Upload File

o tară tulburata hidrologii ciiffteă supremă de justiţie...

  • Home
  • Documents
  • O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h
16
ii i i n [Ei s- z ia r w âspm dm t f h ttp://www. dn tcj, ro/adevarul^ ANUL X N R.2860 ISSN 1220-3203 101, O APRILIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI O tară tu lburata ! VALER CHIOREANU y u toată stima care o inspiră Mugur Isărescu majorităţii românilor, nu recunoaşterile sale televizate Constituie lucrul cel mai grav care se întîmplâ în această ţară. E adevărat, ' cpnstatarea că l-a tulburat, modul în care s-â privatizat o uzină arădeană ar putea fi ‘considerat un semn de bun augur. In fapt, este vorba-despre primul moment de nelinişte mărturisit public de un premier român post-decembrist şi ne-am putea aştepta ca el să fie urmat de altele asemănătoare, provocate de sutele de privatizări dubioase care ati avut loc, mai ales în ultimii ani, momente care, adunate pe capul premierului, ar putea să-I determine să ia măsuri care să-l elibereze de această povară. Logica unui asemenea raţionament a fost însă anulată de tăcerea expresivă cu care Mugur Isărescu a "răspuns la întrebarea dacă nu -1 tulbură şi faptul că un ministru al său este acuzat, practic de întreaga presă, că patronează afaceri necurate, dintre care cele cu caii de rasă şi cu tutunul românesc sînt numai două exemple. Nerăspunzînd la această întrebare şi neacceptînd-o pe aceea, subînţeleasă, despre statutul Fondului Proprietăţii de Stat, instituţie care permite nenumăraţilor săi directori de la sediul central sau din teritoriu să vîndă cui vor averea statului, pe sume care nu acoperă valoarea terenului acoperit de fabricile înstrăinate, premierul a trasat o linie nevăzută, dar mereu prezentă, între ceea ce poate face el ca tehnocrat şef al Guvernului şi ceea ce nu-i este permis să facă. De aici încolo se poate discuta orice. / , Problema este că realitatea tristă a ‘ României de azi, se află dincolo de linia peste care premierul nu poate trece. Chiar dacă ar fi obligatoriu s-o facă, dacă doreşte să-şi respecte angajamentele strict tehnice asumate la învestire. Este greu de crezut că moşiile administrate de miniştrii politici ca lideri de partide din coaliţia majoritară pot fi ignorate în eforturile premierului de a determina o creştere a Produsului Intern Brut, o scădere a şomajului şi inflaţiei şi oprirea, spre sfirşitul anului, a deteriorării nivelului de trai. Dar nu numai Mugur Isărescu este tulburat de ceea ce se întîmplâ în ţară. Acelaşi sentiment îl resimt cei mai mulţi români; însă Ia o cotă care îl apropie de starea de boală. Am să vă dau un singur ’ exemplu. Sondajele de opinie au subliniat, cotninuare în pagina a 16-a Ciiffteă Supremă de Justiţie a dat dreptate Guvernului în privinţa Universităţii “Petofi- Schiller” s-au pronunţat două instanţe judecătoreşti, cu două verdicte diferite. Curtea Supremă de Justiţie (C SJ) a admis recursurile Guvernului faţă de hotărîrile Curţii de Apel Bucureşti, care dădeau cîştig de cauză obiecţiilor ridicate de PDSR, respectiv PUNR, cu privire la înfiinţarea Universităţii- “Petofi-Schiller” . Motivaţia invocată . de Executiv a fost aceea că partidele politice nu au calitatea procesuală. . de a contesta în contencios administrativ uri act al Guvernului. Anterior, Curtea de Apel Bucureşti a acceptat' obiecţiile ridicate de PDSR, şi PUNR, care s-au opus vehement înfiinţării Universităţii cu predare în limba maghiară şi germană. Evident, cîştig de cauză a avut instanţa ierarhic superioară, care prin hotărîrea luată a înlăturat orice piedică în aplicarea Legii învăţămîntului, care la data cînd au fost depuse contestaţiile nu era adoptată în forma ei finală. Vicepreşedintele PD Cluj, Emil Boc, a declarat, în calitatea de jurist, că decizia CSJ nu este una de fond, ci una de formă juridică, aceasta contrar interpretărilor vehiculate în presă. CSJ s-a pronunţat împotriva obiecţiilor venite din partea unor partide politice şi nu a decis înfiinţarea universităţii. Conform legii, formaţiunile politice nu pot să atace în contencios o hotărîre, mai ales că trebuie să facă dovada, ca parte la litigiu, că interesul lor a fost lezat. De asemenea, CAB nu are calitatea de a se pronunţa în asemenea acţiuni iniţiate de partide politice. Oricum, hotărârea de guvern este inferioară legii, iar înfiinţarea acestei universităţi se face prin lege, ea există la ora actuală şi ca urmare va fi respectată, a conchis Boc. Părerea-deputatului PNL Cluj, Anton Ionescu este că hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie trebuie . respectată şi nu comentată. ; Deocamdată aceasta a rezolvat doar contestaţiile opoziţiei, înfiinţarea .propriu-zisă a universităţii avînd de parcurs un drum mai lung, Adriana ClOTI continuare în pagina a 4-a „N ici un 1W1N1 nu a ■ Clujenii au consumat produse lactate în valoare benelicrflafl % «eşalonarea r. ^ ... . . , . datoriilor către stat de 226,9 miliarde de lei în perioada 6-9 aprilie, la Expo Transilvania Tîrgul de carte CARAVANA GAUDEAMUS, ediţia I Peste 30 de edituri, întemeietori cu har şi profesionalism - Societatea Română de Radiodifuziune şi Radio Cluj - personalităţi culturale, sociale şi politice îocale şi naţionale, un program divers şi atrăgător, un profit spiritual şi de imagine dau măsura reală a primei ediţii clujene a tîrgului de carte CARAVANA GAUDEAMUS. Tîrg ce îşi deschide porţile astăzi, 6 aprilie, ora II, într-un spaţiu nu numai cunoscut, ci şi apreciat, aşa cum esţe Expo Transilvania. Demostene SOFRON continuare în pagina a 5-a Laalegerile-dirvacest* Circa 680.0S9 de clujeni vor veni la vot putea Conform datelor furnizate de Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din cadrul 1PJ, în urma verificărilor efectuate, la această dată 582.009 de persoane au drept de vot în judeţul Cluj. Dintre aceştia, 37.867 sînt flotanţi, iar 1.384 s-au repatriat sau au obţinut cetăţenia română, in mediul rural trăiesc 229.702 persoane care îşi pot exercita dreptul de vot. Colonelul loan Mureşan, şeful Serviciului de Evidenţă a Populaţiei a declarat că în judeţul Cluj 10.924 cetăţeni au buletinele expirate, dintre care aproximativ 3.000 sînt plecaţi în străinătate, iar alţi aproximativ 3.000 locuiesc acum în alte localităţi. Titus CRĂCIUN OBANCĂ PE CARE P0]1 CONTA Credite; pentru persoane fizice în sistem C A R. cu dobânzi de 22% pe an credite pentru bunuri cu 35% | dobânda pe an | Banca Populara ISnerva Coop«rsîtva de cr&dit Bd-21 Decembrie nr,152 Tel,410263 Hidrologii avertizează asupra posibilităţii producerii de noi inundaţii Hidrologii avertizează că, în următoarele două' zile, precipitaţiile care vor cădea în mai multe regiuni ale României vor putea depăşi 25 l/mp şi vor putea conduce la depăşiri ale cotelor de apărare pe unele rîuri, existînd pericolul producerii unor noi inundaţii. Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie a transmis avertizări hidrologice Direcţiilor de Ape Crişuri- Oradea, Someş-Cluj, Mureş- Tîrgu Mureş, Banat-Timişoara, Jiu-Craiova, Olt-Rîmnicu Vîlcea, Argcş-Pitcşti, precum şi Companiei Naţionale Apele Române şi Ministerului Funcţiei Publice. Conform avertizărilor, în zilele de 5 şi 6 aprilie vor cădea precipitaţii însemnate, mai ales în Crişana, Banat, zona subcarpatică a Olteniei şi vestul Munteniei. în zona Carpaţilor Meridionali şi în cea a Munţilor Apuseni. Aceste precipitaţii abundente se vor suprapune stratului de zăpadă încă existent in zona de munte. în condiţiile debitelor deja crescute aie unor rîuri şi a umezelii ridicate a soiului. în judeţele Olt şi Braşov au fost deja inundate cîteva sute de hectare de terenuri agricole. Rîurilc Olt ia Hoghiz şi Tur la Turulung se situează peste cota de inundaţie. Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost in creştere (9.550 mc/s) faţă de media multianuală lunară de 7.900 mc/s. Potrivit prognozei meteorologice, vremea va fi caldă, temperaturile maxime fiind cuprinse între 20 şi 22 de grade, iar cele minime între 10 şi 12 grade. Exploatările Miniere Aghireş şi Căpuş primesc energie electrică Ia minimul de avarie CONEL Gluj a decis, ieri, limitarea consumului de energie electrică la minimul de avarie pentru Exploatările Miniere Aghireş şi Căpuş, din judeţul Cluj, din cauza datoriilor pe 1 care acestea le au către; sucursală. Purtătorul de cuvînt al CONEL Cluj, Celina Frîncu, a precizat că, la nivelul judeţului Cluj, aproximativ 30 la sută din cei 178 de mari consumatori au datorii către CONEL, care însumează peste 370 miliarde de lei şi că, ieri, 600 milioane de lei. Printre marii datornici ai CONEL Cluj senumără Combinatul Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii, Someş Dej, Cesom Dej şi conducerea CONEL Cluj a luat în discuţie datoriile societăţilor Unimet, Industria. Sîrmei Cîmpia Turzii, Turdeana, Agroconsuin Bonţida, Italrom Stil şi cele două exploatări Combinatul de Utilaj Greu. miniere. Celina Frîncu a "precizat că primele cinci societăţi şi-au achitat datoriile,' motiv pentru care CONEL a luat măsuri de limitare a consumului doar pentru Exploatările Miniere Aghireş şi . Căpuş, care au, împreună, datorii de aproximativ Miko, Pop şi Uioreanu au apărat onoarea consilierilor în procesul intentat de Funar im una Numai trei dintre cei 23 de consilieri citaţi în procesul intentat împotriva lor de primarul Gheorghe Funar s-au prezentat ieri Ta Tribunal. Ionică Pop, Horea Uioreanu şi Miko Laurenţiu şi-au aşteptat colegii timp de o oră,' pînă ce au ajuns la concluzia că vor cere amînarea cauzei pentru a-şi angaja un apărător comun, în scopul dezvoltării Cartierul Grigorescu nu primeşte apă unei strategii comune de apărare. Consilierii nu au dreptul la un apărător plătit de Primărie, pentru că nu răspund în solidar pentru „fapta" de care sînt inculpaţi. Nici din partea Primăriei Cluj nu a fost nimeni prezent. ' Procesul le-a fost intentat de către Funar, imediat după ce au adoptat Hotărîrea 87 din 23 februarie 2000, prin care s-au delimitat de primar în plata celor 900 milioane lei plătite drept daune către SC A li- mentara SA, în urma neeliberării autorizaţiei de construcţie la Hala Agroalimentară. Consilierul Ionică Pop s-a arătat nemulţumit de faptul că a fost citat la Tribunal numai cu o zi înainte de înfăţişare, în timp ce Miko ştia de proces cu zece zile înainte. Faptul că votul nu a fost nominal nu a oprit executivul să-i dea în judecată pe cei 23 de consilieri care au votat hotărîrea de delimitare, prin instanţă, la plata daunelor către,Alimentara". Consili- erii locali l-au acţionat primii în instanţă pe primar, dar, pentru că au aşteptat să treacă termenul legal în care . prefectul s-ar fi putut împo- trivi acţiunii, au dat ocazia lui Funar să le-o ia înainte. Andreea MARCU BIBLIOTECA CENTRALA UNIV )(

Upload: others

Post on 01-Feb-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

Report

TRANSCRIPT

Page 1: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

ii i i n

[Eis -

z ia r w â s p m d m t

f h ttp://www. dn tcj, ro/adevarul^A N U L X N R . 2 8 6 0 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

1 0 1 ,O A P R I L I E 2 0 0 0

1 6 P A G IN I 2 .0 0 0 L E I

O tară tulburata!

V A LE R C H IO R E A N U

y u toată stima care o inspiră Mugur Isărescu majorităţii românilor, nu recunoaşterile sale televizate

Constituie lucrul cel mai grav care se întîmplâ în această ţară. E adevărat,

' cpnstatarea că l-a tulburat, modul în care s-â privatizat o uzină arădeană ar putea fi

‘ considerat un semn de bun augur. In fapt, este vorba-despre primul moment de nelinişte mărturisit public de un premier român post-decembrist şi ne-am putea aştepta ca el să fie urmat de altele asemănătoare, provocate de sutele de privatizări dubioase care ati avut loc, mai ales în ultimii ani, momente care, adunate pe capul premierului, ar putea să-I determine să ia măsuri care să-l elibereze de această povară. Logica unui asemenea raţionament a fost însă anulată de tăcerea expresivă cu care Mugur Isărescu a

"răspuns la întrebarea dacă nu-1 tulbură şi faptul că un ministru al său este acuzat, practic de întreaga presă, că patronează afaceri necurate, dintre care cele cu caii de rasă şi cu tutunul românesc sînt numai două exemple. Nerăspunzînd la această întrebare şi neacceptînd-o pe aceea, subînţeleasă, despre statutul Fondului Proprietăţii de Stat, instituţie care permite nenumăraţilor săi directori de la sediul central sau din teritoriu să vîndă cui vor averea statului, pe sume care nu acoperă valoarea terenului acoperit de fabricile înstrăinate, premierul a trasat o linie nevăzută, dar mereu prezentă, între ceea ce poate face el ca tehnocrat şef al Guvernului şi ceea ce nu-i este permis să facă. De aici încolo se poate discuta orice. / ,

Problema este că realitatea tristă a ‘ României de azi, se află dincolo de linia peste care premierul nu poate trece. Chiar dacă ar fi obligatoriu s-o facă, dacă doreşte să-şi respecte angajamentele strict tehnice asumate la învestire. Este greu de crezut că moşiile administrate de miniştrii politici ca lideri de partide din coaliţia majoritară pot fi ignorate în eforturile premierului de a determina o creştere a Produsului Intern Brut, o scădere a şomajului şi inflaţiei şi oprirea, spre sfirşitul anului, a deteriorării nivelului de trai.

Dar nu numai Mugur Isărescu este tulburat de ceea ce se întîmplâ în ţară. Acelaşi sentiment îl resimt cei mai mulţi români; însă Ia o cotă care îl apropie de starea de boală. Am să vă dau un singur ’ exemplu. Sondajele de opinie au subliniat,

cotninuare în pagina a 16-a

Ciiffteă Suprem ă de Ju stiţie a dat dreptate G u ve rn u lu i

în privinţa Universităţii “Petofi- Schiller” s-au pronunţat două instanţe judecătoreşti, cu două verdicte diferite. Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a admis recursurile Guvernului faţă de hotărîrile Curţii de Apel Bucureşti, care dădeau cîştig de cauză obiecţiilor ridicate de PDSR, respectiv PUNR, cu privire la înfiinţarea Universităţii- “Petofi-Schiller” . Motivaţia invocată . de Executiv a fost aceea că partidele politice nu au calitatea procesuală. . de a contesta în contencios administrativ uri act al Guvernului. Anterior, Curtea de Apel Bucureşti a acceptat' obiecţiile ridicate de PDSR, şi PUNR, care s-au opus vehement înfiinţării Universităţii cu predare în limba maghiară şi germană. Evident, cîştig de cauză a

avut instanţa ierarhic superioară, care prin hotărîrea luată a înlăturat orice piedică în aplicarea Legii învăţămîntului, care la data cînd au fost depuse contestaţiile nu era adoptată în forma ei finală.

Vicepreşedintele PD Cluj, Emil Boc, a declarat, în calitatea de jurist, că decizia CSJ nu este una de fond, ci una de formă juridică, aceasta contrar interpretărilor vehiculate în presă. CSJ s-a pronunţat împotriva obiecţiilor venite din partea unor partide politice şi nu a decis înfiinţarea universităţii. Conform legii, formaţiunile politice nu pot să

atace în contencios o hotărîre, mai ales că trebuie să facă dovada, ca parte la litigiu, că interesul lor a fost lezat. De asemenea, CAB nu are calitatea de a se pronunţa în asemenea acţiuni iniţiate de partide politice. Oricum, hotărârea de guvern este inferioară legii, iar înfiinţarea acestei universităţi se face prin lege, ea există la ora actuală şi ca urmare va fi respectată, a conchis Boc.

Părerea-deputatului PNL Cluj, Anton Ionescu este că hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie trebuie

. respectată şi nu comentată.; Deocamdată aceasta a rezolvat doar

contestaţiile opoziţiei, înfiinţarea .propriu-zisă a universităţii avînd de parcurs un drum mai lung,

Adriana ClOTIcontinuare în pagina a 4-a

„Nici un 1W1N1 nu a■ Clujenii au consumatproduse lactate în valoare benelicrflafl % «eşalonarea r. ^ ... . . , . datoriilor către statde 226,9 miliarde de lei

în perioada 6-9 aprilie, la Expo Transilvania

Tîrgul de carte CARAVANA

GAUDEAMUS, ediţia I

Peste 30 de edituri, întemeietori cu har şi profesionalism - Societatea Română de Radiodifuziune şi Radio Cluj - personalităţi culturale, sociale şi politice îocale şi naţionale, un program divers şi atrăgător, un profit spiritual şi de imagine dau măsura reală a primei ediţii clujene a tîrgului de carte CARAVANA GAUDEAMUS. Tîrg ce îşi deschide porţile astăzi, 6 aprilie, ora II, într-un spaţiu nu numai cunoscut, ci şi apreciat, aşa cum esţe Expo Transilvania.

Demostene SOFRONcontinuare în pagina a 5-a

Laalegerile-dirvacest*

Circa 680.0S9 de clujeni vorveni la votputea

Conform datelor furnizate de Serviciul de Evidenţă a Populaţiei din cadrul 1PJ, în urma verificărilor efectuate, la această dată 582.009 de persoane au drept de vot în judeţul Cluj. Dintre aceştia, 37.867 sînt flotanţi, iar 1.384 s-au repatriat sau au obţinut cetăţenia română, in mediul rural trăiesc 229.702 persoane care îşi pot exercita dreptul de vot. Colonelul loan Mureşan, şeful Serviciului de Evidenţă a Populaţiei a declarat că în judeţul Cluj 10.924 cetăţeni au buletinele expirate, dintre care aproximativ 3.000 sînt plecaţi în străinătate, iar alţi aproximativ 3.000 locuiesc acum în alte localităţi.

Titus CRĂCIUN

OBANCĂ PE CARE P0]1 CONTA

Credite;pentru persoane fizice în sistem C A R . cu dobânzi de 22% pe an credite pentru bunuri cu 35% | dobânda pe an |

B anca P o p u la r a ISnervaCoop«rsîtva de cr&dit

Bd-21 Decembrie nr,152 Tel,410263

H id ro lo g ii a v e rtize a ză

asupra posibilităţii

producerii de noi inundaţii

Hidrologii avertizează că, în următoarele două' zile, precipitaţiile care vor cădea în mai multe regiuni ale României vor putea depăşi 25 l/mp şi vor putea conduce la depăşiri ale cotelor de apărare pe unele rîuri, existînd pericolul producerii unor noi inundaţii. Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie a transmis avertizări hidrologice Direcţiilor de Ape Crişuri- Oradea, Someş-Cluj, Mureş- Tîrgu Mureş, Banat-Timişoara, Jiu-Craiova, Olt-Rîmnicu Vîlcea, Argcş-Pitcşti, precum şi Companiei Naţionale Apele Române şi Ministerului Funcţiei Publice. Conform avertizărilor, în zilele de 5 şi 6 aprilie vor cădea precipitaţii însemnate, mai ales în Crişana, Banat, zona subcarpatică a Olteniei şi vestul Munteniei. în zona Carpaţilor Meridionali şi în cea a Munţilor Apuseni. Aceste precipitaţii abundente se vor suprapune stratului de zăpadă încă existent in zona de munte. în condiţiile debitelor deja crescute aie unor rîuri şi a umezelii ridicate a soiului.

în judeţele Olt şi Braşov au fost deja inundate cîteva sute de hectare de terenuri agricole. Rîurilc Olt ia Hoghiz şi Tur la Turulung se situează peste cota de inundaţie. Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost in creştere (9.550 mc/s) faţă de media multianuală lunară de 7.900 mc/s. Potrivit prognozei meteorologice, vremea va fi caldă, temperaturile maxime fiind cuprinse între 20 şi 22 de grade, iar cele minime între 10 şi 12 grade.

Exploatările Miniere Aghireş şi Căpuş primesc energie electrică Ia minimul de avarie

CONEL Gluj a decis, ieri, limitarea consumului de energie electrică la minimul de avarie pentru Exploatările Miniere Aghireş şi Căpuş, din judeţul Cluj, din cauza datoriilor pe1 care acestea le au către; sucursală. Purtătorul de cuvînt al CONEL Cluj, Celina Frîncu, a precizat că, la nivelul judeţului Cluj, aproximativ 30 la sută din cei 178 de mari consumatori au datorii către CONEL, care însumează peste 370 miliarde de lei şi că, ieri,

600 milioane de lei. Printre marii datornici ai CONEL Cluj se numără Combinatul Industria Sîrmei din Cîmpia Turzii, Someş Dej, Cesom Dej şi

conducerea CONEL Cluj a luat în discuţie datoriile societăţilor Unimet, Industria. Sîrmei Cîmpia Turzii, Turdeana,Agroconsuin Bonţida, ItalromStil şi cele două exploatări Combinatul de Utilaj Greu. miniere. Celina Frîncu a

"precizat că primele cinci societăţi şi-au achitat datoriile,' motiv pentru care CONEL a luat măsuri de limitare a consumului doar pentru Exploatările Miniere Aghireş şi

. Căpuş, care au, împreună, datorii de aproximativ

Miko, Pop şi Uioreanu au apărat onoarea consilierilor în procesul intentat de Funar

i m u n a

Numai trei dintre cei 23 de consilieri citaţi în procesul intentat împotriva lor de primarul Gheorghe Funar s-au prezentat ieri Ta Tribunal. Ionică Pop, Horea Uioreanu şi Miko Laurenţiu şi-au aşteptat colegii timp de o oră,' pînă ce au ajuns la concluzia că vor cere amînarea cauzei pentru a-şi angaja un apărător comun, în scopul dezvoltării

Cartierul Grigorescu nu primeşte apă

unei strategii comune de apărare. Consilierii nu au dreptul la un apărător plătit de Primărie, pentru că nu răspund în solidar pentru „fapta" de care sînt inculpaţi. Nici din partea Primăriei Cluj nu a fost nimeni prezent. '

Procesul le-a fost intentat de către Funar, imediat după ce au adoptat Hotărîrea 87 din 23 februarie 2000, prin care s-au delimitat de primar în plata celor 900 milioane lei plătite drept daune către SC A li­mentara SA, în urma neeliberării autorizaţiei de construcţie la HalaAgroalimentară. Consilierul Ionică Pop s-a arătat

nemulţumit de faptul că a fost citat la Tribunal numai cu o zi înainte de înfăţişare, în timp ce Miko ştia de proces cu zece zile înainte. Faptul că votul nu a fost nominal nu a oprit executivul să-i dea în judecată pe cei 23 de consilieri care au votat hotărîrea de delimitare, prin instanţă, la plata daunelor către,Alimentara". Consili­erii locali l-au acţionat primii în instanţă pe primar, dar, pentru că au aşteptat să treacă termenul legal în care

. prefectul s-ar fi putut împo­trivi acţiunii, au dat ocazia lui Funar să le-o ia înainte.

Andreea MARCUBIBLIOTECA

CENTRALA U N IV )(

Page 2: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

• Calendarul ortodox-, Sf. Eutihie. patr. Constantinopolului: Sf- Irineu d e

, v ' P la t0n ida : Calendarulgreco-catolit: S . Eutihiu a ep(+587 ), S . Irineu. ep .

.4 ----- --------*lr¥|s li i 1 fi* h-UM 1 li**

• PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-54-16

•PRIM ARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIM ARIA DEJ: 21-17-90• PRIMARI A TURDA: 31 -31 -60 •PRIM ĂRIA CiMPLA TURZ11:36-80-01 •PRIM ĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-76• POLIŢIA CLCJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 '•POUTLA DEJ: 21-21-21 •POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA Ci-MPIA TURZII: 36-S2-21• POLÎT1A HUEDIN:25-I5-3S• POUTLA GHERLA: 24-14-14 •POM PIERII: 9SI •PROTECŢIACIVILĂ: 9S2• GARDA FINANCI ARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70. int. 158 •D IRECŢIA G EN ERALĂ A MUNCII $1

PROTECŢIEI SO CIALE 979 •SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971

INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE 921 •ORA EXACTĂ: 95S• R.A- TERMOr ICARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71• R-A- APĂ CANAL 19-63-02•S C. •SALPREST' S-A.: 19-55-22 •SC PRIVAU 17-45-86• DISTRIBUŢIA G AZELOR

NATURALE - INTERVENŢII GAZE928; 433424

•JANDARMI: 956 GARA C.u;-NT+nca: 952

• AGENŢIA CFK: - imcmatiorul 13-40-09; • iatcm • 43-20-0]:Turcia - 31 -17-62; Dej • 21 *20-22

• AMANTA AVnsnCtD : 19-16-17

r-a«u;«ir. /.imunC LR SE ÎVTFRN ATIO N ALE

din Autogara II:• O j î -Nz jw j ■ Budapesta, cu plecare din

Ctjj-Napocah oleic de hr.i. marţi, joi si\incri Ucea/.OOst inapoierradinBudjpcsUin^iklc dc nvru nucrnn. vncri si wmhiii la ora 11.00.• ClupNapoca • Budapesta, cu plecare in

ti Mc «3c jo« ora 22.00 şi înapoiere din Boiapcst3 in nlck de vmcTi ora 16,00. IN F O R M A Ţ II:A s to t* ra l : U-24-26

A n fftţsn i I I : 4.A-52*78

«FARMACIIFurnici i r» ifn io ’i permutat. Furnicii

"CORAFARM". s:t. Ion Mcsicr nr. 4. tdefon 42-65-40. s:r. Nipoci. r,r. 25. telefon 19-20-74. Fi-tucsi "O NARA". Calea Florcsti nr.75, tcl.42.62.72. orar non-slop.Fitm tcii c i irrr/ci» prt la ifi t: Firraacia

"INTT.RPHARM". V.f Primivcni nr. 5, telefon 42-71 -95 era? Ă22. Femeia "C1.F.MAT1SFAR.'P. ro ii Unirii nr. I0,idcfon 19-13-63. orar 8-22.

Gtrdi de nocplr:Famucia nr. 2. "Peria’. sa. Gfi Doja nr. 37,

ickfoa 1948-54, orar 20-8.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFiNTĂ"

• 3 - 8 aprilie •Medicină generală. Dr. M. Suciu- 6 (12-14), dr. S. Loga - 7 (14- 16) dr. I. Boilă - 3. 4. 6. 7 (10-12), dr. L. Rasa - 3 (15-17), dr. R. Cotârlă - 5 (10-12), dr. V. Tătaru - 7 (10-12) dr. F. Oros - 5, 6 (14-16); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă - 5, 7 (10-12) Interne. Dr. A. lancu - 4 (12-13), dr. Gh. Uza - 3 (13-15) dr. D. Pîrv - 3 (15-17), dr. Cs. Szakacs - 5 (14-16), dr. N. Pop- 6 (14-16), dr. M. Bozdog - 5 (15-17); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 4, 6 (10-12); Chirurgie. Dr. P. Pitea - 6 (11-13), dr. Ţ. Priscu-4 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea -4 (13-15), dr. M. Fritea -5(11-12). dr. L. Toma-6 (10- 12); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 3 (12-13); Reumatologie. D e l. Alb - 4 (12-14), dr. C. Zotta - 7 (14-16); Ecografîe. Dr. E. Czuczi -3 (15-17); Endocrinologie. Dr.I Duncea - 30 (17-18); O.R.L. Dr. C-tin Râdulescu - 3 (12-14).

Pentru chirurgie estetică şi reparatorie, urologie, clinica urologică şi radiologie,planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînâ vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3/12.

OPERA MAGHIARAAstăzi, de la ora 18,30:

EL AMORbalet - premieră

F I L M E31 MARTIE - 6 APRILIE

REPUBLICA - The Game. SUA - premieră (10,30; 13; 13,50; 18; 20,30);

i vineri, sîmbătă, duminică - spectacole ■I de noapte cu tarif redus de la ora 23

* VICTORIA - Pierduţi în spaţiu, SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * ARTA - Eurimages - Castelul ciudat, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * FAVORIT - Titanic, SUA (11,30; 15; 18.30) * MÂRĂŞTI - Mare nebunie în vest, SUA (13; 15; 17; 19)

TURDA; FOX - Corupţie în cartierul chinezesc. SUA (13; 15; 17; 19);. D E J: ARTA - Stigmata. SUA (13; 15; 17; 19);

GHERLA: PACEA - Feri s-a privatizat. Ungaria (15); într-un pat cu opoziţia. Ungaria (17; 19).

U N I P L U S R a d i o Progr3m fofo^âtfv BBC; 6,00-6,30:8,00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Unlplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naponale şt locale.10.00-14,00 Punct., ş/de/a Zece; 14,30-18,00 Uniptus alternativ. 18,30- 21.00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naponale 21 -30-6,00; Unlplus nocturn. .

W î W S '

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13.30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notă: In sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbăta 8-20, duminica 8-14.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare rir.l) ORÂR: luni-vineri: 8,30-15,30 SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri:8.30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-15; - Mănâştur, Mărâşti 1 ORAR: luni- vineri'; 9.00-19.45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84 09) luni, vineri; 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri:9-20; sîmbătă: 9-14, CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16. -■ Biblioteca Americană "J.F.K.

(strada Universităţii 7 - 9). Orar luni -joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

Biblioteca “ Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (sirada I.I.C. Brâlianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă &-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr. 21). Orar; luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

astăzi, de la ora 19:ABATORUL ROŞU, GALBEN, VERDE

Şl ALBASTRU de D. R. Popescu

(• telespectator • )J o i, 6 a p r ilie

7,00 Matinal naţional; 9,00 TVR

laşi; 10,00 Fotbalromanţa C a m p i o n a t u l Naţional; 11,00 TVR Cluj- Napoca; 12,05 Tezaur folcloric... (r); 12,55 TVR Timişoara; 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan; 14,30 Destinul unei naţiuni: Imnurile României; 15,00 Convieţuiri;16.00 Scena; 16,30 La telefon, muzica populară; 17,30 Casa mea; 18,10 Corect!; 18,15 Blassom (s); 18,40 Bine şi rău (s); 19,05 Avanpremieră Ştiri;19.10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Sport; Meteo; 20,55 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă; „Căsătorie impsobilă”; .22.15 Reflecţii rutiere; 22,30 Jurnalul de noapte; 22,45 Fotbal Semifinalele Cupei UEFA; 0,35 Rock la miezul nopţii.m 7,00 FemeiaF v i V & t misterioasă (s/r);

1 7,45 Seria AlfredHitchcock (r); 8,35 Care pe care! (r); 9,15 Veni, video, viei! (r); 9,30 Enigmatică, Terra (r); 10,05 Mit şi istorie (r); 10,50 Orizont spiritual (r); 11,20 Start Rec (r);12.05 Ferma (r); 13,05 Globul dragonului (d.a.); 13,30 Tribuna

•partidelor parlamentare; .14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Familia Simpson (d.a.); 15,15 Care pe care...; 16,00 Trupa DP 2; 17,30 Femeia misterioasă (s);18.15 Se întînfplă acum; 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,20 Film: Mararia (Spania 1998); 21,10 Turnul de control; „ 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă: Al doilea, verdict (SUA '64);. 23,00 Ştiri;-23.05 Ştiri bancare şi bursiere;23.10 Spaţiul francofon; 23,35 Familia Simpson (r); 0,00 TVM Mesager.

7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!; 10,00 Tînăr şi

neliniştit (s/r); 11,00 Diagnostic: Crimă!; 12,30 Dădaca (s/r);12.55 Ştirile Pro TV; 13,05 Film: Vulturul roşu (p.l, Anglia 1994); 14,45 Ultima frontieră (s); 15,30 : Walker - poliţist texan (s/r); 16,10 Cursa cea mai lungă (s); 16,55 . Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; .17,30 Tînăr şi neliniştit (s); 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei; 20,00 Film: Părinţi incomozi (SUA 1996);21.55 Ştirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei; 23,30 Ştirile Pro ŢV; 0,00 Diagnostic: Crimă! (s/r); 1,00 Vulturul roşu (r); 2,30 Ştirile Pro TV; 3,30 Cursa cea mai lungă (s/r); 4,30 Babylon 5 (s).

^ 7,00 Dimineţi■ n ta if : clujene; 8,00

Dimineaţa devreme;10.00 Ştiri; 10,10 Tropical Heat (s); 11,00 Film:. Vacanţă cu bucluc (Anglia 1994); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 LADoctors (s); 14,00 Decepţii (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Divertisment: Vouă; 17,25 Intrigi în Paradis (s); 19,00 Observator;19.55 Divertisment: Vouă; 20,00 Al şaptelea manuscris (s); 21,00 Brigada mobilă; 21,30 Prezentul

simplu; 22,00 Observator; 22,25 Divertismernt: Vouă; 22,Ş0 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s); 2,30 Scandalul (s/r); 3,15 Intrigi în Paradis (s/rO; 5,00 Hombres - războiul sexelor (s). 7 .......... 7,00 Karaoke• m > f V l Show'■ «: 8,00

Dimineaţa . cu Prima; 12,00 Celebri şi; bogaţi (s/r); 13,00 Special; 15,00 Apel de urgenţă (r); 15,30 De colo - colo (r); 16,00 Viaţa în direct;17.00 Celebri şi bogaţi (s); 18,00 Focus; 18,30’ Clip Ârt; 18,35 Poză la minut (s); 19,00 Comisarul Rex (s); 20,00 Film: Luptătorul (SUA .1993); 21,30 Exploziv; 22,00 Frasier (s);23.00 Special; 0,30 Film artistic.

6,15 Ştirile deAcasă (r); 6,45

Dragoste şi putere (s/r); 7,15 Acasă la bunica (r); 7,30 Căsuţa poveştilor (r); 7,45 Copilul adus

, de mare (s/r); 8,30 Pentru iubirea ta (s/r); 9,15 90-60-90 Fotomodele (s/r); 10,15 Femeia vieţii mele (s/r); 11,10 Sînge din sîngele meu (r); 12,00Cinemateca de acasă: Hoinarii (r); 14,00 Antonella (s); 14,45 Verdict: crimă! (s); 15,35 Dragoste şi putere (s); 16,00 Copilul adus de mare (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,15 Acasă Ia bunica - reţeta culinară a zilei;1117.30 Pentru iubirea ta (s);18.30 Ştirile de Acasă; 19,05 Sînge din sîngele meu (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 Cinemateca de acasă: La mulţi ani! (SUA 1959); 22,30 Dragoste şi putere (s/r); 23,55 Verdict: crimă! (s/r); 0,45 Profesiunea mea: Cultura - cu Nicolae Manolescu (r); 2,10 Ştirile de Acasă (r).TELPV 7,00 Ştiri; 7,10

/ / Bună dimineaţa, Z / a D C România; 9,00

Dincolo de anul 2000 (r); 10,00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,30 Economic ABC (r); 11,50 Gura lumii (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 12,30 Club ABC (r); 13,00

.Lumea misterelor (r); 13,30 Telemedicina (r); 15,00 Ştiri; 15,10 Teleshopping; 15,45 Post Meridian; 18,00 Film documentar; 18,55 Pariu Trio - LOTO; 19,00 Dincolo de anul 2000 (do); 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,40 Pariu Trio - LOTO;22.00 Linia întîi; 0,00 Ştiri; 0,30 Concert; 1,35 Teleshopping; 1,45 Telejurnal; 2,30 Economic ABC (r); 2,50 Gura lumii (r); 3,00 Dincolo de anul 2000 (r); 4,00 Linia întîi (r).

„jj— 15,00 Videoclipuri; europa 15,30 Post Meridian; ccutNAgpcA 17|30 Reporter Tele

7; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Rada Muraru; 19,00 Economic ABC; 19,30 Muzică populară - realizator M. Sime;20.00 Documentar; 21.00 Film serial: Secţia de poliţie. 22,00 Dintre sute de ziare.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

,06:00Joi, 6 aprilie

11:00 PRIMUL SALUT. 07:00, 08:00, 09:00, 10:00,13:00. 14:00,15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 21:00 Ştiri, 06:50, 07:50 Horoscop, 07:20 Revista presei localeJ)8:00 Revista

* n Ă '—M presei centrale 08:20.17:00CDSport(MihaiPetruşcă),08:40 1 * Ştirile pe scurt, 09.20 Ce mai crede lumea, 10:40 in sănătatea

dumneavoastră" (CrisSna Sttii); 11:00 -13:00 M E S A J FM. 14:00 - 18:00 CA L E I D O S C O P CD, 15:20 Ce mai crede lumea (r): 16,40 *Chemarea muntelui (Dinu MSiteanu); 19:00 - 21:00 "Modem Buzz" (Horaţiu Nicoară), 21JJO-2300 “Punctochit"-talk-showpe teme dc actualitate (\'re\a Badu).

Jo i, 6 aprilie R a d i o S o n i c e.oo să ritu ră in

’e & J T M H Z ---------------- P A P U C I - m axim a, m e teo ,horoscop, powerplay - preţurile

pietii - “Ce-a fost ieri?*-rezumatul evenimentelor din ziua precedentă - C e va fi astăzi?- - prognoza evenimentelor din ziua în curs - “V ocea trotuarului* - sondaj umoristic - programul cinem atogra felor - programul TV - evenim ente culturale - sfatul medicului - “Tura prin oale" -reţete gastronomice - revista presei - “Cel mai matinal telefon concurs - sport - ‘ Oful clujenilor" - problemele concetăţenilor noştri - informaţii rutiere - programul zilei la Radio Sonic - 'B a s c a cu B rete le"- umor; 1Q.0Q TR AF IC - muzica, animaţie, p ow erp lay - intervenţii tele fonate de la even im ente în curs de desfăşurare - invitaţi în studio - concursuri - “Basca cu bretele umor( reluare); 14.00 S O N IC . BY REQUEST - dedicaţii muzicale; 16.00 SCHIM BUL DOI - retrospectiva evenimentelor zilei, interviul emisiunii, cnrt* - “Oful duienilor" - răspunsuri - poliţia în direct 18.00 STRAJA F iR lf - muzica folk (Adrian Bumb); 19.00 SO N IC BY REQUEST - ded icat» muzicale; 19.45 PO VESTEA DE SE AR A - povesti pentru copii d e toate vîrstele; 20.00 S O N IC B Y R E O llE S T -

\ i U r m

dedicaţii muzicale; 21.00 ATENŢIE , SE DESCHID U Ş IL E - talk showsodaTlAdriaraP^^.00 0 6icaţii i

al (Ac iniţiaticâ; 23.00 :

“Hll LUI N.OSTRADAMUS - emisiune talk-show nocturn

Joi, 6 aprilieŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00; -

BBC-06.00 , 11.00 ,• 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 S IIPFR MATINAL:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9 00-12 OO-PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00- ia nn.cAi FînnsCQP fm:13.20 -Engleza pentru afaceri; 20.00 -Tehnomania-DJ Sebi; 21.00-Taxi music ( dedicaţii ); 22.00-23.00- Marti - Trenul de la miezul nopţii- Ucu Florea; 22.00-23.00 - Boys & Girls-Andreea Sibechi şi Tavi Topan

Joi, 6 aprilie Contact ştiri (buletine de ştiri de aprox; 4

—— minute);M M gr 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30;

13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30.- 5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00'Zona 810 (meteo,

Revista presei locale, actualitatea locală, trafic/anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00- 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seară de seară. 22:00-24:00 in arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale.

RADIO CLUJ- ?! . 6.00 Bună dimineaţa. O --------- ----- -— / J r emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Andrei Huţanu. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă; Florin Pruteanu. 11,00 Buletin d e ftir i. 11,05 Emisiunea partidelor parlamentare. 11,15 A patra putere. Prezintă Ioana Bindea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 "Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Anca Băltan. 18,30 Crochiuri muzicale prezintă Cristian Zofcaş. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Pe scena istoriei. Emisiune culturală redactată şi prezentaţă de Gheorghe Bodea; 20,00 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii; 21,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Aron Vîrtic; 21.05 Teatru radiofonic. Redactor Cornel Udrea; 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J N A P O C A ,

s t r .P R O F C I O R T E A nr.9 (c a r t ie r G r ig o r e s c u )

CONSULTAŢII-Prof.dr. LUC IAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L , M i: 1 5 -1 8 ; M a , J : i e * - 1 8 *

Dr. VALENTIN PO PESC U(C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 “ - 1 6 ; 'V : 1 5 -1 7S r 9 - 1 1

Dr. DÂN-SORIN PO PESCU(U ro log ie )

L , M l: 18 - 2 0 ; M a , J :1 8 ™ -2 0 V : 1 6 -2 0 . -

P R O G R A M A R E : t e l/ fa x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

In tim pul o r e lo r d e fu n c ţio n a re a cab in e tu lu i

^ P O L IC L IN IC A IN T E R S E R V IS A N

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­G IE f CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFÎE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ 1 GASTROENTEROLOGIE Eţectroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimic - Bacteriologic Imunologie - Parazilologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citolngice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) ZILtylC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 „Medic dc gardă: orele 21 - 7Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ' ,

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări zilnic la teL: 430.028

ORAR Lnni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

Pentru studenţi. pensionaii, şomeri, reducere

c CABINET MEDICAL PRIVAT .Prof. Dr. loan HUŢANU .

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze: 35, 43, 46)î Consultaţii, tratamente:C H IR U R G IE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14.30 -16: Ma. J:Pediatrie:

L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.‘Medicină generală:ACUPUNCTURA .Ma, J; 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-16-75, zilnic între orele 9-21,

PROF. UNIV. Dr. M1HAICALUGARB Dr.ANGELACÂLUGÂRD

Str. Prahovei nr. 11( l î t tg ă b is e r ic a B o b )

PROGRAM OFTALMOLOGIE _2 L, Mi, V - 17-20

S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68Linia telefonică de intervenţie în criză

şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LUIORATOltlL DE SlViTATE MINTALI [IAU stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri,

între o re le 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Page 3: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

T '~

| Aici ar putea fiît' reclama dumneavoastră

. . . . . . ‘,,V ‘'~ .V .V v V '.V -Ziarul nostru foloseşte ştiri

furnizate de agenţiile . RO M PRES şi M EDIAFAX.

’ i

«»■ ■wşl

i ţ a l a ţ i a s p e c ia la d i n t r e G e r m a n i a s i S C I f l s e t e r m i n a r â u

("International Herald Tribune")Bunele relaţii care au prevalat

după război între Germania şi Statele Unite s-au înrăutăţit în mod accentuat. Această schimbare marchează şi relaţiile Americii cu Uniunea Europeană, deoarece apropierea germano-americană a servit întotdeauna ca o contrapondere a tensiunilor ce au marcat permanent relaţiile Americii cu Franţa, cel de-al doilea stat cu rol'de frunte în UE.

La începutul acestei luni, săptămînalul “Die Zeit” declara că a trecut vremea cînd Germania se temea “ să dea dovadă de curaj, preferind să ascundă disensiunile sub covor” . Comentariul se referea la veto- ul impus de Washington primului candidat german la preşedinţia Fondului Monetar Internaţional. Dar acel episod a fost numai unul dintre serioasele ciocniri recente, unele la nivel oficial, care au contribuit la înrăutăţirea relaţiilor dintre cele două ţări.

Două dintre controverse privesc construirea unei noi ambasade americane la Berlin şi Memorialul Holocaustului, proiect american, criticat pentru mărimea şi plasarea sa în centrul oraşului. Disputa privind ambasada a fost provocată de o cerere a SUA, ca străzile din centrul istoric al Berlinului, de lîngă Poarta Brandenburg, să fie marcate în aşa fel îneît să poată ,fi întărită securitatea.

Acestea sînt, în. mare, chestiuni lipsite de importanţă, dar cu consecinţe asupra

climatului dintre cele două ţări, afectat de recentele pretenţii, mai ales americane, de obţinere a unor noi compensaţii şi reparaţii în urma crimelor de război şi de poziţia ostilă a germanilor faţă de execuţiile ce au loc în închisorile americane, prezentate extensiv în Europa ca avînd un caracter rasial.

Nu a fost de ajutor nici faptul că, recent, adolescenţi americani au fost acuzaţi pentru uciderea a două femei şi rănirea altor persoane, lîngă o bază din Darmstadt. Ei au aruncat cu : pietre în autovehiculele ce rulau pe autostrada din vecinătate. Episodul a jeâdus pe tapet o problemă spinoasă: de ce, după" un deceniu de la sfîrşîtul războiului rece, trupele americane continuă să fie staţionate în Germania? Dar sînt şi o serie de chestiuni politice

■ şi economice serioase, legate de imensa reţea americană de interceptare, cu posturi în Germania (şi Marea Britanie), acuzată în Parlamentul European de spionaj economic în detrimentul Europei. Iar Washingtonul, la rîndul său, a adus critici noului proiect european, de făurire a unei identităţi proprii de securitate şi apărare - sprijinit de Germania, în acest fel, UE se va dota cu o capacitâte autonomă de apărare. Washingtonul afirmă că aceasta ar fi un duplicat al structurilor NATO, care va “ decupla” Statele Unite de Europa. Pentru europeni, Identitatea se traduce într-o reducere a influenţei americane. Programul SUA de constituire a unui sistem defensiv anti-rachetă este un alt punct critic, Germania acuzînd

Statele Unite că, în acest fel, îşi decuplează apărarea de cea a aliaţilor. .

Sînt probleme şi în legătură cu Kosovo. Senatorul John Warner, preşedinteleComitetului senatorial pentru serviciile armate, ameninţă că va promova o lege care să impună retragerea trupelor americane din Kosovo, în cazul în care Europa nu-şi măreşte contribuţiile financiare. Iar europenii îi critică pe militarii americani că sînt prea preocupaţi de asigurarea propriei lor securităţi şi, nu reuşesc să patruleze cum se cuvine porţiunea de frontieră ce le revine, dintre Kosovo şi Serbia.

în final, sînt binecunoscute dispute legate de alimentele modificate genetic şi adaosul hormonal, subvenţiile americane la export - comandate recent de Organizaţia Mondială- a Comerţului - şi acuzaţiile Washingtonului că Airbus-ul beneficiază de credite de stat. (Noi credite au fost acordate pentru construirea unui supeijumbo. Se va pune astfel, capăt monopolului profitabil al Boeing-ului).

După înfiinţarea NATO, între Germania şi Statele Unite au existat relaţii speciale, dar realismul dictează că ele se apropie acum de sfîrşit - şi se vor sfîrşi deoarece nu mai există un fundament al . lor. Natura relaţiilor a fost dictată de situaţia Germanici la începutul anilor ’50, ca ţară înfrîntă şi divizată, cu un trecut criminal, a cârci reabilitare pe plan internaţional a fost sponsorizată de Washington.

Relaţiile s-au încălzit rapid, chiar la nivel afectiv. Americanii, dupăy război, îi apreciau pe germani. Armata SUA a respectat Wehrmachtul, precum şi organizarea şi disciplina germană. Trupele americane se simţeau la largul lor între germani, care arătau şi păreau că gîndesc ca americanii - spre deosebire de francezi şi italieni. Ca un tribut curios, armata americană şi-a abandonat, în anii ’50, uniformele oliv - derivate din serviciul la tropice şi pe frontiere - adoptînd un stil german:'verde, negru şi aurur. - Noua armată germană, fără un cartier general, a fost deliberat concepută ca o armată fără cap, în serviciul unui NATO condus de americani. Americanii au avut mînâ liberă în operaţiunile iniţiate de pe teritoriul german.

Toate acestea trebuiau, eventual, să ia sfîrşit. Controversele se reduc esenţial la sfîrşitul poziţiei privilegiate a Americii în Germania. Economia germană şi evoluţia societăţii din ultima jumătate de secol au fost, desigur, influenţate puternic şi profitabil de Statele Unite. Dar intimitatea excepţională a relaţiilor s-a bazat pe o suveranitate limitată a Germanici. Acest lucru nu mai este valabil. Problema reală constă în faptul că relaţia specială se termină rău. Acest lucru nu este de dorit, nici în sine şi nici în termenii propriilor interese ale Americii. Rivalitatea comercială dintre SUA şi Germania şi ceilalţi europeni este negociabilă. Problema suveranităţii, nu.

După un an de la război, europenii îsi revizuiesc strategia în Kosovo

("Le Monde")Credibilitatea, Uniunii

Europene şi, în primul rînd, aceea a politicii sale exteme şi de securitate comună, este angajată în Kosovo. Secretarul de Stat american, Madeleine Albright, vorbeşte de “un test- cheie” pentru europeni, iar şefii de stat şi de guvern, precum şi miniştrii Afacerilor Exteme ai “celor 15’Vau fost întru-totul de aceeaşi părere. Unele ţări balcanice, se ştie, privesc Uniunea Europeană cu mare interes: perspectiva, încă îndepărtată, a unei aderări la acest organism este, pentru ele, o lumină de speranţă, dar şi cT

.“ sămînţă” de instabilitate regională. Or, dacă Europa nu reuşeşte să stabilizeze situaţia din Kosovo, un viitor sumbru se anunţă penţru ansamblul Balcanilor, adică pentru ea însăşi. Raportul redactat de Javier Solana (politică externă şi securitate comună) şi Chris Patten, comisar european însărcinat cu relaţiile exteme, este un strigăt de alarmă: autorii subliniază că “cei 15” se află în curs de a eşua, atît în ce priveşte politica lor faţă de Serbia, în Kosovo, unde Europa întîmpină

“dificultăţi considerabile”, dar şi în Muntenegru, unde presiunile politice şi economice ale Belgradului nu sînt compensate într-o măsură suficientă de asistenţă financiară a “celor 15”. Dispersarea eforturilor, multitudinea intervenţiilor şi programelor, complexitatea procedurilor, unele divergenţe între guverne şi în ce priveşte viitorul politic al provinciei Kosovo şi îndeosebi absenţa unei “vizibilităţi” a rolului - în special financiar - jucat de Uniunea Europeană sînt numai cîteva dintre criticile formulate de Chris Patten şi Javier Solana.

Evident, acest electroşoc şi-a atins obiectivul: U E este hotărită să adopte mijloacele unei schimbări de politică, încredinţîndu-i lui Javier Solana, asistat de Comisia Europeană, un dublu mandat: să coordoneze programul de ajutoare, sporindu-i eficacitatea, şi să exercite un veritabil “ leadership” pentru a clarifica, dacă este posibil, strategia politică a “celor 15” în regiune.

în viitorul imediat, rolul 1 sporit încredinţatreprezentanţilor Consiliului şi Comisiei îl pune sub semnul întrebării pe cel jucat de Bodo Hombach, coordonatorul

Pactului de Stabilitate pentru Europa-de Sud-Est, al cărui bilanţ este apreciat ca mediocru. Potrivit unor diplomaţi, Conferinţa ţărilor donatoare pentru Balcani din 29 şi 30 martie ar putea oferi prilejul de a se manifesta această nemulţumire. De fapt, s-ar putea face din Bodo Hombach ţapul ispăşitor al unui anumit eşec al Uniunii Europene în regiune.

De fapt, ce urmăresc “cei 15” în Kosovo? Rezoluţia 1.244 a Consiliului de Securitate al ONU - toată lumea este de acord cu acest lucru - nu mai este adaptată la situaţie. După alegerile din Rusia, va trebui ca rolul MINUK (Misiunea ONU condusă de Bemard Kouchner) să fie redefinit, după cum reclamă cu insistenţă conducătorul său. Dar, această clarificare trebuie să fie prudentă: pentru a evita o reacţie negativă din partea Moscovei şi Belgradului, cuvîntul tabu - “independenţă” pentru provincia Kosovo - nu trebuie să fie pronunţat. “ Ambiguitatea creativă” , potrivit expresiei lui Javier Solana, trebuie să prevaleze, chiar dacă majoritatea gîndesc că o asemenea perspectivă este inevitabilă. Apreciind că este

“ important” ca UE “ să reia iniţiativa” în regiune, preşedintele francez Jacques Chirac a adăugat, însă, că este necesar “să fie definită mai întîi o strategie şi după aceea să fie stabilite mijloacele” . în viitorul imediat, “cei 15” intenţionează să-şi diversifice politica faţă de Serbia: să sprijine upoziţia politică şi să pregătească un “ şoc democratic”, în vederea aîegerilor locale, dar şi să iniţieze un dialog cu “societatea civilă” . “Trebuie să deschidem Serbia către Europa şi să deschidem Europa către Serbia” , a subliniat Javier Solana.

Paralel, “cei 15” sînt hotărîţi să*şi sporească ajutorul financiar, îndeosebi în Muntenegru, străduindu-se să convingă Banca Europeană de Investiţii să-şi relaxeze condiţiile pentru împrumuturile sale. Va fi dificil de determinat Rusia să accepte această strategie europeană. Dar, Javier Solana - care vizitează Moscova după scrutinul prezidenţial, pentru a-i reaminti noului preşedinte rus angajamentele sale în legătură cu Cecenia - profită de acest prilej pentru a justifica reafirmarea rolului Uniunii Europene în Balcani.

OPINII PR O Ş I CONTRA PO SIBILITĂŢII UNE I

COEXISTENŢE ÎNTRE DEM OCRAŢIE

S I ISLAM ISM

("International Herald Tribune")

Democraţia nu are, în mod evident, aceleaşi mijloace de expresie în ţări diferite sau în epoci istorice diferite. în Peninsula Scandinavă nu a existat nici o contradicţie între democraţie şi socialism, în vreme ce în SUA democraţia este indisolubil legată de capitalism şi de economia liberă de piaţă. în mod similar, islamismul a fost îmbrăţişat de culturi diferite, iar în momente diferite ale istoriei a fost interpretat în moduri diferite.

Comparaţia dintre islamism şi democraţie nu este justificată pentru că aceşti termeni definesc aspecte diferite ale vieţii. Islamismul se traduce pentru credincioşii musulmani prin supunere totală faţă de atotputernicul Allah - relaţie care este exprimată printr-un mod de viaţă ce reflectă mila, dreptatea şi pacea Lui pe pâmînt. O parte a acestor precepte reprezintă principii călăuzitoare privind organizarea şi conducerea vieţii societăţii.

în schimb, demoraţia reprezintă un sumum de experienţe umane dobîndite în urma încercărilor de a găsi cea mai bună formulă de conducere a societăţii şi de relaţie între conducători şi conduşi, care să reflecte voinţa poporului şi să apere interesele cetăţenilor. Să compari islamismul cu democraţia nu este ca şi cum ai compara mere cu pere, ci ca şi cum ai compara merele cu însăşi ideea de agricultură. Nu sînt contradictorii, ci doar imposibil de comparat.

Contrazice oare democraţia, într-una sau alta din formele în care a fost aplicată, credinţa sau preceptele islamice? Se adaptează islamismul metodelor dcmocraticc'de guvernare şi le aprobă?

Pentru a putea da un răspuns acestor întrebări trebuie să studiem elementele de bază ale acestor concepte. Care sînt principiile fundamentale ale democraţiei modeme? Dreptul cetăţenilor de a-şi alege liber guvernanţii, de a-şi exprima liber nemulţumirea faţă de aceştia, garantarea drepturilor individuale şi a libertăţilor civile şi existenţa unui echilibru şi a unui control al diferitelor pirghii ale puterii. Guvernul ia decizii pe baza regulii majorităţii, ţinînd cont de voinţa cetăţenilor prin consultare populară - în epoca modernă prin alegeri.

Acceptă islamismul astfel de metode de guvernare? Răspunsul este, Iară nici o urmâ de îndoială, afirmativ.

De obicei, trei elemente de bază sînt invocate în mod eronat pentru a acredita ideea că democraţia este incompatibilă cu islamismul.

I. într-o democraţie, supremaţia o are'poporul, în vreme ce în islam supremaţia este deţinută dc Dumnezeu. Un grup numit “Khawaarij” a emis această idee la începuturile istoriei islamismului. Cînd Aii, vărul Profetului Mahomcd, a acceptat arbitrajul uman în problema succesiunii profetului, el a descris acest lucru ca “ rostirea adevărului pentru a ajunge la minciună” . Dumnezeu nu conduce în mod fizic, dar voinţa Sa este exprimată prin voinţa colectivă a poporului. Deci liderul nu îl reprezintă pe Dumnezeu. în lumea islamică nu există nici o instituţie care să pretindă că îl reprezintă pe Dumnezeu. Potrivit preceptelor islamice, poporul este cel care are ultimul cuvînt în ce priveşte guvernarea. Dacă ei nu-1 susţin pe conducător, actul guvernării nu mai are substanţă. Concluzia finală este aceea că nu există nici o contradicţie între democraţie şi principiile islamice.

II. Separaţia dintre Biserică şi Stat. în structura nici unui stat islamic Biserica nu are întîietate. Ulema, sau “sfatul înţelepţilor”, nu este mai presus de lege. De-a lungul istoriei islamului, Ulema a educat, a motivat şi a criticat, dar nu a participat niciodată la actul de conducere. Situaţia din Iran este o aberaţie în istoria islamului şi este un nou experiment ale cărui rezultate nu pot fi încă estimate.

III. .într-o democraţie se poate schimba Constituţia, dar în islam nu se poate schimba Coranul. Totuşi, spre exemplu, în SUA, Constituţia poate fi schimbată doar cu o majoritate vastă. în schimb, dacă o vastă majoritate ar dori schimbarea Coranului, aceşti oameni ar înceta să mai fie musulmani. Prin urmare, nu se mai pune problema caracterului islamic al unei astfel de societăţi, iar dezbaterea privind rolul Coranului este lipsită de sens. în mod similar, dacă majoritatea americanilor ar decide să sfideze viziunea părinţilor fondatori ai naţiunii şi ar adopta marxismul, atunci SUA ar înceta să mai fie o ţară democratică şi orice dezbatere privind natura sa democratică ar deveni irelevantă.

De aceea, nu există nici un motiv să se considere că islamismul şi democraţia se exclud reciproc. Totodată, nu există nici un motiv să se afirme că islamismul ar avea un caracter democratic, iar democraţia un caracter islamic. Dar putem spune că prin credinţă şi respect faţă de litera şi spiritul religiei islamice se ajunge în mod natural la democraţie şi nu la autocraţie sau federaţie.

Page 4: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

Candidatul fîpR la Primăria

Cluj-Napoca va fi lansat la Consiliul

Naţional din 15 aprilie

Consiliul Naţional al ApR se va întruni, sîmbătă, 15 aprilie, la Cluj-Napoca, liderul partidului, Teodor Meleşcanu urmînd să prezinte mesajulformaţiunii, accentul punindu-se pe specificul transilvan, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele filialei judeţene Cluj, Octavian Buzoianu. Tot atunci va avea loc şi lansarea oficială a candi­datului ApR la Primăria Cluj-Napoca. Pînă în prezent, spune Buzoianu, ApR Cluj are trei posibili candidaţi pentru acest post, insă s-a ferit să-i nominalizeze. “Aceştia pot fi supuşi unor presiuni dinafara partidului”, a conchis Buzoianu. • T.C.

1922 - La Roma, România a semnat 14 convenţii •(din totalul de 45) privind reglementarea tuturor

chestiunilor derivînd din destrămarea Âustro-Ungariei.

..„Ţ„ Ţ.- ţ.,..—Ţ.; ,...

România constituie “o verigă foarte importantă” în dezvoltarea relaţiilor Armeniei cu Occidentul

România constituie “o verigă foarte importantă” în dezvoltarea relaţiilor Armeniei cu Occidentul, iar autorităţile de la Erevan contează pe sprijinul Bucureştiului pentru admiterea în Consiliul Europei, a declarat, ieri, la Bucureşti, preşedintele Armeniei, Robert Kocearian.

Şeful statului armean şi soţia sa, Bella Kocearian, au început, miercuri, o vizită oficială de trei zile în România, la invitaţia preşedintelui Constantinescu.

Robert Kocearian a afirmat că apreciază drrpt “ foarte important” sprjinul României pentru admiterea ţării sale în structurile europene,menţionînd că, în perspectiva obţinerii preşedinţiei OSCE de către România, mizează pe “o colaborare mai activă” pentru soluţionarea conflictului din Nagomo-Karabah.

La rîndul său, preşedintele Constantinescu a afirmat că,

deşi România şi Armenia au .numeroase interese comune, există “un decalaj între conţi­nutul şi calitatea dialogului politic la nivel înalt şi efectele concrete la nivel sectorial”. El a menţionat,- în acest-sens, nivelul redus al schimburilor comerciale bilaterale. Cei doi

şefi de stat au semnat o decla­raţie comună, exprimîndu-şi, în acelaşi timp, încrederea că o serie de acte normative adoptate recent de Parlamentul de la Bucureşti. în privinţa relaţiilor bilaterale sau regionale vor marca .o creştere semnificativă a schimburilor economice.

In plin an electoral,

Primăria s-a gîndit să finanţeze "Vatra Românească"

Un nou proiect din partea Primăriei se pare că va provoca discuţii aprinse în următoarele şedinţe ale Consiliului local Cluj-Napoca. De data asta este vorba de un proiect care prevede alocarea a 25 de milioane de lei trimestrial (pe parcursul anului 2000) Uniunii Vatra Românească. Fondurile, evident, vor fi de la bugetul local. Este pentru prima oară în ultimii zece ani cînd se vine cu o asemenea iniţiativă. Avîrid în vedere că anul 2000 este unul electoral şi UVR are destui simpatizanţi, susţinerea financiară a proiectelor culturale ale- organizaţiei nu va fi, cel mai probabil, privită cu ochi buni de mulţi consilieri. Discuţiile, fără îndoială, vor fi aprinse, mai ales datorită faptului că UVR a început să cocheteze cu PDSR.

T.C.

Senatorul Corneliu Vădim Tudor a fost

graţiat in procesul cu Sodica Chelaru

Senatorul Corneliu Vădim Tudor a fost graţiat, ieri, de Curtea Supremă de Justiţie, în primul proces penal, respectiv în cel în care redactorul Rodica Chelaru l-a acuzat de calomnie/instanţa supremă obligîndu-1 totodată pe politician să-i plătească acesteia 200 de milioane de lei daune morale.

Decizia de miercuri â completului de trei judecători al instanţei’supreme poate fi contestată la un, complet de nouă judecători al Curţii. Supreme de Justiţie. .

Corneliu Vădim Tudor este acuzat că, în 11 februarie 1994, a publicat în săptămînalul “România Mare” un articol în care relata că, intr-o deplasare în străinătate, Rodica Chelaru, atunci redactor la postul de radio BBC, ar fi fost văzută alături de ambasadorul Traian Chebeleu, purtătorul de cuvînt 'al Preşedinţiei, într-o situaţie jenantă.

Chelaru a depus, ulterior,-la Parchetul General, o plîngere în- care îl învinuia pe senatorul PRM Vădim Tudor de calomnie.

Procesul dintre cei doi a început în urmă cu un an.între timp, senatorul Vădim Tudor a mai fost obligat la

plata unor despăgubiri în trei procese civile, suma totală pe care politicianul ar trebui să o plătească ministrului Justiţiei, Valeriu Stoica şi fiului preşedintelui României, Dragoş Constantinescu, fiind de 460,de milioane de lei.

Curtea Supremă de Justiţie a dat dreptate Guvernului

urmare din pagina 1_____

ţinînd cont de formalităţile care trebuie îndeplinite.

Consilierul local UDMR, Karol Palfy consideră absolut normală decizia CSI, deoarece nici o hotârire de guvern nu poate fi atacată de un for legislativ sau de vreun partid politic. în opinia sa, această hotârire nu vine în contradicţie cu legile statului, ci dimpotrivă concordă cu dreptul minorităţilor naţionale care trăiesc în România de a învăţa în limba lor maternă. Referitor la acuza potrivit căreia de această universitate vor beneficia doar reprezentanţii minorităţii maghiare, Palfy a declarat că aceste speculaţii sint absolut normale acum în prag de campanie electorală. El speră, în schimb, că ardelenii vor accepta o asemenea universitate, fiind convins că această decizie nu va avea repercusiuni. asupra votului în alegerile locale şi generale.

Preşedintele PDSR Cluj, Grigore Zanc, recunoaşte că nu- este informat din punct de vedere juridic cu privire la

calitatea procesuală a partidelor politice de a ataca în contencios deciziile Guvernului, dar consideră că formaţiunile politice nu sint nişte abstracţiuni care plutesc undeva deasupra realităţii acestei ţâri, că acestea sint alcătuite din oameni care au dreptul şi chiar datoria de a-şi exprima opinia faţă de o problemă serioasă, care “ ţine de unitatea naţională a statului român”. în opinia sa, această hotârire încalcă principiile constituţionale cu privire la învăţâmîntul unitar din România şi va fi sancţionată de electorat.

De altfel, problema privind predarea limbii române în Universitatea “Petofi-Schiller” nu este rezolvată, deşi s-a dat acceptul înfiinţării ei. Ionescu a precizat că PNL este de acord cu o asemenea universitate numai în condiţiile în care va exista o secţie în limba română. Palfy a afirmat că se are în vedere învăţarea limbii române şi chiar a istoriei României. Zanc e convins că limba română nu va figura printre materiile predate la această universitate sau în cel mai bun caz ea va fi o anexă.

Ambasadorul României la Paris a informat în scris MAE că nu a susiras documente din minister

Ambasadorul României la Paris, Dumitru Ceauşu, a informat în scris MAE român că el nu a sustras documente din minister, a declarat, ieri, la conferinţa de presă a ministerului, purtătorul de cuvînt al MAE, Ireny Comaroschi. 1

Comaroschi a adăugat că în MAE există măsuri de securitate care sint în vigoare cu privire la regimul documentelor din această instituţie.

Surse diplomatice precizează că

ambasadorul Ceauşu a trimis, săptămîna trecută, secretarului general al MAE, însărcinat cu ancheta internă referitoare la dispariţia documentelor, o scrisoare în care afirmă că el nu a sustras nici un fel de documente din Ministerul Afacerilor Externe. Scrisoarea ambasadorului Ceauşu a fost anexată la raportul pe care secretarul general l-a înaintat ministrului cu referire la dispariţia unor documente din MAE.

Am eninţarea autocolantelor! !______________________________

PRM Cluj se teme de frauda electorală

Preşedintele PRM Cluj, consilierul local 1. M. .Năstase, a declarat ieri că ordonanţa de urgenţă cu privire la alegerile locale, care, probabil, va apărea azi în Monitorul Oficial, pune partidele în dificultate şi înlesneşte posibilitatea fraudei electorale.

Năstase susţine că prin aplicarea de autocolante pe buletinele celor care votează se pot frauda alegerile. „Votantul îl poate dezlipi şi poate să meargă de 20 de ori la vot, consideră liderul PRM Cluj. Năstase se arată nemulţumit de faptul că „autocolantele nu vor avea număr de înregistrare".

A. M.

Cu multe luni în urmă am urmărit “spovedania” unui nefericit fost ofiţer al armatei române la un post privat de televiziune. Ofiţerul a condus o grupă sau un pluton -de soldaţi, care au^tras în revoluţionarii de la Cluj-Napoca. în cei ce nu au mai putut îndura. Ofiţerul explica cu tristeţe că el, ca ostaş a executat ordinele. Iar ostaşul, se ştie şi aşa este peste tot în lume, nu discută, ci execută ordinele: Ofiţerul a spus generalului Dan Voinea că el a primit ordinele şi s-a plasat cu soldaţii în dispozitivele stabilite de unul dintre şefii săi de atunci, colonelul Degeratu; mai tîrziu - generalul Degeratu! “Ce nu înţeleg eu, mai zicea’ ofiţerul, este faptul că sint judecat şi tratat ca un bandit, ca un mişel, în vreme ce domnul general Degeratu se

află în fruntea armatei” . Şi tot ofiţerul detalia cu tristeţe şi uimire cum generalul Voinea i-a spus cu ironie şi sarcasm:

x 0 obsedantă întrebare!

- Generalul Degeratu, pe atunci ofiţer, a '“tras” cu condeiul, cu pixul, a făcut doar nişte desene. Atît. Soldaţii dumitale au tras cu arma”.' Ofiţerul a ascultat precizarea generalului Voinea şi n-a avut replică. Mi-a părut atît de rău. Şi nu uit şi nu voi uita multă vreme destăinuirea lui si mai ales ironia fără

argument a lui Voinea, căruia eu i-aş fi dat o replică usturătoare! Mă obsedează replica care e necesară şi la obiect. L-aş fi întrebat pe generalul Voinea, cel care a fost personaj în procesul - circ al dictatorului, doar un lucru:

- Domnule general, sînt de-acord că Degeratu a “tras” doar cu pixul. Dar oare Ceauşescu, pe care dumneavoastră l-aţi condamnat rapid la moarte, cu ce a tras?. . Nu cu pixul, ci cu vorba!

Aflăm adevărul despre ceea ce a' fost şi care e unul singur: niciodată nu vom şti exact ce a fost şi care inşi au fost mai vinovaţi: cei pedepsiţi sau cei avansaţi! Adevărul e o fata morgana... O teribilă fata morgana...

Viorel CACOVEANU

a n a n s t p o U t i c i b a s a r a b e a n ^ O l e g h S e r e b r i a n d e c l a r ă p e n t r u i P A d e v ă r u h d e C l u j "

Aderarea României la NATO este „o prioritate excesiv sentimentală”

- Deci, integrarea în UE a României are mai multe şanse decît cea euroatlantică? Dece;

Întîi, există un interes foarte puternic al puterilor europene, mai ales în ultimul timp pentru România. în al doilea rînd, nu s-au produs trieri, la Helsinki,

între diferite categorii de ţări, faptul că România şi Bulgaria au fost acceptate denotă acest fapt şi seriozitatea acestuia. Pe cînd la nivelul integrării euroatlantice, sînt tentat sâ cred că ceea ce s-a făcut vis-â-vis de România au fost doar declaraţii speculative, pentru a linişti şi calmă spiritele. Au fost mesaje pur diplomatice şi semantica acestor mesaje, demachiate, este una fără nici un sens. Integrarea euroatlantică nu ştiu dacă are foarte mari şanse, NATO, în general, poate fi adus la un impas tocmai de integrarea europeană şi scopul acestei integrări europene este ca ea să fie la absolut toate nivelele, inclusiv militară. Fără îndoială

că UEO va fi pusă pe picioare, acum este o instituţie practic moartă, un copil născut mort. NATO s-a’r putea să moară de la sine. România sigur că va accede la o structură militară,, dar aceasta va fi UEO, la care este şi asociată.

Să revin la tematica raporturilor dintre România şi Basarabia, s-a uitat acest aspect' al politicii externe. Demersurile în ultimul timp s-au schimbat, acum tendinţele pro-unioniste vin de la Chişinău şi vin de lao. serie de partide politice, cum e recenta iniţiativă a Partidului Naţional Liberal care s-a bucurat de o mare popularitate, referitoare la crearea unei uniuni interstatale între România şi

R. Moldova, un tandem care şi- ar coordona eforturile în accederea în UE, la organismele europene, s-ar sincroniza integrarea celor două ţări în plan european, printr-un mecanism de apropiere şi fuzionare treptată a celor două ţări.

- Unificarea sau formarea unui tandem între cele două ţări în ideea unei Europe federative face parte dintr-un curent puternic în Moldova sau este vorba numai de discuţii formale?

Cred că discutarea acestor probleme s-a făcut pe fondul succeselor politicii externe ale României, pe de o parte, şi a insucceselor politicii interne ale R. Moldova,'pe de altă parte.

Astea probabil că au argumentat despre acest subiect, care esteinteresul pentm acest gen de poziţia MAE faţă de iniţiativadezbateri, care au ajuns la o cotă , naţional-liberală de la Chişinău.de psihoză la nivelul unor Evident că răspunsul a fost peoameni politici din Republică Moldova.

- Este vorba de iniţiative pentru deschiderea unor dezbateri sau se doreşte legalizarea acestui curent?- Dezbaterile deja există, este o mişcare creată a intelectualilor care fac parte din mai multe partide politice, care au o mişcare a salvării naţionale, dar, din păcate, această idee a rămas fără răspuns din partea română. Am avut în cadrul Radio România Internaţional o discuţie în direct cu secretarul de stat Dijmărescu de la MAE

undeva evaziv, dar, reacţia neoficială a Bucureştului a fost: România este deja la un nivel destul de avansat în relaţiile şi negocierile cu Bruxelles, R. Moldova are semnat numai un acord de parteneriat şi cooperare cu UE. Ţinînd cont de această disproporţie, crearea unei uniuni interstatale la acest moment ar defavoriza România în procesul de negocieri cu UE. Acesta a fost răspunsul neoficial al României,

Andreea MARCU continuare în numărul de

mîine

)

Page 5: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

1826-S-a născutGustave Moreau, pictor simbolist francez. A i : r c i

1483 - S-a născut pictorul italian. Raffaelo

Sanzio.

C I O A C E (a “ S A T I R I C O N

în cu rin d, la C luj-Napoca,

Festivalul National ETERNA EPIGRAMAediţia a Xl-a, 14-15 aprilie •

DUHUL LUI CARAGIALE " "Miracolul Caragiale . - -Nu-I pot pricepe nicidecum: Schiţa în .operele sale Acum un veac, pe cei de-acum.

' Eugen ALBU

BELICĂ’ \ “\ jRăzboiul nu-i mare scofală în lumea asta mistică:E-o trecere de, la morală La pagubă... statistică.

Ion ARCAŞ

INSTANTANEE- Bărbatu-i umbră la femeie;

Femeia-i pasăre măiastră Sau o ilustră ierbacee, - înţepătoare, într-o glastră?!

Alexandru BĂEŢANV

DORINŢADintotdeauna-a mea dorinţă A fost s-apar într-un volum; * Fac un efort, că am voinţă,Să-l scot acum şi nu... postum.

Ionel ANDRAŞONI

PARADOX AL TRANZIŢIEI \ 'Zăpezile de an s-au dus,Eroii dorm în patul humii, •Chiar mulţumiţi că măcar nu-s Printre cei vii, de rîsul lumii...

Ion BINDEA

; BLESTEM ' ~O ţară e dată azi gata Prin CHEIE, lovi-v-ar beleaua Şi-n OCHI să vă intre SĂGEATA, Să nu mai distingeţi... LALEAUA!

Marin BOŢOC

INGENIOZITATE \Cum dai rar de un bărbat Ce-i şi tînăr, şi bogat,Ca să aib-aşa un soi,Dînsa ia ce-i bun din doi.

Aurel BUZGĂU

REFORMA ..........................îiMult-aşteptata transformare - E “coaptă" în acest moment:Cînd potentaţii-s duşi la mare, Dorm... liliecii-n Parlament..

Cornelia COCIŞ

A C T U A L

P UNOR FOŞTl GUVERNANŢI 2Şi legi şi decrete şuvoi

' teşeau ca pe nişte covoare Ce-au fost folosite,apoi Ca preşuri călcate-n picioare.

Aristotel CRUCEANU" UNOR "COLEGI DE LA

"SATIRI CON” iEpigramişti cu nume POP?

■ De bună seamă că-s atei...Şi te întrebi: ce dumnezei • r îi poartă azi din top în top.

loan FENEŞAN' APROPO DE PREŞEDINŢI ”

A fost odat-un preşedinte Ce s-a-ncrezut că-i tare-n minte - Cînd de Crăciun, scrie-n hrisov, Ucis - glonţ tras... Kalaşnikov.

Vasile B. GĂDĂLIN -. LA MEDIC • ,

Cu toc cui, gleznă subţire,Intr-o damă la consult;E timidă rău, din fire,... de-aia stă aşa de mult...

Gabriela GROZAJPCLONARE ' T

Apocaliptic mecanism Ce ştie să-şi rriînuiascâ aşii Spre-a ne obliga... în timp Să ne acceptăm... urmaşii.

Ana MARINOIU, PE ALE" VIEŢII DRUMURI

De se-ntîmplă să alergi Cu elanuri voiniceşti,Cînd nu-ţi pasă pe unde mergi Nu poţi să te rătăceşti.

loan MARINESCU

FAMILIE MUZICALĂFata mea e cu CANTATA,Soaţa - LIED-ului e sluga, Soacră-mea e cui TOCATA;Mie îmi rămîne... FUGA!

Titu OLTEANU

T LEGEA FUNCŢIONARULUI" i PUBLIC :•

Chiar de-i mic al său salar, Meseria-i este dragă Şi o face exemplar,... pentru şpagă!

Radu PĂCURAR

: J n ic i TIMPUL 7 - * 7Cum trece timpul te

aştepţi_Să fim mai buni, mai

chibzuiţi,Dar sînt 'mulţi tineri

înţelepţi Ş i, Doamne, mulţi

bătrîni tîmpiţi!Eugen POP

; ARTA MILITARĂ " "Ei şi-au spus-cuvintul:“Artă pentru arta ,Transformînd pămîntul în “ natură moartă” ...

loan POP

fÎRSTA D E :M ^L S M , Un fir argintiu la tîmpla iubitei,

Podoabă supremă a marii trăiri: Un nod la batistă în calea ursitei. O toamnă bogată... în mari

ne-mpliniri.Marian POPESCU

f MODES f lA '"PĂ'M fNTULUrr 2Hrană vă ofer din plin.Struguri dulci, să beţi şi vin, Dacă-n schimb îmi daţi şi voi Anual,... puţin gunoi!

loan RAŢIU

!7 c /wd^ 7 7 '~ 7 7 7 7 " Z jDoamna asta cumsecade Mă provoacă şi nu cade,Dar jucîndu-se cu-amorul A căzut: şi-a rupt piciorul.

Alexandru STÂNESCU

Z E x p u c  p E 'Z ' 7 7 ’7T7 Z INu-s literată, fiţi pe pace!Sînt crescător de dobitoace - Şi cum cunosc a’ lor năravuri, Le regăsesc printre moravuri...

lulia TATOMIR

ţ 2 f N T R E 'F m iE n 2 ^ " ^ '^ 2 2 2- Spune-mi ce-ai văzut la teatru, La spectacolul de gală?- Am privit cu ochii-n patru Moda afişată-n sală.

Olimpia TODORAN-GABOR

MASĂ TĂCERII' . 7 * |O privesc şi-mi vine-agale Cugetarea pe nevrute: .Cu cît mesele-s mai goale.Cu atît îs mai tăcute...

Efim TARLAPAN

:;V ^ :Z - Z 7 ":rr'7 '7 : Z '7 : : ZMadeieine Ălbright, "mititica", Paralela mi-o permite:Este Coana Zoiţica Petre-a Statelor Uniţe.

Mihal TEOGNOSTE

'OFRANDA~POETULUI7. 7 7 ’Pentru lupte fratricide.Cu sudalme şi venin,Le ofer unor partide O crenguţă de măslin.

Valentin VIŞIN ESCU

LIPSA DE CONŞTIINŢĂ 7 7Menţinem acuzaţiaŞi-i condamnăm noi cu asprimeC-n fond "civilizaţia”Ascunde-n ea... multă cruzime!

Teofil VOINESCU AM ADEUS

Selectate de Silvia PO PESCU

Carteîn perioada 6-9 aprilie^

ia Fypo TransilvaniaTîrgul de carte

C f î R f î V f î N f î G f iU D E f îM U S ,

e d i ţ ia Iurmare din pagina 1

Programul LECTURAaduce la Cluj-Napoca, cum spuneam, peste 30 de edituri. Clujenii vor fi reprezentaţi de editurile Dacia, PresaUniversitară, Publirom Group, Editura Medicală Universitară “ luliuHaţieganu”, Radio Cluj,Academia de Arte Vizuale "Ion Andreescu”, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi instituţiile conexe (Casa Corpului Didactic şi Palatul Copiilor), Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universitatea Tehnică. Anticariatul Alfia, în timp ce oaspeţii şi invitaţii sînt şi reprezintă edituri de calibru: Humanitas. Teora, Paralela 45, Sigma, Monitorul Oficial, Fundaţia Culturală Română, Corint,... lista este extrem de cuprinzătoare. Şi este normal să fie aşa aţîta timp cît intenţia declarată este de a face 'din tîrg un loc de întîlnire cu editorii şi cartea, de a (re)deschide apetitul pentru lectură, de a face din Cluj-Napoca 'o piatră de hotar" în viitorul cărţii rom âneşti, prin permanenţă şi continuitate.

Programul în sine cuprinde lansări de carie, tombole, obligatoriul Romcmbcr dedicat unor mari personalităţi clujene, Marian Papahagl, Liviu Potroscu şi M ircea Zaciu, dezbateri (Mecenatul în cultură, astăzi, 6 aprilie, ora 15; Reforma in învăţămînt, simbătă, 8 aprllio, ora 15, în prezenţa ministrului Andrei Marga: P ro cesu l com un ism u lu i, tot s im b ătă , 8 ap rilie , ora 14, colecţie lansată do prestigioasa editură Humanitas), M lss Lectura, un moment inedit in agenda tîrgului do carte, spectacole susţinute de Ansamblul Doina şi Fiii moţilor, decernarea trofeelor şi premiilor Gaudeam us (duminică, 9 aprilie, ora 14). Acordate pe baza opţiunilor publicului, păstrînd proporţiile şi simţul realităţii.

Caravana GAUDEAM US debutează la Cluj- Napoca sub cele mai favorabile auspicii, învingînd “greutăţile vrem ii', încercînd să convingă că locul cărţii este în su fletu l nostru, că “o casă fără cărţi o ca un trup fără suflet".

< ' * * • 5. -*■ _ < > >» - ' ■* -" ; • : • ..... • .... .... * - .; .L “ / •._ ..£ '__ ’___ •_ _ /.•__ . ■ -

3F- HDÎF (tonKniofilm CW|

©Cmlrv! Cvltorsl

. tinemaArîa-Eurimages

- r 07-13 aprilie

§ - 5589» WS' 5 ^ .F lo r in P ie rs ic Lm ;cq r n e ^ ogse

7 * ' ş t*' 4 ' “/ * * 7 «v " • '* * * - p r e z in tă : r . . -

\ 7 ^ - 7 ' ‘ 7 ,v - « i * . s S tk

g yfjŞ-.'t*m - s is i v » e© n â nFirma9 !î*g ?ţ XR:' £?|v*SSf

ConferinţăFundaţia Culturală

MEMORIA - Filiala Cluj - invită publicul interesat la conferinţa scriitoarei Doina JA LEA , intitulată: “Procesul comunismului: de ce şi pînă unde” . Conferinţa va fi susţinută mîine, 7 aprilie a.c., la ora 17, în Sala “Ion Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare “Lucian Blaga” , din Cluj-Napoca (str. Clinicilor nr. 2).

Interferenţe culturale rom âno-m aghiare '

APO STRO F - revistă a Uniunii Scriitorilor - şi revista de Cultură KORUNK anunţă cea de a şasea

întîlnire din cadrul seriei aflate sub genericul Interferenţe cu lturale româno-maghiare, avînd ca titlu: Teatrul - o limbă a păsărilor? La masa rotundă organizată cu această ocazie vor participa regizoarea Mona Chirilă şi actorul Bâcs Miklos. Masa rotundă va avea loc astăzi, 6 aprilie a.c., de la orş 18, în Sala Tonitza” a Muzeului Naţional de Artă Cluj.

Lansarea cărţii “Un singur ucigaş”. Ieri, la sediul Asociaţiei Scriitorilor Cluj a avut loc lansarea volumului de proză intitulat “Un singur ucigaş” al medicului primar Dafin MUREŞEÂNU, manifestare desfăşurată în organizarea

Centrului Cultural Judeţean, Editurii “Clusium” şi Asociaţiei Scriitorilor. Despre noua apariţie editorială au vorlţit Nicolae Mocanu şi. Petru Poantă. "Prozele lui Dafin Mureşeanu surprind,. pe de o parte, prin joncţiuni subtile dintre un imaginar realist, înţesat de elemente naturale şi de evenimente insolite ale cotidianului, şi unul oniric; iar pe de altă parte, prin reţeaua complexă a strategiilor narative(...) Dincolo, apoi, de o tematică foarte diversă, în registru grav sau ironic- umoristic, şi de farmecul studiat-inocent al discursului, proba incontestabilă a talentului lui Dafin M ureşeanu o constituie imaginaţia materială de natură preponderent poetică. Este . vorba despre acele inserîuri metaforice care conferă o atmosferă de reverie vibrantă şi de mister spaţiului epic. Deloc decorative, aceste imagini dau naraţiunii însăşi o carnaţie inefabilă” (Petru Poantă).

Im portant p en tru p ro fesori, e lev i ş i părinţi: *Manuale alternative ^- Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj invită cadrele didactice, elevii şi părinţii la prezentarea ofertei eduaţionale ’a judeţului Cluj şi la prezentarea, în premieră, a noilor manuale alternative pentru clasa I şi a Vlll-a, în cadrul Tîrgului de carte “Caravana Gaudeamus" pentru ofertăeducaţională. Tîrgul “Gaudeamus 2000" va avea loc la Cluj-Napoca, după cum am mai anunţat, la Complexul Expoziţional “Transilvania" (str. Aurel

Vlaicu) şi se va desfăşura în perioada 6-9 aprilie a.c., intre orele 11-19. .

Vernisajul personalei Cosmin Cocis -f

Emilian Savinescu______Astăzi, 6 aprilie, ora 17, la Club

Nielson (strada Racoviţă nr. 17), are loc vernisajul expoziţiei de sculptură Cosmin Cociş - Emilian Savinescu.

Licitaţie cu lucrări dejdesen___________ »

Muzeu! Naţional de ArtăvCluj şi Oficiul Teritorial UAP invită pe toţi cei interesaţi să participe la licitaţia cu lucrările din expoziţia de desen intitulată “Liber Studiorum", care va avea loc simbătă, 8 aprilie a.c., la ora 11. Expoziţia poate fi vizitată zilnic la Muzeul Naţional de Artă Cluj (P-ţa Unirii nr. 30), între orele 10-17. înscrierea la licitaţie se poate face zilnic între orele 9-14 la sediul Oficiului Teritorial UAP Cluj, str. Universităţii nr. 1, de unde se pot obţine regulamentul licitaţiei şi preţurile de strigare. Relaţii suplimentare la telefon: 092/43-25-65. Această licitaţie, prima de acest fel, îşi propune să stim uleze interesul publicului pentru acest gen mai puţin prezent în muzeele şi galeriile de artă, dar cu bogate resurse de comunicare a emoţiei artistice.

în acelaşi timp, în contextul economiei de piaţă ale cărei mecanisme funcţionează şi la noi de aproape un deceniu, organizatorii doresc să acrediteze opera de artă ca

investiţie în planul valorilor sigure din punct de vedere financiar.

Cel mare la Gherla

‘tare” spectacol

Cel mai mare spectacol al anului 2000 va avea loc la Gherla m îine,7 aprilie, începînd cu ora 17. în sala Casei de Cultură. Cel puţin aşa ne promit organizatorii, adică Agenţia de Impresariat Artistic “Musical Production" Dej. Studiind cu atenţie afişul spectacolului, trebuie să dăm crezare organizatorilor. Evoluţia talentaţilor copii de la Clubul vedetelor Dej constituie, de fiecare dată, un eveniment artistic.De pe afiş nu lipsesc nici micii solişti de muzică uşoară ai clubului, în frunte cu surorile Andreea şi Roxana Suciu din Gherla, care recent şi-au lansat caseta de succes "Steaua copiilor". în cadrul spectacolului de vineri după- amiază de la Gherla vor mai evolua Grupului de dans profesionist “ Rhytm Nation” de la Şcoala de Arte Cluj- N apoca, grupurile de pop-dance “ Terra 4” , “ Zona R ” , “ M ag ic” , “ Fany” , “ Negro” şi “ B.N . Ardeall” . în reprezentaţie va cînta şi grupul “ Factor X ” . Surprizele spectacolului vor fi oferite de top modelele-anului 2000, M iss şi M ister. R eg ia spectacolului aparţine lui Bodo Zoltân, iar conducerea muzicală este asigurată de “mentorul" Clubului vedetelor Dej, compozitorul Alexandru Filip . Vineri, 7 aprilie, la Gherla va fi mare spectacol, dar şi mare afluenţă de public.

SZ . C s.

Rubrică realizată de M. BO CU .

Page 6: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

1 CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;> tei/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

• r a s m w m

S.C. COMCEREAL CLUJv i n d e §

prin bazele de recepţie: Bonţida, Gherla, Huedin, Dej, M ociu, Ceanu M are şi Turda seminţe certificate de: orzoaica, porumb, lucerna, îngrăşăminte chimice şi pesticide, cu numerar, cupoane perttru agricultori.De asemenea, acordă pe bază de contract cu plata la recoltare sem inţe de orzoaică, porumb şi pesticide.

S.C. ARGUS SA. CONSTANŢA producător de uleiuri vegetale

'angajează în perioada 1-15.04.2000, AGENŢI DE VINZARI cu experienţă în .

domeniu, pentru judeţul Cluj şi judeţele limitrofe.

Cerinţe: minim studii medii, vîrstă maximă 35 ani, permis de conducere.Trimiteţi CV Ia fax nr. 041/634367 Relaţii suplimentare, telefon 041/ 676.840, interior 110. (3683343)

S.C. ARGUS S.A. CONSTANŢA producător de uleiuri vegetale

selectează în perioada 1-15.04.2000, DISTRIBUITORI

pentru produsul ulei îmbuteliat, cu experienţă în

domeniu, pentrtf judeţul Cluj şi judeţele limitrofe.

Relaţii Ia telefon: 041/676.840 int. 110 şi fax nr. 041/634367

(3683344)

SC Europharm SA tangajează agenţi de prom ovare pen tru |

produseleparafarm aceutice în zona Cluj. sCerinţe: vîrstă 24r30 ani, studii superioare sau m edii (p re fe rab il stud ii m e d ic a le ) , au to tu rism p ro p riu , ex p e rien ţa în dom en iu l p ro m o v ării şi v în z ă rilo r constituie un avantaj. Trim iteţi o scrisoare de intenţie şi CV -ul dvs. la sediul EU RO PH A RM SA C luj, str. Dunării nr. 22, loc. Cluj-Napoca, pînă la data de 20.04.2000

a s is t a -

33

ECONOMIST- vârsta maximă 35 ani • se oferii pachet soloriol atractiv- cunoştinţe temeinice - posibilitatea dezvoltară unei cariere

finanţe - contabilitate pe termen lung intr-un mediu dinamic- experienţă min. 5 oni si competitiv

EXAMINĂRI PSIHOLOGICE AUTO : MINISTERUL TRANSPORTURILOR l POLICLINICA CFR CLUJ-NAPOCA l

(str. Câmpeni Nr. 3-5) !- O BŢINERE PERM IS CONDUCERE AUTO lTOATE C ATEG O RIILE (A, B, C, E, D); •- ŞOFERI PRO FESIONIŞTI (MARFA, PERSOANE, TIR ); l- M AIŞTRI INSTRUCTORI AUTO; l- ALTE FUNCŢII RUTIERE. •INFORM AŢII: Telefon: 432.244. (3386639) •

C O N S IG N A Ţ IA U D IA

B-dul 21 Decem brie nr. 3/2

vinde şi primeşte spre vînzare diverse bijuterii din aur, argint, cu sau fără pietre preţioase, diverse obiecte vechi, tablouri vechi.

S.C. AGROMEC S.A. Huedin cu sediul în oraşul Huedin str. Aurel Munteanu nr. 70 anunţă convocarea ADUNĂRII GENERALE A ACŢIONARILOR cu următoarea ordine de zi:

1. Raportul Consiliului de Administraţie asupra activităţii societăţii şi a gestiunii pe anul 1999;

2. Raportul Comisiei de Cenzori privind activitatea societăţii, pe anul 1999;

3. Aprobarea Bilanţului Contabil şi a contului de profit şi pierdere pe anul 1999;

4. Descărcarea de gestiune a administratorilor pentru exerciţiul în curs;

5. Aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2000;6. Diverse.Adunarea Generală va avea loc la sediul societăţii la data de

14.04.2000 ora 10.în caz de nerealizare a cvorumului necesar, a doua Adunare va

avea loc în data de 15.04.2000 la aceeaşi oră si în acelaşi loc.. . ' (3714944)

| Agenţie de recrutarea şi selectarea forţei de muncă | I asistă firmă particulară de prestigiu || pentru ocuparea postului de agent de schimb valutar |

Candidatul ideal va întruni următoarele condiţii:• vîrstă între 25-35 ani;• liceul, cu diploma de bacalaureat;• cunoştinţe medii în domeniul calculatoarelor;• cazier curat;• experienţa în domeniu constituie un avantaj.

Vă rugăm să trimiteţi un CV cu poza recentă şi o scrisoare de intenţie la CP320, OP1, Cluj-Napoca pînă cel

1 tîrziu 20.04.2000. . * (3683364)^

S.N.T.F.C. - C ălători R E V IZ IA D E VAG O AN E CLUJ-NAPOCAcu sediul în C luj-N apoca, str. Fabricii de Chibrituri

ta ră nr., organizează licitaţie? în data de 20.04.2000

în vederea contractării unei firm e pentru activitatea:

"M a n ip u la re a c u m u la to r i" ş

la vagoanele dc călători. «

R e la ţii su p lim en ta re la te l.: 433.205

P ------------------— _ — — ------ ,| C a s ă d e S c h im b V a lu t a r ca u tă să în c h ir ie z e | Is a u să cu m p e re s p a ţii c o m e rc ia le c e n tra le în | IC lu j- N a p o c a , d e s u p ra fa ţă în t re 6-15 m p . I I P e rs o a n e le f iz ic e , ju r id ic e ş i a g e n ţiile im o b ilia re I

I s în t a ş te p ta te să fa c ă o fe r te se rio a se la C P 3 2 0 ,1 ! O P 1 C lu j sau d ire c t la te l. 0 9 2 -3 3 9 .7 7 5 . S în te m I I in te re s a ţ i s i în tr- o e v e n tu a lă c o la b o ra re în II in t e r io r u l a lto r m a g a z in e !! (5-6 m p )

Zilnic între orele 10-17; Telefon 430.491 j

P O R T A M O B ILN A P O C AC L U ]

I m p o r t a t o r d i r e c t - V i n d e d in s t o c -

0 Automatizări pentruporţi incintă şi uşi de garaj

0 U şi d e g ara j se c ţio n a le şi b ascu lan te - b arie re d e acce s

0 Consultanţă tehnică pentru automatizare porţi incintă

k

CĂUTĂM

Page 7: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; te I/fax 21-60-75. •

oi, 6 aprilie 20 Si*

HOTĂRÎREA ADUNARII GENERALE A ACŢIONARILOR x privind

DIZOLVAREA ŞI LICHIDAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

' HOTĂRÎREA NR. 1/02.04.2000

în temeiul art 3210 din Titlul Tal Legii nr. 99/1999 şi a normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr, 88/1997, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin H.G. nr. 450/1999, Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii comerciale S.C. AGROM EC S.A. VULTUREN I întrunită în şedinţa din data de 02.04.2000, hotărăşte:

a) - se dizolvă şi se lichidează societatea comercială S.C. AGRO M EC S.A. V U LT U R EN I cu sediul în oraşul (localitatea) Vultureni, str. Principală, F.N., jud. Cluj.

b) - administratorul societăţii continuă mandatul lui pînă la îndeplinirea formalităţilor prevăzute de art. 3216 alin. 5, cu respectarea prevederilor art. 246, alin. (1), litera a, din Legea nr. 31/1999, republicată. (3683387)

MOCHETE- IN TER IO R

TRAFIC- L IN O L E U M IN TEN S- COVOARE: - lînă, sintetice

A s i g u r ă m <■ MONTARE şi

■TRANSPORT ccnîio cost

la comandă - mocheta personalizată:- 29 dc modele trafic intens dc provenienţă Italia, Belgia- 49 dc modele interior

CONSULTINGDacă esti în căutarea unui loc de muncă, stii de ce ai nevoie?

Ai nevoie de un Curriculum Vitae!

^ Ai nevoie de o scrisoare de intentie!

Dacă ai fost selecţionat pentru interviu, ce trebuie sâ sţii?

Trebuie să stii să te prezinţi!

Trebuie sâ stii totul despre susţinerea interviunior!

Venind în sprijinul dumneavoastră

SALES CO NSULTING A N U N Ţ Aînceperea cursurilor de întocmire a C.V.-ului,

de întocmire a scrisorii de intentie si , : '• de prezentare la interviu.

Durata cursului este de fio re programate în două zile.

Informaţii suplimentare si programări la telefon: 1S8.289 sau la adresa firmei: str. Arany Janos, nr. 9/1

• • • • • • • • • • • •

S .C . IT O N E L E C T R O N I C S . R . L . •■ MONTEAZA: •CONTOARE DE APA RECE SI CALDA *

MANAJERA IN APARTAMENTUL DVS. \ -Servire prompta indiferent de modalitatea â

, de plata •' ' ' -V * •

-Preţul practicat reprezintă garanţia •

- calitatii : - •-Firma este agreata de R.A.J.A.C. *-Documentaţie avizata de R.A.J.A.C. *

INTERFOANE DE SCARA ,ACCES C U !CARTELA MAGNETIC AL A PRETURI FA RA ICONCURENTA •

PLATA IN RATEI ••NOUA ADRESA: Cartier MARASTI •

STR.AUREL VLAICU NR.36,' B1.V4 , *' Ap. 3, tel. 414968. : .

c RECONDIŢIONARI CARTUŞE PENTRU

IMPRIMANTE LASERJET Şl INKJET

(3714927)

I !3400 C luj-Napoca,

P-ta Unirii 5/11 Tel./Fax: 064-43.04.23.

e a .Din munca dumneavoastră vă protejaţi munca!

Cu preţul a numai 100 kg de grâu asiguraţi i ha cu grâu în valoare de 3 - 4 mii. lei.- Cu preţui a numai 100 kg de mere asiguraţi 1 ha de livadă în valoare de '10 mii. lei.

Valoarea a 0,5 -1 kg telemea reprezintă asigurarea unei oi pe un an.Valoarea a 75 litri de lapte reprezintă asigurarea unei vaci pe un an.

Pierderile datorate calamităţilor naturale, accidentelor şi bolilor animalelornu vă mai afectează. - ^

AGRAS ARE PUTEREA SĂ VĂ PROTEJEZE! 1/ oAGRAS vă protejează în mediul urban şi rural împotriva daunelor provocate 2

• de incendiu, explozie, trăsnet, cutremur, alte calamităţi, cu asigurări pentru: clădiri şi bunuri; gospodării; auto (RCA şi CASCO); avarii accidentale; furturi; accidente

de persoane., Sucursala AGRAS - Cluj vă stă la dispoziţie: Cluj - Napoca

Str. 21 Decembrie 1989 nr,131; BI.M1; Ap.21; Tel: 064.41.36.24

MIDAR0MAGENŢIE IMOBILIARA

Str. Calea Horeşti nr. 2, bl. A Ic. ap.9Tel./fax: 4 2 7 .2 7 5

c-mail [email protected]

Jîîfreaga gamă de FORMULARE TIPIZATE

IN REGIM SPECIAL

Tel./fax. 064-196.858

(3400377)

• Vînd urgent garsonieră confort 1 în Mănăştur pe str. Bucegi la etaj intermediar la preţul de 120 milioane negociabil. Relaţii la telefon 42-72-75. (Ag.i.)• Vînd apartament cu o cameră în Plopilor, cu garaj la preţul de 180 milioane negociabil. Relaţii la telefon 42-72-75. (Ag.i.)• Vînd apartament cu o cameră pe str. Primăverii semifinisat la un etaj intermediar la preţul de 140 milioane neg. Relaţii la telefon 42-72-75. (Ag.i.)• Vînd 2 camere în zona Mănăştur la etajul 4/8 semifinisat la preţul de 200 milioane negociabil. Relaţii la telefonul 42-72-75. (Ag.i.) '• Vînd 2 camere zona Grigorescu cu parchet, faianţă, într-o zonă liniştită la un etaj intermediar la preţul de 170 milioane negociabil. Relaţii la telefonul 42- 72-75. (Ag.i.)• Vînd 2 camere în zona Gr. Alexandrescu într-o zonă liniştită decomandat, cu parchet şi gresie, la preţul de 155 milioane neg. Telefon 427275. (Ag.i.) -• Vînd 3 camere Zorilor cu garaj, telefon, beci, preţ 205 milioane fără garaj. Relaţii la tel. 427275. (Ag.i.) *•• Vînd casă în Gruia, cameră, bucătărie, baie, puţin teren, preţ 160 milioane neg. Telefon 42- 72-75. (Ag.i.)

ADEVARULde Cluj

• Vînd 4 camere pe Brateş etaj 3/4 cu 2 balcoane, telefon, preţ 260 milioane. Relaţii la telefon 42- 72-75. (Ag.i.)• Caut spaţiu dc închiriat, 50 mp, curent trifazic, telefon, pentru producţie. Relaţii Ia telefon 42- 72-75. (Ag.i.)

A V O Nthe com pany forwomen

lansează o nouă campanie dc recrutare

reprezentante!

Cerinţe:•M inim studii medii;• Seriozitate,

dinamism;• Fire comunicativă,

sociabilă;Se oferă:

•Program flexibil 1-2 orc/zi;

•Cursuri dc machiaj, estetică, cosmetică;

•Avantaje materiale d e o s e b ite

• Recunoaşterea meritelor într-o echipă puternică

Programare interviuri la tel.: 093/266.010

cgenrio imobiiia'OPRO'FIRMA

str. Voltairc nr. 21 § Tel.: s

194.968,196.479,439.007

• Vînd urgent şi la un preţ deosebit de-avantajos, 175 milioane neg. apartament 2 camere, cart. Gheorgheni, parter, cu balcon construit şi beci sub balcon, zonă foarte frumoasă! Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Vînd garsonieră finisată, modificată, cu mochetă, mobilier de baie şi hol făcut la comandă, etaj 7, str. Parîng, zonă’f. liniştită. Preţ 135 mii. neg. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Vînd garsonieră, str. Pietroasa, etaj3/4, mobilată, zonă f. bună. Preţ 145 mii. neg. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Vînd casă nou construită, cart. Mărăşti, preţ 54.000 S neg. sau .schimb cu un apartament +diferenţă. Tel. 194.968,439.007 (Ag.i.) ,

• Vînd apartament 3 camere, finisat, modificat, etaj 5/8, str. Năsăud. Pret necociabil. Tel.194.968, 439.007 (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 3 camere str. Pata, parter, finisat, ideal pentru sediu firmă (birouri) sau locuit. Pret 150S. Tel.194.968, 439.Q07 (Ag.i.)• Caut pentru închiriat apartament 2-3 camere mobilat lux, utilat, maşină de spălat automată, TV color, telefon. Ofer plata în valută. Tel.194.968, 439.007 (Ag.i.)• Cunmpăr apart. 3 camere finisat, zona Bis. Sf. Petru, etaj , intermediar,eventual garaj. Ofer preţ bun. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 3 camere confort 1 decomandat în Mănăştur, finisat sau nu, etaj intermediar. Plata în lei său valută. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Vînd casă 5 camere in Grigorescu, P-ţa 14 Iu lie, finisată, etajată, acces auto, garaj, ideală pentru sediu firmă. Preţ 75.000 S /îeaociabil. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)

mailto:[email protected]
Page 8: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

m

"c*

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14:tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA; luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; ŞUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

oi, 6 a

• Vînd urgent garsonieră confort I, Mârâşti, balcon închis, etaj intermediar, cu gresie, faianţă, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie apartament 2 camere, etaj intermediar, confort1 decomandat, zona Grădinii Botanice, mobilat, aragaz, frigider, telefon, cu plata lunar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 4 camere confort I mărit, 92 mp, zona Grădinii Botanice, decomandat, etaj 1, 3 balcoane închise, superfinisat, zugrăvit lavabil, merită văzut. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau urgent în chirie apartament2 camere, str. Gheorghe Doja, etaj 1, confort măiit, 90 mp., mobilat complet modem, pentru sediu firmă sau locuit. Tel.430.423. (Ag.i)• Vind casă 4 camere, 120 mp construiţi, 1250 mp curte şi grădină, str. Maramureşului, cu dtesie. parchet, faianţă, singur în curte, bucătărie, garaj, toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 6 camere, 2 băi, 2 bucătării, str. Cîmpului, 200 mp construiţi, 3000 mp curte şi grădină, posibilitate de extindere, finisată, acces TIR. garaje, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie apartament L cameră. Calea Mănăştur, complet mobilat, cu aragaz, frigider, televizor color, cablu, finisat, etaj I, lincâ mijloacele de transport, 125 DM. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd urgent apartament 2 camere confort 1, decomandat, gresie," faianţă, parchet, lambriuri, telefon, pivniţă, în spatele cinematografului Mârâşti. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd teren 500 mp, str. Oaşului, cu fundaţie 180 mp. Aprobări pt. construcţie pe 3 nivele, toate facilităţile. Tel.430.423. (Ag.i)• Societate de- intermedieri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Tel. 430.423. (Ag.i)

• Dau în chirie în Grigorescu parter în casă cu 2 apartamente, 3 camere, bucătărie, baie, zonă foarte liniştită, mobilat, preţ 150 USD neg., tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere conf. 1 Calea Bucureşti, etaj 3 din 4, 2 băi, balcon mare, orientare sudică, parchet, faianţă, telefon internaţional, preţ 250 milioane, tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• închiriez apartament 3 camere zona ultracentrală, P-ta M. Viteazu, parter, superfinisat, ideal pentru sediu firmă, pret 300 USD, telefon 193048, 193049. (Ag.i.) .• Cumpăr urgent apartament 34 camere, Maraşti, zonă liniştită, eventual cu garaj. Ofer preţul pieţei. Telefon 193048, 193049. (Ag.i.)• Dau în chirie pentru sediu de firmă casă situată în Gheorgheni, 5 camere, supr. construită 120 mp, acces auto, ultrafinisată, telefon, preţ 6 usd / mp neg., tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd casă 4 camere în Gheorgheni, construcţie bună, cu 2 apartamente de 2 camere (demisol+parter), teren aferent 400 mp, preţ 850 milioane negociabil, tel. 193048, 193049. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 4 camere conf. sporit, Calea Dorobanţilor, etaj 3 din 8 , finisat, parchet, gresie, faianţă, tel. internaţional, garaj, preţ 48000 DM puţin neg., tel. 193048, 193049. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere cf 1- Mărăşti central zona Trotuşului etajul 1 în bloc de 4 etaje cu telefon, 2 băi cu faianţă şi gresie, 2 balcoane, pret 235 milioane tel. 196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf unic în Mănăştur, zonă BIG, cu balcon închis, zugrăvit, nefinisât, etajul 3 în bloc de 4 etaje, preţ 160 milioane tel. 196857, 092- 689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf unic în Gheorgheni zona Hermes etajul 2 în bloc de. 4 etaje, preţ 165 milioane negociabil tel. 196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd garsonieră cf I Mănăştur, str. Gr. Alexandrescu, Negoiu, finisată, etaj intermediar, 120 milioane tel. 196857, 092- 689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf 1 2 balcoane, telefon în Zorilor str." Pasteur preţ 220 milioane negociabil tel. 196857, 092- 689398. (Ag.i.)

ANIVERSARI, MULŢUMIRI

DIVERSE

• Mulţumesc din suflet conducerii “II Cafe” pentru ajutorul acordat. Dumnezeu Să îi ajute în continuare. Studenta. (750260)

VINZARI CUMPĂRĂRI

( ^ )

• Dau în ch ir ie sp a ţiu com ercia l u ltr a fin isa t , U nion p a r ter , 50 m p., tel.193048, 193049. (Ag.i.)

Vînd urgent garsonieră conf.l Mănăştur, str. Bucegi, faianţă, gresie, curată şi îngrijită, aproape de miji. de transport, ocupabilâ imediat Pret 117 mii. negociabil, tel. 193048,193049. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere conf. sporit 105 mp, Calea Manastur, etaj intermediar, balcon mare, semifinisat, preţ 320 milioane, tel. *193048, 193049. (Ag.i.)

(3683331)

AGENŢIE E D IL IMOBILIARĂ

Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil no''«’usa.ncl

2 P I96J157,430.024,092-689.398

• Vînd apartament 2 camere decomandate în Mănăştur, str. Grigore Alexandrescu, cu parchet, faianţă, gresie, telefon,1 balcon închis, preţ 160 milioane negociabil tel. 196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf 1 în Mănăştur str Primăverii nefinisat cu telefon, 2 balcoane închise, parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, etajul 2 în bloc 4 etaje preţ 185 milioane negociabil tel. 196857, 094- 637481. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cf 2 în Mănăştur şi Gheorgheni cu parchet preţ 125 milioane negociabil tel.196857, 092- 689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere cu balcon închis în Gheorgheni, zona Hermes cu parchet, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, jaluzele exterioare, mobilă de bucătărie, etaj intermediar, ocupabil imediat, 160 milioane tel. 196857, 092-689398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere cf 1 în Gheorgheni str. Unirii lîngă Mercur cu parchet, faianţă, telefon, etajul 2 în bloc de 4 etaje, preţ 250 milioane negociabil tel. 196857, 092- 689398. (Ag.i.)

str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262,064-431.302, E-mall: [email protected]• Dau în chirie spaţiu pentru bar sau restaurant, 100 mp, cu terasă betonată, semicentral, pret 450 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd. apart. 3 camere, conf. sporit, Cipariu, finisat, telefon, etaj intermediar. Pret: 49000 DM neg. Telefon: 1962(52, 431302. (Ag.i.) ,• Vînd apart. 3 camere, Pasteur, etaj 2/4, nefinisat, ocupabil, telefon. Pret: 245 mii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apart. 3 camere, confort 1, etaj intermediar, finisat, Mănăştur. Preţ: 190 mii. negociabif. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd casa P+M, semicentral, 4 camere, 2 băi, finisată, garaj, pret: 47000 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apart. 2 camere, Gheorgheni, conf. unic, balcon, etaj 1, semifinisat, preţ: 165 mii. neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu pentru depozit, 700-1400mp, acces auto, parcare. Pret: 2 USD/mp, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd casă cu 7 camere, teren de 375 mp, singur în curte, proprietate, ultracentral, ideală locuit sau firmă. Preţ: 65000 USD. Telefon: 196262, 431302 (Ag.i.)•" închiriez casă P+M, 3 camere, finisată, mobilată, utilată, acces auto, zonă semicentrală, Plopilor. Pret: 500 USD, neg. Telefon: 196262, 431302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, conf. sporit, str. Năsăud„cu modificări, finisat, etaj. intermediar, telefon internaţional, mobilat şi utilat şi centrală termică Ariston nouă, 24 kw, pret neg. Tel: 196262, 092505330. (Ag.i.)

• Vînd teren la intrare în sat Tăuţi, 6 ari Ia 8 km de Cluj. Informaţii Ia tel. 26- 52-11. (750280) ;

• Atenţie firme! Căutaţi să cu m păraţi un spaţiu pentru: depozit en-gros, m ateria le de construcţii, d istr ib u ţie com ercială, service auto? Avem noi: casă 5 camere, 2 intrări, uşi b lin d ate , curte 580 mp, parcări camioane, posibilă ex tin d erea ; telefon in tern a ţio n a l, -> preţ negociabil, TVA deductibil, str. Câmpina nr. 3 (cartier Bulgaria-din str. Fabricii). Tel. 092-50-79-74. (955219)

• Vînd urgent apartament 2 camere, confort 1, Grigorescu. Pret negociabil. Tel. 094-29-62- 37.(955123) :

• Vînd casă, grajd şi grădină în comuna Baciu sat Popeşti nr. 41. (750276)

• Vînd Oltcit, 1990, alb, condiţii optime. Tel. 14-42-82. (955078)

• Vînd urgent Ford Siera- Diesel, 2.3, cmc, combi, an fabricaţie 1990,-stare foarte bună. Pret avantajos. Tel. 064- 15-49-17. (955100)

• Vînd tractor U650 cu. remorcă basculantă 5 to. Tel. 14- 20-23. (886854)

• Vînd apartament 3 camere, îmbunătăţit, etaj 3, str. Donath nr. 60, ap. 8, bibliotecă sculptată şi dulap, masa ovală cu 6 scaune tapiţate, vitrina, mobilă bucătărie suspendată şi colţare, măsuţă rotundă, frigider, aparate radio, candelabru, covor şi covoraşe persane, iută şi ţesute, TV Sport, cărţi, bibelouri, vaze, tablouri, ficus, perdele,, draperii, grătar electric. Tel. 18-06-36 zilnic între orele 9-18. (955070)• Vînd Renault T800 şi mobilă

de bucătărie stare bună. Vînd tablă aluminiu de acoperiş. Tel. 14-89-28. (750259)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb urgent 2 camere, etaj 2, Gheorgheni, cu 3 camere, etaj intermediar, Gheorgheni. Tel,19-42-61 orele 8-16. (955213)

ÎNCHIRIERI

• Călătoriţi în Germania cu Armin M ayer Reisen. Tel. 19-50-43. (752745)

• Stimaţi cititori, lidera incontenstab ilă avrăjitoarelor din România,

f i i c a c e l e b r e i v r ă jito a r e m a m a O m i d a , R o d i c a G h eorghe, vin e în

ajutorul dumneavoastră cu pu terile m oştenite de la mama ei, cunoscută atît în ţară cît şi peste hotare şi Ia toa te p ostu rile ' de te lev iz iu n e. G hiceştetrecutul şi viitorul, dezleagă cununii, scoate argintul viu, face de spor, de c îştig , dezleagă orice fel de farmece şi multe altele. Cine doreşte relaţii mă poate contacta la num erele de telefon 094-75-11-83 sau 01- 644-23-59 , B u cu reşti.(955066)

• SC Motor Force SRL angajează v în zător- gestionar în m agazin de profil maşini agricole mici. Tel. 41-25-30; 092-31-44-92. (750121)

• Societate comercială angajează economist. Tel. 41-31- 64. (750239)

• SC Malita Prod Corn SA angajează merchandiser pentru Cluj. Cerinţe: domiciliu stabil în Cluj, experienţă în vînzări produse alimentare, disponibilitate pentru deplasări. Fax. 01-33-23:32-7. (750242)

• Lafarge-Romcim Bucureşti Suc. Aghireş (telefon 064-25-41- 80) organizează licitaţie publică în data de 10.04.2000 ora 14, în vederea vînzării următoarelor autovehicule neînmatriculate: LEA-an fabricaţie 1987 şi GAZ pe benzină-an fabricaţie 1993. (750269)

• Dau în chirie garaj, pe Aleea Azuga nr. 8 comun cu gardu Palacsayi. Tel. 14-39- 22 în tre orele 16-20. (955127)

• Firmă de construcţii cu cap ita l integral stră in , angajează contabil. Cerinţe: -bune cunoştinţe de contabilitate; -experienţă în dom eniu minim 2 ani; - cunoştinţe PC; -seriozitate. Se oferă condiţii de muncă deosebite, salariu motivant, posibilitatea de a lucra într- o echipă tînără. CV-urile se depun la sediul firmei, situat în P-ţa Fraternităţii nr. 4. Tel. 41-87-22; 41-87-33, fax.41-87-17. (955210)

• Se organizează selecţie în vederea constituirii unei grupe speciale de pregătire sportivă. Condiţii: vîrsta peste 21 ani, stagiu militar satisfăcut, minim 5 ani arte m arţia le , condiţie fiz ică deoseb ită . Se oferă posibilitatea de angajare, con d iţii deosebite de p regătire şi su sţin ere fin anciară . , în scr ier ile pentru selecţie la tel. 43-60- 20 şi 41-26-06. (955218)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Andipan SRL cu sediul în str. Mărăşeşti nr. 56 A, Cluj-Napoca, anunţă începerea demersurilor- pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ■ obiectivele: producerea şi desfacerea pîinii şi a produselor de panificaţie, situate în Cluj- Napocâ str. Mărăşeşti nr. 56A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor'depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(955190)

• Subsemnatul Someşfalean Vasile şi Adolfina îl chem în judecată pe subsemnatul Byor Alexandru, pe data de 13 aprilie, la Judecătoria Cluj, în dosarul cu nr. 2200/2000. (955193)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, Oltean Ioan anunţă- începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul; casă familială situat în sat Frăsinet com, Băişoara jud. Cluj. Eventualele, sesizări şi sugestii numai pentru , factorii de mediu se vor depunela sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (955198)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC E Van W ijk \ Holding SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul prestări servicii întreţinere şi reparaţii mecanice autocamioane - ' DAF, comercializare camioane situat în Apahida str. Clujului nr. 4 sat Sînnioara. Eventualele sesizări şi . sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (750265), * Se citează Crivei Comei cu ultimul domiciliu în Cluj- Napoca, str. Rakoczi nr. 21, apartament 5 pentru dezbaterea succesiunii după defuncta Crivei Angela, la Biroul notarului public Buduşan Silvia, cu sediul . în Cluj-Napoca, P-ţa Avram lancu nr. 9/2, pentm data de 16 mai 2000, ora 13. (955221) " .

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Chifor Gheorghe anunţă începerea demersurilor - pentm obţinerea autorizaţiei de v+ mediu pentru > obiectivul construcţie grajd situat în Niculanr. 228. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de. mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (54621)• Subsemnata Lorincz Demco,

domiciliată în Turda str. Rapsodiei nr. 16, Bloc G5, etaj 1, apartament 6 judeţul Cluj chem . în judecată pe Lorincz Aipad cu domiciliul necunoscut în,dosar civil 600/2000 pe rol la Judecătoria Turda în data de7.04.2000. (2372285)

Pentru a va asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r .N a p o c a n r .1 6 .

ADEVĂRULde Cluj

mailto:[email protected]
Page 9: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

CLUJ-NAPOCÂ: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; ^tel/fax 19-73-04; j V y j '

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 3143-23; 1 I 1 | | |SUBREDACŢIA D EJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. -L~P v . < 1 v /

m'.• Numiţii Pădurean Ioan,

Pădurean Vasile şi Pădurean Domnica cu domiciliul necunoscut sînt citaţi în. calitate de pîrîţi în dosar civil nr. 844/ 1999 al Judecătoriei Turda în data de 11.04.2000 ora 8, avînd ca obiect succesiune şi prestaţie tabulară în proces ciî Chiorean Eugenia, Drăgan Elena, Chişiu Maria, Săvâsca Marta, Mureşan Aurel şi Ghişa Traian. (2372284)

PIERDERI

• Pierdut doi cîini lup în zona Făget. G ăsitoru lu i recompensă. Tel. 095-05-88- 50. (955222)

• Pierdut legitimaţia de serviciu pe numele Ferenczi Magdalena. O decla'r nulă. (955187)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Ghenghea Florentin. O declar nulă. (750258).................. '

• Pierdut carnet de student (IS E şi SE), legitimaţie de transport şi permis BCU, pe numele Toderean Oana. Le declar nule. (955188)

• Pierdut carnet de student, eliberat_de UTC-N, Colegiul de electrotehnică, pe numele Sandor Csaba. îl declar hui. (955208)

• Pierdut carte de muncă pe ntimele Varga Alexandru Radu. O declar nulă. (750272)• Coop “Arta Decorativă”, str.

Şt. O. Iosif nr. 1-3, anunţă pierderea Autorizaţiei Sanitare de Funcţionare vizată 1998-1999.0 declarăm nulă. (955211)

• Pierdut carnet de student, legitimaţie pentru bibliotecă UMF şi legitimaţie pentru transport pe numele Cioară Corina. Le declar nule. (955212)

• Pierdut carnet de student pe numele Retegan Vlad. îl declar nul. (750279)

DECESE COMEMORĂRI• Cu inimile zdrobite de

durere anunţăm încetarea din viaţă â dragului nostru, fiu şi frate, SUCIU DOREL A N D R E I, în v îrstă de num ai 17 ani. Înmormîntarea va avea Ioc joi, 6 aprilie 2000, ora 13, în loc. Petreşti, com. Mintiu Gherlii. Familia îndurerată. Dumnezeu să-l odihnească.(955191)

• Sîntem alături de fratele şi cum nata noastră în marea durere pricinuită de m oartea fiu lu i drag ANDREI. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia M arilen a şi G h eorghe Crişan. (955192)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragulu i nostru ta tă , socru şi bunic, BALEA IOAN. Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 7 aprilie 2000, ora 14, în com . Feleacu nr. 4 l i . Fiul Vasile şi fiica Maria cu familiile. (955205)

• Veşnică amintire şi cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fo st, R EA B EŢ ANA TO LIE, p en sion ar CFR. Înm orm întarea va avea loc vineri, 7 aprilie, orele 13, la Cimitirul din str. Crişan. Familia îndurerată. (955215)

• Cu ad încă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, MACEA ŞTEFAN. Serviciu! funerar va avea Ioc joi, 6 aprilie 2000, ora 13, Ia C im itirul Central- Capela M are. F am ilia îndoliată. (955217)

• Sincere condoleanţe domnului director doctor Radu V oina în m area durere p r ic in u ită de trecerea în nefiinţă a mamei sale. D um nezeu s-oodihnească - în p ace. C onducerea S p ita lu lu i C linic Ju d eţean C luj. (750253)

• Sîntem a lă tu r i de familia Miron şi îndeosebi de Miruna Sas acum cînd se d esparte pentru totdeauna de cel care a fost pentru ea cel mai bun şi mai iubit bun ic d in lum e MIRCEA BOCA MIRON. Fostele - ed u catoare A lexandra, L oiica şi Carmen. (750254)

• Profund îndurerate de trecerea în eternitate mult prea devreme a celui care a fost omul de aleasă omenie MIRCEA BOCA MIRON, sîntem alături de doamna inspectoare E lena B oca M iron şi îi tran sm item în treaga n oastrăcom pasiune. C o lectivu l G rădin iţei nr. 26 C luj- Napoca. (750255)

• S în tem a lă tu r i de colegul nostru Mihai Burciu în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei în d oliate . C o lectivu lD irecţiei U rbanism -P rim ăria C lu j-N ap oca . (750257)

Sîntem alături de colega noastră Marcelă Modovan şi familia ei, în marea duree pricinu ită de p ierd erea tatălui drag. Colegele de la B iroul F in an ciar , SC Terapia SA. (955189)

• S în tem a lă tu r i de fam ilia M iron B oca la dureroasa d esp ărţire de soţu l, ta tă l, socru l şi bunicul, MIRCEA MIRON- BOCA. D um nezeu să-l odihnească în pace. Finii Doina şi Răzvan, mătuşa Maria şi unchiul Dumitru. (955194)

> Condoleanţe doamnei Miron Elena la pierderea soţului drag. Grădiniţa nr. 53. (955195)

• Un ultim şi pios omagiu aducem scumpului nostru frate, cum nat şi unchi, M ACEA ŞTEFA N. Ana, N elu ,. Horaţiu, M onica şi Teodora-Horiana. (955199)

• Cu durere în suflet aducem un ultim omagiu fratelui şi unchiului nostru drag, M ACEA ŞTEFAN. Cornelia, Nicu, Ovidiu, Lili, Oana. (955200)

• Cu durere în suflet ne luăm adio de la fratele, unchiul şi prietenul nostru drag, M ACEA ŞTEFAN. E lvira, A drian, Dana cu familiile şi Nelu. (955201)

• Sincere condoleanţe şi întrega noastră compasiune doamnei inspectoare Elena Miron, în aceste momente grele de trecere Ia cele veşn ice a soţu lu i drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. C olectivul Grădiniţei nr. 24 din Cluj- Napoca. (955202)

• S întem a lături de doamna inspectoare Miron Boca Elena în aceste clipe de adîncă tr iste ţe şi nem ăsurată durere, p ric in u ite de m oartea soţului drag. Cuvintele nu pot exprim a în treaga noastră com pasiune. Condoleanţe întregii familii. Colectivul Grădiniţei nr. 69, Cluj. (955203)

• Sîntem a lă tu ri de cumnata noastră Duhanes R odica în m area durere pric in u ită de p ierderea mamei dragi. Dumnezeu să o odihnească în pace. Teofil, M elania şi E ugenia. (750263)

• Sîntem alături de colega noastră, Eleonora Suciu, în aceste m om ente grele pricinu ite de pierederea ta tă lu i drag. S incere condoleanţe ş i întrega noastră com pasiune. Colectivul Şcolii Generale nr. 20, C luj-N apoca. (955204)

• în aceste clipe grele sîntem a lă tu ri de dl. director economic Octavian Duhanes greu încercat de pierderea m am ei soacre. Familiei îndoliate sincere condoleanţe. SC ACI Cluj SA. (750264)

■ • Sîntem alături de colega noastră Graţiela Bogdan, în aceste m om ente de grea în cercare p ric in u ite de m oartea ta tă lu i drag. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. C olegii de Ia Direcţia Credite a Băncii “Dacia Felix”r (955206)

• S în tem a lă tu ri de doamna inspectoare Elena B oca M iron la m area durere prin care trece datorată morţii soţului drag M IR C EA şi transm item sincere condoleanţe familiei în d o lia te . C o lectivu l de ed u catoare d in G herla . (750266)

• Sincere condoleanţe familiei îndoliate inspector şco lar M iron Elena la marea durere cauzată de m oartea so ţu lu i d rag M IR C E A . F ie-i ţărîna uşoară. Familiile Selin din G h erla şi M orar din Apahida. (750267)

• C o lectivu l Băncii A grico le Sucursala Cluj tran sm ite întreaga com pasiune colegei Suciu M ira Scum pia în aceste m om ente de profundă tr is te ţe şi dureroasă d esp ă r ţire pricinu ită de m oartea ta tă lu i drag SU C IU IO A N M IRON. T ran sm item sincere con d o lean ţe fam iliei îndurerate. (750274)

• Sincere condoleanţe co legu lu i nostru M iron Boca Dacian în pierderea p ric in u ită de m oartea tatălui drag. Colegele tale de facultate Lili şi Georgiana. (750275)

• Un ultim omagiu la trecerea în n efiin ţă a bu n u lu i n ostru vecin şi p r ie ten REABEŢANATO LIE. Condoleanţe familiei. Familia Gheorghiu. (750278)

• Sincere condoleanţe familiei Macea şi întreaga n oastră com pasiune. Salariaţii SC “Tcrapia"SA. (955216)

• Sîntem alături de dragul n ostru C on stan tin Cămărăşan şi familia sa, în tragicul moment al pierderii scumpei lor soţii, mame şi b u n ic i, A N I. V erişoara Silvia cu întreaga fam ilie Dodu. (955220)

• S în tem a lă tu r i de familiile Suciu şi Crişan în marea durere pricinuită de d is p a r iţ ia lu i A N D R E I. S in c e r e co n d o lea n ţe . C o le c tiv u l C o fe tă r ie i “Carpaţi”. (955227)

• Cu durere în suflet ne despărţim de fratele, cumnatul şi unchiul nostru drag MACEA ŞTEFAN . ^Dânilă, Maria şi Dănuţ cu familia. (750262)

• A plecat dintre noi un bun p r ie te n ., cu ca lită ţi sufleteşti deosebite. îl vom păstra în inimă şi în gînd, pe bunul nostru camarad co l. (r)PÂ N E SC U C O N ST A N T IN . S ip cere c o n d o lea n ţe fa m ilie i în d u rera te . A soc ia ţia Veteranilor de Război din M. I, Filiala Judeţeană Cluj. (955223)

• A z i, 6 a p r ilie , se îm p lin esc 6 luni de cînd m o a rtea fu lg eră to a re a smuls dintre noi pe LIŢIU M ARIUS, soţ şi tată. Soţia C lara şi fiica E m anuela. Slujba de pomenire va avea Ioc la B iserica “ Sf. D u m itru ” din ca r tie r G heorgheni, azi 6 aprilie, orele 17. Odihnească-se în pace. (955196)

• C olectivu l B irou lu i RUNOS al Spitalului Clinic de Recuperare este alături de doamna Galfi Zsuzsa în marea durere pricinuită de d isp ariţia fu lgerătoare a so ţu lu i. D um nezeu să -l od ih n ea scă în p a ce . (750281)

• Pios omagiu la trecerea a 6 lu n i de la d ecesu l cum natulu i nostru L1Ţ1U M ARIUS. Mircea şi Marius. F ie -i ţăr în a u şo a r e ă . (955197)

• Sîntem alături de colegii n o ştr i, M aria şi M ircea Sandu T anţău, în m area d u rere p ric in u ită de p ierd erea ta tă lu i şi b u n icu lu i drag, IO A N B A L E A din F eleac, fost7 sa n g a ja t al M uzeu lu i dc Artă, Cluj. (955224)

• C u nespusă d u rere anunţăm încetarea din viaţă a scu m p ei n oastre so ţ ii, m am ă, soacră ş i b u n ică M O L N A R V IO R IC A , din L u n a dc J o s . În m o rm în ta rea are lo c sim b ă tă , ora 13. F am ilia îndurerată. (D.)

• Sincere condoleanţe colegilor noştri, M alica şi T eodor M artin, în aceste momente dc grea încercare. Colectivul Şcolii nr. 3, Cluj- Napoca. (955226)

• Sîntem alături dc Rodica şi Tavi Duhanes în aceste grele c lipe de p ierd ere a m an ie i d rag i. S in cere condoleanţe! Fam. M arius Bulcu. (D.)

AGENŢIA DE PUBLICITATECE

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi campanii promoţionale

. în presa locală şi centrală mai Tsimplum i s e

nstanţa

ADEVĂRUL de Cluj,s lr .N a p o c a n r .1 6 , te l/fax: 0 6 4 / 1 9 -7 3 -0 4

Page 10: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

Rtalacţf* SPQTT/CH, T e l» 1 9 .? 1 . £ 1 + £ §

•V'wţPWfVv.

mm CI" v r e a 4 a n tr e n o r i!

^ . W v p ' , " r± ^■ 1 fe i / I

f i i V M ** f t ( P " s > ( »’i U .j y

r / îT ^ s ^ f : -

g «g^ .

r

Alircca Coj ocaru

Conducerea executivă şi administrativă a FC “ U” l-a chemat astăzi la discuţii pe cel însărcinat să se ocupe (pînă la încheierea campionatului) de pregătirea tehnică a echipei. Mircea Cojocaru nu a fost încă numit antrenor principal, deşi loan Maia si Rcmus Chnpeanu i-au aprobat, cu unele mici

Zoitan/Vi/skp . l a *

“retuşuri” , noul lot al echipei, odată cu sacrificarea a nu mai puţin de şapte jucători pe motiv de vîrstă, valoare arătată în cinci jocuri etc. Pe lingă Zoltan Iasko (antrenor cu portarii), care se aude că ar vrea să renunţe, M. Cojocaru i-a solicitat pe Daniel Sima şi Cristi Pojar. Primul ar urma să se ocupe de pregătirea

atacanţilor, iar Pojar de cea a fundaşilor. Linia mediană şi' pregătirea jocurilor i-ar reveni, astfel, “principalului” . Ideile lui Mircea Cojocaru sînt privite la- Cluj ca o glumă întîrziată de 1 aprilie sau ca o nouă încercare de a bate la porţile “Guiness Book” . “ U” , în ultimele 10 etape ale şederii în prima

divizie, a mai avut parte de o bancă tehnică arhiplină. Erau tot patru antrenori (Marcel Lăzăreanu, Remus .Cîmpeanu, Tibi Poraczky şi Dan Anca) şi acelaşi joc dezlînat.Ignat «te rechemat "sub arma"

Preşedintele executiv al “ Şepcilor-roşii” , loan Maja, intenţionează la finele acestei . săptămîni să-l recheme la echipă pe atacantul de “buzunar” Marian Ignat. în luna octombrie a anului trecut, Ignat s-a încorporat la o unitate militară din apropierea Clujului şi, după depunerea jurămîntului (1 decembrie 1999), acesta urma să-şi reia pregătirile cu echipa. Actele de transfer erau ca şi semnate, ordinul de ieşire din unitate aprobat, însă'Ignat nu s-a prezentat la convocare. Cu .două zile înaintea reluării pregătirilor de iarnă, Ignat s_-a internat la Spitalul Militar. în prezent el joacă pentru divizionara “D”, ASA Victoria Someşeni, formaţie pentru care a înscris cinci goluri în.Vei jocuri.

Codin SAMOILĂ

CFR Cluj - Armătura Zalău 1-0 (0-0)OM UL M EC IU LU I:Desi nu a strălucit,

fundaşul feroviar Baci este creditat omul meciului. Oricum, cl s-a ridicat cu mult deasupra celorlalţi componenţi ai echipei gazdă.

Minutul 91. Feroviarii sînt dc ncrccunoscut. nu rcuscsc sub nici o formă să introducă balo­nul in poartă. Publicul fluieră copios. Scrgiu David joacă prost. M. Marian “ împarte” înjurături pc unde apucă, chiar şi spre banca dc rezerve a gazdelor, acolo unde tehnicianul Adrian Coca se ia cu miinilc dc cap. Ghiorma nu c în apele lui. Dar, pînă la urmă, care feroviar

Stadion: CFR; Teren: moale; Timp: înnorat; Spectatori: 250- 300. Avertismente: S. Marian - Munteanu, Puşcaş; Eliminări: Notigan - fault în postură de ultim apărător; Arbitri: Ciolacu Bogdan;'Asistenţi: Mincu Emilian şi Marian Sandu (toţi din Piteşti).

£ f R: Hudttşan - Baci, Găvruş (Criste, 37). Benke, S. Marian, M. Marian, Bccea, S. David, Ghiorma, Turcu, Petrescu (Maier 23 - Matcuţ 62): ARMATURA: Notigan - Petrescu, Ilecico, Socaciu. Ortclccan, Munteanu, Szoke, luşco (Cozma 46), Paşcuţă (Fărcaş 65), Miron (Banto 85).-Puşcaş. -

c în apele lui? Meciul se îndreaptă inevitabil spre un neverosimil 0-0. Ruşine!!! Sc aude din tribune. Dar ce sc' întîmplâ? Apare Baci (din nou cl), cu o dorinţă dc victorie uriaşă. Loveşte cu sete mingea centrată dc Scrgiu David înscri­ind golul unei victorii obţinute cu suferinţă. După gol, bucurie tară margini, bucuria dintotdea- una, bucuria care însoţeşte

flecare jucător şi suporter deo-’ potrivă. CFR a jucat pînă la urmă penibil, dar a cîştigat. Timp dc 45 dc minute a dominat steril, fără să pună cîtuşi dc puţin în pericol poarta adversă apărată bine de portarul Notigan. Oaspeţii nu au contat deloc în ofensivă înccrcînd să conserve rezultatul înscris pe tabelă. La situaţia delicată din clasament un 0-0 era bine venit

STOP-CADRU: în minutul &5 goal-keeper-ul ' . oaspeţilor, Notigan, a fost

eliminat pentru un fault , asupra lui Turcu. Eliminarea a cîntărit decisiv la, marcarea

unicului gol al partidei, pentru elevii antrenaţi de Barbu Dorin. Repriza secundă este mult mai animată, mult mai disputată. Pc figura fiecărui CFR-ist se citeşte dorinţa nestinsă de victorie. Pînă la urmă ce mai contează o victorie, alte trei puncte?! CFR nu luptă .pentru nimic! Dar orgoliul e pc primul loc, foarte mult orgoliu. Dominarea ce a urmat a fost concretizată abia în prelungiri. Turcu şi Petrescu s-au întrecut în ratări monumentale. A fost nevoie dc sclipirea acestui baci, un fotbalist la care domină seriozitatea şi care înainte dc toate este om!

. Cristian FOCSANU

La Sărmăsag e imposibil!OMUL MECIULUI:Meleg - pentru marele

travaliu depus.

- STOP-CADRU:Un fapt mai puţin

obişnuit. Doi jucători, unul al formaţiei gazdă şi unul al Olimpiei s-au accidentat în aceeaşi suprafaţă a terenului, suferind leziuni identice. Din fericire minore.

Stadion: Minerul; Timp: ploios; Teren: desfundat; Spectatori: 700. Arbitri: Lazăr Marian (Mediaş), Dărâmuş Daniel (Alba lulia) şi Domşa Emil (Aiud); Avertismente: Petho (Minerul), Necrean si Cionca (Olimpia). ' y

M INERUL: Ţăranu, Chiş (60, Gheţi), Paşca, Crisan, Meleg, Oprea, Petho, Crisan (82, Bot), Boitor, Santo, Tăut; OLIM PIA GHERLA: Pădure - Chilin, Zah, Cionca, Giurgiu, Bucşa, Fericean (67 Bar), Munteanu, Ghenţi, Negrean, Bartoş.

Un joc disputat pe un teren desfundat, aproape de limita practicabilului, care i-a pus la grea încercare pe jucătorii celor două echipe. Formaţia antrenată de Mihai Pop a depus mari eforturi, dar pe o astfel de suprafaţă de joc şi în condiţiile unui arbitraj total defavorabil, mai ales în partea a doua a jocului, a fost imposibil să cîştige. Gherlenii au plecat cu un gust amar din bîrlogul minerilor de la Sărmăsag.

SZEKELY Csaba

FC Ariesul Turda - ISCT 1-0 (0-0)OMUL M EC IULU I:V. Rus - încă o dată “bătrinul”

alb-roşilor a izbutit în miri. 84, cu , un şut expediat din marginea careului de 16 m, să-şi salveze propria echipă de la un moment ce tindea să devină penibil şi

1 aceasta datorită celor două eşecuri consecutive suferite anterior. .

Interesul pentru acest meci l i apărut cu mult înainte ca timişoreanul Trandu să fluiere startul acestei partide. Odată cu demararea acestui derby, rămas fără 'interes de mai mult timp, cele două combatante aveau să intre, prin jocul prestat, în sfera penibilului, singurele momente ce veneau să salveze acest- meci, transformat ulterior intr-un ghiveci, fiind cele oferite de Tilincâ (min. 4), V. Rus (min. 15 şi 29), Fodor (min. 17).

Jocul la reluare, cu excepţia şutului periculos expediat cu capul de. Tilincâ

STOP-CADRU.• Scorul de 0-0 consemnat pe y final de partidă a întins la - maxim nervii galeriei turdene,

\ care, efectiv,, a început să atace : verbal actuală conducere, ea fiind comparată, în opinia lor, cu cea veche, păstorită pe ,, t: atunci de Dorel Corodean. , , ;

în min. 49, respectiv şutul în transversală a lui Podar din min, 62 avea să fie la fel de penibil, ambele formaţii fiind departe de a juca un fotbal adevărat. în momentul în care eram tentaţi să punem capăt vizionării acestor mascarade, “cel ce probabil va deveni legendă pentru clubul turdean, V . Rus”, a înscris cu un şut sec, expediat din marginea careului de 16 m, salvînd astfel din toate punctele de vedere acest derby al orgoliilor ce dăinuie de cca 80 de ani.

Alin BOTIOC

. Stadion: Municipal; Teren: bun; Timp: ploios; Spectatori: cca. 700; Arbitri: Orlando Trandu - Timişoara, Ion Ercuşi şi Vasile Solomon - ambii din Braşov: Marcatori: V. Rus, 84; Avertismente:' Codrescu. Şandru. -

FC A R IEŞU L: ^Muntean - Paşca, L. Căpuşan, Codescu. R*. Pop - V. Rus, I [andrea,

? Fărcaş, Podar (88 Costişor) - Tilincâ. O. Căpuşan; ISCT:: Ceclan, /M. Rus. Keresteş.

' Şandru, B. Timar, Văsîi (60 Marcu) - G. Moldovan. Hunyadi. Fodor(64 Mîţiu) - Kallai, Bratu (72 Ganea).

■ ; - - ■ . - r

--: J . i

Unirea Dej - Grisul Alesd 3-1 (3-0)

Stadion: Unirea; Timp:'ploios; Spectatori: 54; Teren: groaznic; Arbitri: Mihai Mereş - Lâszlo Kecseti, Tibor, Kovacs. Marcatori: Pîrvu (min. 12), Şuvagău (min. 23 şi 45), Mosuţ (min. 65) - autogol. Avertismente: Susa, Mureşan/ Ţipi. Eliminări: Moşuţ/Crişan.• UNIREA: Fekete - Moşuţ, Fedor, Susa, Fărcaş - Duşa,

Sfechiş, Mureşan, Danciu (min. 83, Prunean) - Şuvagău (min. 80, C. Mureşan), Pîrvu (min. 88 Erdei); CRIŞUL: Barabas ‘ (Pop) - Dobai, Crisan, Borbei (min. 70 Antal). Iaz - Pavel,

• Puşcaşiu, Toth, Anca - Molnar (min. 46 Tipi), Iuhasz.

* OMUL MECIULUI.Alin Susa: într-un joc în care prima problemă a

■ fost menţinerea' echilibrului, fundaşul -

y dejean s-a dovedit o • stîncă de netrecut în

calea intenţiilor ofensive y ale-oaspeţilor.

Fluierul de început al arbitrului a coincis cu declanşarea unei puternice rafale de ploaie. Era exact ceea ce nu lipsea la Dej, unde terenul era şi aşa, ca o mlaştină,, îngrozitoare. Prin urmare, cei 22 de jucători s-au chinuit 90 de minute să alerge după o minge mat înşelătoare decît o zi de: păcăleală. La 12 minute de la începerea jocului respectiva minge se opreşte într-o băltoacă perfidă, Pîrvu o mîngîie cu şiretul, driblează portarul, şi înscrie în poarta goală. Al doilea gol nu se lasă nici el aşteptat prea mult şi în min. 23 Şuvagău înscrie’ de la 8 m, şutînd printr-o pădure de picioare înţepenite în noroi. Cu uri minut

STOP-CADRU:La cîteva minute de lâ \

începerea jocului, medicul Adrian Pop a .

. primit cadou din partea ..‘ ■, clubului o pereche de ,

cizme de gumă care sâ-i - faciliteze intrarea pe

terenul mocirlos.- •

înainte de pauză Pîrvu trimite spre poartă, mingea se pierde prin noroi şi Şuvagău, venit prin alunecare, ca un tren scăpat de sub control, intră cu ea cu tot în jolasa porţii. .

In cea de a doua t repriză o singură fază de fotbal mai reţine atenţia. Oaspeţii execută un corner spre- stînga,.Moşuţ pune latul şi îşi învinge fără probleme propriul portar. Ziua neagră a : lui Moşuţ avea să se încheie însă abia în min. 89 cînd centralul Mereş îi arată cartonaşul roşu în urma ungi schimb de scuipături cu Crişan. în rest, linişte, pace şi mult noroi la Dej.

Mihai HOSSU

FPTBfîi!^ERN(|TKîNfiCHAMPIONS LEAGUEMarţi şi miercuri s-au disputat partidele tur din cadrul

"sferturilor" de finală ale celei mai importante competiţii intercluburi din Europa.

• Real Madrid - Manchester United 0-0. După ce şi-a compromis definitiv şi irevocabil şansele la titlul de campioană în “Prirncra Division” terminînd la egalitate ultimele două confruntări (0-0 cu modesta Rayo Vallccano pe arena “Santiago Bemabeu” şi

1 cu Real Sociedad la San Şebastian), Bosque, antrenorul madrilenilor, şi-a pus ultimele speranţe în Champions League de unde aşteaptă un miracol. După prima “înfăţişare”, D-zcu şi-a îndreptat privirile asupra “diavolilor”. Nu are rost să înşirăm ocaziile madrilenilor, seninătatea cu care Morientes sau McManaman au irosit oportunităţi dc a înscrie sau individualismul brazilianului Roberto Carlos, care a încercat marea cu degetul. Nu o să remarcăm nici “altruismul” englezilor care au “păcătuit” în faţa înnobilatului Ferguson, iertîndu-i (deocamdată) pe madrileni de infernul care îi aşteaptă peste cîteva zile, pe “Old Trafford”.

• FC Porto - Bayern Miinchen 1-1. Doar 25.000'de suporteri, s-au “înghesuit” pe Stadionul “Das Antas” la confruntarea dintrer 1’ ?» "t t r-r¥■ f, i ' .a

- i f f " : „ V - C ^ r * . ^

>T--:t * -4 V <-i’ . . . - ,- T •> ' i- , 4

> % ■ M ' -

campioana Portugaliei şi campioana Germaniei. A fost o dispută cenuşie în care portughezii au avut mai mult iniţiativa,, mareînd doar o singură dată prin brazilianul Jardel, care a fructificat o centrare a lui Drulovic (47).-în ciuda cursului jocului, bavarezii reuşesc, la o gafa a'lusitanilor, să marcheze golul egalizator prin brazilianul Paolo Sergio, care a sancţionat defensiva gazdelor după o pasă inteligentă a căpitanului Effenberg. Bayem porneşte, evident, cu prima şansă în partida retur de pe “Olimpia Stadion”, iar “Kaiser”-ul Franz Beckenbâuer cere răzbunare pentru “scorul” aplicat de Maghalaes în finala CCE din 24 mai 1987, de la Viena (1-2). Cristian FOCŞANU

Page 11: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

1896 - La Aîena a avut loc prima ediţie a Jocurilor Olimpice modeme. Americanul James Connolly a cîştigat prima medalie olimpică de aur.

D ivizia fl de fo tb a l - " U R S U S " - 7

A doua înfrîngere a “Clinilor roşiiÎM

• F.C. Braşov - Dinamo 4-3. A doua înfrîngere în campionat a “Cîinilor roşii” . Autorii golurilor: M. Ivan (2 şi 26), Buga (45) şi Cosma (89), respectiv Marius Nicolae (25), Kiriţă (44) şi Hîldan (52). ' :

• Farul - Gloria 2-1. Minteuan (1) a deschis scorul pentru bistriţeni, “marinarii” punctînd prin Negru (33, din 11 metri) şi Jilavu (61).

• F.C. Oneşti - Extensiv. 3-2. Au marcat: Iriza (35 şi 80) şi M. Ilie (49), respectiv Bucă-(65) şi Lepădatu (76).

• C.S.M. Reşiţa - Oţelul 1-2. Una caldă, alta foarte rece. Autorii golurilor: Ciucur (51), respectiv B. Andone (4) şi I. Viorel (29).

• F.C.M. Bacău - Ceahlăul 2-0. Serea (50) şi

CLASAMENTUL

Zlati (65) autorii golurilor.• Astra - Steaua 1-0. A

marcat Păgăceanu (40).• F.C. Naţional - Petrolul

4-1. “Găzarii” au deschis scorul prin Crăciun, după care “bancarii” au înscris patru goluri prin Marian Savu, Niculescu, Diţă şi din nou Savu.

• Rapid - Rocar 1-1. Meci... trîntit. A marcat pentru giuleşteni N. Stanciu (70) si a egalat Vrăjitoarea (74).

• Univ. Craiova - F.C. Argeş 3-1. Piteştenii au deschis scorul . prin Somcherechi, trupa din Bănie reuşind în repriza secundă trei goluri marcate în ordine de Deagonis, Bătrînu şi Frăsineanu.

1. Dinamo 27 23 2 2 75-25 71 (+32)2. Rapid 27 17 5 5 49-31 56 (+16)3. Ceahlăul 27 15 4 8 44-35 49 (+7)4. F.C. Argeş 27 14 4 9 37-27' 46 (+7)5. Astra 27 12 .5 10 37-32 41 (-1)6. Gloria 27 13 2 12 39-37 41 (+2)7. Naţional 27 12 4 11 48-35 40 (-2)8. Oţelul 27 12 3 12 43-39 39 (0)9. F.C. Bacău 27 11 6 10 30-30 39 (-3)10. Steaua 26' 12 3 11 45-46 39 (-3)11. Petrolul ’ 27 10 5 12 36-42 '35 (-4)12. F.C. Braşov 27 10 3 14 40-39 33 (-6)13. Univ. Craiova 27 9 6 12 30-31 33 (-9)14. Farul 27 9 6 12 30-39 33 (-9)15.. Rocar 26 10 1 15 35-43 31 (-5)16. F.C. Oneşti 27 8 3 16 29-62 27 (-15)17. C.S.M. Reşiţa 27 5 7 15 32-56 . .22 (-20)18. Extensiv 27 4 3 20 21-51 15 (-24)

Etapa a XXVIll-a (7-9 aprilie: Rocar - F.C. Naţional (0- 2), F.C. Braşov - Rapid (1-2), Dinamo - Ceahlăul (2-2), Oţelul - Univ. Craiova (0-4), Gloria - CSM Reşiţa (1-1), F.C Argeş - Astra (1-0), Extensiv - Farul (1-2), Petrolul - F.C. Oneşti (1-5) şi Steaua - F.C.M. Bacău (1-2).

Victor MOREA

Divmq C,-Seria a VI-q - 26Someşul Satu Mare - FC Baia Mare 2-4;Oaşul Negreşti - Laminorul Beclean 0-1;FC Arieşul Turda - IST 1-0 (0-0);Phoenix Baia Mare - Olimpia- Salonta 2-1;CFR Cluj - Armătura Zalău 1-0 (0-0);Unirea Dej - Crişul Aleşd 3-1 (3-0);Minerul Sărmăşag - Olimpia Gherla 0-0;Progresul Şomcuta Mare şi Mineral Ocna Dej au stat.

6 aprilie• La începutul sezonului

fotbalistic din anul 1952, cînd campionatul naţional de fotbal s-a desfăşurat după modelul sovietic în sistem “primăvară - toamnă”, “Şepcile roşii” n- au avut un start grozav. După o primă partidă cîştigată în faţa “Flăcării” Ploieşti (4-1, lâ Cluj), au urmat două înfrîngeri (0-2 cu Dinamo, în capitală şi 1-2 cu “Progresul - I.ţC. Oradea” ,, pe “Municipalul” din parcul oraşului nostru). Deci emoţii înaintea celui de al patrulea joc din campionat, adversară fiind nou promovata “ A.S.A .” Cîmpulung Moldovenesc, chiar în “fieful”

acesteia. Studenţii clujeni s- au mobilizat excelent şi au obţinut o preţioasă victorie cu 1-0, prin golul marcat de central înaintaş, Dragoman. Iată echipele: “ A .S.A .” : Birtaşu - Maiogan, Duşan, Topşa - Cojereanu, Vlad - Călin (Motronea), Onisie, Alexandrescu, Zeană, Bădeanţu. “ ŞT IIN Ţ A ” : Niculescu - Ioanovici, Luca, Dobrescu - Al. Moldovan, Crăciun I I - Munteanu, Georgescu, Dragoman, Kovacs IV , Tomescu. în următorul joc, studenţii i-au avut ca adversari pe metalur­gist» din Cîmpia Turzii, pe care i-au învins cu 2-0.'

IÂSZU6 Fr.

Divizia B de fotbal

Serial:Ploaie de goluri la CîmpinaIntermediara a consemnat cea de a treia înfrîngere a “pădurarilor”

care păstrează, totuşi, 8 puncte avans faţă de a doua clasată. Scorul etapei la Cîmpina, unde Poiana a surclasat, cu 9-1, pe... ultima clasată. Dar iată rezultatele complete ale etapei:. . Metrom ICIM Braşov -Dacia Piteşti 0-2,

Laminorul Roman - Callatis Mangalia 1-3,Midia Năvodari - Poli Iaşi 2-1, 'Juventus - Gloria Buzău 5-1,

■ Diplomatic Focşani - Dunărea Galaţi 2-0,Sportul Studenţesc - Tractorul Braşov 5-0, ' _Precizia Săcele - Foresta Suceava 2-0,Poiana Cîmpina - Chindia Tîrgovişte 91 şi Cimentul Fieni - Petrolul Moinesti 0-0.CLASAMENTUL

20 3 3' 57-17 63 (+24)17 4 5 49-17 55 (+16)15 5 6 48-26 - 50 (+8)13 3 10 43-29 42 (+3)12 4 10 31-30 40 (+1)12 4 10 26-25 40 (-2)11 6 9 28-25 39 (0)11 6 9 34-32 39 (0)11 4 11 32-31 37 (-5)10 6 10 32-39 36 (-5)10 6 10 33-33 36 (-3)11 1 14 32-36 34 (-5)10 2 .14 35-34 32 (-7)9 5 12 22-33 32 (-10)

.10 2 14 24-42 32 (-4)7 9 10 26-28 30 (-9) «3 5 18 16-52 14 (-22)3 3 20 15-64 12 (-27)

Etapa a XXVII-a (sîmbătă 8 aprilie): Poli Iaşi - Laminorul (1-5), Dacia - Diplomatic (2-1), Callatis - Metrom (1-3), Dunărea- Juventus (3-1), Gloria - Poiana (0-5), Foresta - Midia (0-1), Moineşti - Sportul Stud. (1-2), Tractorul - Precizia (1-0) şi Chindia- Cimentul (0-4). în paranteze rezultatele din tur.

B ccfa c fa s n o r a v ^ - 'vTel: I9C2UE7 f

Seria a ll-a:“Bătrîna Doamnă” din nou

a fost “descălţată”O etapă cu ceva “surprize” cam... ciudate, în mod deosebit cel

în care muscenelenii au fost caftiţi, acasă, de bihoreni. Ar mai fi şi modul cum “Bătrîna doamnă” nu reuşeşte să se adune, fiind din nou “descălţată acasă de oaspeţi”. Dar să parcuregem rezultatele etapei:

Gaz Metan Mediaş - FC Drobeta Tr. Severin 3-0; 'UT Arad - Electro Bere Craiova 1-2; . ' J ?Corvinul Hunedoara’- ASA Tg. Mureş 1-0;Flacăra Rm. Vîlcea -* Chimica Tîmăveni 0-0;Minerul Motru-UM Timişoara 0-1;Jiul Petroşani - FC “U” Cluj 4-0 (2-0);Inter Sibiu - Apullum Alba Iulia 0-0;Olimpia Satu Mafe - Politehnica Timişoara 3-0 (0-0);AKO C-lung - FC Bihor Oradea 1-2. ,CLASAMENTUL

2626262626

1. Foresta2. Midia3. Sportul Stud.4. Laminorul5. Tractorul6. Cimentul Fieni 267. Metrom ICIM 268. Dacia Piteşti9. Callatis10. Diplomatic11. Juventus12. Poli laşi13. Poiana.14. Moineşti15. Dunărea16. Precizia17. Gloria B.18. Chindia

2626262626262626262626

1. Gaz Metan 26 17 6 3 42-14 57 (+18)2. Corvinul 26 15 3 8 41-20 28 (+9)3. ARO C-lung 26 15 3 8 ■38-18 48 (+9)4. F.C. Drobeta 26 14 3 9 41-29 45 (+6)5. U.M. Timişoara 26 10 9 7 43-35 39 (+3)6. U.T. Arad' 26 12 3 11 35-27 39 (0)7. F.C. Apullum 26 11 5 10 40-32 38 (-D8. Electro Bere 26 12 2 12 38-41 38 (0)9. Jiul Petroşani 26 11 5 10 27-32 38 (-4)10. Inter Sibiu 26 11 4 11 31-34 37 H ) .11. Olimpia 26 9 7 10 28-23 34 (-5)12. Flacăra 26 8 8 10 28-27 32 (-7)13. ASA Tg. Mureş 26 9 5 12 31-35 32 (-7)14. Chimica 26 9 4 13 26-41 31 (-5)15. F.C. Bihor 26 7- 9 10 22-42 30 (-9)16. Poli Tms. 26 8 5 13 38-47 29 (-10)

» 17. “U” Cluj 26 6 5 15 25-50 ' 23 (-16)18. Min. Motru 26 5 4 17 25-52 19 (-20)

ETAPA A XXVII-A (sîmbătă, 8 aprilie): ASA - U.T. Ar.ul (1-1), F.C. Drobeta - Min. Motru (0-0), Elcctro Berc - Gaz Metan (1-1), U.M. Timişoara - Flacăra (2-2). Chimica - Olimpia (0-2). F.C. Apullum - Corvinul (0-2), F.C. Bihor - Jiul (0-0). “ U " - Inter (0-0) şi Poli - ARO (0-3). în paranteze rezultatele din tur.

Victor E. ROMAN

o fertălim ita tă !

• patru luni nu plăteşti abonamentul• 250 de minute incluse pe lună

• vorbeşti 30 de secunde, plăteşti 30 de secunde•tarif unic 6 cenţi*/ 30 secunde (pentru minutele supSmentare cekx din abonament) -m-iva

Pentru mai multe informaţii, intră în magazinele SunTel, contactează partenerii noştri sau sună la 01 /402 . 44. 44.

SunTel5

Page 12: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

i i- 'V r A IC I ar putea fi ti . rec atno dumneavoastră E f e f e E L t ©

Henson au atins Polul Nord.

l-d em ----------

Difuzarea, la Televiziunea bulgară; a unei scene violente în care se prezintă o decapitare, caseta video fiind distribuită de Kremlin pentru a demonstra torturile atribuite cecenilor, a iscat un adevărat scandal în Bulgaria, informează AFP. •

In principalul jurnal de ştiri prezentat luni, la ora locală 20.00, Televiziunea bulgară a arătat, timp de două minute, în plan apropiat, un tînăr, prezentat drept un soldat rus, înjunghiat, apoi decapitat de către un călău care îi ţintuia capul la pămînt, ţinîndu-şi picioml pe faţa victimei. Imaginile, preluate de la Televiziunea rusă, au fost prezentate în Bulgaria fără comentarii şi fără a-i avertiza'în prealabil pe telespectatori. Difuzarea unor imagini de o asemenea cruzime este fără precedent pentru Televiziunea naţională bulgară. Potrivit legislaţiei, filmele violente nu pot fi difuzate decît seara tîrziu. Or, decapitarea a fost prezentată la un sfert de oră după programul destinat copiilor. Această casetă video conţinînd, de asemenea, scene de tortură fusese pregătită pentru deputaţii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, a declarat Scrghei Iastijembski, purtător de cuvînt al Kremlinului. APCE intenţionează să Sancţioneze Rusia, suspendîndu-i delegaţia ce o reprezintă la Strasbourg. Decapitarea înfăţişată de televiziune era, ieri, principalul subiect de discuţie din Bulgaria şi a apărut pe pagina întîi a tuturor ziarelor. “Cinci milioane de telespectatori au urmărit o execuţie la televizor”, a titrat "Demokratzia ’. Consiliul. naţional al audio-vizualului, care controlează activitatea mediilor naţionale, urmează să se pronunţe, astăzi. în legătură cu acest caz.

Separatiştii ceceni' au anunţat,, intr-un comunicat publicat pe site-ul Internet www.kavkaz.org, că opt'soldaţi ruşi luaţi prizonieri au fost executaţi, în urma refuzului Moscovei de a efectua un schimb între aceştia şi un colonel rus acuzat de violarea şi uciderea unei tinere cecene, relatează AFP. '

Comunicatul publicat pe site-ul kavkaz.org, care precizează numele şi numărul matricol al soldaţilor, a afirmat că toţi cei opt soldaţi din ■trupele de elită ale Ministerului de Interne au

dispăruţi. “în acest moment verificăm informaţiile1 potrivit cărora militarii OMON au fost executaţi de combatanţii Tui Şamil Basaiev”, a declarat purtătorul de cuvînt al ministerului, adăugind că nu există nici o dova'dă că soldaţii OMON au fost capturaţi de separatişti în timpul acestei ambuscade, în cursul căreia ău fost ucişi 43 de soldaţi ruşi.

Comunicatul publicat pe site-ul kavkaz.org a precizat că “soldaţii OMON au fost ucişi ieri, la ora locală 08.00, după expirarea termenului de

Un site Internet cecen afirmă că opt prizonieriruşi capturaţi in timpul ambuscadei de săptămîna trecută au fost executaţi

fost executaţi, ieri dimineaţă, la ora 04,00 GMT, fiind aplicat ultimatumul anunţat sîmbătă seara de purtătorul de cuvînt al separatiştilor, Movladi Udugov.

Cecenii au afirmat că deţin nouă prizonieri ruşi, capturaţi în timpul unei ambuscade, miercurea trecută, informaţiile publicate pe site-ul kavkaz.org precizînd însă că linul dintre ei a murit în noaptea de 3 spre 4 aprilie, fiind grav rănit.

Ministerul rus de Interne, citat de agenţia ITAR-TASS, a afirmat, ieri, că nu deţine nici o informaţie privind soarta celor nouă militari daţi

72 de ore acordat agresorilor ruşi pentru, efectuarea schimbului”/ Comandamentul cecen este dispus să predea corpurile neînsufleţite ale soldaţilor OMON în schimbul unor combatanţi separatişti luaţi prizonieri de-ruşi, se arată în comunicat. ' - "

Joia trecută, autorităţile militare ruseH-au arestat şi inculpat pe colonelul Iuri Budanov, comandantul unui regiment de tancuri în Ceceniâ, pentm violarea şi uciderea unei tinere cecene în vîrstă de 18 ani. Armata şi Parchetul General rus au răspuns negativ ofertei de schimb formulate de ceceni.

r SuspendareaRusieidin

nsiliul Europei a duce \qw

nouafeadereacortinei de:fier-

Suspendarea Rusiei din Consiliul Europei ar putea provoca o nouă cădere a “cortinei de fier” , a avertizat, ieri, mediatorul rus pentru' drepturile om ului, Oleg Mironov, citat de AFP. “ Prin suspendarea Rusiei, Europa ar provoca o nouă cădere a cortinei de fier şi s-ar priva de posib ilitatea de a supraveghea respectarea drepturilor omului în Rusia”, a precizat M ironov. El a recunoscut că Rusia nu a răspuns exigenţelor formulate de Consiliul Europei şi în special celor referitoare la retragerea trupelor ruse din Cecenia. “ Retragerea trupelor ruse este inoportună, deoarece locul lor ar fi ocupat de bandiţii cecen i” , a subliniat el. -

Foslul “zid al ruşinii" »

din Fsii-nad-Laliem(Cehia) va fi rrîolosilra «ard al Grădiniizoologe din loralilalc

“ Zidul ruşinii", ridicat la jumătatea lunii octombrie a anului trecut, în localitatea Usti-nad-Labem (Bocmia de Nord), pentru a-i separa pe ţigani de ceilalţi locuitori de pe o stradă, şi demolat cinci sâptămîni Inai tîrziu, va fi rcfolosit pentru protejarea unei părţi din Grădina zoologică a oraşului, informează AFP.

Construcţia acestui zid, devenit “ simbolulintoleranţei şi al discriminării” , conform preşedintelui Vaclav Havcl, a provocat numeroase proteste atît în Cehia, cit şi în afara ţârii, în special din partea Comisiei Europene.

Primarul cartierului Nestemice a comunicat, ieri. decizia luată de către

•Consiliul municipal.Elementele prefabricate din beton vor fi vîndute conducerii. Grădinii zoologice locale pentru suma de 210.000 de coroane (5.800 de euro), care să acopere cheltuielile efectuate pentm construcţia şi demontarea fostului “zid al ruşinii” .

Oferta de cumpărare avansată de către Grădina zoologică a fost acceptată,. dintre alte şapte propunerj, pentru că ea a permis vinderea întregului zid, lung de 65 de metri şi înalt de un metru şi optzeci de centimetri, a declarat primarul din Nestemice, Pavel Tosovski.

Unul dintre elementele prefabricate nu va ajunge, totuşi, în gardul Grădinii zoologice: acesta va fi folosit în cadrul expoziţiei Muzeului municipal din Usti, a precizat primarul.

J u s t i ţ i a i r a n i a n a I- a c u z a t , î n m o d o fic ia l,

d c " c a l o m n i a " pa f r a t e l e preşedintelui

o h a m m a d K h a t a m iJultilia iranian/ l-n acuza!, ic/i, in mod

pe fratckjJXCidint.cJuiAloliattîmadJsJiala.oficiaiid U

i

Khaţami, marcld învingător aiinare a plincerilor formulate împotrivii sa, în calitate deJbial, de “ calomnie’

JVlohanimad-Reza jditt luna februarie,

ca uţinare a pliAcerilor formulate împotriv director al cotidianului “MoshVrekat”, informează AFP.

După patru ore\de interogatoriu la tribunalul pentru presă, judecâîbrul Said \lortazavi aXdecis ca NVohamntad-Reza Khatami \ă~plăteasefhp-eauţittne ţk-c/1--,“ '’;1;“ “ ‘“(16.666 de Dolari, la curşul oficial] care va avea IbcmocesuPaccstuia.

într-o declaraţii©făcută prc eE Khatami a precizâkcă a daf “numeroase exphcaţn'juţlecătoruhiL^şi cunţ apăratNpoziţia ziarului” .

cizeze data la

irului r 111El a confirmat faptul că plîngerlhsau fosEforjTiuîate de căite,

Poliţie, Radio şi Televiziune, Consiliul destlprav^ghere a presei,veghere <dar şi de către un fanatic religios, fost combatanTclm-oraşu Qom, din sudul capitalei Teheran.

sîuTpremier conservator (gattUrst -Eduard Balladur, înc'XTrstâ de 70 de ani şi-aWinta^ndidamra'pen8rFpastu(de

al alegerilor din martie 2001,primar al. Parisului, în cadrul- alegerilor din martie 20017"'- înseriindii-se-fllăttlri de alţi trei candidaţi ai aceluiaşi partid, RPR, a /nunţat,;:idi, preşedinta RPR, Michele Alliot-Marie, citată de AFP. Balladur este în prezent primar al celui de al XV-Iea arondisment parizian, cel mai mare din capitala

FOSTUL PREMIER CONSERVATOR EdIiARD

“S'kltADUR ŞI-A ATnlfNŢAIjand Idatura pentru primaria pari s/j lui

ZL.Franţei La alegerjle din 200l/şî-au mai/nscris caiţdfd,

^ro, *1Jean T\beri, fost primar controversat/I Parisului,iş/în

r __,___ . „ ncta-sartţriineoise^(Ostul preşedinte âl RPR/Phillipe-Segum.£

atura: care i-a/ 1995/îaurmat fui Jacquel Chirac după alegerea s „

reşediiuisr-T-ranţaT-ailjuniţfa-siirTjrJncoise^e-Panafieu-si -'

Nlichele Alliot-Marie a precizat că preşedinţia R,ER-vîr” hotărî, în iunie, care din cei patru candidaţiTkorespunde cel mâT-Bîiî5;Tşm ptârilor^rizîGul^ pentru a-1 desemna candidat al dreptei la acest post. >

Serviciile ruse de securitateanunţa arestarea unui

american acuzat de spionajx Seiyid j^ tedg fflL^^ecuritate din. Rusia (FSB) a anunţat, ieri, arestarea unui \etăţean arrifrican, ■acuzat de spionaj\a anunţat a|enţia Interfax, citată de VkFP. ... \

FSâ a afirmat\că este vorba ~'riesprb~“dmcctt)Tm”mireT~fTrţne: ©private, caîe a Fost agentJ al

serviciilor americane de informaţii”. El es/e bănuit că astabilit con/actecu Oameni de /Ştiinţă rus/ din

&\nMoscova, Novosibirsk şi am alte oraşe,- în scopul de/âf culege

/informaţii, care repreziiîtă “secrete de_stat”T ■

înfacelaşi FSB a arestat şi s tm cetăjeifn rus, “ specialist în ’ ţ/ţjbEîime militare într-o instituţie 'din Moscova” , bănuit că ar fi furnizat o parte din aceste informaţii. Numele persoanelor arestate nu au fost date publicităţii.

Statele Unite au ameninţat Israelul în anii şaizeci, în plină cursă de înarmare - în Orientul Mijlociu în timpul războiului rece, că îi vor retrage sprijinul dacă va trece Ia înarmarea nucleară, au relevat documente secrete ale Departamentului de Stat făcute publice, marţi, relatează AFP.

Un rezumat al acestor documente clasate iniţial drept secrete, realizat de istoricul Departamentului de Stat, enumera o serie de acţiuni diplomatice întreprinse de fostul preşedinte american Lyndon Johnson pentru a împiedica Israelul “ sâ devină un stat nuclear” , oferind ajutor în acelaşi timp statului evreu să se protejeze împotriva afluxului de armament provenind din URSS în ţările vecine, Iordania şi Egipt.

în anul 1964, Egiptul, proclamat Republica Arabă Unită (RAU) de Jamal Abdel Nasser, achiziţionase deja armament militar sovietic. Regele Hussein al Iordaniei a anunţat In acelaşi an că va fi forţat să apeleze la sprijinul Moscovei dacă Washingtonul refuză să-i furnizeze armament.

Israelul vroia să achiziţioneze, tancuri americane pentru a compensa- dezechilibrul creat prin înarmarea RAU, însă politica americană, ostilă vînzării directe de armament Israelului, dar şi Iordaniei, asociată cu interesul afişat al sovieticilor faţă de Amman au complicat situaţia.

Washingtonul încerca să-împiedice furnizarea -de armament sovietic Iordaniei, însă nu putea să justifice vînzarea de armament american monarhului iordanian atît timp cit refuza sâ-1 livreze Israelului.

Din dorinţa de a menţine echilibrul militar în regiune, Johnson l-a trimis la Tel-Aviv, în februarie 1965, pe subsecretarul de stat Averell Harriman, propunînd prin intermediul acestuia să ofere asistenţă Israelului doar dacă sfatul evreu renunţă la înarmarea nucleară.

“Washingtonul era dispus sâ tumizeze armament Israelului, în condiţii de credit favorabile, de la caz la caz”. în locul schimbării politicii americane, Guvernul israelian ar fi trebuit să fie de acord cu vînzarea de armament american

Iordaniei, să se angajeze că nu va trece la înarmarea nucleară şi să accepte inspecţia instalaţiilor sale nucleare de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică” şi să nu acţioneze împotriva proiectelor hidraulice promovate de arabi în Iordania/

Israelul a refuzat, motivînd că schimbarea politicii americane nu este întru totul valabilă: Israelul nu vrea să elimine posibilitatea de a se înarma în viitor (...) în schimbul unor vagi promisiuni privind o posibilă achiziţionare de armament”, a afirmat un înalt responsabil american citat în acest document.

Secretarul de Stat Dean Rusk a declarat că “ a sosit -momentul că Guvernul israelian să ia unele decizii dificile”, în special în ceea ce priveşte înarmarea nucleară.. Harriman i-a informat că poziţiile

americane au fost comunicate într-o manieră fermă, dar că israelienii nu au schiţat nici un gest. în acest moment Johnson a simţit, potrivit afirmaţiilor lui Rusk, că “există limite dincolo de care

Israelul nu poate fi susţinut” . Afacerea a fost în cele din urmă rezolvată, Israelul acceptînd să se angajeze “ să nu fie primul stat care să introducă arme nucleare” în Orientul Mijlociu. Statele • Unite au început să vîndă armament atît Israelului, cît şi Iordaniei.

în ciuda angajamentelor luate de Israel, responsabilii americani au continuat să-şi exprime îndoiala faţă de programul nuclear israelian, au arătat aceste documente. -

La jumătatea anului 1966, Dean Rusk • arăta Israelui că dacă se va înarma

nuclear, “va pierde sprijinul american”. ; Âbba Eban, ministrul israelian al Afacerilor Externe din acea vreme, a protestat faţă de ameninţările “incompatibile cu climatul de încredere,/^ care trebuie să existe între prieteni” . ' -

Chestiunea înarmării nucleare a Israelului a fost discutată luna trecută la

. Washington, Jn cadrul summit-ului dintre Bill Cliriton şi Hosni Mubarak, după cum au afirmat egiptenii. .

http://www.kavkaz.org
Page 13: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

1 d o lar SU A - 1 9 .5 3 3 Iei 1 EURO -1 8 .8 6 5 lei I • ■ ( ' d i i d i 11 i :

i ' i

Ih k

în • cursul ?ănuluitrecutpdela

| Vasile Gârboan, director general SC "Napolact" SA;:

3 6 0 d e l e i ■ d iv id e n d

b r u t p e a c ţ iu n e -

Profitul brut obţinut în anul 1999 de către SC “Napolact” SA (în

. ..cuantum total de 37,720 miliarde de lei) este cu 17 procente mai mare faţă de valoarea prevăzută iniţial, după impozitare înregistrîndu-se o valoare netă a rezultatului exerciţiului financiar precedent de ,23,3 miliarde. în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, desfăşurată pe 30 martie a.c., s-a hotărît alocarea celei mai mari părţi a profitului net (74 procente - 17,242 miliarde) pentru investiţii, dividendelor revenindu-Ie circa 15 la sută (3,495

^ miliarde de lei): Astfel, unei acţiuni î se cuvine un dividend net de 360 de lei, valoarea netă a cîştigului pe > titlu fiind de 342 de lei în cazul acţionarilor persoane fizice şi 324 de lei pentru acţionarii persoane

Clujenii au consumat produse lactate în valoare de 226,9 m iliarde de lei

•juridice din - cauza , cotelor diferenţiate de impozitare: 5 la sută în primul caz şi 10 procente în cel de-al doilea. De menţionat şi faptul că au dreptul la dividende pentru anul trecut numai cei înscrişi în, Registrul acţionarilor în data de 10

- martie a.c. Directorul general al societăţii, dl Vasile Gârboan, ne-a declarat că procesul de distribuire a dividendelor către acţionari se va desfăşura în perioada 2 mai - 15 august 2000 prin intermediul unei societăţi bancare (care nu a fost, încă,' nominalizată) şi prin mandat poştal, în intervalul 1 septembrie- 29 decembrie a.c., pentru cei care nu şi-au ridicat dividendele în prima etapă. „Din cei 33.859 de acţionari persoane fizice ai societăţii, majoritatea covîrşitoare se află în judeţul Cluj” , susţine dl Gârboan. Alături de aceştia, mai deţin acţiuni la „Napolact” Asociaţia Salariaţilor (878 de persoane) - 39,45 la sută

« M m »din capitalul social şi alte 5 persoane "juridice. . _ ,

V în z ă ii d e m ilia r d e

Volumul total , al vînzârilor înregistrate de către societatea clujeană anul trecut se ridică la circa 338,6 miliarde de lei, dintre care 67 la sută (226,9 miliarde) au fost efectuate în judeţul Cluj. Aceste încasări s-au relizat pe seama unei producţii de circa 2.532 de tone de brînzeturi, 2.000 t de îngheţată, .758 t de unt etc., Anul trecut, „Napolact” a produs

pentru piaţa internă şi cea externă' 36 de sortimente de brînzeturi, 25 de sortimente de produse lactate proaspete, 23 de sortimente de îngheţată, 5 de lapte praf şi 4'de lapte proaspăt de consum, precum şi 2 sortimente de unt.

Totodată, în momentul de faţă, societatea dispune de 5 fabrici pentru prelucrarea şi industrializarea

laptelui (2 la Cluj şi cîte una la Dej,Huedin şi Ţaga), 7 magazine proprii'(dintre care 5 amplasate înmunicipiul Cluj-Napoca), 2 depoziteen-gros (în Cluj şi Bucureşti) şiaproape 500 de centre şi puncte decolectare a laptelui, inclusiv înjudeţele limitrofe.

. *****Anul trecut la „Napolact’’ s-au

realizat investiţii în valoare totală de 27,2 miliarde de lei, dintre care12,9 miliarde de lei efectuate pe seama resurselor proprii, 12,8 miliarde prin credite, iar restul din alte surse. în ceea ce priveşte planul de investiţii pentru 2000, acesta prevede un'nivel al investiţiilor de aproximativ 20,6 miliarde^lei orientate către retehnologizarea şi extinderea activităţii firmei. De asemenea, pentru anul în curs este anticipată obţinerea unui profit brut de circa 39,1 miliarde de lei.

Alin TUDOR

Petre Tămaş, vicepreşedintele APM Cluj:

M e i u n I M M n u a b e n e f i c i a t d e r e e ş a l o n a r e a d a t o r i i l o r c ă t r e s t a t

7

9 9 '9 9

Ministrul de Finanţe, Decebal Traian Remeş, a decis luni sistarea tuturor dosarelor privind cererile de reeşalonare a plăţilor către bugetul" de stat şi a cerut constituirea unor comisii parlamentare pentru - analizarea modului în care s-au acordat aceste reeşalonări. pînă acum. Totuşi, societăţile comerciale care au primit înlesnirile de plată; vor beneficia în continuare de acestea.

Decebal Traian Remeş a declarat că trebuie modificată legislaţia referitare la reeşalonări, care este mult prea subiectivă şi care blochează resurse umane importante.

Dacă sindicatele au protestat împotriva acestei decizii a guvernanţilor, susţinînd'că se va produce o decapitalizare a întreprinderilor şi că vor fi desfiinţate multe locuri de muncă, o parte a patronatului nu are aceeaşi

părere. Petre Tămaş, vicepreşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, spune că oricum nici un întreprinzător mic sau mijlociu nu a beneficiat de vreo eşalonare a plăţii datoriilor către stat. „Am avut oameni cu datorii mici şi li s-a pus sechestru pe bunuri. Ar trebui făcut acelaşi lucru şi pentru întreprindrile mari. Să se vîndă mai întîi maşinile luxoase şi alte active care nu sînt

- direct productive, să se plătească o parte din datorii şi abia apoi sâ se

' facă reeşalonarea”, a mai afirmat vicepreşedintele APM Cluj. Totodalâ, el esle de acord cu poziţia ministrului de Finanţe, conform căreia reeşalonarea datoriilor este făcută clientelar şi subiectiv, criteriile pentru acordarea facilităţilor nefiind bine puse la punct.

Anca BLAGA

R A N /eP R T U R I708 milioane de euro pentru transporturi româneşti

Valoarea finanţării prevăzute în acest an de Ministerul Transporturilor pentru realizarea proiectelor din domeniu depăşeşte' 708 milioane de euro, iar majoritatea" fondurilor vor fi direcţionate către sectorul de transport rutier, a declarat Aleodor Frîncu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, în cadrul Expo - Conferinţei Internaţionale “Transport” , organizată de Forumul “România la Răscruce” .

Aproape 529 milioane de euro din totalul finanţării sînt asigurate din credite externe,, iar restul de la bugetul de stat,

- Frîncu a arătat că proiectele din sectorul transportului rutier vor beneficia de o finanţare de 452,35 milioane de euro, din .care 341 milioane de euro provin din împrumuturi externe. Totodată, pentru transportul feroviar este

prevăzută.suma de 157 milioane de' euro, în timp ce sectoarele de transport aerian şi naval vor derula finanţări de .19,81 milioane euro, respectiv de 79,20 milioane de euro.

“Procesul de integrare europeană a transporturilor va fi intensificat, urmărindu-se realizarea cerinţelor de consolidare şi liberalizare a pieţei interne, integrarea infrastructurilor în reţelele paneuropene de transport, dezvoltarea instituţională. Alegerea friodului'de transport va fi orientată către mijloacele care nu poluează mediul”, a mai afirmat secretarul de stat Aleodor Frîncu.

Un nou coridor paneuropean de transport

România susţine oportunitatea trasării unui nou coridor paneuropean de transport, care să se adauge celorlate zece stabilite în urmă cu trei ani- la Conferinţa Miniştrilor Transporturilor de la Helsinki. Rolul acestuia este de a lega portul polpnez Gdansk de porturile Constanţa şi Istanbul, în condiţiile în care, în prezent, această zonă nu este acoperită de coridoarele de transport deja

_ y ■- *■- ■ ■ ^ x

? / Mijloace de transport avem... Cu infrastructura stăm mai prost, ţ

trasate, a declarat consilierul prezidenţial Dan Câpăţînâ, la Conferinţa “Transport”, organizată dc Forumul “România la Răscruce”.

Potrivit consilierului prezidenţial, traseul optim al noului coridor de transport ar putea fi Gdansk - Varşovia - Lvov - Cernăuţi - Bacău - Brăila - Constanţa - Vama - Istanbul.

Căpâţînă susţine că respectivul coridor ar permite realizarea joncţiunii între Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, asigurînd continuarea traficului către Caucaz şi Asia Centrală, dar şi mai departe, către Orientul Mijlociu.

Dan - Căpâţînă crede că oportunitatea trasării noului coridor rezidă în perspectivele de dezvoltare economică a statelor din Balcani, ca

■ efect al integrării în Uniunea Europeană ca şi ale statelor din Asia Centrală şi din zona Mării Caspice, în urma utilizării semnificativelor resurse de hidrocarburi şi materii prime, iar toate aceste elemente se vor concretiza printr-o creştere a traficului de mărfuri care ar putea fi susţinută de coridorul XI.

“Pentru România, un proiect în contextul coridorului ar fi construirea unui nou pod peste Dunăre, în zona localităţii Macin” , iar pe scară naţională ar asigura scurtarea legăturii dintre nordul Moldovei şi al Transilvaniei către portul Constanţa.

In prezent, România este intersectată de trei din cele zece coridoare paneuropene de transport.'

1 m a rc ă g e rm a n ă '" - 9 .6 4 6 le i 1 g A U R ^ .^ 7 7 .7 8 6 le i

iFLA/HlECONOMICi

Manager XXIComitetul Local Cluj-Napbca al AIESEC

(Asociaţia Internaţională a Studenţilor în Ştiinţe- Economice şi Management) organizează, în perioada 7 - 8 aprilie 2000, în Sala de Conferinţe a Sucursalei Cluj a Băncii Române pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale, seminarul „Manager XX I . Aflat la cea de a şaptea ediţie, acesta este un seminar interactiv pe tema managementului vînzârilor şi se adresează persoanelor cu putere decizionalâ din cadrul firmelor.■ : Proiectul se înscrie în cadrul „Programului Regional de. Dezvoltare a întreprinderilor Mici şi M ijlocii” şi este organizat în colaborare cu firma de consultanţă „Roland Berger & Partners” din Bucureşti, persoane din-cadrul acesteia urmînd sâ susţină training-urile din cadrul seminarului.

Doru L.

Rezerva valutară a B N R

a crescut la 1,632 miliarde

de dolariRezerva valutară a BNR a crescut în luna

martie cu 67,3 milioane de dolari, ajungînd la 1,6325 miliarde dc dolari.

Cumpănirile nete ale băncii centrale din piaţa valutară au fost dc 206,7 milioane dc dolari. BNR a plătit 37,9 milioane dc dolari rate şi dobînzi scadente la datoria publică externă, directe şi garantate dc Ministerul Finanţelor şi a răscumpărat titluri dc stal in valută, emise dc Ministerul Finanţelor pc piaţa internă, în sumă dc 120,6 milioane dc dolari.

Rezerva dc aur a crescut la 103.6 tone. dar, în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea rezervei s-a diminuat la 919,2 milioane dc dolari.

în acest moment, rezervele internaţionale ale BNR, valută şi aur, se situează la peste2,5 miliarde de dolari.

Pînă la sfîrşitul acestui an. plăţile scadente în contul datoriei publice externe şi interne (în valută), directe şi garantate de Ministerul Finanţelor, sînt de 998 milioane dc dolari, din care răscumpărările titlurilor de stat în valută emise pe piaţaNnternâ însumează 186 milioane de dolari.

17 studenţia

francezi fac practică la Cluj

Zilele acestea au sosit la Cluj 17 studenţi francezi care vor face practică în societăţile comerciale clujene. E i sînt studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii din Auvergne. Studenţii vor lucra pentru trei luni la unele dintre cele mai importante firme din judeţ: Terapia,- Sanex, Farmec etc.: '

Practica studenţilor este organizată de Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din judeţul Cluj şi urmează acţiunif similare care 1 a avut loc anul trecut, cînd au venit la Cluj6. studenţi străini.

Practica efectuată de" studenţii străini anul trecut a dat rezultate bune: Astfel, potrivit vicepreşedintelui APM Cluj, Petre Tămaş, unul dintre tinerii care au făcut practică aici este deja reprezentantul firmei in Olanda. „Sper ca aceşti tineri să fie de un real folos, după plecarea lor din România, şi "să găsească parteneri străini pentru întreprinderile româneşti” , a mai adăugat Petre Tămaş.

Anca BLAGAV : .

Page 14: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA c o n s u m a to r u lu i-431.367.

l i

648 î.e.n. - A avut loc prima eclipsă de soare consemnată de greci.

( M încăruri marinăreşti

PLACHIE DE CRAP/CARAS

Ingrediente pentru 4-6 persoane: 1 crap sau caras de 1 1/2 kg, 4-5 cartofi,2 cepe, 3-4 roşii, 2 morcovi,3 linguri de bulion, 1-2 ardei graşi tăiaţi felii, 1/2 lămîie, 20-30 boabe piper, 1 legătură pătrunjel sau leuştean tocat, 3-4 foi dafin, sare, 100 ml ulei, 200 ml vin alb şi apă pentru acoperirea patului de legume.

Mod de p rep arare :Legumele spălate şi curăţate se taie rondele. Peştele se desoiiează şi se crestează vertical din 1,5-2 cm. de la cap la coadă/ Se sărează bine.

într-o tavă de aragaz se clădeşte un "p a f din legumele tăiate rondele. Se pune piperul, foile de dafin şi roşiile. Se adaugă peştele, peste care se toarnă o parte din ulei şi două părţi de apă.

Compoziţia se introduce în cuptorul încălzit dinainte. Focul trebuie să fie mic deoarece peştele se pătrunde mai repede. Cînd ingredientele încep să fiarbă, se stropeşte peştele cu compoziţia din tavă. Cînd morcovii sînt pătrunşi pe jumătate, se adaugă vinul, cîteva felii de lăm îie şi verdeaţa (pătrunjel sau leuştean).

Cînd plachia este gata, se porţioneazâ în farfurii. Atenţie, a nu se omite ţuica înainte şi vinul sau berea după...

Poftă bună!Tiborlu ORZA

Din cauza datoriilor mari,

Patru blocuri clujene nu mai au apă caldăOdată cu venirea primăverii,

sumele datorate de clujeni Regiei de Termoficare au crescut. Restanţele acumulate în perioada de iarnă nu au putut fi acoperite de toate asociaţiile de locatari. într-o situaţie critică se află patru blocuri din oraş, care trebuie să achite peste 138 de milioane de lei, restanţe din lunile decembrie, ianuarie şi februarie. Din cauza datoriilor mari, acestea nu mai beneficiază, din data de •3 aprilie, de apă caldă menajeră. Este vorba de blocul M2, de pe, strada Almaşului, care are de plătit 21,3 milioane de lei, blocul G 6, de pe strada lalomiţei, cu 39,8 milioane

datorie. Cea mai mare sumă de plată revine blocului C14, de pe strada Cojocnei: 48,8 milioane de lei. Aproape 30 de milioane datorează şi blocul U2 de pe strada Oltului.

Managerul RAT, dl Emil Miron, a ,precizat că în conformitate cu prevederile legale, celor restanţi li se acordă 60 de zile de plată, de la data primirii facturii. Dacă acest termen este depăşit, se trece la oprirea furnizării de apă caldă menajeră. „In cazul celor patru asociaţii, apa a fost oprită din cauza restanţelor de pe luna decembrie. Am prelungit perioada de somaţie cu cîteva zile, sperînd într-o rezolvare a

situaţiei, lucru care nu s-a întîmplat“ , a spus dl Miron.' Motivele care au determinat apariţia acestor probleme sînt multiple. „Avem situaţii în care majoritatea membrilor asociaţiei nu pot să-şi achite facturile. în alte cazuri însă, problemele se datorează cîtorva familii", a continuat dl Miron. Din nefericire, modalităţile de rezolvare a situaţiilor de acest gen nu sînt simple. Pentru a nu fi deconectaţi, locatarii trebuie să plătească pentru cei care nu au bani; o altă soluţie este de a-i acţiona în instanţă pe datornici. în aceste cazuri se trece la evaluarea apartamentului, iar datoriile se

achită în urma vînzării. Un compromis convenabil tuturor ar fi deconectarea celor care nu pot să plătească de la reţea. „Deşi acest lucru este posibil, nu am avut nici o cerere de acest gen. în cazul în care asociaţia

• doreşte acest lucru, poate, prin instanţă, să ceară ordin pentru deconectarea restanţierilor", a afirmat managerei regiei.

Sumele totale pe care trebuie să le încaseze Regia de Termoficare în perioada următoare -se ridică la2,5 miliarde de lei din partea asociaţiilor de locatari şi 400 de milioane de lei din partea agenţilor economici.

Raluca POP

Aproximativ 4,6 milioane de persoane au lucrat, în cursul anului 1999, în baza unor contracte individuale de muncă, în contextul în care, conform estimărilor, numărul populaţiei active se ridică la aproximativ zece milioane.

Potrivit unui raport referitor la activitatea Camerelor de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii, în anul 1999 au fost înregistrate, pe lîngă cele 4.650.565 contracte individuale de muncă, şi 3.415.661 de convenţii civile de prestări servicii, numărul total al angajatorilor fiind de aproape 400.000. Unele dintre persoane care. lucrează în baza unor contracte individuale de muncă au încheiate, în acelaşi timp, cu agenţii economici, şi convenţii civile. în aceeaşi perioadă, la

Camerele de muncă au mai fost înregistrate 2.383.839 contracte de muncă desfăcute şi 1.350.512 carnete de muncă aflate în păstrare.

Prin abrogarea Legii nr. 83/1995 şi intrarea în vigoare a Legii 130/1999, au 'fost

lei, fiind controlaţi 26.784 agenţi economici, din care 14.320 au fost amendaţi. -

în timpul controalelor, inspectorii s-au confruntat cu o serie de dificultăţi sau nereguli, printre care folosirea muncii salariate fără angajare în formă

restricţionate condiţiile de angajare cu convenţii civile de prestări servicii, la sfîrşitul anului 1999 fiind înregistrate 2.671.845. Camerele de muncă s-au confruntat, în anul 1999, cu un număr mare de sesizări şi reclamaţii, fiind înregistrate 7.834 de cazuri.

Inspectorii de muncă au aplicat, în 1999, amenzi în

- valoare de peste 11 miliarde de

scrisă, dificultăţi în identificarea pe teren a angajatorilor din cauza schimbării sediului, nerespectarea timpului de lucru, încheierea convenţiilor civile cu încălcarea legii, nevirarea contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale,nedepunerea la Camerele de muncă a documentelor privind modificarea, executarea şi încetarea contractelor de muncă

în termenul prevăzut de lege şi nevirarea comisionului datorat Camerei de muncă.

Potrivit unor estimări convergente ale sindicaliştilor şi ale specialiştilor din domeniul muncii, aproape două milioane de persoane munceau la negre.

în ultima perioadă, numărul salariaţilor care îşi reclamă, Ia Inspecţia Muncii, patronii care săvîrşesc abuzuri a crescut foarte mult, cele mai multe nemulţumiri fiind legate de faptul că agentul economic respectiv nu încheie angajaţilor contract de muncă sau convenţie civilă pentru munca prestată. Inspectorii de muncă îi asigură pe salariaţi că pot reclama orice fel de abuzuri şi că se păstrează cu certitudine

. confidenţialitatea sursei de informaţie.

InfractoWurmărire

•"«M*

SUNAŢI LA POLITIE!iIndividul din imagine se

numeşte CR1ŞAN Gabriel, are 33 de ani şi domiciliază în Cluj- Napoca, str. Tăşnad nr. 27, ap. 25.

Poliţia clujeană l-a dat în urmărire generală. Are de ispăşit o pedeapsă de doi ani închisoare pentru... înşelăciune.

Cine l-a văzut este rugat să anunţe imediat Politia!

IN ATENTIA PUBLICULUI CALATOR»

în perioada 6-8 aprilie, cu ocazia manifestărilor prilejuite de Caravana Cărţii-Gaudcamuş Cluj- Napoca, desfăşurate Ia Expo Transilvania, RATUC Cluj-Napoca va asigura transport gratuit pe relaţia Piaţa “ Lucian Blaga” - Expo Transilvania, după următorul traseu: Casa de Cultură a Studenţilor - str. Napoca - B-dul Eroilor - Calea Dorobanţilor - str. Aurel Vlaicu - Expo Transilvania. Autobuzele vor pleca după următorul orar:

P-ţa “ L. Blaga” : 11,00; 12,00; 13,00; 14,00; 15,00 _Expo Transilvania: 11,30; 12,30, 13,30; 14,30.Pe traseu vor funcţiona staţiile: Casa de Cultură a Studenţilor - Teatrul Naţional - str. Aurel

Vlaicu (sens giratoriu) - Expo Transilvania. .' *** .

Datorită lucrărilor executate de SC Grup 4 Instalaţii SA, în data de 06.04.2000, începînd cu ora 18,30, se suspendă circulaţia liniei 37.

Din dimineaţa zilei de 07.04.2000 se va relua programul normal pe această linie.

* C e ne p u te ţi spune desp re destin şi m oarte?

- Ar fi multe de spus... Văd moartea ca o necesita te . Doar sufletul e important. Trupul moare, iar sufletul se ridică în alte dimensiuni spirituale. S e spune că destinul omului e scris, dinainte. Nu e tocmai aşa. Destinul ni-l putem face şi singuri, sau, de multe ori, poate fi schimbat prin magie neag ră , prin in tervenţia forţelor malefice, care. sînt foarte puternice. Destinul depinde mult ş i de vieţile anterioare...

* ? !- Consider că există reîncarnare. Ş i

eu am trăit pînă acum 7-8 vieţi. Omul revine la viaţă pentru a-şi ispăşi

. păcatele, reîncarnarea fiind o şansă de a evo lua sp iritual, dar şi o pedeapsă pentru păcătoşi. Omul, cînd revine pentru a-şi ispăşi păcatele, nu ştie. S e pot afla date despre vieţile anterioare prin hipnoză şi prezicători. Multe lucruri se pot explica datorită reîncarnării. De exemplu, fobia pentru apă, cuţite etc. arată că ele au produs

m o a r t e a într-o v iaţă an te rio a ră .Cu c ît eşti mai evoluat spiritual, cu atît reîncar­narea se produce mai rar. Acolo e foarte bine...Cred că nu e bine să fie d e ra n ja te s p i r i t e l e m o r ţ i lo r .Ex istă m ulte spirite care / tră iesc lîngă noi şi nu le i vedem. De exemplu, spiritele1 sinucigaşilor, ale criminalilor nu-şi găsesc locul şi liniştea; ele trebuie eliberate pentru a , putea pleca. Cine nu are uni caracter puternic şi un cîmp spiritual bun se sperie de ele. Atunci cînd simţi un spirit e bine să încerci să comunici cu el mental şi să-i ceri să plece.

- Aţi spus că faceţi şi dezlegări...

- Prin m a g i e neagră se pot > face multe rele. C ineva îţi doreşte răul şi trimite un duh rău la tine... Există c h i a r o a m e n i vrăjiţi să moară. Ei au cîmpul

energetic încărcat cu energ ie m alefică. îi pot purifica cu ajutorul cristalelor şi după mai multe şedinţe îi pot dezlega. Cristalele sînt binefăcătoare, de aceea aş recomanda ca fiecare om să poarte un cristal la el. Fiecare cristal poate rezolva ceva;

de exemplu, cristalul de cuarţ este pentru protecţie. De asem enea, trebuie să fim atenţi la culorile cu care ne îmbrăcăm. De exemplu„atunci cînd purtăm ceva negru trebuie să purtăm şi ceva deschis, deoarece negrul atrage forţele malefice. Albul şi auriul sînt benefice, încarcă cu energie. Verdele este o culoare neutră, iar albastrul calmează şi îndepărtează forţele malefice. Roşul energizează, însă prea mult produce agitaţie.

- Ce puteţi prezice în legătură cu viitorul ţării noastre?

- Au spus-o şi alţii, prevăd şi eu... România a fost aleasă ca al doilea Ierusalim. Deşi sîntem între războaie, sîntem apăraţi. Am visat că prin 2000 şi ceva va veni lisus în România. Noi vom fi apăraţi. Fiecare om trebuie să fie mai bun, chiar dacă în viaţa de zi cu zi există atîtea probleme. Numai credinţa în Dumnezeu pe poate salva...

Viorica G A ZSI

DATORIINE0N0RATE...

Poliţiştii clujeni de la “ economic” au pe rol un nou caz de..." înşelăciune. Unul de milioane. Tichideanu Horaţiu UConstantin, 32 ani, din =Cluj-Napoca, avea nevoie urgentă de bani pentru a-şi plăti datoriile. Băiat : deştept, nevoie mare. l-a • venit o idee genială. S-a .prezentat la Banca -Populară Fond Coop şi a* luat un credit de peste 20.000.000 lei, cu o adeverinţă de venit falsă. Cînd urma să-şi plătească datoriile, s-a făcut că plouă, refuzînd să restituie milioanele de lei. Banca a depus o sesizare la Poliţia Cluj-Napoca, prezentînd ’ s; metoda ingenioasă prin care Tichideanu le-a tras “ţeapa” .; Asemenea “ afacere” se ; numeşte înşelăciune, fals şi uz de fals. Infracţiuni / care se pedepsesc cu . închisoare de la 3 la 15ani.

V. MOLDOVAN

ColaborareIn vederea soluţionării /

mai eficiente a problemelor gospodăreşti cu care se ; / confruntă în prezent ; municipiului Cluj Napoca;./ primăria a iniţiat o serie de proiecte de hotărîre prin care se urmăreşte implicarea asociaţiilor de locatari (proprietari) într-o colaborare permanentă cu administraţia locală.

La iniţiativa Prim ăriei, asociaţiilor de locatari/ proprietari li se va acorda consultantă juridică în toate litigiile care apar la nivelul acestora.

Asociaţiile de locatari au obligaţia să întreţină curăţenia şi dotările de pe spatiile din jurul imobilelor, inclusiv pe spaţiile de joacă pentru ; copii. Pentru o mai bună administrare a domeniului public ş i privat, schiţele şiţ procesele verbale ale terenurilor aferente imobilelor şi ale locurilor de joacă urmează să fie £ predate asociaţiilor de locatari/proprietari de către Direcţiile de ;;administrare ale domeniilor publice şi private din Primărie. . ;

C.VLAD

Inox< Cine are bani construieşte, cine nu, fură/ materiale de construcţii. < Din ultima categorie face /I parte şi tînărul de 19 ani ’ ’ din Cluj-Napoca, Ovidiu ; j Bondor. într-o noapte, împreună cu alţi doi concetăţeni au sustras de / la SC “ flM ” S R L .19 plăci : de inox în valoare de 35 milioane lei. De folosit,/ însă, nu le-a mai folosit., s Au fost folosiţi ei ca . “marfă” de predare la Penitenciar. Acolo i-au debarcat poliţiştii clujeni//j Furtul calificat se ;pedepseşte aspru, iar fapta lor se încadrează în limitele unui articol sever ‘7 ' şi neiertător.

Plăcile de inox nu mai : lucesc în ograda infractorilor, dar fac ei “ luciul” mozaicului de pe coridorul puşcăriei... E i îsinguri şi-au ales această* * meserie! . SZ. Cs.

Page 15: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

'■A

. e u n e' - ' ■ 9

-• 1892 - S-a născutDonald Wills Douglas,

pionier al aviaţiei.

F A L I IManipulaţiunile politice nesăbuite, avînd

drept scop ţinta electorală a populismului deşănţat, determină grave rupturi în'rîndul celor ce, direct sau indirect, participă la acumulările Produsului Intern Brut. Este şi cazul recentei hotărîri de a majora salariile bugetarilor. - "

Dc zece ani; guvernanţii ascund pe cît le stă în putinţă, faptul că tot mai mulţi din banii acestei ţări provin din contribuţia celor care lucrează la firme private. Cu toate greutăţile întîmpinate de iniţiativa privată,- bugetul statului se alimentează tot mai mult şhtot mai sigur din activitatea celor ce şi-au luat soarta în mină. întreprinderile mici şi mijlocii sînt cele supuse hăituielilor de tot felul (fiscale, birocratice etc) şi, cu toate

. acestea, se învrednicesc mai mult şi mai bine în a plăti impozitele, obligaţiile financiare.

' Este inutil să spunem că marile “aglomerări bugetare ” sînt restante la tot felul de capitole

ce alcătuiesc veniturile de la buget şi, deci, redistribuirea are loc sincopat, cu mari lipsuri în acoperirea unui minim necesar funcţionării sectoarelor economiei naţionale. ■

Vedeţi dumneavoastră, Guvernul are o singură pîrghie de a “umbla ” la veniturile ■ celor din sectorul privat: salariul minim pe economie. In rest, cum spuneam, umflarea artificială a salariilor celor ce contribuie mai abitir la “găurile” financiare ale bugetului este cel puţin indecentă. Ba, mai mult, această discrepanţă între cei care muncesc şi cei care cheltuie agoniseala naţională a început să provoace grave disonanţe sociale. Conştientizarea acestui fapt se resimte în ruptura clară din unitatea sindicală, zîzania între oamenii muncii ce practică aceeaşi meserie, dar în domenii (privdt-stat) diferite. Toate acestea ar putea avea consecinţe imprevizibile pentru pacea socială.

Radu VIDA

Concurs in lcrnatioiîo l (Ic inforatQticQ la Houston, SUD

• Clujul va fi reprezentat aşa cum se cuvine •Un grup de elevi ai Liceului de Informatică îndrumaţi de d-na prof. Doina Rancea au participat

prin Internet la Concursul internaţional de informatică organizat de American Computer Science League. După 4 runde au realizat 195 -de puncte din 200 posibile şi au fost invitaţi sâ participe în 27 mai la faza finală “All Star Contest” . * . . V II

Echipa Liceului de Informatică compusă din elevii: Trif Diana cl. X B; Litvin Andrei cl. X II A, Chiş'Voicu ci. X II B; Pop Rareş cl. X II B; Şerban Cristian cl. X II D; Gligan Ioana cl. X I D; vor reprezenta în SUA nu doar liceul, ci şi municipiul Cluj-Napoca -şi România.

Avînd în vedere cheltuielile ridicate cu ocazia acestei deplasări în SUA s-a apelat la sprijinul -MEN, al Consiliului local şi al firmei Brinel-Computers.

Cei care pot sprijini grupul de elevi sînt rugaţi să contacteze conducerea Liceului de Informatică, tel. 43.80.24. .

Sfid înd lipsurile financiare

Trupa „Assentiment" se impune în lumea francofona_ La Liceul Teoretic „Octavian Goga“ din Huedin

s-a înfiinţat, încă din anul 1993, o trupă de teatru- francofon „Assentiment". iniţiativa i-a aparţinut profesorului de franceză Alexandru Jurcan: „Nu ştiam că există o reţea francofonă. Am întîlnit la

' liceu întîmplător o adresă şi am aflat că fiecare ţară are un centru francofon, la noi fiind Aradul. Pentru Festivalul Internaţional de la Arad, unde am debutat, am pregătit o trupă de aproximativ 25 de elevi, între 15 şi 17 ani.“, ne-a relatat profesorul Jurcan. Prima piesă interpretată a fost „Micul prinţ" al lui Antoine de Saint-Exupery. După aceea, trupa a urmat- un traseu ascendent: Budapesta, Viena, Stuttgart, Strasbourg. Bineînţeles, au existat şi impedimente: membrii trupei trebuiau sâ achite aproape în totalitate cheltuielile de drum. Pentru deplasarea în Germania, Ministerul Educaţiei Naţionale i-a sponsorizat pe cei de la „Assentiment" cu

jumătate din contravaloarea călătoriei. Spectacolul din Germania a fost un succes incontestabil. Ziarul „Mitteilungsblatf a scris: „Muzica - de la clasic pînă la rap, multă mişcare ritmică, joc de umbre. • O provocare a intelectualului. în multe scene este vorba de dictatură, trădare, violenţă.“ 'Profesorul Jurcan este de părere că „un asemenea turneu îţi alimentează speranţele, te justifică."

în 13 şi 14 mai se va organiza la Huedin „May Theatral", la care sînt invitate trupe similare din Cluj, Gherla, Bistriţa, Baia Mare şi'Arad.

în luna august se preconizează o altă premieră. Dacă pînă acum elevii au interpretat piese ale lui Saint-Exupery, Prevert şi Caragiale, acum se va schimba registrul. „Assentiment" pregăteşte o comedie scrisă de însuşi coordonatorul Alexandru Jurcan.

Simona DUMITRU

Cartierul Grigorescu nu primeşte

apăRegia Autonomă Judeţeană de Apă Canal anunţă

că, datorită unor verificări tehnice la reţeaua de alimentare cu apă a oraşului, azi, între orele 9 -15,30, se va sista furnizarea apei potabile la toţi consumatorii arondaţi centralei termice CT 9, din cartierul Grigorescu. în această perioadă nu vor mai fi alimentate cu apă societăţile comerciale arondate centralei termice amintite şi nici locatarii blocurilor din cadrul asociaţiilor de locatari din zonă. Este vorba de asociaţiile de pe strada Donath, numerele: 15, 17,23 (bloc M3), 23 (bloc MX3), 38, 44, 60, 80, 90, strada Alexandru Vlahuţâ, numerele: 30, 32 şi 59-61. în aceeaşi situaţie sînt asociaţiile din străzile Rousseau, numărul 12 şi Ştefan Mora numerele 7, 8 şi 10.

R.P.

Scrisoare deschisăFederaţia Profesională Dreptatea, organizaţie sindicală constituită

potrivit Legii nr. 54/1991 prin asocierea sindicatelor din D irecţiile g e n e ra le d e m u n c ă ş i p r o te c ţ ie s o c ia lă , A g e n ţ i i le j u d e ţ e n e d e o c u p a r e ş i fo rm a re p r o fe s io n a lă ş i I n s p e c to r a te le te r ito r ia le d e m u n c ă , întrunită în şedinţa din 31 Martie 2000, formulează următoarele:

Cu privire la statutul salariaţilor din Direcţiile genera le de muncă ş i p ro tec ţie socială, Inspectoratelor teritoriale de muncă şi Agenţiilor

judeţene de ocupare şi formare profesională.> Avînd. în vedere rolul, importanţa, volumul şi complexitatea activităţii pe care O desfăşurăm, stresului la care sîntem supuşi în contact permanent cu publicul, solicităm din partea Dumneavoastră o protecţie socială şi pentru propriile dumneavoastră instituţii din teritoriu.

Sîntem conştienţi de greutăţile pe care ie are de rezolvat M.M.P.S., de posibilităţile financiare limitate, însă vă rugăm să aveţi în vedere că în cadrul instituţiilor sus-menţionate nivelul salariilor este cel mai mic faţă de restul personalului bugetar din ţară, salariul mediu net pe aceste instituţii variind între 855.000 lei - 950.000 lei, reprezentînd

între ,50-55% din salariul mediu net pe ţară.Avînd în vedere că Legea nr. 154/1998 privind

sistemul de stabilire a salariilor în sectorul bugetar s-a aplicat discriminatoriu şi ţinînd seama de prevederile art. 16 şi art. 43 alin. 1 din Constituţie, potrivit cărora toţi cetăţenii sînt egali în faţa legii iar statul este obligat să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, formulăm următoarele revendicări: .

1. Anularea prevederilor O .U .G .. nr. 28/ 14.10.1998 prin care se înlocuiesc'lim itele inferioare ale coeficienţilor de multiplicare din Anexa V la Legea nr. 154/1998,. astfel îneît s-a ajuns ca salariile personalului plătit potrivit Anexei V la lege să fie mai mici decît cele cuprinse în Anexa VIII/2; -

2. Creşterea coeficientului de multiplicare minim

şi maxim din Anexa V la Legea salarizării la nivelul cuprins în Ordonanţa 2/2000 respectiv Ordonanţa 8/2000; ' f '

3. Respectarea prevedenlor art. 24 alin. 4 din Legea salarizării, respectiv creşterea valorii de referinţă universală în raport cu rata inflaţiei;

4. Reducerea de personal să nu constituie o sursă de creştere a salariilor deoarece numărul personalului actual este subdimensionat faţă de sarcinile de serviciu care sînt de realizat;

5. Acordarea fondului de salarii îneît sâ fie în concordanţă cu evaluarea performanţelor profesionale conform H.G. nr. 749/1998 şi cu nivelul salariilor din celelalte sectoare bugetare.

6. Asigurarea unor condiţii de muncă şi dotări corespunzătoare pentru tot personalul instituţiilor sus menţionate, respectiv spaţii în funcţie de numărul de salariaţi, birotică, etc.

7. Aplicarea Legii cu privire la tichetele de masă şi pentru personalul instituţiilor sus menţionate.

In consecinţă, solicităm ca după analizarea revendicărilor noastre să comunicaţi în scris poziţia dumneavoastră, în caz contrar vom trece la declanşarea conflictului de muncă şi la celelalte forme de conflict social.

Vă precizăm că revendicările de mai sus vi le-am adus la cunoştinţă prin memoriul trimis în data de 06.03.2000, Ja care din păcate nu aţi binevoit a ne da un răspuns.

Federaţia Profesională Dreptatea

RTLT:La contraatac

Una dintre problemele cele mal mari de care se loveşte Regia

Autonomă de Transport Local Turda ' este concurenţa neloială din partea

microbuzelor private. Chiar dacă acestea nu oferă condiţii de confort, abonamente sau despăgubiri în caz de accidente, călătorii grăbiţi par să ignore aceste lipsuri, în defavoarea

regiei locale. Deşi Consiliul local turdean a adoptat, în urmă cu mai

bine do 40 do zile, o hotărîro conform căreia microbuzelor care

activează în roglm de maxi-taxl, pe raza oraşului, li se stabilea un

anumit traseu şl staţii diferite faţă de cele ale RATLT, pînă în prezent această hotărîro nu a fost pusă in

aplicare. Directorul regiei, Gheorghe lurlan spuno că Primăria trebuia

deja să amplaseze indlcatoarolo do staţii pentru microbuzele care au invadat străzllo Turzil, iar patronii

respectivelor flrmo trebuiau să obţină autorizaţiile do funcţionare ncccsaro ca urmaro a hotărîrii do

Consiliu local. In opinia lui lurlan hotărîrea trebuia pusă in aplicare

chiar şl cu ajutorul Poliţiei Turda, care a luat cunoştinţă dc decizia

Consiliului, dar, din păcato, acest lucru nu s-a întlmplat. Consiliul

' local turdean a luat hotărîrea respectivă în încercarea do a

susţine regla care asigură curse . pentru populaţie după un program

bine stabilit. Dar concurenţa ncloială persistă, iar costul biletelor

pentru o călătorie cu microbuzele particulare, caro execută transport de persoane In municipiul Turda,

este de 1.500 lei, coca ce reprezintă un preţ cu 25 % mal mic faţă de

col practicat do RÂTLT. Văzînd însă că nici cu o hotărîro luată în plin Consiliu local nu so

întîmplă nimic, conducerea RATLT a decis' să achiziţioneze, la rîndul el,

două microbuze. Prin acest gest so Intenţionează contracararea

concurenţei făcută de .firmele particulare de maxi-taxl şi salvarea

~ regiei de la dispariţie. Traseele pe care vor furicţlona aceste microbuze

nu au fost încă stabilite, iar preţurile care vor fi practicate de

■. acestea vor fi adaptate pieţei la . momentul lansării pe piaţa

turdeană.Brinduşa FAUR

(3386744)OlTENCE FIERBINŢI051.89 26 86

Farataxe interurbane I f \ *.->

Campanie de curăţenieCampania de curăţire a străzilor, spaţiilor verzi, trotuarelor,

locurilor de joacă, spaţiilor de joacă şi a aleilor a fost inclusă într-un program special iniţiat de Primăria Cluj-Napoca şi se va finaliza pe 27 aprilie a.c. în conformitate cu H.C.L.NR. 56/1995, cetăţenii, asociaţiile de locatari, agenţii economici şi instituţiile publice sînt obligaţi să desfăşoare activităţi de curăţenie pe spaţiile verzi, trotuarele, aleile, locurile de joacă şi punctele gospodăreşti aferente. Cei care nu vor participa la acţiunea de curăţenie vor fi pasibili de sancţiuni contravenţionale cuprinse între ’ 50.000 şi2.000.000 lei. Reziduurile ce vor rezulta în urma activităţilor de curăţenie se vor depozita cît mai aproape de punctele gospodăreşti, de unde vor fi ridicate după cum urmează: de către S.C Salprest S.A. 03-08 aprilie - cartierele Grigorescu, Zorilor, Gheorgheni; 10-15 aprilie - cartierele Mărăşti, Centru, Mănăştur; 17-22 aprilie - cartierele Dîmbu Rotund, Someşeni, Iris, Bulgaria, Gruia; în perioadele 03-08; 10-15, 24-27 aprilie - cartierul Andrei Muresanu, de către S.C. Napoget S.A., iar în cartierul Mănăştur de firmeleS.C. Valmax S.R.L. şi S.C. Privat.

Mihaela D.POP.

Page 16: O tară tulburata Hidrologii Ciiffteă Supremă de Justiţie ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72234/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ii i i n [Ei s - zai rw âspm dm t f h

Un albanez din Kosovo, acuzat de tentativă de omor in Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM ) şi considerat în Kosovo “erou de război”, a fost predat in schimbul a patru soldaţi macedoneni, recent daţi dispăruţi în Kosovo. -

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, aflat în vizită la Roma. a afirmat că este necesară deschiderea unei anchete în ceea ce priveşte atrocităţile comise în Cecenia şi s-a declarat “destul de optimist” în privinţa atitudinii Rusiei în

. , acest sens.r ■ . v ■ ţ” r i - ; ;

0 tară tulburatăurmare din pagina 1

constant, convingerea majorităţii cetăţenilor că un loc mai bun pentru România nu există Ia ora actuală decît înăuntrul unor organizaţii internaţionale, cum sînt Uniunea Europeană şi NATO. Dar, în ciuda unor semnale clare în sensul că respectivele organizaţii ne iau în seamă, 80 la sută dintre români afirmă că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. Există uncie explicaţii care încearcă să dea răspuns acestei situaţii aparent paradoxale. Printre care starea nivelului de trai al celor care răspund la întrebările din sondaje. Sau existenţa unor diferenţe, de neimaginat într-o societate normală, între sărăcia majorităţii şi bogăţia (în cele mai multe cazuri, adunată prin furt sau trafic dc influenţă) unor puţini concetăţeni ai lor. Putem crede asemenea explicaţii. Dar trebuie să încercăm să aflăm ce se află dincolo de ele. Psihologii (sau psihiatrii) ar putea spune că ruptura apărută între convingerea, încă puternică la români, că binele trebuie să învingă răul şi realitatea constatată la un moment dat, duce la o trăire schizofrenică a acesteia dc către populaţii întregi. In acest sens este ilustrativ cc s-a întîmplat în timpul agresiunii NATO împotriva Iugoslaviei. Românii ştiau atunci, ca şi înainte sau după consumarea respectivei agresiuni, că ţara lor nu arc şanse de supravieţuire decît înăuntrul unei organizaţii ale cărei acte trebuie condamnate în numele respectării legilor internaţionale şi ale bunului simţ. Nu e uşor să constaţi că nu ai altă calc decît să doreşti să fii alături de cei care sînt capabili, la un moment dat, nu numai să propovăduiască răul, ci să-l producă efectiv. Asta, în numele unui bine ipotetic, ■ care s-a dovedit, în cele din urmă, a fi mai rău decît răul pe care au declarat că vor să-l înlăture. Discriminarea etnică practicată de albanezi în Kosovo după consumarea agresiunii a schimbat total structura demografică a zonei. NATO este principalul vinovat pentru ceea ce s-a întîmplat acolo, iar românii continuă să spere că ţara lor va fi inclusă într-o organizaţie care a produs acest rău definitiv.

Miniştrii de Externe român şi german au discutat posibilităţile de creştere a investiţiilor germane în România

Ministrul român de Externe, Petre Roman, şi omologul său german, Joseph’ Fischer, au discutat, ieri, la Berlin, despre posibilităţile de creştere a investiţiilor germane în România.

“Guvernul de la Berlin este foarte interesat de creşterea prezenţei investitorilor germani în România” , a declarat ministrul român al Afacerilor Externe. Roman i-a: spus omologului său german că autorităţile de la Bucureşti “sînt pe cale să adopte măsuri

necesare pentru îmbunătăţirea climatului investiţional” . Demersurile pentru deblocarea Dunării au fost, de asemenea,, unul dintre . .subiectele convorbirilor, Fischer afirmînd că Germania va susţine realizarea acestui lucru. De asemenea, ministrul român de Externe a discutat cu autorităţile de la Berlin problema eliminării .vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul UE. Conform demnitarului român, Guvernul german consideră “utilă” o iniţiativă comună a

României şi Bulgariei în acest sens, Berlinul apreciind ca prioritare măsurile de securizare a frontierelor.

Potrivit lui Roman, Guvernul german a promis că va acorda “ tot sprijinul” în ceea ce priveşte capitolul “mediu” din dosarul aderării României la

. Uniunea Europeană. Roman şi Fischer am discutat, totodată, despre modul în care Germania poate asista România în negocierile de adefare la UE, precum şi despre situaţia din

■ Kosovo şi din .Iugoslavia.

Comisia senatorială de anchetă a activităţii FPS adună informaţii privind neregulile şi ilegalităţile înregistrate în procesul de privatizare

Preşedintele Comisiei senatoriale de anchetă a activităţii FPS, senatorul PDSR Doru Laurian 'Bădulescu, a declarat, ieri, în urma unei întîlniri cu reprezentanţii sindicatelor, că, pe baza

, informaţiilor strînse pînă acum de comisie, s-au constatat nereguli şi ilegalităţi în procesul de privatizare a societăţilor Petro Iaşi, Silcotub Zalău, ASIROM, CICO, UMT, BTT Herăstrău şi a hotelului "Forum” din Costineşti. Bădulescu a spus că numărul societăţilor la care s-au constatat

nereguli în privatizare este mult mai mare şi că în raportul final vor fi menţionate 20-30 dintre acestea, pentru a se putea oferi o imagine asupra procesului de privatizare. Doru Bădulescu a adăugat că membrii comisiei se vor întîlni periodic cu reprezen­tanţii sindicatelor şi că se vor iniţia discuţii şi cu reprezen­tanţii patronatului. La întîlnire au participat reprezentanţi din partea Cartel Alfa, CNSLR- Frăţia, BNS şi Sindicatului şoferilor. Aceştia au prezentat comisiei punctele de vedere ale sindicatelor asupra nerespectării

condiţiilor contractuale de privatizare, ori din partea FPS, ori din partea cumpărătorului.. Printre neregulile semnalate de sindicalişti se numără

' nerespectarea clauzelor sociale din contracte, privatizări pe sume derizorii, participarea în Consiliile de Administraţie şi în

. Adunările Generale ale Acţionarilor, ale unor persoane numite pe criterii politice, nerespectarea profilului de activitate după privatizare. Doru Bădulescu a precizat că membrii comisiei vor întocmi raportul final pînă la data de 31 mai.

Grevă spontană la

TurdeanaSalariaţii, societăţii

Turdeana SA au declanşat o grevă spontană, ieri dimineaţă, pentru că nu şi-au primit avansul pe luna martie. Muncitorii societăţii susţin că, de la începutul acestui .an, îşi primesc salariile cu foarte mari întîrzieri, iar avansul pentru luna martie, pe care ar fi trebuit să-l încaseze la sfîrşitul lunii trecute, nu, l-au primit pînă acum. Ei afirmă că societatea se află în pragul falimentului' şi solicită conducerii să ia măsuri pentru a' ieşi din criză. Protestatarii au, declarat că vor relua lucrul. numai în momentul în care administraţia societăţii va prezenta un program de ieşire din criză. Societatea Turdeana SA produce piese şi subansamble auto, aproximativ 85% din producţie • fiind destinată uzinei Dacia Piteşti. Fabrica are 550 de salariaţi, în ultimii doi ani, peste 400 de angajaţi ai societăţii au fost disponibilizări. FPS. deţine 61% din acţiunile societăţii, restul de 39% aflîndu-se în posesia angajaţilor.

FPS este, la 10 ani de la înfiinţaie, incapabil de a promova un mangement performant, spune preşedintele instituţiei

FPS este, la 10 ani de la înfiinţare, incapabil de a promova un mangement performant, confruntîndu-se cu un eşec consecvent în privatizarea societăţilor cu capital majoritar de stat, care derivă în mare parte şi din faptul că Legea privatizării obligă Fondul să încheie contracte de privatizare prin vînzarea pachetului de acţiuni la preţuri mici, a declarat, ieri,

la Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaţilor, preşedintele FPS, Radu Sârbu. Potrivit lui Sârbu, FPS uneori “abuzează” ,refuzînd să încheie contracte la preţuri “ exagerat” de mici, dar, în majoritatea cazurilor, este obligat să recurgă la această cale din cauza “ slăbiciunii”capitalului românesc şi a absenţei celui străin. .

Radu Sârbu a spus că, în

ciuda eforturilor FPS, nu s-a realizat dezetatizarea integrală' în procesul de privatizare, apreciind că, în multe cazuri, rentabilizarea întreprinderilor mari este un deziderat greu de atins. “Aici, căpuşarea este regula şi administrarea onestă, excepţia”, a afirmat şeful FPS. în opinia sa, corupţia din procesul de privatizare “nu se compară” cu cea din administraţie. Preşedintele FPS

a precizat, în privinţa neregulilor invocate de comisie la desfăşurarea şi organizarea licitaţiilor, că aceste nereguli au de multe, ori drept cauză birocraţia. ! v

Membrii comisiei s-au arătat, însă, nemulţumiţi de răspunsurile primite din partea lui Radu Sârbu, unii dintre ei susţinînd că audierea' s-a transformat într-un “monolog” al preşedintelui FPS.

UDMR este de acord cu introducerea unuiprag de 5% pentru si reducerea duratei9

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă,- că Uniunea susţine introducerea unui prag de 5% pentru alegerile locale şi reducerea duratei campaniei electorale, dar nu este de. acord cu alegerea indirectă _ a consilierilor judeţeni. în opinia lui Marko Bela, chestiunile tehnice legate de alegerile locale trebuie stabilite de Guvern şi nu de partidele parlamentare.Marko Bela a declarat că nu este de acord ca militarii în termen să voteze pentru candidaţii d in . localităţile în care îşi satisfac stagiul militar. El a arătat că nu este normal ca militarii în termen,

alegerile locale campaniei electorale

aflaţi pentru . o perioadă determinată într-o localitate, să participe la • alegerea reprezentanţilor respectivei comunităţi. Marko Bela a opinat că militarii în termen ar trebui să primească permisii pentru a-şi exercita dreptul de vot în localităţile lor de domiciliu, fie să voteze prin corespondenţă.

în ceea ce priveşte modificarea Legii administraţiei publice locale, liderul UDM R a apreciat că dezbaterile la Legea bugetului de stat ar putea împiedica adoptarea acestor modificări în Parlament şi de aceea consideră că această lege ar putea fi adoptată prin angajarea răspunderii de către Executiv.

s p j s p »

tataSomnul membrilor unei familii, care locuieşte într-un apartament situat

la etajul I al blocului cu numărul 79 de pe strada Floreşti, a fost tulburat, ieri dimineaţă, în jurul orei 6.00, de zgomotul produs de căderea, de la un

’ etaj superior, unui bărbat pe balconul locuinţei lor. Victima, Mocean Lazăr, în vîrstă de 55 de ani, căzuse în gol, circa 6 metri, de pe balconul propriului apartament situat la etajul 4 al blocului.

La faţa locului s-a deplasat un echipaj SMURD în vederea efectuării intervenţiilor de urgenţă şi a stabilirii cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc accidentul.’ Mocean a fost transportat la Clinica Chirurgie I, acesta suferind fracturi la ambele picioare şi la mîna stingă. Cît priveşte cauzele care au dus la accident, acestea nu.au putut fi stabilite cu exactitate. C.PURIŞ

R e p u b lic a M o ld o v a

în c e a r c ă s ă n lă f e a s c a

d a to r ia fa ţă d e C 0 N E L

c u s e m in ţe d e p o ru m bGuvernul de la Chişinău nu a

reuşit, în şedinţa sa de ieri, să ia o decizie în privinţa achitării datoriilor de 28 milioane de dolari pe care le are faţă de CONEL pentru importul de curent electric. Premierul Dumitru

Braghiş a declarat că Republica Moldova încearcă să-şi plătească o parte din datoriile de circa-28 de milioane de dolari în bani şi în produse agricole. GuvernuL Republicii Moldova este gata să ofere României seminţe de porumb, confiscate de la diferiţi agenţi economici, în valoare de 2 milioane de dolari, ceea ce ar însemna circa. 504 de vagoane. Cea de a treia variantă este transformarea unei părţi din datorii în datorie de stat.

M fîE a sesizat Parchetul şi SRI în legatara cu lipsa

altor documente din arhivase

Ministerul Afacerilor Externe a efectuat o verificare şi în privinţa unor documente din 1995 care lipseau din arhiva instituţiei,- referitoare la problematica bilaterală cu Federaţia RUsă/ au declarat, ieri, surse diplomatice. Din verificările efectuate în urma cercetărilor similare, care se refereau la dispariţia documentelor în. cazul “firul roşu”, s-a constatat că din arhivele MAE lipseau şi alte documente din aceeaşi perioadă, tot din sfera relaţiilor cu Federaţia Rusă. în legătură cu aceasta constatare s-a redactat un raport care a fost înaintat ministrului de Externe; care a sesizat Parchetul General şi Serviciul Român de Informaţii în legătură cu lipsa respectivelor documente: în urmă cu o săptămînă, ministrul de Externe a declarat că ancheta internă a instituţiei pe care o conduce, referitoare la: dispariţia documentelor în cazul “firul roşu”, ar putea fi extinsă şi în cazul lipsei altor documente.

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 -__________________

IL IE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel.19.16.81; fax; 19.28.28;E-maii: [email protected] - redacţia E-mail: [email protected]

Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TE L . 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI:TEL. 19.74.90-R A D U VID A ; ECONOMIC; TEL.: 19.75.07 - ALIN TUDOR ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE:TEL./FAX:19.73.04-RAUL

publicitate SESTRAŞ; D IFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81.- STELA PETCU; CONTABILITATE: TE L: 19.73.07 -U V IA POP; SUBREDACŢIA TURDA: ŢEL/FAX: 31.43.23 .SUBREDACŢiA DEJ: TEL./FAX: 21.60.7519.74.18

TIPARUL EXECUTAT LA m i

Garamond

i

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

slabe şi averse de ploaje, Vîntul va zai r mdepmdmtdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66956/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995...kMort de beat 1 «n '«ti,: »P,:Pus ‘CDD Şeful contraspionajului"

PANOURI ALUMINIU COMPOZIT - Tuplex · CONDUCTIVITATE TERMICA PE (Λ) IZOLARE FONICA RW (C;CTR)--Informaile detaliate in prezenta fisa tehnica sunt, in masura tuturor cunosntelor

Petre Roman se vede preşedintele Românieidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72343/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · [• . dntcj. ro/adevaruî^ ANUL XNR. 2972 ISSN 1220-3203 MIERCURI,

· PDF fileRetele de tip Weinberger ... densitatea acestora_ RW sunt create prin plasarea tranzistoarelor pe chip intr-o maniera geometrica regulata_ Pentiu a

Optimismul debordant al social-democraţilor clujenidspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72192/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · personalul nedidactic. Marga a spus că, pe lîngă

A a ) - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72372/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Păcurariu declară că este foarte mulţumit de locul primit şi că îl consideră

Izolaţii pentru tubulatură F01 F02 F03 · 2019-12-15 · F01 413 RW/133 Saltele izolatoare din vată minerală pentru tubulatură, cu grosimea de 25 sau 50 mm Utilizare ¾ Pentru

Visul de mărire al lui Valeriu Stoica - BCU Clujdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72317/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Valeriu Stoica îşi impune punctul de vedere în PNL,

352,(&78/ '( +27 5Ç5( - primaria-iasi.ro · &,& 32 ) 3urlhfwxo gh +rw ukuh vqwrfplw vq yhghuhd dsure ull 3odqxoxl 8uedqlvwlf =rqdo ,dúl 626($8$ %8&,80 15 180$5 &$'$675$/ d irvw

Si “Criza” naşte miracole, pe o coală A4!dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72322/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · preşedintele PNL, Valeriu Stoica 'şi-a arogat dreptul

SChR - Home - Institute of Macromolecular Chemistry "Petru ... ZAI 2013.pdf · schr academia romÂnĂ institutul de chimie societatea de chimie macromolecularĂ din romÂnia „petru

Judecătoria a sistat lucrările de amenajare a parterului ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72223/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · sindicatului de la SC „Farmec” SA, Victor

G u . grio bia ş i lo p a tadspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72263/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · “Lucian Blaga” şi Editura “Clusium”. Timp de trei zile, aşadar,

LISTA DE UTILAJE - OAR București · Furnizare de grup pomp ă de c ăldur ă cu ap ă monobloc, condensator cu ap ă, tip CARRIER mod. AQUASNAP 30 RW 245-A, cu inversiune pe ciclul

AUDI. 301 NR. 8071 11 DECEMBRIE 2000 ISSN 1220-8203 16 ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72430/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · IMAS şi 1NS0MAR, lideml PDSR Ion Iliescu nu

-l lrlNAl lllpatrimoniu.gov.ro/images/Licitatie-deschisa.pdf · marca Dacia Logan Ambition 1,5 Einr, 8.03.\\rw , an fabricali e 2007 numSr de rocuri 5, curoare albastru, capacitate

J semnale de alarmă z i a r in d e p e n d e n t la PNL ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72320/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · că are un dosar în legătură cu unele nereguli

„Calitatea produselor si serviciilor face diferenţa între ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72361/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · m a rm & ţp m d m t (3 H ) [ ANUL X NR

Program Zai 2015

ROCKWOOL Ceilingrocken.rockwool.bg/files/RW-BG/download/TDS/en/Ceilingrock.pdf · 2015. 9. 21. · Reacţia la foc - A1 - SR EN 13501-1 Coeficientul de conductibilitate termică declarat

Numele răului - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72428/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · de Guvern, cu un oarecare iz de implicare din partea unor interesaţi^

CONSILIUL Bruxelles, 14februarie 2008(18.02) UNIUNII EUROPENE fileConcluziile PreşedinŃiei –Bruxelles, 14decembrie 2007 16616/1/07REV 1 RW/mp 2 RO 6. Tratatul de la Lisabona asigură

Parlamentul European ne pune pe coji de nucădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72383/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · reprezentanţi ai executivului, Consiliului local şi mass-

CAIETUL DE SARCINI2018.docx · Web viewWebCam 1.3Mp Capacitate video discreta Min. 2Gb ODD DVD-RW Rezoluție ecran 1920x1080 Porturi Min. 1x USB 3.1 Type C, 2x USB3.0, 1x USB2.0,

j II Serban Rădulesca • la start peithi Primărie 3dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72237/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Banca Populara ISnerva Cooperativa de credit . Bd.21

1 deponenţii de la „Credit Bank” - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72295/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Istoria românilor sau Geografia României, la

onesti.roprimaria.onesti.ro/OneDocs/Curierul/Dec2010.pdf · 2012. 3. 15. · plan ce rw se schirnbä dupå dorinte, vointe sau necesitäti de se sa»te in evidentä ... este räsåritul

O ffc iis c l Agenţii economici din Cluj-Elapoca datorează ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72314/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · ultimului sondaj CURS, aproape trei sferturi

Program ZAI 2016.pdf

: µ ^ } l: µ E > } o ] > } o ] o } ] v } o } ] ] µ ] o } d ... DE DISTRIBUTIE ANGRO... · î ï D' E ZKD E/ ^Z> h , Z ^d h^/E ^^ W Z< U } X µ µ ] rW o } ] ] v X í

ritmul politic a ajuns la scadentă - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72280/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · Guvernul a anunţat că tarifele la curentul electric

-rw- TUV · 8. Ca urmare a voturilor exprimate, se valideaza componenta Consiliului Etic al Spitalului Municipal "Dr. Alexndru Simionescu" Hunedoara, care va fi form at

Abonamente Service IT Service IT... · 2021. 3. 9. · Network Card, CD-Rom/ CD-Rw/ DVD, TV-Tuner, Placa de baza, Fax Modem Intern/Extern, Sursa, etc. Diagnosticare Componente Diagnosticare

NOTA FUNDAMENTARE HG TAXA 2100 - ANCOM...127 '( )81'$0(17$5( 6HF .LXQHD 7LWOXO SURLHFWXOXL GH DFW QRUPDWLY +RW UkUH SULYLQG VWDELOLUHD FXDQWXPXOXL WD[HL GH OLFHQ SHQWUX SUHOXQJLUHD

ANUL XII NR. 3078 IB-17 DECEMBRIE 2B0O ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72435/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_2000... · pentru români, tranziţia de la socialismul totalitar al lui