Introducere in cercetare

Structura propusa

I. Cercetare si metodologie– Cunoastere comuna si cercetare actiune– Formele cercetarii– Demersul de cercetare– Metodologie si metoda de cercetare– Rationament logic, relationare cauzala, explicareII. Identificarea si constructia problemei- Ce este si cum poate fi identificata o problema de cercetare- Enuntul problemei si formularea intrebarilor- Documentarea teoretica - Incadrarea teoretica- Empiric, faptic, experimentalIII. Scop, obiective, actiuni- De la intrebare la scop- Fixarea obiectivelor si actiunilor- Stabilirea reperelor : primele idei despre ce urmeaza in cercetare- Schita unui programIV. Sustinerea scopului cercetarii- Ipotezele- Solutii si predictii posibile- Actiuni, activitati, resurse- Strategia de cercetare- Elaborarea modelului general al cercetariiV. Metoda, instrument si know-how- Inductie, deductie, abductie- Calitativ vs. Cantitativ- Recoltare date- Prelucrare si analiza date- Testare, verificareVI. Validare rezultate- Fezabilitate, validare proiect- Verificare, testare ipoteze de lucru- Validare rezultate - Revenirea la teorieVII. Un plan integral de cercetare- Etapele unei cercetari- Cerintele unui plan de cercetare- Forma si structura unui plan de cercetare - RP

Unitatea I Cercetare si metodologie– Cunoastere comuna si cercetare actiune– Formele cercetarii– Demersul de cercetare– Metodologie si metoda de cercetare– Rationament logic, relationare cauzala, explicare

1.1. Cunoastere comună şi cercetare acţiune

• Scopul teoreticianului: să găsească teorii explicative care descriu anumite proprietăţi structurate ale lumii şi care permit deducerea, cu ajutorul condiţiilor iniţiale, efectelor pe care vrem să le explicăm.

• Interesul practicianului: să obtina rezultate din acţiune, în condiţii de eficienţă maximă.

• Cercetarea este stiintifica daca este bine facuta. • Caracteriistici ale cercetarii stiintifice:

- Are ca scop formularea de inferente logice (descriptive sau explicative): conexiuni, explicatii, solutii, anticipari;

- Recurge la o metodologie specifica, cunoscuta, pentru a produce si analiza date, informatii enunturi;

- Realizeaza demersuri din care rezulta concluzii corecte (nu neaparat certe);- Sistemul teoretic si aplicat aferent este general disponibil si accesibil.- Particularităţile cunoaşterii ştiinţifice:- - forma: teoretică, sistematizată, cu organizare internă rigurosă, coerentă şi

logică; bazată pe concepte clare, pe argumente, demonstraţii ce fac posibilă explicarea şi anticiparea logică; tinde spre obiectivitate;

- - metodă: înregistrare, comparare şi generalizare, construire a teoriei, măsurare, concepere, validare şi rezolvare a modelelor teoretice;

- - procedee de verificare (testare): criterii, tehnici şi instrumente specializate (experiment, observaţie, tehnici formale etc.);

- - limbaj: aparat conceptual bine definit, fără ambiguitate, unitar şi comprehensibil;

- - memorie externa: mecanisme, dispozitive si elemente support de stocare, tratare, difuzare si exploatare a cunostintelor.

1.2. Formele cercetării:- fundamentală: generalizarea teoretica, constructia sau reconstructia teoretica;- aplicativă: cautarea de solutii practice pe baza teoriei;- predictivă sau de simulare: propune combinatii, evolutii, foloseste structuri formale pentru a anticipa;- experimentala: cauta explicatii si solutii pe baza de reproducere in laborator a conditiilor reale. Cercetarea acţiune• aplicată – cautare de solutii concrete pentru probleme practice• actiune: propunere de schimbareTipuri de cercetări şi texte de cercetare:

- studiu exploratoriu (pilot);- studiu de caz;- literature review;- monografie ( de întreprindere, de activitate, de domeniu)- studiu de cercetare: descriptiv, explicativ, experimental, documentar,

statistic etc.1.3. Demersul de cercetare Parcursul realizat între identificarea problemei şi rezolvarea acesteia, între formularea ipotezei (soluţiei provizorii, predicţiei etc.) şi testarea, validarea acesteia.Demersul este de tip emic sau etic, pozitivist, constructivist sau fenomenologic etc.

1.4. Metodologie si metoda de cercetareMetodologie: sistem de metode, tehnici, procedee, instrumente şi know-how folosit pentru realizarea unei cercetări.Metodă: filosofie şi set de principii şi reguli generale pe care se poate baza o cercetare.Tehnică: manieră concretă de a rezolva o anumită problemă.Know-how: un mod de a trece de la a şti cum să faci la a şti cum să aplici ceea ce ştii să faci.

1.5. Raţionament logic, relaţionare cauzală, explicareRaţionament: mod de a gândi şi dezvolta logic o succesiune de idei sau judecăţi şi argumente pentru a ajunge la un rezultat, la o concluzie ; manieră logică prin care putem cunoaşte, judeaca şi acţiona în conformitate cu un set de principii.Relaţie cauzală: conexiune sau legătură existentă sau manifestată între fapte, evenimente, procese, factori sau variabile.Explicaţie: devoltare logică a unui raţionament (sau unei succesiuni de idei şi argumente) pentru a lămuri un sens pentru cineva; furnizarea unei clarificări pentru a înţelege.Înţelegere : a ajunge la o iedee clară asupra a ceva ; a pătrunde sensul unui lucru, a avea raţiunea sau intuiţia a ceea ce există sau se produce.

II. Identificarea si constructia problemei- Problema : Ce este si cum poate fi identificata o problema de cercetareO stare, o situaţie dificilă, o contradicţie, un paradox. Teoretică (sesizată în teorie sau prin teorie – cercetare fundamentală) sau aplicată (la cerere, relavată de practică, rezultată din întrebări privitoare la ce explică sau ce trebuie făcut în anumite împrejurări etc.)- Enunţul problemei si formularea intrebarilor : Elaborarea textului lămuritor

asupra situaţiei, stării, dificultăţii etc. pentru care se caută soluţii, explicaţii etc. Plasată în context, sugerând sau precizând factori, relaţii posibile etc. Obţinerea unei sau mai multor întrebări la care se va urmări căutarea şi găsirea de răspuns(uri) Stabilire scop (de la întrebare) şi obiective (ţinte intermediare, puncte de sprijin în realizarea demersului)

- Documentarea teoretica : căutarea, identificarea şi studierea surselor documentare încorporate în diferite texte, documente existente în locuri consacrate (biblioteci, site-uri, colecţii, arhie etc.) ; ordonarea ideilor, conceptelor, metodelor etc. găsite în sursele respective. Surse posibile: 1.manuale, tratate, compendii; 2. dicţionare,

enciclopedii; 3. studii şi articole, rapoarte şi studii de cercetare; 4. eseuri şi articole de popularizare etc.

- Incadrarea teoretica : plasarea (înscrierea) problemei în domeniu, în teorie şi foilosofie, legarea de metodologie. Identificarea şi stabilirea conţinutului diferitelor concepte legate de problemă, legarea ideilor furnizate de literatura de specialitate sau de studii (cercetări) anterioare.

- Empiric, faptic, experimental : identificarea surselor de date şi informaţii reale, efective, concrete,  studiu de teren, contact cu realitatea.