1

Nu este cu totul nemaiintilnit pentru o stenografa angajatA

temporar sa fie prezentA la des€operirea unui cadarru in Primazi a noii sale slujbe, dar se intimpla suficient de rar, fttcft fu modobignuit nu este considerat a fi unul dintre riscurile meseriei.

Ceea ce e sigur este ca Mandy Price, h vtsta de nouasprezece

ani gi doui luni, vedeta recunoscula a Agentiei de Secretare

Perfecta a doafimei C&aley, se dusese ir dimineala zilei de ma{i,14 septembrie, pentru un interviu la editura Peverell Press,

nefrind cu rimic mai ingrijoraE decit era de obicei la inceputulunei noi slujbe, o ingrijorare care nu era niciodata acuta, avin-du-$i radacinile nu atft in teama ca nu ar fi in stare sa sadsfaca

a$epiarile viitorului sef, cit mai degraba in ac€€a ca noul $ef nule va satisface pe ale ei. Auzise prima datl de acest post yinerca

trecuta, cfud tecuse pe la agenlie la ora gase si isi ridice salariul,

dupa doua sapgmini plictisitoare in care lucrase pentru un

director care igi considera secreura un fel de simbol al statutului

sau, fara sa aiba lnsa nici cea mai vaga idee cum sa se foloseasca

de abilitilile ei pmfesionale, asdel ca acurn Mardy era prcgatita

pentu o noua slujba, preferabil mai intsesanta, de$i probabil nuchiar atit de interesanta pe cft urma sa se dovedeasca aceasta,

Doamna Crealey, pentru carc lucrase Mandy in ultimii treiani, igi conducea agenlia din nigte camerc situate deasupra unei

tutungerii unde se vindeau 5i ziare, pe Whitechapel Road, un loccare - dupa cum li placea ei sa le spuna atit angajatelor, cit siclienlilor - era situat convenabil atft fata de zona financiarAcentrala a Londrei, cit si fata de zona modema de cladid de

birouri din Docklands. Nici una, nici cealalta din aceste zone nu

adusese pina acum pr€a multe afaceri pentru mica agenlie, dar,

in timp ce alte agenlii se scufundau farA speranta ln valurile

1110 P.D. JAMES

recesiunii, barcuta mica $i nesofisticata a doanmei Crealey, desifoarte gubrcda, era inca h stare de ptutie. Doamna Crealey igiconducea agenlia de una singui! cu exceptia ajutorului oferit deuna dinte fete, in zilele cind nu era disponibil nici un alt post laweo firma. Camera din fag era biroul ei, in care igi ademenea

clientii, lua interviud fetelor noi $i l$i planifica munca pentrusapamina urmatoare. Camera din interior era sanctuanrl €i per-sonal, mobilat cu un divan pe carc igi petecea uneori noaptea -ln ciuda termenilor foarte clari ai contracnrlui de inchirierc - rmdulap de bauturi si un frigider, un dulap fals care, in momentulcind se deschide4 dezvaluia o bucatarie micuti, un televizormar€ si doua fotolii asezate in fala unui $emineu cu gaz, in carcse rotea o lumina rosie $i sinistr4 in spatele unor bufteniartificiali. iSi numea intotdeauna aceasta incapere personala

,,camera confortabilA" si Mandy era una dintre pulinele feteacceptate ftr acest loc privilegiat.

Este foarte probabil ca tocmai aceasta camerA confortabilasa fi fost motivul penuu care Mandy ramasese fidelA agentiei,deSi nu ar fi recunoscut niciodaa deschis ci avea o asemenea

nevoie emolionala, care i s-ar fi parut cu siguranta nu doarstinjen.itoarc, ci 9i copiltueasca. Marna ei plecasede acasi pe

cind ea avea gase ani, iar ea insi5i de abia a$teptas€ sa implineas-ci gaisprezece ani pentru al pafisi pe tatAl ei, pentru caremeseria de parinte se reducea la oferirea a doua mese pe zi - pecare ea insa$i trebuia sa le gateasca - si a unor haine, De un an

de zile statea irltr-o camed inchiriata irtr-o casA din StratfordEast, unde locuia iitr-o camaraderie caustica imFeunA cu heitinere prietene, cauza pricipala a certurilor dintre ele fiindinsistenlele lui Mandy de a-si lasa motocicleta Yamaha pe coridor.Dar canera confoftabila de pe Whitechapel Road, cu rnirosurileei anestecate de vin gi de mincare chinezeasci la pachet,guieratul focului de gaz, cele doua fotolii adinci $i uzate in carcse putea ghemui cu tohrl sa doami, acestea rcprczentau tot ce€ace gtia Mandy despre confortul ri siguranta mui carnin familial.

PACATUL ORIGINAR

Doamna Crealey, cu o sticla de slErry ints-o minl si camenrl

de insemnari in cealalta, rozind capatul porttigaretului pfua

reu$ea sa il manevreze la coltul gurii, unde rarninea de obicei

sfidlnd legile gravitaliei, igi miji ochii, prin ochelarii irnengi cu

rame de os, incerpind sa iqi descifteze propriul scris, carc semana

mai degraba cu ni$te mlzgalituri fara sens.

- Este un client nou, Mandy, Peverell Press. I-am verificat

h catalogul editurilor. E una dinte cele mai vechi - daci nu

chiar cea mai veche - editura din tarl, fondata fu 1792. kesediul pe Tamisa. Peverell Press, Irmocent House, Innocent

Walk, Wapping. Precis ai yazut Innocent House daca ai mers

vreodata cu barca tn Grcenwich. Anta ca un afurisit de palat

venefian, absolut imens. Se parc ca au o $alupa cu care iii tan-spofia personalul de la debarcaderul din Charing Cmss, dar asta

nu te-ajuta pe line cu nimic, cum stai in Straford. Totusi, este de

aceeasi parte de Tamisa ca tine, asa ca o sa-d fie mai usor sa

ajungi acolo. Cred ca cel mai bine ar fi sa iei un taxi. Ai grija sa-i

pui sa ple€asca ei inainE sa pleci.

- Asta nu-i o Foblema, ma duc cu motocicleta.

- Cum vrei. Au nevoie de tine ma4i, la ora zece,

Doamna Crealey era pe punctul de a-i sugera, dat frindprestigiul noului clienL sa adopte o ftnbracarnime oar€cum mai

formala, dar se abdnu. Mandy se axata uneori ascultabarc cind

era vorba de munca sau de componamennrl ei, dar niciodati ftllegatua cu clealiile excentrice 9i ocazional cu totul bizare prin

care igi exprima personalitate4 esendalmente increzabarc insine 9i entuziasti-

- De ce marli? intreba ea- Nu lucreaza lunea?

- Nu ma inaeba pe mine. Tot ce stiu e ca fata cate a sunat a

zis ma4i. Poate ca domnigoara Etienne nu te poate indlni decft

atrmci. E unul dinte directori si vrea si-li ia un interviu pe$onal.

DomniSoara Claudia Etienne. Ji-am scris toate astea pe o hfttie.

- Dar ce conteaza? inteba Mandy. De ce trebuie sa-mi ia

interviul sefa?

P.D. JAMES

- Una dintre qefe. Presupun ca sint teribil de atenfi pe cinealeg. Au cerut sa b trimit pe cea mai buna, a$a ca le-o trimit pecea mai buna. Desigur cA e posibil sa caute pe cineva permanent

Si vor sa o angajeze de proba la inceput. Sa nu-i la'i sa teconvinga sa stai la ei, Mandy.

- AIn facut eu asta vreodata?

Dupa ce acceptA un pahar de lichior dulce, Mandy se cuibariinh-unul din fotolii $i studie cu atentie hirtia- Era cu siguranFfoafte saaniu sa fie intervievata de un viitor patron hainte de aincepe o nou6 slujba, chiar $i cind - cum era cazul acum -clientul era nou penmr age$ie. hocedura obiinufta era tUeleasafoarte bine de ambele pa4i. Un patson disperdt o suna pe doamnaCrealey gi ff cerea o stenodactilografa Emporara, implorfud-o camacar de data aceasta sa li trimia o falA care cel pqin fusese lascoala Si a carci viteza de scris si fie cel putrin vag asemrnatoarccu cea pe care o anunFise la angajare. Doamna Crealey,promifnd miracole de punctualiEre, eficienfa Si conftiinciozitate,nimitea pe oricare dintre fete era disponibila h momentul acela

$i putea fi convinsa sa ftrcerce sluJba respectiva, spefnd ca macarde data aceea a$teptarile clientului $i ale fetei sa coincida futr-ooarecare masua, Reclamaliile care urmau erau ftrtlmpinate deraspunsurile invariabil plingatoare ale doannei Crealey:

- Dar nu ir{eleg. An primit htotdeauna numai laude pentuea de la loate celelalte firme. Toli mi-o cer pe Sharon.

Clientul, facut sa creada ca li apa4inea o oarecare parte dinvina pentru dezastru, incheia convorbirea cu (m suspin, indem-nlnd, lncurajind 9i lndudnd, pina cind agonia reciprocA setermina gi angajata permanena se intorcea la fumi. din concediqfiind lntlmpinati cu un bun venit extrem de m6gulitor. DoamnaCrealey lqi incasa comisionul, mult mai modest decft cel pretinsde celelalte agenfii, ceea ce era probabil unul dintre motiveleprincipale pentru care agenfia mai era inca in stare de functio-nare, gi tranzaclia se incheia astfel pini la noua epidemie degripa sau pina cind vacanla de vala provoca un nou triumf alsperantei lmpotriva experienlei.

PACATUL ORIGINAR

- PoU sa-U iei liberi ziua de luni, Mandy, zise doamna

Crcaley. Desigur ca vbi fi platita cu norma lntreaga $i Pentru ea.

$i scrie-ti la masina calificarile 9i experienla profesionali- Pune

sus ,,Curriculum Vitae", asta arata intotdeauna imPrcsionanl

Cuniculum-ul vitae al lui Mandy 9i Mandy insasi - in ciuda

infad$arii ei excentrice - reugeau lntotdeauna sa imPresionezE.

Persoana careia i se datora acest lucru era profesoara ei de en-

gbza, doamna Chilcroft. Doamna Chilcroft, s&td in fata clasei

sale de eleve lenege 5i rccalcitrante de unsFezece ani, le spusese:

- Veti invala sa scrieti in limba matemA cu simPlitaG' corcctgi cu o oarecarc elega{a, si de asemenea sa o vorbiti, asdel fttcft

sa nu fili dezavantajate in momentul in care deschideli gura.

Daca \Teuna dintse voi are ambitii mai mari decft sa va casatodfi

la gaisprezece ani gi sa crcsteti o droaie de copii intr-un apar-

tament de stit, veti avea nevoie sa $tid sa va exprimati bine.

Daca nu avefi'aha ambifie decft sa miti fie pe seama unui barbaf

fie pe a statului, veli avea nevoie cu atit mai mult de astA chiar

si numai pentru a reu$i sa ohineli cit mai mult de pe urma

autoriEtilor locale ale Departamentului de Sewicii Sociale 5i de

la Departamen$l de Asigufiri Sociale. Dar oricum, ceea ce este

sigur este ca o sA invatali.Mandy nu fusese niciodata in starc sa i$i dea seama daca o

ura sau o adrnira pe doamna Chilcroft, dar datorita stilului ei de

predare genial, degi neconvenlional, inv4ase limba engleza, sa

o vorbeasca, sa o scrie, sa o ortografieze $i sa o folos€asca Plinade incredere qi cu oarccarc gralie. in majoritatea situaliilor,acesta era un lucru pe carc prefera sa pr€tinda ca nu il realizase.

Degi nu rostise niciodata cu voce tarc aceste ginduri erctice, se

glndea ca nu arc nici un sens sa se simta ca acasi in lumea

doamnei Chilcroft, daca ulma 8a nu mai he acceptag nici infr-a

ei. Faptul ca itia carte era un lucru pe care il folosea la nevoie,

ca pe un bun comercial, gi ocazional ca pe un aYantaj social, lacare adauga viteza mare de stenograhere gi dactilografiere 5i o

oarccare usurinF in folosirea cftorva tipwi de programe de scris

pe calculator. Mandy ltia bine ca ar fi putut sa i$i gaseasca foafie

l4 P.D. JAMES

usor o slujba buni altundeva, dar ii riminea f,rdela doarrureiCreatey. in afara de camera confonabili, mai erau $i alte ayan-taje evidente in a fi considerata indispensabila. putea fi sigurainiotdeauna cA ea era cea carc i$i alegea slujbele. $eft birbati dela divenele firme unde lucra incercau uneori sa o convinga sa seangajeze la ei in mod permanent, unii dintre ei oferindu-i avan_taje care nu prea aveau de-a face cu cre$teri salariale anuale, cubonuri de masa sau contributii de pensii generoase. Mandyrimasese la Agenlia Perfect4 fidelitatea ei avindu_gi ridacinilein mai mult decit simple considerEnte materiale. Uneori nutreapentru Sefa ei o compasiune aproape superioara. problemeledoamnei Crealey apareau ?n principal din convingerea ei ca toiibarbalii sint perfizi, combinata cu incapacitatea de a se descurcafa$ ei. in afara de acea$a contradiciie tulburatoare, viata ei eradominata de lupta de a le fine alatud pe cele citeva fete dinpersonalul ei care erau inh-adevar competente si de razboiul deuzura cu foshi sot, cu inspectorul de impozite, cu getrl bincii gicu proprietarul cladirii in care igi avea birourile. in toate acestetrasme, Mandy ii era aliata, confidenta. Si susqinatoare. in ceeace privea viata amoroast a doarmei Crealey, acea$a adtudine alui Mandy provenea mai degaba dintr-o bunavoinF lejen si innici un caz dinh-o adevarati tllelegere, deoarece mintea ei denouasprezece ani gasea posibilitatea ca gefa sa l$i doreasca safaca dragoste cu berbatii in virsti - unii dintre ei aveau cusiguranli cel puqin cincizeci de ani - 9i cu tohrl neimpresionanti,care bintuiau uneori pe la birou, a fi prea bizara pentru a meritao reflecgie profirnddr"

Dupa o saptamfua de ploaie aproape continuaq ziua de ma4ipromitea sa fie fiumoasA, cu raze anemice de soare paFunzindici gi colo printre norii mohorili. Drumul de la Straford East nuera lung, dar Mandy lgi oferise timp mai mult decft suficient s6ajunga, astfel ca nu era decit zece fAra un sfen cind iegi de peautosftada. inm pe Gamet Sbeet, apoi pe Wapping Wall 9i apoidrcpt pe Innocent Walk Reducind viteza motocicletei la minim,cobori hurduciind pe smdwa acoperita cu piete mari de pavaj,

PACAruL ORIGINAR

flancata in partea de nord de un zid inalt de trei metri de

ca-ramida cenusie si la sud de cele rei cladiri care compuneau

Peverell Press.

La prirna vedere, Innocent House o dezanagi. Era o cladire

impunatoare, dar fara sa fie remarcabila, in stil georgiarL de

propo4ii despre care $tia, mai degraba decit simtea, ca sintelegante, $i nu arata aproape deloc difeda de numeroase altele

pe care le vazuse in pielele londoneze. Uga de la intare era

inchisa si nu rcusi sa zareasca nici o unna de activitate in spatele

ferestrelor formate din cite opt panouri de sticla de la cele paFu

etaje, cele de la etajul unu $i doi avind fiecarc si cfte un balcon

elegant din fier forjat. De fie€are parte se gasea cite o casa maimica $i mai putin ostentatiy4 amindoua la o oarccare distanF,ca niste rude sarace rcspectuoase. Mandy se gasea acum in fafa

pdmeia din ele, numarul 10, degi nu vedea nici r.rIma de celelalte

numere, de ld I la 9, $i observa ca eia separala de cladheaprincipala prin Pasajul Innocent, care era inchis la stradi cu opoarta de fier forjat si era folosit in mod evident ca spatiu de

parcare pentru naginile personalului. Dar acum poarta era

deschisa $i Mandy vazu trei bfbafi coboftld cu un scripete cutiimari de carton de la un etaj superior gi incarcindu-le intr-ocamioneta" Unul dinte cei trei, un bartat scund 9i oacheg la fa14

i$i ridica palaria jerpelita in f4a lui Mandy $i ii facu o plecaciune

adinca $i tonica- Ceitalli doi isi inalFra capetele de la cutii.le pe

care le iacarcau, pentru a-i arunca ocheade pline de o evidenta

curiozitate. Mandy iqi ridicl vizorul ca5tii si le arunca tuturor oprivire lunga gi dispreluitoare.

CealalE casa de mai mici dimensiuni era separata de

Innocent House prin Innocent Lane. Dupa instructiuniledoamnei Crealey, aici trebuia sa gaseasca intrarea. Opri motorulmotocicletei, se dadu jos gi o conduse de ghidon peste pietrelenari ale pavajului, caufnd un loc cit mai ferit unde sa o par-

cheze. in acel moment ziri fluviul pennu prirna data, o dungaingusta $i lucitoare de apa sclipind sub cerul care se insenina

incet. igi parca motocicleta Yamaha, dindu-si jos casca de

PACATUL ORICINAR l1l6 P.D. JAMES

protecie, scotoci in co$ul lateral pina isi gasi palari4 Si-o puse

pe cap, si apoi, cu casca sub un bral si geanta incapatoare incealalta mira, se fu&epta spre apa, de parca ar fi fost trasa intr-a-colo in mod fizic de un fr putemic - era zgomotul valurilor simirosul vag gi evocator al marii.

Ajunse asdel intr-o curte mare de marmura lucioasa. avindla margine un grilaj scrmd de fier forjat, lucrat in forme delicate,

la fiecare coll cu un glob de stich sprijinit pe delfini impletili dinbronz. La mijlocul grilajului se afla o deschizatura de la carepomeau fieptele unei scari care ducea pinAjos, inspre fluviu. Se

auzea foafie clar plesnihrra riEnica a apei care se lovea de piatraSe apropie incet de fluyiu ca in transa, minunindu-se de frumu-seFa lui, de parca nu il mai vazuse niciodau- Stralucea inaintea

ochilor ei, o intindere uriasa de apa scinteind in razele soarclui,

9i, chiar in timp ce il prive4 briza din ce in ce mai putemica iispaxse suprafata intr-un milion de valuri mturnte, facindu-l sa

arate ca o mare continentala. Briza se opri irnediat dupa aceea

9i, ca prin miracol, toata suprafala apei se transforma intr-ooglinda nebda si sEalucitoare. Abia acum, intorcindu-se pe loc,Mandy vazu pentru prima dala fatada impunatoarc ii spectacu-

loasa a chdirii Innocent House - patru etaje de marmuracolorata ii de piatra aurie care, pe masua ce lumila se schimb4parea sa i9i schimbe 9i ea cu subtilitate culoa:c4 devenind maideschisn 9i apoi transfomindu-se intr-un auriu foane intens.

Imensa intrare principala avea o formi cubata. in arcada,

flancatA de fer€stre inguste in ogiva. si deasupra erau doua etaje

cu balcoane mari din pia[a cioplit , cu parapete de colonade

zvelte de mannura, inalfndu-se in arce in forma de trifoi.Fercstrele cu arcade inalte si coloanele de marmurA se inaltaupina la ultimul etaj, aflat sub un acoperis scund. Mandy nu gtia

numele nici unui detaliu arhitectural, dar mai vazuse asemenea

case, inh-o excursie gcolara vijelioasa Si prost organizata laVenelia cind avea treisgez€ce ani. Orasul nu ii facuse o impresieprca gmzava, in afara de mfuosul ingozitor al canalului; excursiaavusese loc in miezul verii, cind era caldura mai mare, facindu-i

pe copii sa se fina de nas 5i si fpe cu dezgus prefacut; galeriile

erau supraaglomerate de tablouri, si Palatele' despre care i se

spusese ca erau rcmarcabile, aratau de Parca erau Pe Punctul de

a se prabugi in ruine in canale. Vizuse Venelia cind fusese prea

mica $i comPlet neF€gatita pentru ea- Acum, pentru prima dau

in viata ei, privind minun4ia de chdire Innocent House, simti o

leacfie indrziata faF de acea experienp indepafiata' un aneste4

de bucurie si de veneralie carc o surprinse si o sPerie Putin'

Transa in care se gasea fu intreruPta brutal de o voce de

barbat:

- Cauli pe cineva?

intorcindu-se, Mandy vazu un barbat uitindu-se la ea prin

gard, de parca ar fi rasfit in mod miracuos din apele fluviului'

Mergind spre eL vazu ca $aea la prcra unei galupe ancorate la

sfnga treptelor. Avea pe cap un chipiu de iahting lasat mult pe

spate, peste o'claie de bucle intunecate, iar olhii ii erau ingusti

ca doui linii sclipitoare, pe chipul brazdat si bronzat'

- Am venit pentru o slujba, ii raspunse ea' Ma uitam la

fluviu.

- Oh, fluviul e totdeauna aici. Pe acolo se intra' Ii arata cu

un deget intrarea de pe lnnocent Lane.

- Da stiu.Pentu a-si demonstra indepenclenl4 Mandy i5i privi ceasul'

apoi se intoarse cu spatele la Tamisa ii ramase inca doua minute

tlEegi contemplind frumusetea cladidi Innocent House' Dupa

acee.a, cu o ultima privire la fluviu, se inthepa spre lnnocent l'ane'

Pe u$a de la intrarc era un ammg PEVERELL PRESS - VA

RUGAM SA INTRATI. impinse uga grea 9i PaEunse intr-un

vestibul de sticla si apoi inn-un oflciu de receplie. La stlnga se

afla un birou cu marginile rotunjite si o centrala telefonice de

care se ocupa un barbat camnt' cu chipul blind 5i ingaduitor' care

o saluta cu un zirnbet inainte sa ii verifice numele pe o lista'

Mandy ii inmina casca de protectie si barbatut o lud in miinile

inguste, cu Pete de bauinele, cu aceea$i grija cu carc ar fi mlnuit

o bomba" si clbva clipe duPa aceea nu Paru sa isi dea seama ce

P.D. JAMES

ar putea face cu ea. in cele din urmA aseza casca pe bircu Si iiarunB prin telefon sosfuea.

- Domnigoara Blackett va veni sA vA conduca sus la dom-nigoara Etienne. Poate dorili sa luali loc pina atunci.

Mandy se a5eza 5i, ignorind cele trei cotidiene, revisteleliterare ti cataloagele aranjate cu grija pe masufa din fata ei, se

uiia in jur cu interes. Era evident ca pe vremuri incaperea aceea

fusese foarte eleganta. $emineul de marmua deasupra caruia se

gasea o pictura in ulei reprezentind Il Canal Grande din VeneliainE-o rama liumoasa, tavanul cu stucaturi delicate $i comisetesculptate erau inr-un contrast incompatibil cu biroul modem de

rccep1ie, cu scaunele confonabile, dar utilita[e, cu avizierul mare,

acoperit cu o pinza ieftina de culoare vemil Si cu liftul inchisinfr-o cu$ca de sirm4 situat imediat in dr€apta Semineului. Percii.i,

vopsili intr-un verde foafie intunecat, erau acoperiti cu un $ir deportele velhi, in culori sepia. Mandy se gindi ca erau poftetelefostilor patroni ai editurii Peverell 9i tocmai se ridicase tr picioare

sa se apropie sa le studieze mai atent, cind aparu persoana ca.re

tebuia sa o conduca- Era o femeie robusta, destd de comuna, al

carei nume era se pare domnigoara Blackett, Aceasta o salua pe

Mandy fala sa ii zirnbeasca, arunca o privire suprinsa Si destulde socata palariei pe czue o puna gi, fara sa se prezinte, o invitasA o umeze. Mandy nu se simti deloc nelini$ita de lipsa ei de

caldura. Desigur, aceasta era asistenta personala a directoruluigeneral, prin umare domica sa isi demonsfez€ statutul. Mandyindlnise de multe ori genul asta de adtudine.

Holul o facu sa exclame de uirnire 9i incintare. Podeaua era

de marmura in carouri, fiecarc carou in alta culoarc, de la care se

inallau sase pilaStri zvelti cu capiteluri scuptate intr-un modelfoane complicat, spre un tavan pictat uluitor. Fara sa ia in s€ananeraMares evidenu a domnigoarei Blackett, Mandy s€ opri faxa

sa vrea $i zabovi clteva momente luhgi la teapta de jos a scarii,intorcindu-se inc€t, cu ochii in sus, asfel ca domul imens Si colo-rat de deasupra ei se invirti solenrn odafa cu ea- Palale, tumud custeaguri flutudnde, biserici, case, poduri, fluviul in meardre

PACATUL ORIGINAR

cugatoarc, s!:abatut de PinT€le corabii.tor cu catarge inalte, inge-

rasi cu buze truguiate, suflind brize prospere in jeturi mici' ca

vaporii urui ceainic. Mandy lucmse in foarte mulie bkoud" effemde variate, de la tumud de sticla cu mobilier in crom 5i piele,

utilale cu cele mai modeme minuni electonice, pina la camarule

sufocante ca ni$te dulapuri, cu o singura masa de lerm si o nu$ine

veche de scris, invaSnd asdel repede ca ambianla unui bftou este

un indiciu care induce foarte des in eroare in ceea ce priveste

starca financiara a unei firme' Dar nu mai vazuse niciodata o

cladire de birouri care sa semene cu Innocent House.

Urcara s€am mare, dubla. fara sa isi adrcseze una alteia nici

un cuvint. Biroul domni$oarei Etienne s€ alla la etajul unu. Era

evident ca fusese pe vremuri o biblioteca. dar la unul din capete

se facuse o partitie unde se amenajase un mic birou. O femeie

thara, cu o expresie serioasa, adt de slaba incft parea anorcxica

scria ceva la trn calculator si nu ii a$nca lui Mandy decit o

privte fugafi. Dormi$oara Blackett deschise usa intercomuni-

cana Si o anunF.

- A venit Mandy Price de la agenlie' domniloara Claudia'

zise ea gi apoi pleca.

Dupa propo4iile atit de neadecvate ale celeilalte incaPeri'

ac€asta i se paru lui Mandy foane spalioasa, trebuind sa fiaver-

seze o mare intinderc de podea acoperita cu parchet plna la un

bircu asezat in &€aPta fercstei celei mai indepartate' O femeie

halta $i bruneg se ridica de la bircu sa o intimpine, ii sninse

rfna si o invib sa se a$eze Pe scaunul din fata bimului.

- Aveli un curriculum vitae? o inneba ea'

- D4 domnigoara Etienne.

inca nu i se ceruse niciodata un CY dar se parc ca doarnna

Crealey avusese drcptate, era evident ca se astePtau sa aiba unul.

Mandy se apleca ti incepu sa caute ln geanta mare b'rodati

strident gi impodobita cu ciucuri, pe carc o primise cadou la un

concws in timpul excuniei de vara trecuta din Get4 $i iiinnfttatrei pagini batute cu grija la masina. in timp ce domnigoara

Etienne le studie, Mandy o studie pe domni$oara Etienne.

19l8