Nicolae Achimescu

,.

EDITURA TEHNOPRESS Str. Zimbrului nr.17

~- -700047 Ia~i

1;e1./Fax: 0232260092

t f:

'.1 '

ISBN: 973-8048-38-9

INDIA

RELIGIE 51 FIL050FIE

~

/\/Ie il LA Coole i7 .......

f!;';Ui I v f tf$/Oe;9- t. d.

1editura Tebiiopress

IA~I

w-LL o ~

~ .

.. =

--

LLu a_

c( Z

t/)#t ~

.

"0 _

,

-w

U

CJ ---/'

-:::i

:z w

a:

CUPRlNSI I INTRODUCERE .......................................................................................9

L INDIA: o SCURTAISTORIEAUNUI

SPA'fIU MULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL

~IMULTIRELIGIOS ............................................................................................. 13

II. VEDISMUL ~IPOSlVEDISMUL ................................................................... 20

1. Literatura sacri ............................ : .................................................... 20

2. Divinititi ,i semnificatii .................................................................. 24

3. Cosmogonia ........................................................................................ 37

3.1. Cos11UJgonlargvedlc4 ..................................................... 37

3.2. Cosmogonla bra/I1tIIlJllc4 .............................................. 40

3.3. Cosmogonilz upanqadlcii ...................................... ; ....... 43

4. Probleme de doctrinA ......................................................................... 46II I

4.1. OmuL ElementedejlzJ%gie1ipsUlologJe ............... 46

4.2. Mllntuirea ca e1lberare.lntre karman fI salllSD.ra .... 52

4.3. Mistica upanqadiclJ. U,Jirea cu Absolutul ............... 57

4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenFiat .... 59

4.3.2. Coincidenla contrariilor ................................ 61

4.3.3. Contemp/area lui Atman-Brallman

ca lumina interioara ........................................ 65

5. Cultul ................................................................................................... 68

5.1. LocurJdecult .................................................................. 68

5.2. SacrljicUJe 11 sacerdo(iul.............................................. 71

5.3. RiturHe ............................................................................... 75

5.3.1. Riturile domestice (grihya) ............................ 75

5.3.2. RituriJe so/emne (srauta) ................................ 78

6. Eshatologia. Cultul mortilor ............................................................ 84

6.1. Esllatologia ...................................................................... 84

6.2. Rituri./ilnerare ................................................................ 87

III. HINDUISMUL SAU "COMPLEXULOPOZI'fIILOR" ........................... 89

1. Ce este hinduismul? ................................................................1.......... 89

2. Literatura sacri ...................................................................... : ........... 92

3. Divinititi ,I semnificatii .................... ~.............................................. 97

3.1. Divinltil(i masculine ...................................................... 98

3.2. DiviniliJtlfemlnine ......................................................... 108

3.3. Fiin(e 1lfoT(esupranamrale ....................................... 109

3.4. Fitolatria, zooiatria ... ; cultul"vacii" ...................... 110

3.5. Politeism, t'panteism" 1; t'monoteism IllternatJv" .. 113

, '!

6 7India. ReUgie i ftlosofie Cuprins 4. Hinduismul cJasic. ................................................................................ 118 6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul.................................... 236

. 4.1. Castele~/rela(illesocJale ............................................ 119 6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' ........................... 236

4.2. Legea kannJc4 ~lsaJflSllra ........................................... 126 6.2. Slkilismul ....................................................................... 238

4.2. 1. SaJIlfiira cosmicli ..............~..........................134 6.2.1. NlInal'li succesoriistlJ ................................... 238

4.3. Dltanna ~Imokfa ......................................................... 141 6.2.2. Doctrina sikhistli .............................................. 240

4.4. Cele patru stadii ale vie(iJ (Jqrama) ................. : ........ 148 6.2.3. Cultul ................................................................ 241

4.5. Slstenrejl/osojIco-rel'g'oasl! (darianas) .................... 157 6.2.4. Sikhismu/ intre trecut # vii/or.

4.5.1. VedAnta ............................................................ 158 Cdt~(!J!!.'!~~t!:.i,....::.:~......................................243

- _ .." 4.5.1.1. VedAntapreSankarianli ....................... 158 7. Sincretismul hinduisto-cr~tin.No. mi,cAri reformatoare ...... 244

4.5.1.2. VedAntasankarianli ............................161 7.1. Brlll,ma-SamJlJ ................................................................ 245

4.5.2. Miinlirpsii ......................................................... 167 7.2.Arya-SamIl] ........................................................................ 247

4.5.3. SiIqJkhya ........................................................... 171 7.3. Rllmakrisl,na-Mission .................................................... 249

4.5.4. Yoga .................................................................. 182 7.4. oS: Radl,akrlsl,nan ......................................................... 251

4.5.4.1. Origini$1 tipuri Yoga ........................... 182 8. Situatia actuall. Perspective. ......................................................... 252

4.5.4.2. Trepte/e Yoga ...................................... 185 IV. JAINISMUL .................................................................................................... 256

4.5.4.3. Eliberareaflnalli # 1.lstoriajainismului: Piriva $i Mahivira ....................................... 256

"puterile miraculoase" (siddhij ....... 197 2. DoctrinA Ji moralA ............................................................................. 260

4.5.5. Vaiseshika .................................................... 202 2.1. Perioadelecosmlce ...................................................... 260

4.5.6. Nyliya ................................................................ 206 2.2. Compozllla universului .............................................. 261

4.6. Mlsdca bhakti ................................................................. 211 23. Sufletele Indivlduale ~lsubstan(a karmlcli .............. 263

2.4. Eliberarea ..................................................................... 2665. Hinduismul post-ciasic. Secte ~i mi~ciri hinduiste ................... 218

2.5. Ascezll ~imoralli .......................................................... 2685.1. Saldlsm-tantrlsm ............................................................. 218

3. Situatia actuall ................................................................................ 2715.2. Vislmulsmul~Isiva/smul............................................. 223

V.BUDISMUL ...................................................................................................... 2755.2.1. Secte vishnuiste ............................................... 224

I.Literatura sacrA ................................................................................ 2765.2.1.1. Bhligavata ................................................. 224 I.I.CanonulliinaylJnist ...................................................... 276

5.2.1.2. Piiiicariitra ................................................ 225 1.2. Canonul ma/'Ilyltnist ...................................................... 280

5.2.1.3. RiilnAnuja ................................................ 226 1.3. Literatura vajrayllnlstli ...............................................1. 282

5.2.1.4. Miidhva ...................................................... 228 2. Buddha: istorie ~i legendii .............................................................. 282

5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha ............................ 229 3. Budismul indian. !

5.2.1.6. Ramailii # krishnailii ............................ 230 Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha ......................... 289

5.2.2. Secte sivaiste ................................................... 231 4. Viata ~i existenta tn acceptiunea lui Buddha ............................... 295

5.2.2.1. P/iSupata .................................................... 232 4.1. Existen(a ca suferin(li: pesiJnlsm sau realism? ....... 295

5.2.2.2. Scoa/a din KO$mir ................................... 233 4.2. Efemeritatea lucrurilor ..........................................! ... 299

4.3. NOIl-eul (anattiJ) ............................................................ 3025.2.2.3. Saivasiddhiinta ........................................ 234

4.4. COIldiponismul absolut (pa(iccasamuppll.da) .......... 3075.2.2.4. Vi'aJaiva-#i sou lingliyat-ii .................. 235

"I

8 India. Religie i filosofte 5.lIinayina ............................................................................................ 311

5.1. Non-teJsllUlll,inayllllist ................................................. 311

I ' 5.2. Cosmologio ................... ; .............................................. 313

5.3. Legea kannlciJ II relncarnarea .................................. 316

5.4. Meditatio: experlen,1i directli IipersonaIIi ............. 321 INTRODUCERE6. Mahayana .............................................................................................. 325

6.1. Jntelepclunea antlnomlciJ:'

S-a remarcat faptul ca Asia a reprezentat totdeauna pentruontologleIIantlontologle ........................................... 325

6.2. Credin(illlexperlentiJ ................................................ 328 Europa un fel de mit, in care Orientul "devine un ecran comod, pe

6.3. OmuldesiJvIi1Jlt (bodhisattva) ..................................... 33 1 care Occidentull~i proiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" ~i

6.4. NIM'A1;la:Absolutulsau Nlmlc-ulabsolut? .............. 335 care a exercitat 0 mare foqa de atracpe asupm conceptelor europene.

7. Comunitatea monahaUl $1 laicatul ............................................... 342 Daca dorim sa cuno~tem rea1mente Orientul trebuie sa dep~im ill 8. Morall $i ascezi ............................................................................... 347 primul rand acest "Orientmisterios al vechiului mit occidental"? F~,9. Vajrayina ..........................................................................'............... 353

10. Situatia aetuall. Budismul transfrontalier ................................ 356 acest lucru nu este simplu, fiindca "miturile nupot fi con1:racafc1te prin

11. Budismul in Occident ................................................................... 358 fapte", iar atunci "cfuld rea1itateaameninlB sa devoreze mitul, ne ag!fAm

BmLIOGRAFIE ..................................................................................... 361 cu ~i mai multa illdfujire de mit". 3

De prin secolul al XVI-lea ~i pana astazi, multi europeni de lnalta tinut.a spiritualr", in illCercarea de a intraill dialog cu unii ganditori

religio~i din India ~i din Extremul Orient, au trait de fiecare data 0 experienfA foarte ciudata, avnd sentimentul ca, pur ~i simplu, Ie "fuge I I pamantul de sub picioare", ca patrund intr-un spatiu absolut necunoscut. De pild!, un cre~tin care "illta1ne~te"un reprezentant al budismului t:raie~te rea1mente acel sentiment chinuitor ~i incomod de a pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacullIIl, are senzatia - aa cum sublinia cineva - ca ''toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea unor cunonle sau experienle se pulverizeaza ~i dispar, ca se cade de fapt intr-un abis ~i 0 incertitudine tot mai profunda.lncet se ajunge dinnou laliman., se descoperainfapt straturimaiprofunde,maiadanci ale realitapi. Cat de aproape suntem i.nsasau nude adevarata existentanu se poate inca spune, intrucataparnoi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi".4

I, I 1. H. Cox, Licht aus Asien: Verheissung und Versuchung ostlicher Religiosittlt, Stuttgart, Berlin, 1978, p. 124.

2. Ibidem, p. 185. 3.lbidem,p.190. 4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn, 1965, p. 17.

10 11 India. ReUgie ~i fUosofie

Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este pregatlt sa recunoasca Orientul, daca filosofia occidentala este rea1mente disponibila sa recunoasca curentele de gfuldire orientala ca filosofie ~i, in consecinlA, sa defineasca istoria filosofiei ca 0 istorie a filosofiei universale. L. Dumontnuim~aceasta~ a:finnfuId: "Filosofii manifesta acea tendinta fireasca, ~i anume de a identifica mediul in care s-a dezvoltat tradipa filosofica cu existentaumana in sine ~i de a condamna toate celelalte culturi ca apartin.nd treptei subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un regres. De pitda, Hegel ~i Marx s-au aratat chlar interesa!i de descoperirea altor civiIi.zatii. Fire~t incazul filosofilorcu tentapolitica, indlferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi, nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar ii pune ~i H. Rombach lui Heidegger intrebarea critica, daca realmente Occidentul reprezinta singurulloc al implinirii existentei6 Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi consemneaza: Heidegger "vorbe~te de sfiir~itul metafizicii occidentale, darfac.e acest lucru doarpentru faptul capome~e de1a premisa ca filosofia ar fi un produs al Occidentului; in contrast cu acesta, posibilitatea unei IntaJniri a metafizicii existentei de sorginte occidentala cu metafizica Nimic-ului de sorginte orientala (m principal budistA) ar trebui sa deschida0 noua perspectiva, respectiv 0 extensie filosofica, c~ sa pomeasca dinspre trecut spre viitor",7

Referitor la intrebarea legatli de ceeace impiedicape filosofii Q9Cidentali sarecunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume

~i Absolut ca pe 0 filosofie autentica, nu exista inca un raspuns convingator. 0 ipoteza arputea fi UIlIliitoarea: argumentul acestui refuz ar constaIn aceea cit, in Orient ~i Occident, relatia dintre filosofie ~i

5. L. Dumont, Homohierarchicus, Paris, 1967, p.21 6. Cr., H. Rombach, Phanomen%gie des gegenwartigen Bewusstsefns, ~Qnchen, 1980,p.153. 7. Y. Tacheuchi, The Hearl ofBuddhism. In search ofthe Timless Spirit of

Primitive Buddhism, New York, 1983, p.77

'"

Introducere

religie (respectiv teologie) este tma diferita. De-a lungul istoriei sale, filosofia occidentala s-a separat de religie ~i ~i-a abandonat rolul sau de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un statut strict ~tiintific. In Orien~ dimpo1riva, filosofia nu s-a distantat niciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca 0 "cale a transcendentei de sine a omului". Pentru "filosof', iubitorul de intelepciune, se pune tQ~iiI:t~barea da~ intelepciuneaorierttalaarvizamai pulinrealitatea sauadevarul ultimo .. -- .'--

Deosebirea profunda intre modul oriental de gandire ~i cel occidental se eviden-p,azl1mm ales atunci cand, de exemplu, se afinna ca "Nimic-ul", ba chiar ''Nimic-ul absolut", privit ca fundam~nt al oricarei existente, ar reprezenta un concept traditional ~i indispensaqil pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra europeana 0 conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in schlmb, el este un principiu obi~nuit ~i comun. Daca ideea de ''Nimic absolut" reprezinta 0 notiune greu accesibili pentru cre~tin, pentru budist eaeste, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri. in cre~tinism, Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, ca existentiia tuturorexistente1or; pentru budismmsa., dimpotriva, a~ de existenta nu este nimic altceva decat ne~tiinta. ''Nimic-ul absolut" este ridicat inmod elar larangul de principiu metafizic, care trebuie sa fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta ins~i. Primind, prin unnare, aceasta functie metafizica de a fi izvor al intregii existente, ''N'rrnicul apsolut" devine, infapt, antiteza la invatatura

cre~tina, care atribuie aceasta funcpe lui Dumnezeu. T oti partenerii de dialog occidentali, in general, ~i cre~tini in

special, constatii ca in budism ~i in Orient ingeneral "adevarul" nu are din punct de vedere valoric nici unpret. Existii 0 aversiune evidenta

8. Vezi J. van Bragt, Begegnung von Ost und West. Buddhismus und Christentum, in: H. WaIdenfels und Th. lmmoos, Fernostliche Weisheit und christlicher Glaube. Festgabe fiir H. Jumoulin SJ zur Vollendung des 80. Lebensjahres, Mainz, 1985, pp. 274-275.

12

" .....

:. India. Religie i f"lIosoOe

:;: . 'M'fata de succesiunile logice, se contest! principiul evident a1 con1:r8tlicp.ei,

exista 0 opozitie fata de gandirea discursiva ~i distinctie. India incearca, ingenere, sa-I transpunape om intr-un spatiu

In care acesta se ail! in Iupt! permanqntA cu realitatea universului. .. I. INDIA: 0 SCURTA ISTORIE Aceast! mentalitate i~i propune sa descopere omului falsa iluzie pe A UNUI SPATID MULTIETNIC, care singur i-o face despre lumea inconjuratoare, detenninandu-l, in

MULTILINGVISTIC, MULTICULTURAL acel~i timp, sa Iupte progresiv chiar cu el ~i,pana ce va cuno~e

adevarata "realitate" care-I guvemeaza. Din acest punct de vedere, 1-,-~,~._SIMULTIRELIGIOS,

,

existenta in general se prezintA ca un camp de lupt!, in care omul lupta, pe de 0 parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului inconjurata din trei pfu1i de Oceanul Jndian, iar lanord limitata cosmos, iar pe de alta parte cusine ~i, caparte integranta ~i forma de lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevm-at specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, in care este obligat continent, deosebit de restul Asiei amt din punctde vedere geografic, satraiasca datorita cic1ului reincarnarilor. cat ~i economic, cultural ~i religios. PopulatiiIe autohtone din acest

spapu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre, i~i numeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct

j' .. asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine de la tluviulSindhu,

devenit in limba veche iranianaHindhu ~i in greacalndos. In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nu se ~tie inca nimic

sigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spaliu. Se presupune, totu~i, ca membrii populatiilor tribale contemporane cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in Jndia centrala

~i in Ceylon (Sri Lanka), arfi ~ii populatiei celei mai vechi din aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii, care erau foartenumero~i inI.ndiaincade prin mileniul al IV-lea i.d.Hr.

Ace~tiaerau posesorii unei civili.zatii care a cunoscut 0 mare lnflorire intre anii 2500-1500 td.Hr. De departe, cele mai reprezentative exemple in acest sen~ Ie constituie ruinele celebrelor centre urbane religioase ~i de culture. descoperite in urma cercetarilor arheologice efectuate in Valea Indusului incepand cu anul 1922; Este yorba de Harappli, veche cetate din teritoriul numit ast~i Punjab, ~i de Mohenjo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un

I I model cultural !ii religios identic. In plus, se pare caaceste doua centre

14 15 India. ReUgie i fllosofle trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta9

Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadeIa, ziduri; un sistem de salubritate avansat ~i, printre alte multe binefaceri ale unei vie? civilizate, un sistemde bai perfecponat Existau constructii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se ~teptau sA vad! temple invechile cetap.

Singurele documente de care dispunem privind viata religioasA preindo-europeana sau ariana invaleaIndusului sunt oferite de diferitele reprezentari artistice. De pildA, figurinele de teracominfa:Ji~d 0 femeie aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al fecundimtii. Alte obiecte demonstreazApractica unui cult al :fulusului, un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapu ~i dupA vernrea arlenilor. Judecfuld dupA peceti, apare Iimpede ca oamenii i~i imaginauni~e fiinte supranaturale care locuiau inplante ~i arbori ~iun panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umanegravatepesigilli alMuri de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe zeul indian demai tfuziuSivainpostumde domn~ sta.pan al animalelor. Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~i infruntarea rituala a taurului, ca in Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorat ~i aicL

F~e,multe dintre aceste elemente aveau safie absorbite mai tfuziu de1raditiile religioase indienepropriu-zise10. Sepresupune chiarca religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente hinduiste, care sunt Cll precadere populare in regiunile dravidiene11

9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleior ~iideilor religioase, volumul I, Bucure~ti, Editura $tiinpficA ~i Enciclopedic~ 1981. p. 132. 10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino,

Dickenson, 1971, p. 9. 11. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press.

1954, p. 25.

India: 0 scurtl istorie

PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce prive~te faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre 'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in jurul aDl.llui isoo td.Hr.'asemenea cetAti, precum Harappii ~i Mohenjo-daro, au disp~t tar! a IAsa vreo mo~terure deosebitA tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii. '

Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya ..- '-'~'''''''''' in iimba veche iranian! ~i iirya in sanscritA), au venit, dup! toate

probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica, cultural! ~i religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunt descri~i a fi fost oameni robU$i, nomazi, cu pielea alba, dllc3ndll-~iviata ca agricultori

~i crescatori de animale. De asemenea, ei cuno~teau foarte bine prelucrarea metalelor, roata ~i carul. Unele dintre aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDduse inpapeanordica a Indiei de astAzi. ~a cum subliniaza indologii 12, societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza cel or trei functii: preoti, rAzboinici ~i agricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar ~ in divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i VaruJ)a sunt legate de preofi; lndra ~i Marut sunt venerate de nlzboinici, iar zeiiAivini ~i Sarasvatisunt cinstiti de agricultori.

NouareligieraspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat pe la anul 450 td.Hr., adica odatA eu aparitia jainismului ~i budismului, de~i autoritatea Vedelor a ramas constanta in India. Momentul acesta coincide ~ cu extinderea dominapei persane asupra I I p. Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indoeuropeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic, 1997; idem, L 'ideo[ogie tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus, 1958.

16 17 India. Religie l.fflosofie Punjabului, nu insa ~i asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~Dat fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul a devenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum inregiunea Gangelui, mai precis in regatul Magadha. Aici, noul o~Pataliputra va deveni ~i va ramane vreme de peste ~ase secole capitala imperiilor indiene cevorunna.

Dupa0 perioadamai neferici~ datoratAconducerii unei dinastii 1acame ~ compte, dar ~ dupa. scurtaepocade ocupape aPurdabuluide catre Alexandru cell\1are (t323), a unnat stralucitaera a pritnului mare imperiuindian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pe ma1urileGangelui.hnperlul~i-aatinsmomentulsaudemaximaextensiune, cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka (272-232 i.dRr.). eel mai ilustrureprezentantal dinastiei Mawya.

Rege1eAsoka s-a convertit 1a budism ~i a devenit un aparator energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugari budi~ in misiuni filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asia ~i din nordul Africii ~i in unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca reprezinta pentru budism ceea ce ~eprezinta pentru cre;;tinism Constantin cel Mare - a fost omenia, administratia interna ~i abandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de meritele noH sale po litici ~i, astfel, sa devina un conducator moral al intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnacael ~i-aabandonat ambitiile sale impetiale, dar le-aadaptat eticii umanitare a budismului 13.

Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala

13. Cf. A. L. Basham, op. cit. p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956. I'

India: 0 scurta istorie

Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni de catreregii greci din Bactriana14, de scip, parti, huni ~i altepopulatii nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0 nouB. perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural, concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste ~'Gandhara"IS, cat ~i in plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr. sau I d.Hr.), care a re~it sa-~i extindadominatia ~i asupra~mirului, iar in Asia Centrala pana in Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul sall, cunoscut sub numele de ImperiulKUlIn, s-aprab~t sub atacurile ~ilorsassanizi.

in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea mare imperiu indian, dupaMawya ~iKU!fq.n, care se va numi Imperiul Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta ~i in cursul catorva secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori, comparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", avnd ca fundament aceea ce speciali~ii numesc sinteza brahmanica cristalizata. religieul.....x din I' . ~ 16C LW (1- socletate- or e po ltica . 14. Unii cerceUitori afirmli chiar cli unii dintre aceti regi s-au convertit la

budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th. W. Rhys Davids sustine cli a devenit budist ~i cli a r!mas in amintire pentru celebra sa conversatie cu filosoful-cliluglir budist Niigasena; cf. Th. W. Rhys Davids, trad., The Questions ofKing Milinda, I-II, New York, 1936. Louis Finot, in propria sa traducere a aceleiai lucrui. nu Unp~~te plirerea acestuia, ca ~i alti autori;vezi Milinda-Panha sau intrebarile Regelui Milinda, trad. rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, Ia~i, 1993, p. 21. 15. Noul stil creat in arta budistli li are numele de la acela al regiunii din nord

vestul lndiei, care cuprinde astAzi Afganistanul de sud ~i anumite p!rti din Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!, atingandu-i apogeul lntre anii I 30-150 ~i 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA prin reprezentarea ideaIizatli a chipului uman. In decursul evolutiei sale se remarcli printr-o spiritualizare progresiv! ~i printr-o abstractizare formalli. Vezi Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98. 16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.

.J:. t ..

18 India. ReUgie i' fllosofie .. India: 0 scurta istorie 19 incepand cu anul 1000 d.Hr. au aparut in India arabii secte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva

musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicain Eanuapututdevenireligiaintregului spatiuindian. AbiadupaceaavuOoc India~e nord,,,tara msa s~ aj~ga~~~~~~~~:!~~.St1d.1n ... .conto~ifeadinm: e~emente!ecul~ arlene cu ~l: non-.m;iene, a ap&-u~ cele din ~ lntreguI subcontinent a c8zutsub conducereamusulmana ! hinduisinul, 0 religle capabili sasatisfucA necestt!tilereligloase ale celel a dinastiei Mogul (1526-1761). Practic, domnia acestei dinastii a ' maimarlp8rtiapopulap.eiIndiei. Ulterior auaparut cele douamarl ~ tnceput dupa debarcarea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar religioase cuuncaracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor (1498) ~i Iicontinuat dupa fondarea companillor engleze ~i olandeze douareligii Ia fel de semnificative:jainismul ~budismul. (injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispara--~ .:-: inprezent, inIndia, al!turi de adeptfi religiilorap!rute inspatiul abia dupa ce India a devenit dominion britanic (1761 ). Dupa eel de- indian, trtiesc ~i adepp ai unor comunitat:i religioase straine, intre care al doilea mboi monilial, in anul194 7, India ~i-aobpnut independenta, musu1mani,~mozaici,zOroastrieni.Deasemenea,maiexista~unii astazi fiind 0 republica federativa fonnata din21 de state. indieniapartinatorireligiilor''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.).

Astazi, India se prezintaca 0 tara multietnica, multilingvisticii ~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de Iocuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzAnd, intre altele, etnii de culoare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi

~i dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbidravidiene~l indoariene. Ceamai mare parte a locuitorilor are ca limba materna fie 0 ," limba dravidiana fie una indo-ariana. Limbile dravidiene (telugu, tami!, malayalam etc.) sunt vorbite, in principal, in partea de sud a Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i laica. Incepand cu secolu1 al ill-lea td.Hr. sunt folosite, de asemenea, ca

.limbi literare ~-numitele limbi indo-centrale,pali ~iprakp. Ele nu sunt 0 evolutie ulterioarliasanscritei, ci iauorigineain anumite structuri lingvistice mai vechi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel cu sanscritaDinlimbile indo-cen1nlleprovinlimbileindo-arienemodeme~ dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali, marathi; paiijab i; I , gujarlitf, rajasthlinj~i oriya.

Din punct de vedere religios, !li astazi, India este un adevarat

caleidoscop. Tocmai de aceea nu putem vorbi despre religia Indiei~

ci despre religiile Indiei, intrucat fiecare etapa din evolutia religiei

acestora s-a transfonnat intr-o alta re1igie~ cu diferitele ei sisteme ~i

21 Vedismul i postvedismulI I

II. VEDISMUL ~I POSTVEDISMUL

1. Literatura sacra

--..--- Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna "cuno~", "cuno~ere sacra" i este utilizata ca denumire genJnua pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologicoistoric, Veda poate fi descrisa ca0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0 parte, conceptille i trairile religioase ale primilor invadatoriarieni inIndia i, pede altaparte,pe cele profesate de cAtre aceainveacurilel.llD.18toare.

.~~~~ra~~:yedica a fost scrisa in limba sanscritii i cuprinde Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita): $.gveda, Samaveda. Yajurveda i Atharvaveda; in sensul strict al cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b) Briihmana; c) Aranyaka; d) Upani~adele; e) textele Siitra.

Ceamai veche i ceamai importantA din1re cele patru Vede este socotita.8gveda("Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028de imnuriredactate in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea i.d.Hr. ~i limba in care a fost scrisa doved~ faranici lU1 fel de dubiu ca textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem. LuatAin sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisiide un singur autor, ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp una de alta ~ apoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA culegerepotfi consideratece1emai semnificative izvoarepentru cercetarea i cunoatereamitologiei ~ religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda ("Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din $.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor

sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite ~i cuprlnde fonnulele ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catresacerdopi respectivi. In fine, Atharvaveda ("Veda vrlijilor") contine descantece,

~~formulemagicefolositepentruizgonireaspiritelormale:fice.CuIegerea cuprinde730de imnuri folositeinanumite ocazii de ditrebrahman,preotul care supraveghea respectareacu s1rictele a ritualului, acesta intervenind doarin situatille in care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice.

Brahmana (1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica acte1esacrlficia1e l?i aratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya i Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda sunt: Satapatha i Taittiriya. infond, elenusuntaltcevadecatsirnple anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celor patru Vede.

Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600 i.d.Hr. i conlin instructiuni ~medita:p.i pentru eremiti, pentru cei re~i in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput inBriihmana, in sensu! de~arii de actul ritual exterior i interiorizlhii sacrificiului. Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a exista intre ritual, macrocosmos ~i microcosmos.

Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a Upani~adelor (800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului i se distan~ea.za categoric de ritualismul acestuia, avand - ~acum 0 arma i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data astfel")17 - un caracter mistico-ezoteric. qin totalul de 108 'doar 14 17. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul Upani~dar putea

fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondenfe precise fritre componentele personalitafii umane, elementele sacrificiale~i structurile universului fizic. Vezi L. Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch. Maiamoud), Paris, Hemlann, 1978, pp. 149-I 51; serrmificafia in sine a cuvantului

Uprjrii~d este abordata. pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad. rom., Bucure~ti, Ed. Telmica, 1994, pp. 23-26:

".4 t t t

22 India. Religie i mosofie ~ ::;. ,

sunt considerate a fi revelate. Cele mai vechi ~i mai importante dintre ,;, ,

acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-, ~ " Blhadiirawaka- ~i Taittnya-Upanishad. Primeledou!aparf:in~da, ..

"<

ta treia ~ii patraSiimaveda, iar ultimeledoUa aparpn Y qjurveda 8. Literatura S iitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie

dinmanuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli scurte legate de rituahni ~i viata morala. Practic, existA doll! grope de izvoare siitra, ~i anume Srauta-Siitra care conlin instrucpuni practice privindderulareamarilorsacrificii, ~Grihya-SiUa,careprezintaprescrippi referitoare la ceremonialurile private, de~acasa.

Cele patru Veda, Brlihmana, Aranyaka ~i Upani~adele, adica Veda insensullarg al cuvantului, au ap8rut-inconceppaindienilor -Ia inceputul tirnpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelafie divrna. ~i sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). De~i literatura Siitra este de origine umana, totu~i ea este considerata. ca 0 traditie cu depliilaautoritate. Indienii iliunesc ace3sti1parte a literaturii vedice Smf!i ("traditie"). Textele Smf!i"au aparut, in principal, pe Ia inceputul erei cre~tine ~i se deosebesc de Vede prin faptul cA fonnulele sacre cuprinse in ele nu mai provin de Ia un Absolut impersonal. inplus, in vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare, dar in special brahmanilor, Sm{fi se adreseaza intregii comunitati, inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidra.

Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale oraIa Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor venip. din afara Indiei, cum este cazuI pelerinului chlnez FaXian, care a exclamat: "Brahmanii recita 0 suta de mii de versete din mintea Ior!,,19. De

18. DupA cum s-a putut observa, fiecw-eia dintre cele patru Vede ii este asociat un grup de Briihmana,Aranyaka $i Upani$ade. 19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin tradipe oral! $i nu Ie seriu

niciodat!". "In India de nord nu se aft! nici un rnanuscris pe care s!-l pot copia". Vezi Biografia lui FaXian, Taisho Tripitaka, vol. 51, p. 864 h.; apud H. Nakamura, Orient *i Occident: 0 istorie comparatli a Ideilor, trad. rom.,

Bucure~ti, Humanitas, 1997, p.33.

''fr'ismul i postvedlsmul 23

asernenea, cand savanp.i occidentali au inceput sa. publice pentru prirrk oarn editH critice din Vede, ei au consuItat "manuscrisele vii", adicA pe brahmani, a caror rnemorie era mult mm exact! dedit manuscrisele propriu-zise. to convingerea brahmanilor, scrierea ~i copierea textelor ar fi putut da n~eremai ~or la erori dec!t pastrarea ~i reproducerea acestora din memOlie. Chiar cea mai mica gre~ea1A de asimilare a scripturilor era considerata un pacat de rieiertat. De altfel, in vechime ~ 0 situape similara ~i in Occident, in Galia unde, potrivit lui Iuliu Ceza?-, druizii "socotesc ca religia nu permite consemnarea in scris a

I , Invataturii lor ...", pentru ca, inire altele, "cei maimulti, bizuindu-se pe scris, suntfu.generalmaipu]nsrguincio~ ininvatareapederost~numai acoma atenpe mernoriei' I. ~i tot la feI, in vecheaJaponie, miturile ~i ritualmile erautransmise generapiIor1.l11D8toareprinintennediulmernoriei de ciitre gruparile sacerdotale ereditare de pe langacurtea imperiala22

Astazi, Vedele nu mai prezinta decdt 0 importantA "arheologica". Scrise intr-o sanscrita.mai mult sau mai puPn arhaica, ceea ce Ie face accesibiIe doarunui numar limitat de brahmani erudip, elen-aufost niciodatatraduse Invreuna dintre limbile curente ale Indiei. Transmiterea lor traditionala oraIa, de la maestru la discipol sau din tata In fiu, se mai pastreaza doar la cateva generatii de brahmani

traditionali~ti, cu precAdere in sudul Indiei. Pe de alta parte, solemnul sacrificiu vedic ~i-apierdut mult din semnificapa sa de odinioara, ba chiar a capatat 0 nota desueta, iarmarile divinit!p vedice au intrat intrun con de umbra. La drept vorbind, doar literatura up~ca:ramane vie ~i actua1a, mai ales datorita comentariilor celebrului fiIosofSa:r;tkara (sec. al VIII-lea)23, intemeietorul sistemului Vedlmta. I

20. De Bello Gal/ico, VI, 14; cf. versiunea rom. C. Iulius Caesar, Riizboiul galic. Riizboiul civil, Bucure~ti, Ed. ~tiintific!, 1964, p.219. I 21. Cf. A. C. Bouquet (ed.), Radhakrishnan: Comparative Studies in

Philosophy Presented in Honour ofHis Sixtieth Birthday, London, George Allen and Unwin, 1951, p. 155. 22. H. Nakamura, op.cit., p. 33-34. I 23. Vezi M. Hulin!j:i L. Kapani, Hinduismul. in: J. DeJurneau, Religiile lumii. Bueure~ti, Hurnanitas, 1996, p. 336.

25 ~ India. Rellgie i fiJ,?sofie I 2. Divinitati ~i semnificatii J. ..,'

,,;'

of

Dupa cum aratAtextele vedice, experientareligioasa a omului din acea vreme era centrata pe lumea de aici. ExistA 0 stransa corelare Intre lumea naturii, cosmos ~i viatacomunita.raa omului. Fenomenele natutale emuele insele fie divinizate, fie st:rans legate, aproape Infiecare aspect, de,sentimentul divinului sau al sacrului. Pentru poetii vedici, vantul, :Qloai~ soarele, stelele erau realitati vii, ele alcatWau 0 parte ~~-"'~"-~i~ilt~~bila a vietii spirituale. Multe dintre imnurile vedice nu erau

adresate unui anume zeu al soarelui, unui zeu allunii sau unui zeu al focului etc., ci ins~i soarele, insa~i luna, focul sau chiar fulgerul cobonInd dinnori reprezentaumanifestari ale sacrului, ale numinosului.

Pe de alta parte, in l].gveda. de piida, descoperim 0 reprezentarc.'? antropomorfica a zeilor. similara altor divinitati indoeuropene, cum ar fi cele grece~i: Ii se atribuie cap, fata, ochi, brate, maini, picioare ~i alte parp ale corpului omenesc. F ormele zeilor sunt insadeseorineclare, iar anurnite membre saup&j:i ale lor sunt concepute I I strict figurativ, pentru a Ie descrie actiunile. De exemplu, limba ~i membrele zeului focului nu reprezintanimic altceva declt fliicmile sale; bnqelezeuluisoareluisuntrazelesale, iarochiulsaureprezintadisculsola?4.

Intre zeii care reprezintii.diferite fenomene ale naturii amintim, In primul rand, pe Dyauspitar, panntele cerului25, nurnit de multe ori

~i parintele multora dintre celelalte divinitati vedice. EI se afla intr-o relatie foarte stransa cu zeitaPrthivimatar ("Mama-Parnant").

Dupa cum aramMircea E/iadi6, este cert ca atat zeul vedic Dyaus, apoi italicul Jupiter, elenul Zeus, cat ~i zeul germanic Tyr-zio no sunt altceva dedit fOlme istorice evoluate ale unei divinitati uranie.p,e

I I

24. A. A. Macdonell, A History ofSanskrit Literature, New York, D. Apleton and Co., pp. 71n2. 25. Poetii rigvedici se adresau acestui ''tatli ceresc" cu forma de vocativ"Dyaus

pita.{i' ("0, Tata Cer!"); vezi Sweda, VI, 51, 5 etc. . 26. M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Bucure~i, Humanitas, 1992~p.79.

Vedismul ,I postvedismul

priIiiordiale, DiBis, comunetuturortriburilor arlene, ~ caele dezviUuie, prin chiar numele lor, binomul originar "lumina (zi)"- "sacru,.27.

Dyauss-abucmat,desigur, c8ndva, deautonomia unei divinitap. reale, anumite urme in acest sens fiind consemnate in textele vedice: perechea "Cerul ~i Pamantul" (Dyavaprthivl)28, invocatia adresata "Cerului Tata'.29, catre "Ceru1 care ~e totul,,3o. De altfel, bierogamia, atotinta, creativitatea sunt atributele specifice unei autentice divinitap uraniene. Ulterior, insa,Dyaus se "natural.izea.za", elInceteazasamai exprime sacrulceresc, de acum el nu va mai Indeplini functia unui zeu suprem ceresco

oalta divinitatl:1 a naturii este Ushas, zeitazorilorzilei, Aurora, care a inspirat ~i careiaIi sunt consacrate multe ~i frumoase imne din .8gveda. Imbracata in lumina, ea apare la rasarit, i~i descopera gratiile

~i alunga noaptea. Ea este 0 dansatoare cu sfuili descoperiti. LUmina ei treze~e tot ceea ce este viu la viat8., pasarlle zboara din cuiburile lor, iar oamenii 0 pomesc dupa mancare. De asemenea, zeul Sirya, zeul soarelui, emprivit cao divinitate care treze$e oamenii, stimulfu1du~i spre activitate. EI spioneaza intreaga umanitate ~i observa toate faptele bune ~i rele ale oamenilor, tot lafel, alunga bolile ~i visele rele. Soarele moo enl; invocat ~i sub numele Savitar ("Cel care imbarbateaza"). EI

caIatore~te In carele sale de aur ~i observa toate creaturile. Asemenea lui Suya, eltreze~edimineata toate vietii.tile, iar seara 1rimite la oc:lihna toate animalele ~i pe toti oamenii. De asemenea, in imnele vedice, el este implorat sa izgoneasca toate duhurile rele. Luna despre care se vorbe~te in anuniite imnuri ca despre unfenomen al naturii, nu Bpare in .8gveda ca0 divinitate de sine stii.tatoare. Desigur, anumiti cercetatori au Incercat sa identifice diferite divinitati vedice cu zeullunii, ~nici unadintre teoriile lansatepanaacum n-a fostsuficient de conving8.toare. 27. Cf. in sanscritll div. - "a striiluci", "ri"; dyaus - "cer", "zi"; apoi dios, dies,

deivos, divus; apud ibidem. 2&,. flgveda, T, 160. 2fhAJharvaveda, VI, 4, 3. 30. Ibidem, T,32,4.

27

,~",~.'""''''

--..-",-,V-edismul ~ipostvedismul 2928 india;"Religie~tilosone

~ f,

"

':,,"~',,; vom vorbi mw pe larg cand vom aborda problema sacrifidilor ~i ritualurilor vedice legate de acestea.

Ca divinitate, Soma se impunb prin atribute similare celor conferitemai tu1:t:rrorzeilorin general: esteatotvazator, inte1ept, victorios, generos etc. EI este considerat prietenul ~i ocrotitorul altor zei, dar mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este numit Regele Soma, cu precadere datorita. importantei sale rituale. In literatura brahmanica, Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasica nopunea de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna".

Celelalte divinitap vedice nu sunt forte personificate ale naturii sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acestea apar strans corelate cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confinna clar dacain Iasemenea cazuri este v~rba reahnente de tr~aturi primordiale ale acestor divinitap.

,

j Varu1)Cl apare in multe imnuri impreunacu zeul Mitra. Ambii sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. In Jjgveda, ~i alti zei apar purtfuld acel~i nume41, iarin anumite cazuri chiar unii demoni adversari recunoscuti ai zeilor-suntdesemnati caaslO'ClS. MaimuItdecat atat, mai tarziu aceasta denumire este consacrataexcIusiv demonilor42.

VarUlJl1 este conceput ca eel care menline ordinea firii ~i ordinea morala, este randuitorul legilor naturii. EI a statornicit cerul ~i pamantuI, este omniprezent ~i aparatorul intregului univers, suportuI cerului ~i pamantului43. Fiind garantul ordinii morale, VarUJ)a ii 40. Vezi, de pi IdA, Atharvaveda, I, 10, 1 etc. 41. Ibidem, VI, 83, 3. 42. Te>..1ele vedice filc chiar aluzie laconflictul decl~tintrezei (cleva) ~i amri. Acest

conflict apare pe larg prezentat ~i comentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana. Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptului cl Agni i-a abandonat pe

~tia din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale sau, in tenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epocaac:tuam, ~ la 0 "stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoria crwn/elor #,.. ,I,p.209. . 43. Cf. J.?gveda, V, 85.

pedepse~te cu str~nicie pe cei pacato~i. De asemenea, el este un zeu atotutoqi1.DlmartorconstantaladeWrului~minciuniiNiciofiipturanu poate gandi sall sav~ivreo faptA taraa:fi observat de ciitre acest zeu.

Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legeacosmica (pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar oamenii, dar chiar ~i zeii trebuie sa 0 respecte necondiponat44:ea este garantul intregii ordini cosmice, morale ~i liturgice. Cmle urmate in

....

vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45. Pentru vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect46.

Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI de maya47 Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in cazuI acestui zeu care este p~tratoru1 ~i garantul ordinii cosmice. In $.gveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii existente, schimbarea demonica ~i iluzorie, dar in acela~i timp ~i "stricareastricaciunii,,48, adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima restabilirii unei ordini alterate ~i schimbBrii in bine. De wei se poate trage 0 concluzie foarte simpl!: ex.istli maya rele ~i miiya bune. Primele vizeazain specia1"vicl~e", '~ile",mai ales cele detransfonnare demonica, ca in cazul ~arpelui V{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin excelenta, ~a cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra. Fire~te, 0

44. lJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul gree despre moira i cu cel chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a incetat s11 mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte notiuni (karma sau dharnip). Vezi T. W. Rbys Davids, Lectures on the Origin and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism, editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289. 45.lJ.gveda. IX, 121. J; X 37, 5. 46. Acee~i coneepfie era impli~itli, de altfel, ~i de vechii greci; vezi Platon,

Opere I, Editura !Stiintificli, Bucure~tj, 1974, p. 371. 47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape toti lingvi~ii, din

rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/or ~i..., I, p. 211.I I 4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.

I

... ..&. t 1.

30 -"':'-

_~.,&. ...,,_.-....:c... ~'"' f ;r;

32Iudia.... R-elipeHiloS6fie ~ .... .d''- .. , .. -edismul 'Ii postv.edismul 33 --------~---------------------------------------

Ceamaimare fapta de vitejie a luiJndi-a este luptasaimpotrivalulflfra, Zeul care sepreocupade bunastareapoporului esteP iirhan. El lilarpe1c:sau dragonul ~ezatpe munte, unde "leaga" apele, prov6&nd esteinvocatcaeelcarecunOO$edrummile ~i toate carari1e,.ffindprotectoru1 ~ Intimpul acestei lupteinv~, cerullilip3mantulsecutremlJI'lt ~Stapanul drumurilor. Topcalatoriidinperioadavedican cereauproteqie Incele din unn~ Indra, redescoperindu-~i fortele, dupacea consumat"'--"W pentru a putea evita toate pi:imejdiile care ii pandeau cand se deplasau soma, reteazAcapul monstrului cu vajra sa ~i elibereazaapele53 intr-o anumita directie. De asemenea, cu ajutorul sau, oricine putea

lndra nu ucide msa0 singura data dragonul, ci inmod repetat, descoperi 0 p~i~ b1ll1A, zeulprotejandu-l pe respectivul ~i tunnele sale ~i esteru~atsail llcidame~ll~e Vrtra~iin viitor, caSaderdnnnul .. ~ devite. Tot~seingrijea~readuca~~avitele~te,motivpentru apelor. Dmaceastaperspectiv!,Jertfireadmgonului constitui premisa~~~=;,_. w", ~,~.~!lm!t'pN.~JOI!ltY!~t()r' (paSupii). Deseon,PiBhan estecoreIat pe,ntru 0 continuitatea viepi, pentru biruintaviep.i asupramortii tocmai : cusoarele, iarcomentatorii indieni il identificachiarcusoarele. prinmoarte, prin sacrificiu, darnuprintr-unoarecare sacri:ficiu, ci printr- Vishnu, care este invoeat doar in cateva imnuri vedice, pare un sacrificiuviolent sa fi indeplinit 0 funcpe de reglementare a ordinii cosmice. Trasatura

Inluptasa,Indraprim~deseorisprijindinparteaMaru{ilor sa esentiala 0 reprezinta cei trei p~i ~cuti prin care masoara (Maruts), 0 oaste de luptatori tineri, de ~i vrsta Marl ~iputernici, pamAntul55 Doi dintre ace~tia sunt vizibili pentru om, msa cel de-al inannati cu Ianci scanteietoare, ei zboaraprinaerin care din aur. CAnd treilea, eel mai inalt, 1:rmlscendeinmodabsolutspatiul uman. El instituie aparei, totulsecutremura;tunetuJ.,ploaialili vntul unneazadnunul lor. In "anul" (constAnd din patru anotimpuri - fiecare a cate 90 de zile ~i timpulluptei, ei cnta,pentrua transmiteputeri suplimentarezeuluiIndra. ... ,.;..-,.',,~.,.. nopti), similar unei roti care se pune in rnil?care. in lupta impotriva

Cei doi zei AivimS4 sunt invocap deseori in .IJgveda. Ei sunt dragonului V,Jtra, Vishnu creeaza spatiu pentru Indra56 Prin p~ii frati gemeni, nedespaqip ca cei doi oclli, cacele dowmaini sau caeei marl tacup de el, Vishnu creeazaspatiu pentru Indra in timpulluptei doi sam. Cu toate acestea, se spune desRre ei ca s-au nascut separat. acestuia. Astfel, se afiona despre Vishnu ~i Indra ca ei ar fi cei care Aivinii poarta grija de fertilitate ~i sanatate, ei sunt aceia care daruiesc ar fi extins in comun spatiul atmosferic ~i cosmic. In literatura copii sotiei unui bw-bat steril, ei fae ca laptele vaeii sa curgadin nou ~i brahmanica, cei trei ~i ai lui Vishnu sunt corelap.evident Cll pWnfultul, tot ei se preocupa ca fecioarele sa se casatoreasca. In acel~i timp, ei atmosfera~ cerul, zeul fiind identificatcusacri:ficiul57Preotulcareaduce suntmedici cere~ti, care Ii ajuta pe cei boinavi ~i .pe cei suferinzi. Ei sacrificiul i1 imitapezeul Vzshnu, flkand eei trei ~ai lui Vzshnu pe locul pot vindecachiar orbi 1?i ologi. unde sesav~sacri:ficiul. Prinaceastaidentificarecu Vzshnu, sacerdotul . 53. S-a propus chiar 0 teorie In acest sens, confonn cru-eia tennenul vrita ar cuprindeaintreguniversu1:pamantul,spapulatmosfericliliceruL

insemna "dig" ~i ca mitul acesta reprezinta faptul istoric al distrugerii digurilor 0 divinitate mai aparte inpanteonul vedic 0 reprezintaRudra, consttuite de. autohtonii din Valea Indusului de cltre invadatorii arieni. Cf. care apare la fel de neprietenos amt in relatiiIe cu ceilalp zei cat ~i Cll D.D.Kosambl, An Introduction to the Study ofIndian History, Bombay, Popular oamenii. El ii terorizeazape oameni prin furia sa demonica ~i ii ucide Book Depot, 1956, f.p.; apud H. Nakamura, op. cit., nota 21, p. 39. Totu~j, . . . ... . 58 aceast! teorie pare pupn plauzibill. P.t1IlWt felul de boh ~l catastrofe naturale. Avea un par nnpletit , brun p4. Cei doi A.svini (literal "ciUru-etii") sunt comparabili cu dioskouroi greci sau 55.~edaI,155,6.

castorii din religia vechilor romani; Cf. N. Achimescu, Istorta oft filosofia 56. Ibidem, V, 5. religiilor la popoarele anlice, Ia$i, Editura Junimea, 1998, p. 306. Mai sunt 57. Satapatha Briihmana, 1,9,3,9 sq. cunoscuti sub numele de Niisatyas. 58 . .8.gveda I, 114, 1,5.

34 India. Rd.lg1e-iHilosofie S9inchis , pantecul sau era negru~i spatele ro~u. Totdeauna mnbla

inarmat cu arc ~i sageti, imbrlicat in piei de animale, ~i bfultuia prin, mun-p.i,ceimai izolati ~i fioro~i.

, Caracterul malefic al acestui zeu apare ilustrat mai evident iri""" " literatum postvedica. Ellocui~InpMuri ~jungle srobatice, stApan~ peste toate fiarele sIDbatice60 ~i pesteto-p. cei izolati de societateaaria.na. Dacli ceila111 zei locuiesc undeva inrlisarit, ellocuie~ innord, inmtmPi

..-

",-"

,,edlsmulfi ,postv.edismul 35

~i apele, iipas, apar ocazional personificate in J.?gveda. Arienii vedici vorbesc despre ele ca despre fecioare sauzeite ~i Ie invitA uneori sA ia

' parte la sacrificii. Ele au puteri taumaturgice ~ipurificatoare. Se crede ;~,-==~w'ca to-p.cei ce intiau in apa se' purificau. I

Apsaras '~Gandharvasreprezintadouagrupede fiinte divine, corelate deseori cu procreerea. Apsaras', care sunt pomenite doar arareori in .8gveda, erau la inceput, in conceptiaanumitor cercetatori,

Himalaya. Fiind 0 divinitate de tip contrar, Rudra nupoate participa ,-~'''~..:.w_,nimfe cere acvatice. In literatura vedica de mai tarziu, Ie intalnim la sacrificiul soma, la care participa ceilalti zei, ci are parte doar de anumiteofrandealimentareanmcatepepamant,deresturilecareram8neau delatmelesacrificiisaudediferiteo:frandedinsacri.ficiilevrumnate61

Ingeneral, Rudra simbol:izeazaatdtin Vede edt ~i inBrahmane tot ceea ce este haotic, nociv, imprevizibil. Cu toate acestea, el are ~i o lattri. mai "prietenoasif', fiind denumit Siva ("binevoitorul", "prietenosul"). Este evident caun zeu care aduce at:!tea prejudicii, se poate, to~i, de asemenea, abpne de la sav~irea ralllui. De aceea,

, de multe ori, el este invocat s~ crute familia ~i animalele acesteia. In anumite cazuri sunt elogiate calitlitile sale taumaturgice: el este eel mai cunoscut dintre medici, cuno~te mii de mij loace de vindecare a

oamenilor~i animalelor. Diviniliifile feminine par, In general, sanu fi jucat un rol prea

importantinviatareligioasa din perioada vedica. Am amintitdeja despre P rthiv i, Aditi ~i despre Ushas, ceamai importanta din1re divinitatile feminine. De asemenea, poepi vedici personificau diferite muri, intre care locul principal il ocupa SarasvatJ. Aceasta zeita era invocata lmPreuna cu surorile ei, respectiv celelalte ruri din partea nord-vestica a Indiei, fiind socotita mama tuturor durilor. Ea era cea care daruia putere de viata ~i unn~i. In literaturabrahmanica, eaeste identificata cu vac (HCuv.ntul"), care apare reprezentata uneori ca 0 zeitii. Chiar

59. Ibidem, II, 33,5. 60. Satapatha Briihmana, XII, 7, 3,20. 61. Ibidem, I, 7, 4,9.

atAt Incer cat ~i pe pamant (in lacuri,rdtni ~i in arbori). Ele erau so1iile acelorGandharvas~iob~uiausalocuiascaimpreunainanumiliarbori. C.nd nunta~ii treceau pe l.nga asemenea arbori, Apsaras ~ ~i Gandharvas erau invocali de catre aceapentru a asigura 0 cftsnicie fericita pentru mireasa. De cele mai multe ori, ele sunt considerate drept fiinte prietenoase, dar alteori erau percepute ~i ca forte adverse, care-i pot transforma pe oameni In posedati. Tinerele necasatorite

:-0,,,,,:' erau privite ca apartinnd acelor Gandharvas. In primele zile ale casatoriei, in timp ce sotii trebuiau sa traiascA in totala pudoare ~i . ap~tinentii sexuala, Gandharva era socotit rivalul sotului abia casatorit

~i ilhplorat sa se indeparteze de sopa proaspat casatoritA ~i sa meargf\ la sOfia sa, Apsaras '.

Tabloul pe care ni-l ofera.textele vedice despre divinitaple din aceasta perioada este unul foarte variat N u poate fi afirmat despre nici tmul dintre zei ca ar domina cu absoluta autoritate ~i consecventa panteonul vedic. Este, insa, foarte adevarat caanumite divinitati din literatura vedicadomina in anmnite privinte ~i circumstante acest panteon. Daca, totu~i, am incerca sa tragem concluzia ca un anurne zeu este absolut suveran, pe baza modului in care apare invocat In anumite imnuri vedice, tot la fel de bine putem constata ca in alte

t I asemenea imnuri vedice este invocat un alt zeu, avand semnificatii ~i atribute diferite. Am putea chlar cita imnuri, incare 0 anume divinitate, aparent primordiala ~i predominantain alte imnuri, se dovede~e a fi dependenta de divinitap absolut nesemnificative.

37

.J. I 1

3"6':lrtdia~'''R:eligie''1i~~rte,

In perioadaBra.hmanelor, religia vedica s-aindreptat o~lun spre un zeu prinCipal, un creator, Prajapati, :tara caaceasta tendinfA sA se concretizezev:reodatainmonoteism. 'Pomind de laidentificarea.initialA adivinitAPlorunaeucealalta,religiavedicaacondusmai degrabA laideea-~''''-I" deprincipiu unic al lumii, ~cum apare in litera tumup~ca .

S-a ajuns, astfel, la convingerea ca exista 0 realitate ultima, comparativCll care multitudinea de diviniti.\1i nureprezi.ntadecatsimple tonne saunume. Aceastarealitate absolutanu este una de,tip pl~_~::... ci un principiu unic, impersonal, sti.\panind totul62 Cercetatorh ~b. ajuns la concluzia catoti zen nusunt altceva deedt 0 emanatie a Unului

~i ca orice pluralitate este imaginara. Intr-una din Upani~ade, cand filosofului YajPiava/kya i s-a cerut sA aprecieze nurnarul zeilor, el aredus ce1e 3306 divinitati la un singurprincipiutmiversal, Unu/-Totul, Brahman63 ''Numai drept unul trebuie privit cacel netrecator ~i trainic,64.

Vechlle divinitati n-au fost niciodata eliminate complet, ele au fost mai degraba incorporate in acest principiu unic, ca fonne de ' manifestare a Absolutului indivizibil. amcI ideeade aparip.e a lucnni10r dintr-un principiu unic primordial a fost confirmata ~i ins~itade catre ganditori, incepfuld sa se infiltreze ~i in mentalitatea poporului, zeii au ajuns sa fie considerap. ca manifestari ale acelui principiu unic. Oricum, nu s-a ajuns niciodata pana acolo ineat safie contestataexistc,mta~i a zeilor. ~i semnificalia ~i prestigiullor s-au diminuat, ei ~i4aupastrat at;lumite funcp.i ~i in perioadele unnatoare. 62. .lJgveda, Ill, 54; 8. 63. Etimologic, tennenul brahman provine din rad!cina brh - "a fi puternic",

avand semnificatia de "putere", "fortAn prezenta in cantarea magici1, fonnula sacrificial! ~i rugaciune (cf. vechea nopune islandeza bragr-"poezie, melodie''), dar ~i in preotul sacrificator, care posed! acest brahman. Brahman este similar unui fluid magic, unei potente magice, cum ar fi, de pilda, mana de la melanezieni sau orenda de Ia populatiile tribale indiene din America. Vezi Fr. Heiler, Die Religionen der Menschheit, hrsg. von K. Goldammer, 5. Auflage, Philipp Reclam jun., Stuttgart, 1991,p. 144. 64. B,nadarawaka - Upaniiad, trad. de Radu Bercea, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1993, p. 86.

Vedismul"il>OStvedismul

, Tocmai de aceea, monoteismul in sensul de credintA intr-un Dumnezeu personal ~i transcendent, care creeaza lumea ~i 0 proniaza pamla s~tu1veacurilor, este prezenta doarin acele tradip.i religioase influentate de vechea credinfArevelata de Dlllnnezeul Israelului, adici1 inmozaism, cre~m i islam.

3. Cosmogonia

3.1. Cosmogonia rgvedica

Imaginea arienilor vedici despre lume este simpla. In viziunea lor, lumea ar consta fie din dona parp: cerulliii pamantul, fie din trei componente: cerul, spapulatmosferic ~ipamantul. Uneori, eii~i imaginau ca fiecare dintre aceste trei pi.\rf.i s-ar imparti la randullor in alte trei parp componente. Pamantul era inchlpuit ca 0 suprafala tetragonal a, iar mai tfuziu ca 0 ~ie inconjurata de mare. In acest univers acponau, in credinta1or, ~ cere divinizati ~i ceilalli zei.

Inplirtile mai vechl ale ]Jgvedei nu gasim nici un fel de mituri cosmogonice propriu-zise. Diferitele divinitali nu prezinta nici un fel de atribute privind ordinea cosmica ~i cosmogonica. Antropogonia este prezentata in diferite feluri. Uneori, se spune ca oamenii ar fi opera zeilor, alteori ca ~i-ar avea originea intr-un parinte primordial, in Manu,

~a cum este numit primul barbat, sau in Yama, intaiul muritor, care mai tfuziu va deveni stapanul impar8.tiei moqilor.

Abia in anumite Parti mai noi dinl.,8gveda, in cartea aX-a, descoperim diferite imnuri cu un caracter profund speculativ, care prin ideile ~i continutullor fac aluzie la preocuparile cosmogonice ale ganditorilor din veacurile urmatoare, respectiv cei din perioadele brahmanica ~i upaniadica. Astfel, in Imnul creatiei65, universul in intregul sau apare dintr-un singur individ, din omulprimordial, din Purusha. Uria~ul primordial, Purusha, este reprezentat atat ca 65. $gveda, X, 90.

38 39

,.t. '~'." t

Iama.> .Religielftlos9fie totalitate cosmicA66, cat ~i ca Fiin;A androginA. Aceasta inseamna cA, Purusha zamisle~teEnergia creatoare sauPrincipiul creator feminin,

67Viraj, ~i apoi este wcut de ea Creapa propriu-zisa este produsul unui sacri.ficiu cosmic. Zeii il sacri:ficA pePurilshii, "Omul": din triIpUl'"""""'-~ :~ ...c sau tWat inbucap. se nasc animale, elemente liturgice, clasele sociale, > pamantul, cerul, zeii. Cele patru caste superioare care vor supravietui

in India pana astazi nu sunt altceva decat c1asele sociale nascute din

trupullui Punlsha: din gum sa se nasc brahmanii, preotii, din bratele ~_,~.x.~,,>,.

sale se ~ casta luptiitoruor, kshatriya, dincoapsele saleme~~

vaiSya, iardinpicioarele lui castasclavilor, slujitorilor, sii:ira6 .'

Cosmogonia rigvedica culmineaza, ins!, inprofundul poem despre crealia datorata unui principiuprimordial nici existent, nici non-existent69 Ca atare, potrivit acestei teorii, la lnceput nu erau nici I , existentul ~i nici non-existentul. De un anume existent, sub aspectul sau manifest, nu poate fi vorba. Dar aceasta nu inseam.na ca-l putem numi non-existent, fiindcA dinfiinta pozitiva deriva tot ceea ce exista. . Realitatea ultima ~i absoluta, ca fundament alintregU lumi ~i existente, nu poate fi defmitii nici ca existenti, nici ca non-existenti, pentru ca Ie transcende pe ambele ~i pentru ca nu se poate spune cA nu a existat

66. Ibidem, X, 90, 1-4. 67. Ibidem, X, 90,5; Viriij, ca principiu creator feminin, este un fel de Sakt;,

partenerul zeului Siva din hinduism. In B,hiidaraQYaka-Upani~d, IV, 2, 3, ea se c!satore~te eu Purusha.

68. Vezi lJgveda, X, 90, 12: "Gura sa a devenit Brahman, din bratele lui s-a n~scut Lupt~torul, coapsele sale au"clat n~tere Me~te~ugarului, din picioarele lui s-anascut Slujitorul".

69. Cf. ibidem, X, 129:

"Atunci nu era nici nefiintll, nici flinta; nu era v!zduhul, nici cerul cel

dep!rtat. Ce acoperea? Unde? Sub a cui ocrotire erau apele? Era oare un adAnc ~r! fund? Atunci nu era moarte, nici nernurire; Semnul noptii ~i al zilei (inc!) nu era. Liber sufIa ~ra. sufIare acest UnuI; mai presus de el nu rnai era nimic altceva".

"Vedismul i' p~dismul Dici un fel de entitate fenomenala sau nici 0 acp.une70. Aici este vorba

~espre acel Unu ~i Totul, mai presus deorice, acel nici-existent nfai-non-existent, care ne aduce aminte de "motorul nemi~cat",. (movens immobilis) allui Aristotel sau de acel principiu din filosofia chinezAa lui Lao zi, care este "st:ramo~ tuturor lucrurilor din lume,,71 , care este "fara de forma dar deplin, care a existat inainte de Cer ~i Pamant, ... :tara substanti, ... nesupus schililbarii, peste tot patrun.znd", acel .LNenumit", din care "s-au nascut Cerul ~i Pm.nantul"n.

In continuare, poemul vedic despre creape aminte~ ca, la inceput,exista1Ul'mtunericinWluitdeintuneric",caacel''Toteraointindere

nedesl~itade ape", .i ca Germenul asctmSinhaos, ''Unul'', "s-a nascut prinputereacildurii (tapas)"73. NopuneatX1S' mai inseaJ.nna ~i"ascez!"

~i reflectamareaconsideratiepecare indienii dinvecbime ~paniastazi 0 acoroaautoritap.i ~i disciplinei religioase. Potrivitacel~ iron, stamitide cildura primordiala, a apirut "Dorintfl" (kama), care a fost "cea dintai emanape a spiritului (manasa retas),,74. Tennenul kama are deseori in sanscritiisemnificatia de "dorinm sexuala" "dragoste" ~ , insiaici ea este 't" , privitaintr-oacceppunemetafizica,caunprincipiufimdamentalinevolutie, ca 0 emanape a spiritului, ca cea dintai smnantaa Conintei (manas). "Samantaceadintai", ca emanap.e a spiritului, a Conintei, s-a divizat 75apoi In "sus" ~i ')OS", intr-un principiu masculin ~iunul feminin . Dar creap.a secuncIara, adica creatia fenomenala, ramfule 0 enigma. Zeli s-au nascut dupii aceea76, deci ei nu pot fi socotip. autorii creatiei lumii.

Dupa ce s-a avantat in astfel de speculap.i asupra originii lumii, autorul acestui frumos Poem al creapei da inapoi, speriat parca de

70. cr. Satapatha-Briihmana, X, 5,3,1. 71. Dao DeJ;ng, 4; A. Waley, The WayandItsPower. A Study ofthe Tao TeChing

andIts Place in Chinese Thought, New York, Grove Press Inc., 1958, p.146. 72. Dao De Jing, 25; ibidem, p. 174, 141. 73. $gveda, X, 129,3. 74. Ibidem, X, 129,4. 75. Cf. ibidem, X, 72,4. 76. Ibidem, X, 72, 6.

41

,.01. I' :I

. ~.

4{}India;'Religie"j- filosofle propriasaindraznea1lL Nicizeii, spuneeLnucunosc originealumii, i:nt:n.lcat ei ~~i suntposteriori creatiei i probabil clin-o ~nicizeul celmai mare,carevegb.eazAdininaltulceruluiasupmintreguluiunivers. .

,._-,.,-..._ . '. ,,,,., Intr-un alt iron al creapei n,poetul 11 caut! ~i 11 invoca pe zeul primordial, pe creatorullumii: "La inceput, el a apmut ca Embrionul de aur (hiranyagarbha). Ciind s-a nascut, el singur era stapiinullumii. El tinea pamantul i acest cer acolo sus. Cine este zeul pe care 1l'ebuie xl' . . 'fi . ?" 9.. ~ 1 .

__~,___,,_,_ Sa:,;,cmsttm. pnn sacn lClU ',._ ill urmatoare e versun sunt enumerate meritele acestui zeu, fiecare vers incheindu-se cu intrebarea: Cine este zeul? ~.a.m.d. in ultimul vers, care este probabil un adaos, facut la 0 data mai t8rzie, p~ in fine, raspunsul: zeul cautat este: Prajizpati.

3.2. Cosmogonia brahmanicli

ZeulPrajiipatieste, dupa cum am amintit, 0 divinitate specificA epocii brahmanice. Mai mult, el este figura cen1l'ala a literaturii brahmanice, unde apare deseori cazeucreator sau ca divinitate supre.m3. Specu1atiile cosmogoniceaparutepela~tulperioadeivedicevorevolua mai departe in perioada brahmanica. Figurile ~iprincipiile cosmogonice revendicate in perioadele anterioare vor fi acum core1ate ~i identificatecu Prqjizpati. Acestadevine Embrionul primordial, "divinitateaprimordiala" sau Purusha, "Omul" primordial. 1n1l'-un imn citat mai inainte din weda78, am observat ce semnificatie are asceza (tapas), ca principiu dosmogonic.DinBrizhmane a.flamcAPrqjiipati, carelainceputera~, a creat cele trei lwni prin asceza (tapas). Un alt exemplu care ilustre82-A puterea ascezei il gasim intr-un mit cosmogonic din Satapatha-B :.1_ 79 fundam . ul .. din Dr.." da80 Ai .rUrtmana , entatpeImn amintit ~\5ye clsespune ca, laincepUt, acestpamantnu emnici ''fiinta'' (sat), nici ''nefiinta'' (asat); exista doar Con~iinta (manas), care-~i dorea Sa se manifeste ca ceva 77. Ibidem, X, 121. 78. J.?gveda, X, 129. 79. Satapatha-Briihmana, X, 5, 3. 80. J.?gveda, X, 129.

,,;.",. .. ,,,,',

" ......'-..edfsmul'fi'postvedismul

concret, care cliutaun sine (atman) propriu, l!ji doreasaseindividualizeze. Astfel, a apelat la exercipul ascezei ~i a cfipMat 0 fonnii manifes~ din potenpalitate a devenitrealitate.

Tot inSatapatha-Briihmana81 descoperim o reluarea conceppei rigvedice despre Embrionulde aur (hiranyagarbha). Potrivit textului brahmanic,1ainceput,nu existadecit 0 masiihaoticlideape. Ele~idoreau un singurlucru: sase inmulteasca. AureU$it sa-~i indeplineascaaceasta doifufaprfuasceia (tapas), inUnna cArehi aapanitunou de aur. Anul nu exista incain acele vremuri.1n decursul de un an, ouI de aur a plutit peste ape, dupa care din el s-a nascut'un om, Prajizpati. EI a destacut oul de aur, msa atunci nu existaincAnici 0 portiune de uscatpe care sase ~ze.

Dupfi un an, Prajapati a cautat sa vorbeasca ~i a spus: "bhiih", ~iprin acest cuvant a aparut pamantul; apoi a spus: "bhuvah ",

j I aparand vazduhul, spapul atmosferic; in cele dinunna, a spus: "suvar", dupa care a aparut cerul82 Aceste trei cuvinte rostite de ca1l'e Prajiipati, afinna.mai departe textul brahmanic, constituie laolalta cinci silabe. Din ele a Iacut Prajizpati cele cinci anotimpuri ale anului: primavara, vara, anotimpul ploios, toamna ~i iama.

Legat de semnificatia oului cosmogonic, trebuie retinut cA ~i astazi, infoarte multe locuri, oulesteadaugat la simbolurile ~i emblemele reinnoirii naturii ~i vegetatiei83, pentru ca toate aceste embleme ale vegetapei ~i mai ales ale Anului Nou rezuma, intr-un feI, mitul creapei periodice. Prin urmare, in asemenea ansambluri mitico-rituaIe, ideea

8] . Satapatha-Brahmana, XI, ].6. 82. Motivul oului eosmogonie nu reprezintli 0 caraeteristiea exclusivl1 a

spiritualitlipi indiene, el fiind prezent ~i in Polinezia, lndonezia, Iran, Grecia, Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, laanumite populatii din Africa Occidental a., in America Central! ~i pe coasta de vest a Americii de Sud. Centrul de difuziune a aeestui mit trebuie cAutat, probabil, in India sau Indonezia. Vezi M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, p. 378. 83."J:)e pildli, brazii de Anul Nou sunt impodobiti, intre altele, eu oua sau eoji

de.oul1. Vezi mai pe largibidem,.

p. 378-379.

43

. t ,r 42 ....India.'ReHgie,iftlosofie

de bazanu este '':n.ru?terea'' ca in cosmogonia brahmanica., cirepetarea ntl$terii exemplare a Cosmosului, imitarea cosmogoniei84

Exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale oului t ~

care ihlstreaza faptUlca oul ganmteazaposibilitatea de a se repeta i actul cosmogonic primordial, crealia Amintim, mai intai, rolullui in ritualuri1e agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De pildli, pentru a facilita incollirea seminlelor ~i cre~tereaplantelor, laranul

,...:. )

.,-~~ finlandez trebuie sa poarte un ou in buzunar pe durata semanatului, sau sa ~ezeun ou sub brazda. Estonienii consuma~i ei ouain perioada aratului, iar suedezii arunca oua pe cfunpurile arate. D1nd seamana inul, germanii ii adauga uneori oua sau a!}eaza un ou pe camp, sau consuma oua cat line semanatul. Tot la germani exista obiceiul de a pune in aratura oua sfinpte de P~e la biserica8S

Interesul pentru inlelegerea procesului crealiei in literatura brahmanica este, indiscutabil, mare. Dupa cum s-a putut observa, autorii din aceasta perioada preiau ~i dezvolta. mm departe, in general, speculatille cosmogonice rigvedice. Ei cautAunitateaexistentei, unitatea Cosmosului ~manifesm tendinta de a-I considera pe Prajiipati drept principiul primordial ~i unic. Cutoate acestea, linia aceasta nu devine predominanta Pentru foarte mulp autori, preponderentaramanejerifa: jertfa caforlo. creatoare, j erifa cafactor ce dinamizeazii fntreaga existen!ii, intregul univers. Pentru teologii preocupati de sacrificiu, desigur, Prajiipati este acel "Unul", prezent inca de la inceput ~i chiar inainte de creape; dupa creape, el se identifica cu intregul univers ~i cu viata de pe pamant in formele ei cele mai variate; el este in ace1a!i'i timp creatorul ~i creapa, intr-o manier! absolut panteista sau panenteista. Totodata, dupa cum am vazut, el se identifica cu "anul", respectiv cu timpul (kala). cutrecutul, eu prezentul, dar ~i cu viitorul. insa, in opinia

acelo~i autori brahmanici. el este identic in acela!i'i timp cusacrificiul. Sacrificiul reflectaritmul cosmic. Prin sacrificiul adusregulat, Prqjiipati ~ redobandete unitatea ~i-~ipoate continua, astfel, acpuneacreatoare. 84. Ibidem, p.379. ! 85. Ibidem, p. 380. i

1 I

Vedlsmul fipostvedismul

Din aceasta perspectiva, Mircea Eliade86.remarca excelent faptul camitul ~i imaginilesaletraduccosmogoniabmhmanicamtermeni biologici; in genere, dat fiind modullor propriu de a exista, lumea ~i viala se epuizeaza, au un s~it, prin chiar durata lor. in caZul de fa~ Satapatha-Briihmana87 vizeaza tocmai epuizarea lui Prajiipati: "Dupa ce Prajiipati dase la iveala vietuitoarele, is-au destacut incheieturile. Or, Prajiipati este, desigur, Anul, ~i incheieturile sale suntcele doua ilnbinari ale zilei cu noaptea (adica aurora ~i amurgul), luna plina ~i luna noua,precum ~i inceputurile anotimpurilor. EI nu putea sta in picioare cu incheieturile destacute". in aceasta situalie, reconstituirea lui Prajiipati, mai precis a trupul'ui sau cosmic, se va rea1iza prin sacrificiu, adicainalf.9,nd un altar sacrificial, pentru ca el se identificacuacest altar ~i cu sacrificiul in sine88 Preopj 11 realcatuiesc pe Prajiipati, il "aduna" (saIJlSki) tocmai prin faptul cazidesc stratLp:ile de caramizi care constituie aharul. Concluziaeste foarte evidenta: fiecare sacrificiu repeto. actul cosmogonic primordial h garanteaza continuitatea lumii pentru anul viitor. Prin altarul reconstruit, prin Prajiipati re-articulat, lumea i~i pastreaza viata, armonia ~i fertilitatea, ~a cum le-a dobandit prin actul creapei. ,

3.3. Cosmogonia upaniadica

Speculaliile cosmogonice, incepute in J.?gveda ~i continuate in Briihmane, i~i gasesc forma finala in Upani~ade. inaceste texte se

folose~e ca expresie pentru princi piul suprem al existentei nopunea de Brahman89 Am intalnit acest termen in cosmogonia rigvedica cu semnificatia de forta misticpa care da putere cuvantului sacru, care eficientizeaza formula sacrificial!. inBriihmane, nopunea prime~te 0 86. M. Eliade, Istoria credinlelor # ideilor ... , I, p. 240-241. 87. Satapatha-Briihmana, I, 6, 3. 88. Ibidem, X, 4, 2. / 89. Cf. Bradiiraqyaka-Upanifad, II, I, 20: "A~a cum ~i-ar dep!na p~ianjenul

firul, ~a cum din foc se tllspfuldesc scfultei m!.runte, la fel din Sine (Brahman, n.n.) se tllspl:lndesc toate sufletele; toate Iwnile, top zeii ~i toate fiintele"; vezi ~i ibidem, N, 1-2; Chiindogya-Upani'ad, ill, 18, 1-6; VIT, 1; 1bitti'iya-Upani{lad, II, 6.

I

45

...&.

44 Indfa'; 'Reiigie "1i-i'UR$()fte~"..... .

semnificalie ~i mai importanta: princijpiul desemnat de ea devine perechea impersonaHl a unui Prajiipati personal. In Upani~ade, Brahman este fO$ creatoare ~i purt:atoare de existenta.: "El este eel ',.".;.~,,~-,---~din care apar toate aceste fiinte; cel prin care ele traiesc dupa ce au

aparut; celln care ele intrA cand mor; pe acesta trebuie sa incerci sa-l cuno~ti, acesta este Brahman,,9o. Prin urmare, Brahman este Totul, el este tot ceea ce cuno~tem sau am putea cuno~te, dupa cum tot el

__,_este: acela care transcende orice forma de cuno~tere, cel care se plaseazA dincolo de limitele cuno*rii noastre91

Totin Upani~ade,ideeadeBrahmanein1ocuitasaucuplatacu notiunea de litman, avand semnificapa de "Sine" ~i reprezentand atat Sinele universal cat ~i sinele individual. Cua1tecuvinte, existaun principiu unpicator universal, care daviatA Cosmosului in ansamblul sau, dar ~iun sine al omului, al tuturor fiintelor~ lucnuilordin aceast:alume, emanatdin litman-ul universal asemeneascfulteilor dinfoe.

."'''

, .. . .~.... 1 .' J..

46 India;- Religie1i-rIlosolie -"';'--_ ..-- ...-Vedismul ~.postvedismuJ 471 .. 1.ll1lWre~prin toate acestea ~i zamisle~ astfel indivizii fiecarei specii f capitol seconstituie inepilogul instruirii religioase ~d.iscipolului de animale.Dincolo de orice speculatii care s-au t3.cut pe aceasta ! tem~mitul i~ipropune sane sugereze ca toate fonnele de animale au 0 I

.., -;;'na1:tlra identica cu cea a omului ~i, ca ~i el, suntin1rupmi ale lui litman. J..,Conc1uzia finala care se poate desprinde este ac~i ca ~i in

cazul cosmogoniilor anterioare: fie eli se raporteaza la 0 entitate i.

personala.(Purusha sau Prajlipati), fie la una impersonala (Oul de i

.4

.~""""..". Aur, Vnu-l, Brahman sau litman), toate cosmogoniile vedice sau i post-vedice sus/in existen/a unei stari primordiale unitare ca sursa J a p/uralitli/ii. Creatia nu este altceva decat 0 transformare, 0 manifestare a unitatii primordiale.

4. Probleme de doctrina

4.1. OmuL Elemente dejiziologie # psihologie

In literaturaupani~adica, actul procrearii apare, in general, ca o Indatorire religioasa, fiind prescris alaturi de Ins~irea ~i predarea T/' -1 .102 D . 1 d . al' . 'fi 'ali:1 xl03yeUez . eseon, e este escns egonc, ca 0 acp.une sacn Cl Discipolul care ~i-a incheiat stagiul de ucenicie pe langa un maestro !]i pleac, este Indnnnat sa poarte de grija ca genealogia neamului sau sa nu se intrerupa 104. Dupa moartea tataIui, fiul nu numai ca va sav~i lucr8rile sacre in locul aceshlialOS, ci vafi acela prin care parintele sau va continua sa existe in aceasta lume I 06. In plus, un intreg capitol din B,hadliralJYaka-Upani{ladl 07 ne ofera instrucpuni clare privind modul incare cineva poate procrea unfiusau 0 fiicaavandanumite~; acest

102. Taittiriya-Upani{)ad, I, 9. 103. Cf, Chiindogya-Upani{)ad, III, 17,5; V, 8-9; Bihadarawaka-Upani$ad,

VI, 2, 13;VI,4,3. 104. Taittiriya -Upani$C1d, I, 11. 105. Aitareya-Upani$C1d, II, 4. 106. Bihadiirawaka-Upani{)ad, 1, 5, 17.

107,Ibidem, VI, 4.

inainte de a se desparp de ucenicie ~ amtmin viata de familie. Desigur, ulterior, in contrast cu aceste conceptii care preScriu

procreerea in randul indatOririlorreligioase;-apare-o' tendiiifii ascetica pronuntata, potrivnica acesteia. De pilda, In B,nadaraQYakaUpani{lad. se spune ca brahmanii care I-au cunoscutpe AtmCln renunf! la dorinta de copii, avere ~i lume, ei nu aunevoie de unn~i, pentru ca sme1e lorse identifica cu aceasta lume: "Ce vom fB.ce cu odmslele, cand '" ale noastre sunt Sinele (litman) acesta.., Desprinzandu-se de dorul feciorilor, de dorul averi10r ~ikledorullumii, ei duceauviatAde ~tori. caci dorul de fuciori este dordeaveri ~dorul deaveri este dorde lume,,108.

Textele upani~adice insist! inclusiv asupra perioadei de gestatie. Aceasta este evaluata la "zece luni (lunare)", dar poate fi la fel de bine mai scurta sau mai lun~109. Ni se oferli chiar deta1ii privind

1 , b' ullIOA......c.I" S!. d "devo U!la em non Ul J"'\1)Ue ,m unna J.ecun atlel, upa 0 noapte, apare un "nodule!" (0 celula). dupa~pte nopp 0 "vezica", in intervalul de dona sap.tam8.n.i un "bulgare" (adica un corp de dimensiunile unei portoca1e), dupa trei luni se contureaza membrele inferioare, in luna a patra gIeznele, abdomenul ~i coapseIe, in luna a cincea coloana vertebrala, in luna a !]asea gura, nasul, urechile, in luna a ~aptea fa1Jul prime~te "sufletul" (jiva), in a opta organogeneza dej a sMa incheiat. De asemtnea, textul ne ofem date privind conditiile care detennina sexul, integritateacoxporaIa ~i nUID3rul fetilor: daca predomina "samanta paterna", viitorul tat va fi de sex masculin, daca predomina "samanta materna" unul de sex feminin, iar daca existaun echilibru intre ambele gene, atunci fatui va avea caracter hennafrodit, bisexuat; daca"sufletul este toropit, iau fiinta orbi, oIogi, coco~ati ~i pitici". Daca celula embrionala se divide in doua, apar gemenii. Textul mai adauga ca, deja in luna a doua, fatui devine co~ent ~i l!]i amin~e de existentele

108. Ibidem, IV, 4, 22; cf. ibidem. III, 5,1. 109. Chiindogya-Upani$ad. V, 9. 1. 110. Garbha-UpanitJd, II-IV.

I

.....

..

~ '4..;..~.-~......Vedismulfipostvedismul 4948 'indhr~-Religie'p'filosofie i

sale anterioare, de faptele sale bune ~i rele III, eu toate acest~' in cazul unei ~eii nonnale, "~ungand lapoartaparpIor sexuale, chlnuit prin stransoare ~i, abia nascut cu marl dureri", fatuI inWintr-o. stare de anamnezA totala, el nu-:]i mai aduce aminte de ~le~i de morple sale anterioare~i nu mai are cuno~tintade faptele sale bunp ~i rele.

Din momentul in care este conceput ~i se n~e, trupul nouluitiAscut este muritor, devine 0 virtualapradaamorPi. Inace~i timp, insa, el este saI~ul Sinelui (iitman) celui nemuritor ~i neintrupat. Intrupat (gandind ca acest trup sunt eu ~i ca eu sunt acest trup), Sinele este cu adevaratpradApIacerii ~nepIacerii. Fiind intrupat, nupoate evita pl8cerea

~i neplacerea; dacA este insaneintrupat (cand ecaeste distinct de tru~), acesta ramane imun la Olice sentiment de satisfacpe san insatisfacpe II ,

Corpul omului consta ~i el din trei elemente, asemenea corpurilor materiale din lumea exterioara (h:rana, apa, foe) 113. Hrana, potrivit textului upani-adic, odata consumata, se descompune in trei parti. Partea cea mai groasa devine excremente, partea mijIocie se transfonna in carnea omului, iar partea ~amai:fina se materializeaza in ganduri (manas). Tot la fel apa, odatii. bau~ se divide ~i ea in trei parp. Partea mai grosiera devine urina, cea mijlocie devine sange, iar cea mai finase transfonnainsuflu(priina). Infine, focul se desface ~iel in trei parp: partea sa mai groasa devine oase, cea mijIocie mMuva ~i cea mai subpre glas (viic).

Confonn textelor upani~adice, inima este centrul vietH con~tiente, sedi ul con~tiintei (manas) 114, in inima raman organele sufletului in timpul somnuluill S~i tot acolo se regrupeaza in momentul moqii116; de asemenea, prin inima se cunosc fonnele 117, se cuno~te

III. Cf. Aitareya-Vpani~d. II, 4. 112. Vezi Chlmdogya-UpaniiQd, VIII, 12, 1,4-6.

1113. Vezi ibidem, VI, 6-6.

114.Aitareya-Upan~ad, 1,2,4.

115. B;hadaraQYaka-Upanifad, II, 1, 17.

I 16. Ibidem, IV, 4, 1.

117.lbidem, III,9.20.

l 1;

I

'f.

i 1,i

..... j 1

I !

..

j

credtnta. se procreeaza fiul, se cuno~te adevarul, mea saJ.~1uie~e logos-ul (vac) 118. In fine, inima reprezinta sediul empiric al Sinelui (iiJ;(nan) ~ implicitalluiBrahman: "Inspatiuld.inlauntrul inimii ~ eI, carmuitorul Totului, stApfulul Totului idomnul Totului,,119..

De~i sediullui Brahman-atman se afla in trup, respectiv in inim8., to~i ulterior descoperim descrieri foarte pesimiste ale trupului

~i componentelor sale; in diferite texte, trupul este prezentat ~a fiind lata valoare, efemer, supus momi, purl~i simplu_ridiculizat i

desconsid~mt:-"k ~;~;ttnip lip~it ci~ ~i~;, trit mirositor, din oase, piele, tendoane, maduva, came, srunantA, sange, mucozitap., lacrimi, urdori, excremente, urina, fiere ~i flegma aruncate la un Ioc - cum s-ar putea savura doar bucurie!" 120.

De obicei, se considera caomul in viata se constituie din cinci organe ~ functiuni senzoriale, respectiv din ochi, urechi, ganduri, voce (cuvant) ~i respiratie. Acestea sunt desemnate ca "sufluri vitale" (prima) 121. Aceste cinci organe sau funqii centrale sunt amintite, to~i, frecvent impreuna cu altele, cum ar fi limba, pielea, gustul sau

. sentimentul. Descoperim in textele upani~ce chiar 0 disputaprivind ierarhizarea acestor organe in fimctie de importantape care ele 0 au in viata omului. De pilda, in BlhadiiraQjlaka-Upani!jaaI22, "suflurile

118. Ibidem, III, 9. 21-25. 119. Ibidem, IV, 4, 22. 120. Maitriiyani-UpanifCId, I. 3. Cf. Atma-Upani~d, I: "Acel Sine, in care

SWlt piele, oase, carne, mliduva, par, degete, policar, ~ira spinarii, Wlghii, glezne, burta, ombilic, orgEme genitale, ~olduri, coapse, obraji, sprancene, fronte, bra{e, coaste, cap, vene, ochi ~i urechi, care se na~te ~i moare, acesta se nume~te Sinele exterior".

Maitriiyani-UpanifCId, 111,4: "Acest trup, generat, prin impreunare, crescut in pe~tera (trupul mamei) ~i ie~it pe poarta urinei, este 0 ingrl:lmadire de oase, unse pe deasupra cu carne, inconjurata de piele, cu fecale, urina, flegml:l, mliduva, griisime ~i slMinli ~i wnplut cu multe boli ca 0 trezorerie cu comori".

121. Cf.B{hadiira.r;yaka-UpaniiQd, 1,3,2-6; 1,4, 7; II,2, 3; Chandogya-Upani~d, 1,2, ;:-'P; II, 7,1; II, 11, I; III, 18, 1-6; VTII, 12, 4-5;Kena-Upani~d, I, 4-8.

fi2. B,nadaroQYaka-UpaniiQd, VI, 1.

50 51

'f" ..I

,lndia.,"R-eHgiefi-filosofie

vitale" (pr[ma) int:ra in conflict,fiecare dintre ele revendicandu-i in fata lui BrcihmcJn primulloc in aceast! ierarhie. Brahman decide ca eel mai important dintre ele este eel care, prin absenta, poate provoca moartea trupului. in final, se ajunge laconcluziaca sUflu1, respiratia

I (pra1JCl) este organul vital central, el fiind identic cu viafa. De~iprana a fost identificat ca cea mai importanta funcpe

senzoriaHi a trupului, se pune to~imai departe intrebarea, daca nu cumva in spatele acesteia se mai afta 0 alta funcpe, un principiu fundamental, care domina toate funcpile senzoriale organice: "Cine sunt ell, oare, atunci cfu1d vocea glasuie~te, cand se respira prin suflll, cand cu ajutorul urechilor se percep sunete, cand cu ajutorul pielii aparsenzap.ile..,?,,123.IncapitoIulalID-leadinKaushilaki-Upani:;ad, ni se relateazA ce se intfunpUi cu fiecare dintre funcp.ile senzoriale in momentul in care omul are un somnfara vise saudupamoarte. Gandmile I-au parasit, el nu mai aude, nu mai vede, nu mai vorbe~te, nu mai rap.oneazA. EI a devenit una, s-a contopit cu "suflul vietii" (prana). Cuvantul, vazui, auzul ~i rapuneaimprelUl8.cu fimctille lor se contopesc cu prana. Acest lucru demonstrea.za. faptul ca un anume "ceva" supravietuie~emomentului in care fimctille senzoriale intrainaotivitate sau i~i inceteazaaceast! activitate. Pe de alta parte, vechii ganditori releva semnificapa somnului predominat de vise. In sorno, mintea se simte ca ~i cum s-ar bucura de mai multa libertate ~i-i demonstreaza evident fortele de perceptie ~i actiune. in starea de veghe, vointa

co~ent!protejeaza legatma strfulsadintre nervi ~i creier, darin timpul somnului vointa con~ienta trece in stare latent! iar organele sale se izoleaza unul de celaIalt ~i acp.oneaza liber124 123. Aitareya-Upani~ad, I, 3, 11. 124. Vezi Prasna-Upani$O.d. IV, 5: "Colo, in vis, acea divinitate (mintea),

plitrunde (anubhavatl) Mru-etia. Ea vede din nou tot ce-a fost v~t, aude din nou tot ce-a fost auzit. $i ce-a fost v~t ~i ce n-a fost vazut, $i ce-a fost auzit $i ce n-a fost auzit, ~i ce-a fost cunoscut intuitiv $i ce n-a fost, ~i ce e bine ~i ce e rau, ~i orice-a fost trait pe orice taram ~i-n orice vl1zduh, ea riie:te din nou :i din nou; ea vede tot, vede tot".

"-i-~.--.-.-V-edismuli-postvedismul

j ;a:, In acel~i capitol al ill-lea din Kaushilald-Upani~d,