Colecgie inifetl gi coordonatl de

Frlrp-Lucren Ionce

"tr:t%

PIA ALITTIANTSUANU

iNSSMNARIDIN TIMPUL

OCUPATIEI GERMANE(191 6-191B)

Edilia a doua revizuitl

Prefagd de Dinu Zarmfrrescu

/116'/ cllur! \

ICJ\=/

Corft

21 noiembrie 1916r

Bubuitul tunului a inceput de mi-notpte. Oragul pare

go1. Numai pe strlzile de la periferie trec, pilcuri, pilcuri,soldali obosili, inghetafi, in retragere.

Ag wea s[ m[ oPresc' s[-i intreb ca ceilalli trecltori,pe goptite,,De unde vin? Unde merg?" 9i nu indriznesc.

M[ tem s[ nu aflu de apropierea wljmagului.Iminentaocupafie a Bucuregtilor, care la inceput mi se pirea un vis

urit, devine din zi in zi o tristl realitate.

Trupele germano-turco-bulgare, dupl ce au incercat

zadarnic s[ spargl frontul prin toate trecltorile, inain-

teazlacwprin trei pi4i deodatl: din Oltenia, de la Du-nlre gi din Carpalii argegeni - ca o invaziune.

Armata noastrl, coplegit[ de trupele lor superioare innumlr, in maginlrii gi prin experienla dobinditA doi ani

de la inceputul rlzboiului,le-a linut totugi piept trei luni;

guvernul a cerut ztdarnic ajutorul fbglduit de aliali, prin

ofensiva generdl: sprijinul lui Sarrail2 9i cei 250 000 de

rugi. Armata se vede azi constrinsl si se retrag[ spre liniaNlmoloasa-Focgani, Pe carer la urma urmelor, se pare clRusia s-a hotlrit sI o apere.

in citeva zile ne-am desp[r1it, rind pe rind, de ai

nogtri, despl4ire cu atit mai dureroasl cu cit simleam

l Autoarea folosegte datarea pe ,stil vechi". Pentru a afla datele

pe ,stil nou", la datele notate di autoare trebuie adunate 73 irJre

(n. red.).2 Maurice Sanail (7856-7929), general ftancez,comandant al

trupelor frxrceze gi aliate, pe fronnrl de la Salonic, in tim-pul Pri-*rrlrri Rerboi Mondial,in perioada 1915-1917 (n. coord.).

t2

apropiindu-se dezastrul. Nicio lacrimi nu s-a virsat inclipele acelea, nici din partea celor ce plecau in pribegie,nici din a acelora ce rlmineau pradd. vriljmagului. Indivi-dul nu mai exist[ in asemenea imprejuriri.Lapierderilesufletegti, nu te mai gindegti la cele materiale. S-au con-topit toate intr-o singuri colectivitate: Armata.

Eareprezinti tot, cel pu$n in ochii mei: gi far[, gi rude, gi

prieteni. Viziunea ei fug[ritl zi 9i noapte imi singera inima.

22 noiernbrie 1916

Ie;ind, azi-diminealilrpe poartd m-am oprit s-ascult

de s-aude tunul. Se auzea in apropiere, chiar citre nord,

9i m-am bucurat. Este singura leglturi ce o mai aveam

cu ai nogtri.Bucuria mi-a cilzut repede, ins5- Pe zidul din f*1d',

pe $coala Clemen1a, erau lipite afige mari, isc[lite nude prefectul Poli1iei, Corbescu, ci de generalul Mustafl.Mlsurile de ordine ce 1e decreta mi-au ariltat ci intrareatrupelor germane era iminent[ gi mai iminentl mi s-a

ariltat cind am aflat, prin convorbirile din tramvai, indrum spre spital, c[ in timpul noplii slrise pulbeririaDudegti 9i cind, ajungind la spitalul nostru din $oseauaFilantropial, n-am maivdzut profilindu-se pe cer stdlpiitelegrafiei frrilfr.

Prin spital plutea o mare nelinigte. O citeam pe fe-gele surorilor si ale infirmierelor, dar mai ales o citeam inochii soldagilor.

Pe cind riltilceam printre ei, unul m-a intrebat:

- Daci vin, ce ne facern?

l Este vorba despre Spitalul 108 din Bucuregti, condus de

sora rnai mare a autoarei, Sabina Cantacuzino niscuti Brltianu(n. coord.).

Insemna!_/1rylyty_l.y:ytltt:iS:Y1Y- t3

- Nimic,biiete, am rispuns. Rlmineli aici, cu noi'

$i altul ingin[:

- Pin[ ce oe-om face bine, 9i apoi"' cine gtie unde

ne-or duce.

Dar dintre toli... de sergentul Matei imi era mai mil['DupI ce fusese evacuat de la noi cu dou[ rini vinde-

cate, s! intorsese, dupi opt zrLerde la front, cu gase rlnigi ceruse s[ fie adus iarigi la Spitalul-108' Ne istorisise'

cdteva ntre maiinainte, ci nu se lasl de t5rzboi pinl n-o

merge de noul ori la lupti 9i, cind m-am apropiat de

p"t"l 1": azi,nt mi-a dat ziua bunfl ca de obicei: m-a

privit numai o clip[, apoi a inchis ochii'

23 noiembri.e 1916

IatI cum s-a s[virgit intrarea tnrpelor germane impe-

riale in Bucureqti.Asearl, la cafiietrling[ Cotroceni, a fost adus un ofi-

ler cu ochii lega1i, trimis ca intermediar de Mackensenl

sl intrebe dacfl se apdrd. oragul. S-a inapoiat cu rlspun-

sul c[ nu se *pilrd", dar cerea si se garanteze averca 9i

cinstea locuitorilor.Azi-dimineall s-au dus intru intirnpinarea lor re-

prezentrrfltii 1[rilor neutre, alAmericii, dl Vopicka2' 9i al

bhrrdei, il Vredenburg, imPreun[ cu primarul Capitalei'

dlEmil Petrescu3.

'A"Sr" t " Mackensen (1849-1945), maregal german'to-

-r"a;;'orl trupelor germano-turco-lylsap care au ocupat Bu-

.*"tti"lin timpul Pilmului RIzboi Mondial (n' coord')'- ''Churl.. Joseph Vopicka (L857-7935), diploTat y"tj'.tl"'

trimis extraotai"rt 9i ministru plenipotenliar d Statelor Unite

ale Americii in Rominia, in perioadrl913-1920 (n' coord')'3 Emil C. Peffescu (1858-1938), mare mosier, jurist 9i om po-

litic liberal. Primar al Bucuregtiului (1914-1916) (n. coord.).

l4-.. --- "" . --- .. . . .,g+^1-LI-Y+N^E*I11*Ng-"".

_ Au mers departe, in direclia Bragadiru, pe unde cre-deau c[ inai nteazd, fr-ttpele wij mage, dar s- au intors singuri,duqi o lung[ agteptare gi dup[ ce constataserl distrug[reapodurilor de pe Argeg.

P_este pufin, a sosit vestea intrlrii trupelor germanein Gara de Nord, apoi un automobil cu cinci ofigeria sosit la Primlrie. Printre ei era 9i principele deSchaumburg-Lippe, nepot al implratului Wihelm,fost secretar de legaliune la Bucuregti, la declararearlzboiului.

Se vede ci a linut s[ revie in Rominia ca invingltor,spre a rdzbuntumilinga plecirii sale.

Mi-l amintesc privind pe stradi, cu ceasurile, din dosulgritarului de fier al imprejmuirii legafiunii germane dinCalea Victoriei, zilele citfusese sechestrat in casl, pinl is-a putut libera trecerea.

Cei cinci ofigeri au iscilit hirtia prin care asigu-rau averea gi cinstea cetltenilor, dar pe de altl parte, cutoate aceste asigurlri, colonelul de Kleve, inslrcinat cuintendenla, punea cele mai drastice condilii oragului, gianume: o piine pe zirjumiltate de litru de vin, cafea, ceai,orey,zaltdr,unturi si cite altele,pentru 50 000 de soldafl,gi dtui de un miliard.

Guvernatorul cetigii, generalul de Stolzenber& ame-ninfa pe dl Emil Petrescu c[, dacl nu li se de toi ce vorcere in 24 de ore, il agteaptl un glonte.

- O viali am, a rlspuns dinsul linigtit. Ce voi puteada, voi da; ce nu, nu...

invingltorul a sfhrgit spunind:

- SA fi$ mulEumili ci nu v-am llsat pe mina bul_garilor gi ci suntem noi, germanii, interrnediarii dintredumneavoastrl gi ei.

!r*N:4r.Irt:!-t*^p:tt:^s:ruv- t,

Prrqedintelui Crucii Rogii, dlui Al. Marghiloman,i-a spus:

- Nu uitali c[ suntem invingltori gi af ftcut sI curgE

mult singe german!Eu n-am iegit toati ziua din casl, de teami s[ nu in-

tilnesc soldalii nemli in margul lor triumfal, intimpinati,mi se spune, de sute gi sute de germane 9i de israelite,cu flori in minl, cintind cu entuziasm ,Die Wachtam Rhein"l!

O femeie trecea adineaori prin fap casei gi plingea,istorisind unei prietene ce vlzuse:

- Ca ciupercile au iegit din plmint gi rid 9i se bu-curl, neruginatele, de nenorocirea noastr[, dupl ce ne-aumincat piinea ani de zile. Nemernicele strigau solda$lornem1i, in gura mare:,in sfirgit agi venit! Cu cit[ nerlb-dare v[ agteptam!'

Dar in clipa aceasta nu mI rlzrrrltegte nimic, nu mIatinge nimic din cele ce mi se istorisesc.

Un singur garrd, o singurtr grijl am: dacl armata noas-

trl a izbutit s[ se retragE fhrl pierderi prea mari, dacl a

putut s-o ajung[ Mackensen - in automobilul slu mon-stru -, monstnr e[ insugi. Clci, dac[ armata intrupeazlpentnr mine gara, el intrupeaz[ wljmagul, de cind a sositdupl-amiazl la Palatul Regal, intr-un automobil zgo-motos, intimpinat de dlTbigara-Samurca!2, crre i-a pus

locuinla regal[ la dispozigie. El n-a primit.

l,Straja de pe Rin", cintec patriotic german (n. red.).2 Alorandru Tzigara-Samurcaq (1872-1952), istoric de arttr,

profesor universitar, membru corespondent al Academiei Ro-mine. In perioada ocupaiiei germane a fost Prefect al PolilieiCapitalei. La plecarea Familiei Regale la Iagi, a fost inslrcinatsI aibl griji de regedingele gi bunurile regale rlmase in teritoriulocupat (n. coord.).

t6 PIA ALIMANE$TIANU

- Nu obignuiesc palaturi. De altmintrelea, eu nu stauin Bucuregti decdt cdteva ore. Urmlresc armata rominl.

Pentru cei ce nu se agteptau la intrarea germanilor inorag, azi-dimineati a fost o lovitur[, dind cu ochii de ei,cum a pntit dl Procopiul. Iesind de la gazeta L'Inddpen-dance Roum.aine, a r[mas inmlrmurit zfuind ulani cilfuidefilind de-a lungul strilzii Victoriei.

Era si legine; s-a proptit de zid ca si nu cadi jos. Deatunci a cilzut bolnav la pat gi nu s-a mai sculat.

Noi fusesem prevestiti la spital si, cum ne intorceamcu automobilul in grabl, in faga avuzului de la sosea po-posea un batalion de infanterie romini. Ne-am inspii-mAntat v[zindu-i.

Le-am strigat s[ plece.

- Sunt departe, au rlspuns.Am oprit automobilul gi, chemind pe singurul ofiler

ce-i intovlrigea:,,Fugi1i! Intr5. germanii".M-a privit intdi zilpdcit, apoi a dat ordin de plecare.

I-o fi prins pe drum?

24 noiertbrie 1916

A fost o usurare cind, ajungflnd la spital,l-am glsitaga cum il llsasem. Cel pulin acolo nu pusese strlinulpiciorul. Aiurea, nu te crezi in Bucuresti, care din ceas inceas igi schimbi infXligarea. Calea Victoriei este str[b[-tuti 9i zdruncinat[ de automobile, de camioane in plinivitezd", infernale gi ca md.rime gi ca zgomot. Cigtile ger-mane alterneazd, cu fesurile turcegti si cu gepcile bulga-rilor. Nu mai vorbesc de steagurile wljmase ce fhlfdiau

1 Ion (Iancu) Procopiu (1863-1918), ziarist, director aJ. zia-rulur L'Inddpendance Roumaine, deputat liberal de Teleorman(n. coord).

Insemndi din timpul ocupaliei gerlnanc

pretutindeni gi de strlinele in haine de slrb[toare, im-pn4ind flori gi tutun soldalilor, de dimineaga pin[ seara.

Singura uniforml romini ce se mai zdteqte este aceea

a sergentului de orag gi a jandarmului pedestru, dar 9i

acegtia sub ascultarea Kaiserului.Adineaori, unul dintre ei, intrebat de un clhtor ce

vorbise cu ofilenrl german oprit citeva clipe in fagaluira

rlspuns trist:

- Nu vi pot spune.

Avea dreptate.

$i cu.toate c[ s-au smuls hdrtiile albastre de la ferestre,

cu toate c[ s-au aprins iarlgi felinarele ca-n wemuri de

pace, mi se pare c[ din ceas in ceas crefte in jurul nostru,

intr-un cerc de fier, intunericul ce ne desparte de ai nog-

tri. $i n-ag mai putea lupta cu'deznidejdel ce a cuprins

pe mul1i din jurul meu, dacl nu ag face s[ mi se oglin-

deascl neincetat sPeranla c[ viitorul va fi al nostru.

25 noiembrie 1916

Spuneam ieri cI Spitalul 108 era singurul loc unde

vrIjmagul nu pusese piciorul.Azi tm gflsit, insi, ageztyrin catul de sus,35 de ger-

mani. Cind le-am zdritfegele rogcovane pe cearceafurile

albe, m-am oprit pe Pragul ugii, fbr[ a-l putea dep[gi.To-

var[gele mele simgeau tot ca mine. Toate fugiseri jos,la

rinilii nogtri.intorcindu-ml acas[, tramvaiul a fost oprit citva

timp, pinl au defilat trupele bulgare. Pe Calea Victoriei,

col1 cu Athdnie Palace, filf0ja un steag uriag: era tricolo-rul german. Acum este cazinoul ofi1erilor de stat-ma-

jor. Publicul bucuregte*n, toarti cafeneaua, ii priveau

inmlrmurili.

17