irenejoanescu_radioulmodern

8/6/2019 IreneJoanescu_RadioulModern

1/46


2/46

IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN

CUPRINS

INTRODUCERE ...............................................................................................................................5SA STM DE

VORBA ..................................................................................................................91.1. Cuvinte auzite, nu vazute .......................................................................................12

1.2. O audienta mare... de indivizi ...............................................................................16

1.3. Claritate, simplitate, concizie. ...............................................................................191.4. Reguli de compozitie ................................................................................................25

1.4.1. Diateza activa ...........................................................................................25

1.4.2. Vocabularul ................................................................................................271.4.3. Pronumele personale .................................................................................331.4.4. Constructive negative .............................................................................341.4.5. Timpul verbelor ................................................................................361.4.6. Titulaturi si functii ...................................................................................431.4.7. Cifre si

abrevieri .......................................................................................461.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale ..............................................47

1.5.Ritmul ...........................................................................................................................50

1.6. Culoarea ....................................................................................................................52

Concluzii...............................................................................................................................53ATI AFLAT ULTIMA NOUTATE? ..........................................................................................55

2.1.Definitie ......................................................................................................................55

2.2. Caracteristicile stirii ..............................................................................................582.3. Tipuri de

stiri ............................................................................................................64

2.4. Organizarea si structura stirilor .........................................................................662.4.1. Valoarea de stire si prelucrarea informatiei ....................................662.4.2. Recunoasterea functiei de

povestire ..................................................702.4.3. Tipuri de structura a

stirii .....................................................................722.4.4.

Inserturile ..................................................................................................762


3/46


2.4.5. Lansarile si anunturile ..............................................................................79

2.5. Scrierea stirilor .......................................................................................................822.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radio ....................................................822.5.2. Lead-

ul .........................................................................................................832.5.3. Tipuri de organizare a corpului stirii ..................................................982.5.4. Atribuirea

informatiei ............................................................................992.5.5. Nume de

persoane ................................................................................1042.5.6. Citatele

directe .......................................................................................1072.5.7. Inserturile

sonore .................................................................................1132.5.8. Repetitia si redundanta .........................................................................1162.5.9. Rescrierea stirilor pentru

difuzare..1182.5.10. Contra indicatii

..124

1.4. Reguli de compozitie

In adancul fiintei lor, jurnalistii radio apreciaza regulile formale alecompozitiei, chiar daca pot da exemple bune despre cand poate fi fiecareignorata.

Una dintre aceste reguli este cea a profesorului englez William Strunk,referitoare la folosirea anumitor cuvinte: Omiteti cuvintele inutile:

Scriitura puternica este concisa. O propozitie nu trebuie sa continacuvinte inutile din acelasi motiv din care un desen nu rebuie sa aib linii inutilesi o masina componente inutile. Aceasta nu necesita ca autorul sa-si fac toatepropoziiile simple, sau sa evite toate detaliile si sa-si trateze subiecteleschematic, ci ca fiecare cuvnt sa spun ceva (1).

1.4.1. Diateza activaWilliam Strunk este cunoscut si pentru cum arata studentilor si

avantajele diatezei active. Ca o regula, propoziia Columb a descoperitAmerica este mult mai de preferat alternativei pasive America a fostdescoperita de Columb. Strunk argumenta ca diateza activa este mai directa,mai puternica si mai concisa. Pentru jurnalistul radio exista in plus avantajul capatru cuvinte pot face treaba altor sase, ceea ce salveaz timp preios.

1Strunk & White, 1979,p. 173


4/46


Verbele sunt caii de traciune ai textului, doar daca nu-i transformai inponei ncrcndu-i cu diateza pasiva. O construcie la diateza activa, va veiaminti, urmeaz acest model:

Subiect - verb - complement direct.Elena a scris tirea.Subiectul, Elena, a realizat o aciune descrisa de verbul a scris.

tirea este obiectul, sau rezultatul aciunii ei.nlocuii cu diateza pasiva si vei crea acest model:tirea a fost scrisa de Elena.Noul subiect, tirea nu face nimic. Este receptorul aciunii Elenei.

Propoziia a cptat doua cuvinte suplimentare pe drum, micndu-se maincet cu acest bagaj in plus.

Aceste exemple sunt simplificate, dar principiul rmne adevrat sipentru construciile mai complexe.INCORECT: Legislaia locuinelor, care a fost aprobata de Senat azi dimineaa,va fi promulgata de Preedinte la sfritul acestei sptmni.

ntreaga fraza este construita la diateza pasiva (si accentueaz un unghi

vechi). Trecerea la diateza activa da stirii impresia de micare:MAI BINE: La sfritul acestei sptmni Preedintele va promulga legealocuinelor pe care Senatul a aprobat-o azi dimineaa.

Este bine sa fim constani in grija pentru diateza pasiva - ea ngreuneaztextul.PASIV: Nota a fost aprobata de Parlament.ACTIV: Parlamentul a aprobat nota.PASIV: Masina a fost lovita de camionACTIV: Camionul a lovit masina.PASIV: Semnata de primul ministru, ordonana se aplica de mine.ACTIV: Primul ministru a semnat ordonana ce se va aplica de mine.

PASIV: Suspectul a fost interogat de politic.ACTIV: Politia a interogat suspectul.Dar ca orice regula de compozitie putem mpinge avantajul prea departe.

In timp ce in mod normal ordinea subiect - predicat - obiect a diatezei activeofer o utilizare economica a limbajului, exista cazuri cand complementuldirect merita sa fie subiectul propoziiei. Daca cineva l-a mpucat pepreedinte, oricine ar scrie Preedintele a fost mpucat. Sau, n-am putearidiculiza victima unui atac care striga Am fost jefuit! in loc de Cineva m-a jefuit!. In aceste cazuri, obiectul asupra cruia se acioneaz este maiimportant dect un subiect necunoscut.

Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea

ideilor astfel nct subiectul discursului este de asemenea subiectul propoziiei.Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam urmtoarea propozitie.PASIV: Picturaanilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astzi.

Aici diateza pasiva este acceptabila fiindc in centrul ideii se afla pictura.Tema propoziiei si subiectul ei sunt aceleai. Dar sa spunem ca tema oreprezint preferinele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propoziiautiliznd oricare dintre forme:PASIV: Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani.

Sau:

4


5/46


ACTIV: Criticii contemporani nu mai apreciaza pictura anilor '60.Totui, in acest al doilea exemplu, diateza activa este mai directa, mai

hotrt, mai concisa. Construcia pasiva este in primul rnd purttoare decuvinte inutile. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua.ntr-adevr, utilizarea diatezei pasive in schia iniiala si in vorbirea improvizatapoate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gndurile sunt asociate

si legate de tema si subiect in mintea noastr.1.4.2. Vocabularul

In sfrit, William Strunk a fost un adept al limbajului concret. Este depreferat specificul, generalului, cuvntul precis celui vag, concretulabstractului, spunea el (1). Strunk a argumentat ca marii autori au fosteficieni fiindc au lucrat cu particulariti si au oferit detaliile ce contau. Preades jurnalistii ncearc sa-si lrgeasc audienta apelnd la cazul general inlocul celui particular, angajnd mai degrab termeni abstraci dect exempleconcrete.

Lingvistul S.I.Hayakawa (2) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea

ce a numit scara abstractizrii. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numitaFloricica. Urcnd scara substantiv cu substantiv, vaca este identificata caFloricica (un animal unic), rasa Guernsey, vaca, inventar viu (septel), bun alfermei, si, in final, avere. La fiecare nivel de abstractizare relaia dintreFloricica si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga, dar caracteristicilecare o identifica in mod unic trebuie lsate deoparte. In timp ce putem sa neformam o imagine clara a Floricelei, vaca Guernsey, exista numai o urma slabaa imaginii sale cand ncercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului.O lecie importanta aici este ca detaliile si particularitile au puterea de aforma imagini in mintea audientei - observaie importanta cand scriem pentruradio.

Un jurnalist sensibil la cuvinte la va utiliza pe acelea care au o mai marevaloare conotativa. Cuvintele sugestive vor trezi asociaii in minteaasculttorului si-i vor strni imaginaia. Ele aduga culoare, cldura si viataunui text.

Formula Mintea lui nelege problema va transporta semnificaiaintenionata, dar mai eficient ar fi sa spunem Mintea lui s-a luminat la nelegerea problemei. Cuvntul luminat poarta o conotaie diferita si oimagine vizuala care nu doar spune asculttorului ce s-a ntmplat, dar ii da sisenzaia ntmplrii. Este mai bine sa spunem ca vntul se vita in coltulcasei, dect sa spunem ca vntul btea. Daca un cuvnt poate spune nunumai ce s-a ntmplat, ci si cum s-a ntmplat, cu att mai bine (3).

Utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze senzaii vizuale in minteaasculttorului, este in special importanta in scriitura textelor de radio, unde nuexista un acompaniament vizual al sunetului. Cuvintele si expresiile descriptivebine alese ajuta asculttorul sa construiasc o imagine mentala a unuieveniment.

1Strunk & White, 1979, p. 192cf. Finn, 1991, p.123cf. Crews, 1946, p.51-52

5


6/46


Cuvintele scurte, puternice, sunt in general mai bune dect cele maipuin energice.INCORECT: El a trecut in nefiina.MAI BINE: El este mort.INCORECT: Ii cer sa-mi predai acel volum.MAI BINE: Da-mi cartea.

INCORECT: Da-mi o mana de ajutor sa m ridic.MAI BINE: Ajuta-m sa m ridic.Stilul oral este marcat, de asemenea, de cuvinte cu o nalta valoare a

efectului sonor. Ar trebui sa folosim onomatopee, cuvinte al cror sunet lesugereaz sensul. Cuvintele dangt, vjit, ronial, pocnet, alinare, suntcuvinte onomatopeice. Dar, ca orice alta tehnica, onomatopeele pot fi utilizateexcesiv sau utilizate greit. Folosite cu discernmnt sunt un mod eficient de aaduga culoare textului.

Stilul literar are nevoie de obicei de un vocabular mult mai larg dectstilul oral. Vocabularul pe care l poate nelege o persoana cu nivel mediu depregtire din ceea ce citete este de aproape trei ori mai mare dect cel pe

care l folosete in vorbire. Un cititor poate recunoate sau este capabil sa-sidea seama de sensul multor cuvinte pe care le-ar pierde total daca i-ar fiprezentate oral. Un cititor poate de asemenea cuta semnificaia unor cuvinteintr-un dicionar, lucru pe care un asculttor nu-l poate face.

Cuvintele alese trebuie sa contribuie la claritatea mesajului. Vocabularulnu trebuie sa deruteze asculttorii, deoarece confuzia, chiar daca este doarmomentana, va face asculttorul sa piard poriunea imediat urmtoare amesajului. Drept rezultat, el va fi incapabil, sau nu va mai dori sa urmreascrestul comunicrii si se va decupla, fizic sau mental, prsind camera,schimbnd postul, sau nchiznd aparatul. De aceea trebuie sa alegem cuvintece vor fi uor recunoscute de asculttor. Ceea ce nseamn utilizarea unui

vocabular limitat pentru cea mai mare parte a scriiturii de radio, in specialdaca ea este dedicata unei audiente foarte largi, precum este un program la oora de maxima audienta. Pentru a ajunge la cat mai muli oameni posibil, frca ei sa renune la audierea unui program, trebuie sa folosim un vocabulardirect, restrns. Evitai deci utilizarea de cuvinte mari, cand unele maisimple, comune, vor transmite aceeai idee.

Un corolar important al acestui principiu este evitarea termenilorgenerali, abstraci, in favoarea cuvintelor sau expresiilor specifice care sepotrivesc cel mai sigur si mai corect unei idei. William Strunk insista (1):

Daca acei care au studiat arta scrisului sunt de acord asupra unui lucru,acesta este: cel mai sigur mod de a atrage si a menine atenia cititorului este

sa fii specific, precis, concret.INCORECT: S-a instalat o perioada de vreme nefavorabila.MAI BINE: A plouat in fiecare zi in ultima sptmn.INCORECT: Si-a exprimat satisfacia in timp ce intra in posesia

binemeritatului sau premiu.MAI BINE: A zmbit in timp ce punea moneda in buzunar.

Strunk se referea la textul scris, dar sfatul este chiar mai importantpentru radio, unde trebuie sa lucram intre limitele de timp foarte precise ale

1Strunk &White, p.20

6


7/46


unui orar si timpul programat pentru un text este msurat in secunde, nu inminute.

Fii ateni la elementele de jargon. Putei ti ce este un scanner TCA, darmuli asculttori nu vor ti. A spune ca TCA este un acronim pentru tomografcomputerizat axial nu ajuta, din moment ce putini oameni vor cunoate chiar siaceti termeni. Definii-l deci in vorbirea curenta:

Spitalul Municipal a cptat fonduri pentru a cumpra un scanner TCA,un aparat de mai multe milioane de dolari ce vizualizeaz interiorul corpuluiuman fr s foloseasc razele X.

Ferii-va de ambiguitate. Dei putei fi experi in interpretarea termenilorprofesionali, a limbajului tiinific sau statisticilor, audienta nu este. Deexemplu, daca un incendiu intr-o pdure a distrus 100 de hectare de copaci,nu spunei: Un milion de metri ptrai de lemn de construcii s-a transformatin fum. Spunei: Destul lemn de construcii pentru a ridica 40 de case de 8camere s-a transformat in fum. Nu explicai lucrurile abstract. Fii concrei.Spunei exact ceea ce gndii.

Nu este nevoie sa amintim autorilor ca orice cuvnt trebuie utilizat

corect si gramatica trebuie sa fie corecta in toate formele de scriitura, inclusivcea pentru radio, dar este trist ca prea frecvent termenii si gramatica nu suntcorecte; cand sunt folosite eronat deruteaz asculttorul.

Scriitura buna este marcata de precizie in alegerea cuvintelor. Dacaexista doar un cuvnt care are semnificaia precisa pe care dorii s-otransmitei si credei ca audienta este familiara cu acel termen - folosii-l. Pede alta parte, daca acel cuvnt poate sa nu fie neles de audien, va trebui sarescriei textul pentru a transmite sensul intr-un alt mod.

Multe cuvinte obinuite sunt folosite greit de cei care nu au o practicasuficienta in utilizarea precisa a vocabularului. A avea si a folosi un dicionareste cea mai buna cale spre a ajunge la precizia dorita.

Folosirea limbii si a regulilor gramaticale corecte este modul in care ne nelegem unii cu alii si reprezint harta noastr pentru construirea unuijurnalism bun. Ea da credibilitate. Daca nu credei, ncercai sa folosii deliberaterori gramaticale in emisie. Apoi numrai telefoanele si scrisorile primite.

Totui, conversaional nseamn ca putem folosi uneori puin argou siputem ocoli puin regulile formale ale gramaticii, de pild compunndpropoziii fr predicat sau inversnd topica. Dar nu profitai prea mult deacest privilegiu. Multe reguli gramaticale exista pentru a face scriitura maiprecisa. Nu trebuie niciodat sa facei ceva ce va face textul mai greu deinteres, sau mai ambiguu. Oricnd ceea ce ai scris poate fi interes altfel dectintenionai, ai realizat un lucru prost si trebuie sa rescriei materialul.

nclcarea regulilor gramaticii poate de asemenea cota autorul mai degrab caignorant, dect ca o persoana care ncearc sa fie conversaionala. Acest lucruva distruge credibilitatea programului. Aa ca nclcai regulile gramaticale cumulta cumptare si fii siguri ca tii ce facei oricnd vrei sa violai o regula.

Probabil ca cel mai obinuit mod in care jurnalistii radio violeaz regulilegramaticale este folosirea propoziiilor incomplete. De obicei acestea sunt miciinterjecii utilizate pentru a personaliza transmiterea unui material.

Exista un nou campion naional la strigturi. Ei bine... aproape.Asear...

7


8/46


Frazele incomplete pot servi de asemenea ca tranziii de la un set de stirila altul.

... luna viitoare la Cairo.Revenind la tirile locale... colile se vor deschide...Propoziiile incomplete ar trebui folosite numai cand ele servesc unui

scop si nu reduc din claritate. De obicei o propozitie incompleta este marca

unui jurnalist neatent sau fr experiena. Exista loc in scriitura de radio pentrupropoziii incomplete, dar aceasta nu scuza greeala de a le scrie acolo undesunt necesare propoziii complete.

Folosii argoul la fel de rar pe cat de rar violai regulile gramaticale.Utilizarea argoului fr un scop definit poate caracteriza autorul ca ignorant sitextul ca unul ce nu merita ascultat. Un pericol al utilizrii argoului este caacesta se schimba rapid si folosirea lui este de obicei limitata la subgrupuri alesocietii. Nu putem fi siguri ca termenii de argou pe care ii folosim vor fi nelei de toi asculttorii. Jurnalistii radio, a cror audienta este maidifereniata pe posturi dect cea a televiziunii, i pot permite sa fie puin mailiberi cu argoul. Dar este ntotdeauna o afacere riscanta. Suntem contieni ca

multe posturi ncurajeaz utilizarea argoului pentru a se potrivi cu imagineapostului. Dar amintii-va ca posturile i schimba formatele mai rapid dectschimba creatorii linia modei. Poi tocmai sa fi reuit sa faci scriptul stirilor sase potriveasc la vocabularul si tonalitatea postului ca apoi sa descoperi capostul i schimba formatul dintr-unul de muzica clasica intr-unul de muzicapopulara. Daca va meninei scriitura intr-o limba simpla, limpede, oamenii vavor nelege indiferent de preferinele lor muzicale.

Pe de alta parte, este in avantajul dumneavoastr sa nvai cat maimult din tipurile de argou curente. Orice scriei si poate avea mai mult de unsingur interes este greit. Deci trebuie sa fii permanent contieni deposibilele sensuri duble ale cuvintelor. Din moment ce argoul tinde sa dea noi

semnificaii vechilor cuvinte, mai degrab dect sa creeze cuvinte noi, trebuiesa cunoatei sensurile argotice ale cuvintelor obinuite. Si ele se schimbaconstant.

In 1946, intr-un eseu intitulat Politica si limba engleza, George Orwellenumera sase reguli ale utilizrii englezei. Aceste reguli suna elementar sichiar aa si sunt, scria el, dar ele cer o schimbare profunda a atitudinii oricuia crescut obinuit cu scriitura in stilul acum la moda.

Ce era la moda in 1946 nu mai este la moda astzi, dar ..scriitura lamoda de astzi are la fel de multa nevoie de regulile lui Orwell ca si cea deatunci. De asemenea, limba engleza este mai simpla la nivelul morfo-sintaxeidect limba romana, ceea ce face ca ultimei sa-i fie si mai necesare aceste

reguli.I) Nu folosii niciodat o metafora, comparaie sau alta figura de stil pe

care suntei obinuii s-o vedei in materialele tiprite.II) Nu folosii niciodat un cuvnt lung acolo unde se potrivete unul

scurt.III) Daca este posibil sa eliminai un cuvnt, eliminai-l.IV) Nu folosii niciodat pasivul, cand putei folosi activul.V) Nu folosii niciodat o expresie strina, un cuvnt tiinific sau unul de

jargon daca va putei gndi la un echivalent din limba de zi cu zi.

8


9/46


VI) Mai degrab nclcai oricare din aceste reguli dect sa spunei unlucru contrar firii limbii.

1.4.3. Pronumele personaleO conversaie este conversaie numai daca implica doua pri. In

difuzare acestea sunt individul asculttor din audienta si vocea de la celalalt

capt al liniei - prezentatorul. Utilizarea pronumelor la persoana I si a II-a facetextul sa sune mai personal, mai informal si mai conversaional dect dacaautorul a folosit numai substantive si pronume la persoana a III-a.

Daca avei probleme in cutarea acelui cadou special pentru ziuapersoanei ndrgite, avem unele sugestii...

Suntem pregtii pentru o vreme rece...Cheltuielile noastre vor creste drastic daca se aproba mrirea preului

la benzina...Cei mai muli dintre noi au admis ca soarele va rsri in fiecare

dimineaa, dar un brbat...Desigur, orice instrument stilistic poate fi utilizat in exces si anumite

tipuri de coninut se adapteaz mai uor la folosirea pronumelor dect altele,dar ca o regula generala, atenia fiecrui asculttor va fi captata mai uor deun text care pare sa-l implice direct. Utilizarea lui voi si noi si a pronumelorsimilare ajuta la realizarea acestei implicri. Totui, asigurai-va careferinele pronominale sunt clare. O referire derutanta in textul difuzat vapune pe gnduri asculttorul si l va face sa piard informaia care urmeaz.Probleme de acest tip apar frecvent in textele jurnalitilor fr experiena:

El a pus vaza pe poli, care fusese reparata. (Ce a fost reparata, vazasau poli?)

Copiii mei au prea muli pantofi, aa ca i-am aruncat. (Copiii?)Americanii au ales civa preedini slabi, dar Congresul i-a ferit de a

ruina tara. (Pe americani, sau pe preedini?)

1.4.4. Construciile negativeWilliam Strunk a artat ca este mai bine sa exprimam ceva negativ intr-o

forma pozitiva. Astfel, mort este o alegere mai buna dect nu este viu si auitat mai bine dect nu si-a adus aminte.

In general, frazele negative sunt un obstacol in calea claritii. Ele suntmai greu de interes pentru audienta. Sunt mai puin descriptive si ofer maiputina informaie.INCORECT: Puiul de maimua n-a fost hrnit de mama sa.

In gravitaia mare a lui Jupiter, n-ai putea arunca o minge

prea departe.Prima lucrare publicata a lui Schubert n-a fost bine primita

de marele public.Nu tie daca e sigur ca tatl sau n-a dorit sa-si aratesentimentele.

Primele trei construcii sunt vagi: ele ofer putina informaie. A patra,care este multiplu negativa, este si confuza. Cand mintea umana primeteinformaie negativa, dorete si ncearc sa converteasc acea informaie intr-oforma pozitiva; mintea vrea sa tie si ce este, nu numai ce nu este un lucru.

9


10/46


MAI BINE: Puiul de maimua a fost hrnit cu lapte praf, mai bine dectcu laptele mamei sale.

In gravitaia mare a lui Jupiter poi arunca o minge numai doisau trei metri.

Prima lucrare publicata a lui Schubert a fost primita cu ezitride marele public.

El se ntreab daca tatl sau a dorit cu adevrat sa-siascund emoiile.Pe de alta parte, nu este potrivit ca mijloc de exprimare a negaiei, sau

ca un contrast:Statul roman nu va avea un buget astzi. Dei legea cere ca bugetul sa

fie votat nainte de 1 iulie in fiecare an, parlamentarii nu vor terminadezbaterile astzi - si nici nu par ca vor cdea de acord prea curnd.

Exista insa un pericol, in special in stiri: acela ca asculttorul sa piardcuvntul negativ din cauza ca un alt sunet ii distrage atenia, iar atunci vainterpreta greit informaia. De aceea repetiia ajuta. In tirea de mai sus suntfolosite trei negaii pentru a evita o nenelegere.

Mai multe propoziii negative succesive la nceputul unei stiri pot sunaanost. Este ca si cand ai spune asculttorului ca nu se ntmpla nimic.ncercai sa transformai negativul in pozitiv.INCORECT: Preedintele a spus astzi ziaritilor ca nu se va opune ncercrii

Parlamentului de a schimba condiiile de votare alecetenilor din satele izolate.MAI BINE: Preedintele a spus astzi ziaritilor ca va accepta ncercarea...INCORECT: Surse interne spun ca Tribunalul Judeean nu va acuza cele 12

persoane arestate sptmna trecuta pentru diferite motive.MAI BINE: Surse interne spun ca Tribunalul Judeean va anula capetele de

acuzare ale celor 12 persoane...

INCORECT: Ministrul de Externe a dezvluit ca nu va pleca la Washingtonpentru a cere sprijinul preedintelui Clinton.MAI BINE: Ministrul de Externe a dezvluit ca si-a anulat planurile de plecarela Washington...

Evident, este imposibil si deloc intelept sa convertiti toate frazelenegative in fraze pozitive. Ramane sa judecati singuri unde acest lucru estenecesar, dar in general transformarea poate fi facuta eficient.

1.4.5. Timpul verbelorAcum o suta de ani, cand ziarele calatoreau cu postalionul sau cu

vagoanele de tren pline de praf, era ceva obinuit sa treaca zile intregi nainte

ca amanuntele unui eveniment sa ajunga de la Bucuresti la Iasi.Aceasta intarziere forta ziarele sa accentueze elementul timp, folosind inlead un rnd care preciza locul si data redactarii (dateline1) - Bucuresti, luni 8decembrie - pentru a spune cititorului cand a fost expediata tirea, astfelnct el sa poata ti cat de veche este povestea. Facilitatile de transport si

1 Dateline = prima linie a textului, numita si origine, care continelocul, data si sursa informatiei.

10


11/46


comunicatii s-au imbunatatit intre timp, dar traditia dateline-ului continua incele mai multe stiri pregatite de diferitele agentii de presa.

Ziarele nu pot si nu vor putea niciodat, in forma curenta, sa fie un mijlocde comunicare de masa care sa permita receptarea imediata a mesajului. Nuexista nici un mod pentru ca ele sa se adapteze vitezei confratilor lorelectronici si, prin natura lor, nici nu-si doresc acest lucru. Jurnalistii radio nu

sunt insa dependenti de un proces care sa consume timp, cum este cel alpublicarii ziarelor. Fiindc ei nu trebuie sa astepte urmtoarea aparitie a preseiscrise, pun accent pe capacitatea canalului de a prezenta ce se ntmplaacum. Ei ofer audientei un aer de actual, o calitate ce le crestepopularitatea facand oamenii sa se intrebe intre ei in mod regulat - Ce mai enou?. Astfel, pentru a pastra textul aa nct sa sune actual, jurnalistii radiofolosesc timpul prezent oricnd este posibil. Daca de exemplu primarul, intr-oconferinta de presa de dimineaa, a facut apel la o cooperare totala inmentinerea curateniei orasului, buletinul de seara poate prezenta astfel:

Primarul ne cere tuturor sa meninem curatenia in locurile publice pecare le frecventam. El spune... .

Conferinta de presa, desi incheiata, recomanda un efort continuu. Sensulinformatiei este un ghid simplu in folosirea timpurilor. Persoana care castiga ocursa de maraton in acelasi moment in care primarul i tine conferinta depresa trebuie sa aiba prezentarea realizata diferit. Ar fi caraghios sa anuntamca atletul castiga maratonul la opt ore dupa ce cursa a luat sfrit. Regulamanuirii timpurilor ar putea fi ca, in afara faptului prezentat care in esenta saprevede finalitate, este mai indicat sa folosim prezentul.

De exemplu, o stire aparuta in editia de marti dimineaa a unui cotidianlocal poate contine urmatorul subiect:

Consiliul Primariei, la sfritul sedintei de luni seara, si-a exprimatsuportul unanim pentru propunerea facuta de Micarea Ecologista, care a

cerut o ordonana de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara, operioada de mare poluare a aerului.Ca jurnaliti radio, putem trata acelasi subiect astfel in dimineaa

urmtoare:Consiliul Primariei sprijina propunerea Micrii Ecologiste, care cere o

ordonana de interzicere a focurilor deschise in lunile de vara... o perioada demare poluare a aerului. Consiliul a luat aceasta hotarare la sfritul sedintei deaseara.

Vei observa ca, desi actiunea Consiliului a avut loc in trecut (luni seara),versiunea radio nu accentueaz acest aspect al stirii si, in loc, o aduce mai inactualitate prin folosirea verbului la prezent sprijina. Timpul exact al aciunii

este amanat pana in finalul subiectului.Aa cum am artat, presa tiparita trebuie sa utilizeze trecutul pentrumajoritatea stirilor, fiindc ele sunt datate. Dar cum in transmisiunile radiodata nu este att de importanta si deci poate lipsi, ceea ce este corect candeste citit suna prostesc cand este vorbit. De exemplu, sa consideram afirmatia:

Preedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna.Citita cu voce tare, ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai

crede acest lucru. Desigur ca da, deci spunei:Preedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna.

11


12/46


Daca exista cineva care crede ceva la trecut, putem presupune, daca nustim contrariul, ca el crede acelasi lucru si acum.

lata cateva exemple care ilustreaza cum sa facei tirile mai actualepentru radio:

O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentrupetrecerea vacantei in Predeal. Ziarul trebuie sa scrie tirea la trecut din

motivele deja discutate.Dar radioul este mult mai rapid, deci poate prezenta tirea in timp cepresedintele este inca pe drum:

Preedintele se ndreapt ctre Predeal pentru a-si petrece vacanta .Sau, poate folosi trecutul, accentund apropierea temporala:Preedintele tocmai a parasitBucurestiul pentru a-si petrece vacanta

in Predeal.Sau, poate privi in viitor:Presedintele va ajunge la reedina sa din Predeal, la doua ore dupa ce

a parasit Bucurestiul in aceasta dimineaa .Putei accentua senzaia de imediat prin timpul verbelor sau prin

conectarea ei la o anumita referinta temporala, precum:Cu cateva minute nainte...Chiar nainte de intrarea in emisie...La aceasta ora...In acest moment...Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata, altfel ele se vor

banaliza si-si vor pierde impactul.O alta precautie: ocazional, textul unui discurs este comunicat mediilor

de informare pentru a-l utiliza nainte ca el sa fie cu adevrat rostit. Ganditi-vacum ar suna daca citati un vorbitor care a spus ceva, bazandu-va pediscursul tiparit, iar mai tarziu vei descoperi ca in timpul discursului el a facut

unele modificari si nu a mai spus acel lucru. Aceasta situatie necesita in modclar folosirea timpului viitor:Senatorul X, intr-un discurs pe care l va prezenta diseara... va cere

cresterea sprijinului pentru programele educationale.Sau:Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara, senatorul X va

acuza...Pentru a va proteja impotriva schimbarilor in textul pregatit al

vorbitorului, trebuie sa aratati clar in stire ca informaia provine dintr-oversiune dinaintea rostirii discursului.

Uneori este necesar sa combinati trecutul cu prezentul pentru a evita

confuzia in ordinea logica a stirii, din care unele evenimente pot fi incheiate,pe cand altele sunt tratate ca subiecte in desfasurare.De exemplu, in urmatoarele trei versiuni ale aceleiasi stiri observati ca

versiunea la trecut este cea mai puin imediata, cea la prezent cea maiactuala, iar combinatia celor doua clarifica pentru asculttor ce aciune secontinua si care este cea incheiata:TRECUT: Presedintele Emil Constantinescu a anuntat astzi ca se va

adresa miercurea viitoare Parlamentului in legatura cu legeasalarizarii. El a spus ca va prezenta pozitia oficiala a

12


13/46


Presedintiei cu privire la propunerea noului sistem decalculare a salariilor.

PREZENT: Presedintele pregateste un text de luare de pozitie asupraproblemei legii salarizarii, text pe care l va rosti in Parlamentmiercurea viitoare. Intr-un anunt facut azi dimineaa,

presedintele spune ca va prezenta reactia oficiala a

institutiei pe care o reprezint referitor la propunerea pentru noulsistem de calculare a salariilor.AMESTEC: Presedintele Emil Constantinescu pregateste un text de luare

de pozitie asupra problemei legii salarizarii, text pe care l varosti in Parlament miercurea viitoare. Presedintele a

spus astzi ca discursul va prezenta reactia oficiala ainstitutiei pe care o reprezint referitor la propunerea pentrunoul sistem de calculare a salariilor.

Ultima versiune accentueaz actualizarea informatiei in text, apoitrateaza anuntul la trecut, fiindc actiunea s-a incheiat.

Un avertisment - nu va lasati purtati de dorinta de a pune totul la

prezent. Nu folosii verbe la prezent pentru evenimente care apartin in modlogic trecutului. In unele stiri, acuratetea si claritatea cer utilizarea verbelor latrecut. Este ilogic si confuz sa folosii verbe la prezent pentru a descrie osituatie ce s-a terminat si nu are nici o sansa sa se continue in prezent.

De asemenea, poate exista o anumita lipsa de acuratete in utilizarea luia spune la prezent, flindca ceea ce a spus cineva ieri nu este in mod necesarceea ce spune astzi. Putei folosi . spune in cele mai multe cazuri, dar dacavei cita o declaratie controversata, sau una legata de un moment particular,utilizati ..a spus.

Senatorul X spune ca oponentul sau este un escroc si un mincinos.Mai bine fixati aceasta afirmatie intr-un loc si un timp, pentru ca

senatorul X poate sa nu mai fac aceeai declaratie a doua zi.Senatorul X intr-un discurs tinut aseara la banchetul anual alveteranilor de razboi - a spus ca oponentul sau este un escroc si un mincinos.

De asemenea, folosii a spus daca declaratia este plasata in timp sispatiu, indiferent de natura ei:

Stand in fata multimii de Ziua Nationala, primul ministru a spus catemerile privind o retrasare a granitelor Romaniei trebuie eliminate pentrutotdeauna.

Exista si o alta problema cu spune si a spus. Ne-am plictisit sa le totscriem. Presupunem ca oamenii s-au saturat sa le auda, dar exista pareridiferite referitoare la ideea ca audienta observa cu adevrat acest lucru.

Cautam deci alternative.Pretinde este un cuvnt total diferit de spune. El implica un grad descepticism, faptul ca o persoana sau un grup face o afirmatie nedovedita. Intr-o declaratie de fapte, pretinde poate crea suspiciune.

Decanul facultatii pretinde ca numarul candidatilor inscrsi in acest an adepasit capacitatea de corectare a corpului profesoral.

Poate exista suspiciunea ca minte? Daca da, atunci pretinde este inregula, dar daca nu, el aduga o nedorita doza de insecuritate stirii. Astfel, desi

13


14/46


este tentant sa utilizam pretinde, se pronunta, susine, s.a.m.d., spuneeste in general cea mai buna opiune.

Mai este ceva de care trebuie tinut seama n folosirea timpurilorverbelor. Nu schimbai timpurile astfel nct schimbarea sa provoace o frazailogica sau o distorsiune a realitii.

Un om moare in aceasta dup-amiaza, dupa ce s-a sinucis azi dimineaa.

Sau:O femeie este mpucata mortal... iar politia continua vanatoareaagresorului.

Lipsa lui a fost conduce la interpretarc eronata, fiindc femeia a fostmpucata cu o zi nainte ca tirea sa fie difuzata. Lead-ul face ca oamenii careau ascultat tirile de ieri sa creada ca o alta femeie a fost mpucata azi. Candceva important s-a ntmplat, nu va jucati cu timpurile. Spunei doar ca s-antmplat si cand s-a ntmplat.

Nu ne propunem sa dam o lista de situatii ce necesita utilizarea timpuluitrecut. Fiecare jurnalist trebuie sa-si foloseasc bunul simt si experiena pentrua determina cand este cerut trecutul si cand prezentul; citirea textului cu voce

tare va releva aria acestor probleme.Sa consideram urmatorul subiect, prezentarea unui incendiu care a ucis12 persoane si a ranit 3, in termenii utilizrii verbelor la trecut sau la prezent.

Un incendiu care a izbucnitaseara intr-un bloc din centrul orasului aucis 12 persoane si a ranitalte 3.

Ar fi ridicol sa folosim prezentul pentru aceasta stire:Un incendiu care izbucneste intr-un bloc din centrul orasului ucide 12

persoane si raneste alte 3.Totui este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind

forma de gerunziu a verbelor. De exemplu:Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand

12 persoane si ranindalte 3.tirea nu este doar mai actuala, dar am si salvat un cuvnt, care, si amfacut fraza sa curg mai uor.

1.4.6. Titulaturi si functiiCand prezentarile includ titulaturile surselor la un loc cu numele lor,

titulatura precede ntotdeauna numele. Aceasta, in general, este inversulstilului utilizat pentru identificare in versiunile tiprite ale aceleiasi stiri.Trebuie notat totusi ca si prezent tirile scrise devin mai flexibile in metodele

lor de identificare a persoanelor. Observati urmtoarea fraza, aparuta intr-uncotidian:Robert A. Benson, un ostatic din Iran, a trimis scrisori aproape identice

lui Clinton si la Washington Post, a spus joi seful biroului de presa al CaseiAlbe, Jody Powell. (1).

Numele omului nu va avea nici o semnificatie pentru asculttorii romani,dar termenul ostatic, folosit intr-un moment cand interesul lumii se focalizaasupra celor 50 de americani retinuti impotriva vointei lor in Iran, l-a plasat

1Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo, 1993, p.150

14


15/46


imediat pe Benson intr-un context ce starnea simpatie. Indivizii pentru carelectura ziarului este o activitate principala, vor merge inapoi sa verifice numeleimediat ce acesta este legat de cuvntul ostatic. Asculttorul radio, pe dealta parte, poate fi distrat si neatent pana aude cuvntul ostatic. Asculttoriinu se pot intoarce sa verifice ce au auzit. Ei depind de prezentator si o scurtaexpunere sau o referire trecatoare poate sa nu mai fie repetata in buletin.

Astfel, am putea sa reformulam fraza in acest mod:Unul dintre ostaticii americani din Iran, Robert A. Benson, a trimis douascrisori in capitala, una adresata preedintelui Clinton, cealalta ziaruluiWashington Post. Seful biroului de presa al Casei Albe, Jody Powell, intr-odeclaratie transmisa joi, a descris documentele ca aproape identice.

Punerea titulaturii in fata numelui face textul sa devina mai fluent si faceidentificarea mai usoara, in special cand numele sursei nu spune nimicasculttorului:ZIAR: Ion M. Popescu, director al Regionalei de Cai Ferate Mures, a spus

astzi...RADIO: Directorul Regionalei de Cai Ferate Mures, Ion Popescu, a spus

astzi...ZIAR: Deputatul Cristian Badea (PA, lasi)...RADIO: Deputatul democrat de Iasi, Cristian Badea...ZIAR: Alexandru Iliescu, director la filiala Constanta a Bancii Ion

Tiriac, a spus astzi in Mangalia...RADIO: Directorul filialei Constanta a Bancii Ion Tiriac - Alexandru

Iliescu a spus astzi in Mangalia...Dar amintii-va ca, uneori, asezarea titulaturilor sau functiilor inaintea

numelui face propoziia sa sune complicat. Daca acest lucru se ntmpla,puneti mai intai numele. Scopul principal este claritatea, nu credinta oarbaintr-un set de reguli.

Cand este vorba de repetare, la o a doua referire la persoana respectiva,jurnalistii radio elimina titulaturile, cu cateva exceptii.In general, utilizati o titulatura pentru Presedintele Romaniei de fiecare

data cand este folosit numele. Numii-l presedintele Constantinescu saudomnul Constantinescu. Acest privilegiu nu este acordat in mod normalnimanui altcuiva din administratie, cu exceptia situatiilor in care practica localahotaraste altceva.

O alta exceptie este numirea clericilor. Este o practica obisnuita safolosii un titlu pentru membrii clerului de fiecare data cand este utilizatnumele lor.Exemplul 1:Un militar din Chiajna, Ilfov, capitanul Stefan Iancu, a fost acuzat

oficial de dezertare... Iancu este retinut la Unitatea 02536...Exemplul 2:Chirurgul timisorean Victor Asavei a fost ales preedinte alCamerei Federative a Medicilor din Romnia in timpul adunariianuale a grupului de la Vatra Dornei. Asavei este membru alColegiului...Exceptia 1: Presedintele Emil Constantinescu si-a criticat aspru oponenii,

numindu-i politicieni naivi. Domnul Constantinescu afacut remarca in timpul unui dejun la Palatul Cotroceni. Presedintelereaciona la...

15


16/46


Exceptia 2: Un preot din Trgu Mures, printele Augustin Cornea, a pledatvinovat pentru instigare la revolta dupa ce a fost arestat pentruconducerea unui mar impotriva retrocedrii bisericilorortodoxe credincioilor greco - catolici. Printele Cornea a fostamendat cu...

Uneori este mai bine sa inlocuim numele cu titulatura. Acest lucru este

indicat cand numele este obscur, greu de pronuntat, sau inutil pentruintelegerea stirii, si mai ales cand tirea priveste mai degrab institutia dectpe reprezentantul sau. Bunul simt v va spune ca este aproape fr sens saplictisiti asculttorii cu numele functionarilor guvernamentali din tari straine,cand este probabil ca ei nu vor tine oricum minte numele. Acelasi lucru poate fiadevrat si pentru numele micilor functionari locali.

Deci, pe cand editorii ziarelor insista sa tipareasca numele si titulaturilecomplete ale tuturor oficialilor, jurnalistii radio pot si trebuie sa renune lanumele obscure:ZIAR: Julio Jimenez, directorul Centrului de Conservare a Mediului din

Mexico City a spus ca smogul ameninta orasul...

RADIO: Directorul Centrului de Conservare a Mediului din Mexico Cityspune ca smogul ameninta orasul...ZIAR: Sir Malcom Smith, subsecretar al primului ministru al Noii Zeelande

a anuntat un nou acord comercial cu tarile Europei de Est.RADIO: Subsecretarul premierului Noii Zeelande a anuntat...

Nu inlocuiti numele cu titulaturi fr a va asigura mai intai ca numele insine nu va insemna ceva pentru asculttor si ca titulatura este mai importantadect numele.

Fii ateni la asezarea prea multor nume si titulaturi la un loc. Observatitextul urmator:

Purtatorul de cuvnt al Guvernului, Razvan Popescu, a anuntat ca Sorin

Dimitriu, presedintele Fondului Proprietatii de Stat va fi nominalizat pentrufunctia de ministru al Privatizarii, in locul lui Ilie Serbanescu.Nu numai ca este o propozitie greu de citit, dar este confuza cand este

auzita.Multe titulaturi pot si ar trebui reduse la esential. Astfel, Presedintele

Comisiei Senatoriale pentru Privatizare devinePresedintele Comisiei pentru Privatizare, iar la o a doua referire poate fi doarPresedintele.

Evitai cliseele. Cele familiare sunt uor de identiflcat si de eliminat. Daroricat ai incerca, atunci cand va asteptati cel mai puin, unul mai puin comunse strecoara in text.

Etichetele se uzeaza in timp. Conservatorul deputat X, controversatulfotbalist Y. Daca aceste etichete sunt folosite prea des in legatura cupersoanele respective, ele devin aproape o parte a numelui lor.

Nu va referiti niciodat in textul pe care l scriei la primul si ultimul.Aceste cuvinte sunt utile numai in presa tiparita, unde cititorul poate priviinapoi sa vada la ce va referiti. In scriitura de radio acest lucru este imposibil sia cere asculttorului sa retina ordinea in care ai enumerat niste nume va ducedoar la confuzie si frustrare.

16


17/46


1.4.7. Cifre si abrevieriUnele caractere clare in limba romana scrisa pun probleme unui

prezentator care trebuie sa le citeasca la microfon. Cifrele, simbolurile siabrevierile pot fi greu de pronuntat sau pot lua o secunda - doua pentru a fidecodate, aa nct jurnalistii radio au construit unele conventii specificepentru a le trata (1).

Cifrele. De obicei putei rotunji cifrele mari. Un buget de aproximativ70.000 de miliarde de lei este destul de corect daca numarul exact este 71047 895 463 299 de lei. De asemenea, putei rotunji distantele. O excursie de200 de km este corect chiar daca tii ca distanta este de fapt de 201,5 km.

Dar nu rotunjiti exprimarea unor fapte importante unde numerelemarcheaza diferente. De exemplu, nu vei rotunji cifra victimelor dintr-undezastru aviatic (cu exceptia cazului cand sunt numai estimari, dar atuncispunei ca sunt estimari).

Simbolurile si abrevierile distrag atenia in textul ce trebuie citit. Deexemplu, simbolul s este mai bine sa nu fie folosit; scriei 500 de dolari.

Abrevierile nefamiliare va pot crea probleme. Fii in special ateni cand

scriei pentru oameni din afara zonei unde va gasiti. ..I.S.M.G.R. poate fi oabreviere foarte cunoscuta a ntreprinderii de Strunguri si Maini de GuritRotative in localitate, dar cei din afara ei pot sa nu aiba idee despre censeamn.

1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocaleScriitura dedicata ochiului folosete semne de punctuatie, care sunt

indicatii vizuale pentru structura si accent. Asezam textul in paragrafe pentru amarca fiecare etapa in dezvoltarea unei succesiuni de idei si utilizampunctuatia in interiorul frazelor pentru a da claritate constructiei acestora.Folosim italice si aldine pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte sau idei.

Pentru a face acelasi lucru in textul ce se adreseaz auzului, asculttoruleste condus prin structura materialului de cuvinte de tranzitie, inflexiuni vocalesi pauze.

Un grup de indicatii sau cuvinte de tranzitie (cuvinte care fac legaturaintre idei) este legat de succesiunea temporala. El include cuvinte ca acum,apoi, inca, tocmai, cand, in sfrit. De asemenea, ieri, azi, mine, sptmnatrecuta, s.a.m.d. Aceste cuvinte sunt de ajutor in special in construirea unuitext in care este necesara o cronologie clara a evenimentelor pentru caacestea sa fie intelese:

In San Francisco trei ostatici suntinca tinuti intr-o cladire din centru decatre o persoana inarmata neidentificata. Ei se afla acolo de la ora 3 ieri

dup-amiaz, cand o incercare de jaf a iesit prost. Politia a reconstituitevenimentele astfel. Puin dupa ora 3, doi barbati au intrat in birourile BanciiCracker, la Fifth & Oak. Au mers la un ghiseu si au cerut ca banii sa fie pusiintr-o punga de hartie pe care o tineau ei. In procesul luarii pungii de lajefuitori funcionarul a reuit sa activeze o alarma silenioasa, si candbrbaiiau incercat sa paraseasca banca, au descoperit gardieni blocandu-le iesirea. Inacel moment, unul din barbati a scos pistolul si a impins trei clienti ai banciiintr-un ascensor, urcandu-i la ultimul etaj al cladirii de 18 nivele. Al doilea

1cf. Hausman, 1992, p. 118

17


18/46


jefuitor a disparutin timpulcursei ascensorului, dar un brbat si ostaticii suntinca inchisi intr-un birou nefolosit de la ultimul etaj. Au avut loc negocieri intrebarbatul inarmat si politie, dar nu a fost anuntatpana acum nici un rezultat.

Alte cuvinte de tranzitie indica relatii cauza-efect sau altele similare - pentru, fiindc, din moment ce, prin urmare. Alt grup ajuta la fixareacontrastelor intr-un text: totusi, pe de alta parte, dar. Si exista conectorii

standard: si, de asemenea, in plus, pe langa. Totusi, fii ateni la toi acestia,fiindc muli incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe siamestecate acolo unde doua fraze simple separate ar fi mai bune.

Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori ofer deasemenea indicii orale ascultatorilor. Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvintesau expresii din interiorul unui text. Scriitorul poate indica in script unde sedorete o inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale, si prin subliniere pentru aindica accentul. Totusi, inflexiunea reala trebuie sa fie data de vocea textului- prezentatorul.

In fraza anterioara, de exemplu, utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantuluivocea va indica unui prezentator ca acestui cuvnt i-ar trebui data o

inflexiune speciala care l separa de restul frazei prin felul cum se aude.Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune potschirnba sensul unui text este urmatorul rnd. ncercai sa-l cititi cu voce tare,notand diferitele inflexiuni.

Unde an disparut toate florile? Unde au disparut toate florile? Unde au disparut toate florile? Unde au disparut toate florile?

Si acest exemplu, in care schimbarile de accent aduga mult capacitatiiaudientei de a nelege intentia autorului:

Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi

folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii.Accent pe Presedintele - ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi

putut face aceeai declaratie; accentueaz credibilitatea sursei.Accent pe a insistat - face din actiunea lui, cheia catre fraza.Accent pe romane - fortele altei tari ar putea fi folosite diferit, dar nu

cele romane.Accent pe numai - nici o alta activitate nu este propusa.Accent pe ..mentinere a pacii - in opozitie cu, posibil, actiuni de razboi.In sfrit, textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze,

pentru a da timp asculttorului sa prelucreze informaia anterioara nainte de acontinua cu o noua informaie. Amintii-va ca in lectura textului tiparit cititorul

i fixeaza propriul ritm, dar acest lucru nu este posibil in difuzare. Deci celcare scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indicaprezentatorului pauzele. Virgulele, cratima si punctele de suspensie vor apareamai frecvent intr-un text radiofonic dect intr-unul tiparit, si mai frecvent decteste cerut de regulile stricte ale gramaticii.

18


19/46


2.5. Scrierea stirilor

2.5.1. Bazele scriiturii unei stiri de radioProcesul scrierii pentru radio poate fi adunat in cateva directii de baza.

Invatarea acestora nu va face automat un expert in stiri, dar avand acestecunostinte fundamentale vei putea obtine un punct de plecare.

19


20/46


Vom incepe cu enuntarea a sapte puncte care vor fi relevante pentruintreaga scriitura a stirilor, indiferent cat de avansata va deveni sarcina:1. Scriitura pentru tirile audio este scurta si conversaionala.2. Fiecare stire incepe cu cel mai important fapt, desi stilul audio permite

variatiuni pe aceasta tema.3. In radio, tirile sunt deseori scrise astfel nct sa poata incorpora

interviuri nregistrate ale surselor. ncercam sa scriem tirea aa nct sa nurepete cuvnt cu cuvnt ceea ce spune interlocutorul, sau, invers, nregistrarea sa repete ceea ce spune tirea.4. Vom compune un text ce poate fi citit uor cu voce tare. Aceastanseamn ca nu vom folosi un lead rezumativ, cum apare in ziare, in carecine, ce, unde, cand, cum sunt deseori nghesuite in prima fraza - nimeni nupoate citi cu uurina atta informaie. De asemenea, ne asiguram catoate cuvintele pe care le scriem se pronunta uor.5. tirile radio sunt scrise pentru a fi auzite, deci trebuie sa fie absolutclare. Asculttorii nu se pot intoarce sa descifreze ceva ce nu au interes.6. tirile radio urmeaz unele conventii standard privind structura frazei -

inclusiv plasarea numelui sursei, indicarea acesteia, la nceputul frazei inloc de sfrit.7. tirile audio se concentreaz pe cele mai noi ntmplri. Trebuie sa ne

nnoim scriptul frecvent pentru a fi siguri ca nu rmnem in urma cuevenimentele. Asculttorii doresc sa tie ce se ntmpla acum. De aceea,cele mai multe stiri sunt scrise la prezent.Vom vedea acum cum sunt puse in practica aceste principii prin cateva

exemple. Nu vom lua in considerare principiile exact in ordinea in care le-amprezentat mai sus, deoarece vom incerca sa oferim materialului o secvenalogica.

2.5.2. Lead-ulCand pornii intr-o excursie trebuie sa facei un prim pas. Acelasi lucru seaplica si in cazul stirilor. Primul lucru pe care trebuie sa-l scriei este lead-ul.Daca nu obinei interesul audientei cu primele doua fraze, ai pierdut-o pentruintreaga stire.

Lead-ul este semnalul ca audienta sa nceap sa asculte, de aceea nutrebuie sa contina detalii importante. Nu este lead-ul Cine - ce - cand - unde -cum - de ce? din presa scrisa. La una sau doua din aceste ntrebritradiionale se poate rspunde, dar nu la toate. Orice detalii includem intr-unlead difuzat pe calea undelor, ele ar trebui plasate spre finalul acestuia.Trebuie sa presupunem ca audienta nu va da atenie primelor cateva cuvinte

ale lead-ului. Pe aceste cuvinte de nceput nu trebuie sa contam candtransmitem o informaie importanta.De fapt, utilizarea termenului lead in jurnalismul radio este neltoare.

Termenul provine din presa scrisa. A fost dezvoltat sa se potriveasc mecaniciiacestui suport. A fost o metoda specializata si cumva artificiala de a introducein primul para-graf al stirii de ziar toate informaiile eseniale despreeveniment. Acest lucru a avut ca scop atragerea ateniei cititorului siposibilitatea ca editorii sa taie tirea la sfritul primului paragraf pstrndtotusi miezul subiectului.

20


21/46


Prezentatorul reelei NEC, John Chancellor, descrie lead-urile ca ideilefundamentale, uverturile, loviturile la tinta ale scriiturii stirilor. Compus corect,lead-ul rspunde la ntrebri nainte ca ele sa fie puse si promite mai multeraspunsuri in continuare (1). Pentru jurnalistul incepator, compunerea lead-ului este o sarcina dificila. De obicei, jurnalistii de presa scrisa sunt instruiti sarezume tirea oferind cele sase ntrebri intr-o singura fraza de introducere.

Aa cum va putei imagina, rezultatul este deseori o afirmatie greoaie,voluminoasa, ce goleste plamanii de oxigen daca se ncearc sa fie rostitadintr-o rasuflare. Prin urmare, esenta scrierii unui lead pentru o stire redio estestabilirea unui context ce evoca un scenariu fundamental in mintea audienteisi anuntarea celei mai evidente si semnificative devieri de la regula care aaparut. Printre sarcinile cele mai importante ale jurnalistului este selectarea siaccentuarea intrebarilor specifice cine, ce, unde sau cand, care fac dineveniment o stire. Aa rspunde lead-ul difuzat la ntrebri nainte de a fipuse, in timp ce recunoate faptul ca promite alte raspunsuri in continuare:intrebarile secundare si mereu importantul de ce?.

In primele zile ale difuzarii stirilor de radio prezentarile insemnau pur si

simplu citirea literala a ziarelor locale, o practica ramasa si astzi in multeposturi cu o audienta restransa. Dar prezentatorii au realizat curnd ca eraimposibil sa citesca lead-urile ticsite de fapte si stilul incomod al ziarului. Textul scris pentru ochi nu poate fi transmis pentru urche intr-o manierainteligibila.

De aceea, jurnalistii radio si-au dezvoltat propriul lor stil de scriere alead-ului, unui ce a atras atenia asculttorului, l-a introdus uor in subiect cuunui sau doua fapte importante si l-a pregatit pentru alte fapte care urmau.

Filosofia lead-ului pentru radio este simpla. Capacitatea creierului umande a receptiona si nelege informaia audio este limitata in termenii uneicantitati de informaie ce poate fi asimilata intr-o perioada data de timp. Si,

mai important, creierul trebuie atentionat si pregatit sa auda aceastainformaie.Este functia lead-ului de a atentiona asculttorul ca se va spune ceva

important. Dar aceasta atentionare trebuie mentinuta simpla si facuta sastrneasc si sa pstreze interesul.

Exista si un alt motiv important pentru utilizarea acestui tip de lead.Ascultarea radioului, spre deosebire de citirea unui ziar, este deseori facutaintr-un mod subcontient. Oamenii asculta in timp ce sunt ocupai cu o altaactivitate. Asculttorii pot visa, conduce o masina, manca sau chiar citi un ziar.Ei asculta doar pe jumtate pana cand este spus ceva care le strneteinteresul si ii face sa doreasc sa-si dedice intreaga atenie acelui lucru.

Consumatorii de mass-media - tiprite si difuzate - aleg ceea ce vor saciteasca sau sa auda pe baza propriilor nevoi sau interese. Indiferent cat deimportanta vi s-ar prea o stire, daca asculttorul nu aude in ea nimic care sa limplice intr-un fel, nu-i va da atenie.

tirile radio concureaz pentru atenia ascultatorilor. Dar, pentru aobtine aceasta atenie, tirile trebuie sa fie interesante, colorate, uor deinteres si, mai presus de toate, puse in termeni ce vor face subiectul importantsi semnificativpentru asculttori, din punctul de vedere al nevoilor proprii.

1Finn, 1991, p.83

21


22/46


Singurul mod de a determina aceste nevoi este de a cunoate audientapentru care scriei. Daca audienta este in principal rurala, vei selecta si editatextul in termenii intereselor agricultorilor. Pe de alta parte, audienta poate ficompusa mai ales din functionari locuind intr-o zona urbana. Aceasta necesitao abordare diferita a stirilor fata de cea pentru audienta rurala. Fiecareaudienta este diferita si pentru ca o emisiune de stiri sa aiba succes ea trebuie

pregtita cu gndul la audienta ei.In timp ce scriei o stire amintii-va de asculttori si ntrebai-va: Ceexista in acest eveniment care sa-i intereseze?, ..Ce considera asculttoriiimportant, ce au nevoie sa tie despre evenimentul acesta?

Din moment ce oamenii, in cea mai mare parte, asculta radioul fr preamult entuziasm, este esential sa obinei atenia nedivizata a ascultatorilor,fr sa le dai fapte de care vor avea nevoie mai tarziu pentru a nelege tirea.

Autorul de stiri de ziar poate nghesui toata informaia in lead si sa sebazeze pe titlu pentru atragerea privirii cititorului; si daca n-a interes ceva,cititorul se poate intoarce si reciti tirea. Jurnalistul radio trebuie sa-siaminteasc insa mereu ca asculttorii pot sa nu auda acele cateva prime

cuvinte, fiindc nu sunt ateni. De aceea este esential sa va nclzii audientaspunandu-le ce va urma.Dar nu trebuie doar sa atrageti atenia ascultatorilor, ci trebuie si sa

facei tirea suficient de interesanta pentru a-i face sa vrea sa fie ateni. Dacanu reusiti acest lucru, v-ati pierdut publicul pentru tirea respectiva si poatepentru intreaga emisiune.

Fraza de nceput intr-o stire radio este asemanatoare unui titlu de ziar.Ea cere atenie si pregateste pentru ce urmeaz.

Ganditi-va la lead ca initiind o conversaie intre prezentator (saureporter) si audienta. Imaginati-va ca este un apel telefonic catre un prieten.Nu spunei: Auzi, un incendiu a maturat centrul orasului azi dimineaa

devastand trei magazine si cauzand pagube estimate la 30 de milioane de lei.Spunei Hei, ai auzit despre incendiul care a fost azi in oras?. Revenind,putem converti intrebarea intr-o afirmatie de genul Un puternic incendiu aavut loc azi in centrul orasului. Si acesta este lead-ul radiofonic.

Din cele sase ntrebri, cele doua la care este cel mai probabil saraspundem in lead sunt Ce?si Unde?. Un lead radio ne da o idee generaladespre ce s-a ntmplat (a fost un incendiu) si destul de des spune unde s-a ntmplat (in centrul orasului). Exista un motiv serios pentru aceasta.Programele celor mai multe posturi ajung in mai multe localitati. Asculttorulare ntotdeauna nevoie sa i se spun unde se petrece actiunea. A pune aceastainformaie in lead - de preferinta spre sfrit - ajuta asculttorul sa hotarasca

daca sa se conecteze la stire sau s-o ignore. Presupunerea logica, dacalocalizarea nu este specificata, este ca actiunea avut loc chiar aici, ceea censeamn in localitatea unde traieste asculttorul, sau intr-una apropiata, undese afla cea mai mare parte a posturilor locale. Reporterii fr experiena omituneori aceasta presupunere si vin cu lead-uri de acest tip:

Un bolnav psihic furios, inarmat cu un pistol, a evadat astzi din spital.Barbatul a ucis trei persoane si a ranit alte sase nainte de a fi calmat.

Politia italiana l-a impins intr-o strada ingusta din Milano si...

22


23/46


Audienta trebuie sa astepte aproape 10 secunde pentru a afla caucigasul se gaseste in Milano, Italia, si nu in orasul lor. Undeal stirii trebuiasa se gaseasca in lead.

In tirile de ziar sau de agentie, unde apare in dateline. tirea de maisus poate aparea astfel:

MILANO, ITALIA - Un bolnav psihic furios, inarmat cu un pisto..

Putine posturi de radio utilizeaza dateline-uri in stiri. Pentru cele care ofac este doar o problema de stil. Cele mai multe posturi omit dateline-ul.Aceasta nseamn ca lead-ul trebuie deseori rescris.

[TIMISOARA] Senatorul X a declarat in fata unui grup de ziaristi adunatiaici...

Daca eliminam dateline-ul si citim tirea aa cum am primit-o, audientaare tot dreptul sa presupuna ca senatorul s-a adresat ziaritilor in orasul lor,pentru ca acest lucru este sugerat de cuvntul aici din stire. Lead-ul trebuietransformat pentru a fi citit, astfel:

In Timisoara, astzi, senatorul X a declarat unui grup de ziaristi...Acesta nu este inca un lead bun. Exemplul arata numai care este

schimbarea minima ce trebuie facuta in textul primit de la agentia de presapentru a-l face uor de interes pentru audienta.O problema poate aparea in referirea la persoane sau locuri care

urmeaz dupa dateline. De exemplu: Prefectul a tinut astzi aici un discurs la inaugurarea

celei mai mari ferme de porcine din tara.Daca inlaturam pur si simplu dateline-ul, asculttorii pot presupune ca

prefectul este din orasul lor si ca cea mai mare ferma de porcine seconstruieste in apropiere. Ascultatorilor nu le va placea. Nici prefectului. Deci,in schimb, tirea va trebui sa nceap astfel:

Prefectul comunei Deleni a afirmat ca dorete sa detina recordul in

privinta cresterii porcinelor. Prefectul a tinut azi un discurs in Hirlau, judetullasi.Pot exista mai multe comune Deleni in tara, precum si mai muli prefecti

cu nume similare. De aceea, adaugarea catorva cuvinte ne poate ajuta saevitam ambiguitatea.

Ce-ul unui lead poate insemna mai multe lucruri. Deseori el este osimpla precizare a principalului punct al stirii.

Costul vietii continua sa creasca.Prabusirea unui avion a pus capt vietii unui star al cinematografului

mut.Va incepe o ancheta pentru descoperirea vinovatilor de la Petrosani.

Un alt tip de lead ce? - unui bun - este cel care se concentreaz asupraefectelor pe care evenimentul prezentat le va avea asupra membriloraudientei. Aceasta abordare implica asculttorii in stire si are mai multe sansesa atraga atenia. De pild, Pretul benzinei creste din noueste un lead foartebun, dar Posesorii de autoturisme vor plati mai mult pentru benzina lunaviitoare este si mai bun. Sau, un lead care poate fi chiar mai bun, este celcare l include pe prezentator in audienta: Luna viitoare vom plati mai multpentru benzina.

23


24/46


Cineal stirii n-ar trebui dat in lead, cu exceptia cazului cand este vorbadespre o persoana foarte cunoscuta. Numele nefamiliare n-ar trebui sa aparain lead. Cand un nume celebru face el insusi asculttorii sa se conecteze lastire, orice alt tip de nume va crea confuzie. Totusi, aceasta nu nseamn caoamenii-cheie ai stirii nu trebuie mentionati in lead. Ei pot fi identificati si princeea ce fac, nu numai prin nume. lata unele exemple:

Papa va vizita Parisul...Nu e nici o problema cu acest lead. Cea mai mare parte a audientei tiecine este Papa. Dar in acest lead:

Gertrudl Schmuecker va sosi in Romnia...Audienta se va intreba Cine...? - pana vom aduga:Campioana naional a Elvetiei la strigturi va concura...Este clar ca inceperea stirii cu un nume necunoscut va marca audienta.

Daca numele apare in lead, sau mai tarziu in stire, trebuie sa stim ce facepersoana nainte de a afla numele. Numele celebre sunt o exceptie pentru castim deja ce fac. Lead-ul de mai sus ar trebui rescris:

Campioana Elvetiei la strigturi va sosi azi in Romnia. Gertrudl

Schmuecker a invins peste 500 de barbati si femei in competitia anuala a tariisale si acum va concura... Jurnalistii tineri supraestimeaza deseori faima persoanelor importante.

Exista destul de putini oameni in lume ale cror nume pot fi utilizate insiguranta fr a se indica ceea ce fac. Putem presupune ca oamenii cunoscnumele preedintelui tarii, probabil al primarului orasului unde locuiesc, poatesi numele catorva parlamentari mai mediatizati. Dincolo de acestia, putini suntcunoscuti. Presedintele Camerunului, primarul unei comune din vecinatate, undeputat local - acestia, din nefericire, nu sunt nume pe care sa ne putemastepta sa le cunoasca toi membrii audientei. La fel se ntmpla cupersonalitatile considerate staruri de fanii lor. ntotdeauna e bine sa fim

prevazatori.Nu incepeti deci niciodat o stire cu un nume nefamiliar. In multe cazuri,titlul sau rolul unui individ este mai important dect numele sau in stabilireacadrului de baza ce face tirea uor de interes si valoroasa.

In toate cazurile este mai bine ca un nume sa fie precedat - indiferent caeste cunoscut sau nu - de o formula de identificare.In loc de: Octav Teodorescu canta astzi la Sala Palatului.Vom spune: Solistul rock Octav Teodorescu canta azi la Sala Palatului.

In multe cazuri putem reusi si fr a folosi un nume nefamiliar.Descrierea a ceea ce face persoana este suficienta. De exemplu:

Un inventator englez a realizat o farfurie care se spala singura.

Inventatorul a spus...Numele inventatorului nu aduga nimic stirii. Este ceva in plus pentru

audienta sa-si aminteasc, si vrem sa mentinem aceste lucruri la nivelulminim.

Recomandam de asemenea sa nu incepeti tirea cu statistici. Dinmoment ce asculttorii nu sunt gata pentru informaie, o vor pierde complet sivor petrece restul stirii intrebandu-se despre ce vorbiti.SLAB: 12 persoane au murit si alte 30 au fost grav ranitein urma

ultimei izbucniri de violenta din regiuneasarba Kosovo.

24


25/46


MAI BINE: Ultima izbucnire de violenta din regiunea sarbaKosovo aprovocat 12 morti si 30 de raniti.

SLAB: 10OO de voluntari liceeni au sunat la 10.000 deusi aseara siau colectat peste 35 de milioane delei pentru UNICEF.

MAI BINE: Elevii liceelor bucurestene si-au facut aseara datoria. Cei1000 de voluntari au sunat la 10.000de usi si au adunat peste 35

de milioane de leipentru UNICEF.Cand-ul unei stiri nu apare des in lead-urile difuzate si, intr-adevar, jurnalistii tind sa-l omita si din restul stirii. Aa cum audienta va presupune,daca nu i se spune altceva, ca o intamplare a avut loc aici, tot astfel ea vapresupune ca evenimentul s-a petrecut astzi.

Ziaristii din presa scrisa trebuie sa se descurce cu decalajul inevitabildintre aparitia unui eveniment si momentul cand publicul lor va citi despreeveniment. Este deci esential ca momentele sau datele specifice sa fie inclusein stire. Ceea ce ziarele pierd in rapiditate compenseaza prin oferirea dedetalii, care deseori trebuie ignorate in tirile de radio. Astfel, jurnalistii radioaccentueaz ceea ce pot oferi cel mai bine: tirile de astzi.

Cum spuneam, referinele la timp sunt de multe ori omise din tiriledifuzate, sau cel puin pastrate in afara lead-ului. Nu ne supraincarcammaterialele mentionand ca fiecare eveniment a avut loc astzi. De fapt,pentru a evita excesul de amanunte, ignoram de obicei si momentele exacte.In loc sa scriem: Focul s-a declansat la ora 4.58 a.m., vom spune focul s-adeclansat in zori.

Totusi, cuvntul astzi nu este att de rau. Sunt momente cand estenecesar. Dar e bine sa ncercam sa-l folosim doarcand este necesar. De multeori el poate fi amanat si tinut in afara lead-ului.In loc de: Primarul a anuntat astzi o campanie antifumat.Scriem: Primarul lanseaza o campanie antifumat. La ceremonia de la

Primarie...Daca ar fi vreun motiv ca membrii audientei sa presupuna ca actiunea nua avut loc astzi, putem insera astzi dupa ..Primarie in a doua fraza. Dartirea este clara si fr referire la un anumit moment.

Una din principalele tehnici folosite de jurnalistii radio pentru a evitareferirea in lead la timp este scrierea la prezent.In loc de: Directorul general al RENEL a declarat astzi reporterilor ca i valua doua sptmni de concediu.Spunem: Directorul RENEL i ia concediu.

Prezentul elimina necesitatea de a spune astzi.Exista desigur situatii cand prezentul nu poate fi folosit si ere necesar

trecutul. Daca un dig s-a spart si jumtate din asculttori stau deja cupicioarele in apa, nu mai are sens folosirea prezentului. Ei stiu ca digul a cedatsi putem sa spunem cand. Cand un eveniment s-a incheiat in mod evident numai are rost evitarea mentionarii timpului.

De ceeste o intrebare la care nu se rspunde aproape niciodat intr-un lead radio. Motivul este simplu. nainte de a ajunge la de ce trebuie deobicei sa spunem audientei ce si odata ce am spus ce, am incheiat, ingeneral, lead-ul. Dorim sa pastram lead-ul cat mai simplu si mai ordonat posibil

25


26/46


si de ce poate fi amanat aproape ntotdeauna pentru corpul stirii. Deexemplu, acest lead este bun pentru presa scrisa:

Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul opozitiei,Y, deoarece acesta nu a fost de acord cu proiectele senatorului privind LegeaInvatamantului.

Totusi, desi tolerabil in radio, acest lead este mult prea lung si

supraincarcat de amanunte. Ar fi mult mai bine sa prezentam de ce intr-ofraza ulterioara:Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul Y.

Senatorul a declarat ca a pornit atacul deoarece Y nu a fost de acord cuplanurile sale privind Legea Invatamantului.

In general, cu cat este mai semnificativa o stire, cu att este mai uor descris un lead satisfacator. Cele mai semnificative stiri sunt deseori bazate peinstitutii, persoane si situatii cu care audienta este familiarizata. Astfel,contextul poate fi stabilit apoape fr efort: Presedintia anunta.... Dar uneori,intrebarile cine, ce, unde sau cand nu au o anvergura prea mare. In acest cazputem selecta lead-ul mai degrab pe baza interesului, dect dupa

semnificatie. Daca ambasadorul Austriei in Romnia tine o noua conferinta,care este cel mai interesant lucru pe care l-a spus? Acesta va fi lead-ul.Pentru tirile foarte complexe sau pe teme specializate, lead-ul poate

necesita cel puin doua propoziii. Prima stabileste contextul, a doua dainformaia noua. Astfel, pentru stiri care trateaza, de exemplu, evenimenteeconomice, stiintifice sau Internationale in care Romnia nu este directimplicata, lead-ul poate fi:

Economia continua sa se relaxeze. Bursa de Valori Bucuresti a inregistrato crestere a tranzactiilor cu peste 15%.

Cercetatorii raporteaza o realizare in tratamentul maladiei Alzheimer.Noul vaccin este testat pe subiecti umani voluntari. Sau Guvernul rus se

clatina asta seara. Presedintele Boris Eltin a anuntat ca primul ministru va fiinlocuit.In sfrit, deci, cautam sa obtinem cea mai economica utilizare a

limbajului. Cu un minim de cuvinte trebuie dezvoltat un text potrivit, care punein lumina noua informaie transmisa. Lead-ul nu trebuie sa fie retinut deasculttori, dar trebuie sa-si atinga scopul.

Avei o anumita libertate in crearea unui lead difuzat - mai multa dectai avea in presa scrisa. Aceasta pentru ca stilul radio este o reprezentare alimbajului vorbit si nu suntei limitati de strictetea limbii scrise.

Exista multe tipuri diferite de lead si din moment ce nu exista cuadevrat categorii definitive, cele mai multe lead-uri pot fi grupate in patru

tipuri fundamentale (Hausman, 1992, r 86): lead-ul standard sau direct, lead-ulde fapt divers, lead-ul intarziat si lead-ul umbrela. Exista de asemenea si lead-uri pe care vrem sa le evitam si le vom examina pe scurt puin mai tarziu.

a) Lead-ul standard (direct)Este o expunere explicita a faptelor, utilizandu-le pe acelea care vor fi

mai sigure pentru atragerea ateniei asculttorului. Este forma cea maiobisnuita de lead.

26


27/46


Amintii-va ca nu avei obligatia de a prezenta cat mai multe fapteposibile in lead, aa cum face un reporter de presa scrisa. Exista mai multeoptiuni, din care vom descrie cateva.

Uneori nu avei de ales si trebuie sa dai imediat esenta stirii:Senatorul X a murit in urma unui infarct azi dimineaa. Atacul s-a produs

in timp ce alerga in apropierea locuintei sale.

Ar fi nepotrivit si insensibil sa alcatuiti un lead amuzant ca:Dupa ce a alergat intr-o campanie dura, senatorul X a fortat cam tare infinal...

Lead-urile pentru subiectele importante se scriu de la sine. Scrieti-le pehartie ca si cand ai povesti cuiva despre o situatie de urgenta: fr podoabe,fr ocolisuri, doar o simpla expunere a faptelor, urmata de detaliile necesare.Nu scriei un lead de ziar:

Senatorul X, de 56 de ani, a incetat din viata la ora 7.15 azi dimineaadin cauza a ceea ce personalul Salvarii a numit aparent infarct, in timp cealerga pe bulevardul Primaverii, la doua strazi distanta de locuinta sa.

Nu avei nevoie de atatea amanunte intr-un lead radio. In tirile foarte

importante mergeti la esenta, dar nu inghesuiti informaia in prima fraza.b) Lead-ul de fapt divers (soft)Pentru tirile cu impact mai puin serios si imediat pot fi mai multe

posibilitati de alegere in scrierea lead-ului. De pild, putei alege sa folosii unlead ce prezinta un unghi de interes uman al stirii, un unghi de prevedere aviitorului, sau un lead ce leaga tirea de alte subiecte. lata cateva lead-uri ceutilizeaza aceste abordari. Toate sunt acceptabile; ele au doar un punct devedere diferit. Interes uman general:

Firma Roborom din Bucuresti pretinde ca va poate reduce cheltuielilepentru caldura si electricitate la jumtate. Un nou computer, poreclit Menajera,monitorizeaza si controleaza folosirea energiei casnice. Putei programa

Menajera sa deschida si sa inchida aparatele, sa scada nivelul temperaturiiinterioare noaptea si sa tina o evidenta completa a consumului de energie sicombustibil casnic.Prezicerea viitorului:

Casa viitorului ar putea fi condusa printr-un microcip. 0 firmaproducatoare de computere, Roborom, pretinde ca produsul sau cel mai nou -numit Menajera - poate controla consumul de electricitate si combustibilcasnic, reducand costurile cu 50%.Legatura cu alte subiecte din jurnal:

Fiindc pretul benzinei creste vertiginos prin dezvoltarea tarilor dinOrientul Mijlociu, o firma din Bucuresti pretinde ca are o solutie de nalta

tehnologie. Roborom va va vinde un computer ce controleaza consumul deenergie si combustibil al casei... Directorial firmei spune ca Menajeraelectronica poatereduce la jumtate sumele de pe notele de plata.c) Lead-ul intarziat

Numita uneori si lead aruncatsau structural, aceasta forma reprezint unadevrat anunt pentru audienta. El spune puin despre faptele din stire, darintroduce o afirmatie sau o intrebare provocatoare, la care audienta rspundeOare despre ce e vorba si ramane pe receptie.

27


28/46


Lead-ul intarziat este eficient daca tirea este complexa si un leadstandard poate fi confuz, sau poate reprezenta deformat faptele stirii, sau artrebui sa fie prea lung pentru a introduce tirea corect.

Situatia continua sa fie trepidanta in zona Vrancei. (Lead pentru uncutremur minor, care nu a provocat nici un fel de pagube).

Avem o veste rea fi una bund de la Palatul Copiilor asta seara. (Lead

pentru o stire despre o greva a angajatilor, dar care nu a impiedicatdesfasurarea unui spectacol international).In lunga greva a profesorilor din licee, partile au cazut de acord sa nu fie

de acord. (tirea despre un impas in care s-a intrat si a fost declarat oficial, sidespre aducerea unui mediator neutru - totul mult prea complicat pentru a fiinclus intr-un lead direct).d) Lead-ul umbrela

Uneori doua sau mai multe stiri pot fi strans legate intre ele, sau pot fi deo asemenea importanta nct fraza lead a jurnalului rebuie sa acopere maimult dect o singura stire. In acest caz va fi necesar sa scriei un lead umbrela,numit uneori si trecere in revista.

Furtunile s-au extins in trei judete din centrul tarii in aceasta dup-amiaza. Pagubele au fost mari, dar nu s-au raportat raniti.Economia a transmis o serie de semnale derutante ieri despre directia in

care se indreapta. Bursa a avut cel mai mare progres in ultimele trei luni.Preturile aurului si argintului au crescut. iar peste ocean, dolarul a scazut fatade cele mai multe monede.

Acest tip de lead poate fi utilizat de asemenea pentru a lega impreunamai multe aspecte ale unei stiri, sa spunem doua reactii - pro si contra - la odecizie a Curtii Supreme de Justitie, sau o stire nationala urmata de ocontinuare locala. Din punctul de vedere al audientei, lead-ul umbrela face dinmai multe stiri una singura.

e) Lead-uri gresiteChiar daca n-ati retinut nimic din tot ce am explicat pana acum, nuscriei niciodat lead-uri ca acesta:

Consilierii Primariei s-au intalnit aseara.Acesta este un lead inutil, gol de coninut, cum scriu de obicei amatorii.

Este inutil fiindc nu are valoare de stire: asculttorii nu stiu nimic mai multdespre eveniment dect ar fi stiut cu o zi nainte. In definitiv, intalnirea a fostprogramata si anuntata in avans. Cu exceptia cazului unei catastrofe, s-ar fitinut oricum. Si s-a tinut. Si ce daca?

Daca intenionai sa scriei un lead standard, el trebuie sa contina cevanou, o amplificare a evidentului. Putei face din intalnirea consilierilor o stire,

indiferent daca a fost un eveniment major sau o intrunire banala. De exemplu:Consilierii Primariei au cheltuit mai mult de un miliard de lei din baniinostri aseara.

Acesta este un lead angajat; el ar putea capata avantaje din constructiala prezent, dar in acest caz socul a ceea ce s-a ntmplat face trecutulacceptabil.

Consilierii Primariei au bajbait intr-o sesiune de vara de 10 minuteaseara. Nu au hotarat nimic, nu au votat nici o motiune si s-au intrerupt dupace primarul general a intrebat: Ce dracu' facem noi aici?

28


29/46


Putei gasi ntotdeauna valoare de stire intr-un subiect, chiar daca nu sentmpla nimic, precum in exemplul de mai sus. Dar nu folosii niciodat unlead gol de coninut.

Un nceput precum: Conform unui raport recent foametea in Coreea deNord a atins proportii epidemice are o substanta valoroasa, dar referireavaga la un raport recent diminueaza senzaia de actual. Sau: Foametea este o

problema epidemica, conform unui raport al Comisiei de Cercetare a Foameteidin Coreea de Nord. Desigur, aici se incalca regula care interzice plasareasursei la sfritul frazei. Dar chiar daca o asemenea regula nu ar fi existat,autorul tot ar fi trebuit sa fie sensibil la posibilitatea ca asculttorul sa piardprimul cuvnt al stirii - foametea - si sa nu tie despre ce fel de epidemie estevorba.

In sfrit, trebuie sa fii ateni la lead-urile senzationaliste sau carepacalesc asculttorii. Ele pot face mai mult rau dect bine. Un autor a incercatsa adauge interes incepand cu o intrebare: Va simtiti flamand in ultimavreme? Nu suntei singurul. Cat de potrivit vi se pare acest ton pentru oasemenea stire? Intrebarile adresate direct audientei sunt folosite rareori in

tirile radio, fiindc ele sunt att de frecvente in reclame. Nici un jurnalist nudorete ca audienta sa confunde tirea cu un mesaj publicitar.In alt caz, un autor a nceput tirea astfel: Coreea de Nord moare de

foame. Aceasta este ceea ce a descoperit raportul Foametea in Coreea deNord al unui cercetator din Comisia de Cercetare a Foametei...

In primul rnd ne putem intreba daca un raport poate descoperi ceva.In plus, structura lead-ului este indoielnica. Aceasta combinatie a unui leadscurt, emfatic, urmat de propoziia calificativa Aceasta este... apare multprea des in tirile difuzate. Pe scurt: luai-o de la nceput daca aceasta frazastereotipa va rasare in minte in timp ce scriei.

2.5.3. Tipuri de organizare a corpului stiriiLead-ul va fi urmat de corpul stirii. Va trebui sa studiati intreaga colectiede fapte si opinii care fac tirea, sa decideti ce va fi utilizat si apoi sa gasiti unmodel secvential in care sa prezentati aceste informatii. Orice aranjament logicce va prezenta tirea clar si corect, in timpul alocat, este bun. Exista catevaabordari folosite in mod obinuit (1), si va vom oferi trei exemple, dar multestiri nu pot fi incadrate intr-un tipar prestabilit.I) Succesiunea cronologica

Acesta structura este cea mai usoara si mai buna pentru tirile in careexista o succesiune a evenimentelor. Este in special comuna pentru tiriledespre crime, dezastre, accidente si alte situatii similare.

Audienta va fi ajutata sa parcurga seria complicata de evenimente prinfolosirea frecventa a unor cuvinte de tranzitie temporale: apoi, dupa aceea,azi, ieri, dupa mai puin de, in timp ce, in primul rnd, in sfrit, acum,

intre timp, etc.II) Succesiunea efect-cauza

Suntem obinuii sa auzim aceasta expresie invers - cauza si efect - dartirile sunt mai degrab un efect, o intamplare, orice confera evenimentuluivaloare de informare, si acest lucru este primul in secvena. Apoi ne putem

1cf. Walters, 1988, p.306

29


30/46


intoarce sa explicam cauza ce a dus la aciune si sa dam semnificatie efectului.Cuvintele de tranzitie frecvent folosite sunt pentru ca, pentru a,din momentce.III) Succesiunea aciune-reaciune

Aceasta abordare este similara cu cea efect-cauza. Este deseori folositain tirile in care exista mai mult de un singur punct de vedere. O persoana

sau o institute efectueaza o aciune, care este prezentata in stire,urmata de reactii - ale altor persoane sau institutii.Cand utilizati o abordare aciune-reaciune putei ajuta la conducerea

audientei prin tranziii cu cuvinte si expresii ca totusi, pe de alta parte, princontrast, dar. Insa fii ateni sa nu oscilati nainte si inapoi printre diferiteleparti ale conflictului, aa cum fac ziarele cand folosesc piramida inversata. Inloc de aceasta, acoperiti declaratiile, argumentele, pozitia unei parti, cu cat demulte amanunte necesita tirea (sau permite timpul) si apoi folosii o tranzitiepentru trece la pozitia cealeilalte parti.

2.5.4. Atribuirea informatiei

tirile radio se disting nu numai prin utilizarea lead-urilor, ci si prin modulde atribuire a informatiei unor surse. Jurnalistii nu creeaza informaia. Ei oaduna. Si o portiune semnificativa din fiecare stire este dedicata revelariisurselor de informatii pe care se bazeaza tirea. Daca afirmam ca primulministru demisioneaz neasteptat, atunci informaia trebuie atribuita uneisurse de incredere: el insusi, presedintele, un purtator de cuvnt al Guvernuluisau chiar un oficial renumit din administratie. In sens general, atribuireapermite audientei sa verifice afirmatiile dintr-o stire. Ea nseamn caprezentarea este corecta si atesta atitudinea obiectiva a reporterului.

Ce este adevrat in presa scrisa este de doua ori mai important in radio.tirile de ziar sunt tiprite negru pe alb, dar tirile radio sunt comunicate

folosind vocea umana. Un asculttor poate obiecta foarte uor la o afirmatiefacuta de un prezentator. In afara cazului in care afirmatia este atribuita uneianumite surse, iritarea asculttorului sau scepticismul asupra stirii se potstrecura in evaluarea sa asupra credibilitatii prezentatorului. Fapteleincontestabile nu au nevoie de atribuire, nici nu cauzeaza prejudicii, dar, dacaexista o licarire de indoiala, partizanat, subiectivitate sau incercare deanticipare a unor situatii viitoare intr-o afirmatie, atunci ea are nevoie deatribuire. Altfel cineva din audienta s-ar putea supara pe prezentator pentruinfiltrarea propriilor opinii in stire.

O problema legata de atribuire este ca ea face propoziiile mai complexe.Ea aduga un strat suplimentar de ambalaj. Nu este suficient sa spunem ca un

candidat taranist pentru postul de primar conduce in topul preferintelorinaintea candidatului pedeserist. Conform ultimului sondaj al IRSOP trebuieadaugat. Totusi, presa scrisa si cea difuzata au ajuns la concluzii diferitedespre locul in care trebuie plasata atribuirea informatiei intr-o fraza. Jurnalistiide presa scrisa prefera sursa la sfrit:

Incendiul din depozit a izbucnit intr-un birou de la etajul intai si s-a intinsde acolo, au spus investigatorii infractiunii.

Jurnalistii radio considera ca ea trebuie sa fie plasata la nceputul frazei:

30


31/46


Investigatorii cazului spun ca incendiul a izbucnit intr-un birou de laetajul intai si s-a extins de acolo.

Dar ambele categorii au motivele lor.Jurnalistii din presa scrisa, foarte sensibili la formele gramaticale, doresc

ca tema frazei - Incendiul din depozit - si subiectul gramatical al propoziieisa fie unul si acelasi. Acest lucru focalizeaza atenia cititorului asupra temei

principale a stirii. Jurnalistii radio, insa, au trei motive majore pentru a ignora aceastaregula. Primul este cel la care tocmai ne-am referit. Atribuirea informatieiaminteste audientei ca afirmatiile surprinzatoare, incredibile sau controversatefacute de prezentator nu sunt ale sale, ci ale altor autoritati sau partiinteresate. Al doilea este ca atribuirea la sfritul frazei nu intra in normeleconversaional. Cand vorbim cu prietenii vom plasa mai degrab sursainformatiei, daca exista, la nceputul unei afirmaii: Doctorul mi-a spus cafumatul mi ia trei ani din viata. Si, in sfrit, fiindc valabilitatea unei afirmaiipoate fi dependenta de sursa de informare, poate fi eronat sa pastram acelelement pana la sfritul frazei. De exemplu, daca afirmatia este ca premierul

nu poate evita mrirea impozitelor pentru a reduce deficitul bugetar, evaluareaasculttorului va fi substantial diferita in functie de cui ii este atribuita:premierul, un consilier sau un lider al partidelor de opozitie. In continuare, aface o afirmatie controversata sau incredibila si apoi a amana sursa deinformaie pana la sfritul frazei forteaza asculttorul sa reinterpretezeafirmatia in cadrul noului sau context. Pe cand cititorii de ziar se pot opri saprelucreze textul in orice moment, asculttorii trebuie sa ignore urmarea, dacavor si-si limpezeasca gndurile generate de o sursa nesigura.

A spune audientei sursa exacta a informatiei este vital pentrucredibilitatea stirii. Asculttorii au dreptul si tie daca Jurnalistii vorbesc pentruei insisi sau dintr-o sursa. Modul in care oamenii aud tirile dicteaza

amplasarea atribuiri. Iat deci cateva exemple care ilustreaza diferenteledintre amplasarea atribuirii in cazul presei scrise si al radioului:SLAB: - a incadra sursa in interiorul

irenejoanescu_radioulmodern

Documents