consacrataexcIusiv demonilor42. VarUlJl1 este conceput ca eel care menline ordinea firii ~i ordinea morala, este randuitorul legilor naturii. EI a statornicit cerul ~i pamantuI, este omniprezent ~i aparatorul intregului univers, suportuI cerului ~i pamantului43 . Fiind garantul ordinii morale, VarUJ)a iij

De asemenea, el este un zeu

atotutoqi1.DlmartorconstantaladeWrului~minciuniiNiciofiipturanu

....

poate gandi sall sav~i vreo faptA tara a:fi observat de ciitre acest zeu. Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legea cosmica (pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar oamenii, dar chiar ~i zeii trebuie sa 0 respecte necondiponat44 : ea este garantul intregii ordini cosmice, morale ~i liturgice. Cmle urmate in vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45. Pentru vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect46. Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI de maya47 Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in cazuI acestui zeu care este p~tratoru1 ~i garantul ordinii cosmice. In $.gveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii existente, schimbarea demonica ~i iluzorie, dar in acela~i timp ~i "stricarea stricaciunii,,48, adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima restabilirii unei ordini alterate ~i schimbBrii in bine. De wei se poate trage 0 concluzie foarte simpl!: ex.istli maya rele ~i miiya bune. Primele vizeazain specia1"vicl~e", '~ile", mai ales cele detransfonnare demonica, ca in cazul ~arpelui V{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin excelenta, ~a cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra. Fire~te, 044. lJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul gree despre moira i cu cel chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a incetat s11 mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte notiuni (karma sau dharnip). Vezi T. W. Rbys Davids, Lectures on the Origin and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism, editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289. 45.lJ.gveda. IX, 121. J; X 37, 5. 46. Acee~i coneepfie era impli~itli, de altfel, ~i de vechii greci; vezi Platon, Opere I, Editura !Stiintificli, Bucure~tj, 1974, p. 371. 47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape toti lingvi~ii, din rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/or ~i..., I, p. 211. 4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.

40. Vezi, de piIdA, Atharvaveda, I, 10, 1 etc. 41. Ibidem, VI, 83, 3. 42. Te>..1ele vedice filc chiar aluzie laconflictul decl~tintre zei (cleva) ~i amri. Acest conflict apare pe larg prezentat ~i comentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana. Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptului cl Agni i-a abandonat pe ~tia din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale sau, in tenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epoca ac:tuam, ~ la 0 "stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoria crwn/elor I I #,.. ,I,p.209. . 43. Cf. J.?gveda, V, 85.

... ..&.

t1.

30

.India; 'ReJ1g1tfJrmos6fie

-"':'-,. sale se ~ casta luptiitoruor, kshatriya, din coapsele saleme~~ 6 vaiSya, iar din picioarele lui castasclavilor, slujitorilor, sii:ira .' Cosmogonia rigvedica culmineaza, ins!, in profundul poem despre crealia datorata unui principiuprimordial nici existent, nici 69 non-existent Ca atare, potrivit acestei teorii, la lnceput nu erau nici I , existentul ~i nici non-existentul. De un anume existent, sub aspectul sau manifest, nu poate fi vorba. Dar aceasta nu inseam.na ca-l putem numi non-existent, fiindcA din fiinta pozitiva deriva tot ceea ce exista. . Realitatea ultima ~i absoluta, ca fundament alintregU lumi ~i existente, nu poate fi defmitii nici ca existenti, nici ca non-existenti, pentru ca Ie transcende pe ambele ~i pentru ca nu se poate spune cA nu a existat>

66. Ibidem, X, 90, 1-4. 67. Ibidem, X, 90,5; Viriij, ca principiu creator feminin, este un fel de Sakt;, partenerul zeului Siva din hinduism. In B,hiidaraQYaka-Upani~d, IV, 2, 3, ea se c!satore~te eu Purusha. 68. Vezi lJgveda, X, 90, 12: "Gura sa a devenit Brahman, din bratele lui s-a n~scut Lupt~torul, coapsele sale au"clat n~tere Me~te~ugarului, din picioarele lui s-anascut Slujitorul". 69. Cf. ibidem, X, 129: "Atunci nu era nici nefiintll, nici flinta; nu era v!zduhul, nici cerul cel dep!rtat. Ce acoperea? Unde? Sub a cui ocrotire erau apele? Era oare un adAnc ~r! fund? Atunci nu era moarte, nici nernurire; Semnul noptii ~i al zilei (inc!) nu era. Liber sufIa ~ra. sufIare acest UnuI; mai presus de el nu rnai era nimic altceva".

Dici un fel de entitate fenomenala sau nici 0 acp.une70. Aici este vorba ~espre acel Unu ~i Totul, mai presus deorice, acel nici-existent nfai-non-existent, care ne aduce aminte de "motorul nemi~cat" (movens immobilis) allui Aristotel sau de acel principiu din filosofia chinezAa lui Lao zi, care este "st:ramo~ tuturor lucrurilor din lume,,71 , care este "fara de forma dar deplin, care a existat inainte de Cer ~i Pamant, ... :tara substanti, ... nesupus schililbarii, peste tot patrun.znd", acel .LNenumit", din care "s-au nascut Cerul ~i Pm.nantul"n. In continuare, poemul vedic despre creape aminte~ ca, la inceput,exista1Ul'mtunericinWluitdeintuneric", caacel''Toterao intindere nedesl~ita de ape", .i ca Germenul asctmS in haos, ''Unul'', "s-a nascut prin putereacildurii (tapas)"73. NopuneatX1S' mai inseaJ.nna ~i "ascez!" ~i reflectamareaconsideratie pe care indienii din vecbime ~ paniastazi 0 acoroaautoritap.i ~i disciplinei religioase. Potrivitacel~ iron, stamitide cildura primordiala, a apirut "Dorintfl" (kama), care a fost "cea dintai emanape a spiritului (manasa retas),,74. Tennenul kama are deseori in sanscritiisemnificatia 't" de "dorinm sexuala", "dragoste", insi aici ea este privitaintr-oacceppunemetafizica,caunprincipiufimdamentalinevolutie, ca 0 emanape a spiritului, ca cea dintai smnanta a Conintei (manas). "Samanta cea dintai", ca emanap.e a spiritului, a Conintei, s-a divizat 75 apoi In "sus" ~i ')OS", intr-un principiu masculin ~i unul feminin . Dar creap.a secuncIara, adica creatia fenomenala, ramfule 0 enigma. Zeli s-au nascut dupii aceea76 , deci ei nu pot fi socotip. autorii creatiei lumii. Dupa ce s-a avantat in astfel de speculap.i asupra originii lumii, autorul acestui frumos Poem al creapei da inapoi, speriat parca de.

,

~

70. cr. Satapatha-Briihmana, X, 5,3,1. 71. Dao DeJ;ng, 4; A. Waley, The WayandItsPower. A Study ofthe Tao TeChing andIts Place in Chinese Thought, New York, Grove Press Inc., 1958, p.146. 72. Dao De Jing, 25; ibidem, p. 174, 141. 73. $gveda, X, 129,3. 74. Ibidem, X, 129,4. 75. Cf. ibidem, X, 72,4. 76. Ibidem, X, 72, 6.

,.01. ,,;.",... ,,,,',I'

4 { } I n d i a ; 'Religie"j- filosofle

"

......'-

. .:I~

..edfsmul'fi'postvedismul

41

propria saindraznea1lL Nici zeii, spuneeL nucunosc originealumii, i:nt:n.lcat ei ~~i suntposteriori creatiei i probabil clin-o ~nici zeul celmai mare,carevegb.eazAdininaltulceruluiasupmintreguluiunivers. . ,._-,.,-..._ .'. ,,,,., Intr-un alt iron al creapein, poetul 11 caut! ~i 11 invoca pe zeul primordial, pe creatorullumii: "La inceput, el a apmut ca Embrionul de aur (hiranyagarbha). Ciind s-a nascut, el singur era stapiinullumii. El tinea pamantul i acest cer acolo sus. Cine este zeul pe care 1l'ebuie xl' . pnn . sacn 'filClU . ?" 9.. urmatoare ~ 1 __~, ___,,_,_ Sa:,;,cmsttm. ',._ ill e versun. sunt enumerate meritele acestui zeu, fiecare vers incheindu-se cu intrebarea: Cine este zeul? ~.a.m.d. in ultimul vers, care este probabil un adaos, facut la 0 data mai t8rzie, p~ in fine, raspunsul: zeul cautat este: Prajizpati.3.2. Cosmogonia brahmaniclij I

Zeul Prajiipati este, dupa cum am amintit, 0 divinitate specificA epocii brahmanice. Mai mult, el este figura cen1l'ala a literaturii brahmanice, unde apare deseori cazeucreator sau ca divinitate supre.m3. Specu1atiile cosmogoniceaparutepela~tul perioadei vedicevorevolua mai departe in perioada brahmanica. Figurile ~i principiile cosmogonice revendicate in perioadele anterioare vor fi acum core1ate ~i identificate cu Prqjizpati. Acestadevine Embrionul primordial, "divinitateaprimordiala" sau Purusha, "Omul" primordial. 1n1l'-un imn citat mai inainte din 78 weda , am observat ce semnificatie are asceza (tapas), ca principiu dosmogonic. Din Brizhmane a.flamcAPrqjiipati, care lainceputera~, a creat cele trei lwni prin asceza (tapas). Un alt exemplu care ilustre82-A puterea ascezei il gasim intr-un mit cosmogonic din Satapatha:.1_ 79, fundamentatpeImn . ul amintit . . din ~\5ye Dr.." da80 Aiclsespune . BrUrtmana ca, laincepUt, acestpamantnu emnici ''fiinta'' (sat), nici ''nefiinta'' (asat); exista doar Con~iinta (manas), care-~i dorea Sa se manifeste ca ceva77. Ibidem, X, 121. 78. J.?gveda, X, 129. 79. Satapatha-Briihmana, X, 5, 3. 80. J.?gveda, X, 129.

concret, care cliuta un sine (atman) propriu, l!ji dorea sase individualizeze. Astfel, a apelat la exercipul ascezei ~i a cfipMat 0 fonnii manifes~ din potenpalitate a devenitrealitate. Tot inSatapatha-Briihmana81 descoperim o reluarea conceppei rigvedice despre Embrionul de aur (hiranyagarbha). Potrivit textului brahmanic, 1a inceput,nu existadecit 0 masiihaoticlideape. Ele ~i doreau un singurlucru: sa se inmulteasca. AureU$it sa-~i indeplineasca aceasta doifufa prfu asceia (tapas), in Unna cArehi a apanit un ou de aur. Anul nu exista incain acele vremuri.1n decursul de un an, ouI de aur a plutit peste ape, dupa care din el s-a nascut'un om, Prajizpati. EI a destacut oul de aur, msa atunci nu existaincAnici 0 portiune de uscat pe care sa se ~ze. Dupfi un an, Prajapati a cautat sa vorbeasca ~i a spus: "bhiih", ~i prin acest cuvant a aparut pamantul; apoi a spus: "bhuvah ", aparand vazduhul, spapul atmosferic; in cele din unna, a spus: "suvar", dupa care a aparut cerul 82 Aceste trei cuvinte rostite de ca1l'e Prajiipati, afinna.mai departe textul brahmanic, constituie laolalta cinci silabe. Din ele a Iacut Prajizpati cele cinci anotimpuri ale anului: primavara, vara, anotimpul ploios, toamna ~i iama. Legat de semnificatia oului cosmogonic, trebuie retinut cA ~i astazi, in foarte multe locuri, oul este adaugat la simbolurile ~i emblemele 83 reinnoirii naturii ~i vegetatiei , pentru ca toate aceste embleme ale vegetapei ~i mai ales ale Anului Nou rezuma, intr-un feI, mitul creapei periodice. Prin urmare, in asemenea ansambluri mitico-rituaIe, ideea8] . Satapatha-Brahmana, XI, ].6. 82. Motivul oului eosmogonie nu reprezintli 0 caraeteristiea exclusivl1 a spiritualitlipi indiene, el fiind prezent ~i in Polinezia, lndonezia, Iran, Grecia, Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, laanumite populatii din Africa Occidental a., in America Central! ~i pe coasta de vest a Americii de Sud. Centrul de difuziune a aeestui mit trebuie cAutat, probabil, in India sau Indonezia. Vezi M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, p. 378. 83."J:)e pildli, brazii de Anul Nou sunt impodobiti, intre altele, eu oua sau eoji de.oul1. Vezi mai pe largibidem, p. 378-379.

.

42

India.'ReHgie,iftlosofie

.t ,r ....~

Vedlsmul fipostvedismul86

43

de bazanu este '':n.ru?terea'' ca in cosmogonia brahmanica., cirepetarea ntl$terii exemplare a Cosmosului, imitarea cosmogoniei 84 Exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale oului care ihlstreaza faptUlca oul ganmteazaposibilitatea de a se repeta actul cosmogonic primordial, crealia Amintim, mai intai, rolullui in ritualuri1e agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De pildli, pentru a facilita incollirea seminlelor ~i cre~terea plantelor, laranul .,-~~ finlandez trebuie sa poarte un ou in buzunar pe durata semanatului, sau sa ~eze un ou sub brazda. Estonienii consuma~i ei ouain perioada aratului, iar suedezii arunca oua pe cfunpurile arate. D1nd seamana inul, germanii ii adauga uneori oua sau a!}eaza un ou pe camp, sau consuma oua cat line semanatul. Tot la germani exista obiceiul de a pune in aratura oua sfinpte de P~e la biserica8S Interesul pentru inlelegerea procesului crealiei in literatura brahmanica este, indiscutabil, mare. Dupa cum s-a putut observa, autorii din aceasta perioada preiau ~i dezvolta. mm departe, in general, speculatille cosmogonice rigvedice. Ei cautA unitatea existentei, unitatea Cosmosului ~ manifesm tendinta de a-I considera pe Prajiipati drept principiul primordial ~i unic. Cu toate acestea, linia aceasta nu devine predominanta Pentru foarte mulp autori, preponderentaramanejerifa:jertfa caforlo. creatoare, j erifa cafactor ce dinamizeazii fntreaga existen!ii, intregul univers. Pentru teologii preocupati de sacrificiu, desigur, Prajiipati este acel "Unul", prezent inca de la inceput ~i chiar

t

i

,...:.

)

Din aceasta perspectiva, Mircea Eliade .remarca excelent faptul camitul ~i imaginilesaletraduc cosmogonia bmhmanicam termeni biologici; in genere, dat fiind modullor propriu de a exista, lumea ~i viala se epuizeaza, au un s~it, prin chiar durata lor. in caZul de fa~ 87 Satapatha-Briihmana vizeaza tocmai epuizarea lui Prajiipati: "Dupa ce Prajiipati dase la iveala vietuitoarele, is-au destacut incheieturile. Or, Prajiipati este, desigur, Anul, ~i incheieturile sale sunt cele doua ilnbinari ale zilei cu noaptea (adica aurora ~i amurgul), luna plina ~i luna noua,precum ~i inceputurile anotimpurilor. EI nu putea sta in picioare cu incheieturile destacute". in aceasta situalie, reconstituirea lui Prajiipati, mai precis a trupul'ui sau cosmic, se va rea1iza prin sacrificiu, adicainalf.9,nd un altar sacrificial, pentru ca el se identificacu acest altar ~i cu sacrificiul in sine88 Preopj 11 realcatuiesc pe Prajiipati, il "aduna" (saIJlSki) tocmai prin faptul ca zidesc stratLp:ile de caramizi care constituie aharul. Concluziaeste foarte evidenta: fiecare sacrificiu repeto. actul cosmogonic primordial garanteaza continuitatea lumii pentru anul viitor. Prin altarul reconstruit, prin Prajiipati re-articulat, lumea i~i pastreaza viata, armonia ~i fertilitatea, ~a cum le-a dobandit prin actul creapei. ,

h

3.3. Cosmogonia upaniadica

inainte de creape; dupa creape, el se identifica cu intregul univers ~i cu viata de pe pamant in formele ei cele mai variate; el este in ace1a!i'i timp creatorul ~i creapa, intr-o manier! absolut panteista sau panenteista. Totodata, dupa cum am vazut, el se identifica cu "anul", respectiv cu timpul (kala). cutrecutul, eu prezentul, dar ~i cu viitorul. insa, in opinia acelo~i autori brahmanici. el este identic in acela!i'i timp cusacrificiul. Sacrificiul reflectaritmul cosmic. Prin sacrificiul adus regulat, Prqjiipati ~ redobandete unitatea ~i-~i poate continua, astfel, acpuneacreatoare.84. Ibidem, p.379. 85. Ibidem, p. 380.

Speculaliile cosmogonice, incepute in J.?gveda ~i continuate in Briihmane, i~i gasesc forma finala in Upani~ade. in aceste texte se folose~e ca expresie pentru principiul suprem al existentei nopunea 89 de Brahman Am intalnit acest termen in cosmogonia rigvedica cu semnificatia de forta misticpa care da putere cuvantului sacru, care eficientizeaza formula sacrificial!. in Briihmane, nopunea prime~te 0 86. M. Eliade, Istoria credinlelor # ideilor... , I, p. 240-241.87. Satapatha-Briihmana, I, 6, 3. 88. Ibidem, X, 4, 2. / 89. Cf. Bradiiraqyaka-Upanifad, II, I, 20: "A~a cum ~i-ar dep!na p~ianjenul firul, ~a cum din foc se tllspfuldesc scfultei m!.runte, la fel din Sine (Brahman, n.n.) se tllspl:lndesc toate sufletele; toate Iwnile, top zeii ~i toate fiintele"; vezi ~i ibidem, N, 1-2; Chiindogya-Upani'ad, ill, 18, 1-6; VIT, 1; 1bitti'iya-Upani{lad, II, 6.

1 I

i

!

...&.

44

Indfa'; 'Reiigie "1i-i'UR$()fte .~".....

.: * . -T"_..

.... ,'. ~,6 ;;.;;- ?~

I

semnificalie ~i mai importanta: princijpiul desemnat de ea devine perechea impersonaHl a unui Prajiipati personal. In Upani~ade, Brahman este fO$ creatoare ~i purt:atoare de existenta.: "El este eel ',.".;.~,,~-,---~ din care apar toate aceste fiinte; cel prin care ele traiesc dupa ce au aparut; celln care ele intrA cand mor; pe acesta trebuie sa incerci sa-l cuno~ti, acesta este Brahman,,9o. Prin urmare, Brahman este Totul, el este tot ceea ce cuno~tem sau am putea cuno~te, dupa cum tot el _ _,_este: acela care transcende orice forma de cuno~tere, cel care se 91 plaseazA dincolo de limitele cuno*rii noastre Totin Upani~ade,ideeadeBrahmanein1ocuitasaucuplatacu notiunea de litman, avand semnificapa de "Sine" ~i reprezentand atat Sinele universal cat ~i sinele individual. Cu a1te cuvinte, existaun principiu unpicator universal, care da viatA Cosmosului in ansamblul sau, dar ~i un sine al omului, al tuturor fiintelor~ lucnuilordin aceast:alume, emanatdin litman-ul universal asemeneascfulteilor din foe. ."'''. - DupA ce mai gu~ti din ea,l

ripillara

0

'.

A

A

.

.

"

.

d I 3 137' ~ ~-U Ql 1- 'Pam$a , , .

'.'

~molamme!~lafllcutintocmai(Spunand):EmereUlafel.(TatlU)i_aspus;DeunA seaml!i, dragul meu tu nu me~ti Fiinta (sat) de aiei, ~i to~i este ehiar aici".I

rF'56'lDdia.~Religie"~i>f'QQ~ptie

'i~----~edismul.,postvedismul

).

57

Din perspectiva UpaniadeZor, identitatea dintre'slnele individual (iltmlm) ~i Sinele universal (Brahman) presupune consecinte extraordinare in planul mom!, inrelatiadintre fiecare om lii semeniisai. Mareata fonnula upani~catat tvam asi ("tu e~ acesta"), ell referire speciala la identitatea existentaintre sinele fieclUui om lii eel al semenilor sm ~i al universului in genem!, postuleaza 0 reJ.at:ie desav~itA de iubire !ntre ~l ~i aproapele s~~; tu ~ebuie sa-ti iub~ti a~ro.ape~e ca pe tine

i

.

de fapt, ''tu'' intr-un punct diferit din spapu ~ timp lii intr-un grad diferit de existenta Cnd realizezi faptul ca toate fiintele, inclusiv animalele, nu sunt decAt sinele (iltmaiva-bhrit) tau, atunci toate actele tale sunt l40 de~ate de oriee egoism, ele tintesc exclusiv binele lor I Pe de alta parte, spun autorii upani~adici, de~i utile, faptele bunenu conduc decatlanoi reinC8l1lIDi. Singuracuno~reaadevaruIui ~i unicului Sine (Brahman)este~elib.erato~e.Jnconsecinta,in Upani~ade se afirma deseori ca pentrU eliberirrea finala este absolut necesara renuntarea la orlce fapt!, fie ea buna sau rea 141. Desigur, In1:1'-o atare ipost:aza, se pune 0 intrebare legitirna: 0 asemeneadoctr.inanu conduce cumvalao decaderemoraIa.? UpaniadeZe sugereaza ca, prin det~ea de oriee acte, sinele individual se elibereaza de egoism ~i tYunge laadevaratalibertate spirituaIa; in mod spontan, el se \lIlifica ~i se lasa coordonat de vointa universal a, de ordinea cosmica, morala, ale ciirei legi se impun de lasine, dincolo de eforturile noaStJr. Aceste legi acp.oneazaautomat ~i impersonal. Ele SlDltuninstnnnent pasiv l42 al Absolutului, el insu~ lipsit devreo inip.ativaegoista 140. S. Radhakrishnan, Eastern Religions and Western Thought. London, 1939, p. 102; cf. F. Edgerton, Dominant ideas in the Formation of Indian Culture, in: Journal oftheAmerican Orient Society, vol. 62,1942, p. 155 sq. 141. Cf. Chft.ndogya-Upanif(ld, IV, 14, 3; "Preeum apa nu se lip~te de frunza lotusului albastru, tot astfel nu se lipe~te fapta rea de eel ee ~tie astfel"; vezi ~i . Kaushilaki-UpanifCId, I, 4; III, 8. 142. Cf. B/hadiirawaka-UpanifCld, IV, 4,22: "Pe eI nu-l biruie (g.ndul) ca de aeeea a taptuit r~ul sau c~ de aceea a taptuit binele; dirnpotrivA, eI Ie biruie pe aeestea amandoult Hiptuirea ~i nefliptuirea nu-l chinuie".

~~:~:::a~~:~~~:t:it~!~~:'~;~~~d:f:i~~~:~--"- jI

1__ . .

Practic , cel ce re~te sa se de~eze de orice intenp.onalitate ~i implicit de act in sine, se plaseaza dinco 10 de distincp.a din1re bine ~i rau. Aceasta inseamnaca inteleptul se elibereaza de orice a~amente pamante~ti ~i, prin utmare, este liber de orlce ispita de a pacatui 143. Cand el transcende binele lii raul, ajunge sa perceapa Sinele - iitmanBrahman - care ii ofera posibilitatea sa se identifice eu Absolutul. Tot ceea ee este relativ nu mm are valoare, devine:tara sens. I Multe pasaje din Upaniade serefera lamodul in care are loc unirea dupa moarte cu Brahman. Doua sunt variantele cele mm semnificativeprez.entateaici.Potrivitprimeia,sine1eindividualsecontope$.e cu Brahman, fiind anihilataoriee lll1IIA de individualitate a omului. ~a cum afinna YiijiiavaZkya, dupamoarte coninta omului dispare, este anihilata144. Confonn unci adoua variante,nu poore fi vorbade 0 contopire totala cu Brahman, pen1ru ca eei eliberafi in Brahman, in lumeaacestuia, se pot manifesta pe mm departe ca fiinte individuale. in diferite texte, lumealui Brahman este descrisa cao lumeminunatain care eel decedat este intfunpinat de cinci sute de nimfe (apsara). Bleil impodobesc pe noul venitcu ghirlande, v~te ~ p1antearomate. Dupacetraverseazamulte locuri, el se descotorose~e de faptele sale bune lii de eele rele. Rudele foarte dragi lui ii mo~nesc faptele bune, pe cfuldadversarU pe eele rele. In final, el ajunge in imparatialui Brahman145

4.3. Misttca upanqadicli. Unirea cu AbsolutulPrimul traducator european al Upaniadelor, Anquetil Duperron, a tradus notiunea upani:jlad prin "secretum tegendum",I

143. S.Radhakrishnan, op. cit., p.102-103. 144. Cf. B/hadiirawaka-UpaniiQd, IV, 5. 15: " ... Cand totul a devenit una cu Sine lesl1u, atunci cu ce ~i pe cine sa vadii, cu ce ~i pe cine sa miroasii, cu ee ~i pe cine sl1 guste, cu ce ~i cui sl1 vorbeascl1, cu ce ~i pe cine sl1 audl1, cu ce ~i la cines~ se gandeascl1, eu ce ~i pe cine sl1 pipAie, cu ce ~i pe cine sl1 cWlOasCI1? Cu ce sA-I CWlOasca pe cel care cuno~te totul?". 145. Kaushilaki-Upanifad. 1,3 sq.

.............'

58

India;':ReUgie-'Jtfi1osofie

~-i,-l--- . vedismuli postvedismul

.1.at

" .....

.

59

''taina ascunsa". Traducerea este perfectjustificatA dacA avem in vedere cA intelepeiunea tainica a Upani~adelor este 0 creatie a vizionarilor mistici din acea perioacia, in fruntea carora s~ gaseau legendarul YajfuwalkYa:'piomotoiiiJ.'propriu~Zis aI'IniStlcii mdiene, ~l' Uddalaka Aru.pi. Totu~i, intelepeiunea mistica upani~adica n-a constituit niciodata apanajul exclusival sacerdoplor; mai mult decat atat, mirenii aujucat ~i ei un rol considerabil in creatia acesteia. In dialogurile upani~dice pot fi Intalnip :frecventprinp, femei ~ membri ai unor caste inferioare in posturade diseipoli ~i interlocutori; se intfunpla chiar ca un anume rege sa iasa invingAtor intr-un dialog pe aceastli tema cu un brahman, ~i tot la fel un brahman sa fie instruit in ~coala unui laic. in acel~i timp, este evidenta legaturadintre Upani~ade ~i speculapile sacerdotale din Brahmana. Abia in literatura upani~adica mai tarzie se observA 0 de~are a misticii acesteia de fundamentul teologiei sacrifieiului brahmanic ~i i~i gase~e un fundament nou in psihotehnica Yoga ~i in filosofiaSa.ipklu.la146.",,~ '."=,... ''''''''.... ''-..~.~,,,."',~ ... , Intr-un cunoscut textupani~c, un impatimitdupaeliberare se adreseazAmaestrului sau spiritual cu 1l1'IIllttoarelecuvinte: "Salveaza-ma, caci rna simt in aceastli lume asemenea unei bro~e intr-un put rara apa,,147, iarmtr...o Brahmana se auderugaciunea inaltatA catre Divinitate, pe tin ton aproape disperat: "Condu-rna din nefiintA (asat) lafiintA (sat), din intuneric la 1l.lI11ina, dinmoarte lanemurire,,148. Intrebarea care se pune, in acest context, este urmatoarea: unde se afla adevarata ~xistentA, adevarata lumina ~i viatA? Undeva aiei sau dincolo? Potrivit textelor upani~adice, calea spre mantuire trece obligatoriu prin noi in~ine, prin interiorul nostru. eel ce "deconecteaza" propriile simturi de la lumea exterioara, cel ce-~i anihileaza propriile dorinte, flind preocupat in exclusivitate de cunoa~erea Sinelui spiritual, acela se autoilumineaza, el ajunge sa146. Fr. Heiler, op. cit., p. 149. 147. Maitriiyani-Upani$ad, I, 4. 148.Satapatha-Briihmana, XIV, 4,1,30.

realizeze in timpul extazuIui experienta unei deplineunitati interioare. &te vorba de unitatea dintre sinele individual ~i Sinele cosmic, estevorba de experien!a mistica a Sinelui nediferenpat, atman-Brahman.4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenliat

j

I

I

I

I

Relatia dintre sinele individual ~i Sinele universal, dintre multitudine ~i Unu ne este prezentata de catre misticul Uddiilaka in cadrul unui dialog prin intermediul unor metafore foarte sugestive. Referindu-se la sarea dizolvata in apA, el ii explica fiului sau ca. atunci cend gusta apa in care a fost dizolvata sarea, noi nu 0 putem vedea, dar 0 simpm cu ~utoru1 Simlldui gustativ: "De bunA seama '" tu nu :ziire~ti Fiinta de aiei, ~i to~i este chiaraici,,149. :;;i un alt exemplu, din acel~i dialog: "Lamura aceasta e cea in care Totul i~i are firea, este Realul, este Sinele (atman). Tue acesta"150. Dar cine este Totul, Realul, Sinele? Pentru ca atunei cAnd despici 0 smochina, de pilcm: iar apoi despiei ~i semintele dinauntru, nu mai descoperi nimic: " ...lamurb. aceasta pe care nu 0 za.re este lamura din care se inaltAatat de mare smochinul. Sa crezi, dragul meu! Lamura aceasta e cea in care Totul i~i are firea, este Realul, este Sinele (atman). Tu e acesta,,151. D~i nu putem identifica nimic inauntrul semintelor, este totu~i celt ca smochinii cresc din aceste seminte minuscule. Tot la fel, chiardacanu putem percepe direct Sinele fundamental, desigur ca el se afla ascuns in strafundul existentei noastre. "Tu e~i acesta" (tat roam asi): aici, "tu" semnificasmele empiric, individual, caretinde adeseori sa fie egoist, iar "acesta" vizeaza Sinele cosmic. Mesajul lui Uddii{aka catre flu! sau ne sugereaza prin metaforele de mai sus ca Sinele cosmic, ca principiu al intregii existente, transcende lumea obiectivA, sfera ''numelor ~i formelor" (niima-rilpa),149. Chimdogya-Upani~d, VI, 13,2. 150. Ibidem, VI, 13,3. 151. Ibidem, VI, 12,2-3.

"'-',' ,""

60

India. ReUgie'pfilosofie~ ~,

'~ fiind totu~i atotcuprinzator, ca sarea. Brahman etot la fel de sfibtil ca :i samburele samburelui de fmct; el e inerent in toate fiintele~ ca potentialitatea vietii lor in des~urare 152. Cel care realizeazA ca este ,,"...,.~~~, identic cuBrahman ("Eu sunt Brahaman" - aham brahma amsi), aeela devine Totul yi nici mAcar zeii nu pot sa-I impiediee, caci el este (atman) lor 53. Sinele I Lucrul acesta i1 subliniaza foarte bine inteleptul Yajnavalkya 154 ,_ _ _ gar,e"arat4~~j~diyidualitat,eadispare prin eliberare Pentru orlce inte1ept eliberat ~i desava.r~it, con~inta i~i pierde intelesul dupa ce t'totul a devenit una cu Sinele,,155. Intr-un frumos dialog cu sotia sa Maitreyi, acela~i I Yajnavalkya prezinta rationamentul sau in favoarea acestei unitAti, in care orice co~ta a distinetiilor, a diferenperilor afost anihilata: "C3nd pare ca exista dualitate, atunci unul 11 vede pe ceIalalt, unul 11 miroase pe celalalt, unul il gusta pe eelaIalt, unul Ii vorbe~te eeluilalt, unul il aude pe ceUUalt, unul se gnde~te la eelaIalt, unul il pipaie pe celalalt, unul il cuno~e pe eelaIalt. Dar cand totul a devenit unacu Sinele sau, atunci cu ce ~i pe cine sa vad!, cu ce ~i pe cine sa miroase, cu ee ~i pe cine sa guste, eu ce ~i cui sa vorbeasca, cu ee ~i pe cine sa aud!, cu ce ~i la cine sa se gndeasca, cu ce ~i pe cine sa pipaie, cu ce ~i pe cine sa cunoasca? Cu ce sa-l cunoasca pe eel care cuno~te totul? Despre Sinele (atman) acesta (se spune) numai Nu, nu (neti, neti): de neapucat, caci nu este apucat; de nenimicit, caci nu este nimicit; :tara legaturi, caci nu se leaga (de nimic); de neinlantuit, caci nu tremu:ra ~i nu este vatamat. Cu ce oare sa-l cunoasca pe cunoscator?"IS6. Prin unnare, atunci cand dualitatea pe care se bazeaza con~iinta dispare, con~inta ins~i inceteaza sa mai functioneze, se I patrunde intr-o lume a nediferenperilor, a unitarului. Principiul I

...

-1-'.J

.~'.

---Vedismul,ipostvedismul

61

funOamen~ nu dispare insa157 . In viatanoastraobi~uitase manifest!,evident, permanent opozitia de tip dualist dintre subiect obiect. Subiectul cuno~terii percepe totdeauna vam obiecte. Atunci cand acesta, in speta omul, devine conent insa de Sine, se autopercepe ~i toate eeIeialte devin Sinele sall, atunci nu mai pereepe nici un obiect, totul se une~te cu Sinele. Este yorba de un fel de congtiinfa a incontientului.o stare a subiectului pur lipsit de orice obiect 158 Pe a.ceasta treapta, eel aflat in extazmistic experiazaRealitatea ultima, despre care nupoate exc1ama decat atdt: "exist!" (asti). Disparand mice distinctii de gei1Ul eu-ttl, subiect-object, dispar ~i oriee distinctii valorice, pentru ca acestea apar totdeauna in relatia eu-tu. Co~tiinta sa a devenit nelimitata ~i infinitii, extinsa la dimensiuni cosmice, cosmicizata: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este mai mic de cat (hobul) de orez, de orz, de mu~tar, de mei sau decat samburele de meL Sinele meu dinUiuntrul inimii este mai mare decat pamantul. mai mare decat vazduhul~ mai mare decat ceruI, mai mare decat lumile" I59 V acuurn-ul infinitdevinepen1rumistic 0 plinatate infinita. EI recuno~ iniitman intreagalume, intregul univers, el percepe totul ca pe Sinele sau ~i exc1ama: "Eu sunt acest Tot". Unitatea sa cu aceastii Realitate ultima 0 exprima totdeaunaprintr-o serle de fonnule de identitate: "acesta este Aeela" (tad etad'), "atman este Brahman", "inima este supremul Brahman", "eu suntBrahman"{brahmiisml), "ceeaeetu e, aceea sunt eu". Dar cea mai importantii dintre aceste formule, ''marele cuvant" (mahiivakyam), ramane tat tvam asi ("acesta e tu insuti'') 160.

~i

j

I

4.3.2. Coincidenfa contrariilorPentru autorii Upani~adelor, dupa cum s-a putut observa, unitatea Sinelui nu tine mtr-o masura prea mare de rationamente, de al'gunlente explicite, pentru ca este mai degraba un obiect al157. Cf. Kiitha-Upani~ad, I, 2,18-19; Taittiriya-Upanifjad, III, 1. 158. Cf. H. Nakamura, op. cit,p. 121; H.Zimmer, op. cit.,pp. 243-244. 159. Chiindogya-Upani~ad, III, 14,3; cf. Mundaka-Upanifjad, III, 1,7. 160. Fr. Heiler, op. cit., p. 150.

152. H. Zinuner, Filozojiile Indiei, trad. rom., Hwnanitas, Bucure~ti, 1997, p. 229. 153. Brhadliro(1J'aka-Upani.fad, 1,4, 10. 154. Ibidem, IV, 4. I55.lbidem, II,4, 14. 156. Ibidem, IV,S. 15; cf. Chandogya-Upanifjad, VI, 15,2.

~.

a t~

62

India. Religie

~imosofie

V-edismul ,1 postvedismul

.' 63

experientei, a1 gnozei, al intuipei. Admiri cosmosul ~i multitudinea de fonne vii prin care acestase exprima, se manif~ iar apoi nu-p ramBne ~,~,.,>.