ziar independent[ http://www.dntcj.ro/adevaruij

ANUL X NR. 2863 ISSN 1220-3203

LUNI,10 APRILIE 2000

16 PAGINI 2 .000 LEI

PE CARE POp CONTA

Credite:- pentru persoane fizice în sistem C A R. cu dobânzi de 22% pe an crediie pentru bunuri cu 35% | dobândă pe an . §

Banca Populara ISnervaCooperativa de credit .

Bd.21 Decembrie nr, 152 Ţel.410263

■ ■

IIION GOIA

ff lita japoneză a ajuns la o înţeleaptă şi pragmatică concluzie după cel •de-al doilea război mondial, şi

anume 'că ţara lor nu poate cuceri supremaţia mondială prin forţa armelor. Şi atunci, cele mai luminate minţi ale japoniei, avîndu-1 pe împărat alături, au decis elaborarea unui amplu program de dezvoltare economică şi socială a ţării, cu întindere pe cîteva decenii. Pentru fiecare etapă, intermediară de 5 sau 10 ani, au fost stabilite obi'ectivele prioritare, ţinte de atins, cum ar spune guvernanţii români: dublarea,' triplarea1 etc. a Produsului Intern Brut, a exporturilor,' programe la fel de cuantificabile în domenii precum învăţămîntul, cercetarea, urbanismul. Şi cîte altele. Tinerii japonezi au mers la studii în străinătate, preponderent în SUA, şi ş-au întors acasă punîndu-şi mintea, experienţa acumulată în folosul dezvoltării ţării lor, ţară în care au găsit toate condiţiile de afirmare. La vremea aceea - şi pînă mai ieri -, marile invenţii ale savanţilor americani (şi nu numai) erau aplicate în Japonia la foarte scurt timp după brevetare.

S-a vorbit mult în acea vreme - şi încă se mai vorbeşte - despre modelul japonez al dezvoltării, care nu se asemăna cu altele elaborate pînă atunci în lume. Prin acest model, pus acum sub semnul întrebării de unii economişti occidentali, model care . a funcţionat tară fisuri aproape o jumătate de secol, susţinut’ de un popor'gata de sacrificii pentru a construi o ţară modernă, prosperă, Japonia a ajuns, de o bună bucată de vreme, a doua putere economică a lumii. O ţară care nu dispune practic de nici o resursă naturală pe care s-ar putea baza dezvoltarea.

în 1990 România s-a aflat în situaţia Japoniei după război, în sensul că trebuia să-şi croiască un alt drum, să viseze la altceva. Preşedintele Ion Iliescu facea referiri la modelul suedez, la modelul economiei sociale de piaţă promovat de Germania Federală. Şi cam atît. Cred că dl Iliescu s-a temut în primii doi-trei ani să solicite oamenilor de ştiinţă elaborarea unui model românesc de dezvoltare a ţării, datorită stării tensionate care domina viaţa politică. Un model ai dezvoltării poate.

Serban Rădulesca • la start peithi Primărie!Ţărăniştii clujeni şi-au lansat,

sîmbătă, candidatul la Primăria Cluj-Nap.oca. ■ Este vorba, evident, de doctorul Şerban

-Rădulescu, şeful CDR Cluj şi liderul' Organizaţiei municipale a partidului. în Sala Mare a. Prefecturii, în prezenţa a numeroşi ziarişti şi a prea numeroasei asistenţe, Constantin DudU Ionescu, ministrul de Interne, loan Avram Mureşan, ministrul Agriculturii, Radu Sârbu, şeful FPS, şi alţi oaspeţi de vază au ţinut să-şi exprime sprijinul pentru Rădulescu. Radu Sârbu, cununat de altfel de directorul Direcţiei Judeţene de Sănătate, a dezvăluit vechea prietenie ce-1 leagă defim văzut la lansare...

• Cum ministrul loan Mureşan, care a întîrziat la festivitatea de la Prefectură, venind de la Arad, i-a spus, încet, lui Radu Sârbu la prezidiu: ce m-afi alergat pînă aici pentru 30 de persoane? S-a folosit şi un cuvînt pe care ne este cam jenă să-l reproducem (un termen extrem de accesibil); • Cum deputatul loan Roman, după ce prefectuj i-a dat cuvîntul, i-a cîntat, la. microfon, candidatului la Primărie “Balada lui Lucaciu”. Asistenţa - în

Rădulescu, cu care a fost coleg chiar de la grădiniţă.

La Sala Sporturilor, însă, cîteva mii de tineri au venit la

.concertul oferit de Şerban Rădulescu. Senzor, Pasărea Colibri şi Andre au cîntat pentru publicul clujean, care s-a delectat, apoi, cu unimpresionant foc de artificii, totul fiind organizat ca la carte.

Şerban Rădulescu este medic primar, iar din 1997 - directorul Direcţiei Judeţene de Sănătate. Din 1996 este ales în funcţia de preşedinte al CDR Cluj, iar în 1999 a devenit liderul PNŢCD Cluj-Napoca.

I ijV ” ‘ V- ‘JZ\.

m m

Titus CRĂCIUNpicioare! * Cum deputatul loan Vida Simiti, secretar general adjunct al PNŢCD, nu a avut loc în prezidiu, , trebuind să se mulţumească cu un loc în sală. Deh, metehne mai vechi. • Cum spectatorii din Sala Sporturilor l-au aplaudat pe Dudu Ionescu şi l-au huiduit şi fluierat pe Radu Sărbu. • Cum loan Avram Mureşan, în tricou şi foarte transpirat, a dansat toată seara înconjurat de ceva june pe care scria “ CDR” * Cum Şerban Rădulescu, invitat de Mircea Baniciu pe scenă, s- a cam haiducii ca Adri Popa. • Cum

*31

îîz■W—îr— 'Ţ. ■* —c

SihH -, Foto:'j;

opulenta Andreea de la Andrâ, ca la un seminar de rezistenţă a materialelor atît la partea masculină a publicului, cit şi la podeaua scenei, a îhcercat cu partea dorsală duritatea acesteia din urmă. • Cum omul din popor a comentat la tocul de artificii: “Păstraţi- vă banii pentru asfaltat drumuri” . • Cum Andrei Marga, deşi prezent în Cluj, nu a sosit dccit la cocktailul ce a urmat concertului. • Cum Şerban

, Rădulescu a făcut po dracu-n 4 să fio gazdă bună.

T.C.

3Fruntaşii ţărănişti aruncă în spaiele

: partenerilor Je guvernare eşecurile

Partenerii de Coaliţie ai PNŢCD nu vor avea o viaţă prea uşoară în campania electorală, mai ales dacă au de gînd, aşa cum au declarat-o cu toţii, de atîtea ori, să folosească “ un mesaj pozitiv” . Acest fapt a devenit evident, sîmbătă, la Cluj, la lansarea oficială a candidatului PNŢCD la Primăria Cluj-Napoca. Fruntaşii ţărănişti prezenţi au prezentat partidul ca fiind unicul înfăptuitor al transformărilor revoluţionare petrecute din ’96 încoace. Din ciclul “ Sînt cel mai frumos partid din oraşul acesta..., bla-bla-bla, cămaşa şi vesta” , liderii PNŢCD nu au contenit să sc admire în oglindă.

Titus CRĂCIUNcontinuaro In pagina a 16-a

MICROENTERPRISE CREDIT ROMANIA S.A

Finanţare internaţională şl tehnologie germană de creditareACUM SI IN CLUJ

j Vine în întâmpinarea nevoilor de credit ale micilor întreprinzători cu următoarele produse:

I . MICRO TRADE | CREDIT; Valoarea creditului:

Până la 3.000 OM

MICRO BUSINESS CREDITValoarea creditului:3.000-15.000 DM

SMALL BUSINESS CREDIT Valoarea creditului: 15.000 - 50.000 DM

Credite Tn lei / Indexate la DM jv • Pentru activitatea curentă: j

Capital de lucru /Mijloace fixe /Alte Investiţii j

NOI DĂM CREDIT DEZVOLTĂRII TALE!Condiţii avantajoase (dobânzi, garanţii, termene)

Rapiditate şi profesionalism . '

Str. Bolyai nr. 1, et. 1; Cluj-Napoca, România Tel. +40(64)197.348: TelVFax +40(64)191.888; Mobil 093.538.853

e-mail: mcr@gmi.ro

(3714974)

Se anunţă o fractură în PD ClujV

Tensiunile dintre pediştii clujeni se amplifică. Cauza cauzelor pare să fie eternul Iuliu Păcurariu - etem contestat chiar de membri importanţi ai organizaţiilor locală şi judeţeană. Surse bine informate ne-au relatat incidentele de săptămînă trecută, legate de nominalizarea - mai exact, de ordinea' de pe listă - pentru candidaţii la posturile de consilieri ai municipiului Cluj-Napoca.

Biroul Permanent Local al PD, după cîteva ore de discuţii, stabilise următoarea ordine: 1. loan Sabin Pop (senator); 2. loan Ardelean (preşedintele Organizaţiei municipale); 3. loan Vuşcan (vicepreşedinte al BPL); 4. Radu Vasiu (director general al Termomag); 5. Gabriela Rădoi -

Leş (preşedinta Organizaţiei municipale de femei); 6 . Florin Stamatian (vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean). Restul listei nu contează.

Asta se întîmplase în 4 aprilie, iar lista a fost înaintată BPJ, care urma să o aprobe sau să aibă obiecţii şi să le discute cu Organizaţia municipală, în urma unei intense campanii telefonice, d-1 Iuliu Păcurariu a reuşit să determine modificarea ordinii, în 8 aprilie, astfel că ea arăta aşa: 1. loan Sabin Pop; 2. Florin Stamatian; 3. loan Ardelean; 4. Gabriela Rădoi - Leş; 5. loan Vuşcan; 6. Adrian Gurzâu; 7. Radu Vasiu..

■ (I.C .)continuare în pagina a 6-a \

Eveniment de vîif al vieţii culturale româneşti,al vieţii

culturale clujenePalmares aprilie 2000: Trofeele Presei:

Demostene Şofron/ “Adevărul de Cluj”, secţiunea “presă scrisă” ; Ştefan Coroian/ CD Radio, secţiunea “radio” ; Ruxandra Constantinescu/ Antena 1, secţiunea “televiziuni” • Edituri: Teora, Humanitas, Q - T - RAZ/ Răzvan Voiculescu • Cea mai rîvnită carte: Opera poetică - Nichita Stănescu, Editura Humanitas • Cea mai bună editură clujeană: Paralela 45 • “ Cea mai largă pungă” - Bogdan Cergbizan • Miss Lectura: Ala Sprinceană •

v - - v v'

l^ J L L L ^ s S E l ^ ţ t o y t e n a Ş O T R O N

MOCHETE <^-|NTERIORTRAFICINTENS

- C O V O A R E : - lînă, sintetice- L IN O LE U M

A sigurăm < -MONTARE şi

-TRANSPORT contra cost'

j E L E M A l l V n G I P R p p p l D I N- la com andă - m ochetă p e rso n a liza tă :

- 29 de modele trafic intens de provenienţă Italia, Belgia- 49 de modele interior

’*• tf l jă fc fL Ji. -ţ| e rnail: canon trad ir-g/iyahoo .co m |

{L i - -v Poliţiştii clujeni au declanşat acţiunea "Prostituata 2" i—

— ______________r n eT—1 ■' ■■

dox-sf- mc- Terentie* m»™; sf. Dima- Calendarul greco-catolic: S s . Teren ţiu , Maxim. M acariu P om p e i African şl însoţitorii lor, mm. (+ s e c .!ll). ' ° P61'

: î e f j :

■ . ' a

PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

PXLMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31 -31 -60• PRIMĂRIA CÎMP1A TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-76• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-19-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21

• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POUŢLA CiVlPLA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIATLĂ: 982 • g a r d a f i n a n c i a r ă c l u j :

19-52-23 şi 19-16-70. int. 158 •D IRECŢIA G EN ERALĂ A M UNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA C FR 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA: 958• RA. TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41 -51 -71• RA- APĂ CANAL: 19-63-02• SC. *S ALPREST SA.: 19-55-22 •SC PRIA’A L 17-43-86

DISTRIBUŢIA G AZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928; 433424•JANDARMI: 956 •GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA C FR - internaţional 13-40-09; -

leîcm-4J-20-01;Turda - 31-17-62; Dej -21-20-22

• Al IAVTA ANTISnCID 19-1647

CURSF. IN T E R N A Ţ IO N A L E d ia A u l o f i n II:

• O . ’ N v x a - c-j plccnrt cf:nO -î-N x ^ X i i - rriclc Jc L—i. mar;i.^4 şi \ incii U era 7.00 ţj i'upotctra dm Bj-IapcMa in /tldc Jc mrti. nvertuu., ncri m rimhiMboca 11.00

• Clvj-Napoca ■ DudapcMa. cu plecare in 1:1c dc joi era 22.00 şi rjpm cird in llix lipcSâ

in ntcW dc \ n cn ora 16.00. IN F O R M A Ţ I I :Auţoşira 1:14-24-26

Autogara I I : 43-52-78

IĂ R Q M : 26.04.1999-28.10.2000Cluj -» luniBuc. Buc. Clui '07.3016.45IS.G0

08.30 09,15 1735 19.45 19.0010.4520.45

marţi07,0015,25 08,00 08,20 16.15 19.45 09.0020.45

miercuri07,3018,0018.55

08.30 09,15 19.00 12,00 19.45 19,4510,1512.4520.45

m07.30 1505 •_ 19.00 20,45

0830 0830 16.15 17.00 20,00 . 19.15 21,45

09,0018,4020,15vineri

09.1520.4520.55

10,15 07.4521.45 14,00 ’21.45 19,1508.4514.45 20,15

sîmhâtâ1930 2030 11.00 12,00

duminici~ • 1430 20,15 15,0521,15

Preţ bOeţ: 955.000 lei, respectiv 960.000 lei

LuL Cluj BoIosm 103012.05 Bokţu-XJo j 1235-15.40

BjtrniH: fbj4Ralnpn, 10301205 Bolo-u-Kloj 125316.40

,inm: Cţg) -EBologDl 10301205 BeJopu-Kki 125M6.40

Preţ bilet: 2355 dus-întorsTELEFON: 13-01-16.

iFA RM A CIIFtrm tdi ca fm idu permanent. Farmacia

C0RAFARM". s:r. Ion Mcşîcr nr. 4. telefon 42-65-0, str. Napoca, nr. 25, tefefon 19-20-74. Farmacia "D'NAR.\", Calea Florcşti nr.75, ici.42.62.72, orar non-stop.Farmacii ca serricia preiangit: Farmacia INTFRPHARM", str. Primhcrii nr. 5. telefon

42-71-95 (m S-Z Frmarj "GF.MATlSFARjr.Ptf j l ur!i rr. 10, telefon 1 -15-65. cor 8-21

Garda dc noeper.Farmacia nr. 2. 'Peria*, cr. Ch. Doja nr. 37.

tckfca 19-4A-54, cor 204.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"• 10 - 14 aprilie •

M edicină generală. Dr. M . Suciu - 13 (12-14), dr. S . Loga - 14 (14-16) dr. I. Boilâ - 10. 11. 13. 14 (10-12), dr. L. Rasa - 10 (15-17), dr. R. Colăriâ - 12 (10-12), dr. F. Oros - 12. 13 (14-16). dr. L. Ciobanu -1 2 (1 2 -1 4 ); Homeopatic. D r. L. Barbâalbâ -1 2 .1 4 (10-12) Interne. Dr. A. lancu - 11 (12-13), dr. Gh. Uza - 10 (13-15) dr. D . Pîrv - 10 (15-17), dr. Cs. Szakacs - 12 (14- 16). dr. N. Pop - 13 (14-16), dr. M. Bozdog - 12 (15-17); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 11. 13 (10-12); C hirurgie. Dr. T . Priscu - 11 (10- 11); Pediatrie . Dr. R. Mitea - 11 (13-15). dr. M. Fritea - 12 (11-12), dr. L. T o m a - 13 (1 0 -1 2 ); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 10 (12-

‘ 13); Psihiatrie. Dr. L. G lo d an - 12 (15-17); Reum atologie. Dr. I. A lb - 11 (12-14), dr. C. Zotta - 14 (14- 16); Ecografie. Dr. I. G h ilea n -1 4 (12 .30-15); N eu ro lo g ie . Dr. M. Divin - 10 (10-11); O .R .L Dr. C-tin Râdulescu - 10 (12-14).

P e n tru c h iru rg ie e s te tic ă şi re p a ra to r ie , u ro lo g ie , c lin ica urologică şi radiologie, planificarea bolnavilor s e (a c o p e b a ză d e bilet d o trimitere.

Planificarea bolnavilor - d e luni pînă vxieri. între orele 12-14, la telefon 16- 78-22 şi la sediu. A leea Micuş nr. 3/12.

■ Republica - Carter, zis „Uraganul”, S U A -prem ieră ( 10,30; 13.30; 16,30; 19,30); vineri, sîmbStâ, dum inică - sp ec ta co le d e noapte cu larii redus d e la ora 22,30 * Victoria - Al şaselea simt, S U A ( 12; 14,30; 17; 19.30) *

Arta-Eurimages -S Ă P T Ă M ÎN A F ILM U LU I H A ID U C E S C : 07.04 Haiducii lui Ş ap ieca i ( 11; 13; 15); ora 18 - lansare festivă; 08.04 -Z es trea dom niţe i Ralu ( 12; 14,30; 17;-19,30); 09.04- Drumul oa se lo r ( 12; 14,30; 17; 19,30); 10.04 - P in tea ( 12; 14.30; 17; 19,30); 11.04 Trandafirul g a lb en ( 12; 14,30; 17,00 19.30); 12.04 C olieru l d e tu rcoa ze ( 12; 14.30; 17; 19,30); 13.04 Aventuri la M area N e a g ră ( 11; 14; 17; 20). * Favorit - Matrbr, S U A ( 13; 15,30; 18; 20,30) ' M ărăş ti - Corupţie in cartierul chinezesc. S U A ( 13; 15; 17; 19)

T U R D A - Fox - Rechinii ucigaşi, S U A ( 13; 15; 17; 19>DEJ - Arta - Afaceri necurate, S U A (13); Ironia soartei, S U A ( 15; 17,19) GHERLA - Pacea - Fight C/ub. S U A ( 15; 17,15; 19.30) - vineri, sînjbâtâ,

dum inică - s p e c ta co le d e n oap te cu tarif redus d e Ia o ra "21,45.

U N 1 P L U S R a d i o fv Dgr a m / n S t / v B PBC.e6.00-6.30;8,00.8.20.11.00-12.00,14,00-14,30; 18.00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Unipius d e dimineaţa, 06.35. 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 H o r o s c o p . 9,00 Ştiri locale. 9.20 P r o g r a m u l cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12.00,13,00.15.00,16.00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.10.00-14,00 Punct., şl d e la Zectr, 14,30-18,00 Unipius alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri tocafe.22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00: Unipius nocturn. - - - . . -

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnie: 8-12,45 _13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30.Notă In sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbăta 8-20, duminica 8-14: ‘

■ Biblioteca, Judeţeană “OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni-vineri: 8,30 15,30. SECŢIA COPII, ORAR luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti - ORÂR: luni-vineri; 9.00-19.45 SALA DE LECTURĂ (Str. M Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni vineri; 9-20; sîmbătă: 9-14 SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE; (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri; 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri; 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni vineri/9,00-16,00.

I Biblioteca Academiei (strada* Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14- 18.45.

I Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

: Biblioteca Americană ”J.F.K, (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9- 14. Oferim consultanţă pentru studii in USA.

I Biblioteca Britanică (strada Avram .lancu II). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri 9-14. -.

■ Biblioteca “ Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18

19; joi 19-20.■ Biblioteca Centrului Cultural

-Francez (strada I.J.C. Brâtianu'22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13,

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: .10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri-9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

,<•

12.00 Surprize,' -surprize... (r): 14,00

t», tvM S. Jurnal; -14,15 TVRROMAtLIA Craiova; 15 00 proPatria; 16",00 Emisiune în limba maghiară; 17,30 Agenţia de plasare; 18,10 Corect!; 18,20 Orice e posibil (s); 18,45 Bine şi rău (s); 19,05 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sunset Beach (s);20.00 Jurnal. Sport; Meteo;20.55 Justiţie militară (s); 21,45 Cu ochii’n 4; 22,15 Cazuri ciudate (s); 23,05 Jurnalul de noapte; 23,20 Recurs la morală; 0,05 Marele jazz.

m ş frv 12,00 Tip-Top, Mini-Top (r); 13,00 Globul dragonului

(d.a.); 13,30 La noi; la români;14.00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care - o nouă provocare; 16,00 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 18,15 Se întîmplă acum!; 18,45 Telejurnal; 19,20 Virtuozi ai instrumentelor populare. Luca Novac - taragot; 19,35 Punct şi de la capăt; 21,10 E dreptul tău!; 21,40 Afaceri la cheie;22.00 Sport plus; 0,30 TVM Mesager.

7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi

neliniştit (s/r); 10,45 Pensacola, forţa de elită (s); 11,30 Jake şi Grăsanul (s); 1,230 Dădaca (s/ r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,05 Film: Erori fatale (Anglia 1982);

114,40 Film: înscenarea (r);16.10 Tînăr şi neliniştit (s);16.55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Cursa cea mai lungă (s); 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt;19.00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Film: Dincolo de limite (SUA 1991); 21,55 Ştirile Pro TV;22.00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Film: Fotbal fără egal; 1,00 Jake şi grăsanul (s/r); 2,00 Ştirile Pro TV (r); 2,30 Film: Erori fatale (r); 4,00 Cursa cea mai lungă (s/r); 4,45 • Babylon 5 (s).

7.00 Dimineţi clujene; 8,00

Dimineaţa devreme;-10,00 Ştiri;10.10 Tropical Heat (s); 11,00 Film: Ziua cea mare (Anglia 1995); 13,00 Ştirile amiezii; . 13,15 L.A.Doctors (s); 14,00 Decepţii (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Divertisment: Vouă; . 17,25 Intrigi.în Paradis (s );..19.00 ' Observator;' 19,55 Divertisment Vouă; 20,00 Film: în slujba Majestăţii. Sale (SUA. 1969);'22Ţ)0 Observator; 22,25 ; D ivertism ent/Vouă; 22,30 - Marius ;Tucă. Show; 1,00 Navanro (s); 2,30 ScandalulŢs/ r); 3,15 Suflet rebel (s/r); 4,00 IntrigUîn Paradis (s/r); 5ţ00 Hombrâs - războiul sexelor (s).

L u n i, 10 a p r ilie -E ? 7,00 Karaoke

(r,: 8-00. Dimineaţa . cuPrima; 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Dosarele Y; 14,00 De colo - colo (mag.); 14,30 Apel de urgenţă; 15,00 Vacanţă â la Petrişor; 15,30 Motor; 16,00 Real TV; 16,30 Exploziv; 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus; 18,30 Camera ascunsă (div.); 19,00 Frontal; 20,00 Dosarele Y; 21,00 Brooklyn South (s); 22,00 Frasier (s); 23,00 Special; 0,30 Film artistic.

:’ 6*30 Micuţele C J iS IliS lf doamne (s/r); 8,15 Căsuţa poveştilor (r); 8,45 Floare de aur (s/r); 11,00 Film: Jungla din sera . de orhidee (r);12.15 Filmul de acasă:- Supravieţuirea (r); 14,00 Antonellg (s); 14,45 Verdict: crimă! (s); 15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,15 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei; 17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 20,-00 90-60- 90 Fotorhodele (s);; 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca de acasă: Hoarda sălbatică (SUA 1969); 0,30 Dragoste şi putere (s/r); 0,55 Verdict: crimă ! (s/r); 1,45 Profesiunea mea: Cultura - realizator Nicolae Manolescu; 3,05 Ştirile de Acasă (r). T E L B 7 7,00 Ştiri; 7,10

/ / . Bună dimineaţa; Z / o b C România; 9,00

Forţa Destinului (r); 10,00 Ştiri;10.15 'Teleshopping; 10,30 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 11,30 Rendez- vous ia Tele 7 (r); 12,30 Ora unu a venit (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Primul pas; 18,50 Loto; 19,00 Dincolo de anul 2000; 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Dincolo de stadion; 23,30 Cutia- muzicală (r); 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,45 Telejurnal; 2,30 Economic. ABC (r).

15.00 Postmeridian; 17.00* Linia

cNjijAppcAîntîi; 18 00 comorile Ardealului - realizator Mircea Virgil Sime; 19,00 Bîrfe - realizator Horaţiu Truşcă; 20,00 Econom ic ABC ; 20,15 Documentar; 21,00 Film serial: Secţia de poliţie; 22,00 Dintre sute de ziare.Redacţia nu îşi asumă responsa­

b ilita tea pentru sch im bările in terven ite în program ele posturilor de televiziune. ■

TEATRUL MAGHIARAstăzi, de la ora. 20: ",

SFÎRŞIT DE • PARTIDĂ

de Safnuel Beckett

■ ~ ■ LunL 10 aprilie-.06:00-1 V W P R I M U L SALUT. 074)0,08:00.09:00,10:00,

13 :00 ,14 :00 ,15 :00 ,1600 .1700 .16 :00 ,21:00Stfn ;06:50, ' 07:00 Horoscop , 07 :20Revista presei locale, 7,40 Ştiri pe

" Z & f h \ scurt; 08:20,17:00 C D Sport (Mihai P e tru j^ ) , 8:40 Ştirile pe scurt, 09:20,15:20 C e mai crede lumea, 9:40,16:40 Colecpademirăn, (Mihai Dragotea); 10,40 în sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi);11:00 -13:00 M E S A J FM, 14:00 -18:00 C A L E I D O S C O P CD, 15,20 C e mai crede lumea-, 17:00 Stiri+CD Sport; 194X1-21:00 Cuiul lui Pepelea (Tudor Runcanu),21 -.30-^3:00 între egali(Cristina Stihi).

- , - LunL 10 aprilieR a d i o S o m e _ .6 ,00 s ă r i t u r a InFA. 6 S . U M H ,------------------------ P A P U C ! - maxima, meteo,

h o ro s c o p , o o w e rp la y - p re ţu r ile p ie ţii - 'C e - a fo s t i e r i? '- rezumatul

even im entelor din ziua preceden tă - “C e va fi astăzi?” - prognoza evenim entelor din ziua In curs - “Vocea trotuarului* - sondaj umoristic- programul cinem atografelor - programul T V - even im ente culturala- sfatul medicului - “Tura prin p a ie ’ -re ţe te gastronom ice - revista presei - "C e l mai matinal te le fon ’ - concurs - sport - 'O f-ul ctujenilor-- p rob lem ele concetăţen ilor noştri - informaţii rutiere - programul zilei la R ad io Son ic - “B 3sca cu B rete le - umoc 10.00 T R A F IC - m uzica; animaţie, powerplay - intervenţii telefonate d e la even im en te în curs d e desfăşurare - invitaţi in studio - concursuri 14.00 S O N IC B Y R E Q U E S T - ded ica ţii m uzicale, 16.00 S C H IM B U L D O I - retroSDectiva even im en te lo r a le i, interviul emisiuni*, sport - "Of-ul c lu jen ilo r ' - răspu n su ri - Po liţia| în d irect, 18-00 S t S f P S Ş t i ir ij i A R E - D rezen tare album e (Manus A o u ). 19.00 S O N IC B Y R F O U E S T - ded icaţii m uzicale, 19.45 P O V E S T E A O E S E A R Ă - novesti pentru cop ii d e toa te vîrstele, 20.00 S O N IC B Y R E Q U E S T ? d ed ică r ii r a u ? c a le . 2 1 .0 0 M O N D O S P O R T - re trospec tiva Aven ifoeritefor sportive. 22 .00 N O N -STO P - muz.cal nocturn

Luni, 10 aprilie ŞTIRI : 09.00, 10.00 ,12.00 , 15.00 ,16.00;

BBC-06.00 .11.00 ,14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - S I IP F R MATINAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog (8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-EĂTRULADE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.l5);. -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 13.20 -Sfatul Bătrânilor-BBC; 17.00-18.00 Show pe ei = Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - Power Play 12.00- 18 nn-CAI EIDOSCOP fm: 20.00-SNrgia, 24.00-01.00Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu, 01.00-6.00 Unde Magice

Luni, 10 aprilie ■; 'J ţ , Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox. 4 minute): •

_ £ L -rH it— 5;30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; ygXOMTACT 13;30; 14.30; Ţ5:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30;21:30:22:30. ' , '

5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00- 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seară de seară. 24:00-01.00 România - Bosnia - via satelit- realizator Andu Campu, Emisiune dedicată păstrării legăturilor cu batalionul românesc aflat la Zenica cu cei de acasă. Actualitate, muzică, dedicaţii.

RADIO CLUJLuni, 10 aprilie

6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică/prezentată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. Prezintă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-11,15 Emisiunea partidelor parlamentare. 11,15 A patra putere. Prezintă Lucia Tibre. 12,00 Radiojurnal transilvan, 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,1,5 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. Prezintă Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Doina Borgovan. 18,30 Crochiuri muzicale, prezintă Florin Pruteanu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Ucenic la muze Redactor: Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri,.20,10 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. ,

RADIO RENAŞTEREA 91,2 MHz FM

CABINET MEDICAL ONCOLOGICCLUJ NAPOCA str.PROF C/ORTEA nr.9

(cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II-

Prof.dr. LUC IAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncglogie)

L , M i: 15-18; M a, J : IB ^ -1 8 ".

Dr. VALENTIN PO PESC U(C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 ” -1 6 ; V : 1 5 -1 7S : 9 - 1 1 .

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L , Mi: 18 - 20; M a, J : 18:“ -20 V ! 16-20

P R O G R A M A R E - te l/ fa x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

Tn timpul o re lo r d e funcţionare _________ (a cabinetului

' POLICLINICA^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECDGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA . RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE -

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler- Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări cilologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21Medic de gardă: orele 21 - 7 . .. Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.G3. ' ,

M CABINET WlEDiCAL DE l£] STOMATOLOGIE -

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologica jcomplexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la tel.: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13. ap. 12

(autobuze: 35, 43, 46)Consultaţii, tratamente::

C H IR U R G IE IN FAN TILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19Pediatrie:

L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.Medicină generală:

ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12..

Informaţii, programări, telefon: (064)

12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. DNIV.Dr. MIHAI CALUGARD. Dr. ANGELA CÂIUGĂRD

Str. Prahovei nr. 11( l în g ă b is e r ic a B o b )

L, M i, V -17-20 - S , . .. - 8-12. Tel.: 42.56.18;. tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

HBORATORll DE SMTITE MIMII.i CIA'Jstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri,

între o re le 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. _____

1998 - A avut loc vizita Tn Statele Unite ale Americii a ministrului român de Externe, Andrei Pleşu, unde acesta a avut o serie de discuţii cu secretarul american de stat, Madeleine Âlbright, privind problema admiterii României în NATO.

)u i m i

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

Adevărul de Cluj

LimniteBe d ip lo m a ţ ie i p r e z id e n ţ ia le a m e r ic a n eîntrevederea din 25 martie dintre liderul ■

de la Casa Albă şi liderul militar pakistanez Pervez Musharraf şi convorbirile din 26 martie cu preşedintele Siriei, Hafez al-Assad s-au soldat cu puţine realizări, deoarece nici unul dintre interlocutori nu s-a aflat în starea de spirit necesară obţinerii iinui progres. Deşi SUA constituie singura superputere astăzi, acest lucru nu garantează cooperarea din partea unor lideri intransigenţi ca generalul Musharraf şi dl al-Assad.

La 26 martie, la Geneva, dl Clinton s-a străduit de bună-credinţă pentru a găsi un teren comun în poziţiile de negociere israeliano-siriene privind înălţimile Golan, dar nu a reuşit decît să constate că preşedintele sirian nu s-a clintit din poziţia cunoscută privind problemele aflate în dispută, legate de frontiere şi securitate. Acest regres este dezamăgitor. Exceptînd situaţia, în care negocierile de pace dintre Israel şi Siria ar avea şansa de a fi revigorate curînd, este puţin probabil ca în prezent să se ajungă la un acord înainte de retragerea israeliană din Liban, prevăzută în iulie. Capacitatea d-lui Clinton de a media o pace de compromis va Intra în declin în condiţiile în care mandatul său se află pe ultima sută de metri.

Printre problemele majore ale negocierilor israeliano-siriene se află modalitatea retragerii israeliene de pe înălţimile Golan, garanţiilor de securitate pe care le vor primi în schimb, unde se va trasa frontiera definitivă şi statutul staţiei electronice de ascultare, de pe Muntele Hermon din Golan. Este posibil ca Siria să accepte această staţie dacă va fi condusă de observatori militari americani sau francezi, idee respinsă de unele oficialităţi israeliene care cred că este necesar un control direct asupra acestui echipament care i-ar putea avertiza la timp asupra unui eventual atac militar.

De la negocierile din luna ianuarie de la Stepherdstown, premierul israelian Ehud Barak şi-a reafirmat angajamentul

în vederea unei retrageri unilaterale din Liban, pînă în iulie, un demers care ar lipsi însă Siria de ,o parte-cheie de negociere. Aceasta a suscitat temeri că Israelul şi Siria ar putea aluneca pe panta unei confruntări militare directe dacă nu se ajunge la un acord înainte de luna iulie. La Ierusalim, ministrul israelian. al Apărării, Ephrainm Sneh, a declarat că ceea ce face imposibilă reluarea negocierilor este faptul că autorităţile siriene “sînt intransigente privind ceea ce ar trebui să ofere pe linie de securitate

(“The New York Times”)

o*. v* }**>.

şi au o concepţie diferită despre normalizarea” relaţiilor. înainte de negocierile de la Geneva, o înaltă oficialitate a Administraţiei Clinton a declarat presei că “este important ca Guvernul sirian să demonstreze poporului israelian că, dacă Israelul va retroceda unele din înălţimile Golan sau pe toate, va obţine mai mult decît o simplă bucată de hîrtie.

Prin decizia care a suscitat ample dezbateri de a include Pakistanul condus de un regim militar, pe lista turneului diplomatic din Asia de Sud, preşedintele Clinton şi-a stabilit singur o provocare dificilă. El trebuia să se asigure că prezenţa sa în această ţară nu va fi interpretată drept o aprobare a loviturii de stat care l-a adus la putere pe generalul Musharraf în urmă cu cinci luni, sau a politicilor periculoase pe care le-a urmat Pakistanul de atunci, printre care şi incursiunile în Kaşmirul indian, relaţiile îngăduitoare cu grupări teroriste şi continuarea angajării pe linia proliferării nucleare. în cele şase ore cît a durat escala diplomatică de la Islamabad din 25 martie, care a inclus şi o întrevedere de 90 de minute cu generalul Musharraf şi un discurs televizat ferm adresat poporului pakistanez, dl Clinton a transmis mesajele corecte, dar nu a primit răspunsul aşteptat într-adevăr, in cadrul unei conferinţe de presă care a urmat după vizită, generalul. Musharraf a lăsat Impresia că nu a auzit un cuvînt

din ceea ce a spus dl Clinton. Este adevărat însă că oficialităţile din cadrul Administraţiei americane nu s-au aşteptat la un progres imediat.

Din cauza relaţiilor strînse pe! linie de­servirii secrete care s-au afirmat între SUA şi Pakistan în timpul războiului rece şi demersului de a expulza trupele ruse din Afganistan, unii lideri militari pakistanezi îşi imaginează că autorităţile de la Washington îi vor sprijini automat într-un eventual conflict. Prioritatea absolută a d-lui Clinton a fost aceea de a dezminţi această presupunere periculoasă. Dar el a trebuit totodată să dea clar de înţeles, aşa cum a făcut-o în discursul televizat, că SUA apreciază relaţiile îndelungate de prietenie cu , Pakistanul şi că acestea se vor putea încălzi din nou dacă Islamabadul trece la strategii mai palpabile. Mai concret, autorităţile pakistaneze trebuie să îşi asume o abordare mai paşnică privind Kaşmirul, să manifeste intransigenţă faţă de terorişti şi să facă progrese convingătoare în vederea semnării tratatului de interzicere a experienţelor, nucleare ' şi pe calea instituirii democraţiei. în'discursul televizat dl Clinton le-a spus pakistanezilor că în loc să asiste la un viitor colaps economic şl la un potenţial război ar trebui să opteze pentru calea securităţii economice şi a păcii.

Potrivit unor oficialităţi de la Casa Albă, unul din obiectivele escalei dîn Pakistan a fost acela de a păstra deschis dialogul. In cazul deteriorării grave a situaţiei din Kaşmir - aşa cum se teme Administraţia americana -. preşedintele Clinton se situează în prezent pe o poziţie mai bună de negociere directă cu generalul Musharraf. Dar, aşa cum a spus la New Delhi, dl Clinton a dat clar de înţeles generalului pakistanez că SUA nu vor media în criza din Kaşmir, un mesaj pe care generalul nu a vrut să îl audă. Spre deosebire de autorităţile indiene, liderul pakistanez ar dori ca disputa privind Kaşmirul să fie soluţionată prin mediere internaţională.

M i m i c i

( S r a t l s S

• patru luni nu plăteşti abonamentul• 250 de minute incluse pe lună

• vorbeşti 30 de secunde, plăteşti 30 de secunde • tarif un'c 6 cenţi*/ 30 secunde (pentru minutele suplimentare celor din abonament) •b .-ît v a

Pentru mai multe informaţii, intră în magazinele SunTel, contactează partenerii noştri sau sună la 01/402. 4 4 .4 4 .

SunTel

Citeva propuneri franceze pentru consolidarea instituţiilor UE

(“Le Figaro”) .Problema centrală a construcţiei europene în cursul

deceniului care începe va fi cea a lărgirii UE. Trecerea de laO-UE cu 15 membri, în cadrul căreia decalajele de dezvoltare tind să fie nivelate, la o UE cu peste 25 de membri, în care disparităţile economice şi sociale vor fi, la început, considerabile, va reprezenta o formă de revoluţie. Mîine va fi mult mai greu decît astăzi să se progreseze împreună şi, în orice caz, efortul prioritar de “aducere la acelaşi nivel” a Europei Centrale şi de Est riscă să aibă cîştig de cauză asupra continuării aprofundării construcţiei europene. în acest context, Jacques Delors, fostul preşedinte al Comisiei Europene, are dreptate să sublinieze necesitatea unei “avangărzi” europene în jurul cuplului franco-german. Să nu confundăm însă această cerinţă cu aceea de a face UE capabilă să-şi realizeze extinderea. Pentru a rezista şocului pe care îl va reprezenta acest proces, UE trebuie mai întîi să-şi ducă la bun sfîrşit consolidarea. Acest efort a fost deja angajat în majoritatea domeniilor. Totuşi, în domeniul capital, al instituţiilor, nu s-a făcut nimic pînă acum, Tratatul de la Amsterdam lăsînd acest punct în suspensie. Conferinţa interguvemamentală (CIG) care va avea loc anul acesta trebuie să umple această lacună.

Este o realitate faptul că statele membre nu se pronunţă astăzi în unanimitate, în mod explicit, în favoarea unei anumite forme de federalism. A muta dezbaterea pe acest teren, a

ArticoLdejHubert Haenel.isenator RPR şl (preşedinte ăPDelegaţielifranceze'pentmUEiţlIliBWMip

L il w m m , -

multiplica subiectele de pe agenda CIG ar însemna a te expune riscului unei împotmoliri sau, şi mai grav, unei noi amînâri a deciziei privind aspectele cele mai dificile, acelea care privesc modalităţile precise ale procesului decizional european. Dacă Tratatul de la Amsterdam nu a soluţionat problemele instituţionale legate de lărgirea UE, în schimb, el a avut meritul de a identifica principalele probleme ale acesteia: ponderea voturilor în Consiliul Ministerial, extinderea procesului decizional cu majoritate calificată, numărul de membri ai Comisiei Europene. Soluţionarea acestor probleme şi a unor chestiuni legate de ele trebuie să constituie adevăratul test al succesului CIG.

în primul rînd, este necesar câ se examineze Consiliul Ministerial, instituţia ce deţine puterea do decizie cea mai extinsă. Or, în optica lărgirii UE, riscă să fio compromisă însăşi legitimitatea Consiliului. Monţinerea regulilor actualo do stabilire a numărului de voturi al fiocârui stat. în cadrul unui scrutin, ar duce Intr-adevăr la un dezechilibru flagrant statolo "mici", care grupează 29 la sută din populaţia UE lârgito, ar deţine 58 la sută din drepturile de vot, în condiţiile in caro cele şase state cele mai mari, care deţin 71 la sută din populaţie, nu ar avea decît 42 la sută din acesto drepturi. în scopul evitării unei asemenea degradări a reprezentativitâţil Consiliului, Franţa a propus o formulă care constă în creşterea numărului de voturi al tuturor statelor membre, dar în mai mare măsură al statelor ’mari". în privinţa acestora creşterea va fi de trei ori, Tn timp ce pentru celelalte state va fi de două ori.

Pe de altă parte, perspectiva unei UE cu peste 25 de membri impune facilitarea procesului de luare a deciziilor în cadrul Consiliului. în acest scop, este de dorit să se reducă pragul majorităţii calificate (care în prezent este de 71 la sută din voturi) la 60 la sută din voturi. In plus, Franţa propune aplicarea regulii majorităţii calificate în toate domeniile care privesc viaţa economică şi socială a Comunităţii, exceptînd opţiunile energetice, care vor respecta regula unanimităţii.

în al doilea rînd, o Europă lărgită va avea mai mult ca oricînd nevoie de o Comisie Europeană puternică, independentă şi ai cărei membri sâ deţină prerogative egale, deplin capabilă să îşi îndeplinească' rolul de legătură între statele membre. în această perspectivă, Comisia ar trebui să includă un singur reprezentant din fiecare stat.membru. O asemenea formulă, care ar avea drept consecinţă desemnarea de către cele mai mari state membre a unui singur comisar,Tn locul celor doi numiţi în prezent, nu ar putea.fi totuşi preconizată decît însoţită de reechilibrarea substanţială a voturilor în cadrul Consiliului Ministerial menţionată mai sus. Dacă nu se va proceda astfel, dezechilibrul în detrimentul statelor "mari” va fi şi mai mare. în plus, pentru a se evita o predominare a intereselor naţionale, preşedintele Comisiei va trebui să deţină o autoritate sporită asupra membrilor acesteia, acordîndu-i-se în mod explicit posibilitatea - de a-şi remania echipa.

Punctul cel mai delicat este fără îndoială cel privind raporturile dintre Comisie şi Parlamentul European. Condiţiile căderii Comisiei Santer au pus în lumină riscul de a asista la instituirea, cu ocazia Tratatelor, a unui “obicei instituţional" care plasează Comisia într-o poziţie de strînsă dependenţă faţă de Parlamentul European. Parlamentul European trebuie să deţină prerogativele necesare pentru a cenzura Comisia în ansamblul ei, dar în nici un caz un comisar luat separat Mai mult, responsabilitatea Comisiei nu ar trebui Implicată decît printr-un vot explicit al majorităţii membrilor care alcătuiesc Parlamentul European, fiind luate în calcul numai voturile favorabile cenzurii. în sfîrşit, o UE lărgită va trebui să aibă o funcţionare destul de flexibilă pentru a permite anumitor state membre să progreseze împreună mai rapid, fără a fi nevoite să aştepte ca toate celelalte state să fie pregătite să o facă. Tratatul de la Amsterdarri a introdus în acest sens posibilitatea de a lansa “cooperări consolidate”. Dar, condiţiile puse unor asemenea iniţiative sînt mult prea restrictive. Este necesar, deci, ca acestea să devină mai flexibile.

Aceste cîteva propuneri au drept unic scop acela de a facilita funcţionarea unei UE lărgite. Ele nu exclud sub nici o formă continuarea, într-un alt plan, a dezbaterii necesare privind constituirea în cadrul ei a unei “avangărzi” sau a unui “nucleu dur” al UE, cu alte cuvinte a unei federaţii de state-naţiuni. Europa lărgită va avea nevoie de o forţă de antrenament iar europenii nu trebuie să înceteze să-şi mai pună întrebări privind sensul dorinţei ^ -‘----------1‘nţde a trăi împreună.

în-£Utind^taJZlui-Napana

Festivalul NationalETER N A E P IG R A M Ă

ediţia a Xl-a, 14-15 aprilie

ROMANII Ş l POLITICADin atîţia demnitari Cu statut de tipi notabili Sînt şi mulţi parlamentari, .Dar mai mulţi par lamentabili.

Eugen ALBUESTETACitindu-mi azi intertextura Ea a pretins, şi nu se schimbă, Să-mi decodez literatura Măcar modem. în altă limbă.

Ion ARCAŞ

ACEEAŞI S O A R T Ă ' / P : r f fSe afirmă greu epigramiştii.Pe drumul lor se poticnesc,La Tel au soarta ca artiştii Căci criticii îi... potcovesc.

Ionel ANDRAŞONl

DEMOCRAŞi la noi. în România, învăţăm democraţia;Prindem alfabetul ei.Poate. în mileniul trei...

Alexandru BĂEŢANe m ig r ă r i ; ' * ;" " ’ '; t -Ce mulţi tot pleacă dintre-aceia Ce n-au ajuns la vîrsta-a treia! Şi rromii pleacă-n val, cu şatra. Râmîn doar cei de vîrsta-a patra.

ton BINDEA

DREPTURILE OMULUI ' . "Şi oamenii cinstiţi şi hoţii Şi trădătorii, patrioţii, Pe-aceeaşi treaptă-s în prezent...Uitaţi-vâ în Parlament]

Marin BOŢOC

INDIGNARE PATERNĂ . ' Profesorul te-a-ndemnat Sâ înveţi ca un turbat?Poţi sâ-i spui câ-i un mişel. Vrei s-ajungi milog, ca el?

Aurel BUZGĂU

CURTEZAN :Te lupţi mereu - c-aşa-i berbantul -Sâ-i intri-n cap unei femei Şi cînd s-ajungi la mintea ei, Mai dai şi-acolo peste... altul.

Cornelia COCIŞ

PROPUNERE NOCTURNĂ ! jîFată dragă, mi-e cam greu, Da-ţi propun, fără ocol:Vin, drăguţă-n patul meu Că eu m-oi culca în hol.

Aiistotel CRUCEANU

T> W D ^I/m ciLli&EÂw Z"SEugen Albu - FI. Piersic Frumoşi, bogaţi, inteligenţi,Nu au nevoie de talent Dar ca toţi oamenii galanţi Ei au nevoie... de talanţi.

loan FENEŞAN

RECOMANDARE Indiferent ce unii au să spună Secătuit de lacrimile mele, în locul lor am pus ţuică de prună.Deci nu mă. clătăriţi că fac... mărgele.

Vasile B. GĂDĂL1N

INVESTITORII STRĂINI 'Vin investitori voioşi, îi primim politicoşi,Se opresc şi ne admiră.Pleacă sprinteni... cum veniră...

Gabriela GROZA

■ FETELE..: " ' v ~ 'Âh, frumuseţe românească! Pe-autostrad’a risipirii Uşoare prăzi nesăbuirii Servind... coloana şoferească.

Ana MARINOIU

REVĂSTĂ CICĂLITOARE JLa înmomiîntare în sicriu ea zace;

Soţul un gînd are:“Dai un ban... dar tace!"

loan MARINESCU

SCUZA1De-acest ministru ce să zic? De cînd a penetrat Olimpul,Nu face absolut nimic,Căd asta îi răpeşte timpul!

Titu OLTEANU

EMIGRANTUL U.S.A. ’ *Pui de dac ce-şi vinde matca, Ţara, pentru El-Dorado,Şi-n curînd va fi tratat ca ... un gîndac de colorado!

Radu PĂCURAR

G U V E R N A M E N T A LĂ '-" f Mai ieri golani, azi talibani,De prin saloane sau maidane. Muncesc de nid măcar doi bani, Dar încasează milioane!

Eugen POP

PIETONUL “ 'E feridt că fost-a an de an Un om echilibrat şi înţelept - Nu a murit ca prostul la volan, Ci l-a călcat cu Fordul un deştept!

loan POP

PARLAMENTARĂl-am votat demult. Şi-acum Mor speranţele pe drum - Dar şi drumul, mi se pare,E pe ultima... cărare!

Marian POPESCUOPINIA (ROMÂNULUI) f j f f iDeşi unii-s plini de ei Rîvnesc la bănuţii mei - Pentru trei verzi mititei Ne pretind turme de lei!

loan RAŢIU

KOSOVO ........Kosovo? vechea poveste:S.UA. hegemon pe Terra...Că şi azi dictonul este Tot “Divide et impera"!

Alexandru STĂNESCU

R U G Ă ~’ ~ f i ( ' '

Cui să-i dăm dreptate. Doamne, C-au trecut vreo zece toamne Şi-n loc să trăim mai bine, Ne-ntrebăm: “Cine-pe-dne?l“

lulia TATOMIR

m ţ iN u ! ” ........ ..Un singur “Da” rostit la. Sfat într-o fiinţă i-a legat Şi fiecare “Nu" apoi,A rupt un fir şi-acum sînt doi.

Olimpia TODORAN-GABOR

VAMA DE LA PRUTVama asta. rod al minţii Unei hrăpăreţe naţii,La lEŞIRE-mi ia părinţii,La INTRARE îmi ia fraţii...

Efim TARLAPAN

p M ţ e ă n u WGeaba-a fost recunoscut Serios, şi cult, şi bun, .- Că la Petre n-a ţinut “Doar o vorbă să-ţi mai spun"..

Mihai TEOGNOSTE

ELASTICITATEA LEGII "Pentru-un ou sau o licoare, Este loc la închisoare;Crimă şi delapidare - Dura Lex... cu suspendare!

Valentin VIŞINESCU

SPRE MILENIUL' TREI " " - -Cu fundu-n sus, umanitatea Se decretează azi “legală”, Că-n lume anormalitatea Luată-i drept., stare normală! Teofil VOINESCU AMADEUS

""Selectate de "Silvia POPESCU

DICŢIONAR DE PRONUNŢARE A LIMBII ROMÂNE(Romanian Pronouncing Dictionary • Rumănisches Âusspracheworterbuch)

Compatrioata noastră, distinsa profesoară dr. dr. Ana TĂTARU (fost cadru didactic la Mannheim şi Haidelberg, Germania, şi Cluj-Napoca) ne dăruieşte în această primăvară, graţie Editurii CLUSIUM (Colecţia “SAPIENTIA ”, Seria DEM «Dicţionare - enciclopedii-manuale», DICŢIONARELE CLUSIUM), ediţia a 11-a a unei cărţi de mare utilitate pentru studiile româneşti, pentru studenţii interesaţi să înveţe limba română, remarcată şi comentată favorabil în momemtul apariţiei primei ediţii.

Portret de autor: Fiică a preotului Vasile Tătar din Bistriţa, Livia Ana Tătar (Ana Tătara) a absolvit Universitatea din Cluj în 1950. Profesoară de liceu pînă în 1958, între 1958 şi 1970 a fost asistent şi apoi lector la Catedra de engleză a Universităţii clujene. Refugiată în Germania în 1970, a funcţionat ca lector la Universitatea din Mannheim şi la Editura Springer din Heidelberg. A obţinut primul titlu de doctor la Bonn (Germania) în 1975 şi pe cel de al doilea în 1995, ta Cluj-Napoca. A publicat peste 100 de lucrări ştiinţifice şi următoarele cărţi: A contrastive study o f the pronunciation o f Rumanian and English, 1975; The pronunciation o f Rumanidn and English: two basic contrastive analyses, 1978; Rumănisch: die Aussprache - Româna; Pronunţarea - Rumanian Pronunciation, 1983; Rumanian Pronouncing Dictionary Rumănisches Âussprăcheworterbuch - Dicţionar de pronunţare a limbii române, voi. I şi II, 1984; 0 româncă printre străini, 1996; Limba română - specificul pronunţării în contrast cu germana şi engleza, 1997.

A n a Tătaru

l P R O N U N Ţ A R E A L IM B II R O M A N E

ROMANIAN PRONOUNCING DICTIONARY

RVHÂNISCHES . ÂUSSPRĂCHEWORTERBUCH

* y .

Lucrarea D ICŢIO N AR DE PRO NUNŢARE A L IM B II ROMÂNE - rod ăl unei munci

ştiinţifice de o devoţiune rar întîlnită - apărută în ediţia I în 1984 la Heidelberg, cu titlu şi explicaţii în trei limbi, este, se pare, unicul dicţionar de pronunţare a limbii române standard, publicat vreodată, fiind, în acelaşi timp, singurul prezentat în întregime cu transcrierea fonetică internaţională IPA (International Phonetic Alphabet). “ Munca Ia acest dicţionar, care a durat-două decenii, în condiţii foarte grele, atît la adunarea materialului

şi a documentării ştiinţifice Ia Cluj (în timp ce am scris lucrările mele de doctorat), cît şi în Germania, unde a apărut Ia Heidelberg ediţia I în 1984, merită să fie luată în seamă de un ziar de prestigiu, ca al dumneavoastră” - ne scria, cu puţină vreme în urmă dna dr. dr. Ana Tătaru, Ceea ce şi facem şi nu numai că luăm în seamă această lucrare impozantă, ci o recomandăm românilor şi străinilor care locuiesc şi studiază în România. în plus, cercetătorii pot compara sistemul de pronunţare a limbii române cu sistemele altor limbi, studiul pronunţării limbii

române încadrîndu-se astfel în cercetarea ştiinţifică mondială. Aprecieri elogioase la prima ediţie au formulat personalităţi ale lingvisticii mondiale precum: prof. dr. A.C. Gimson, prof. dr. Masao Onishi, prof. Gelu Ionescu, Al. Graur, prof. dr. A lf Lombard. Asemeni primei ediţii, şi aceasta a doua este scrisă în memoria tatălui autoarei, preotul Vasile Tătar, ucis de comunişti.

Lansarea cărţii va avea loc astăzi, cu începere de la ora 13, în Sala

Muştea” a Bibliotecii Centrale Universitare “L. Blaga” din Cluj- Napoca (str. Clinicilor nr. 2). Cu aceeaşi ocazie vor mai f i lansate: volumul de schiţe umoristice intitulat. Inmormîntare via FM I de Viorel Cacoveanu, precum şi volumul de versuri Priveşte-mă Doamne semnat de Virgil Todeasă, apărute, toate, la Editura CLUSIUM:

Michaela BOCU

Săptămîna filmului haiducescTRANDAFIRUL GALBEN

Manifestarea, care a debutat la Cluj-Napoca în 7 aprilie a.c.- în organizarea Radef Româniafilm, a Fundaţiei S P IR IT RO M ÂNESC, cu sprijinul Primărieimunicipiului Cluj-Napoca - propune cinefililor pentru mîine, 11 aprilie (orele 12, 14,30, 17, 19,30) filmul TRANDAFIRUL GALBEN, producţie a Casei de filme 5, în regia lui Doru Năstase. în distribuţie: Florin Piersic (Mărgelatu), Marga Barbu (Agatha), Ion Dichiseanu (căpitanul Mărgărit), Ioana Pavelescu (Mariţica Ghica),- George Motoi (lt. Deivos), Traiaii Stănescu (Aga Mavrodineanu), Papii Panduru (Marţolea), Mihai Mereuţă (Oseacă), Vistrian Roman (lt. Corlăţescu), Dinu Iancuiescu (Tala’at), Ion Marinescu (doctorul Ghiulamila), Constantin Codrescu (Roseti), Cseg Szabolcs (Buză de Iepure). Continuînd acţiunea şi înlănţuirea evenimentelor din filmul “Drumul oaselor”, eroii, în frunte cu Mărgelatu, traversează o serie de întîmplâri, depăşesc alte nenumărate obstacole, urmărind aducerea în ţară a armelor cumpărate la Viena cu banii rezultaţi din odoarele şi valorile lăsate de domnul Tudor, cu această , destinaţie. Purtînd acelaşi mesaj profund patriotic, situîndu-se în aceeaşi perioadă de efervescenţă social-politică ce a caracterizat

pregătirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române, filmul TRANDAFIRUL GALBEN se înscrie în aria tematică a filmelor cu caracter educativ- patrioticdin filmografia noastră.

Sărbătoare a cugetului curat: ANUL EMINESCU

Marţi, 11 aprilie a.c., cu începere de la ora 13,30, la clubul Teatrului Municipal Turda va avea loc o sărbătoare a cugetului curat, care se va desfăşura în contextul ANULUI EM IN ESC U , moment care prilejuieşte prezenţa următorilor scriitori şi gazetari clujeni şi turdeni: loan Pavel Azap, Michaela Bocu, Mariana Bojan, Traian Brad, Viorel Cacoveanu, Ilie Călian, Doina Cetea, Constantin Cubleşan, Ion Cristofor, Virgil Deceanu, M ihai Dragolea, Tatiana Mateianu, prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Mircea Opriţă, Petru Poantă, loan Pop, Mircea Popa, Aurel Rău, Tudor Dumitru Savu, Miron Scorobete, Teodor Tanco, Al. Florin-Ţene, Adrian Ţion, Vaieriu Varvari, Dorel Vişan, Valentin Vişinescu. în acest cadru va fi sărbătorit scriitorul turdean Mircea loan Casimcea, cu ocazia recentei sale primiri în Uniunea. Scriitorilor din România. Momentul literar- artistic va mai cuprinde vizitarea expoziţiei de grafică a artistului plastic turdean Gavril Nechifor, precum şi o întîlnire de neuitat cu rapsodul popular

Grigore Leşe. Actorii turdeni Maria Voronca, Radu Botar şi Cornel Miron vor citi fragmente din scrierile autorului sărbătorit. Manifestarea este organizată de Filiala Cluj a .Uniunii Scriitorilor, Fundaţia “Eminescu” din Cluj-Napoca, de Centrul Judeţean Cluj al Creaţiei Populare, precum şi de Teatrul Municipal din-Turda.

In avanpremieră la Festivalul Naţional ETERNA EPIGRAMĂ

După cum am mai anunţat, în zilele de 14-15 aprilie a.c., Clujul va găzdui cea de a Xl-a ediţie a Festivalului Naţional ETERN A EPIG RA M Ă , situată sub semnul Anului 2000 - ANUL EMINESCU.-Punctul culminant se vă consuma ‘sîmbătă, 15 aprilie, cu începere de la ora 10, în sala de spectacole a Cercului Militar Cluj-Napoca. Programul se va desfăşura după cum urmează: vernisajul expoziţiei de 'caricatură a artistului Virgil Tomuleţ; prezintă: Ilie Călian; lansări de carte: O antologie a epigramei româneşti actuale; prezintă: Petru Poantă; Efim Tarlapan - 4 cărţi, apărute recent: epigrame, poezii, proză, ghicitori, prezentate de loan Pop; Spectacol de epigrame şi -madrigale; varietăţi, program muzical susţinut de rapsozii Marioara şi Grigore Leşe, dans modern, balet clasic. Manifestarea se va încheia cu festivitatea de premiere; între invitaţi primarul Gheorghe Funar’ actorii Florin Piersic şi Dorel Vişan. Să mai spunem

că prestigioasa manifestare, . ajunsă la cea de a Xl-a ediţie, este organizată de: Consiliului Judeţean Cluj, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” , Centrul Creaţiei Populare, Inspectoratul pentru Cultură aî judeţului Cluj, Cercul Militar şi Cenaclul Epigramiştilor Clujeni “ SATiRICON”.

Dansatorii gherleni invitaţi în Ungaria

Micii dansatori ai Clubului “Teka” din oraşul Gherla sînt cunoscuţi şi peste hotare. în fiecare an, Ansamblul folcloric al elevilor Şcolii generale nr. 2 efectuează turnee în Ungaria şi Slovacia. Zilele trecute, pe adresa Fundaţiei culturale a sosit o invitaţie din partea edililor comunei ABA, îocalitate înfrăţită cu Gherla. Artiştii amatori din orăşelul de pe Someş vor face din nou deplasarea în Ungaria,-unde vor susţine mai multe spectacole şi vor participa la manifestările culturale prilejuite de “Zilele ABA” , eveniment monden, la care membrii Ansamblului folcloric al clubului “Teka” au fost prezenţi şi în anii trecuţi.

Pînă Ia turneul din Ungaria (ce va avea loc la sfîrşitul lunii mai), copiii gherleni vor participa şi la tradiţionalul spectacol-examen al Cursului de dansuri populare, organizat în cadrul clubului Fundaţiei culturale ‘Teka”, cea mai activă instituţie de artă din localitate.

SZ. Cs.

1 Rubrică realizată de 5 M. BOCU

_J i1938- A avut loc încorporarea Austriei de către Germania.

1997 - A încetat din viaţă Petru Creţia, Ia vîrstă de 70 de ani.

Eveniment de vîrf el vieţii cuitumle româneşti, Ql vieţii coitumle clujene

Caravana GAUDEAMUS, 6-9 aprilie 2000, şi-a închis porţile. O spun cu regret, pentru că tîrgul a fost şi va rămîne în conştiinţa celor ce i-au călcat pragul, peste 6.000 de vizitatori în patru zile, evenimentul de vîrf al Cetăţii clujene. Tradus prin 250 mp, 37 de participanţi, 27 de lansări şi prezentări de carte, premii surpriză, întîlniri de suflet, culturale, educaţionale şi politice, un program extrem de diversificat şi unitar. Pentru care merită mulţumiri, cuvintele sînt prea puţine, organizatorii, Societatea Română de Radiodifuziune şi Radio Cluj. Colegi cu har, îndrăzneţi şi dinam ici, profesionalişti în tot ce înseamnă spiritualitate.

am avut încredere în partenerii noştri de dialog de la Cluj-Napoca, şi este vorba despre cele cinci universităţi clujene. Am avut încredere în editurile clujene şi iată că s-a produs o extraordinară simbioză între editurile venite de la Bucureşti sau din ţară şi cele locale, ele putîndu-se considera fericite pentru că au onorat tîrgul atît spiritual, cît şi economic. în ceea ce ne priveşte, am încercat, pentru prima dată, şi ipostaza de organizator de tîrg ■ de carte, nespecifică profilului nostru, dar

care merită luată în calcul. Urmarea?(Am şi primit propunerea ca, în viitorul apropiat, împreună cu universităţile clujene să organizăm UNIVERSITARIA. Este o confirmare a acestei prime reuşite; M-au bucurat personalităţile care au dat curs invitaţiei noastre şi care au dat prestanţă tîrgului. După cum m-a bucurat interesul clujenilor pentru standul Societăţii Române de Radiodifuziune, un stand bogat spiritual, în carte, CD-uri, Casete, cu voci şi momente radiofonice de neuitat. Cred că este un moment de început pentru o altă activitate • Ediţia a ll-a este deja pusă în pagină. Alte elemente calitative se vor adăuga - configuraţiei primei ediţii. Cred că avem suficiente motive de satisfacţie şi pentru ediţia a ll-a • Care sînt noutăţile de ultimă oră? Radio Cluj are o linie live INTERNET. Sîntem legaţi audio în toată Europa şi în Statele Unite. Vom avea în scurt timp şi o pagină W EB , care înseamnă şi o pagină de publicitate în cel mai scurt timp”.

Ediţia I a luat sfîrşit. îi cunoaştem dimensiunile reale, succesul înregistrat, de participare, de public, de vînzare, de mediatizare. Ş i sînt convins că pe marginea tîrgului vă mai curge multă cerneală. în sensul bun al cuvîntului, al cîştigului pur spiritual. De care avem nevoie mai mult ca orieînd.

Demoştene ŞOFRON

“Cred că avem suficiente motive de satisfacţie şi pentru ediţia a*ll-a”

Florin ZAHARESCU (Radio Cluj):“Prima ediţie a tîrgului a fost o mare şansă pentru Radio Cluj. Şi, în calitatea mea de director al instituţiei, o mare provocare. Am fost entuziasmaţi încă de la început, alături de grupul de promovare a imaginii, condus de doamna Jeana Gheorghiu şi sînt convins că am reuşit un lucru foarte bun. Am reuşit deoarece

. Printre personalităţile marcante ale istoriei universale se numără şi Matei Corvin, de la a cărui dispariţie s-au împlinit 510 de ani. îl evocă cronicile vremii,- istoricii şi oamenii de literatură, mai vechi şi mai noi. Personalitate complexă, el a jucat un mare rol istoric, politic, diplomatic în Europa acelor timpuri.' Domnia sa, de peste trei decenii (1458-1490), a cunoscut momente de strălucire. Ajuns rege al Ungariei, la numai 18 ani,. cu sprijinul nobilimii mici şi a oştirii tatălui său, Matei Corvin, autoritar şi ambiţios, a ştiut sâ îngrădească puterea marii nobilimi şi să ocrotească păturile de jos, împotriva

> abuzurilor celor dintîi. Nobilimea maghiară, nemulţumită de sarcinile fiscale impuse de Matei, împreună cu fruntaşii saşi şi secui, a organizat o răscoală, în vara anului 1467,

pentru a-1 înlătura pe domn. Bucurîndu-se de sprijinul armatei şi al maselor, regele a reuşit s-o înfrîngă, fără dificultate. Acum i s-au creat condiţii favorabile pentru acţiuni politice externe, de mare anvergură. Sînt binecunoscute raporturile sale cu Vlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti, cii care, de altfel, era înrudit, ca şi cele cu Ştefan cel Mare, care au alternat de la conflicte la momente de împăcare şi prietenie.

Dar, de -ce marcăm, noi; românii, momentele istorice legate de Matei Corvin? Răspunsul este simplu: fiindcă este de sînge românesc, din familia Huniazilor. Fiul lui iancu de Hunedoara, strălucitul voevod şi regent al Ungariei, pe lîngă faptul că a. zdrobit lăcomia oligarhiei maghiare, a obţinut victorii strălucite împotriva invaziei otomane. Matei este nepotul lui Voicu şi strănepotul lui Şeiban, cnezi români, a căror obîrşie se trage din zona Haţegului şi Făgăraşului. Pe timpul domniei sale, în ciuda luptei permanente cu nobilimea refractară, Ungaria a cîştigat un recunoscut prestigiu. Matei s-a stins din viaţă, în condiţii dubioase, la numai 50 de ani. Dar, i-au rămas faptele. A fost regretat de oamenii de rînd şi nu întîmplător, mult timp a circulat expresia: “A murit Matei, a murit dreptatea” .

Municipiul nostru se bucură de valoroasa statuie ecvestră a marelui rege. Din păcate, ea denaturează adevărul istoric şi derutează turistul amator. Valoroasă ca operă de artă,

• lucrarea sculptorului Iânos Fadrusz,

dezvelită în anul 1902, pe 'lîngă măreţia personajului principal, mai cuprinde şi statuile lui Blasiu Magyar, Paul Chinezu, Ştefan Zâpolya şi a lui Ştefan Bathory. Pînă aici, nimic deosebit. Dar, printre steagurile aflate la picioarele regelui se află şi cel al Moldovei. Nu insist asupra raţiunii care a condus la acest neadevăr. Cert este că, pe soclul statuii, pînă în 1940, era un citat din istoricul N. Iorga, care oglindea realitatea. E l spunea:'“ Biru itor în războaie, învins numai Ia Baia de propriul său neam, cînd încerca să învingă Moldova nebiruită” . în anul 1940, inscripţia a dispărut. Orgoliile binecunoscute ale ocupanţilor nu puteau suporta adevărul. Regimul comunist, după -1945, reprezentat la Cluj ştim noi de cine, a venit cu inscripţia “Mathias Rex” . încercările, mai recente, au întîmpinat aceleaşi orgolii, evoluate. Totuşi, statuia şi-a intrat în drepturi, purtînd azi plăcuţa cu inscripţia binecunoscută, de dinainte de 1940, ca şi Casa de naştere a lui Matei

- Corvin. Admirînd statuia, să ne aducem aminte şi de domnul Moldovei, care, niciodată, n-a plecat steagul în faţa regelui Ungariei.

Denaturările răuvoitorilor nu schimbă nimic din meritele marelui rege Matei. El rămîne în istorie o mare personalitate care a făcut cinste ţării, de altfel, ca şi neamului românesc din care îşi trage obîrşia.

La Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” Cluj

Volume de epigram ă românească.

1 9 0 8 - 1 9 4 5^ — ----- , . Marginalizată în perioada

postbelică (1945-1970); ( f £ % \\| admisă în epoca totalitaristă

doar prin aderarea la principiile “eticii şi echităţii comuniste" (nu totdeauna fidelă acestora, c» mai mult subversivă), epigrama rom ânească renaşte după 1989 aproape exploziv, dar fără bază istorică solidă, mai mult prin convingerea “noului val" că beneficiază de “libertatea cuvîntului". Sigur, există şi “veteranii" (autorii variind între 50 şi 90 de ani), d ar actualmente, aşa cum

susţine criticul Petru Poantă, “e de observat mai întîi căapar frecvente derapaje de la spiritul epigramatic pur, îndeosebi printr-o apăsată tentă socio-mobilizatoare, în demascarea, hazlie poate, dar feroce, punitivă parcă, a unor vicii sociale")1.

Ca să revenim la matca firească a evoluţiei epigramei româneşti este absolut necesar sâ recurgem la înaintaşi, cei care au scris “de bună voie şi nesiliţi de nimeni' şi nu au fost obligaţi să treacă prin “cenzuri" mai mult sau mai puţin oficiale.

Constituirea în 1979 a- Cenaclului epigramiştilor clujeni “Satiricon", patronat aproape de la început de către Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga" Cluj, un cenaclu activ şi cu multe demersuri benefice în promovarea speciei, a prilejuit instituţiei respective achiziţionarea unor volumo de profil puse la îndemîna membrilor, dar şi a publicului obişnuit.

Ce încercăm în rîndurile de faţă nu este o sinteză a apariţiilor, o ierarhizare valorică de autori, d de a regăsi autorii şi publicaţiile care explică efervescenţa speciei în apetitul românilor pentru scrierea şi receptarea ei. Ded, vom înşira obiectiv, din punct de vedere cronologic, plachetele, rar volumele, ce pot fi regăsite în instituţia sus-amintilâ.

Prof. loan CÂMPEANU

1908CRIDIM.)2 Eplgramo. III. Buc., Tipografia “Fortuna', cu

“un raport de Domnul membru acadomidan I. Corngiani* din care dtâm: “Autorul lor este înzestrat de natură într-un mod preponderent cu darul scrutător şi fin do a descoperi contraziceri între fondul adevărat al lucrurilor şi formele lor exterioare". O "prefaţă" a autorului - două catrene, din caro îl cităm pe cel dintîi: “Crilidl, ca roi de fluturi, / Spre volumu- mi ‘or să vină; / Fluturii în zbor se-ndreaptă / Totdeauna spre lumină..."

Lipsa aparentă de modestie e suplinită de plăcerea lecturii (aproape fără poticneli după 90 de anii); “Dacă scrie-n limba Franţei, / Şi nu scrie româneşte- / Vrea cu orice chip s-arato / Că nu ştie franţuzeşte" (Altul publicist), "Poet - sărac lipit - / 'l-e viaţa-acum nababă, / De cînd s-a alipit / ...De-o babă." (Altui bard) şi "Cartea apâruta-acuma / - Cu proprietăţi ca macul - / Ce simbolică e, Doamne, / Cu coperta ca spanacul..." (Unul volum cu coperta verde).

în cele 160 de pagini peste 160 de catrene (multe ocazionale, dar şi destule de “cursă lungă" precum cele de mai sus); mai cităm Unul politician - “De-i face-aşa de mari elogii / Ministru - entuziasmat, / Nu mai încape îndoială, / Că laudă... pe-un răposat”, cu preambulul: "De mortuis nihil nisi bene".

J. NICOLESCU-CHIC. Mutre. Mutre, şarje, clipe vesele. Buc., Tipografia şi Fonderia de litere Dor. P. Cucu, 63 pagini din care 26 p. epigrame, majoritatea cu adresă directă. Cităm: "Cineva ţi-a zis maşină / Yost, dar eşti în perspectivă / Să devii - pe cît se vede - I O maşină rotativă' (N. Iorga) şi “Fecund, un Iorga junior, / Creează şi este erou. / Cam suferind de cîtva timp, / De cînd l-a tras ‘Curentul Nou" (M. Sadoveanu).

1923 ’ -RADU D. ROSETTI. Spicuiri. Buc. “Cultura Naţională",

culegere care cuprinde şi trei catrene din volumul “Epigrame", Buc., Editura Socec (nedatat), pe lîngă poezii, schiţe, nuvele, amintiri, note de călătorie. Cităm doar Unul podgorean - ; “De cînd şi-a cumpărat o vie, / Ne ia de sus cumătrul Ghiţâ;/ De nimeni nu mai vrea să ştie; / Cică-a ajuns boier de viţă" şi Unui poet cism ar - "Frantz Sax; în versuri magistrale / Cînta şi lui te-asemuieşti; / Dar le făcea originale, I Pe cînd tu - le cam pingeleşti". Cea de a treia, Domnului X, e foarte cunoscută - despre capul ce “N-a produs decît mătreaţă".

1924CIU-CEAM-FU. Ep iderm ice. Piteşti, Noua tipografie

"Artistica" P. Mitu, 64 de pagini, 58 de catrene, autorul deconspirindu-se în catrenul Mie - “Ciu-Ceam-Fu vine din China / Purtător al unui crez; / El vorbeşte-n patru versuri / Chiar de-l socotiţi... chinez". Diverse generale şi cu "adresă" - Revistei “ Flacăra” : "O! Flacăra, a ta văpaie I E un pîrjol neîmbîinzit; / Atîţia cititori, sărmanii, I S-au ars amar cînd te-au cetit".

4

(Va urma)loan POP

) ' In prefaţa la Surisul epigramei, Cluj-Napoca, 1997 y CRIDIM - Christu D im itrescu - d irec to r general în

Ministerul de Domenii, apoi funcţionar superior în Ministerul Instrucţiunii

aderare |a Com^n o'” ' Mo,dova a ratificat Tratatul de Economică d o c u m l t atelor lr|dependente şi la Uniunea Mircea Snegur semnate anterior de preşedintele

1996 - Comisia juridică din Senat a avizat favorabil cererea de' ridicare a imunităţii parlamentare senatorului PRM, Corneliu Vădim

Tudor. Cererea a fost aprobată cu un singur vot "împotrivă".

.

(

tSîmbătă plină pentru PD Cluj ,Lansarea candidaţilor din mediul rural şi dispute la lista pentru consilieri locali

r b 'cf SÎ!

într-un -cadru festiv, cu steguleţe şi baloane albastre, PD Cluj şi-a lansat sîmbătă, în mod oficial, candidaţii la primăriile din judeţul Cluj, în timpul unei şedinţe a Consiliului de Coordonare Judeţean. Candidaţii din municipiile şi oraşele judeţului, precum şi cei din mediul rural au fost prezentaţi celor aproximativ 270 de delegaţi la Consiliu.

Preşedintele PD Cluj, deputatul luliu Păcurariu, a susţinut în faţa delegaţilor o dizertaţie despre istoria PD, în care a discutat faptul că, în timpul guvernării ' Roman, România a fost „pe departe în fruntea fostelor state comuniste".

Vicepreşedintele PD Cluj, Emil Boc, a avut misiunea de a face un raport tehnic cu privire la campania pentru locale delegaţilor şi candidaţilor prezenţi • în sală. Boc le-a prezentau acestora Ghidul candidatului PD la funcţia de prim ar şi consilier şi Ghidul reprezentantului PD în Biroul Electoral, al secţiei de votare.

Prin Ghidul candidatului, cei angajaţi în cursa electorală sînt sfătuiţi să meargă din casă în casă, să organizeze reuniuni amicale şi, cel mai interesant lucru, să

oficieze toate căsătoriile din perioada rămasă pînă la alegeri, iar familiilor în care există un nou-născut să le ofere un dar simbolic.

Apărarea împotriva ApR-ului

luliu Păcurariu, liderul PD Cluj, i-a sfătuit pe candidaţii democraţi din judeţ ca, atunci cînd celelalte partide vin să le propună locuri pe liste, să ţină cont de faptul că „colegii din opoziţie lansează ideea de sistare a programului de subvenţionare a agriculturii pe baza cupoanelor”. Păcurariu s-a referit în mod dar la deputatul ApR de Alba, Nicolae Popa, care ar fi opinat pentru renunţarea la cupoane. Deputatul PD este, în schimb, convins că nid dna la sută dintre cei din mediul rural nu doresc renunţarea la cupoanele agricole.

Acuzîndu-I pe deputatul Popa, Păcurariu a afirmat despre cei din ApR că sînt „puii de cuc ai politicii româneşti”, care, odată primiţi în cuibul părintesc, ajung să-şi lichideze fraţii adoptivi.

Andreea MARCU

~ ; „XTIjj tipt - ....... I * l

i - - .... 4., > " • ; , aH . .^ .„>»<...................... im

Se anunţă o fractură în PD Clujurmare din pagina 1

Motivul este simplu: bătălia pentru locunle realmente eligibile. Despre loan Sabin Pop se ştie că nu-l preocupă mult lista locală, întrucît doreşte să candideze iar pentru Senat. Odată ales pe lista municipală şi intrat la Senat, el ar lăsa locul următorilor. Or, se spune, numărul candidaţilor PD efectiv eligibili nu este prea mare dat fiind faptul că d-l luliu Păcurariu a avut grijă să nu-i lase pe alţi pedişti importanţi să “iasă în faţă”, pentm că ar avea anumite interese “personale şi de grup”. Care ar fi interesele se poate

înţelege la citirea ordinei de pe lista a doua, pe care anumite persoane ocupă locuri nesperate pe prima.

Un lucru este clar: atît surse locale, cît şi unele din Bucureşti ne dau de înţeles că d-l luliu Păcurariu a întins prea mult coarda cu propriii colegi de partid - mai ales cu oameni cu “greutate”, cu prestigiu în organizaţie - şi aceştia vor face toate demersurile la Bucureşti pentru a-l debarca pe actualul deputat luliu Păcurariu, pe care nu-l doresc nici candidat la' postul de primar de Cluj-Napoca.

Prezenţa senatorului clujean Matei Boilâ reprezintă pentru locu itorii o răşe lu lu i de p rov in cie un adevărat eveniment politic. Mai ales cînd domnia sa îşi face prezenţa în mijlocul ghcrlcnilor ca lider al ANCD Cluj, prestigiul domniei sale creşte in mica urbe. Nu a fost a ltfe l n ic i Ia sfîrşitu l sâptdmînii trecute, cînd, în sala marc dc şedinţe a Primăriei, s-a adunat multă lume ca să-l salute pe parlamentarul clujean, in tiln irca m em brilor orga­nizaţiei locale a partidului lui Victor Ciorbca a oferit un bun prilej de a face o privire de ansam blu asupra situaţiei actuale din oraş. Curios, printre membrii ANCD din localitate găsim foarte mulţi foşti ţărănişti, unii dintre ei chiar personalităţi marcante ale acestei formaţiuni politice. Divergenţele din rindul

Senatorul Matei Bollă se bucură de simpatie la

Bherlaorganizaţiei orăşeneşti PNŢCD i-a făcut pe mulţi sâ treacă în tabăra lui Ciorbea. Unii dintre ei au luat cuvîntul la întîlnirea de la sfîrşitul sâptâmînii trecute, criticînd dur orientările

-partidului lui Diaconescu.... In sală au fost prezenţi

■ reprezentanţii tuturor for­maţiunilor politice din-

-localitate. S-a vorbit despre şomaj, corupţie, birocraţie şi despre hoţie, un cuvînt atît de des rostit în cadrul şedinţei de domnul Matei Boilă. Domnia sa doreşte o bună colaborare cu

. gherlenii, o organizaţie ANCD în care, după propria lui mărturisire, are mare încredere.

: La întîlnirea de la Gherla au asistat şi'mulţi tineri (chiar şi preşedintele Organizaţiei orăşeneşti ANCD Marius Mureşan este un tînăr student!),, ceea ce spune foarte mult în privinţa viitorului acestui partid în orăşelul de pe Someş.

SZEKELY Csaba

"Cvocâri - Ici temeliei prezentului si viitorului" - o expoziţie dedicata celor care "au ştiut sâ moara"

Sîmbătă dimineaţă a avut loc vernisajul expoziţiei documentare intitulată "Evocări - la tem elia prezentului şi viitorului", organizată de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici. La deschidere au luat cuvîntul preşedintele asociaţiei, Petrică Rebreanu, vicepreşedintele Traian Neamţu, precum şl alţi foşti deţinuţi politici. Pe lîngâ evocarea anilor grei de detenţie, prin discursul celor prezenţi s-a reamintit faptul că, încă, adevărul se cunoaşte prea puţin. “Atîtea victime şi nici un vinovat", a declarat Rebreanu, adăugind că "iertarea presupune recunoaşterea sinceră şi integrală a vinovăţiei”. Pe locul unde astăzi simbolic

se înalţă "Palatul copiilor', în timpul regimului comunist a acţionat Securitatea. Celulele de la subsolul clădirii reprezintă “mărturia : reală a supliciului nostru", a afirmat preşedintele AFD P,: care-şi aminteşte că s-a suferit enorm şi că “nimic nu i-a oprit pe ■cei care vroiau să ne distrugă”. Din cei 1.400 de deţinuţi politici închişi aici, au supravieţuit aproximativ 300. Astăzi, au putut fi restaurate abia două celule şi acestea după nenumărate intervenţii pe lîngă autorităţi, care se pare că nu doresc ca numele celor care s-au sacrificat pentru dreptate şi libertate să fie amintite.

Fotografiile, expuse în cadrul expoziţiei,

imortalizează chipul celor ucişi de comunişti: grupul maiorului Nicolae Dabijâ, cel condus de Şuşman Teodor la Răchiţele şi Şuşman Leon în Valea Aneşului, precum şi grupul de rezistenţă în frunte cu lonescu Diamandi, din zona Muntele Bâişorii. Mai sînt prezentate şi titluri cunoscute din literatura memorialistică de detenţie, unele de renume internaţional.

Printre fişele bibliografice ale martirilor rămaşi în istorie se zăresc citate celebre, printre care şi cel semnat de Seneca : “Cel care ştie să moară nu va fi rob niciodată”.

Adriana CIOTI

LidcriiUFD;îri“mijioculr6mânilotdinjudcţdlHqrghitâLiderii UFD, împreună cu aproximativ 30

de preoţi ortodocşi, membri ai partidului, au . asistat, sîm bătă, la Vlăhiţa (judeţul Harghita), la sfinţirea unei capele ortodoxe cu hramul Sf. Grigore, pentru cei 87 de locuitori români din acest oraş. La sfinţirea capelei a participat episcopul ortodox de Harghita-Covasna, P S loan Selejan, şi corul Institutului Teologic din Cluj, venit cu binecuvîntarea IP S Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului. Iniţiativa UFD de a construi o biserică la Vlăhiţa, care are 7.800 de locuitori, datează de acum doi ani, dar, iniţial, Consiliul local al oraşului, format în majoritate din membri ai UDMR, s-a opus acestei propuneri. Primarul oraşului, Rus Şandor (independent), a declarat că membrii Consiliului local au respins atunci iniţiativa fără o motivaţie, dar, în urma intervenţiilor Bisericii Ortodoxe şi ale liderilor UFD la nivel

central, consilierii locali şi-au schimbat decizia, fiind de acord cu construirea bisericii.

Pînă în prezent s-a reuşit doar construirea unei capele pentru rugăciuni, unde va sluji un preot ortodox din Odorheiu Secuiesc şi la care sînt aşteptaţi şi credincioşii ortodocşi din satele învecinate, pe lîngă cei 87 din Vlăhiţa. UFD a donat cărţi de rugăciune şi manuale şcolare în limba română, anunţînd că intenţionează să înfiinţeze şi o grădiniţă pentru copiii români din oraş. Primarul a declarat că există deja o grupă cu predare în limba română în cadrul grădiniţei din Vlăhiţa, dar nu are nimic împotriva iniţiativei UFD.

Românii ortodocşi din Vlăhiţa au spus că era necesară o capelă ortodoxă în oraş, deoarece îşi făceau rugăciunile acasă, iar botezurile şi cununiile nu puteau fi oficiate, aceste ceremonii avînd loc la Odorheiu

Secuiesc. Ei au susţinut că, pe lîngă aceste inconveniente, relaţiile interetnice din oraş sînt foarte bune şi că vecinii lor de etnie maghiară nu au avut nimic împotriva construirii unei capele ortodoxe. Românii au relatat că singurele probleme care au apărut de-a lungul timpului s-au referit doar la împărţirea posturilor în conducerea oraşului la nivelul UDMR.• Iniţiativa UFD datează de acum doi ani,

cînd o serie de politicieni de la Bucureşti au efectuat vizite în judeţele Harghita şi Covasna, manifestîndu-şi îngrijorarea faţă de situaţia românilor din cele două judeţe. Aceste Vizite au fost determinate de mediatizarea situaţiei românilor din cele două judeţe şi de conflictul dintre Congregaţia catolică "Inimi neprihănite” şi. Consiliul local din Odorheiu Secuiesc referitor la clădirea congregaţiei din acest oraş.

Sediul Partidului Noua G «o «raţIt

a fost spart'Sed iu l central al Partidului

Noua Generaţie, formaţiune al* cărei preşedinte este primarul

■ general al Capitalei, Viorel Lis; a fost spart, în noapţea de vineri spre sîmbătă, informează surse

- din partid. Lucrători ai Secţiei 8 de Po liţie s-au deplasat în Bd .C aro i I nr.40, demarînd cercetările . P o triv it su rse lo r citate, din sediul PNG au dispărut mai multe documente şi ştampile. In m omentul spargerii, conducerea partidului se ;afla la Slatina, unde urma: să înfiinţeze filiala locală, în noiembrie 1999 a fost spartă de hoţi locuinţa lui Viorel Lis.

— — t

ApR propune transformarea CSAT într-un Consiliu Naţionalf l A S p ( * 1 ] Y f t d t C ■ partidului. Meleşcanu şi-a motivat propunerea

. . privind includerea preşedintelui celui maiApR propune, prin Programul partidului puternic partid din opoziţie în viitorul Consiliu

privind reforma în armată, ordinea internă şi Naţional de Securitate "tocmai pentru a preveni siguranţa naţională,, transformarea CSAT tentaţiile, care sînt prea evidente acum, de a într-un Ctonsiliu Naţional de Securitate, în care folosi instituţiile cu mare credibilitate ale. trebuie să fie inclus şi preşedintele celui mai statului, cum este Armata, în scopuri puternic partid din opoziţie, precum şi! politicianiste şi în scopuri electorale”.depolitizarea totală şi reală a Armatei şi a Politiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Programul ApR privind reforma în armată, ordinea internă şi siguranţa naţională a fost adoptat, sîmbătă, la Constanţa, la reuniunea naţională a Grupurilor 'de studii pentm apărare, ordine, publică şi siguranţă naţională ale

Bogdan Piţigoi a

fost reales preşedinte

al TUNTCD>Bogdan Piţigoi a fost

reales, sîmbătă, pentru a treia oară, în funcţia de preşedinte al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc C reştin De­m ocrat (TUNŢCD), la Conferinţa Naţională a acestei organizaţii, care se desfăşoară la Arad.

• Piţigoi a înregistrat 179 de voturi “ pentru” , unul "îm potrivă" şi c in ci abţineri.

Delegaţii la Conferinţa Naţională şi-au ma­nifestat sp rijinu l, în unanim itate, prin vot deschis, pentru ca Bogdan P iţigo i să fie candidat pe liste le parlamentare ale PNŢCD pe un loc e lig ib il: Participanţii au apreciat această decizie drept un gest de m aturitate politică, considerînd că prin prezenţa lui Piţigoi în • forul legislativ, acesta va beneficia de posibilitatea de a se m anifesta în favoarea tin erilo r ţărănişti.

Conducerea TUNŢCD a lansat un program politic bazat pe două: idei generale: “România - stat liber şi naţional" şi “ România - tară puternică şi prospera” .

Secretarul general al . PNŢCD, Remus Opriş, a apreciat programul politic: şi ideile pentru campanie ale tinerilor ţărăn işti, iar în intervenţiile sale în timpul Conferinţei Naţionale s-a arătat favorabil propunerilor de promovare a tin erilo r ţărănişti, . arătînd că

■viitorii oameni politici ai partidului - parlamentari,

, miniştri/ prefecţi - vor -proveni din organizaţia de tineret. M inistrul de ~ Interne, Constantin Dudu lonescu, a spus că tinerii ţărănişti trebuie să facă presiuni asupra

: conducerii partidu lui pentru ca acesta să-i integreze.

ApR mai propune alocarea a 2-3% din PIB pentru înzestrarea şi funcţionarea Armatei Române, modificarea unor legi din domeniu, depolitizarea totală şi reală a Armatei şi a Poliţiei şi crearea condiţiilor necesare pentru ca cele două instituţii să-şi poată exercita atribuţile şi ” să răspundă aşteptărilor cetăţenilor” ,

Tinerii liberali îsi facJ

autocriticaMarea nereuşită a

Tineretului Naţional Liberal (TNL) - organizaţia de tineret a PNL - este .eşecul promovării "valorilor” TNL în structurile Partidului Naţional Liberal, în Parlament, în .administraţia publică locală şi centrală, a afirmat, sîmbătă, preşedintele TNL, Bogdan, Olteanu, la Conferinţa Naţională. Olteanu a opinat că această situaţie va fi remediată prin schimbarea "politicii de compromis" duse de actuala echipă de conducere, precum şi a schimbării de strategie.

"Politica acomodantă, de' înţelegere şi de compromis, pe care eu âm promovât-o, ne-a asigurat liniştea, coeziunea, forţa interioară. Ea ne-a lipsit în schimb de posibilitatea de a ne promova colegii, punîndu-i în postura de a aplica efectiv ideile noastre privind mana­gementul politicii şi politicile publice”, a spus preşedintele TNL

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

w m

w i tmm

W ' ' • OOC \

r n i

A r m n o 5 0VmmifPnJp/KJiâ finind wir.L /vr/m ♦

. •... ţ.,j. ... ■■;--■ : M/vfv ' -1 Ţi a* - :- ..,;. :-..t :v ••yrrss'.--: T - ' -"• ' -' • i , ; £ * ' >•- * r ,:* •. « - -v-. •- -. • ■

* I " ‘ ‘ t * ** <- "'J ' ‘ ■<■'- - ' ?v '• • - /• •/-£ < / . - * * *. • ' x

' ' o * , * * * ’ ^ - 2y* * " * '** J*- "tk <" ' **$>* t'*vY,4> 5 • fx\. . - r ••%••--■ > r # ■■ •: %?£* *8 < .- ' • .v * A f t ; *- - - , * / > • * ' - V - - ; fc ' - - - 3 Î - < V - , . * . • - \ . -

v --y--* r - % # . : . / « > ! -x ■ i ; -1 • ■• r v . . . . > 4 ; y a r ~ - • \ ' • • •

. X ” - ţi.. ' y - v . • - y , ţ, . y-ţ v, % , _ . / x / r *? . - y , • i 1.: ' — ' f : ' .. : , *»•-_. . <* _ ' S i . . t . . s s r J * 'I - tv-j

/ '

Koromb g% 3;, &oU

, ~~î< ' ' -yH ' - 1'' -n. - - .*• , - ,î: -/. •» --K v .- • . y- ;\ ' •Sv ’* . * . ■/ ' . - 1' r * / > - . * ♦ \ r u 1 ‘ s&

s \-«■ **«*< C ^ v\-, / , r ' " , , 1 £.*■>„

Fronjjer: ! ,

>y , - . r / , " •

^ : v y ■ * / m -

% nV

“ ™ n ! £ l . * W " . SES5S«OHM» • .»*»*»<•» W

' . ţi w-0£* ~ ' '£ Tî-- . " > - / - rJC 'V ’" / n '•-. y . • -“ . / :> ii - m d Z L - i >••- ^\ . t i . / *-' - .* * «î ti W '^ T î r *_________________I ţw * ^ - , « . .*• £ ş* - r r - J i ' ■■•- s, *ţ * ^ ' • * '

mpoSrha bulilor di» pbmMtt le de pomi ţt n t ă de n e : ^ ş iv î.-^ S^ .- .- .r:- •*•• &•■'$•■•' Q > >1 . , 'f e ‘ f | \ ~ y '•'' ( . ''\ X ■ ■ ' 1 * / • /

S t r o b y D F + K t t m i i I u s I ) F , P o l y r a m UF , Ş . t , Cţ ; V 5- J f U ^ % / ' / ; ' < / ” | -

y ;'f?*. *

y

■ v .

, - ( -A• y ' -1

:■ 1 ; ■3

!

^KBjftîiaag-Mr>TMB.^r*ir*liigP>riNWMr>BJgafc*^ . . 1 ■■ 1 -•» ■— - . I. - * ' • — — -----------------------------------------------------------

ASF S.R.L., Bucureşti, sector 1, Cfiea Victoriei Nr. 155, B . D 1 .E t.6 T e t (01) 3 1 0 2 3 4 2 . Fs k (01)31007 62. Tbc 11695 ta s fr . B A S F«JU -, T im işoara.Tel: <Q5Q 29 16 10. BASF SJU~» T A fţju M u ra ş . T«fc «065» 2 5 3 5 4 1 . M c « 094 5 0 5 3 /:»

PORTAC L U )

MOBILN A P O C A

Importator direct -Vinde din stoc-

0 Autom atizări pentruporţi incin tă şi uşi de garaj

0 Uşi d e garaj secţionaie şi basculante - bariere d e acces

0 Consultanţă teh n ică pentru autom atizare, po rţi incintă

Str. Masinistilor 174, tel: 064/136318 mobil: 094/773435, tel/fax: 064/432769

ERt / p a P-jo Timolei Gpariu nr.l 5/45bl/fax: 0M‘l 90787, 198802 fose de marcaf fiscale

[ PA^rft

PARTNER 500MADE IN SWITZERLAND

cea mai mica casă dc marcat

fiscală dimensiuni mm: 283{w)xl 21 (d)x85(h) acumulator incorporat ptr. 1.000 bonuri

p o i o i o n p C I imprimare termică silenţioasa, 18 coloane - 0 1 2.00O PLU, 5 departamente, calcul stocuri

C O N SIG N A Ţ IA L ID If l

B-du l 21 Decem brie nr. 3/2

vinde şi primeşte spre vîrizarc diverse bijuterii din aur, argint. cu sau fără pietre preţioase, diverse obiecte vechi, tablouri vechi/: .. .,

Zilnic între orele 10-17.1 Telefon 430.491 |

S.C. Legume Fructe SJLcu sediul în C luj-N apoca, *

Caica Baciului nr. 1-3, £ vinde, in c lu s iv p c 6

cup oa ne a g r ic o le , cartofi - material săditor - In preţul dc 2,500 Ici. în

preţ este inclus ş i T.V.A.Informaţii la telefon 435.0S5

sau la sediul firmei.

5 -^ 5 2 DELTA ROMANIA—unic distribuitor£ £ ^ 0 ^ naţional de îngheţată în România §-

Angajează ' §ii

Area Sales Supervisor■studii superioare; ■experienţă în domeniul vînzârilor;■domiciliul stabil în Cluj-Napoca; ■vîrsta maximă 30 de ani;■stagiul militar satisfăcut; Bcamet de conducere cat. B. ■. -

Cei interesaţi să trimită'C.V. Ia fax 064-418742.

S.C. GOMCEREAL CLOI iv i n d e - §

prin bazele de recepţie: Bonţida, Gherla, Huedin, Dej, Mociu, Ceanu Mare şi Turda seminţe certificate de: orzoaică, porumb, lucernă, îngrăşăminte chimice şi pesticide, cu numerar, cupoane pentru agricultori.De asemenea, acordă pe bază de contract cu plata la recoltare seminţe de orzoaică, porumb şi pesticide.

C E A 'M A I TA R E O F E R T A ' H B C l

ABO NEAZA-TE ACUM':p l ă t e ş t i " 2 ‘ luni ia H 50 s i

TE UITI 4 LU N IJar In P L U S primestJ P E L O C un' ,V -

. C A D O U PROCTER & GAMBLE ~

de 1 2 0 . 0 O O lei III . .

N u m a i In APRILIE la T V C A B L U S i S E L T R O N

Tribunalul Gluj, prin Executorul Judecătoresc, v inde Ia lic ita ţie p u b lic ă 6.500 g ă in i o u ă to a re .

Licitaţia va avea loc în 12 aprilie 2000, o ra 12,00, la Tribunalul Cluj, Serviciul executori judecătoreşti, cam. 10.

Inform aţii suplim entare la telefon 19.26.21 in t.4 Q 8 . ; ; f37„ M7

Pentru a va asigura in continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r .N a p o c a n r . 1 6 . B E V Ă I^ V IL

d « C lu j

i l S t s t a »

99999999•999999

S.C . IT O N E L E C T R O N IC S.R.L.M ONTEAZA:

c o n t o a r e d e a p a r e c e s i c a l d a m a n a j e r a i n a p a r t a m e n t u l d v s .

-S ervire prompta indiferent de modalitatea de plata

-Preţul practicat reprezintă garanţia l calitatii .

I -Firma este agreata de R.A.J.A.C.

• -Documentaţie avizata de R.A.J.A.C. ÎIN T E R F O A N E DE SCARA ,ACCES CU

. CARTELA MAGNETICALAPRETURIFARA* CONCURENTA . '» -J PLATA IN RATEIJNOUA ADRESA: Cartier MARASTI)S T R .AUREL VLAICU NR.36, B1.V4,;a P .3, tel.414968.

(3386697)

CONSULTINGDacă esti în căutarea unui loc de muncă, stii de ce ai nevoie?

Ai nevoie de un Curria/ium >. Ai nevoie de o scrisoare de intentie!

Dacă ai fost selecţionat pentru interviu, ce trebuie sâ stii? Trebuie să stii să te prezinţi!

Trebuie să stii totul despre susţinerea interviurilor! Venind în sprijinul dumneavoastră ;

S A L E S C O N S U L T IN G A N U N Ţ Aînceperea cursurilor de întocmire a C.V.-ului,

de întocmire a scrisorii de intentie side prezentare la interviu..

Durata cursului este de 8 ore programate în două zile.hb—jţi &ţfc#?ar* sprejrasârfls bSrtn-198.239 aut» friwf: str. Arany Janos. nr. 9fl

Q)' f!

liîs

RECOND1ŢIONARI C A R TU ŞE PENTRU

IM PR IM A N TE LA SER JET Şl IN K JET

(3714927)

3400 C lu j-Napoca, P-ţa Un irii 5/11

Tel./Fax: 064-43.04.23.

EXAMINĂRI PSIHOLOGICE AUTO MINISTERUL TRANSPORTURILOR POLICLINICA CFR CLUJ-NAPOCA

(str. Câmpeni Nr. 3-5)- OBŢINERE P E p f lS CONDUCERE AUTO .TOATE CATEGORIILE (A, B, C, E, D);- ŞOFERI PROFESIONIŞTI (MARFĂ, PERSOANE, TIR);

- MAIŞTRI INSTRUCTORI AUTO;- ALTE FUNCŢII RUTIERE.

INFORMAŢII: Telefon: 432.244. (3386639)

T t a f ' C 1CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

• . . tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

devărul O aprilie 2

Solicitaţi catalogul RTC cu peste 6000 de articole de birotică-papetărie!Telefon: 064-194 255

Bucureşti 01-22010 08Vizitati

3

magazinul virtual!

e-mail clienţi: customer@rtc.ro1 x \ / \

Publirom Advertising Agency angajează pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca

1. DIRECTOR DE REPREZENTANŢĂCERINŢE:

Studii superioare;• Experienţă dc cel puţin 3 ani într-o poziţie similară;• Cunoaşterea a cel puţin unei limbi de circulaţie internaţională;• Abilităţi dc negociere şl dc comunicare intcrpcrsonală; '• Cunoştinţe dc operare în programele Windows.

2. DIRECTOR DE JUDEŢ C ER IN ŢE:• Studii superioare;

Experienţă de cel puţin 1 an într-o poziţie similară;• Abilităţi dc comunicare intcrpcrsonală; . -• Cunoştinţe dc operare în programele Windows.

3. CONTABILC ER IN ŢE:• Studii dc contabilitate sau economice;• Experienţă de ccLpuţin 2 ani într-o poziţie similară; • .• Abilitatea dc a opera cu soituri de specialitate. , '

4. ŞOFERCERINŢE: _ . .• Experienţă de’ ccl puţin 2 am într-o poziţie similară;• Permis de conducere categoria B.Oferim:• Salarizare atractivă; ' :• Posibilitatea dea lucra cu o echipă tînără şi dinamică; .• Mediu competitiv şi creativ; -• Perfecţionare continuă; .

\ Trimiteţi CV şi scrisoare de motivaţiela fax: 01-313.97.85,Ia adresa Calea Victoriei 25, sector 2, Bucureşti sau Ia adresa

Publirom@home.ro, pînă la data de 12 aprilie 2000. Interviurile vor avea Ioc la sediul din Cluj în data de 13-14 aprilie 2000

MIDAROMAGENŢIE IMOBILIARA

Sfr. Calea Horeşti ar. 2, bL Ale, ap.9

Tel./fax; 427.275c-mail, criscj@usa.net •'

• Cumpăr urgent garsonieră în Mănăştur. Ofer plata pe loc. Relaţii ia telefonul 427275. (Ag.i.), • Vînd apaîtanjent 3 camere în Zorilor, semifinisat, cu garaj sau fară.Pretul de 205 milioane. Relaţii la tel. 427275. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere în

• Dau în chirie apartament 4 camere decomandat, Grigorescu, etaj 3, mobilat, sufragerie, dormitor, utilat, 'telefon, pret 150$. Tel. 194.968,439.007 (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere confort sporit, str. Năsâud, etaj intermediar, parchet, gresie, faianţă, telefon internaţional, pret 350 milioane neg. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 1 cameră, Calea Mănăştur, Calea Floreşti, Primăverii nefinisat sau finisat, accept si parter. Ţel;194.968.439.007 (Ag.i.)

Caut pentru închiriat apartamentPlopilor, 2 băi, 2 balcoane, nefinisat, 2-3 camere, mobilat si utilat, numai orientare E-V, preţ 250 milioane în p.ta cipariu Qfer pret bun Td

194.968, 439.007 (Ag.i.) •• Dau în chirie casă 8 camere, Calea Turzii la început,- finisată, tel. internaţional, ideală pentru sediu firmă cu relaţii public. Pret 1:100$ neg. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)

negociabil sau schimb cu 2 camere + difarenţă. Telefon 42-72-75. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere îri Mănăştur confort 1, etajul 3/4, preţ 162-milioane. Relaţii la telefon 42- 72-75. (Ag.i.)• Vînd casă în Someşeni, 2 camere, antreu, debara, 3 focuri de gaz, 4 ari grădină, 33 m front la stradă preţ 340 mii neg: Relaţii la telefon 42- 72-75. (Ag.i.)

ADEVARUL

Vvegadre

• FRIGORIFICE, MAŞINI DE SPĂLAT AUTOMATE de la 1.500.000 lei

• CALORIFERE NOI LA PREŢ DE SECOND HAND• CENTRALE TERMICE “VAILLANT” TURBO second hpnd - prej 5.800.000 Iei

Str. Bucureşti 47 Cluj-Napoca Tel.; 43.37.18

(2944474)

cgentia imobiliaraPRO FIRMA"

str. Voltaire nr. 21 g Tel.: S

194.968,196.479,439.007• Vînd garsonieră confort sporit str. Parîng, etaj intermediar, mobilată, finisată, mochetă, faianţă, balcon închis, modificări. Pret 135 milioane lei. -Tel. 194.968-, 439.007 (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2- camere confort sporit, str.-Dorobanţilor la început, etaj 3, 60 mp, parchet, gresie, faianţă, tel. internaţional, preţ f. avantajos 260 mii. neg. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)'

• Dau în chirie casă nou construită, Andrei Mureşanu, 5 camere,- bucătărie mare, 2 băi, finisată, acces auto în curte. Pret 500$ neg. Tel..

-194.968, 439.007 (Ag.i.)• Dau în chirie hală cărămidă 100» mp, zonă bună,'acces TIR, rampă de descărcare, încălzire centrală, pret bun. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră confort.i sporit, str. 'Pietroasa, etaj intermediar, mobilată şau nu, preţ 145 milioane. Ţel. 194.968,439.007 (Ag.i.)

(3400398,

• Vînd urgent garsonieră confort \ Mărăşti, balcon închis, etaj intermediar, cu gresie, faianţă, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i) -.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;• ■ tel/fax 19-73-1

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vincri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A V O Nthe company for worrşn

lansează o nouă campanie de recrutare

reprezentante!Cerinţe:

•M in im studii medii;•S e rio z ita te , . dinam ism ;

• F ir e com unicativă, sociabilă; sc

Se oferă: |■ •P ro g ra m flexibil c

1-2 ore/zi;•C u rsu ri de machiaj,

estetică, cosmetică;•A v an ta je m ateriale

deosebite•R ecu n o aşte rea m eritelor într-o . echipă puternică

Program are interviuri la tel.: 093/266.010

• Vînd apartament 4 camere cpnf. sporit 105 mp, Calea Mănăştur, etaj intermediar, balcon mare, semifmisat, preţ 320 milioane, tel.193048, 193049. (Ag.i.)• Dau în - chirie în Grigorescu parter în casă cu 2 apartamente, 3 camere, bucătărie, baie, zonă foarte liniştită, mobilat, preţ 150 USD neg., tel. .193048, , 193049. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere conf. I Calea Bucureşti, etaj 3 din 4, 2 băi, balcon mare,, orientare sudică, parchet, faianţă, telefon internaţional, preţ 250 milioane, tel. 193048,193049. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament cu o cameră conf. sporit, Plopilor Noi, parter înalt, garaj de tablă, preţ 145 milioane neg., tel. 193048, 193049-.. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere cf unic în Gheorgheni zona Hermes etajul 2 în "bloc de 4 etaje, preţ 165 milioane negociabil tel. 196857, 092-689398.-(Ag.i.)• Vînd garsonieră cfl Mănăştur, str. Gr. Alexandrescu, Negoiu, finisată, etaj intermediar, 120 milioane tel. 196857, 092-6,89398. (Ag.i.): '• Vînd apartament 3 camere cf 1 2 balcoane, telefon în Zorilor, str. Pasteur preţ 220 milioane negociabil tel., 196857,092-689398. (Ag.i.) ,

str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262,064-431.302, E-mail: ren@mail.dntci.ro

• Vînd urgent casă la Luna de Sus str. Gilăului nr. 319;.3 camere, 2 focuri gaz, telefon, fîntînâ, grajd, pomi fructiferi peste 80,'grădină 17 ari. Tel. 26-66-74. (750325)

• Vînd căsuţă 2 camere cu gaz, lumină, apă, canalizare în curte, grădină 600 mp pe str. Piatra Craiului nr. 24. Tel. 13-49-53.(750344)• Vînd apartament 2 camere, beci,

telefon individual, Pata (zona “Fiesta”), preţ 280 milioane lei negociabil. Tel. 064-1448-23; 095- 61-18-79. (750342)

.• Vînd. căsuţă demolabilă (apă- gaz-electricitate), 511 mp teren, str. Şiretului nr. 24, colţ cu str. Mureşului, vad comercial. Pret fix 15000 USD. Tel. 43-3641; 19-81- 89. (955289) ■

• Numiţii Szasz Ludovic, Hişu Teodor, Toth Eliza, Bartha Ileana, Ban Ileana, Moldovan Maria, Suciu Constantin, Szentpeteri Sandor, Banyai Ludovic, Hisu loan Vasile, .Turean Gheorghina născută Zahan, toţi cu domiciliu necunoscut sînt chemaţi în judecată de către reclamanţii Ana Teodor şi Cadis Baila Florin în dosarul civil nr.' 1425/2000 aflşt pe rolul Judecătoriei Turda cu termen în data de 24 aprilie 2000 ora 8,00 pentru ieşire din indiviziune, prestaţie tabulară, înregistrare construcţii. (2372258)

PIERDERI

• Dau în chirie apartament 2 camere, etaj intermediar, confort I decomandat, zona Grădinii Botanice, mobilat, aragaz, frigider, telefon, cu plata lunar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 4 camere confort I mărit, 92 mp, zona Grădinii Botanice, decomandat, etaj I, 3 balcoane închise, superfinisat, zugrăvit lavabil, merită văzut. Tel.430.423. (Ag.i) .• Dau urgent în chirie apartament 2 camere, str. Gheorghe Doja, etaj I, confort mărit, 90 mp.-, mobilat complet modem, pentru sediu firmă sau locuit. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 4 camere, 120 mp construiţi, 1250 mp curte şi grădină, str. Maramureşului, cu gresie, parchet, faianţă, singur în curte, bucătărie, garaj, toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i) " • '• Vînd casă 6 camere, 2. băi, 2 bucătării, str. Cîmpului, 200 mp construiţi, 3000 mp curte şi grădină, posibilitate de extindere, finisată, acces TIR, garaje, pret negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)' •• Dau în chirie apartament 1 cameră, Calea Mănăştur, complet mobilat, cu aragaz, frigider, televizor color, cablu, finisat, etaj I, lîngă mijloacele de transport, 125 DM. Tel. 430.423. (Ag-i)• Vînd urgent apartament 2 camere confort 1, decomandat, gresie, faianţă, parchet, lambriuri, telefon, pivniţă, în spatele cinematografului. Mărăşti. Tel. 430.423. (Ag.i) .• Vînd teren 500 mp, str. Oaşului, cu fundaţie 180 mp. Aprobări: pt.. construcţie pe 3 nivele,- toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i)• Societate de intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel. 430.423. (Ag.i)

• Vînd apartament 2 camere, conf. unic, cart. Mănăştur, str. Bucegi etaj 2/10, lingă mijloacele de transport, nefinisat, pret 165 mii neg. Telefon 193048, 193049. (Ag.i.)• închiriez apartament 3 camere zonă ultracentrală, P-ta M. Viteazu, parter, superfinisat, ideal pentru sediu firmă, pret 300 USD, telefon 193048, 193049. (Ag.i.) /• Cumpăr urgent apartament 3-4 camere, zona Mărăşti, zonă liniştită, eventual cu garaj. Ofer preţul pieţei. Telefon 193048, 193049. (Ag.i.)

(3683331)

AGENŢIEED IL IMOBILIARA

Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail; edil ro(aiusa.net

ÎS ? 196.857,430.024,092-689*398

• Dau în chirie spaţiu comercial ultrafinisat, Union parter, 50 mp., tel.193048, 193049. (Ag.i.)

• Vînd urgent garsonieră conf.l Mănăştur, str. Bucegi, faianţă,

, gresie, curată şi îngrijită, aproape de miji. de transport, ocupabilă imediat. Pret 117 mii. negociabil, tel. 193048,193049. (Ag.i.)• Vînd garsonieră conf. 1 Zorilor, etaj 1 din 4, balcon închis, telefon, ocupabilă imediat, preţ 128 milioane. (Ag.i:).

• Vînd apartament 2 camere decomandate în Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, cu parchet, faianţă, gresie, telefon, 1 - balcon închis, pret 160 milioane negociabil tel.’ 196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf 1 în Mănăştur str Primăverii nefinisat cu telefon, 2 balcoane închise, parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, etajui .2 în bloc 4 etaje preţ 185 milioane negociabil tei. 196857, 094-637481. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf 2 în Mănăştur şi Gheorgheni cu parchet preţ 125 milioane negociabil tel.196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd apaTtament 2 camere cu balcon închis în Gheorgheni, zona Hermes cu parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, jaluzele exterioare, mobilă de bucătărie, etaj intermediar, ocupabil imediat, 160 milioane tel.196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf 1 în Gheorgheni str. Unirii lîngă Mercur cu parchet, faianţă, telefon, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 250 milioane negociabil tel.196857,092-689398. (Ag-i.)• Vînd apartament 3 camere cf 1 Mărăşti central zona Trotuşului etajul 1 în bloc de 4 etaje cu telefon, 2 băi cu faianţă şi gresie, 2 balcoane, preţ 235 milioane tel.196857, 092- 689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf unic în Mănăştur, zona BIG, cu balcon închis, zugrăvit, nefinisat, etajul 3 în bloc de 4 etaje, pret 160 milioane tel.196857, 092-689398. (Ag.i.)

• Dau în chirie spaţiu pentra bar sau restaurant, 100 mp, cu terasă betonată, semicentral, preţ 450 USD,. neg. Telefon; 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd casă zona Grădinii Botanice,2 camere, suprafaţa construită de 80 mp, posibilitate de mansardare şi extindere, teren aferent de 1000 mp. Pret: 80.000 DM. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.) -•'Vînd apart. 3 camere, Pasteur, etaj 2/4, nefinisat, ocupabil, telefon. Preţ; 245 mii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apart. 3 camere, confort 1, etaj intermediar, finisat, Mănăştur. Pret: 190 mii. negociabil. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd casa P+M, semicentral, 4 camere, 2 băi, finisată, garaj, preţ; 47000 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i:) . *• Vînd apart. 2 camere, Gheorgheni,. conf. unic, 'baicon, etaj 1, semifinisat, preţ: 165 mii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu cu multiple utilizări, zona Cipariu, 2 camere, grup social, curent trifazic, ultrafinisat. Preţ 200 USD. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd casă cu 7 camere, teren dc 375 mp, singur în curte, proprietate, ultracentral, ideală locbit sau firmă. Pret: 65000 USD. Telefon: 196262, 431302 (Ag.i.)• închiriez casă P+M, 3 camere, finisată, mobilată, utilată, acces auto, zonă semicentrală, Plopilor. Pret: 500 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)

• Vînd autoturism Dacia tip 1310 T, berlină, cu bord CN, motor 1600 cmc, an fabricaţie 1996, cu 30000 km, culoare bleu metalizat. Tel. 094-54-88- 73. (955270) '

• Pierdut legitimaţie de transport de student pe numele Suciu Alina Maria. O declar nulă. (.750347)

DECESE COMEMORĂRI

DIVERSE• In conformitate cu Legea nr.

137/1995, Szallos Attila anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: atelier de prelucrarea. pietrei situat în sat Viştea nr. 16, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (955262)

• Muzeul Etnografic al Transilvaniei solicită oferte pentru executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii la grupul sanitar din Hoia. Cantităţile de lucări pentru ofertare pot fi ridicate de la Muzeul Etnografic- a! Transilvaniei str. Memorandumului nr. 21. zilnic între orele 9-14 înccpînd cu data de10.04.2000. (750301)

• Firmă producătoare de medicamente, angajează tînâr ca reprezentant pentru Cluj şi Maramureş. Trimiteţi C. V. la fax 065/57-78-19. Informaţii suplimentare la tel. 094-78-15- 20. (955261)

• Angajăm fochist pentru staţie de asfalt LPX. Tel. 43- 23-29, str. Byron nr. 1-3.(955282)

• Cumpăr garsonieră sau ap. 1 cameră, confort 1. Ofer 90-110 milioane, plata pe loc. Tel: 196262, 092505330.(Ag.i.)

MATRIMONIALE

• Doamnă titrată (57/167), fără obligaţii, nefumătoare, amatoare de excursii, caută partener serios, cu suflet bun, pentru prietenie. Rog seriozitate. M. Rus O. P. 1, C. P. 1313. (955225)

VINZĂRI CUMPĂRĂRI

• Cumpăr garaj bun, metal sau zid, în Cluj, zona Pata nr. 30-40. Tel. 058-84-01-48 după orele 16. (955264)

• Vînd casă 3 camere, bucătărie, hol mare, beci, încălzire centrală, 14 ari teren, în loc. Livada nr. 252, str. Gării. Tel. 093-21-82-12. (955295)

• Urgent cumpăr apartament 2 camere Gheorgheni. Exclus intermediari. Tel. 15-67-45. (750294)

• Numiţii Dumitru Gligor lui Andrei Szuks loan (Vortovel) Suciu Petru, Suciu Simion şi Suciu Maria şi Nychfor Kosztantin toţi cu ultimul domiciliu cunoscut pe raza comunei Feleac pîrîţi în dosar 1304/1999 Judecătoria Cluj-Napoca, reclamant Marian Gligor, obiect întâbulare titlul proprietate, citaţi Ia Judecătoria Ciuj-Napoca în 10 aprilie 2000 ora 8 camera 95. (750337)• Numiţii Burz Ilie, Burz Dochia,

Bugnariu Nicolae, Burz Niculae, Crisan Veronica, Barz Dumitru, Barz Anica,' Barz Petru, Bordea Maria, Bordea loan, Burz Nicolae sînt citaţi în calitate de pîrîţi, în dosarul 787/2000 la Judecătoria Turda, cu termen în 25 aprilie 2000. (955124) '

• Numiţii Porcilă Vasile, Iova Iarios Ionas, Iova Iacob, soţia lui Iova loan născută Trifan. Maria, Iova Vasile, Marinka Maria, Marinka Ianos, Flora Gyorgy, Iova Simion, Iova Maria născută Turean, Iova Gyorgy,. Iova Anisia, Iova Mihaly, Florea Ana, măritată Roşea, Florea Susana, Florea loan, Florea Vasile, Lukacs Ileana, Dan Fejer Ştefan, Dan Fejer Ana, Rado Andrei, Rado Paraschiva, Rado Emestin, soţia lui Iova Gheorghe, născută Turean Ana, văduva Iui Florea loan, născută Drăgan Maria, toţi cu domiciliul necunoscut sînt chemaţi la proces de către reclamanţii Simonfi I. Anton şi soţia Simonfi Eîisabeta în dosar civil nr. 1910/ 2000 aflat pe rolul Judecătoriei Turda în data de 9 mai 2000 pentru intabulare. (2372289)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a iubitei mele mame FĂRCAŞ MARIA în etate de 75 ani.Înmormîntarea va avea loc în data de 10 aprilie 2000 ora 15 la. Capela din Cimitirul Central. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fiica Mariana. (750341)

• Cu nemărginită durere aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă la venerabila vîrstă de 92 ani a iubitului nostru soţ, tată, bunic şi străbunic, colonelul POPA NICOLAE. Funerariile vor avea loc marţi I I aprilie, orele 13, în satul Apoldu de Jos, Sibiu. Familia îndurerată. (750339)

*, Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată şl bunic dr. geolog CICEU STELIAN PETRU. în veci printre steluţe, te caută al nostru dor Înmormîntarea va avea loc în ziua de 10.04.2000 în Cimitirul Crişan. Dumnezeu să-l odihnească. Familiaîndurerată. (750334)—

• Cu adîncă durere anunţăm dispariţia fulgerătoare a scumpului nostru tată, socru, bunic, cumnat BICA EM IL (MELU) după o scurtă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc marţi 11 aprilie 2000, la Cimitirul Central, ora 12. Dormi în paceîCristian, Cristina, Rareş, Lenuţa.(750345)

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată şi soţ BICA EM IL (MELU) în vîrstă de 61 ani, după o scurtă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea Ioc în data de marţi I I aprilie 2000 ora 12, în Cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Iboica şi fiica Corina. (750346)

• Corina dragă, sîntem alături de tine şi familia ta în aceste triste'momente. Oana şi Daniela Ban. (B.)

ADEVĂRULr de ClujI

• Colectivul Stud - DE.NT şi Laboratorul de tehnică dentară transmit sincere condoleanţe colegei Corina Bica şi familiei îndoliate. (B.)

• Dragă Simona, sînt alături de tine şi familia ta ajutîndu- vă să treceţi peste clipele grele pricinuite de moartea iubitului vostru tată şi soţ. Lepa. (750335)

• Sincere condoleanţe familiei Popescu Nicolae la pierderea mamei dragi. Asociaţia de locatari str. Mehedinţi nr. 37. (750333) •

Sîntem alături de familia greu încercată prin decesul soţului şi tatălui ing. SJELIAN CICEU, bunul nostru vecin. Asociaţia de proprietari str. Plopilor nr. 42. (750336)

• Au trecut 2 ani de la decesul soţului meu IOAN NEMEŞ. Dumnezeu sâ-l odihnească. Ileana. (750229)

Un ultim omagiu bunului nostru coleg şi prieten geolog dr. CICEU STELIAN. Familiei sincere condoleanţe. Promoţia 1958 de mineralogi. (750332)

• Absolvenţii Şcolii Medii Tehnice de Comerţ Promoţia 1953 împreună’ cu domnul profesor Giurgiuman Victor cu regret aduc la cunoştinţă,' decesul colegului şi elevului STELIAN CICEU, plecat prea timpuriu dintre noi şi sîntem alături de familie în aceste clipe dc grea încercare. Adresăm condoleanţe întregit familii Dumnezeu să-i aline zbuciumul sufletesc şi să-l odihnească in pace. Colegii. (750343)

• La 18 ani dc la trecerea în nefiinţă a cetei care a fost o mamă iubitoare dr. chim. ADRIANA BARTEŞ, acelaşi gînd pios. Cristina, Valentin şi Ufu. (750329)

• împărtăşim durerea familiei Popa Ia trecerea In nefiinţă a celui care a fost colonelul POPA NICOLAE. Bunicului drag, îi vom păstra o duioasă amintire. Familia dr. Meseşân Valentin. (750338)

• Adio STELICA, coleg şi prieten drag. Sincere condoleanţe familiei. Familia Bedelean. (750331)

• S-au scurs 7 ani de cînd ne-a părăsit iubitul nostru It. col. rez. MUREŞAN AUGUSTIN. Acum, ca şi atunci, îl plîngem şi ne rugăm pentru odihna sufletului său. Soţia Ana, fiica Puşa, nepoata Ioana. (750330)

X

Au trecut 3. ani de cînd a plecat dintre noi cel care a fost soţ şi tată, TOTHĂZAN VICTOR. Chipul lui vwrămîne veşnic în amintirea noastră. Soţia şi copiii. (955292)

Se împlinesc 6 ani şi o lună, respectiv 6 hni, de la trecerea în eternitate a dragilor noştri ILEA VASILE, soţ, tată, bunic 1şt MARUŞCA ELY IRA . fiică, soră, mamă.-Dumnezeu si-\odihnească \n pace. Y îm iV n <955260).

.Ţ J-V /1 ar pul ea fi - I* reclama dumnpnvnnvft-A

Redacţia SPORT .T e l: î 9,21.17 ,

Mi: Mit,

CLASAMENT1. Dinamo2. Rapid3. Ceahlăul4. F.C. Argeş5. Gloria ;6. Oţelul7. Astra8. F.C. Naţional9. F.C.M. Bacău10. Steaua11. Petrolul 12..F.C. Braşov13. F.C. Farul14. Rotar15. Univ.. Craiova16. F.C. Oneşti17. C.S.M. Reşiţa; -18. F.C. Extensiv

28 23 3 28 17 5 28 15 5 28 14 5 28 14 2 28 13 3 28 12 6

. 28 12 427 11 626 12 328 11 5 28 11 3

' 28 10 627 11128 9 628 8 3 28 5 7

. 28 4 3

2689 12 1210 12 10

• 11 12 14

76-26 49-33 45-36 38-2841-3744-39 38-33 49-37 30-3045-46 40-4342-39

12 '33-40 15:3-7-4413 30-32 17 30-66 16 .32-58 21 .22-54

(+30) (+17) (+8) (+5) (+2) (0) (0) (-2) (-3) (-3) (-4) (-6) (-6) '

(-5) 33 (-9) 27 (-15) 22 (-20) 15 (-27)

7256504744424240393938-3636

:34-

Etapa a XXIX-a (14 - 16 aprilie): F.C.M. Bacău - F.C. Argeş (1-1), Rapid - Dinamo (1-2), Univ. Craiova - Gloria (0- .1), Farul - Petrolul (0-0), F.C. Oneşti - Rocar (1-5), F.C- Naţional - F.C. Braşov (1-3), C.S.M. Reşiţa - Extensiv (0-î),

(0-3) si Astra - Oţelul (1-0). în paranteze

"C îin ii roşii" n-aci pu tu t "e sc a la d a " Ceahlăul

_ O modificare "de ultimă oră" - riu-i o noutate pentru ' - f redus la două “ reprize” etapa: şapte partide

sîmbătă şi două duminică. Sîmbătă mare surpriză în i “ Groapă” , unde haiticul “ Clinilor roşii” n-a reuşit să “ escaladeze” C eah lău l, term inînd la egalitate cu nemţenii, spre marea satisfacţie a lui Pinalti. Sub Tîmpa, { braşovenii dirijaţi de armeanul Florin Halagian, au trecut ■ şi de-al “ doilea val” , cel rapidist, după ce miercuri au pus botniţă. “ Cîinilor roşii” . Urmaşii Craiovei Maxima : dau tîrcoale zonei retrogradării, sîmbătă ei capotînd la Galaţi. în “ Trivale” , o primăvară tot mai insuportabilă pentru suporterii lui F.C: Argeş. Să parcurgem rezultatele ’ etapei.

• F.C. Braşov - Rapid 2-0. Giuleştenii şi Mircea Lucescu i-au ajutat indirect pe braşoveni, evoluînd în teren cu... rezervele. încurajaţi 90 de minute de vulcanul celor 11.000 de spectatori, braşovenii au obţinut o victorie meritată, graţie colurilor marcate de Tinel Petre (12, teribil de curios cum a fost lăsat liber in careul rapidist) şi Cosma (71). Enervante prim-planurile micului ecran (PRO TV) cu armeanul Florin Halagian care, vociferind la jucătorii săi şi la unele decizii ale arbitrului, era poftit să nu depăşească zona tabu, de care cl n-a ţinut cont nici un moment.

• Dinamo - Ceahlău/ l-l. Al doilea meci de sîmbătă transmis pe micul ecran (TVR I). Spre satisfacţia suporterilor prezenţi în "Groapă", dar şi a telespectatorilor, nemţenii au deschis scorul prin Soimam (13) la capătul unui contraatac tăios condus de Hrib. Cînd Mihalcca (22) a egalat se credea că, in continuare, haita se va repezi irezistibil spre poarta lui Lefter. Nici vorbă. Un joc in care “ G in ii roşii’, dominaţi dc plictis şi autcmultumire (cunoşteau rezultatul dc la Braşov), au avut o prestaţie mult sub valoarea ce i-a consacrat. Păcat. Dc amintit şi faptul că Ionul I.upcsctr (83) a ratat un 11 metri, şutul său “ telefonat” fiind anulai dc plonjonul lui Lefter.

• Petrolul - F.C. Oneşti 4-1. Succes scontat. Golurile “găzarilor" au fost marcate dc Pancovici (24), Crăciun (25), V'oinca (55) şi Onuţ (72). Golul dc onoare al oneştenilor l-a maicaţ M. Ilie (53).

• F.C. Argeş - ASTRA 1-1. Prestaţie mediocră a piteştenilor, care de cind au fost părăsiţi dc Florin Halagian nu reuşesc sâ se adune. După o repriză albă. în secunda, gol piteştean înscris, dc Ditâ (49), moment in care suporterii echipei au sperat, că favoriţii se vor lansa ca o Dacie nouă spre victorie. Numai că Dună (in minutul următor) a egalat şi jocul gazdelor a devenit tot mai incilcit. La F.C. Argeş umblă zvonuri despre o apropiată remaniere a conducerii tehnice (pe lista posibililor figurînd Marian Bondrea, Silviu Duniitrcscu şi Ion Andone).

• Gloria - C.S.M. Reşiţa 2-0. Dispută dominată net dc bistriţeni. După numeroasele situaţii de gol, unele baloane fiind respinse dc barele porţii reşiţene, Gloria s-a desprins în cîşligătoarc abia spre final prin golurile marcate de Vasile Popa (77) şi Oană (86).

• F.C. Extensiv - Farul 1-3. în continuarea “ rodajului"' pentru B, Sorin Cîrţu si trupa patronată de fraţii Mihâilescu au cedat in faţa ‘.‘marinarilor’ constânţeni, care au punctat prin Gh. Barbu (19, din 11 metri), Negru (22) şi Jilavu_(69). Golul gazdelor l-a marcat Slan (61).

• Oţelul - Univ. Craiova 1-0. Şansa i-a ocolit de două ori pe craioveni: o dată în min. 17 cînd Claudiu Niculescu a ratat o mare ocazie, a doua oară cînd gâlăţenii au marcat unicul gol al întîlnirii şi al victoriei, totodată, prin Nemţeanu (88).

• Rocar - F.C. Naţional 2-1. Partidă disputată duminică, transmisă pe micul ecran.

■ Steaua - F.C.M. Bacău. Întîlnirea epilog a etapei s-a disputat în nocturnă. Rezultatul nu ne-a parvenit-pînă la închiderea ediţiei.

Foresta 11, Gaz Metan 9 puncteavans

j Efectul a trei etape în decurs de opt zile se resimte în rezultatele înregistrate sîmbătă, principalul fapt constituindu-l ieşirea din cursă a urmăritoarelor liderilor celor două serii. Drept urmare, “pădurarii” Forestei s-au distantat la 11 puncte avans faţă de.

; Midia, respectiv Gaz faetan, deşi a pierdut la Craiova continuă să rămînă cu 9 puncte avans faţă de grupul

- celor trei urmăritoare, toate cu cîte 48 puncte. Interesantă este lupta pentru evitarea retrogradării. Rezultatele înregistrate sîmbătă şi clasamentele celor două serii:

Seria I:

Derby-ul a revenit "pădurarilor"• Poli Iaşi - Laminorul Roman 4-1.• Dacia Piteşti - Diplomatic Focşani 3-0.• Callatis Mangalia - Metrom IC IM Braşov 2-0.• Dunărea Galaţi - Juventus Bucureşti 1-1.• Gloria Buzău - Poiana Cîmpina 0-2.• Foresta Suceava -, Midia Năvodari, 2-1. Revanşa

“pădurarilor” pentru înfrîngerea din tur, respectiv consolidarea în poziţia de lider a Forestei,

• Petrolul Moineşti - Sportul Studenţesc 1-0.• Tractorul Braşov - Precizia Săcele 0-1. Caz tipic de...

“ înlra-ajulorare”.• Chindia Tîrgoviştc - Cimentul Fieni 0-1.

CLASAMENT

1. Foresta 27 21 3 3 59-18 66 (+24)2. Midia Nvd. 27 17 4 6 . 50-19 55 (+16)3. Sportul Stud. 27 15 5 7 48-28 50 (+8)4. Cimentul Fieni , 27 13 4 10 27-25 43 (+1)5. Laminorul 27 13 3 U 44-33 42 (+3)6. Dacia Piteşti 27 12 6 9 37-32 42 (0)'7. Callatis Mgl. 27 12 4 11 34-31 40 (-2)8. Tractorul Bv. 27 12 4 11 32-31 40 (-2)9. Metrom ICIM 27 11- 6 10 29-27: - 39 (0)10. Juventus 27 10 •7 10 34-34 37 (-2)11. Poli hşi 27 12 I 14 36-38 37 (-5)12. Diplomatic 27 10 6 11 32-32 36 (-3)13. Poiana Cpn. 27 11 2 14 37-34 35 (-4)14. P. Moineşti 27 10 5 12 23-33 35 (-7)15. Precizia Scl. 27 8 9 10 -27-28 33 (-6) ,16. Dunărea Gl. 27 10 3 14 25-43 33 (-6).17. Gloria Buzău 27 3 '5 19 16-54 14 (-25)18. Chindia Tgv. 27 3 3 21 15-65 12 (-30)

Etapa a XXV III-a (15 aprilie): Juventus - Dacia (1-1),Diplomatic - Callatis (0-1), Metrom ICIM •- Dunărea (1-3), Midia - Tractorul (0-0), Laminorul - Foresta (0- 2), Poiana - Cimentul (1-2), Sportul Studenţesc - Chindia (3-1) şi Precizia - Petrolul Moineşti (0-0). în-paranteze, rezultatele din tur. , ■ -

Seria a ll-a:" U " , Ia concurenţă cu ortacii din

M otru p e n tru ... ultim ul loc!• A.S.A Tg. Mureş - U.T. Arad 0-0. Horaţiu Cioloboc (44) a

ratat un penalty şi mureşenii au mai făcut un pas... înapoi pe scara clasamentului, pericolul retrogradării accentuîndu-se.

• F.C. Drobeta Tr. Severin - Minerul Motru 2-1. Foarte chinuită victoria-gazdelor, graţie golurilor marcate de Vlaicu (10) şi Decu (40). Pentru motreni a punctat Turcu (36).

• Electro Bere Craiova - Gaz Metan Mediaş 2-0. Cîte un gol de repriză, înscrise de Matei (26) şi Pîcleşan (54).

• U.M. Timişoara - Flacăra Rm. Vîlcea 1-3. Tare “ciudat” acest rezultat în care gazdele au dat o probă de “non combat”, făcînd în acest fel şi un deserviciu concitadinei Poli. Pentru gazde a marcat Vasko (65), golurile vîlcenilor fiind semnate de G. Dumitru (61), Andreescu (67) şi Tarcea (80).

• Chimica Tîrnăveni - Olimpia Satu Mare 2-3. Speranţele “chimiştilor”, într-o “remiză” măcar', s-au spulberat'în ultimul

'minut de’joc cînd Rozei a marcat golul victoriei sătmărenilor, celelalte-două goluri ale Olimpiei fiind înscrise de Templi (11 şi 19). Pentru gazde au marcat Mureşan (43.) şi Gabor (57).

• F.C. Apullum - Corvinul 3-2. Âu marcat: Mîndroc (5),.Scarlat '(31) şi Vlăduleasa (70), respectiv Ghiară (59) şi Dinu (85).

• F.C. Bihor - Jiu l Petroşani 1-0. Partidă dominată net de orădeni, dar victoria a venit foarte greu prin golul marcat de Popa (53). Bihorenii au ratat şi un 11 metri prin Al. Gheorghe.

• “ U” - F.C. Inter Sibiu 0-2. încă un pas făcut de alb-negri spre “C”. Amănunte ale neputinţei - în cronică.

• Poli Timişoara - ARO C-Iung3-I. Zbatere soldată cu victorie pentru Poli şi şansele de salvare continuă pentru timişoreni. Muscelenii au abandonat lupta pentru promovare încă de miercurea trecută. Au marcat: Sasu (25 şi 75) şi Micu (36), respectiv Moldoveanu (74).

CLASAMENT •1. Gaz Metan 27 17 6 4 42-16. 57 (+18)2. Corvinul 27 15 3 9 43-23 48 (+9)3. ARO C-lung 27 15 3 9 39-21 48 (+6)4. F.C. Drobeta 27 15 3 9 43-30 48' (+6)5. F.C. Apullum 27 12 5 10 43-34 . 41 (-1)6. Electro Bere 27 13 2 12 40-41 41 (-1)7. U.T. Arad 27 12 4 11 35-27 40 (+1)8. Inter Sibiu 27 12 4 11 33-34 40 (+1)9. U.M. Timişoara 27 10 9 8 44-38 39 (0)10. Jiul Petroşani ■ 27 11 5 11 27-33 38 (-4)11. Olimpia S. M. 27 10 7 '10 31-25 37 (-2)12. Flacăra R. Vil. 27 9 8 10 31-28 35 (-4)13. ASA Tg. M. 27 9 6 12 31-35 33 (-9)14. F.C. Bihor 27 8 9 10 23-42 33 (-9)15. Poli Timişoara 27 9 5 13 41-48' 32 (-10)16. Chimica 27 9 4 14 28-44 31 (-8)17. “U” Cluj 27 6 5 16 25-52 23 (-19)18. Minerul Motru 27 5 4 18 26-54 .; 19 (-20),

Etapa a XXVIII-a (15 aprilie): Flacăra - F.C. Drobeta (1-1),Min. Motru - Electro Bere (1-2), Gaz Metan - A.S.A. (0-0),Chimica - U.M. Timişoara (0-0), Corvinul - “U” (0-1), U.T. Arad - F.C. Apullum (0-0), Olimpia - ARO (0-2), Jiul - Poli (0-3) şi Inter - F.C. Bihor (0-0). în paranteze, rezultatele din tur.

Victor E. ROMAN

R e zu lta te le etapei:• Laminorul Beclean - Phoenix Baia Mare 3-1• Minerul Ocna Dej - Oaşul Negreşti 4-2• Progresul Şomcuta Mare - Minerul Sărmăşag 3-1• Crişul Aleşd - Sticla Arieşul Turda 1-0• F.C. Baia Mare - CFR Cluj 3-1 .

Olimpia Gherla - Someşul Satu Mare 1-2 :• Armătura Zalău - Unirea Dej 1-0 ’*I.S.C.T. şi Olimpia Salonta au stat.

Memento

fn o rm a lă a d e ve n ito c e rtitu d in e !!O

n

10 aprilie •• în 1968 s-a rejucat, pe teren neutru, la Braşov, partida de

“Cupă” dintre “ U” Cluj şi “ Progresul” Bucureşti prima întîlnire disputată, pe 3 aprilie terminîndu-se nedecis, 1 -1. înaintea

;. meeiului,>în oraşul de-subjTîmpa a fost o puternică furtună de .zăpadă, care a acoperit localitatea cu un strat gros de zăpadă,

rfacîndterehul aproape impracticabil. Cele două echipe au dus o “luptă titanică” - după cum remarca ziarul “Sportul” de atunci. A cîştigat echipa mai norocoasă, care de această-dată a' fost “unsprezecele bancarilor’V'deci “Progresul”, avînd cel mai bun om pe teren în persoana fostului “universitar” clujean, Viorel Mateianu, care a şi marcat un gol: Rezultatul final a fost 2-1 în favoarea- bucureştenilorl Iată “ IT-le” clujean: Moldovan - Creţu, Pexa, Costin, Remus Cîmpeanu - Neşu, Oprea - Lică, Angelescu, Adam, Barbn. Celălalt gol al •“Progresului” a fost marcat de Oaidă: Pentru studenti a .înscris Oprea.

LÂSZC6 Fr.

ON CLINIC LTD CENTRU MEDICAL INTERNAŢIONAL

BAIAMAREoferă soluţii pentru

DISFDMGT1I SEMHSI.S MASGULIEiE |

• o r

INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI Şl HIPERTENSIVI, DAR Şl PENTRU AMELIORAREA VIEŢII

SEXUALE A FIECĂRUIA

TRATAMENTUL ESTE UNIC IN LUME, NU PRESUPUNE UMITADE VÎRSTÂ

Camerele de aşteptare sînt private, iar discreţia este garantată!

Nu ezitaţi să ne contactaţi!

Baia Maia: tel. 062-433.S03

N Bucureşti:-tel.01 -311s19 jŢimişoara^i!teL065-134.888; lăşh1eU032-113.022l|g

J l

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

m c i U c ţ m

T e l: 1 9 1 2 0 7 — '

a M i U ! rilie 20

ATÎT DE PENIBIL..* “U” - Inter Sibiu 0-2 (0-1)O m ul m eciului: Ca

întotdeauna, cînd una dintre ■ echipe este “U”, jucătorul ■; meciului trebuie căutat la • adversari. Aşa a fost sîmbătă cu Galea care, chiar dacă nu . a sclipit în mod deosebit, a ' marcat cele două goluri ale : victoriei sibieniior. Defensiva gazdelor l-a ajutat- în mare măsură. ;

Stadion: “ Ion Moina” ; Timp: frumos; Teren: bun; Spectatori: 300.

“ U” : Mîme -Turbuţan, Sălăgean, Niţă (46 R. Dan), Aştilean -vTruşcă (60, Elisei); Păcurar, Tîmovan (85, Zeicu), Sârmăşan -■Pop, Codreanu. • r ■-INTER: F. Cotora - Tolciu, L, Cotora, Toader, Comăniciu

; - Burdulean, Luca, Stănicescu (57, Neguţ), Popa - Demian ',(67; Szegedy), Galea (86, Băcilă). • ' - '^A rb itri: C, Vădana (Pt; Neamţ) - Nic. Botezatu (Zâmeşti), Dan Marchiş (Baia Mare). ’^ Avertismente: Mîme, Elisei, Codreanu. ' îi: :Au marcat; Galea'(min.:27 - llm. şi 74)

Stop-cadru: “U” este o echipă ce în curînd va avea 1 mai mulţi jucători decît spectatori. La finalul meciului, ajunşi într-o stare în care nici măcar nu se mai pot.supăra pe evoluţiile penibile; suporterii clujeni" au cînta t “Campionii,'

.campionii...” , şi nu-se. refereau la Dinamo! ■

Sigur că nimeni nu se aştepta sîmbătă la miracole (observaţi starea de spirit, o victorie acasă e considerată de domeniul fantasticului!) şi prin urmare înfrîngerea nu mai miră pe nimeni. Ceea ce nu înţeleg eu (şi asta ţine de cîţiva ani) e cum a fost posibil ca atîţia jucători netalentaţi să se strîngă la o singură echipă. Turbutan (ăsta mai repede e nume de cărbune decît de fotbalist), Pop, Niţă, Elisei joacă acum la “U” şi degeaba ne tot facem cruce scuipînd în sîn că necuratul şi-a băgat prea adînc coada să mai înţelegem ceva. Nu-i vorbă, antrenorul valorează şi el cît două cepe'degerate, iar conducerea e bună de pus în vitrină într-un magazin de antichităţi. Să vină mai repede ceasul judecăţii, căci nu mai avem răbdare! Din cauza lor a ajuns “U” o echipă de-i scuipă toţi viermii neînsemnaţi coji de seminţe în cap!

Sîmbătă, Inter Sibiu a făcut ceea ce trebuia să facă o echipă fară pretenţii în faţa celei mai slabe formaţii din divizie. A jucat calm, convinsă că în cele din urmă tot va cîştiga. Cum la omul sărac nici boii nu trag, în minutul 27 “centralul” C. Vădana apreciază într-o manieră proprie plonjonul lui Burdulean lîngă Aştilean şi fluieră penalty. Galeâ transformă fără probleme, scriind simplu istoria primei reprize. Ca să nu mă acuze lumea de limbă otrăvită, trebuie să-recunosc că în cea de a doua parte a jocului mi-au plăcut trei clujeni: Păcurar, Codreanu, şi R. Dan. Dacă ar avea de la cine învăţa, ar putea ajunge fotbalişti! Cea mai interesantă fază a reprizei s-a consumat în minutul 74: Szegedy declanşează un contraatac pe partea dreaptă, îl driblează inclusiv pe Mîme, întoarce mingea în mijlocul careului pentm Galea şi acesta şutează în poarta goală. Cam atît se poate spune despre un meci ca atîtea altele în istoria recentă a “cizmelor roşii” ; Prea slabi pentru a-şi crea ocazii (un singur şut mai periculos, Codreanu, în prima repriză şi o acţiune mai consistentă - Păcurar şi Sărmăşan în cea de a doua repriză), clujenii deplîng acum o soartă ce şi-au făcut-o cu mîna lor. Prin incompetenţă, senilism, naivitate şi alte însuşiri ale celor slabi!

Mihai HOSSU

Tristele la GherlaJ

Olimpia Gherla - Someşul Satu Mare 1 - 2 ( 1 - 2 ) • ’

Stadion: Olimpia, Timp: frumos, dar rece; Teren: '; moale, Spectatori: 1.000

Arbitri: M. Lungu - D. j Curtean, CI. Nan (toţi Sibiu)

Marcatori: Bartoş (30') - ' Condor (15) şi Ciuclean (38) Avertismente: Nastai :(Someşul) >

» Omul meciului: Portarul: ’» oaspeţilor, Gabor, sigur în - . intervenţii.

Stop - cadru: Prima ; înfrîngere a Olimpiei pe. - teren propriu o “premieră ; ‘neaşteptată, care a pus punct

luptei pentru promovarea în “B”.

s' OLIMPIA: Pădure, Zah, Molnaf, Kilin, Muntean, Fericean; .Bartoş, Oltean, Giurgiu, Cupşa, (61 Bar), Cionca.

SOMEŞUL: Gabor, Czako, Ciuclean, Roscof, Nagy,- Ţuţuraş (63 Aioniţoaie), Blăjan, Condor, Nastai (88 Kicskei), Batin, Roşoagă. . ::

Cu doi titulari pe margine - mijlocaşul Ghenţi, creierul ebhipei şi golgeterul Negrean - gazdele au avut cea mai slabă evoluţie pe teren propriu în actualul campionat. Lipsa celor doi a fost exploatată din plin de fotbaliştii din Satu Mare, care au jucat cu mare ambiţie, fâcînd şi jocul băimârenilor. Scorul a fost deschis de extrema stingă Condor, care a reluat de la 8 metri excelenta pasă a lui Nagy. Gazdele au egalat prin Bartoş în minutul 30, dar bucuria lor nu a ţinut mult, fiindcă jucătorii de la Someşul au profitat de inexactitatea

. fundaşilor gherleni mareînd din nou în minutul 38 prin fundaşul Ciuclean. ; : f . -

în repriza a doua a -îritîlnirii. gherleni! ău :dominat cu mijlocaşii în faţa careului advers, însă ratările lui Bartoş şi Fericean, precum şi dîrzenia şi precizia apărătorilor sătmărenilor au făcut ca scorul sâ se menţină cel înscris în minutul 45. . . . . . . '

De asemenea, portarul oaspeţilor, Gabor, a avut . cîteva intervenţii'salvatoare. , ;

Pentru gherleni această înfrîngere acasă înseamnă; şi încheierea luptei pentru promovarea în “B”, Olimpia vişînd prea frumos în. condiţiile unei concurente neloiale...

. SZEKELY Csaba

(Foto: I. PETCU.; -

Patru echipe clujene în turneele finale de cădeţi!

Iată o performanţă cu care puţine centre voleibalisţice din ţara se pot mîndri. Performanţă la baza căreia stau o selecţie riguroasa, de calitate, tineri cu reale perspective de performanţă, antrenori de calibru, sponsori generoşi. . . .

Turneele semifinale, două dintre ele la Cluj-Napoca, trimit in finalele de cadete şi cădeţi, 19-23 aprilie, patru team-uri clujene.

încep cu fetele, “U” SM Unirea Cluj (antrenor prof. Hononna Borojni) si.CSS Turda (antrenor prof. Alexandru Lazăr şi Bardoc Ferenc); ia băieţi, CSS Viitorul Cluj (antrenori profesori Ovidiu Vasu şi Vasile Lobonţ) şi LA P I Dej (antrenor profesor Armând Dimitriu). Team-uri ce âu mari şanse să-şi apere locurile ocupate anul trecut, de aur şi argint.

“U” SM Unirea Ciul în SpaniaJunioarele “U” SM Unirea Cluj, este o plăcere să le vezi jucînd,

vor onora la sfîrşitul acestei luni un puternic turneu internaţional, din Spania, lîngă Barcelona. Organizat la patru categorii de vîrsta, clujencele participînd la categoria născut 1982 şi mai tinere.

Vor fi prezente echipe din şapte ţări, fetele profesoarei Honorina Borojni avînd posibilitatea să impună valoarea voleiului clujean şi românesc printr-o comportare pe măsură.

Someş Dej pentru locurile 7 sau 8Turneul Diviziei “A” masculine s-a încheiat duminică, 9 aprilie.

La Piatra Neamţ, Someş Dej a pierdut toate întîlnirile, urmînd să întîlnească pentru locurile 7-8 Dinamo sau “U BRD Baia Mare.

Demostene SOFRON

RliGBYlAradul în prag de sărbătoare

Vineri şi sîmbătă, Ia Piteşti, a început inedita finală a baschetului masculin românesc, dintre CSU ISA Piteşti şi West Petrom Arad (care se joacă după sistemul: 3 victorii din 5 meciuri), în care piteştenii porneau ca mari favoriţi, după ce au condus de la un cap la altul, întregul campionat urmînd sâ dispute în caz de egalitate (2-2) “decisivul” pe teren propriu. Dar bomba a explodat vineri, în chiar ziua primului meci, cînd într-un final de coşmar pentru gazde, arădenii au cîştigat jocul, amuţind peste 4.000 de 'piteşteni veniţi sâ sărbătorească victoria elevilor lui George Ziguli şi Nicolae Şufariu. Dar n-a fost de acord ambiţiosul Dragan Petricevici, care şi-a mobilizat şi condus exemplar elevii, aceştia dînd o replică peste aşteptări team-ului piteştean, care nu s-a regăsit într-o partidă de bun nivel, deosebit de tensionată, ce a avut de toate, chiar şi două prelungiri (64-64 şi 73-73), iar într-un final, cum spuneam, de coşmar pentru gazde, în a treia repriză de prelungiri, cu două secunde înainte de final, arădeanul Cristian Muntean înscrie coşul victoriei lui West Petrom: cu scorul de 82-81. Partida de sîmbătă, cîştigatâ lejer de piteşteni, cu 87-70, nu i-a mai impresionat pe arădeni, care vâzîndu-se cu sacii în căruţă, după reuşita de cu o seară înainte, erau cu gîndul la meciurile cu nr.3 şi 4 de la Arad, de pe 14 şi 15 aprilie,pe care dacă le cîştigâ sînt' pentru prima oară în istoria sportului cu mingea la coş ' campioni. Cum şi fetele de la BC ICIM, aflate în play-off în pole- position, cu şanse de peste .90% sâ cîştige al 4-lea titlu (al 3-lea consecutiv), Aradul ar realiza astfel “dubla”, o performanţă pe care doar Clujul, în anul 1992, a mai realizat-o! La Arad se pregăteşte fiesta... ’

Mircea Ion RADU

D.N. - 3“U” Cluj - egal la Sibiu

Sîmbătă, 8 aprilie, s-au consumat şi întîlnirile rundei cu nr. 3, intrindu-se astfel în parcursul de regularitate. Nu s-au înregistrat surprize, nu s-au înregistrat incidente. Cu alte cuvinte, Dinamo - REM IN Baia Mare 84-8, Poli NENA Iaşi - Griviţa 18-11, Rulmentul Bîrlad - Steaua 20-22 şi CSM Sibiu - “ U” Cluj 16-16 (6-13!).

Un egal clujean care, fiind realizat în deplasare, poate mulţumi. Nu este aşa, pentru că “U” şi-a dominat adversarul, a condus ostilităţile prin punctele reuşite de Roman (eseu) şi Tincu (tr.+3 l.p.), a terminat la egalitate o partidă în care era, la un moment dat, învingătoare sigură.

Clasament1. Dinamo 5 5 0 0. 222-73 152. NENA laşi 5 4 0 1 91-74 133. Steaua 5 3 0 2 112-67 114. CSM Sibiu 5 1 2 2 79-91 95. Griviţa 5 2 0 3 71-80 96. -U" Clu] 5 1 1 3 83-93 87. REMIN 5 1 1 3 64-153 88. R. Bîrlad 5 1 0 4 75-146 7

Etapa a IV-a, sîmbâtâ, 15 aprilie: “ U” CLU J- REM IN , CSM Sibiu - Rulmentul Bîrlad, Griviţa - Dinamo, Steaua - Poli NENA Iaşi.

Demostene ŞOFRON

POLOP0L0ISTII SE ’ PREGĂTESC PENTRU HAN0VRA

Cu prilejul desfăşurării Campionatelor Mondiale de înot de la Atena a avut loc tragerea la sorţi a grupelor, patru la număr, pentru turneul pre-olimpic de polo, în urma căruia vom cunoaşte ultimele 4 formaţii ce vor primi undă. verde pentru Sydney. ŞUau cîştigat dreptul de a se înscrie la competiţie, ce va fi găzduită de Hanovra, cu începere din 11 mai, 16 reprezentative ce au fost aşezate în 4 grupe, după

cum urmează: A - Grecia, ROMÂNIA, Asia 1, Asia 2; D - Slovenia, Iugoslavia, Olanda, Brazilia; C - Asia 3, Polonia,. Rusia, Cuba; D - Columbia, Slovacia, Canada, Germania. în urmă jocurilor din aceste grupe, primele trei clasate se vor califica în fazele semifinale, din care se alcătuiesc alte două grupe a cîte 6 echipe (din A şi ’ B o grupă, respectiv C şi D o alta), iar primele două clasate din cele două grupe semifinale îşi vor cîştiga dreptul de participare la Jocurile Olimpice. Pentru reprezentativa României, (din care fac parte şi clujenii Petre Sanda şi Istvan Moldvai (ambii evoluînd actualmente în Grecia), calificarea în grupa semifinală nu pare o problemă prea dificilă, avînd în prima fază un singur adversar serios, echipa Greciei, însă în faza decisivă se va confrunta mai mult ca sigur cu puternicele team-uri ale Iugoslaviei, Sloveniei şi Olandei.. Misiune grea; dar absolvabilă, pentru . care le dorim succes.

După cum probabil iubitorii poloului deja au aflat, sportul cu mingea pe apă se confruntă cu o tragedie, accidentul auto extrem de grav în care au fost antrenaţi trei tineri poloişti, aparţinînd tot atîtor cluburi (Dinamo, Steaua şi Rapid), cu toţii membri ai lotului naţional ce se pregăteşte pentru Hanovra. Pentru salvarea acestora, poloiştii celor trei cluburi menţionate au donat o mare cantitate de sînge, fiind zi şi noapte alături de colegii lor. Din informaţiile pe care le-am primit vineri de la Liviu Răducanu (antrenorul echipei Dinamo şi “ secund” la naţională), cel care a condus BM W -ul, dinamovistul Bogdan Butnariu, este în afara oricărui pericol, dar profund şocat de cele întîmplate colegilor săi, Dragoş Ungureanu şi Iulian Rădoi. Aflăm cu bucurie că ambii au ieşit din comă şi răspund la toţi stimulii exteriori, dar se pare că ei nu vor mai putea juca polo niciodată.

• R.L MIRCEA

La Imola, Michael Schumacher a obţinut a 3-a victorie consecutivă în 2000, dar McLaren a probat că a depăşit pasa neagră din debutul sezonului, încheind cursa de pe circuitul “Enzo&Dino Ferrari" cu ambii piloţi pfe podium. La al 3-lea pole-position consecutiv Halddnen a pornit bine, păstrîndu-şi avansul după prima oprire la standuri (turul 26), dnd a intrat pentru alimentare simultan cu rivalul său. Germanul a cîştigat la cea de-a 2-a oprire la boxe, în turul 48. Riscînd o alimentare "fulgeri1, el a ieşit pe

Schumi K Rrem ompistă cu 4 secunde înaintea campionului en-titre. Clasament cursă: 1 . M. Schumacher, 2. Hakkinen, 3 Coulthard, 4. Barichello, 5. Villeneuve, 6 . Salo.

Clasament general: M. Schumacher 30 p., Barichello 9 p., Fisichella, Hakkinen şi R. Schumacher 6 p. ete. Constructori: Ferrari 39 p., McLaren 10 p., Benetton 8 p., Jordan, Williams 7 p. etc.

Vom reveni cu amănunte în numărul de mîme.__________ Radu C. MUNTEANU

i A i n îx x l v l ar putea fi reclama dumneavoastră

•—■-~7™f

1995 - A avut loc, la Luxemburg, prima sesiune a Consiliului de asociere România - Uniunea Europeană şi reuniunea miniştrilor de

Externe ai ţărilor asociate la U.E. Şefii diplomaţiilor din cele şase state est-europene asociate la U.E. au solicitat celor 15 miniştri de

Externe ai Uniunii să accelereze procedurile pentru ratificarea Cartei Albe, care descria legislaţia necesară integrării Tn piaţa unica.

ovarul de CI

Pisica, bucuria şi deponenţii de ja Bankcoop...Cică, odată, un om avea o pisică

la care ţinea foarte mult; Dar, trebuind ,să plece de acasă pentru cîteva zile şi neputînd să ia pisica

cu el, s-a văzut nevoit să o lase în-grija unui,vecin.-Pe lingă indicaţiile preţioase privind alimentaţia animalului în cauză, proprietarul de drept al patrupedului şi-a rugat vecinul ca, în fiecare zi să-i facă pisicii o bucurie pentru ca aceasta sâ fie pe deplin satisfăcută. întors acasă după numai cîteva zile, stăpînul pisicii se confruntă cu o situaţie de-a dreptul dezastroasă: dintr-o pisică grasă şi frumoasă, găsi o jigăritură ce de-abia se ţinea pe picioare, căreia îi cădea părul şi nici măcar sâ miaune nu mai putea. Luîndu-1 la întrebări pe vecin, află că acesta a hrănit pisica corespunzător, chiar mai mult, în fiecare zi îi făcea nu una, ci cître trei bucurii.' în ce constau acestea, “foarte simplu.’’ răspunse vecinul.* “de trei ori pe zi îi strîngeam pisicii coada la uşă şi ... ce bucurie pe capul ei cînd îi dădeam drumul ...’

începînd de sâptămîna aceasta, circa;; 'presupune şi un anumit risc; de cele mai , 500.000 de deponenţi din toată ţara sînt itmulte ori proporţional cu.valoarea astentati la ehNeele Rânrîî Rnmânp* cîştigului pe; care îl asigură. Şi totaşteptaţi la ghişeele Băncii Române pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale pentru arşi ridica banii depuşi la Bankcoop. ' ■v. Cineva îmi spunea cîndva că pentru aceşti bani a muncit de douâ ori; o dată cînd i-a adunat, leu cu leu, şi a doua dară în nenumăratele zile în care, de dimineaţa pînă seara, a stat _!a cozi interminabile în; faţa băncii pentru a primi cu ţîrîita cîteva sute de mii de lei. Aşa este! Chiar dacă coşmarul deponenţilor de .la Bankcoop se apropie de sfirşit, aceştia nu vor uita niciodată zilele petrecute în.faţa băncii, unii postîndu-se la intrare chiar cu o zi înainte pentru a ajunge să primească cîteva' sute de mii de lei, din depozite care, în fdarte multe cazuri, erau de ordinul zecilor de milioane. Şi' nu de puţine ori a fost vorba de persoane în vîrstă, bolnave, cărora, sincer cred, numai asemenea hobby-uri nu le lipseau. Nicimăcar nu era vorba de, bani cîştigaţi la

Cam aşa e şi cu deponenţii de la Banca jocurile de noroc, ci- de bani munciţi “ Albina “ Bnnrn»» nn “Bankcoop”. dera lungul aani şi ani de zile...‘Albina , “Bancorex ori Ce bucurie nemăsurată pe capul celor de Ia Bankcoop acum cînd încep plăţile de compensaţii, după ce, ani de zile, diversele probleme ale Bankcoop-ului lc-au dat palpitaţii, i-au ţinut într-o permanentă stare de alarmă.‘Astfel,

In cei peste zece ani de tranziţie, mulţi români au învăţat că nimic nu e sigur, aproape totul se poate schimba, iar' neprevăzutul apare tocmai atunci cînd te . aştepţi mai puţin. Tot românul a mai învăţat şi faptul că «fiecare investiţie -

românul a mai aflat, jn aceşti zece ani de "tranziţie, că în ţara noastră (probabil mai mult decît în alte părţi) pe.lîngă riscurile deja clasice, mai există cîteva a''căror

■ probabilitate de apariţie creşte în mod • exponenţial:'riscul afacerismului, al

corupţiei, criminalităţii economico - ' financiare, al fraudei generalizate, al traficului de influenţă.’ Iar acestea tind să devină uri adevărat sport naţional atîta vreme cît sînt metode sigure de acces ia statutul, de “om bogat” , Propagarea acestor fenomene e favorizată şi de faptul

, că mulţi nu avem, - încă, simţul proprietăţii, nu sîntem conştienţi de faptul că ce e al nostru e doar al nostru şi ce e al altuia îi aparţine numai lui. Chiar mai mult, sînt şi din aceia (şi, din păcate, nu puţini la număr) care ştiu una şi bună: ce e al lor e numai al lor, iar ce e al altora aparţine tuturor: bani din conturi bancare, terenuri, imobile, alte. proprietăţi. .

. Oricum, se pare că problemele deponenţilor de Ia Bankcoop se apropie de sfirşit, la fel cum au scăpat de belele şi deponenţii de la BDF, “Albina” -ori “Bancorex” mai puţin însă cei'de Ia “Credit Bank”. Dar, cine poate şti ce alte surprize ne rezervă viitorul ...

Alin TUDOR

„Panegrano” va fi vîndută astăzi la Bursăm iu

• f " - i v r r| f 11; j - i r SFV ;

— ’i m -rsr■ , i ■ ■

* “ I V ' ' “ ■

Astăzi, la ora 15. va avea Ioc va face la cele mai bune preţurila Bursa de Valori Bucureşti de cumpărare înregistrate şi valicitaţia electronică, care are ca • fi intermediată de SC Active obiect vînzarea acţiunilor Internaţional SA Bucureşti,deţinute dc FPS la SC SC „Panegrano” SA a mai „Panegrano” SA. Tranzacţia se fost scoasă la licitaţie de către

FPS Cluj în luna ianuarie a anului trecut. Acea licitaţie a fost cîştigafă de asociaţia salariaţilor la preţul de 90.300 Iei pentru o acţiune, de trei ori mai mult decît preţul de pornire cerut de către FPS. Pentru a intra în- posesia acţiunilor, membrii PAS-ului trebuiau sâ plătească 18,26 miliarde lei. Cu toate că FPS le-a acordat facilităţi de plată (achitarea unui avans de 50 la sută, restul urmînd să fie plătit pe parcursul a trei ani de zile), suma a depăşit puterea financiară a salariaţilor. Contractul a fost reziliat, iar FPS Cluj a decis să privatizeze societatea prin intermediul pieţei de capital. Licitaţia a fost, însă, amînată de mai multe ori din cauza litigiului izbucnit între PAS şi

FPS. După restituirea de către FPS a garanţiei de participare, PAS-ul a renunţat la acţiunea în instanţă.

La sfîrşitul anului trecut, „Panegrano” a realizat o cifră de afaceri de 30,4 miliarde lei şi un profit brut de aproape 300 de milioane lei. Capitalul social înregistrat al firmei este de 10,6 miliarde lei, din care 47,42 la sută se află în portofoliul FPS Cluj, iar restul de 52,58 la sută în posesia acţionarilor PPM.

Preţul de ofertă a fost_ stabilit la 100.000 lei / acţiune. în cazul în care rezultatele licitaţiei nu vor fi validate de către Comisia Fondului Proprietăţii de stat, licitaţia electronică va fi reluată1 în data de 13 aprilie a.c.,' ora 15.

Anca BLAGA

Deponenţii Credit Bank sînt convocaţi la bancăi

Persoanele fizice care au avut depozite la Credit Bank trebuie să se prezinte la sediile băncii începînd de luni, 17 aprilie/pentru a completa cererile de retragere d depozitelor, urmînd ca. după o perioadă, să primească banii depuşi la bancă.

Cererile de retragere se pot depune numai pînă în 3 mai inclusiv, la cele 40 de sucursale judeţene ale Credit Bank.

‘Pînă la această dată, în permanenţă, persoanele fizice se vor putea -prezenta la bancă pentru completarea cererilor", a declarat Martin lonescu, preşedintele băncii.

Persoanele fiz ice vor beneficia, şi de dobînda calculată la depozite pînă pe 3 aprilie. Suma maximă care poate fi plătită unui deponent este de 54,764 de milioane» de lei. Pentru depozitele în valută plata se va face Tn lei, la cursul de schimb valutar din data de 3 aprilie.

fn acest moment, la Credit Bank mai sînt55.000 de deponenp, valoarea sumelor de restituit fiind de circa 350 de miliarde de lei.

în plafonul de 54,764 de milioane de lei se înscriu 99% din deponenp.

Banii vor fi dap de BNR prin acordarea unui credit, plata 'către deponenţi urmînd să se facă prin CEC.

Producatorii de băuturi alcoolice

Sectorul producătorilor de alcool şi băuturi alcoolice ocupă, în primele trei luni ale anului, primul loc în rîndul fenomenului de evaziune fiscală, a declarat Duşan Nicolicin, comisarul şef al Gărzii Financiare.

Garda Financiară a vărsat, anul trecut, la bugetul de stat suma de 358,5 miliarde : lei. în acelaşi timp, Garda Financiară a efectuat în 1999 un număr de 117.330

controale, din care opt la instituţii publice, 107.276 la agenţi economici (regii autonome - 66, societăţi cu capital majoritar/integral de stat - 1.221, sociatăţi mixte - 1.341,, societăţi cu capital privat - 98.501, alte - 5.190) şi la 10.046 ia persoane fizice.

Totalul sancţiunilor aplicate în 1999 âu fost de 6.668, din care 880 la directori generali, 315 la directori excutivi, 1.396 la alte persoane din conducerea administrativă, 1.211 la membri ai Consiliilor de Administraţie şi 2.866 la alte persoane.' Valoarea bunurilor şi sumelor confiscate în 1999 a fost de 425,4 miliarde iei, din care valorificate au fost doar 53,1 miliarde lei.

“Discrepanţa dintre bunurile confiscate şi cele valorificate se datorează, în principal, legislaţiei în vigoare care prevede posibilitatea agentului economic să atace în instanţă un act întocmit de lucrătorii noştri. .Indiferent dacă are dreptate sau nu, procedura de valorificare se opreşte şi trebuie amintit că această activitate este desfăşurată de angajaţii Ministerului Finanţelor”,, a spus oficialul GF.

Valoarea totală a amenzilor contravenţionale aplicate anul trecut a fost de 257,1 miliarde lei, din care 248,8 miliarde lei au fost aplicate agenţilor economici, iar restul persoanelor fizice.

“Vrem să fim ordonator de credite, să avem un buget propriu şi să ne gospodărim singuri", a mai precizat Duşan Nicolicin. ,

E l a afirmat că salariul mediu lunar al unui comisar este de 1,8 milioane Iei, la care se adaugă fondul de stimulare dacă angajatul îndeplineşte anumite criterii, precizînd însă că salariile comisarilor ar trebui să ajungă la valori mult mai mari.

DENUM IREAVALUTEI S im bo l

,..««■ Variaţie faţă de ziua

precedenta (% )

C U R S U L - ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.66 i 11700

DOLAR CANADA ' CAD 0.1O Ţ ‘ 13475

FRANC ELVEŢIA CHF 0.29 Ţ ’. 11988

COROANA DANEMARCA DKK 0.12 i 2522

LIRA STERLINA GBP 0.04 Ţ 31031

YEN JAPONIA JPY 0.07 i 186.35

COROANE NORVEGIA NOK 0.04 t 2313

COROANE SUEDIA ^ . ' SEK 0.35 ’ Ţ 2272

DOLAR SUA .U S D 018 f 11*82

DST DST 0.06‘ t 26370

EURO EUR 0.05 4, ' ‘ 16706

Cursiml» ţârilor participante ta EURO mv is ■« .SHILING AUSTRIA ATS 0.07 i 1366

FRANC BELGIA BEF 0.00 466

MARCA GERMANA ■ ■ DEM - 0.05"Vj, * - .j 9610

PESETAS SPANIA ESP 0.05 i 112.87

MARCA FINLANDEZĂ FIM 0.06 i 3161

FRANC FRANŢA FRF 0.07 l 2865

LIRA IRLANDA IEP 0.05 X . ^ 23865

LIRĂ it a l ia . LIT - 0.00 9.71

GULDEN OLANDA NLG 0.06 J, 8529

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.05 X 93.75

1 9 AUR (preţ în l«i) 0.55 î 176249

NULTIMASĂPTĂMlNĂ' Cursuri BNR - lei -

DATA E U R O D E M GBP U S D A U R

Lu n i, 3.04 18.621 9.521 31.075 19.480 172.795

M arţi, 4 .04 •«. 18 .562 9.491 30.976 19.502 174.808

M iercuri, 5.04 18.605 9 .513 31.170 19.515 173.638

J o i, 6 . 0 4 18.865 9 .646 31.154 19.533 177.786

V in eri, 7 .04 18.806 9 .615 31.020 19.551 175.279

Schimburi comerciale de 700 milioane dolari între

România şi UngariaConform datelor statistice centralizate de către Ministerul

Economiei din Ungaria, în cursul anului 1999, valoarea schimburilor comerciale româno-maghiare s-a situat în jurul a 700 de milioane de dolari americani. în topul comerţului exterior al Ungariei România s-a menţinut pe locul 10 ca ţară de destinaţie a exporturilor, respectiv pe locul 3 ca ţară de destinaţie a exportului de capital. în acelaşi timp, pentru România, Ungaria a rămas unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali - aL8-lea la export şi al 6-lea la import. Totodată, anul trecut exporturile României către Ungaria au sporit cu aproximativ 26 la sută, realizîndu-se un record absolut în privinţa volumului de export realizat cu partenerii maghiari. . . . . .

Pe parcursul anului 1999, din totalul exporturilor ţârii noastre, aproximativ 3,2 la sută s-au realizat pe relaţia cu Ungaria, cît şi 4 la sută din importuri, şi 30 la sută din importul de capital 'străin. .■■ ■ ■ ■

Alin TUDOR

„Microsoft România” va susţine o sesiune „TechNet” la Cluj

«în data de 11 aprilie 2000, specialişti din cadrul companiei „Microsoft” vor susţine la CÎuj-Napoca o sesiune tehnică specială pentru informaţicieni şi ingineri de sistem. Manifestarea, organizată în colaborare cu firma clujeană „Brinel”, se încadrează în programul „TechNet” , care are ca obiectiv transferul de cunoştinţe, oferirea de informaţii gen „know-how” privind ultimele tehnologii în domeniul informaticii.

Sesiunile „TechNet” sînt organizate în peste 250 de oraşe din întreaga lume, circa 700 de profesionişti IT râspunzînd invitaţiei de a participa la prima întîlnire de acest gen organizată în România, pe 9 martie 2000 la Bucureşti. Activităţile „Microsoft România” au continuat pe 3 aprilie a.c. la Constanţa, pe 6 aprilie la Iaşi, iar mîine sesiunea va fi, susţinută la Cluj.; Organizate după lansarea „Windows 2000" (în România, pe ; 22 februarie ax;), conţinutul acestor, sesiuni este focalizat pe '„Windows 2000 Server", furnizînd detalii de profunzime necesare implementării, administrării şi optimizării, noii; platforme. -

La sesiunea de comunicări sînt aşteptate să participe persoanele de specialitate în «informatică. şi calculatoare, din; cadrul diverselor firme.

Alin TUDOR

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi. 10,00 Bine şi rău (s/r); 10,30 Puncte

k -Tvf cardinale; 10,50 Drumul spre Europa; K.0MAJUA 11,00 TVR Cluj-Napoca; 12,05 Justiţie militară (s/r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 Repere sacre; 15,00 Oameni ca noi; 15,30 Convieţuiri; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 La telefon muzica populară!; 17,30 Medicina pentru toţi; 18,10 Corect!; 18,20 Orice e posibil; 18,45 Bine şi rău (s); 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal; 20,55 Telecinemateca: Pentru cine bat clopotele (SUA 1943) 23,05 Nu trageţi!; 23,20 Jurnalul de noapte; 23,35 A-Facerea; 0,20 Secolul XX văzut de David Frost (do, ep.1). a 7,00 Femeia misterioasă (s/r);y l ţ i y Ş j 7,45 Conspiraţia (do/r); 8,40 Care I f H pe care ... (r); 9,20 Veni, video,

viei (r); 9,35 Arta apărării (r); 10,10 Buzunare mari şi mici (r); 11,00 Atlas (r); 11,30 Grădina lui Cupidon (r); 12,45 Videoclipuri; 13,00 Glasul dragonului (d.a.); 13,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care ...; 16,00 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 18,15 Se întîmplă acum; 18,45 Telejurnal ;

‘ 10,20 Nouă meşteri mari; 19,35 Credo; 20,40 Enigmatică, Terra (do); 21,10 Puls 2000; 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: Pat de trandafiri (SUA ’64); 23,00 Ştiri; 23,05 Ştiri bancare şi bursiere; 23,10 Lentila de contact; 0,10 Familia Simpson (r); 0,35 TVM Mesager.

7.00 Bună dimineţa, Pro TV e k/ s i rQ r/ a' ^ u; 10.00 Tînăr şi neliniştit (s/

r); 10,45 Cursa cea mai lungă S S a jp & jS S a (s/r); n t30 Jake şi Grăsanul (s);12.30 Film: Sutana neagră (Australia/Canada ’91);14.30 Film: Dincolo de limite (r); 16,10 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Cursa cea mai lungă (s); 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Niklta (s); 21,00 Melrose Place (s); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile’Pro TV; 0,00 Jake şi grăsanul (s/r); 1,00 Film: Sutana neagră (r); 3,30 Ştirile Pro TV; 4,00 Cursa cea mai lungă (s/r); 4,45 Babylon. 5 (s); 5,45 Miracolul tinereţii (s); 6,15 Aripile pasiunii (s).

j 7,00 Dimineţi clujene; 8,00’ _ _ Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; w n w i ţ . ' 1010 Tropical Heat (s); 11,00 Film; Femeia în albastru (Franţa 1972); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 L.A.Doctors (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s);17.00 Ştiri; 17,20 Divertisment: Vouă; 17,25 Intrigi în Paradis; 19,00 Observator; 19,55 Divertisment: Vouă; 20,00 Film: Comoara lui Curiy (SUA 1994);22.00 Observator; 22,25 Divertisment; Vouă;22.30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s); 2,30 Scandalul (s/r); 3,15 Suflet rebel (s/r); 4,00 Intrigi în Paradis (s/r); 5,00 Hombres - războiul sexelor (s).

7.00 Karaoke Show (r); 8,00 Dimineaţa cu Prima; 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Dosarele Y; 14,00 De colo-colo

(mag.); 14,30 Apel de urgenţă; 15,00 Vacanţă a la Petrişor; 15,30 Motor, 16,00 Real TV; 16,30 Exploziv; 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus;18.30 Camera ascunsă; 19,00 Real TV; 19,30 Exploziv; 20,00 Film: Răzbunarea (SUA 1996);21.30 Bilanţ; 22,00 Frasier (s); 23,00 Special; 0,30 Film artistic.

6,15 Ştirile de Acasă; 6,45 Dragoste şi putere (s/r); 7,15 Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa

poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r);8.30 Maria Isabel (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele’ (s/r); 10,00 Femeia vieţii mele (s/r); 10,50 Sînge din sîngele meu (r); 11,35 Cinemateca de acasă: Hoarda sălbatică (r); 14,00 Antonella (s); 14,45

■ Verdict: crimă! (ş); 15,35 Dragoste şi putere (s);16.00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,15 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei; 17,30 Maria Izabel (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (sO; 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca de acasă: Prizonierul din Manhattan (SUA 1975); 23,50 Dragoste şi putere (s/r); 0,15 Verdict: crimă! (s/r); 1,05 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae Manolescu; 2,30 Ştirile de Acasă (r). .JEL.B~7 7,00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa,

7 / România; 9,00 Film documentar;ţ _ —* 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping;

10,30 Senzaţional cu Dan Diaconescu (r); 11,30 Studioul Tudor Vomicu (r);11.30 Gura lumii (r); 15,00 Ştiri; 15,10

. Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Film , documentar; 19,00 Dincolo de anul 2000 (do);

20.00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu;'22.00 Cutia Pandorei; 22,45 24 din 24; 23,25

^Arcub live (r); 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,45 Telejurnal.

—ol, 15,00 Videoclipuri; 15,30 PostEiir»PANoyA Meridian; 17,30 Documentar; 18,00 ctuy'jAgpCA Chemarea pămîntului - realizator

Nicoleta Ţăranu; 19,00 Economic ABC; 19,30 Muzică populară; 20,00 Film artistic;22.00 Dintre sute de ziare.

■-c'

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; ■ 10,00 Bine şi rău (s/r); 10,25 Agenţia .*

de plasare (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca; fr o m a n u l 11,55 Teatrul Naţional de Televiziune > prezintă: „Căsătorie imposibilă" (r); 13,15 * Timişoara. Lumea în mişcare; 14,00 Jurnal; 14,15 f Ciber-Fan; 14,30 Film: Pentru cine bat clopotele i (r); 16,40 O vedetă .,. populară; 17,30 Impas în * doi; 18,10 Corect!; 18,20 Orice e posibil (s); 18,40 Hiller şi Diller (s); 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Sport; Meteo;20.55 Concert extraordinar Spice Giris şi invitatele lor (r); 21,40 Fotbal Cupa Italiei, finala; 23,45 Jurnalul de noapte; 0,00 Cafe Corso.m 7,00 Femeie misterioasă. (r);

7,45 Seria Alfred Hitchcock (r); » W 1 8,35 Care pe care! (r); 9,15 Veni,

video, viei (r); 9,30 Arca lui Noe(r); 10,00 Puls 2000 (r); 10,45 E dreptul tău! (r); 11,15 Heidi Fleiss (do/r); 12,00 Doi ani în Galapagos; 13,00 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Tineri interpreţi; 13,45 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care...; 16,00 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă (s); 18,15 Se întîmplă acum; 18,45 Telejurnal; 19,20 Rapsozii satelor; 19,40 Film; S-a furat o bombă (România 1962); 21,00 Videoclipuri; 21,10 Mit şi istorie;21.55 Călătorind prin ţară. Trasee bănăţene (rep.); 22,10 Alfred Hitchcock prezintă; Borcanul magic (SUA ’64); 23,00 Ştiri; 23,05 Ştiri bancare şi bursiere; 23,10 Lentila de contact; 0,10 Familia Simpson (r); 0,35 TVM Mesager.

7,00 Bună dimineaţa. Pro TV

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi;10,00 Hiller şi Diller (s/r); 10,25 Impas

'■ x r l în doi (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca; , * TV— * - - - - - - - nn^- n/ R12,05 Tezaur folcloric... (r); 12,55 TVR « Bîlaul deşertăciunilor (s/r) 13 05 TVR

Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 j Timişoara; 14,00 Jurnal; 14 15 Ciber-Fan 14 30

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR laşi; 10,00 Hiller şi Diller (s/r); 10,25 Casa mea (r); 11,05 TVR Cluj-Napoca; 12,05

S X r u n e T M H u n in s . 'o o '^ ^ W 16,00 | Tribuna partidelor parlamentare; 15.00 Bnisjune Scena; 16,30 Librărie pe roţi; 17,00 Fereastră j în limba germană^ 16,00 Fotbal Campionatul

Dv..

e a' tau': 16,00 Tînăr şi neliniştit fit,, j 'f .S w (s/r); 10,45 Cursă cea mai lungă jBK 3 jj% i£»S3 (s/r); 11,30 Jake şi Grăsanul (s); 12,15 Henric al V-lea (Anglia 1989); 14,45 Pensacola - forţa de elită (s); 15,00 Melrose Place (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,55 Sens unic;17.00 Ştirile Pro TV;17,30 Cursa cea mai lungă (s); 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Film: Antrenament de lux (SUA 1989); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 1,00 Film; Henric al V-lea (r); 3,30 Ştirile Pro TV; 4,00 Cursa cea mai lungă (s/r); 4,45 Babylon 5 (s).

7.00 Dimineţi clujene; 8,00 Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; 10,10 Tropical Heat (s); 11,00

Film; Cum să reuşeşti la Hollywood (SUA 1996);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 L.A.Doctors (s); 14,00 Camila (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Divertisment: Vouă; 17,25 Intrigi în Paradis (s); 19,00 Observator; 19,55 Divertisment: Vouă; 20,00 Film: Nemesis 3: Rugăciunea (SUA 1995); 22,00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă; 22,30 Marius Ţucâ Show;1.00 Navarro (s); 2,30 Scandalul (s/r); 3,15 Suflet rebel (s/r); 4,00 Intrigi în Paradis (s/r); 5,00 Hombres - războiul sexelor (s).

7.00 Karaoke Show; 8,00 Dimineaţa cu prfma; 12,00 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Dosarele.Y; 14,00 De colo-colo

(mag.); 14,30 Apel de urgenţă; 15,00 Vacanţă a la Petrişor; 15,30 Motor; 16,00 Real TV; 16,30 Exploziv; 17,00 Celebri şi bogaţi; 18,00 Focus;18.30 Camera ascunsă; 19,00 Real TV; 19,30 Exploziv; 20,00 Detectivi de elită (s); 21,00 Cl 5; Profesioniştii (s); 21,30 Apel de urgenţă; 22,00 Frasier (s); 23,00 Special; 0,30 Film artistic.

_ 6,15 Ştirile de Acasă (s/r); 6,45Dragoste şi putere (s/r); 7,15Acasă |g bunjca (f); 7 30 Căsuţa

poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r);8.30 Maria Isabel (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele (s/r); 10,00 Femeia vieţii mele (s/r); 10,45 Sînge din sîngele meu (r); 11,30 Guadalupe (s); 12,15 Cinemateca de acasă: Prizonierul din Manhattan (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict; crimă!; 15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,15 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei; -17,30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Fem eia vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca de acasă: Hariow (SUA 1965); 0,10 Dragoste şi putere (s/r); 0,35 Verdict; crimă! (s/ r); 1,25 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae Manolescu (r); 2,45 Ştirile de Acasă.- —-j . 7,00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa,

7 / România; 9,00 Dincolo de anul/ / . - 2000 (do); 10,00 Ştiri; 10,15

Z / Q D O Teleshopping; 10,30 Senzaţional;11.30 Economic ABC (r); 11,30 Gura lumii (r);12.00 Cutia Pandorei (r); 12,45 Dincolo de stadion (r); 14,15 24 clin 24 (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Film documentar; 19,00 Dincolo de anul 2000 (do);20.00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu;22.00 Reporter Tele 7; 22,30 Telemedicina; 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,35 Teleshopping; 1,45 Telejurnal; 2,30 Economic ABC (r); 2,50 Gura lumii (r); 3,00 Dincolo de anul 2000 (r); 4,00 Telemedicina (r); 5,00 Reporter Tele 7 (r)

jetE >jV 15,00. Videoclipuri; 15,30 PostEifeoPAN^A Meridian; 17,30 Documentar, 18,00 cixywpCA Vîrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,00 Economic ABC; 19,30 Bîrfe - realizator Horaţiu Trtişcă; 20,00 Film artistic; 22,00 Dintre sute de ziare.

spre America; 17,30 Casa mea; 18,10 Corect!; j Naţional; 18 10 Corect!, 18,20 Pen tru D v 18,20 Orice e posibil (s); 18,45 Hiller şi Diller (s); I Doamnă; 19,10 Avanpremieră Ştin, 1915 Sunset 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Sunset Beach | Beach (s); 20,00 Jurnal; 20,55 Echipa de salvare, (s); 20,00 Jurnal; 20,55 Teatrul Naţional de „ 21,45 C u l i s e ; 22,30 Jurnalul de noapte, 22, 5 Televiziune prezintă: „Căsătorie imposibilă”. Ep.4; I Film: Spaţiu virtual: Lumea plutitoare (SUA 1992), 22,00 Reflecţii rutiere; 22,25 Bîlciul deşertăciunilor { 0,20 Gimnastică Campionatele Internaţionale ale (s)’; 23,10 Jurnalul de noapte; 23,25 Punct ochit; , României, ,0,25 Rock la miezul nopţii. > * 7.’ A enl e u-*mu ^a/Sv ’m 7,00 Femeia misterioasă (s/r); | Sena Alfred Hitchcock (r), 8,35W % iW W S d 7,45 Seria Alfred Hitchcock (r); , V W 1 Care pe care!; 9,15 Veni, video, t i W l X T * 8i35 care pe care! (r); 9,15 Veni, I viei! (r); 9,30 D’ale Iu’ Mitică;-10,05 Tumul de

video,viei (r); 9,30 Enigmatică, Terra (r); 10,05. [ control (r); 10,50 Osia lumii (r); 11,25 Afacenla Mit şi istorie (r); 10,50 Orizont spiritual (r); 11,20 ■ cheie (r); 11,40 Un popas pe săptămină (r); 13,00 Start Rec (r); 12,05 Ferma (r); 13,05 Globul • Globul dragonului; 13,30 Tradiţii. Sănndaree; dragonului (d.a.); 13,30^Tribuna partidelor j 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia parlamentare; 14,00 Toţi, împreună; -14,45 Ştiri; t Simpson; 15,15 Care pe care ...; 16,00 Trupa 14,50 Familia Simpson (d.a.) 15,15 Care pe care ' DP 2; 17,25 Fem eia misterioasă; 18,15 Se ...;-16,00 Trupa DP 2; 17,25 Femeia misterioasă; | întîmplă acum; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,20 18,15 Se întîmplă acum; 18,45 Telejurnal; 19,15Antologia jocului; 19,30 Film: Katia (Franţa ’59); ------- _21 10 Tumul de control; 21,55 Călătorind prin | (Italia 1963); 22,30 Călătonnd pnn ţară; 22,45 ţară. O plimbare în munţi; 22,10 Alfred Hitchcock i Ştiri; 22,50 Ştiri bancare şi bursiere; 23,00 Grădina prezintă; Adelaide Winters (SUA '64); 23,00 Ştiri; 1 lui Cupidon; 0,15 Familia Simpson (r); 0,40 TVM 23,05 Ştiri bancare şi bursiere; 23,10 Spaţiu! I Mesager.

■ Din folclorul popoarelor, 19,35 Buzunare mari şi■ mici; 20,25 Cinematograful de artă: Ieri, azi, mîine

francofon; 23,40 Familia Simpson (r); 0,05 TVM Mesager.

7.60 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit (r>; 10,45 Cursa cea mai lungă

l (s/r); 11,30 Jake şi Grăsanul (s);

7,00 Bună dimineaţa. Pro TV . -7 e al tău!; 10,00 Tînăr şi neliniştit

(s/r); 10,45 Cursa cea mai lungă iS s jJÎL JS & 'SB (s/r); 11,30 Jake şi Grăsanul (s); 12,30 Dădaca (s/r); 13,00 Fiim: Moştenire grea (SUA 1996); 14,40 Fiim: Compromisul (r); 16,10

a n t o r ^

12,25 Serial; Dădaca Ţr); 12,50 Ştirile Pro TV; I T în ă r şi neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştinle13.00 Film: La răscrucea destinului (SUA 1996); J ProTV; 17,30 Urmărire generală; 18,00 Reforma 14,35 Film: Antrenamente de lux (r); 16,10 Tînăr I ia români; 18,25 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea şi neliniştit (s); 16,55 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro | zilei; 19,00 Ştirile Pro TV: 19,50 Chestiunea zilei; TV; 17,30 Cursa cea mai lungă (s); 18,20 Serial: , 20,00 Dosarele X; 21,00 Profitor - psihologia Dădaca; 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro • crimei (s); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea TV; 19,50 Chestiunea zilei; 20,00 Film : J zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 Jake şl Grăsanul Compromisul (SUA 1994); 21,55 Ştirile Pro TV; . (s/r); 1,00 Reforma la români (r); 2,10 Baschet22.00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro TV; 0,00 * NBA; 5,00 Babylon 5 (s/r); 5,45 Miracolul tinereţii Jake şi Grăsanul (s/r); 1,00 Film; La răscrucea | (s); 6,15 Aripile pasiunii (s).destinului (r); 2,30 Ştirile Pro TV; 3,30 Cursa cea i 7 ’00 Dimineţi clujene; 8.00mai lungă (s/r); 4,30 Babylon 5(s). . * , ' f ? Dimineaţa devreme; 10.00 Ştiri;

7.00 Dimineţi clujene; 8,00 | B , U U I H-* 10,10 Tropical Hoat (s); 11.00 _ Dimineaţa devreme; 10,00 Ştiri; ■ Film: Bani falşi (SUA 1995); 13,00 Ştirile amiezii;

10,10 Tropical Heat (s); 11,00 J 13,15 L.A.Doctors (s); 14,00 Camila (s); 15.00 Film: Prietenul din vis (SUA 1991); 13,00 Ştirile I Hochei; 17,55 Divertisment: Vouă; 18,00 Intrigi amiezii; 13,15 L.A.Doctors (s); 14,00 Camila (s); I în Paradis; 19,00 Observator; 19.55 Divertisment;15.00 Hochei; 17,55 Divertisment: Vouă; 18,00 J Vouă; 20,00 Film: Răzbunătorul (SU A 1990); Intrigi în Paradis; 19,00 Observator; 19,55 I 22,00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă; Divertisment: Vouă; 20,00 Al şaptelea manuscris | 22,30 A treia planetă de la Soaro (s); 23,00 Film: (s); 21,00 Brigada mobilă; 21,30 Prezentul simplu; ^ --------------------------------------- *22.00 Observator; 22,25 Divertisment: Vouă;22,30 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s); 2,30 L.A.Doctors (s/r); 3,30 Tropical Heat (s/r); 4,30 Intrigi în Paradis (s/r); 5,30 Hombres - războiul sexelor.

7.00 Karaoke Show; 8,00 Dimineaţa cu Prim a; 12,00

i? i d l 8 61° 1 Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Dosarele Y; 14,00 De colo-colo

(mag.); 14,30 Apel de urgenţă; 15,00 Vacantă a la Petrişor, 15,30 Motor, 16,00 Real TV; 17,00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus; 18,30 Camera ascunsă (div.); 19,00 Real TV; 19,30 Exploziv;20.00 Film : Kickboxer (SU A 1989); 21,30 Exploziv; 22,00 Frasier (s); 23,00 Special; 0,30 Film artistic. ' .

6,15 Ştirile de Acasă (r); 6,45 .Dragoste şi putere (s/r); 7,15

Dama de p ică (S U A 1998); 0.30 T ină ra Emmanuelle (film erotic Franţa 1976).

7,00 Karaoke Show ; 8.00 Dim ineaţa cu Prim a; 12,00

f j j j Celebri şi bogaţi (s/r); 13,00 Dosarele Y; 14,00 De colo-colo;

,_/'.uu ’xaraoxe onow; o.uu ■ 14 30 Apel de urgenţă; 15,00 Vacanţă a la Dimineaţa cu Prim a; 12,00 J pefrişor; 15<30 Motor; 16,00 Real TV; 17,00

I Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus; 18,30 Camera | ascunsă; 19,00 Real TV; 19,30 Exploziv; 20,00■ Alegeţi filmul! 21,30 Nadine Show; 22,00 Frasier J (s); 23,00 Film artistic; 1,00 Fiim artistic.I ~ _ 6,15 Ştirile de Acasă (r); 6,45I Dragoste şi putere (s/r); 7,15■ Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa ' poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r);I 8,30 Maria Isabel (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele

Acasă la bunica (rjf7,30 Căsuţa j (s/r): 16,15 Femeia vieţii mele (s/r); 11,10 Sînge poveştilor (r); 7,45 Copilul adus de mare (s/r); • din sîngele meu (s); 12,00 Cinemateca de acasă:8.30 Maria Isabel (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele I Omul Vineri (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict (s/r); 10,10 Femeia vieţii mele (s/r); 11,00 Sînge | crimă! (s); 15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 din sîngele meu (r); 12,00 Cinemateca de acasă; . c ^ , adus de mare (s). 17i00 CâsuIa poveştilor, Hariow (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict: I . - . b i \/ ' . . c u lin a ră a zitoi-crimă! (s); 15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 l „ s a , ? ae j ’Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; J 17.36 Mana Isabel (s), 18,30 Ştinle de Acasă; 17,15 Acasă la bunica - reţeta culinară a zilei; | 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 20,00 90-60-9017.30 Maria Isabel (s); 18,30 Ştirile de Acasă; ■ Fotomodele (s); 21,00. Femeia vieţii mele (s); 19,05 Sînge'din sîngele meu (s); 20,00 90-60-90 j 22,00 Cinemateca de acasă: Colivia cu nebune; Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele; 22,00 | 23,55 Dragoste şi putere (s/r); 0,00 Verdict crimă! Cinemateca de acasă: Omul Vineri (Anglia 1975); . (s/r). 0 50 ProfesjUnea mea: Cultura - cu Nicolae? ’? ? 9 r °r ? *?l -P (s/r):° '? 0 Verd'ct; crimă! Manolescu frV o ro (s/r); 1,20 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae |Manolescu (r); 2,45 Ştirile de Acasă (r). ’ , T E L F fJ

T L7,00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa,

România; 9,00 Dincolo de ariul 2000 (r); 10,00 Ştiri; 10,15

C l b C Teleshopping; 10,30’ Senzaţional Dan Diaconescu; 11,30 Economic AB6 (r);< | Qura |umjj

2,10 Ştirile de Acasă (r).7,00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa.

România; 9,00 Dincolo de anul 2000 (r);. 10,00 Ştiri; 10,15

. Teleshopping; 10,30 Senzaţional« cu Dan Diaconescu1. 11,30 Economic ABC; 11,50

11,50 Gura lumii (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); * L|nia întri (r);14 00 mai12.30 Club ABC (r); 13,00 Lumea misterelor (r); I adua amlnte- Doamnă (r); 15,00 Ştin; 15,3013.30 Telemedicina (r); 1-5,00 Ştiri;. 15,10 1 Domino; 17,00 Dincolo de anul 2000 (do); 18,00 Teleshopping; 15,45.Post Meridian; 18,00 Film * Film docum entar; 19,00 în justiţie ; 20,00 documentar; 18,55 Pariu Trio - LOTO; 19,00 [T e le ju rn a l; 20,35 Econom ic A BC ; 21,00 Dincolo de anul 2000; 20,00 Telejurnal; 20,35 • Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Ţara’ de Econom ic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 I dinenlodpRnpnrocti- n nn c«ri-m n « nnSenzaţional cu Dan Diaconescu; 21,40 Pariu Trio | r „ n„ rt. + ? h T 1’? ?- LOTO; 22,00 Linia întu; 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; î r ° ncert-.1 -35 Teleshopping; 1,45 Telejurnal; 2,30 1,35 Teleshopping; 1,45 Telejurnal; 2,30 I Economic A BC (r); 2,50 Gura lumii (r); 3,00 Economic ABC (r); 2,50 Gura lumii (r); 3,00 I Dincolo de anul 2000 (r); 4,00 Lumea în .CUpa Dincolo de anul 2000 (rY. 4.00 Linia întu 1 rV * » 2000” (r); 5,30 în justiţie (r)- 6 30 Concert.Dincolo de anul 2000 (r); 4,00 Linia întu (r); 5,45 Concert

p if^ jf r 15,00 Videoclipuri; ’15,30 PostMeridian; 17,30 Reporter Tele 7; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator

Rada Muraru; 19,00 E co n o m ic---

15.00 Post meridian; 17.00 Linia ţJ^ M n tîi; 18. ° ° Comorile Ardealului -

realizator Mircea Virgil Sime; 19,00 ABC ; 19 30 î " rea'i2ator. Horaţiu Truşcă; 20,00 Economic

Muzică populară - realizator M. Sime; 20,00 » 2°,15 Documentar; 21,00 Film serial; SecţiaDocumentar; 21.00 Film serial; Secţia de politie, ţ 8e P °liţis; 22,00.Dintre sute de oare.

? R o I e c t .aD e a n p e n t r u431 367 T C O N S U M ATORULUI:

1997 - Parchetul Gen,erai a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui George Constantin Păunescu, sub acuzaţiile de fals în declaraţii şi

infracţiuni la Legea societâţilor comerciale, în legătură cu provenienţa a zece milioane de dolari cu care acesta a cumpărat acţiuni la Bankcoop.

I H E I

h a n d i c a p a ţ iDacă îa începutu l acestui an si

in o raşu l G herla au fost nem ulţum iri cu privire la

. . . . . rondurile băneşti necesare plaţilor lunare a le însoţitorilor de h andicapaţi, în p rezent problema

este ca şi rezo lvată. După cum ^ ec*araI Prim arul oraşului

G herla , dom nu l învăţă to r Nicolae Pop, s-au găsit resursele

financ iare onorării tu tu ro r' cererilo r. In localitate sînt 60 de însoţitori de handicapaţi care se

a flă în evidenţa Primăriei. Ei prim esc lun ar sum a de 760.000 lei, bani p roven iţi din încasări.

Incep înd cu luna aprilie, toţi înso ţito rii îş i vo r primi banii

regulat, ed ilii o raşulu i dorind prin această hotărire să-şi onoreze’

toa te cererile în domeniul protecţie i socia le . în timp ce înso ţito rii de handicapaţi îşi

prim esc banii, cei peste 130 de gherlen i care au dreptul la

ajutoru l socia l de 4 luni nu şi-au rid icat sum ele cuven ite . Doar cu ocazia C răciunu lu i s-au bucurat

de a ju tor, bănesc.- SZ. Cs.

Combustibil M ş! PDo» c lu jen i au fo s t trimişi în

ju d eca tă pentru săvîrşirea in fracţiun ilo r de evaziune fiscală,

înşe lăc iune şi fals în înscrisuri, Ia r patroana unei staţii de

benzină din C lu j-N apoca a fost deferită jus tiţie i pentru săvîrşirea

In fracţiun ilo r do delap idare şi fals sub sem n ătu ră privată . Toţi trei

au încercat, pe parcursul lunilor ■ Iulie ş l august alo anului trecut,

să-şi m ărească von lturile apelînd la ooja b lnocunosutolo afaceri cu

com bustib ili M şi P. Astfel, prin diferite m atrapaztîcurl, falsuri şi

firm e paravan , B erindean Călin în vîrs tă do 29 do ani şi Erdely

losif, de 32 de ani, au înşelat statul cu nu m ai puţin de 177 de • m ilioane do Ici. în acest sens, ei au fost a ju ta ţi do Brudan Lucia,

în v îrstă do 42 do ani, caro, în calitato do adm inistrator şi

asociat unic a l SC VEP SERV SRL, a pus la dlspoziţlo serviciile

acestei firmo în vedorea com ercializării a peste 140 tone do com bustib il M şi P şi a altor

39 do tone benzină nafta. Erdely - şl Berindean şi-au făcut

“ Intrarea" în lum ea afacerilor cu produso petroliere încă din anul

1997, cînd erau angajaţi ai SC - Transilvania Oii SRL, ain Cluj- Napoca. Ei l-au însoţit de mai m ulte ori pe directorul acestei

firm e la rafinăriile din Prahova, unde au cunoscut măi m u lţi,

com ercianţi cu produse petroliere . şi cu care au înnodat unele

relaţii. După ce şi-au făcut "reţeaua” , Erdely şi Berindean au

convins-o pe administratoarea firm ei Vep să le distribuie la

pom pa firm ei combustibili M şi?- P / In s ă ca m otorină şi benzina.

/ Pentru a putea substitui produsele reale şi a emite facturi /

; . aparent legale, cel doi au / cum părat, pe num ele cetăţeanului?; , m oldovean Ruslav Nlcolaescu,

firm a SC Napoca Latina SRL. - După întocm irea actelor d e |

y ; v înzare-cum părare a firmei,~ . Ruslav a dispărut, dovadă că

; acesta a fost fo losit ca paravan în vedera mijlocirii actelor ilic ite i care um au a fi făcute prinfirm ă.g

Cu documentele contabile în ;■ m ină, cei doi s-au deplasat la ■ Ploieşti, de unde au achiziţionat!

zeci de tone de combustibili, c e i erau expediaţi direct firmei VEP

CON S E kV SRL în vederea., valorificării. Brudan a reuşit să

aducă un venit ilicit firmei sale, - de 859 de m ilioane de lei. Pentru?

a acoperi o parte din tranzacţii,! firm a Napoca Latina a întocmit?

chitanţe fictive de doar 247; milioane de iei, scopul fiind ;

sustragerea de la plata - impozitului pe profit. La:

ilegalităţile comise de Erdely şi Berindean, legea prevede o

pedeapsă cu închisoarea de la 2 ? la 7 ani, iar la cele făcute de,

Brudan pedeapsa este de la 10 la 20 de ani.

i Cosmin PUR1S

L a E x p o T r a n s i l v a n i a

B ursa lo c u rilo r de m uncăAgenţia Judeţeană de Ocupare şi

Formare Profesională Cluj va orga­n iza în 10-11 a p r ilie , la E xpo T ransilvan ia , a V-a ediţie a T îrgu- lui “B ursa locurilor de m uncă” . în acest loc se va întîlni cererea şi oferta pe... piaţa forţei de muncă. Agenţia va monitoriza şi va pune Ia dispoziţie agenţilor economici baza de date cu persoane în căutarea unui loc de muncă, tehnici, modeme de interviuri şi modalităţi modeme de recrutare a fo rţe i- de m uncă. Şom erii au posibilitatea de_ a-şi găsi un nou loc de m uncă . “ în scopul c re ş te rii g rad u lu i de ocupare a fo rţe i de

muncă, organizăm de 2-3 ori pe an, bursa locurilo r de m uncă, care reprezintă o acţiune benefică pentru persoanele care sînt în şomaj, ajutor de şom aj, care nu au unde să muncească sau pentru persoanele care doresc să-şi schimbe locul de muncă. La acest tîrg mizăm pe o participare c it mai num eroasă a agen ţilo r economici care au nevoie de forţă de muncă calificată. Agenţia şi consilierii p ro fesionali vor m onito riza persoanele angajate în perioada de probă şi vor urmări integrarea acestora în noile locuri de m uncă. La standurile am enajate , la “Expo

Transilvania” reprezentanţii firmelor clujene vor avea prilejul să-şi aleagă personal c a lifica t, so c ie tă ţile comerciale să se facă cunoscute pe piaţa forţei de muncă din judeţul Cluj", ne-a declarat dl Daniel DON, d ire c to r A gen ţia de o cu p are şi form are profesională.

Agenţii economici sînt obligaţi prin lege să anunţe locurile vacante, la Agenţia Judeţeană de Ocupare şi Formare Profesională care este singu­ra instituţie publică care gestionează şi face toate previziunile necesare de ocupare a forţei de muncă.

Vasile MOLDOVAN

Handicapaţii la sfat

Asociaţia pen tru P ro tejarea şi A jutorarea H andicapaţilor M o to r C lu j, cu se d iu l în s tra d a M ihaii K ogălniceanu n r . 8, a n u n ţă A d u n a re a G e n e ra lă a n u a lă a r e p re z e n ta n ţ i lo r a so c ia ţie i pen tru data de 14 aprilie 2000, ora 16.00, în localul C entru lu i N a p o c a -P ro th e u s , a f la t în Calea Dorobanţilor nr. 17-19. . P a rtic ip a rea la A d u n area

G e n e ra lă se face p e b aza legitimaţiei de mem bru,5 vizată pe anul 2000.

RECONVERSIA PRO FESIO NALA, O SANSA?!• în 1999 din 1.217 persoane care au urmat

cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare, doar 67 persoane au fost încadrate în muncă •

Şomerii cu domiciliul în Cluj-Napoca au putut opta, în 1999, să urmeze gratuit unul din cele cîteva zeci de cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare organizate de A genţia Judeţeană pen tru O cupare şi Formare Profesională Cluj.

în anul trecut s-au organizat în total 55 de cursuri, dintre care 19 de calificare şi recalificare şi 36 de perfecţionare. 11 din aceste cursuri au fost organizate cu acordare de asistenţă de specialitate din partea Biroului de formare profesională, din cadrul A.J.O.P. Cluj.- La aceste cursuri au fost cuprinse un număr de 1.332 persoane, din care 952 şomeri (774 femei).

Din numărul total al înscrişilor la aceste 'cu rsu ri, 1.217 persoane, le-au absolvit,

Judeţeană de Muncă şi Protecţie Socială Cluj

şom erii reprezentînd 878, din care 730 femei. Dl Codrea Pop, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică Cluj, ne spune că n u m ăru l şom erilo r din. ju d e ţu l Cluj înregistraţi pînă la 10 martie a.c. era de 40.321, din care 54,6 la sută sînt femei. Iar

- anul trecut numărul şomerilor înregistraţi a fost de 39.587 şomeri, din care femeile reprezentau 54,6 la sută.

Toţi şomerii aflaţi în plata ajutorului de şom aj, ind ife ren t de v îrs tă , ca re au domiciliul în Cluj-Napoca, pot urma, gratuit, un curs de reconversie profesională, după o

. testare psihologică. La ora actuală sîrit organizate cursuri de calificare, recalificare şi perfecţionare pentru meserii ca: operator ca lc u la to a re , sec re ta r ad m in is tra tiv , contabilitate, zugravi etc.

Mihaela D.POP

R u g ă c iu n eSe spune că în Anglia, cînd

îm plinesc 15 ani, băieţii se sp o v ed esc şi se cum inecă , înălţînd sp re cer urm ătoarea rugă:

"- A jutâ-mâ Doamne să nu mă însor niciodată!

D acă totuşi mă căsătoresc, a ju tă-m â-D oam ne ca fem eia mea să nu mă înşele!

Dacă ea m ă înşeală, ajută-mâ Doamne să nu aflu!

D acă aflu că m ă înşeală, atunci, te rog fierbinte ajută-mă Doamne să nu-mi pese!".

O fi banc, o fi adevăr, nu ştiu! D ar ştiu că aşa ar trebui să ne rugăm.şi noi, cei condamnaţi la tra n z iţie de că tre c lasa politică: “Ajutâ-ne Doamne, să nu ne pese de tot ceea ce ne fac netrebnicii aceştia!”

Viorel CACOVEANU

i

Populaţie ImbătrinităPe anul 1999, Ia Huedin au fost înregistrate 530 de decese,

dintre care 94 în zona urbană şi 436 în zona rurală. Tot? în anul respectiv, la Spitalul Orăşenesc Huedin s-au născut 228

• de copii, dintre care 59 din zona urbană şi 169 din zona I rurală. Decese infantile au fost 5: 2 în zona urbană şi 3 în | zona rurală, a declarat directorul spitalului, domnul doctor I A lexandru Bâltan. Spitalul. Orăşenesc Huedin.deserveşte J aproximativ 50 de mii de locuitori, din oraş şi din sateie din 1 jur. La o capacitate de aproximativ 170 de paturi, la momentul | actual sînt internaţi în ju r de 156 de bolnavi, cu diferite I afecţiuni. Spitalul este dotat cu un ecograf nou, precum şi cu

o bucătărie modernă, donată recent de o societate elveţiană I de ajutor; - ? Viorica G.

l i c i t s t ţ l d

ORTCarXVLa Biroul de Tineret al DTSJ Cluj a

avut loc lic ita ţia de p ro iecte a le ' organizaţiilor nonguvem am entale de

tineret clujene, pe trimestrul II al anului în curs.

în urma ju rizârii şi în baza unor punctaje întocm ite de MTS, au fost aprobate spre finanţare 20 de proiecte, sum a to ta lă aco rd a tă fiind de 130 milioane lei astfel:

“ ONG 2000 - Să ne cunoaştem organizaţia” - Organizaţia Studenţilor Medicinişti, 10 aprilie - 15 mai, 1,5 milioane lei; “Voluntariat performant” - Mişcarea Tinerilor pentru Pace, 3 aprilie - 1 5 mai, 10 m ilioane lei; “Pagina Internet a A sociaţie i Y outh H ostel România” - A sociaţia Youth Hostel România, 1 aprilie -1 iulie, 1,2 milioane le i; “S ta r t 2001” - O rganizaţia Studenţească de Ajutor Medico-Social Asklepyos, 15 aprilie - 10 mai, 5,3 milioane lei; “Centru pentru informarea tinerilor” - Asociaţia Pro Ruralis, 1 mai - 4 iunie, 7 m ilioane lei; R evista “Mecanic Magazin” - Liga Studenţilor Mecanici şi M etalurgişti, 1 aprilie -.. 19 mai, 300 mii lei; “Buletin YHR” . AYHR, 1 mai - 20 iunie, 2,5 milioane lei; “Prima oară alegător, prima oară observator” - Asociaţia Pro Democraţia, 4 iunie, 7,5 milioane lei; “Forum de

Tineret Central European” - Societatea Studenţilor Europenişti, 11-14 mai, 9 milioane lei; “Natur” - buletin regional pentru natură şi turism - Fundaţia de Ecologie şi Turism Potaissa, 15 aprilie - 15 iunie, 5 milioane lei; “SMART ONG”- Uniunea Studenţească Maghiară din Cluj, 4-7 mai, 8 milioane lei; “Ghid: instituţii, firme clujene” - AIESEC Cluj, 1 aprilie - 5 mai, 8 milioane lei; Editarea revistei “Floare de Colţ” - Societatea Carpatică Ardeleană, 1 aprilie - 30 iunie, 3,3 milioane lei; "Think Big" - AIESEC, 1 aprilie - 1 iunie, 10 m ilioane lei; Conferinţa “Tinerii şi societatea civilă”- Liga Studenţilor din UBB, 12-14 mai, 6,5 milioane lei; Şcoala de la Beliş: “Form are tineri planning fam ilial” - Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală, 1 aprilie - 30 mai, 11,9 milioane lei; “Tabără de, creaţie pentru* tineri basârabeni” - Fundaţia BOBART, 20 iunie - 4 septembrie, 10 milioane lei; Z iar “M ini VI PLUS” - OSM, 1 aprilie- 30 iunie, 4,5 milioane lei; “Parteneriat pentru Mileniul III” - SSE, 25 aprilie - 18jnai, 13 milioane lei; “Tinerii clujeni

• on -line” - SSE, ,1 aprilie - I iulie, 5)5 milioane lei. 19 proiecte au fost

•resp inse din cauza n e în d ep lin irii criteriilor cerute de MTS.

M.T.

Comisia Europeană a hotărît ca în ţările UE, începînd cu 9 aprilie, să fie in terz isă fo lo s irea medicamentelor ce conţin substanţe anorexigene (care taie pofta de mîncare).

M o tiv u l invocat de către specialişti este “lipsa de eficacitate terapeutică ce duce la un raport defavorabil beneficiu/risc”, se arată într-un raport al AFP.

în trebaţi despre acest subiect, prof. dr. N îcoale H âncu, şeful

Clinicii de Diabet din Cluj-Napoca şi dr. loan Vereşiu, din cadrul aceleiaşi instituţii, ne-au declarat că. nu li s-a comunicat nimic “de sus” şi că nu au cunoştinţă despre o astfel de hotărire.

Din categoria medicamentelor care conţin substanţe anorexigene, unul singur este înregistrat la noi în ţară - Orlistat, cunoscut pe piaţă sub numele de Xenical. Dr. Vereşiu ne-a declarat că nu este un medicament minune., dar în urma unui tratament de o lună, poate duce la o scădere de 5-10% din

greutatea pacientului. Costul unui astfel de tratament ajunge la 2 milioane de lei. Un alt medicament în curs de în reg istra re în R om ânia este Sibutramină.

Ca orice medicament, şi cel pentru slăbit are reacţii adverse, printre care se num ără diareea, balonările sau d isconfortu l, cauzate de inh ib iţia absorbţiei lipidelor din intestin.

Există, de asemenea, o serie largă de alte medicamente de slăbit, care nu au însă, o argumentaţie ştiinţifică

şi care po t d e term ina afecţiun i cardiace.

Dr. Vereşiu este de părere că decizia lu a tă de C om isia E u ropeană nu priveşte medicamentele amintite mai .. sus, dar o aprobă, întrucît “slăbitul este! o tendinţă^ care ar putea scăpa de sub control”. în plus, această hotărire nu ne va afecta, deoarece România nu este membră a UE, a ţinut să amintească dr. Vereşiu.

Andreea VILCOVSCHI

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 -POMPIERII: 981

I i

1997 - A avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Comisiei Europene, Jacques Santer care a promis,- în' cursul unui

discurs rostit în faţa Parlamentului României, sprijinul Comisiei pentru programul de reforme al Cabinetului Ciorbea.

iţii ' :

33 i/c w J L tx * 2 e ţb n M

R.fi.D . (Pe)4 .

Cu o frentfik mai mult decît suspectă, iată că odată cu topirea -ultimului kil de zăpadă, au început lucrările de reparaţii ale drumurilor de pe raza oraşului nostru. Lucru îmbucurător de altfel, oricare ar f i motivele - obţinerea de capita l electoral sau bună-credinţă, strictă necesitate sau lipsă de ocupaţie - mai ales că acest lucru se impune. ■ Sînt totuşi cîteva aspecte ale acestei „acţiuni” peste care nu aş vrea să trec cu una cu două, chiar cu riscul.de a f i considerat inoportun, absurd chiar.

Zile de-a rîndul, străzi întregi (nu a fost ocolit nici centrul oraşului) au fo st blocate de utilajele R.A.D.P. (presupun că destul de nroderne) care râdeau cu o eficienţă remarcabilă stratul de asfalt. în urma lor, involutiv, inşi bronzaţi de mama-natură, sub privirile caraghios de atente ale unor colegi de breaslă care... sprijineau trotuarul în timp ce spărgeau sămînţă între dinţi, curăţau mizeria rămasă în urmă cu nişte măturoaie groteşti, lipsite de .eficienţă. In jurul unei asemenea gropi (să f i tot avut vreo 10 metri pătraţi), în zona Cipariu, am numărat şase măturători profesionişti, asistaţi de pe margine

de alţi şapte. Parcă ar f i fost un antrenament al hocheiştilor. Culmea, cu toată această desfăşurare de forţe treaba merge destul de anevoios. Cît va ţine nebunia îmi este greu să ghicesc. Pentru că, simptomatic, e mult mai uşor să strici, decît sâ repari. Operaţiunea „rasul asfaltului" merge-destul de repede. Mai greii e cu... umplutul gropilor! Odată „bărberite” zonele cu probleme, trec multe zile pînă ce vin cei însărcinaţi cu... plombarea. Care, la rîndul ei, se face indiferent de condiţiile atiiiosferice. Nu trebuie să fii inginer constructor sau mai ştiu eu ce, pentru ca să ştii că un asfalt pus pe ploaie nu va line multă vreme.- în stilul ăsta putem plăti la taxe de drum pînă ne vine acru! Nici peste o mie de ani nu o să avem drumuri de treabă. Poate doar dacă tehnologiile viitorului ne vor permite zburăm în loc să rulăm pe şosele. Anii trecuţi toate lucrările de acest gen se făceau noaptea. De ce nu se fac şi acum îmi este greu sâ înţeleg. Sau este absolut obligatoriu să ni se scoată ochii cu toată această vînzoleală, una normală de altfel.

M otto: Străzi aglomerate, izuri de benzină, preţuri pipărate

... viaţă citadină.

- O R IZ O N T A L : I. C asa obişnuită a orăşanului 2. Peşte domol - Se face de rîs 3. Antreu, camere, bucătărie, baie (pl.) 4. Personaj al lui Titus Popovici - Augustin Bena 5. Şi aşa-mai departe - Sora (pl.) 6. N in a . Radu Tîmpit 7. întăritoare (sg.)- Albă la însăilat minciuni 8. Precede o convorbire la distanţă- -U lp iu N ovac 9. L ocal pretenţios 10. Trece prin marile oraşe cu mai multe benzi.

V ERTICA L: 1. Magazin de." consum 2. Conifer în parcuri - Troleibuz 3. Napoca, municipiu roman - Al nostru din Ardeal4. E lena T udose N egoiţă Irimie - Titus Olteanu. 5. Par înfipt - Oră 6. Singură - Udrea Tomescu 7. Oiţe - Interjecţie lîngă un calorifer şomer 8. A în to cm i pro iec te de sistematizare urbană - Adrian

1 2 3 4 5 6 7 8 ■9 10

2 n3

'

4

□ • O ■K j .

5O " ■'

6' ■-

7Ei-. . 3

•

8

9- . • ,

10

Albu 9. Lunar... farâ un leu! - 10. Circulaţia citadină.D îm b u l..., c a rtie r c lu je a n D icţionar: ITU, BRR, NAIL

loan POP

1 A P R IL IE (soluţie)HANDICAPAŢI • OLAR • AM ATO R • RAPORT • RATE •

TI • PIERI • AS • I • OS • RE • ALP * COMUNICAT • I • UMORIST • AUR • LO • ICI • ARSA • TRI • E • VR • AB • O • NEVOITE • I • RESPONSABIL.

loan POP

SĂPTĂM ÎN A DE PROMOVARE A

SĂNĂTĂŢII REPRO D UCERII

O serie de acţiuni de educare şi informare a

• tinerilor asupra bolilor cu ; transmitere sexuală şi

asupra altor aspecte legate de sănătatea reproducerii se . . vor desfăşura, în această | săptămînă, în organizarea

studenţilor medicinlşti, în ( centrele universitare> Bucureşti, Craiova, laşi;

Tîrgu Mureş şi Timişoara.La Cluj-Napoca manifestările

vor fi organizate de OSM >':Cluj (Organizaţia Studenţilor ; • Medicinlşti) şi se vor? desfăşura după următorul fc program;i? Luni, 10 aprilie, ora 10: ; Inaugurarea unui

“MONUMENT AL> ' PREZERVATIVULUI” în: complexul studenţesc: Haşdeu;

Marţi, 11 aprilie, ora 17: ■ Sem inar de educare, urmat

de vizionări video, în internatul Liceului Industrial

i A l i m e n t a r Cluj-Napoca; '!■ Miercuri, 12 aprilie, ora ■. 17: Reluarea seminarului în ' internatul Liceului Energetic

Cluj-Napoca; ora 22: Realizarea unei emisiuni pe tema sănătăţii reproducerii

la CD Radio. Joi, 13 aprilie, ora 17:

Susţinerea unei conferinţe * pe tema bolilor cu transmitere sexuală şi a

* contraccpţrei moderne în sala de conferinţe a Direcţiei ;■ de Sănătate Pubiică a

Judeţului Cluj; ora 22: “ Discotecă educativă.. M. TRIPON

o r%

o r'o w m e c , - 2 -

Estetician TEODORA TĂTARI) vă sfătuieşte: |

2 0 0 0

Faţa este" expusă permanent vîntului, frigului şi soarelui,,înfruntînd vrînd, nevrînd toate capriciile celor- patru anotimpuri; astfel apar fenomene de deshidratare, iritare, ridare, descuamare. Din fe r ic ire , ex is tă o „hăinuţă” de protecţie care „se îmbracă’■ dimineaţa şi „se

•dezbracă”"* ■ ' seara:MACHIAJUL. ‘ 1 .i fr ă să tu r ile unei fe ţe .

frumoase pot f i evidenţiate,

iar imperfecţiunile corectate cu ’ uşurinţă de un machiaj corespunzător.

Linia şi paleta de culori din acest an este atît de largă şi bogată îneît perm ite absolut orice fantezie, orice combinaţie de nuanţe şi texturi.

A ccentul tu tu ro r stilurilor propuse pentru 2000 este pus pe och i. . D e la negrul „decaden t” care înconjoară ochiul, pînă la paletele clasice de culori (în special nuanţele an ilo r 70). C reionul d e rm ato g ra f este vedeta s tilu rilo r de m achiaj 2000, *. ne lip sit de pe pleoape măi strident sau estompat. Culorile, preferate par a fi nuanţele de m aro , g ri şi p aste la te . Nu

• lipseşte albul, care are rolul de a. accentua, p riv irea şi de a - scoate în eviden ţă culoarea ; fardurilor. i,.

Se pot fo losi a tît pentru machiajul de zi, cît şi pentru cel - de seară farduri mate, dar şi sidefate sau super-strălucitoare.

Genele sînt puse în evidenţă de rimeluri negre, aplicate în m ai m u lte stra tu ri, sau de rim elu ri co lo ra te avînd în com poziţie substanţe noi, ce creează e fec te 'de îndesire şi lungire., O brajii vor fi mai îmbujoraţi

d ec ît în a lţi ani p rin tr-un machiaj mai puternic. Culorile utilizate pentru crearea acestui efect sînt: roşu, portocaliu , nuanţe de dov-rose.

B uzele se po t m achia în nuan ţe n a tu r a le , . aprop iate culorii pielii şi cu texturi uşor sidefate (chiar şi pentru zi). Este e ra glossului şi pentru buze ca şi pentru păr. Lacul de buze incolor sau colorat nu poate lipsi d in tr-un m achiaj b ine realizat, De asemenea, creionul contur pentru buze e obligatoriu să aibă aceeaşi nuanţă cu rujul,

Baza de m achiaj - pudră, fond de ten. şi creion anticearcân - păstrează, indiferent de paleta de culori aleasă, o : nuanţă cu aspect mat.- ^

Deci, tendinţele generale ale - machiajului 2000 ne perm it să urmăm orice stil dorim, care sâ se po trivească persona lită ţii fiecăruia. :

Rubrică realizată de

* Mihaela D.POP

(3386744)OLTENCE FIERBINŢI051.89 26 86

k Fara taxe interurbane jţ

m a s . , v * ' 4

Www.zonaX.rn

Asfalt... în comuna Mihai ViteazuProf. Vana Vasile, primarul comunei Mihai Viteazu, are o vechime

de 10 ani în Primărie, timp în care, spune el, a încercat să facă cît mai multe pentru comună şi cele două sate aparţinătoare. Se • laudă cu 16 străzi laterale, asfaltate, o bună iluminare a străzilor, apă potabilă pentru satul Comeşti şi Cheia, gaz metan etc. La şcoli, grădiniţe şi dispensar s-au construit grupuri sanitare interioare, cu gresie, faianţă, apă caldă şi rece, încă din 1997. De vreo opt ani încoace, la' nivelul comunei funcţionează trei asociaţii, însă se constată un fenomen interesant. Din toamnă, asociaţiile refuză să le mai lucreze unor oameni pămîntul, pe motiv că riu este destul de productiv şi nu rentează. Primarul "satului povesteşte că, în ultimii ani, numărul infracţiunilor a scăzut foarte mult la nivel de comună. Se pare că principalul motiv este faptul că de 2-3 ori pe - lună se fac razii de noapte, la care participă poliţiştii din comună, primarul, precum şi un cîine dresat. Primăria mai are în vedere întocmirea de dosare, în vederea primirii de ajutor social, pentru cele aproape 60 de familii nevoiaşe din sat. Pînă acum nu s-au dat bani în acest scop, pentru că nu au fost. însă, spune primarul, există şi multe persoane apte de muncă, însă care refuză acest lucru- Viorica G.

?t± Z C% ţări foste com un‘ste candidate la aderarea laDUS bazeU>U|roP ®a n r , C re 3U încePut negocierile cu UE, "au

^ ^ 2 el P0101 comune de informare", sîmbătă şiExtPm ?'w H ° i iaVa declarat ministrul bulgar al Afacerilor Exteme, Nadejda Mihailova, citată de AFP. *

în nord-estul Ungariei a fost decretată stare de urgenţă, din cauza inundaţiilor care s-au soldat

" deja cu un mort, informează AFP-

Modelul dezvoltăriiurmare din pagina 1

crea suspiciuni, iar dl iliescu se temea ca dracul de tămîie să nu i se mai pună ceva în circă. în plus, echipa din jurul său îşi concentra toate forţele, chiar prin compromisuri care au adus mari daune, pentru cîştigarea alegerilor din 1990 şi 1992. M enţinerea îa putere, respectiv cucerirea puterii a reprezentat şi reprezintă, din păcate, şi acum, după 10 ani, prioritatea absolută a politicienilor postdecembrişti. , ,

Econom iştii rom âni de marcă, în frunte cu profesorul N.N. C onstan tincscu . au insistat prin toate m ijloacele pentru conceperea unui m odel românesc de dezvoltare' Glasul lor a rămas farâ ecou. Strategiile de dezvoltare elaborate în 1990 şi 1993 sub conducerea academicianului Tudorel Postolache au ajuns sim ple docum ente pentru biblioteci.

“C e model ne m ai trebuie, doar construim capitalismul” - au zis şi mai zic politicienii de duzină. Bine, bine, capitalism, dar pc ce căi, carc sînt priorităţile, ţintele, modul de acţiune pentru a fi atinse? Nimic din toate acestea, doar legi şi ordonanţe pentru a cîrpi ici-colo, pentru a salva cîte ceva.. Nici o viziune foarte clară pe termen mediu şi lung.

Nu ştiu dacă din 1992 şi pînă în prezent ar mai fi fost posibilă realizarea unui model al dezvoltării pe termen lung. Nu pentru că n-ar fi cine să-l conceapă. Sînt, însă, două piedici majore; amestecul nepermis de mult al unor instituţii internaţionale în luarea deciziilor care privesc prezentul şi viitorul ţârii (practic utilizează un drept de. veto asumat) şi incapacitatea marii majorităţi a clasei politice de a se detaşa, in m om entele dc cumpănă, de interesele personale, de grup, dc partid in favoarea interesului naţional.

Sînt m ulţi care ar putea contesta cele scrise pînă aici referitoare la situaţia ţării noastre, argumentînd prin elaborarea Strategici de dezvoltare pînă în 2004, trimisă recent conducerii Uniunii Europene. Acest document nu reprezintă altceva decît nişte angajamente pe care şi le asum ă România în vederea negocierii condiţiilor de aderare la UE.

Navigâm, în continuare, fără busolă, fără hartă, sub un cer lipsit de stele, schimbăm direcţia într-o parte, în alta, după semnalul pe care cîrmaciul îl primeşte din alte ceruri, numai de el ştiute.- '

BEDECIU- un sat în care oamenii acuză că li se fură pădurea de sub nas

Bedeciu este un sat cu probleme. Aşa ar :

trebui, conform manualelor, să înceapă

un articol cînd, în afară - de Bedeciu, toate satele

o duc boiereşte. Cum, de bună seamă, nu este

, aşa, Bedeciu este satul t generic, ia r problemele

sale, ch iar dacă diferă de ale celorlalte, se înscriu în starea de lucruri.de tranziţie.

Este îndeobşte ştiut că în satele se munte supravieţuieşte cel care are pădure. Bedeciu nu ă trecut prin colectivizare, căci şi aşa, terenuri. fertile nu prea sînt. Oamenii, în schimb, au

avut păduri. Cele două legi de rc-împroprietărire (Legea 18 şi Legea Lupu) nu au puterea, cel puţin deocamdată, să stingă nem ulţum irea _ oam enilor. O am eni care s-au adunat, dum inică, să-şi spună păsul

„ celor care au venit să-i asculte: deputatul PNŢCD, Ioan Vida Simiti, şi directorul Romsilva, D orel O ros. S ituaţia fiind comună în majoritatea zonelor de munte,-merită insistat asupra ei. Ce-i doare pe oameni este că li se fură lemnul. Dorel Oros a dat dispoziţie să nu se taie nici un arbore din suprafeţele de pădure ce urm ează a fi retrocedate persoanelor fizice. Pînă cînd, însă, Romsilva mai gestionează fondurile forestiere,

tă ie r i-s e m ai po t face d in pădurile com unale , a le bisericilor, “însă nu abuziv”, după cum a promis Oros. Apoi, mai intervin aici problem ele legate de îm pădurire şi de curăţare' a suprafeţelor forestiere atacate de boală.

S ătenii, care de o v ia ţă întreagă se ocupă de aşa ceva,

. au dezvăluit nişte şmecherii prin care, -oricum, lemnul se fură: Marcarea anapoda a buştenilor, închisul ochilor la fot felul de tertipuri. Mai mult, oamenii din Bedeciu au înaintat un memoriu împotriva şefului de poşt, la

- care nu au primit încă răspuns şi îl acuză pe pădurar de furt. Situaţia este foarte tensionată şi datorită faptului că fosta pădure

sătească va in tra , în conformitate cu Legea Lupu, în posesia comunei Mănâstire’ni, de care aparţine satul. Deputatul Vida Simiti, care i-a sfătuit pe

•oameni să urgenteze cit pot fo rm alită ţile de prim ire a titlu rilo r de p rop rie ta te , a promis că va face demersurile necesare ca normele m etodologice de aplicare a Legii Lupu să lase posibilitatea ca pădurea com unală care a aparţinut unui sat, care înainte făcea parte din a ltă . unitate/- adm in is tra tivă , să poată fi folosită de acesta.

Cei din Bedeciu, supăraţi la culme că. li se fură lemnul de sub nas, au spus că vor propune un control din partea Romsilva pentru a se lămuri ce, cum şi cine-a furat din pădurile lor în ultimii trei-patru ani. Paralel, ei aşteaptă şi răspunsul Poliţiei judeţene la sesizarea lor.

Titus CRĂCIUN

Fruntaşii ţărănişti aruncă în spatele partenerilor de guvernare eşecurileurmare din pagina 1

Radu Sârbu, vîrful de lance al ţă ră n iş t ilo r clu jen i, ş i-a început discursul afirmînd că “PNŢCD este partidul care a avut iniţiativa şi a găsit energia p en tru a p rom ova toa te reform ele im portante” . Mai m ult, re fe rin d u -se Ia legea dosarelor fostei Securităţi, şeful FPS susţine că “este o reuşită dintre cele mai greu impuse a PNŢCD datorită unor opoziţii chiar din rindul actualei coaliţii guvernamentale”.

M ult mai aprig a fost prim- vicepreşedintele PNŢCD, Ioan Avram Mureşan. “Eu sînt unul d in tre ace ia care spun că

valoarea şi tezaurul nostru cel mai important după patru ani este tocmai această experienţă acu m u la tă în patru ani de guvernare”, spune m inistrul Agriculturii. Tot e bine că s-a acumulat ceva... Revenind la un discurs mai vechi, M ureşan afirmă că există “programe şi re su rse financiare pen tru problemele existente”. Cel puţin inedit a fost pasajul în care m in is tru l s-a re fe rit la....d em agog ie . D ă, lademagogie. “A trecut vremea demagogiei, a populismelor, în care exista undeva o balanţă şi fiecare se punea pe talerele celor două balanţe ca să vadă care e

cel mai mare român. Şi spun asta în inima Transilvaniei, la Cluj, aici unde va trebui să cîştigâm o dată pentm totdeauna puterea, pentm că au trecut zece ani de cînd cineva îşi bate joc, şi o'spun foarte deschis, de sentimentul naţional. îşi bate joc de istoria noastră, de tot ce au făcut înaintaşii noştri. Nu aşa ară tăm noi, rom ân ii. N oi românii din Transilvania sîntem urm aşii lui Inochentie M icu Klein, sîntem urmaşii acelora care s-au adunat pe Cîm pia Libertăţii de la Blaj, a celor care au stat pe cîmpul lui Horea la Alba-Iulia în 1918, a celor care s-au bătut în 1940 pe străzile

Ministrul Educaţiei cere reintroducerea facilităţilor pentru transportul pe calea ferată pentru elevi şi studenţi

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) face un apel insistent pentm aplicarea neîntîrziată a articolului de lege privind acordarea facilităţilor la transportul pe calea ferată pentru elevi şi studenţi, a declarat, sîmbătă, la Cluj-Napoca, ministrul Andrei Marga. Marga a explicat că MEN nu are nici o datorie către SNCFR pentru transportul gratuit cu 50% al elevilor şi studenţilor, întrucît acordarea acestor' facilităţi este stabilită prin lege, care nu prevede limite de călătorie, iar plata sumelor pentru acoperirea gratuităţii se face prin transferul de la MEN Ia

Ministerul Transporturilor din bugetul alocat Educaţiei, bugetul fiind la rîndul său votat de Parlament. “în acest sens, legal, nu există nici o datorie. MEN aplică legislaţia şi transferă atîţia bani cîţi sînt alocaţi de la buget, iar bugetul este votat şi aprobat de exact toţi cei care acum cer bani”, a subliniat Marga. Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat Ministerului Finanţelor, în situaţia survenită în urmasuspendării facilităţilor de către

’ SNCFR, să mărească suma prevăzută lâ articolul de lege Care vizează transferul sumelor către

Ministerul Transporturilor, însă ministrul Finanţelor a fost cel care a sugerat să se utilizeze, în prezent, soluţia compensării. “Ministerul Finanţelor ştie că Ministerul Transporturilor are datorii la buget pe care, dacă acesta le-ar plăti, ar direcţiona sumele către Educaţie, care la rîndul ei le-ar transfera la Ministerul Transporturilor”, a spus Marga, Ministrul Andrei Marga a mai menţionat că, în România, circulaţia pe calea ferată este subvenţionată, în acest sens de la buget fiind alocaţi 3.800 de miliarde de lei pentru subvenţionarea acestui capitol.

C lujului, care s-au bătut la căminul « A v ra m lan cu » , a • celor care au avut puterea de a reface această ţară după 1989”, a spus, plin de patos, Mureşan.

PD -iştii au fost destul de zdravăn păruiţi de prim-vicele ţărănist: “Oricîţi adversari şi duşmani vom avea, partidul acesta va tră i, va căpăta amploarea şi amplitudinea pe care o m erită , p e n tru -c ă - experimentul (???-n.r.) acesta de guvernare-a declanşat nişte procese ireversibile, noi am făcut adevăratele acte şi acţiuni de reformă, un cuvînt pe care, de altfel, nu m ai vreau să-l fo losesc , p en tru că l-au confiscat alţii, care pe spatele schimbărilor unor denumiri şi al unor directori de instituţii au spus că fac reformă. Se vede astăzi ce re fo rm ă avem în- sec to ru l en e rg e tic , . în transporturi. Se vede cum aceste monopoluri n-au fost sparte, se vede de ce toate pierderile pe care noi le plătim în fiecare zi prin taxe şi impozite nu au putut fi curmate. Procesele adevărate de re fo rm ă au fost cele p rom ovate de oam enii aparţinînd PNŢCD, pentru că numai ei puteau să declanşeze acest proces (...)” , dixit Ioan Avram Mureşan. Din păcate, în rîndul actualei coaliţii, fiecare aşa gîndeşte despre sine.

Poliţiştii clujeni au declanşat acţiunea "Prostituata 1 "

I ă z e c id e t i 'p ă s ă r i d e -n o a p te « ? a u i f o s t * c a p t u r a t e ^ v in e r i» s

Biroul. Jud iciar din cadrul P o liţ ie i M u n ic ip a le C lu j- N apoca a declanşat, vineri seara , o am p lă ac ţiu n e în

-vederea depistării persoanelor care p ra c tic ă p ro s titu ţ ia . Operaţiunea a început în jurul orei 20.30, pe Calea Turzii ş i a durat aproximativ o oră. In acest timp, cele patru echipaje ale Biroului Judiciar, conduse de col. Cristea, au reuşit să identifice şi să reţină 22 de persoane care practicau o

astfel de profesie, mai puţin creştină.

Tinerele, cu vîrste între 19 şi~ 35 de ani, au fost duse la P o liţ ie în v e d e re a luării- îm p o tr iv a lo r a m ăsu rilo r leg a le . M area m ajoritate a acestora -au refuzat să facă v re o d e c la ra ţie despre activitatea lor. Singura care a dorit să comunice cu presa a fost Luminiţa P. Ea are 28 de ani şi practică “prostituţia” de doi ani. Femeia susţine că de

atunci ă răm as fără loc de m uncă ş i că acesta este pentru ea singurul mod de a-şi cîştiga existenţa: “Stau pe stradă în fiecare seară şi de multe ori stau degeaba. Cînd îmi pică clienţi, cîştig pînă la 300 de mii de’ lei. Altă soluţie nu am , d eo arece tre b u ie să-mi cresc cei doi copii şi am de p lătit în fiecare lună che ltu ie lile la apartam ent” , ne-a mărturisit, cu lacrimi în ochi, femeia.

Tinerele au fost anchetate f ie c a re în parte ide către organele de Poliţie. Cele care au avut mai mult de o abatere au fo s t sancţion ate cu amendă contravenţională de 1 m ilio n de le i, pentru s ă v îrş ire a in frac ţiu n ii de a tra g e re de persoane în ve d e rea în tre ţin e rii de raporturi sexuale in schimbul unor sume de bani, iar restul s -au ales doar cu un avertisment. Cosmin PURIŞ

REDACŢIA: Cluj-Napocfa, str. Napoca 16 iCULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL-

. CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 -

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991 Napoca,' înmatriculată la Oficiul Registnjlui Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /12 /308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). CETĂŢENEŞTI: TEL 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC:Tel. 19.16.81; fa x : 1 9 .28 .2 8 ; t e l : 19.75.07 - 'ALIN TUDOR; SPORT: TEL: 19.21.27-

‘ E -m ail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE:TEL/FAX:19.73.04-RAULilriQr5fnr i , r ,„L E-mail: reclama adevcj@ mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. jud-catona uuj- - . . - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LI VIA

Secretar de red ac ţie» Tel/fax: p op ; s u b re d a c ţ ia tu r d a : t e l / f a x 31.43.23Horea PETRUŞ ' 19.74.18 s UBr e DACţ i A d e j: te l. / fa x : 2 1 .60.75 ,

■Qiivty u.Y iu-

«•-tar.v>«‘ ■

(Si,

TIIMItrij EXECUT,1T U.....

Garamond— llpAmA* 1. _

/