introducere - apmcv-old.anpm.roapmcv-old.anpm.ro/files/apm covasna/anuare/2004/anuar2004.pdf · in...

1

INTRODUCERE

Agentia de Protectie a Mediului Sfantu Gheorghe este insti tutie

publica descentral izata a Ministerului Mediului si Gospodariri i Apelor, cu

sarcini in coordonarea actiunilor si activitati lor de protectie a mediului la

nivelul judetului Covasna.

Ministerul Mediului si Gospodariri i Apelor aplica strategia si Progra mul

Guvernului, in vederea promovari i polit icilor in domenii le mediului si

gospodariri i apelor f i ind si autoritate de management pentru

infrastructura de mediu.

Atribut ii le Ministerului Mediului si Gospodarir i i Apelor sunt prevazute

in HG 408/2004, care precizeaza in anexa 2 unitat i le ce functioneaza in

subordinea MMGA,astfel:

- Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

- 8 agenti i regionale de protectie a mediului

- 34 de agenti i de protectie a mediului judetene –servici i publice

deconcentrate

- Administratia rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii” -Tulcea

Agentia de Protectie a Mediului Sfantu Gheorghe face parte din cele

34 agentii judetene si este arondata regiunii 7 -CENTRU ,respectiv ARPM

Sibiu.

Tipurile de act ivitati desfasurate sunt in conformitate cu Regulamentul

de Organizare si Functionare al APM Sf. Gheorghe ,respectiv:

Atribuţiile şi răspunderile compartimentelor:

Reglementari

a) Aplică dispoziţi i le legale în vigoare, referitoare la autorizarea

activităţ i lor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător,

având în vedere necesitatea ca prin actele de autorizare să se promoveze

tehnologii le curate, schimbarea modelelor de producţie şi de consum, în

sensul ut i l izării durabile a resurselor materiale şi energetice şi al reduceri i

impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane, în care scop :

-primeşte şi analizează documentaţi i le ce însoţesc cereri le de emitere a

avizelor, acorduri lor şi autorizaţ ii lor de mediu ;

-elaborează avizele, acorduri le şi autorizaţi i le care sunt de competenţa

agenţi i lor pentru protecţ ia mediului şi le înaintează conduceri i ag enţiei

pentru semnare ;

-realizează şi ţ ine la zi evidenţa obiectivelor şi activităţ i lor economice şi

sociale cu impact asupra mediului de pe teritoriul judeţului sub aspectul

îndeplinir i i obligaţ i i lor legale de autorizare;

-stabileşte programele de conformare împreună şi de comun acord cu

solicitantul cu respectarea dispoziţ i i lor legale şi urmăreşte modul lor de

îndeplinire ;

2

- îndeplineşte proceduri le legale cu privire la asumarea obligaţ ii lor de

mediu în procesul de privat izare, al schimbării proprietari l or şi al încetări i

activităţ i i obiect ivelor cu impact asupra mediului şi sănătăţii umane ;

- îndeplineşte alte atribuţ ii de directivare, implementare şi autorizare care,

potrivit prevederilor legale în vigoare, sunt de competenţa agenţii lor de

protecţ ie a mediului judeţene

-conduce procedura de autorizare şi emite

acordul/autorizaţ ia/avizul de mediu pentru proiecte, act ivităţi, planuri şi

programe care sunt în competenţa lor de reglementare, potrivit

dispoziţi i lor legale în vigoare.

b) Participă la procedura de emitere a acorduri lor de mediu pentru proiecte

de investiţ i i noi sau de modif icare a celor existente aferente act ivităţ i lor

economico-sociale cu impact semnif icativ asupra mediului .

c) Participă la desfăşurarea etapelor proceduri i de emiter e a

acordului/autorizaţj i lor/avizelor de mediu af late în sfera de competenţă a

autorităţ i lor centrale de mediu şi a Agenţii lor Regionale de Protecţie a

Mediului;

d) Păstrează evidenţa actelor de autorizare emise sau la a căror emitere au

participat, precum şi a documentaţi i lor care au stat la baza emiteri i

acestora ;

e) Participă în colective de analiză şi control în probleme de autorizare.

Monitorizarea Integrată a Factorilor de Mediu

In domeniul act ivităţi i de monitorizare integrată a factori lor de mediu ,

Agenţia de Protecţie a Mediului are următoarele atribut ii principale:

a) Organizează şi operează monitorizarea integrată a factorilor

de mediu in judeţ, în ceea ce priveşte :

-starea de calitate a atmosferei şi a precipitaţi i lor;

-starea de calitate a soluri lor sub aspectul poluării chimice;

-nivelul de zgomot;

-deşeuri le;

- evacuări în apele de suprafaţă şi în apele subterane.

b) Organizează activitatea proprii lor laboratoare de analize şi expert ize f izico-chimice şi biologice, în conformitate cu metodologii le stabil ite şi standardele în vigoare pentru monitorizarea aspectelor prevăzute la punctul 1. Metodologiile şi standardele sunt stabilite şi actualizate de Laboratoarele naţionale de referinţă ;

c) Organizează şi operează baza de date ce deserveşte sistemul de

monitorizare integrată la nivel judeţean.

d) Prelucrează şi interpretează datele obţinute din sistemul de

monitorizare a stării mediului şi le introduc în baza de date şi în f luxul

rapid şi lent pentru transmiterea acestora auto rităţi lor locale, regionale şi

centrale cu atribuţ ii în domeniul protecţiei

3

mediului şi al sănătăţii umane. In cazul urgenţelor de mediu alertează

imediat autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi toate autorităţ i le

centrale, regionale şi locale cu competenţe în gestionarea situaţiei

respective şi participă la acţiunile de remediere ;

e) Prelucrează şi ordonează datele obţinute prin sistemul de

monitorizare a stării mediului pe teritoriul judeţului în vederea publicări i

rapoartelor propri i pr ivind starea mediului pe teritoriul judeţului, precum şi

în vederea integrării acestora în rapoartele anuale ale Agenţiei Regionale

de Protecţie a Mediului şi ale autorităţi i publice centrale pentru protecţia

mediului privind starea mediului pe teritoriul regiunii de dezvoltare şi,

respectiv a ţări i, în conformitate cu metodologii le de raportare stabil ite de

autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului;

f) Furnizează date pentru a f i integrate în sistemul informaţional pentru

statistica de med iu (colaborarea cu direcţ ii le de statist ică revine ca

sarcină compart imentului de planuri şi proiecte);

g) Cooperează cu unităţi le judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu

conform competenţelor stabilite prin legislaţ ia în vigoare ;

h) Coordonează activitatea de asigurare a cali tăţi i datelor (QA/QC) în

domeniul cal ităţi i aerului, monitorizări i zgomotului şi a radioactivităţi i,

potrivit cerinţelor Laboratoarelor naţionale de referinţă pentru f iecare

domeniu ;

i) Colaborează cu compartimentele agenţiei pentru protecţ ia mediului

implicate în procedura de emitere a acorduri lor/autorizaţ ii lor

integrate de mediu .

Gestiune deşeuri şi substanţe chimice periculoase

-Colaborează cu compartimentul de specialitate pentru gestionarea

substanţelor chimice periculoase din cadrul Agenţiei Regionale de

Protecţ ie a Mediului în vederea identif icării condiţ i i lor privind gestionarea

substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ce trebuie avute în

vedere la emiterea acordului integrat /autorizaţiei integrate de mediu ;

-Part icipă, când sunt sol icitaţi, la activitatea de inspecţie privind

respectarea de către agenţii economici a restricţi i lor referitoare la

introducerea pe piaţă şi la uti l izarea anumitor substanţe chimice

periculoase;

-Colaborează cu Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice

Periculoase în vederea respectării de către agenţii economici a cerinţelor

legale din domeniul substanţelor chimice periculoase;

-Part icipă, atunci când sunt solicitaţi, la activitatea de inspecţie în

domeniul deşeuri lor;

-Elaborează şi aplică programe de control al conformării pentru a supraveghea activităţi le asociate dezvoltării continue a depozitelor de deşeuri ;

-Introduce datele privind generarea deşeuri lor în Baza de date pentru

deşeuri ;

4

-Raportează Agenţie i Naţionale de Protecţie a Mediului şi autorităţ i i

publice centrale pentru protecţ ia mediului date privind gestiunea

ambalajelor şi deşeuri lor de ambalaje în conformitate cu cerinţele

legislaţ iei în vigoare ;

-Furnizează Direcţ i i lor Judeţene de Statist ică şi Studii Economice date

statistice privind deşeuri le la nivel judeţean, în formatul sol icitat;

-Cooperează cu Agenţia Regională de Protecţie a Mediului în vederea

stabil iri i obiect ivelor de monitorizare a activităţi lor de eliminare a

deşeuri lor în cadrul procedurii prin emiterea autorizaţiei integrate de

mediu, şi stabileşte obiect ivele pentru activitatea de control al

conformării;

-Sprij ină activitatea de inspecţie în teritoriu prin stabil irea unor proceduri

de control al surselor de poluare datorate subs tanţelor chimice

periculoase ;

-Evaluează analizele f izico -chimice în domeniul deşeuri lor;

-Sprij ină compart imentul de monitorizare la întocmirea necesarului de

echipamente de prelevare-probe şi echipamente portabile de analiză ;

-Promovează şi mediatizează programe pentru conştientizarea

populaţiei în privinţa acţiunilor de colectare select ivă a deşeurilor

reciclabile (hârt ie, sticlă, materiale plastice etc.) şi de educare în

domeniul gestionării deşeurilor;

-Creează şi ţ ine la zi baza de date privind producţia, comercializarea, depozitarea şi uti l izarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, din judeţ;

-Monitorizează aplicarea proiectelor care au ca obiect gestionarea substanţelor chimice periculoase şi a substanţelor care a fectează stratul de ozon şi înregistrează evoluţ ia acestora în baza de date a Agenţiei de Protecţ ie a Mediului privind proiectele;

- întocmeşte rapoarte tehnice necesare pentru fundamentarea

emiteri i actelor de reglementare prevăzute de legislaţ ia în vigoare privind

activităţ i de import, export, tranzit, comercial izare şi uti l izare a

substanţelor chimice periculoase;

-Furnizează Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului, Agenţiei Naţionale pentru Protecţie a Mediului şi autorităţ i i publice cent rale pentru protecţ ia mediului informaţii din baza de date a Agenţiei de Protecţ ie a Mediului privind gestiunea

Protecţia naturii si arii naturale protejate

- împreuna cu Garda Naţională de Mediu şi alte autorităţ i competente,

precum autorităţi le administraţiei publice locale, organele poliţ iei,

autorităţ i le vamale, organizează şi efectuează controlul activităţ i lor de

recoltare, capturare şi / sau achiziţ ie, deţinere şi comercializare a

plantelor şi animalelor din f lora şi fauna sălbatică, la locul rec oltării , în

5

punctele de achiziţ ie, procesare, păstrare, în pieţe, magazine, târguri,

puncte vamale, etc ;

-Autorizează anual, pe specii şi fonduri de vânătoare, cotele de recoltă a

vânatului.

-Colaborează cu autorităţ i le teritoriale pentru agricultură şi s i lvicultură, cu

prefecturi le şi primării le pentru identif icarea terenuri lor agricole inapte

pentru folosinţa şi împădurirea lor, precum şi pentru realizarea perdelelor

de protecţ ie ;

-Analizează documentaţii le/studiile prezentate pentru fundamentarea cereri i de autorizare.

-Part icipă nemijlocit la fundamentarea şi elaborarea agendelor 21 locale

pentru mediu şi dezvoltare durabilă, a planuri lor zonale şi locale de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, a planuri lor locale de acţiuni

pentru protecţia mediului.

-Colaborează cu factorii interesaţi ( institutele de cercetare, muzee, ONG,

inst ituţi i de învăţământ etc.) în vederea conservări i şi protejării

patrimoniului natural;

-Elaborează şi / sau participă la realizarea unor proiecte privind

conservarea naturi i şi arii le naturale protejate, inclusiv în cadrul unor

programe f inanţate din surse externe ;

-Part icipă la cursuri şi programe de perfecţionare profesională, întâlnir i,

conferinţe, simpozioane, pe probleme de protecţ ia naturii ;

-Part icipă la conferinţele de amenajare a păduri lor pe ocoale si lvice şi

face propuneri pentru încadrarea păduri lor.

-Se deplasează în teren şi furnizează datele pentru întocmirea cadastrului

de specialitate a arii lor naturale protejate .

-Analizează solicitări le de atribuire în custodie a ari i lor naturale protejate.

-Completează cu informaţii bazele de date ţinute de către direcţia de

specialitate din cadrul autorităţ i i publice centrale pentru protecţ ia mediului

în vederea îmbunătăţir i i bazelor de date în domeniul ari i lor prot ejate şi a

biodiversităţ i i;

-Furnizează prompt informaţii la sol icitarea direcţ iei de specialitate din

cadrul autorităţ i i publice centrale pentru protecţ ia mediului şi înşti inţează

direct şi operativ autorităţ i le şi instituţ i i le publice competente şi

socie tatea civilă despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau

poate aduce prejudici i capitalului natural;

-Promovează acţiuni de conştientizare şi informare privind necesitatea

protecţ iei naturi i şi rolul arii lor naturale protejate ;

-Elaborează un raport anual al activităţi lor întreprinse în vederea aplicării

şi respectării actelor normative privind regimul arii lor naturale protejate şi

al altor bunuri ale patrimoniului natural;

-Elaborează studii de sinteză, rapoarte şi situaţi i privind starea mediului

sub aspectul conservări i naturi i, a f lorei şi faunei sălbatice, habitatelor

naturale şi ari i lor naturale protejate de pe teritoriul judeţului.

6

APM mai cuprinde si Compartimentul Politici Locale de

Mediu,Planificare si Proiecte (cu sarcini in evidenta proiectelor propuse

ori in derulare,polit ici si strategii) , Compartimentul Controlul Poluarii si

managementul de risc (poluarea industriala integrata ), Compartimentul

Financiar,Contabilitate si Administrativ ( sarcini specif ice de gestiune

patrimoniu si f inanciar-contabil),Compartimentul relatii publice ( l iberul

acces al cetatenilor la informatia de mediu).

APM Sf Gheorghe este situata in mun. Sf Gheorghe ,B -dul Grigore Balan Nr.10 , tel/fax: 0267-323701 / 324181 , e-mail: [email protected] intr-un sediu propriu de 1100 mp destinat laboratoarelor si birourilor functionale . Inst itutia beneficiaza de o infrastructura moderna de lucru,inclusiv retea de calculatoare conectata la Internet.

Comunicarea cu mass-media si cetateni se asigura in baza l iberului acces la informatia de mediu ,zi lnic intre orele 9.00-17.00,prelungit pina la orele 19.00 in zilele de luni, miercuri si joi iar simbata intre orele 9.00-14.00. -prin Punctul de informare al comp. Relat ii Publice - cu respectarea intocmai a HG 1723 /2004-privind programul de masuri pentru reducerea birocratiei in activitatea de relat ii cu publicul.

APM Sf Gheorghe a furnizat in anul 2004 un numar de 91 informati i de

mediu ,la cerere , nefiind cazul niciunui refuz. Raportul anual de starea

mediului se inscrie in categoria informatii lor din of iciu. Mentionam ca,

pentru a se asigura un acces cit mai larg , cei interesati vor gasi un

exemplar t ipograf iat si la biblioteca judeteana Sf. Gheorghe.

In f iecare inceput de luna ,la sediul APM, se organizeaza Conferinta

lunara de presa , cu accent pe starea calitat i i factori lor de mediu din

judet.

Relat ii suplimentare si mai ales noutati din activitatea curenta a APM Sf.

Gheorghe ,le puteti gasi pe pagina noastra web:www.mediu.covasna.ro

si pe site-ul Agentiei Regionale de Protectie a Mediului

Sibiu:www.ipmsb.ro ,pe care va recomandam sa le consultati.

mailto:[email protected]

7

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL SI DEZVOLTAREA SOCIO- ECONOMICA 1.1. Resursele naturale ale Romaniei (judetul Covasna)

1.1.1. Resurse naturale de materii prime neregenerabile

Favorizat de o asezare centrala pe teritoriul Romaniei, judetul Covasna cuprinde o

importanta suprafata din depresiunea Brasovului, care este intens folosita in dezvoltarea economiei agricole. Aceasta zona depresionara este inconjurata de inaltimile muntoase cu altitudini mijlocii, acoperite de paduri intinse, care alcatuiesc un bogat fond de exploatare forestiera. Pe langa aceste resurse naturale de la suprafata solului, ca urmare a evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul acestei regiuni geografice, dominat de depozite sedimentare ale flisului cretacic, de formatiunile dure ale reliefului vulcanic si depozitele cuaternare, detine importante rezerve de roci utile necesare atat in industrie cat si in lucrarile de constructie.

Principalele zacaminte din judetul Covasna sunt: zacaminte de lignit - aflate in zona nord-vestica a judetului sunt exploatate prin lucrari miniere de suprafata si in subteran in cadrul perimetrelor miniere Capeni –Baraolt si Racos –Sud. Din motive tehnice sau economice o parte din sectoarele miniere au fost inchise, in prezent, continuandu-se exploatarea in urmatoarele sectoare: SNC Ploiesti SA – EM Capeni: - mina Baraolt Vest – la o capacitate de cca. 80.000 t/an lignit; cariera Bodos – la o capacitate de cca. 4.000 t/an; cariera Racos – Sud – la o capacitate de 200.000 t/an. zacaminte de andezit – le intalnim in partea sudica a muntilor Harghita precum si in nord-estul muntilor Bodoc, sub forma de curgeri de lava consolidata, cu aspect masiv, de stalpi sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face in cele sase cariere de pe Valea Oltului, situate intre Bixad si Malnas – Bai. In aceste cariere se exploateaza andezite bazaltice de culori variate, de la cenusii-brune la cenusii – roscate si se utilizeaza ca material de constructii. In anul 2004 s-au exploatat zacaminte de andezit de catre SC Carpat Agregate SA in cariera Malnas – 800.000t/an, SC Lafarge SA cariera Malnas – in conservare, SC Carb SA in cariera Bixad I si II –800.000t/an zacaminte de argila – un zacamant mai important se afla la Bodoc de unde se exploateaza argila folosita la fabricarea caramizilor – 15.000 t/an – de SC Granit SRL zacaminte de nisip si pietris – se exploateaza in cariera Orko - Sf. Gheorghe 20 000 t / an, balastiera de la Ghidfalau – 25.000 mc / an, balastiera de la Chilieni – 20.000 mc / an de catre SC Terracotta Star SA, de SC Axon SRL in cariera de la Zoltan - 125.000 mc / an, SC Domark SRL – Olteni – 67.500 mc/an, balastiera de la Chilieni SC Conection SRL – 45.000 t/an, SC Explo Construct SRL – Malnas-Bai – 200.000 t/an

8

1.1.2. Resurse naturale regenerabile

Pe langa resursele miniere si rezervele de roci utile, in zona interna a Carpatilor de curbura o importanta deosebita o prezinta manifestarile postvulcanice care se fac simtite prin bogate emanatii de CO2

si prin prezenta unor degajari de gaze sulfuroase de arsen. Existenta bogatelor emanatii de CO2 a favorizat formarea izvoarelor carbogazoase care au o compozitie chimica foarte variata si cu efecte terapeutice deosebit de importante. Acestea se afla raspandite la contactul ramei muntoase cu zona depresionara, pe Valea Oltului, in bazinele hidrografice ale raului Negru, Baraoltului si Cormosului. In functie de compozitia chimica si gazoasa, precum si de gradul de mineralizare, apele minerale din judetul Covasna se incadreaza in cateva tipuri hidrochimice si anume: ape carbogazoase simple, ape bicarbonatate-calcice, ape bicarbonatate –sodice, ape bicarbonatate – clorurate, ape feruginoase simple, ape feruginoase bicarbonatate, ape feruginoase sulfatate.

Principalele zacaminte de ape minerale si bioxid de carbon din judet sunt: zacamantul hidromineral Covasna, zacamantul hidromineral Malnas – Bai; zacamantul hidromineral Biborteni; zacamantul hidromineral Bodoc, zacamantul hidromineral Tg.secuiesc si zacamantul hidromineral Valcele, zacamantul hidromineral Poian, zacamantul hidromineral Balvanyos, zacamantul hidromineral Sugas - Bai. In anul 2004 s-au imbuteliat ape minerale din zacamantul Malnas Bai cca. 12,12 mil l (din care Perla Covasnei 12 mil l), din zacamantul hidromineral Valcele – cca. 360.000 l , din zacamantul hidromineral Bodoc – cca. 11 mil l, si din zacamantul hidromineral Biborteni – cca. 51,6 mil. l , din zacamintul hidromineral Covasna SC Quadrant Amroq Beverage SA – 55 mc/h 1.2. Elemente privind starea economica actuala a Romaniei (judetului Covasna)

INDUSTRIE PRODUCŢIE INDUSTRIALA Industria de maşini şi aparate electrice (pondere 10%) este reprezentată prin unităţi bine dotate cu tehnică modernă şi au ca produse principale motoare electrice şi aparataj electric auto. Industria constructiilor metalice şi a produselor din metal, impreună cu Industria de maşini şi echipamente (6.5% pondere) - maşini, agregate, subansamble auto, etc

9

INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE

serie brută (%)

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-

30.XI.2004 faţă de

1.I-30.XI.2003

*)

2003

2004

nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai

iun. iul. aug. sep. oct. nov. *)

Total judeţ 94,0 84,1 108,2 119,0 119,6 113,7 87,1 98,7 91,5 93,5 98,6 102,2 125,2 105,2

Industrie extractivă

82,5 102,4 67,8 102,6 268,2 115,2 69,2 67,1 174,2 113,0 46,7 31,8 95,6 104,7

Industrie prelucrătoare

95,1 84,9 111,8 122,0 120,4 114,7 87,8 99,6 89,3 92,9 100,6 104,6 126,9 106,4

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

58,5 50,4 62,3 54,7 54,3 66,3 83,3 87,8 95,3 96,9 94,4 67,5 57,9 74,6

PRODUCŢIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE Industria alimentara - cu o pondere de 25% din totalul producţiei industriale a judeţului valorifică, în principal resursele locale - ape minerale, zootehnie, produse agricole, cartof, porumb. În ceea ce priveşte producţia de carne judeţul ocupă locul 11 în ţară, la brânzeturi locul 16, la unt locul 4 iar la lapte de consum locul 13. Industria textilă şi a confecţiilor textile - (20%) este orientată în mare parte spre export - 84 % (Germania, Italia, Anglia), ea absoarbe o parte importantă din forţa de muncă feminină Industria de exploatare şi prelucrare a lemnului şi producţia de mobilă (6.35% pondere) valorifică resursele lemnoase din judeţ în special sub formă de cherestea şi mobilă. În ceea ce priveşte producţia de cherestea, judeţul Covasna se situează pe locul 6 în ţară.

10

U.M. 2003 2004

nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.

Pantaloni pentru bărbaţi şi femei

mii buc.

513,2 368,9 515,5 565,8 689,7 409,7 542,3 562,6 582,8 534,1 672,2 564,9 630,0

Cherestea mc 4002 3960 3123 3735 4525 4078 4310 4473 4270 3563 3314 4096 3460

Ape minerale

mii sticle 1/1

4906 6396 5114 5169 7139 8308 7483 8730 10308 8807 5962 5279 6739

Energie termică

Gcal 10286 12994 16439 13298 11511 6360 1872 1914 1629 951 1713 1922 3301

Pâine albă şi semialbă

tone 412 394 358 352 395 379 384 387 415 404 392 374 350

Lapte consum

hl 4160 2494 2496 2596 2024 1818 1831 1502 1350 1518 1496 1582 1544

Carne tone 198 191 101 145 175 178 143 116 93 95 97 101 107

INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE (%)

luna corespunzătoare din anul precedent = 100 1.I-31.X.2004

faţă de 1.I-31.X.2003 *

)

2003 2004

oct. nov. dec. ian. feb.

mar.

apr.

mai iun. iul. aug. sep. oct.*)

Total judeţ 98,7 98,6 100,3 103,8

94,4 95,8 103,3 94,5 108,8 103,9 106,0 101,6 105,2 101,7

AGRICULTURĂ Agricultura şi silvicultura sunt bine reprezentate în judeţ datorită condiţiilor naturale prielnice. Clima favorizează culturile intensive de cartof şi sfeclă de zahăr unde se înregistrează producţii la hectar dintre cele mai ridicate din ţară (locul 3 pe ţară la producţia de cartof, locul 8 la producţia medie de grâu şi secară şi locul 3 la suprafaţa arabilă pe un tractor). Dispunând de un bogat fond forestier - 160.000 ha - judeţul Covasna are un bogat fond cinegetic (mistreţi, urşi, cerbi, vulpi). Zootehnia - prin suprafeţele mari de păşune pe care le are la dispoziţie are un potenţial ridicat, direcţiile principale fiind ocupate de creşterea vitelor şi a oilor.

11

EFECTIVELE DE ANIMALE, la principalele specii (capete)

Existent la data:

30.VI.2004 3I.VII.2004 3I.VIII.2004 30.IX.2004 31.X.2004 30.XI.2004

Bovine - total judeţ

48439 48693 48559 48371 48451 48334

Din care in gospodăriile populaţiei

45835 46055 45917 45749 45813 45805

Porcine - total judeţ

93517 94128 94184 96511 98100 99575


83890 84046 83848 85707 86901 88400

Ovine şi caprine- total

judeţ

162416 156390 153078 149644 146119 144495


162390 156364 153052 149618 146093 144469

COMERŢ EXTERIOR La export se livrează mari cantităţi de produse: textile şi confectii textile, produse din lemn - mobilă şi cherestea, amidon, produse ale industriei constructoare de maşini, ambalaje. EXPORTURI ŞI IMPORTURI DE MĂRFURI (mii euro)

2003 2004

nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov.*) 1.I-

30.XI*)

Total exporturi FOB

13241 10458 13697 13548 17494 12514 13594 14881 16633 14798 16409 14540 15630 163740

Total importuri CIF

17599 18088 13733 14300 17577 15249 19104 17019 16457 16039 15884 18738 22472 186573

12

TURISM

Beneficiază de un potenţial valoros datorită peisajului natural, ape minerale,

mofete, precum şi existenţa unor monumente istorice. Turismul este favorizat şi de condiţiile de mediu - lipsa aproape în totalitate a poluării şi un climat , în special în zona Covasna, cu o puternică ionizare.

În sensul promovării turismului de calitate şi durabil în cursul anului 2004 au fost

clasificate 5 pensiuni agroturistice, astfel la sfârşitul anului funcţionau în total 37 pensiuni turistice şi agroturistice.

Judeţul Covasna, judeţ cu tradiţii balneare, dispune de un număr de 11 staţiuni

balneo-climaterice de interes internaţional, naţional şi local, cele mai renumite fiind: Covasna, Bálvanyos, Malnaş Băi, Vâlcele, Băile Fortyogó, Biborţeni, Ozunca Băi In acest sens există o importantă capacitate turistică . SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ (număr)

Tipuri de structuri de

primire turistică

2003 2004

oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.

Total judeţ

6209 4577 4387 3073 4304 4125 4300 6497 5753 8143 8814 4900 4413

din care:

Hoteluri 5536 4130 3907 2712 3909 3713 3740 5680 4930 6052 6780 4144 3850

Moteluri 360 275 229 152 148 187 163 204 228 254 275 283 265

Vile turistice

83 21 34 62 100 69 80 127 40 82 171 38 43

Cabane turistice

Pensiuni turistice urbane

112 58 94 96 91 108 188 154 151 188 141 59 71

Pensiuni turistice rurale

66 66 87 34 36 44 114 165 82 244 230 174 160

13

ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ (număr)

Tipuri de structuri de primire turistică

2003 2004


Total judeţ 52963 45975 22604 16152 32541 35531 29974 48304 53165 67064 67099 4781

9 42400

din care:

Hoteluri 51737 44905 21553 15484 31338 34781 28959 46809 51588 55694 59565 4596

6 41242

Moteluri 607 718 527 178 620 300 218 299 295 416 369 413 315

Vile turistice 124 50 50 104 215 97 101 160 46 183 285 69 54

Cabane turistice

Pensiuni turistice urbane

242 132 165 308 217 275 421 327 444 789 567 92 188

Pensiuni turistice rurale

91 81 179 50 45 74 220 390 240 898 548 302 503

INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE (%)

2003 2004


Total judeţ 57,8 52,0 30,3 22,3 41,9 41,1 35,9 51,3 61,7 62,1 64,1 55,6 50,2

FORŢA DE MUNCĂ

Repartiţia aproximativa a populaţiei ocupate, pe domenii, este următoarea: industrie 53% agricultură şi silvicultură 4.5%, servicii 42.5% EFECTIVUL SALARIAŢILOR - la sfârşitul perioadei (persoane)

2003 2004


Total judeţ 50210 49771 51180 51366 51692 51705 51901 52244 52282 52227 52204 52080 52002

din care:

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe

1463 1450 2365 2374 2389 2389 2399 2414 2416 2414 2413 2407 2403

Industrie şi construcţii 28279 28031 26974 27072 27244 27250 27354 27534 27554 27525 27513 27448 27407

Servicii 20468 20290 21841 21920 22059 22066 22148 22296 22312 22288 22278 22225 22192

14

NUMĂRUL ŞOMERILOR ÎNREGISTRAŢI - la sfârşitul perioadei (persoane)

2003 2004


Total judeţ 7460 7446 7713 7879 7781 7064 6899 6856 7830 7474 7067 6862 7170

din care:

Femei 3063 2966 2911 2893 2841 2597 2600 2614 3030 2887 2771 2686 2847

RATA ŞOMAJULUI ÎNREGISTRAT - la sfârşitul perioadei %

2003 2004

nov. dec.

ian. feb.

mar.

apr.

mai iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

Total judeţ 7,7 7,7 8,0 8,2 8,1 7,3 7,2 7,1 8,1 7,8 7,3 7,1 7,4

din care:

Femei 6,6 6,2 6,1 6,1 6,0 5,5 5,5 5,5 6,4 6,1 5,8 5,6 6,0

PROTECŢIE SOCIALĂ NUMĂRUL MEDIU AL PENSIONARILOR ŞI PENSIA MEDIE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE STAT

2003 2004

trim. I trim. II trim. III trim. IV trim. I trim. II trim. III

Numărul mediu al pensionarilor - persoane

41723 41844 41927 42067 42008 42067 42127

Pensia medie - lei 1740477 1797537 1902078 1959553 2155395 2201559 2357849

INVESTIŢII - CONSTRUCŢII INDICII INVESTIŢIILOR REALIZATE (%)

trimestrul corespunzător din anul precedent = 100

2003 2004


Investiţii - total 233,6 137,3 147,9 142,6 87,2 214,3 88,4

din care:

lucrări de construcţii

64,4 111,1 172,2 116,3 141,9 161,7 59,4

utilaje (inclusiv mijloace de transport)

390,9 157,0 137,7 168,9 78,0 217,0 108,2

15

AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENŢIALE (număr)

2003 2004


Autorizaţii eliberate 30 49 60 57 31 72 105

din care:

mediul urban 9 18 23 44 17 50 71

mediul rural 21 31 37 13 14 22 34

LOCUINŢE TERMINATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE (număr)

2003 2004


Locuinţe terminate 7 39 31 105 28 52 28

din care în:

mediul urban 3 12 7 64 11 40 12

mediul rural 4 27 24 41 17 12 16

Locuinţe în curs de execuţie

508 482 520 456 518 447 489

din care în:

mediul urban 327 321 357 310 372 276 306

mediul rural 181 161 163 146 146 171 183

ALŢI INDICATORI

EXTINDEREA REŢELELOR DE UTILITĂŢI PUBLICE (km)

2003 2004


Alimentare cu apă - - 1 - - - -

Canalizare - - - - - - -

Străzi orăşeneşti - - - - - - -

Drumuri comunale şi judeţene

- - 4 - - 5 -

Energie termică - - - - - - -

Gaze naturale - - - - - - -

16

ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR, ÎN PERIOADA 1.I - 30.XI.2004

Numărul total al

acţiunilor de control desfăşurate

Valoarea produselor cu abateri de la O.G. 21/1992

-milioane lei- Valoarea totală a

amenzilor aplicate -milioane lei-

Valoarea vărsămintelor la buget din

amenzi -milioane lei- Total

din care: produse din import

Total judeţ 1497 3774,9 957,0 1739,0 1390,5

ÎNMATRICULĂRI DE SOCIETĂŢI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS, în luna noiembrie 2004

Înmatriculări de

societăţi comerciale -număr-

Valoarea capitalului social total subscris exprimat în:

Moneda naţională -mil. lei-

Valută

Dolari SUA EURO

Total judeţ 5 7831,3 254426 191761

Din totalul firmelor inregistrate, 97% sunt societăţi cu capital privat, 443 de

societăţi comerciale au aport de capital străin, printre primele tări investitoare fiind Ungaria, Germania, Olanda, SUA, Italia, Austria. Sursa de date: Institutul National de Statistica

CAPITOLUL 2.Aer

2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto

Din analiza regimului lunar şi anual al vântului reiese caracterul depresionar intramontan al circulaţiei atmosferice mai ales prin persistenţa calmului atmosferic în proporţie de 58.4 %. Energia relativ redusã a reliefului, (pante domoale, masive montane de altitudini relativ medii, evazarea relativ pronunţatã a râului Olt), nu contribuie decât în foarte micã mãsurã la dezvoltarea unei circulaţii locale de naturã orograficã. Influenţa circulaţiei generale îşi imprimã totuşi caracteristicile asupra circulaţiei locale, într-o mãsurã atenuatã, punându-se în evidenţã o uşoarã predominanţã din nord-vest ( 8.2 % ) din nord-est ( 7.7 % ) şi din vest ( 7.4 % ).

La amplasarea obiectivelor industriale care contribuie la poluarea accentuatã a atmosferei, a fermelor zootehnice în vecinãtatea centrelor populate s-a avut în vedere cã teritoriul nu beneficeazã de un vânt dominat destul de accentuat pentru primenirea

17

aerului, pentru a se pãstra un mediu ambient nealterat şi a se respecta cerinţele impuse de pãstrarea mediului ecologic şi apărarea sănătaţii populaţiei .

Calitatea aerului în judeţul Covasna este în general bunã sursele de poluare fiind doar de naturã punctiformã . Acest fapt este confirmat de analizele efectuate la imisii, în conformitate cu Ordinul 592 / 2002 în laboratorul propriu.

Laboratorul Inspectoratului de Protecţie a Mediului efectuează prelevări de probe de imisii din cele 5 oraşe ale judeţului în 12 puncte, efectuând determinãri la indicatorii: pulberi sedimentabile, pulberi în suspensie ( PM10) , dioxid de sulf, dioxid de azot, şi amoniac. S-au înregistrat valori medii anuale ale coeficientului general de poluare faţa de valoarea admisa de: 0.1 % la indicatorul dioxid de sulf, 8.07% la indicatorul amoniac, 1.54% la indicatorul dioxid de azot, 167.08% la indicatorul pulberi in suspensie (PM10) si cu o valoare de 37.76 % la indicatorul pulberi sedimentabile.

Emisiile de gaze la nivelul anului 2004, în judeţul Covasna,nu prezintă modificări

substanţiale faţă de anii precedenţi. Cantitativ, utilizînd factorii de emisie stabiliţi prin metoda Corinair 95, funcţie de activităţiile desfăşurate codificate SNAP, acidifianţii, precursori ai ozonului şi GHG (gazele cu efect de seră), au fost în principal generate de trei mari categorii de obiective:

Surse fixe producătoare de agent termic (boilere,centrale termice ,etc); Surse fixe ce au pierderi de substanţe volatile; Surse mobile de emisie (autovehicule,utilaje nonrutiere,etc);

Având în vedere faptul că economia judeţului Covasna nu are o pondere însemnată în aportul de poluanţi atmosferici, contribuţia anuală cantitativă în noxe este relativ redusă. De asemeni, se poate afirma faptul că la nivelul judeţului nu sunt obiective industriale cu capacităţi mai mari de 50 MW. Pe lîngă aceasta, este de remarcat faptul că în activităţile economico-sociale, în general, se utilizează pentru combustie gazul metan, care este un combustibil agreat şi din punctul de vedere al mediului înconjurător.

Estimările statistice, ca rezultat al întregului proces de realizare a inventarului anual al emisiilor la nivel judeţean, au acoperit în mare parte necesarul de date, care au stat la baza calculelor.

Analiza schimbărilor climatice, la o scară atît de redusă cum este judetul Covasna nu este posibilă.

2.2. Gaze cu efect de seră

2.2.1. Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră

Gazele cu efect de seră, în anul analizat, au rezultat în principal din arderea gazului metan, a motorinei, combustibilului lichid uşor, păcurii,lemnului si deseurilor lemnoase şi în mică măsură a cărbunilor. Din calcule, au rezultat următoarele cantităţi de CH4,CO şi CO2 (în Megagrame/an):

18

Oxid de carbon Mg/an 72993

Dioxid de carbon Mg/an 2295400

CH4 Mg/an 71441

2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici Principalele surse care au generat compuşi organici volatili, au fost în principal depozitele de carburanţi, autovehiculele, schelele de extracţie a petrolului, dar şi atelierele de vopsitorii auto, depozitele de alcool. Aceste surse, în anul analizat,au produs aproximativ 5600 Mg COVNM.

2.7. Calitatea aerului.

2.7.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact În judeţul Covasna, nu se efectuează determinări asupra nivelului poluării de fond. În privinţa poluării de impact, nu există surse majore care să necesite asemenea observaţii, totuşi se poate afirma că potenţiale obiective ce pot genera poluanţi care să necesite măsurători de impact sunt autogările, intersecţiile semaforizate, în condiţiile în care este prezent calmul atmosferic sau inversiunea termică. 2.8 Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile 2.8.1. Poluări cu pulberi în suspensie Măsuratori ale indicatorului pulberi în suspensie (PM10) se efectuează în cadrul Agenţiei de protecţia mediului începînd cu luna iunie 2003 in municipiul Sfîntu Gheorghe, în baza Ordinului 592 /2002, făcându-se determinari succesive zilnice .

19

ANUL 2004

COEFICIENT GENERAL DE

POLUARE în oraşul Sf.Gheorghe

în % FAŢĂ DE

CONCENTRAŢIA MAXIMĂ

ADMISIBILĂ

LUNA

P.SSP(PM 10 )

IANUARIE 139.185

FEBRUARIE 120.396

MARTIE 382.546

APRILIE 247,638

MAI 212.051

IUNIE 97.025

IULIE 153,693

AUGUST 174.324

SEPTEMBR 130.556

OCTOMBRIE 131.765

NOIEMBRIE 113.651

DECEMBRIE 102.154

ANUL 2004


POLUARE în oraşul Sf.Gheorghe

în % FAŢĂ DE

CONCENTRAŢIA MAXIMĂ

ADMISIBILĂ

LUNA

P.SSP PM 10

IANUARIE 139.185

FEBRUARIE 120.396

MARTIE 382.546

APRILIE 247,638

MAI 212.051

IUNIE 97.025

IULIE 153,693

AUGUST 174.324

SEPTEMBR 130.556

OCTOMBRIE 131.765

NOIEMBRIE 113.651

DECEMBRIE 102.154

Analizând calitatea aerului prin prisma pulberilor în suspensie ( PM10) se observă că valorile de poluare sunt ridicate. Considerînd concentraţia maximă admisă egală cu 100%, tabelele de mai sus arată valorile lunare procentuale care au fost determinate prin măsurători. Cauzele care generează aceste valori sunt în principal traficul ridicat în această zonă precum şi neîntreţinerea părţii carosabile. Evoluţia lunară a pulberilor în suspensie(PM10) în oraşul Sfîntu Gheorghe în anul 2004, comparativ cu evoluţia pulberilor sedimentabile.

20

Aerosoli în judeţul Covasna,

în % faţă de valoarea limită lunară respectiv zilnică pentru protecţia

sănătăţii umane,CMA=100%

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEPT OCT NOV DEC

Luna

%

P.SSP PM10 P.SED.

2.8.2 Poluări cu pulberi sedimentabile Măsurători ale indicatorului pulberi sedimentabile se efectuează lunar in cele cinci oraşe ale judeţului în 12 puncte distincte.

Coeficient general

de poluare în judeţul Covasna

în % faţă de

valoarea admisa

LUNA Pulberi sedimentabile

Ianuarie 26.82

Februarie 11.66

Martie 62.74

Aprilie 52.36

Mai 56.87

Iunie 49.33

Iulie 48,25

August 39.27

Septembrie 35.80

Octombrie 45,40

Noiembrie 23.16

Decembrie 11.49

S-au semnalat depăşiri ale valorii maxime admisibile în 4.16% dintre determinăriile efectuate cu procente situate între 116.16 % şi 201.35 %, acestea datorîndu-se specificului activitatiilor industriale din zonele respective precum şi condiţiilor atmosferice. Evoluţia lunară a pulberilor sedimentabile si a pulberilor in suspensie in judeţul Covasna in anul 2004

21

Aerosoli în judeţul Covasna,

în % faţă de valoarea limită lunară respectiv zilnică pentru protecţia

sănătăţii umane,CMA=100%

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450


Luna

%

P.SSP PM10 P.SED.

Din pulberile sedimentabile se analizează metalele grele şi anume ; fier, mangan, zinc, cupru, plumb, nichel cadmiu şi crom. Mediile anuale ale acestor 8 metale în cele 5 localităţi în care se fac prelevări, sunt prezentate în tabelul următor.

Localitatea Metalul ( mg / m2 )

Fe Mn Cu Zn Pb Cd Ni Cr

Sf.Gheorghe 0.144689 0.002326 0.000747 0.0043935 0.000026 0.000023 0 0

Tg.Secuiesc 0.062462 0.001552 0.000373 0.005169 0.000070 0 0 0

Baraolt 0.038395 0.001164 0.000418 0.005251 0.000312 0.000007 0 0

2.9. Evoluţia calităţii aerului in perioada 1995 - 2004

Sub aspectul poluării atmosferei, judeţul Covasna nu se confruntă cu probleme deosebite, datele rezultate din determinarile asupra imisiilor in principalele localitaţi confirmind acest fapt. La nivelul judeţului, nu exista zone critice afectate de poluarea atmosferică, graficele prezentate indicând valori statistice medii cu mult sub concentraţia maximă admisibila la indicatorii "pulberi sedimentabile" cât şi la dioxidul de sulf (perioada 1995 – 2004). Deşi sub aspectul datelor de calitate ale imisiilor nu sint probleme,Agenţia de protecţie a mediului urmăreşte consecvent respectarea prevederilor normativelor în vigoare, impunind prin autorizaţiile de mediu, respectarea parametrilor de evacuare a gazelor la emisie.

Graficele sintetice, indica evoluţia in timp a indicatorilor ce caracterizează calitatea atmosferei zonelor locuite pentru intervalul 1995-2004.

22

LOCALITATE DIOXID

DE SULF

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004 BARAOLT CMA=125

g/mc

MEDIA ANUALA

0,60 0,50 1,10 2,30 0,30 1,60 4,20 4,10 1,40 -

MAXIMA ANUALA

5,00 8,00 10,00 47,00 4,00 20,0 23,00 77,00 25,90 -

SF.GHEORGHE

CMA=125

g/mc

MEDIA ANUALA

0,03 0,04 0,04 0,18 0,15 0,32 0,80 0,06 0,02 0.124

MAXIMA ANUALA

0.40 0.60 1.00 12,50 7.50 8,00 9,00 1,60 0,97 0.461

TG.SECUIESC

CMA=125 mg/mc

MEDIA ANUALA

0,20 0,20 0,30 3,80 0,9 1,40 1,9 0,20 0.0002 -

MAXIMA ANUALA

3,00 3,00 3,00 16,60 20,00 20,00 9,25 10,00 5,80 -

LOCALITATE

PULBERI IN

SUSP.

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

SFINTU GHEORGHE CMA=0.075

g/mc

Medie anuala

0.048 0.061 0.057 0.034 0.030 0.031 0.0486 0.105 0.077

Maxima anuala

0.110 0.130 0.150 0.170 0.104 0.320 0.2046 0.502 0.312

LOCALITATE PM10 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 SFINTU

GHEORGHE CMA=50

µg/mc

Medie anuala

- - - - - - - - 83.3 167

Maxima anuala

- - - - - - - - 261 486

Evolutia calitatii aerului pe perioada 1995-2004

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Anul

co

nc

en

tra

tia

SO

2

Baraolt Sf.Ghe. Tg.Sec.

23

Judetul Covasna,

Pulberi in suspensie, C.M.A=0.075

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Anul

mg

/mc

Sf.Gheorghe

Măsuratori ale indicatorului pulberi în suspensie (PM10) se efectuează în cadrul Agenţiei de protecţia mediului începînd cu luna iunie 2003 in municipiul Sfîntu Gheorghe, în baza Ordinului 592 /2002, făcându-se determinari succesive zilnice .

Aerosoli in orasul Sfintu Gheorghe,in anul 2003

in % fata de valoarea limita lunara respectiv zilnica pentru protectia sanatatii umane, CMA=100%

0

50

100

150

200

250


Luna

%

P.SSP PM 10 P.SED.

24

Aerosoli în oraşul Sfîntu Gheorghe,in anul 2004

în % faţă de valoarea limită lunară respectiv zilnică pentru protecţia sănătăţi umane, CMA=100%

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450


Luna

%

P.SSP PM 10 P.SED.

CAPITOLUL 3.APA 3. 1. Resursele de apă Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său. Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanyos, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Oltul este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m.

25

Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă. 3.1.1. Resurse de apă teoretice si tehnic utilizabile Resursele de apă ale bazinului hidrografic Olt, jud. Covasna se împart în:

resurse de apă de suprafaţă care în anul 2004 pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost:

- B.H.Olt -sector: Bixad - confl. R. Negru 275,360 x 106 mc - B.H. R. Negru 368,599 x 106 mc - B.H. Olt- sector:confl. R Negru-Augustin 1253,232x 106 mc - B.H. Casin 72,415 x 106 mc - B.H. Covasna 86,253 x 106 mc - B.H. Cormos 164,194 x 106 mc

rezerve de apă subterane tehnic utilizabile în anul 2004 au fost de 12633 mii mc 3.1.2. Prelevările de apă Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de către 140 beneficiari dintre care 43 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române, 34 captări subterane si 9 captări de suprafaţă. 3.1.3. Mecanismul economic in domeniul apelor Mecanismul economic specific domeniului gospodării cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului-abonament privind prestarea de servicii de gospodărire a apelor încheiat cu A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rm- Vâlcea. S.G.A. Covasna a încheiat contract-abonament cu 42 de beneficiari pentru serviciul de asigurare a apei brute şi 27 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cât şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate, astfel în anul 2004 au fost aplicate 4 penalităţi pentru depăşirea concentraţiilor indicatorilor admişi conform Autorizaţia de gospodărirea apelor. Încălcarea dispoziţiilor Legii Apelor Nr. 107/1996 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz..

26

3. 2. Starea apelor de suprafaţă 3.2.1. Starea râurilor interioare Datele referitor la calitatea apelor de suprafaţă au fost furnizate lunar de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Aceste date ne dau informaţii despre depăşirile indicatorilor faţă de valoarea admisă pentru cat.I de calitate a apelor de suprafaţă. Au fost prelucrate rezultatele analizelor la fluxul lent, fluxul informaţional rapid zilnic şi fluxul informaţional rapid săptămânal. Prelevările de probe s-au efectuat la: - Secţiuni de ordin I : -Secţiunea Micfalău -pe cursul Râului Olt -Secţiunea Ilieni - pe cursul Râului Olt -Secţiunea Araci - pe cursului Râului Olt -Secţiunea Tinoasa - pe cursul Râului Negru -Secţiunea Chichiş - pe cursul Râului Negru - Secţiuni de ordin II: -Secţiunea pr. Vârghiş la Vârghiş -Secţiunea pr. Covasna la Boroşneu Mare -Secţiunea pr. Baraolt la Baraolt -Secţiunea pr. Caşin la Ruseni

În graficele următoare sunt prezentate mediile depăşirilor pe anul 2004, faţă de cat.I de calitate.

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

mg/l

CC

OM

n

CC

OC

r

CB

O5

NH

4

NO

2

NO

3

N-t

ot

o-f

osf.

Fenoli

R.Olt-Micfalău

R.Olt-Ilieni

R.Olt-Araci

Cursul de apă naturală - Râul Olt

Media depăşirilor pe anul 2004 faţă de cat.I de calitate

27

0

1

2

3

4

5

mg/l

CC

OM

n

CC

OC

r

CB

O5

NH

4

NO

2

NO

3

N-t

ot

o-f

osf.

Fenoli

R.N-Tinoasa

R.N-Chichiş

Cursul de apă- Râul Negru


0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

mg/l

CCOCr CBO5 NO2 N-tot Fenoli

Pr.Vârghiş

Pr.Covasna

Pr.Baraolt

Pr.Caşin

Cursuri de ape naturale


În general substanţele organice( exprimat prin CCOMn, CCOCr, CBO5 ) au prezentat valori mai ridicate în perioada de vară şi toamnă, acest fapt datorându-se în mare parte precipitaţiilor căzute în bazinul hidrografic al râului Olt, ce antrenează prin scurgerile de suprafaţă suspensii şi materii organice. Depăşirile la indicatorii fier total şi mangan se datoresc fondului natural existent. Graficele exprimă o uşoară tendinţă de creştere a numărului de indicatori depăşiţi în secţiunile ce caracterizează apele râului Olt la ieşirea acestuia din judeţul Covasna (Chichiş- secţiune ce exprimă calitativ

28

influenţa perimetrului cuprins de oraşele Tg.Secuiesc şi Covasna asupra Râului Negru, înainte de confluenţa acestuia cu râul Olt şi Araci-secţiune care exprimă de fapt cumulul poluanţilor cursurilor de apă, rezultaţi din activitatea economico-socială din judeţul Covasna). Din datele primite de la S.G.A. se poate observa că depăşirile la indicatorii amoniu, azotaţi, azotiţi persistă pe parcursul anului. O cauză probabilă poate fi ploile abundente căzute în această perioadă, care au determinat antrenarea îngrăşămintelor şi pesticidelor (folosite pe terenurile agricole) de pe versanţi în apele râurilor. O altă cauză posibilă poate fi evacuarea apelor uzate insuficient tratate în staţiile de epurare.

În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor

obţinute din prelevările de probe momentane din ape de suprafaţă. Valorile medii obţinute sunt reprezentate în următoarele grafice:

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

mg/l

PH Od CBO5 CCO-Mn NH4+


2004

R. Olt

R.Negru

R.Buzau

0,00

2,00

4,00

6,00

8,00

10,00

12,00

14,00

mg/l

Baraolt Casin Cormos Covasna Bisca Mare Virghis


2004

PH

Od

CBO5

CCO-Mn

NH4+

29

3.2.2. Starea lacurilor Lac Pădureni

Lacul Pădureni cu suprafaţa de 86 ha este lacul cu ceea mai mare suprafaţă din judeţ, la care evoluţia biomasei atât zoo- cât şi fitoplanctonice este specifică. Astfel la începutul anului, încărcarea cu nutrienţi este foarte mare (fosfor total 0,114 mg/l), aceasta scade treptat în concordanţă cu creşterea numărului şi biomasei de fitoplanctoni (care extrag din apă nutrienţii), fosforul atingând minimul la sfârşitul anului (0,011 mg/l). Cu degradarea în masă a biocenozei (pe timpul iernii) se aşteaptă o creştere explozivă a valorii fosforului total la începutul anului 2005.

E v o lu ţ ia v a lo r i i f o s f o r u lu i t o t a l p e lu n i - L a c u l P ă d u r e n i 2 0 0 4

0 , 1 1 4

0 , 0 7 4

0 , 0 3 5

0 , 0 1 5 0 , 0 1 10

0 , 0 2

0 , 0 4

0 , 0 6

0 , 0 8

0 , 1

0 , 1 2

A P R IL IE IU N IE IU L IE S E P T . N O V .

L u n i

Fo

sfor total

(m

g/l)

F o s fo r

E v o l u t i a f i t o b i o m a s e i - L a c P a d u r e n i 2 0 0 4

0

1 0

2 0

3 0

4 0

a p r i u n i e i u l i e s e p t n o i

În luna septembrie odată cu înflorirea apei, se observă o scădere bruscă a valorii indicelui de curăţenie 33,42%, care atrage minimul de oxigen dizolvat şi maxima de CCOMn, apa lacului având ceea mai slabă calitate în perioada aceasta. Fenomenul apare treptat, primele semne se arată din luna iulie, atingând maxima în septembrie, şi revenind brusc la valorile normale (asemănăntoare primelor luni) în noiembrie.

30

E v o l u ţ i a v a l o r i i o x i g e n u l u i d i z o l v a t p e l u n i - L a c u l P ă d u r e n i

2 0 0 4

9 , 0 67 , 5 2

9 , 2 6

7

1 0 , 0 5

0

2

4

6

8

1 0

1 2


L u n i

Oxig

.

O x i g . d i z .

E v o l u ţ i a v a l o r i i C C O M n - u l u i p e l u n i - L a c u l P ă d u r e n i 2 0 0 4

3 , 7 4 3 , 5 1 3 , 4 1

1 0 , 2 9

3 , 6 6

0

2

4

6

8

1 0

1 2


L u n i

CC

OM

n(m

g O

2/l)

C C O M n

E v o l u ţ i a v a l o r i i C % - L a c u l P ă d u r e n i 2 0 0 4

9 7 , 6 8 9 5 , 0 58 2 , 5 3

3 3 , 4 2

8 7 , 1 7

0

2 0

4 0

6 0

8 0

1 0 0

1 2 0

A P R IL IE IU N IE IU L IE S E P T N O V .

L u n i

C C %

Lacul din punct de vedere al nutrienţilor este eutrof spre mezotrof, din punct de vedere a biomasei trece prin toate fazele de trofie pe parcursul anului 2004.

31

3.3.Starea apelor subterane

Concentraţii de nitraţi în apele subterane

În urma investigărilor de laborator efectuate din apele brute, de către Direcţia de Sănătate Publică, ale instalaţiilor urbane şi rurale din judeţ precum şi din sursele de apă minerală, s-a constatat că aceste surse se încadrează 100% în limitele STAS 1342/91 privind concentraţia de nitraţi (sub 45 mg/dm3).

Problema majoră în privinţa prezenţei nitraţilor peste limitele de admisibilitate în judeţul nostru o constituie apele provenite din fântânile publice şi individuale.

Din totalul probelor de apă recoltate din aceste surse numai 53,90% se încadrează în limita de admisibilitate (sub 45 mg-dm3).

Cele mai afectate localităţi în privinţa concentraţiei de nitraţi sunt următoarele: Aita Mare, Sânzieni, Catalina, Moacşa, Hăghig, Chichiş, Belin, Brateş, Cernat, Boroşneu.

Având în vedere situaţia prezentată mai sus, pentru prevenirea îmbolnăvirilor generate de consumul apei din fântâni publice sau individuale, D.S.P. a recomandat întroducerea în mediul rural a aprovizionării cu apă potabilă prin sistem centralizat şi reţea de canalizare.

În datele furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor, sunt prezentate caracteristicile forajelor din pânza freatică prin valori care reprezintă depăşirile faţă de concentraţia maximă admisă din Legea 458/2002. Aceste valori se regăsesc în următoarele grafice:

NH4 Fe Oxidab. Mn

Ghidfalau F4

Ghidfalau F5

Ilieni F1

Ilieni F2

0.23

8.32

1.64

3.84

0.08

2.88

7.82

0.05

4.03

0.220

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Caracteristicile forajelor din pânza freatică, anul 2004

Ghidfalau F4

Ghidfalau F5

Ilieni F1

Ilieni F2

32

NH4Fe

Oxidab.Mn

Ozun F4

Ozun F5

Ozun F6

Ozun F7

0.37 0.360.08

0.8

7.11

0.660.850.78

6.74

0.530.38

0

1

2

3

4

5

6

7

8


Ozun F4

Ozun F5

Ozun F6

Ozun F7

NO3 Oxidab. Fe Mn

Martineni F4

Martineni F6

Reci F1

22

1.70.05

47.8

0.81

72.53

0.080

10

20

30

40

50

60

70

80


Martineni F4

Martineni F6

Reci F1

Pe baza datelor prezentate se poate observa că forajele în general sunt caracterizate prin depăşiri faţă de limita maximă admisibilă la indicatorii fier total şi mangan. În cazul forajelor din Martineni este depăşit şi indicatorul azotaţi.

33

Evaluarea apelor de suprafaţă din incinta Rezervaţiei Naturale Reci -2004

În luna mai şi septembrie 2004, s-au efectuat câte cinci analize în rezervaţia Reci, în ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă. Probele au fost luate din doua bălţi din incinta rezervaţiei, o baltă şi două tăieri de cot de la marginea rezervaţiei.

S-au urmărit indicatori fizico-chimici din care menţionăm: pH, CCOMn, CBO5, P total, oxigen dizolvat, etc. şi biologici legate de bonitatea apei şi de gradul de eutrofizare ( în total 18 indicatori) a lacului. În luna mai bălţile din rezervaţie au avut o biocenoză bine formată, echilibrată şi cugradul de curăţenie destul de mare 92% respectiv 92,3%. S-a observat însă aciditatea ridicată a apelor (6,46 respectiv 5,59) care se datorează pH-lui scăzut al solului. În afara rezervaţiei bonitatea apei scăzuse treptat, în tăierile de cot gradul de curăţenie atingând valorile 62,5% respectiv 57,14%. În toate punctele de prelevare fosforul total atingea valori peste 0,03 mgP/l, încadrându-se în zona eutrofă. (vezi tabelul nr.1) Tabel nr.1

Nr.punct. Apa stătătoare

Localitate CCOMn Bonitatea apei Grad de eutrofizare

1 Baltă Rez. Reci 46,88 ß-mezosaprobă eutrof

2 Baltă Rez. Reci 18,44 ß-mezosaprobă eutrof

3 Baltă Loc. Reci 14,6 ß-mezosaprobă eutrof

4 Tăiere de cot

Comalău 6,22 ß--mezosaprobă eutrof

5 Tăiere de cot

Comalău 4,99 ß--mezosaprobă eutrof

În luna septembrie aceleaşi ape de suprafaţă prezentau biocenoză rudimentara, nivelul apei scăzut şi gradul de curăţenie destul de mic în comparaţie cu valorile măsurate în mai: 87.5% respectiv 25%. Acest fenomen se explică prin scăderea masei de apă, scăderea temperaturilor, şi în paralel, creşterea încărcării cu materii organice. În afara rezervaţiei, bonitatea apei îşi menţine în linii mari, valorile înregistrate la începutul anului. În tăierile de cot gradul de curăţenie atingând valorile 70,83% respectiv 87.5%. Fenomenul se explică prin faptul că în tăierile de cot masa de apă este mult mai mare, biocenoza fiind mult mai stabilă, nefiind expusă schimbărilor bruşte a facorilor de mediu.

În toate punctele de prelevare fosforul total atinge valori peste 0,03 mgP/l, încadrându-se în zona eutrofă. La acest indicator nu s-a observat o modificare semnificativă în evoluţia stării bălţilor. (vezi tabelul nr.2)

34

Tabel Nr.2

Nr.crt.

Apa stătătoare

Localitate

CCOMn Bonitatea apei Grad de eutrofizare

1 Baltă Rez. Reci

104.20 ß-mezosaprobă eutrof

2 Baltă Rez. Reci

19.86 -mezosaprobă eutrof

3 Baltă Loc. Reci 28.37 ß-mezosaprobă eutrof

4 Tăiere de cot Comalău 12.29 ß-mezosaprobă eutrof

5 Tăiere de cot Comalău 8.25 ß-mezosaprobă eutrof

Însă menţionăm creşterea încărcării cu materii organice a masei de apă (vezi

graf. nr.3), cât şi scăderea valorii oxigenului dizolvat (vezi graf. nr.4), în comparaţie cu luna mai, ceea ce ne indică faptul, că suprafeţele de apă, mai ales cele din incinta rezervaţiei, sunt foarte sensibile la lipsa precipitaţiilor, la schimbările de temperatură, reacţionând prompt şi puternic, la cele mai mici variaţii de factori. Graf. nr.3 Graf.nr.4

Evolutia valorii CCOMn

46.88

18.4414.6

6.22 4.99

104.2

28.37

12.29

19.86

8.25

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5

Puncte de prelevare

mg

O / m

l

mai septembrie

Evolutia oxigenului dizolvat

9,07

9,92

7,3

9,46

5,61

4,314,63

3,37

8,39

3,21

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5

Punct de prelevare

mg

/l

mai septembrie

35

3.4. Situaţia apelor uzate

3.4.1. Surse majore si grad de poluare

Pe parcursul anului 2004, caracteristicile calitative de evacuare ale apelor la

anumite obiective economice mari, au fost necorespunzătoare. S-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de poluare fizico-chimici la suspensii, amoniu, substanţe organice. Aceasta se datorează unei exploatări necorespunzătoare a echipamentelor existenţe, dar în aceeaşi măsură şi a incapacităţii unităţilor cu pondere însemnată în poluare, de a efectua retehnologizările necesare.

Cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu au fost substanţele organice, amoniul, precum şi substanţele derivate acestora, specifice proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere.

Cel mai important poluator al apelor din judeţ este SC ROMSUIN PERIŞ - FILIALA LEŢ, ce deversează apele uzate în Râul Negru .

Se constată depăşiri foarte mari la indicatorii substanţe organice, amoniu, materii în suspensie. Deşi s-au realizat investiţii în domeniul epurării apelor uzate, valorile ce caracterizează calitatea acestor ape evacuate indică o impurificare constantă, foarte puternică. Potrivit datelor primite de la SGA, incepând din luna septembrie 2003 s-au modificat valorile indicatorilor de calitate la apele uzate evacuate de la staţia de epurare, conform Protocolului de Parteneriat încheiat între MAPM şi MAAP nr.378/1355/2002, privind acordarea de derogări de la HG 188/2002 la complexele zootehnice. Limitele admise prin protocol sunt următoarele: suspensii - 244 mg/l; rezidiu filtrabil- 2100 mg/l; CBO5- 488 mg/l; CCO-Mn -748 mg/l; amoniu -750 mg/l. Faţă de aceste limite admise se constată depăşiri la indicatorul suspensii.

SC AMYLUM TÂRGU SECUIESC S.A. deversează ape uzate încărcate cu suspensii, materii organice şi amoniu în bazinul Râului Negru .

SC SPIRT - AMIDON OZUN S.A. are depăşiri semnificative doar în cazul indicatorilor amoniu. Apele uzate sunt deversate în Râul Negru . Staţiile de epurare orăşeneşti au funcţionat în general necorespunzător. Analizele lunare arată că indicatorul amoniu este permanent depăşit faţă de valoarea admisă la toate staţiile de epurare. Probleme curente ce se constată în exploatarea instalaţiilor de purificare a apei, sunt legate de lipsa reactivilor, neefectuarea întreţinerilor curente, defecţiuni tehnice produse şi neremediate la timp, precum şi uzura fizică avansată.

În tabelul de mai jos, sunt prezentate rezultatul analizelor, efectuate de către

S.G.A Sf. Gheorghe, de la cele mai importante staţii de epurare din judeţ.

36

Unitatea

Localitate

Luna prelevării

probei

PH

CBO5

CCO-Mn

Susp

Rez.F

NH4+

CONCENTRATIA MAXIMA ADMISIBILA 6.5-8.5 20 mg/l 40 mg/l 60 mg/ 2000mg/l 2 mg/l

ROMSUIN

LEŢ

Ianuarie 7.48 382.42 449.46 980 1075 460.5

Februarie 7.5 165.71 194.24 572 818 170.2

Martie 7.38 837 964.16 1515 797 240.6

Aprilie 7.31 277.95 289.23 1006 904 243

Mai 7.2 740.46 806.91 1579 945 617.4

Iunie 7.24 751.63 763.52 1430 1403 404.6

Iulie 7.29 407.56 401.45 2367 1692 389.2

August 7.56 373.9 384.4 328 1338 1140.6

Septembrie 8.01 308 397.47 940 1322 346.8

Octombrie 8.01 124.58 111.19 390 475 95.6

Noiembrie 7.53 183.95 196.7 480 623 317.9

Decembrie 7.53 183.95 196.7 480 623 317.9

GOS-COM

BARAOLT

Ianuarie 7.39 20.19 33.19 54.5 375 31.12

Februarie 7.24 22.81 32.63 81.5 457 28.73

Martie 6.94 42.5 51.73 81.5 383 32.09

Aprilie 4.42 302.16 245.55 159 429 25.07

Mai 6.96 39.47 42.82 59.5 456 35.73

Iunie 4.02 293.6 323.3 1309 1177 30.08

Iulie 5.87 51.36 49.59 159.5 574 45.92

August 4.31 130.8 151.84 233 1456 4.134

Septembrie 4.11 419.14 285.9 242 1083 43.77

Octombrie 3.82 583.39 438.12 255 1329 30.37

Noiembrie 4.14 179.5 196.92 135 1443.5 30.37

Decembrie 3.53 431.87 1282.2 634 1026 84

GOS-COM

COVASNA

Ianuarie 7.29 5.72 6.62 45.5 309 12.93

Februarie 7.08 14.78 14.92 25 442 21.53

Martie 7.45 12.12 14.77 52 378 17.57

Aprilie 7.3 8.78 18.15 51 328 17.4

Mai 7.36 10.07 12.97 52.5 379 20.17

Iunie 7.2 22.5 27.94 56.5 376 20.47

Iulie 7.08 29.1 46.9 133.5 440 19.25

August 7.22 21.85 27.51 33 511 19.07

Septembrie 7.65 9.8 12.73 67 447 17.14

Octombrie 7.44 27.83 24.69 70 665 20.05

Noiembrie 7.66 12.79 13.88 69.5 366 18.14

Decembrie 7.09 6.22 14.87 22.5 229 17.65

GOS-COM

SF.GHEORGHE

Ianuarie 7.95 18.52 20.54 53 640 40.45

Februarie 7.96 15.97 16.47 36 674 36.64

Martie 7.9 20.43 28.87 61.5 718 39.36

Aprilie 7.84 34.06 35.57 61.5 779 40.25

Mai 8.07 17.6 47.72 82 668 13.94

Iunie 8 22.69 27.94 45.5 838 29.28

Iulie 7.77 34.43 24.24 41 771 21.76

August 7.87 17.07 25.22 42 793 26.04

Septembrie 8.1 30.92 33.41 91 793 27.97

Octombrie 8.03 39.87 37.39 58 891 36.92

Noiembrie 7.74 48.36 33.73 53 847 9.46

Decembrie 7.91 23.53 21.35 30 627 44.87

GOS-COM

TG.SECUIESC

Ianuarie 7.81 40 46.6 185.5 661 44.15

Februarie 7.97 24.4 28 57.5 719 41.09

Martie 8.75 25 34.5 109 727 40.53

Aprilie 8.12 34.6 34 51 819 24.87

Mai 7.92 18.2 65.13 115.5 809 41.12

Iunie 7.84 15.7 25.6 58.5 568 30.14

Iulie 8.49 26.7 29 51.5 415 30.82

37

ST.1 August 8.41 18.5 22.8 28 881 32.02

Septembrie 8.31 29.17 29.45 43 824 34.71

Octombrie 7.71 38.2 39 73.5 755 40.44

Noiembrie 7.57 46.01 54.88 111.5 792 37.12

Decembrie 8.14 63.29 51.66 180 857 71.12

GOS-COM ST.2

TG.SECUIESC

Ianuarie 7.94 21.73 22.11 13.5 894 24.09

Februarie 7.98 12.34 13.99 29 746 16.8

Martie 8.55 28.5 36.12 66 900 29.63

Aprilie 8.19 8.45 15.66 38 786 8.34

Mai 8.16 11.84 41.34 92.5 646 14.8

Iunie 7.98 3.88 11.18 24.5 838 18.65

Iulie 7.99 7.95 11.28 26.5 655 11.95

August 7.96 8.1 9.61 32 749 16.6

Septembrie 8.18 6.26 18.35 23 765 21.63

Octombrie 8.2 11.1 13.9 42 701 18.5

Noiembrie 8.21 19.79 20.98 85.5 649 15.89

Decembrie 8.4 22.19 19.63 50.5 761 23.82

SC SPIRT

AMIDON SA

OZUN

Martie 7.66 25.65 26.06 41 700 7.3

Aprilie 7.78 13.58 23.6 47 462 33.63

Mai 9.28 8.3 14.24 22.5 434 11.86

Iunie 9.95 13.44 27.16 37.6 408 2.44

Iulie 9.95 13.44 27.16 37.6 408 2.44

August 7.39 29.11 30.67 38 576 18.67

Septembrie 7.54 37.5 43.71 91 917 68.04

Octombrie 7.61 37.47 40.15 42.5 644 71.42

Noiembrie 7.77 50.64 58.1 223 574 38.32

Decembrie 7.69 35.68 31.64 42 634 34.3

SC AMYLUM

SA

TG.SECUIESC

Ianuarie 7.99 70.5 74.2 319.5 1014 19.58

Februarie 8.11 19.94 26.42 19 790 25.57

Aprilie 8.2 41.52 43.53 83 1396 0.749

Mai 8.39 17.41 45.33 69 922 1.403

Iunie 8.11 14.98 31.09 84 809 0.578

August 7.91 8.86 22.78 20 1154 1.371

Septembrie 8.15 4.35 11.77 31 10.76 0.916

Octombrie 8.23 4.71 16.85 34 1589 1.406

Cu roşu, sunt indicate valorile mai mari comparativ cu concentraţia admisă,

evidenţa datelor oferind o ierarhizare a indicatorilor cel mai frecvent depăşiţi. Din tabel rezultă că amoniul este indicatorul cel mai frecvent depăşit, după care urmează suspensiile, CCO-Mn şi CBO5. Unitatea cea mai poluatoare este complexul de porcine de la Leţ

38

3.4.3 Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale În anul 2004 s-au efectuat analize la toate staţiile de epurare a apei din judeî: Sfântu Gheorghe, Covasna, Baraolt, Întorsura

Buzăului, Târgu Secuiesc Veche si Nouă. Analizele constau din determinarea a 11 indicatori dintre care cele mai importante sunt: pH, conductivitate, CCOMn, Indice de curatenie si de impuritate , zona saproba (bonitatea apei)

Probele au fost analizate comparativ, luând mostră din apa de intrare si după trecerea acestuia prin sistem din apa de iesire. Analizele şi rezultatele acestora sunt prezentate sumar în tabelul de mai jos.

Localitate

Calitatea apei la ieşire (februarie)

Calitatea apei la ieşire (martie)

Calitatea apei la ieşire (mai)

Calitatea apei la ieşire (iulie)

Calitatea apei la ieşire (august)

Calitatea apei la ieşire (septembrie)

Calitatea apei la ieşire (noiembrie)

CCOMn Zona

saprobă CCOMn

Zona saprobă

CCOMn Zona

saproba CCOMn

Zona saprobă

CCOMn Zona

saprobă CCOMn

Zona saprobă

CCOMn Zona

saprobă

Sfântu Gheor-

ghe

20.63 αβ-

mezo-saproba

27.67 α-poli-

saproba 25.39

αβ-mezo-

saproba 27.77

αβ-mezo-

saproba 18.20

αβ-mezo-

saproba -

αβ-mezo-

saproba 32.66

αβ-mezo-

saproba

Covas-na

17.67 αβ-

mezo-saproba

22.68 β-mezo-saproba

52.59 Poli-

saproba 16.31

αβ-mezo-

saproba 22.06

α-mezo-saproba

9.97 αβ-

mezo-saproba


Târgu Secu-iesc

Veche

39.2 α-mezo-saproba

30.74 Poli-

saproba 106.82

α-mezo-saproba

106.82 α-poli-

saproba 29.79

α-mezo-saproba

10.74 αβ-

mezo-saproba


Târgu Secu-iesc

Nouă

19.98 αβ-

mezo-saproba


13.00 α-poli-

saproba 15.54

αβ-mezo-

saproba 13.56

β-mezo-saproba

15.54 αβ-

mezo-saproba

20.77 αβ-

mezo-saproba

Baraolt



926.28 polisapr

oba 104.17

polisaproba

352.07 Poli-

saproba 89.81

α-poli-saproba

109.75 Poli-

saproba

Înt.Buz.



26.17 αβ-

mezo-saproba

20.13 α-mezo-

poli saproba

22.84 α-

mezosaproba

- αβ-

mezo-saproba

17.60 αβ-

mezo-saproba

39

CAPITOLUL 5.STAREA SOLULUI

5.1. Calitatea solurilor

SITUAŢIA TERENURILOR DEGRADATE EXISTENTE LA NIVELUL JUDEŢULUI COVASNA

Pe teritoriul judetului Covasna se gasesc o gama variata de soluri , aceasta diversitate rezultînd din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, formele de relief , factori ,hidrogeologici, hidrologici precum si cei topoclimatici,.

Astfel la o altitudine de peste 1500m , sub padurile de molid se intilnesc solurile montane brune podzolice , care se caracterizeaza printr-o aciditate ridicata si un continut mare de materie organica. O alta categorie de soluri o reprezinta solurile brune si brune acide de padure- acestea avind o răspîdire mai mare in munţii Baraolt, dar apar insular si în munţii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Aceste soluri s-au format in condiţiile unui climat rece si umed , sub paduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie diferentiată solurilor din această grupă , astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată intilnim soluri brune acide , in timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente.

Cea ma mare extindere pe judet o reprezinta solurile brune si argiloiluviale

podzolice , aceste soluri le intilnim în special pe culmile largi si joase , precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soulri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acopera în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului, si Rîului Negru., ele fiind caracteristice etajului de pădure in care predomină stejarul, gorunul si uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sînt folosite pentru culturi de cartof, secară, orz ,ovăz , pajişti şi fîneţe naturale.

O alta categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile ,

care se intîlnesc îndeosebi in jurul oraşului Tîrgu Secuiesc, Cîmpu Frumos.Aceste soluri se caracterizează printr -un continut ridicat de humus şi de substanţe nutritive,fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahar, cartofi, si plante furajere.

Partea cea ma joasă a judetului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele

soluri gleice, humico gleice si turbele eutrofe , acestea prezinta un grad redus de fertilitate si un exces de umiditate in special in perioadele ploioase ale anului, de aceea sînt utilizate in special pentru păşuni şi fîneţe.

Un alt tip de soluri , întîlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18km2, în apropierea

localitaţii Reci o repreyinta nisipurile nesolificate , menţionate în literatura de specialitate de “Dunele de la Reci “. Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini,mesteceni iar pe supafeţe relativ restrînse se cultiva cartoful si secara.

40

5.1.1- REPARTITIA SOLURILOR PE CATEGORII DE FOLOSINTA Judetul Covasna detine o suprafaţă totalã de 370.980 ha, teren din care 188.416

ha o reprezintă terenurile agricole,166.342 ha reprezinta pădurile , iar suprafaţa de 184,564ha o reprezintă terenurile neagricole.

Din suprafata totalã agricolã a judeţului, 86.331ha constituie teren arabil ,

65009ha pãsuni, 33814 fîneaţă si livez i 1262 ha.zi ,conform tabelului de mai jos .

41

Categorii de terenuri

Suprafeţe (ha)

Arabil Pasuni Finete Vii Livezi Total agricol

Paduri Ape Drumuri, cai ferate

Curti, constructii.

Neproductiv Total neagricol

Total general

86331 65009 33814 - 1262 186416 116342 3266 5009 9042 912 184564 370980

5.1.2.-REPARTITIA TERENURILOR PE CLASE DE PRETABILITATE

Cea mai mare suprafată de teren arabil corespunde clasei a III-a de calitate 35.825 Ha., urmatã de clasele a II-a si a IV- a de calitate cu o suprafaţă de 24.243 Ha., respectiv - 23.069 Ha., fapt specific zonelor cu relief diversificat - în care predominã formele de deal si munte. La pãsuni si fîneţe din total., ponderea o detin terenurile încadrate în clasa a-III-a de calitate cuz o suprafaţă de 46.873 Ha., urmate de clasa a-IV-a de calitate cu o suprafaţă de 34.195 Ha., clasa a-II-a de calitate cu o suprafata de 9098 Ha , clasa a -V –a cu 7343 Ha si clasa a-I –a de calitate cu o suprafaţă de 1325 Ha. Clasa medie de calitate este III (situaţie prezentată în tabelele anexă). Terenurile arabile din judetul Covasna prezintã un grad ridicat de favorabilitate pentru cultura cerealelor de toamnã , cartofi , sfeclã de zahãr si plante furajere,acest fapt , ca şi aplicarea unor tehnologii adecvate ,constînd in lucrări agrotehnice, lucrări intreţinere si fertilizare,a contribuit la obţinerea unor producţii mari.Problemele cu care s-au confruntat producatorii agricoli au fost in special lipsa precipitatiilor si implicit a apei din sol. In judetul Covasna exista doar 3 sisteme de irigatii prin aspersiune –Cimp Frumos ,Brates, Moacsa Padureni, cu o suprfata totala de 4789 ha.Din aceste 3 sisteme , functional este doar sistemul Cimpu Frumos , in anul 2004 irigîndu-se doar 490ha. 5.1.3.PRINCIPALELE RESTRICTII ALE CALITATII SOLURILOR La nivelul judetului Covasna o parte din suprafata arabila este supusa unor restrictii in cece ce priveste utilizarea acestora. Principala restrictie o constituie zonele de ptotectie sanitara aflate in jurul puturilor de alimentare cu apa potabila. A orasele cit si a celorllte localitati din judet. Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara pot fi exploatate de catre detinatorii acestora pentru orice culturi agricole , insa ete interzisa utilizarea ingrasamintelor chimice a substantelor fitofarmaceutice, a irigarii cu ape uzate si a depozitarii deseurilor.

42

Avind in vedere cerintele tot mai mari pe piata de produse alimenatre ecologice multi agricultori diin zona sint interesati in obtinerea de produse agicole ecologice , in special legume si fructe, ceee ce presupune o tehnologie agricola speciala cu respectarea principiilor productiei ecologice si cu interzicerea utilizarii de fertilizatori chimici si a produselor fitosanitare. O alta categorie de soluri care sunt supuse unor anumite restrictii la utilizare ar terenurile cu o panta mare sau cele supuse procesului de eroziune , unde mai intaii ar trebui sa se faca invistii prinind stoparea acestui fenomen.Din informatiile primite , pe teritoriul judetului in ultimul an nu s-au executat lucrari de CES. 5.1.4. Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilor

TERENURI DEGRADATE PRIN EXPLOATĂRI MINIERE DE (CĂRBUNE) DE

SUPRAFAŢĂ. MĂSURI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ ZĂCĂMÂNTUL DE LIGNIT CĂPENI - BARAOLT

Zăcământul de lignit din zona Căpeni - Baraolt este situat în depresiunea

intramontană a Ţării Bârsei. Morfologia regiunii are aspect colinar, bazinul carbonifer fiind străbătut de râul Olt şi de pârâurile Cormoş, Baraolt, Vârghiş şi Bodoş.

Zona bazinului carbonifer Căpeni – Baraolt face parte din depresiunea Baraolt, deosebindu-se 2 tipuri de relief : zona colinară care ocupă cca. 4/5 din suprafaţa perimetrului, în special pe rama bazinului cu altitudini între 500 – 650 m şi şesul aluvionar reprezentat prin luncile şi terasele pârâurilor Cormoş,Vârghiş, Bodoş şi Baraolt. Asimetric, relieful din cadrul perimetrelor menţionate se situează între cotele + 460 m şi + 600 m.

Solurile din zonă sunt reprezentate de soluri podzolice (silvestre) care ocupă

formele de relief mai înalt şi solurile de luncă sub forma unor fâşii în lungul pârâurilor. Grosimea stratului de sol fertil este cuprinsă între 10 – 40 cm, în funcţie de panta terenului, gradul de eroziune.

În ansamblu, regiunea constituie un bazin hidrogeologic de mari dimensiuni, cu acviferitate ridicată(prezenţa nisipurilor şi a aglomeratelor vulcanice în alcătuirea litologică a formaţiunilor pliocene şi cuaternare), cu aflux din zonele permeabile ale fundamentului, aflux însoţit de emanaţii de CO2 şi CH4. Grosimea orizonturilor acvifere freatice este de 5 –6 m iar nivelul şi adâncimea pânzei freatice este NH=1,75 m – 2,3 m.

Climatologic, clima se caracterizează printr-o temperatură multianuală a aerului de

+8 grade C cu minimele ajungând la – 38 grade C, iar maximele până la + 34 grade C. Regimul de precipitaţii este abundent având o valoare medie de 657,7 mm/an.

Viteza medie a vântului este de 1,3 m/s lunar ; numărul anual de zile cu vânt mai mare de 11 m/s este de 7,1 lunar.

Vegetaţia este reprezentată în general de pădure de fag şi stejar iar în zonele mai

înalte conifere şi fag.

43

Fauna – pentru pădurile de foioase, specifice sunt mistreţul şi viezurele precum şi unele animale de pradă ca lupul, vulpea şi animale pătrunse fie din silvostepă (iepurele) fie din etajul coniferelor (căprioara, veveriţa). Se adaugă o mare varietate de păsări : ciocănitoarea, cinteza, etc. Fauna acvatică este caracteristică altitudinilor mijlocii : clean, mreană, etc.

Zăcământul de lignit Căpeni - Baraolt este exploatat atât prin lucrări miniere în subteran cât şi prin lucrări miniere la zi. Exploatarea minieră la zi (de suprafaţă) s-a realizat în 3 perimetre miniere : Bodoş, Racoş şi Vârghiş. Aceste obiective miniere au aparţinut de S.N.C. Ploieşti – Exploatarea Minieră Căpeni – Baraolt. În prezent numai 2 cariere sunt active : cariera Racoş – Sud şi cariera Bodoş. În cariera Vârghiş activitatea a fost sistată şi în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1997 şi Legea nr.40/1998 privind unele măsuri de conservare şi închidere a minelor, aceasta a fost închisă.

1. Cariera Bodoş – este amplasată la V de localitatea Bodoş, la cca. 3 km de aceasta. Suprafaţa ocupată de carieră şi obiectivele de suprafaţă aferente este de 85,6 ha. Exploatarea lignitului în cariera Bodoş duce la modificări semnificative asupra solului, faunei şi florei, cu implicaţii majore asupra microreliefului.Ca urmare a proceselor tehnologice desfăşurate în acest sector s-a constatat modificarea înălţimii dealului.

Suprafeţele de teren afectate de exploatare sunt: teren agricol – 79,6 ha din care halda de steril exterioară carierei ocupă 12 ha; teren silvic – 6,6 ha.

Pentru acest obiectiv, prin programul de conformare, A.P.M. Sf.Gheorghe a impus realizarea, printre altele, a următoarelor măsuri :

- mărirea coeficientului de stabilitate pentru versantul depozitului de steril din zona sudică prin amenajarea unei trepte intermediare de înfrăţire cu treptele existente ( S= 5 ha). - stăvilirea fenomenului de alunecare iniţiat în zona nord –vestică a haldei de steril (S=8 ha) - amenajarea taluzului pe latura vestică a carierei, popularea teraselor cu plantaţii silvice (S= 5 ha) 2. Cariera Racoş Sud – este amplasată la N-V de localitatea Racoş. Prin

amplasarea carierei şi a incintelor tehnice a avut loc decopertarea unor mase de sol fertil şi roci care au produs modificări semnificative asupra solului. Astfel, cariera se întinde pe o suprafaţă de 36 ha, incinta tehnică pe 1 ha iar halda exterioară ocupă 6 ha.

Pentru acest obiectiv, prin programul de conformare, A.P.M. – Sf. Gheorghe a impus urmatoarele lucrari :

- redarea partiala in circuitul agricol a halzii interioare de steril, situata in partea sud – vestica a carierei, S = 20 ha ( nivelarea suprafetei, depunerea de sol fertil intr-un strat uniform, insamantare cu erbacee ).

3. Cariera Vârghiş – este amplasată la 1 km S-V de localitatea Vârghiş.În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1997 şi Legea nr.40/1998 privind unele măsuri de conservare şi închidere a minelor, acest obiectiv a fost închis.

44

În anul 2000, în conformitate cu prevederile Legii protecţiei Mediului nr.137/1995, S.N.C. Ploieşti a înaintat la A.P.M. Sf.Gheorghe « Bilanţul de mediu la încetarea activităţii » precum şi « Programul de reconstrucţie ecologică ». Conform « Bilanţului de mediu », suprafaţa carierei în momentul sistării activităţii era de 69,95 ha din care 57,45 ha afectate de cariera propriu – zisă, 7,34 ha afectate de haldă, o,05 ha afectate de incinta carierei, 1,43 ha afectate de drumuri şi 3,67 ha afectate de lacuri, canale.

Exploatarea zăcământului Vârghiş a presupus ample lucrări de decopertare a materialului steril. În medie, din 1991, pentru a extrage un mc de lignit au fost excavaţi 10 mc de material steril.

Lucrările de extracţie a cărbunelui au modificat radical morfologia terenului în perimetrul de exploatare. Prin amenajarea exploatării cota terenului a fost coborâtă în unele locuri cu 30 m. Această situaţie a schimbat echilibrul natural al versanţilor şi a dus la modificări morfologice indirecte prin prăbuşiri şi alunecări de teren.

Pentru refacerea echilibrului ecologic al zonei afectate sunt necesare lucrări de refacere a echilibrului versanţilor şi înlăturarea eroziunii suprafeţelor prin torenţialitate şi pluviodenudare. Lucrările de reconstrucţie ecologică necesare în zonă sunt :

- amenajarea malurilor lacurilor pentru a împiedica prăbuşirea acestora (L=500 m) , fixarea prin plantaţii cu sălcii - amenajarea terenurilor afectate de alunecări prin terasări, drenaje şi împăduriri (S=20 ha) - amenajarea haldelor de steril prin profilare – nivelare şi înierbare (S= 24 ha) PERIMETRUL MINIER SF.GHEORGHE – CALNIC – GHIDFALĂU

Zăcământul de lignit este situat în extremitatea sudică a depresiunii Bârsei, formaţiunile litologice fiind constituite din depozite de molasă cu cărbuni de vârstă pliocen –pleistocenă care stau peste depozite de fliş cretacic. Zăcământul a fost exploatat prin lucrări miniere de suprafaţă în cariera Sf.Gheorghe care ocupă o suprafaţă totală de 298,5 ha şi este amplasată la cca. 6 km N de municipiul Sf.Gheorghe, între localităţile Valea Crişului la N şi Arcuş la S, pe versantul estic al munţilor Baraolt, în zona în care se face trecerea de la relieful colinar la şesul aluvionar şi de terase al râului Olt.

Solurile din zonă au caracteristici diferite, funcţie de relief, pantă şi gradul de

eroziune a terenului, altitudine, reţeaua hidrografică,etc. Astfel, pe formele mai înalte de relief ponderea o au podzolurile urmând solurile aluvionare şi de luncă.

În zonă, terenurile sunt ocupate în general cu plantaţii de pomi fructiferi,culturi de cereale, dar se întâlnesc şi zone relativ întinse cu păşuni şi fâneţuri naturale. Grosimea medie a stratului vegetal este cuprinsă între 10 – 40 cm.

Reţeaua hidrografică din zonă este reprezentată de pârâurile Valea Crişului,

Calnic,V.Porumbelor, V.Râpoasa, cu debite nepermannte, ce deversează în râul Olt, receptorul zonei.

Clima este influenţată predominant de masele de aer din vest şi se încadrează în

zona specific continental moderată cu ierni destul de aspre. Viteza medie lunară a vântului înregistrează valori de 1,8 – 3,9 m/s. Precipitaţiile

45

atmosferice înregistreză valori de 610 – 750 mm. Temperaturi medii anuale : +7grade C+16 grade C cu maxime de 18 –28 grade C şi minime de –20 – 5 grade C.

Flora şi fauna este caracteristică zonelor colinare, astfel, în zonele de deal, pe

lângă zonele acoperite cu păduri de foioase se găsec păşuni,fâneşuri naturale a căror vegetaţie este reprezentată prin familiile de labiate, graminee, leguminoase, composite,etc. De-a lungul pârâurilor se găsesc păşuni şi o vegetaţie specifică zăvoaielor. Fauna este reprezentată prin păsări şi rozătoare, mai ales pe cursul văilor iar în zonele împădurite se întâlnesc izolat elemente caracteristice pădurilor.

Activitatea în cariera Sf.Gheorghe a fost sistată în anul 1994, aceasta dovedindu-

se nerentabilă economic. În baza Legii nr.40/1998 privind unele măsuri de conservare şi închidere a minelor, acest obiectiv a fost închis iar S.N.C. Ploieşti a înaintat la A.P.M. Sf.Gheorghe « Bilanţul de mediu la încetarea activităţii » precum şi « Programul de conformare » care cuprinde măsuri de refacere a calităţii mediului înconjurător. Conform « Bilanţului de mediu », exploatarea prin lucrări miniere la zi a stratelor de lignit în cariera Sf.Gheorghe a avut mai multe efecte negative asupra solului, după cum urmează :

1.Efecte datorate excavărilor la zi – exploatarea a dus la o schimbare morfologică

majoră a topografiei zonei prin apariţia unui spaţiu depresionar antropic cu o suprafaţă de cca. 95,4 ha şi o adâncime medie de 35 m. În tot acest spaţiu, evoluţia biotică şi abiotică a factorilor de mdiu a fost schimbată radical. Prin excavarea sterilului aflat deasupra stratelor de cărbune s-au creat în câmpul carierei adevărate dezechilibre tectonice care au dus la ridicarea unor blocuri geologice în partea centrală şi scufundarea altora în partea sudică. Pe lângă acest fenomen, exploatarea lignitului a dus la apariţia alunecărilor de teren pe o suprafaţă de cca.1 ha în partea nordică, la marginea intravilanului localităţii Valea Crişului. În partea sudică a carierei, la cca. 25 m de taluzul carierei au apărut fisuri specifice fazei de început a alunecărilor de teren.

2.Efecte datorate depozitării sterilului – sterilul rezultat în urma executării lucrărilor

de deschidere a zăcământului a fost depozitat în cadrul haldei Porumbele. Depozitul de steril a fost format de valea pârâului Porumbele şi ocupă o suprafaţă de 125,1 ha, utilizată în trecut ca păşune. Înfiinţarea acestui depozit a dus la îngreunarea scurgerilor apelor pluviale, creîndu-se astfel, în spaţiul limitrof haldei, 2 câmpuri lacustre cu suprafeţe de cca.3 ha în partea sudică a depozitului, respectiv 0,2 ha în partea nord – vestică. Existenţa excesului de apă în zona învecinată haldei pune în pericol stabilitatea acesteia.

3.Efecte datorate transportului cărbunelui şi sterilului – transportul s-a realizat prin

sisteme de benzi transportoare magistrale. Aceste amenajări au scos din circuit agricol o suprafaţă de 14 ha. Pentru transportul cărbunelui pe cale ferată la diverşi beneficiari s-au amenajat microincintele de expediţie Bodoc şi Ghidfalău. Amenajarea acestor spaţii de depozitare, selectare, expediţie, au scos din circuit agricol suprafeţe de cca. 14,2 ha(platforma CFR Ghidfalău ) şi 2,5 ha (staţia de expediţie Bodoc). În cadrul acestor incinte solul a fost afectat prin fundări, amenajări de platforme şi căi de acces.

4.Efecte datorate desecărilor – procesele de asecare intense au făcut să apară

fenomene de tasare prin subsidenţă. Deasemeni, asecarea poate avea influenţă asupra evoluţiei pedogenetice a zonei prin scăderea vitezei de formare a solurilor şi creşterea

46

eroziunii eoliene datorită variaţiilor mari ale regimului hidric din sol, pe suprafeţele neocupate de pădure.

5.Efecte datorate amenajării incintei – incinta tehnică a carierei ocupă o suprafaţă

de 25,9 ha. Amenajarea acesteia a dus la distrugerea solului prin excavări, nivelări, lucrări de fundare, căi de transport.

În incinta perimetrului minier sunt şi 2 depozite de sol fertil rezultate din

decopertare, unul cu suprafaţa de 1,8 ha şi unul care ocupă 6,1 ha, având un volum estimat total de cca. 500.000 mc. Acesta va fi utilizat integral la reconstrucţia ecologică a zonei.

Lucrările de închidere şi reconstrucţie ecologică a zonei se vor executa conform proiectului înaintat la A.P.M. Sf.Gheorghe si a Acordului de mediu emis.

Reconstrucţia ecologică a zonei cuprinde următoarele lucrări :

- dezafectarea construcţiilor şi instalaţiilor din cadrul incintelor aferente carierei (demontarea utilajelor, structurilor metalice, distrugerea structurilor betonate) - amenajarea terenurilor afectate de exploatarea minieră şi redarea lor în circuitul productiv - S= cca. 300 ha (nivelarea terenului, stabilizarea taluzelor, efectuarea de studii pedologice, fertilizarea terenului pentru însămânţare, însămânţarea cu ierburi perene, plantare diverse specii de arbori) - construire depozit material neacceptat - monitorizarea pe o perioadă de 3 ani a evoluţiei amenajărilor realizate (urmărirea dinamicii terenului, a parametrilor hidrologici şi hidrochimici ai lacurilor de acumulare din cadrul carierei şi haldei de steril, a refacerii calităţii solului, a adaptării vegetaţiei)

CARIERA DE NISIP – ZOLTAN NORD

Din punct de vedere gemorfologic perimetrul de exploatare al carierei de nisip Zoltan – Ghidfalau se afla in partea de nord a bazinului Sf. Gheorghe, din depresiunea Tara Barsei. Principalul curs de apa din zona este raul Olt.

Elementele morfologice caracteristice perimetrului sunt lunca si terasele raului Olt. Lunca raului Olt, constituita din depozite a luvionare are o latime de peste 2 km la sud de localitatea Ghidfalau.In limitele perimetrului de exploatare este bine dezvoltata terasa cu o latime de 10 – 15 m situata pe dreapta raului Olt. Altitudinea acestei terase scade de la nord la sud. Produsul minier exploatat este reprezentat de nisip andezitic cenusiu provenit din piroclastitele andeziticere sedimentate ale vulcanismului exploziv cuaternar din sudul M-tilor Harghita si a carui destinatie sunt constructia drumurilor, constructii civile si industriale.

47

Nisipul este inert din punct de vedere chimic, are PH neutru in solutie si nu prezinta radioactivitate.Continutul mediu de util , nisip sort 0 - 7 este de

90 .

Zacamantul este uscat si se gaseste deasupra nivelului hidrostatic, fapt ce permite exploatarea si in timpul iernii.

Restabilirea starii initiale , dupa exploatare, are in vedere redarea terenului ramas in urma exploatarii, la cel putin aceeasi clasa de fertilitate a terenului, respectiv clasa

a III – a.

In anul 2003 s-a redat in circutul agricol o suprafata de 41 155 mp iar in anul 2004 s-a redat in circuitul agricol o suprafata de 15 515 mp, prin urmatoarele lucrari de refacere a mediului :

- depunere de pamant pe berme si compactare - plantare de arbusti,lucrari de intretinere - lucrari in zona haldelor de steril ( amenajare suprafata halda,acoperire teren cu plasa,transport sol vegetal,fertilizare,insamantat iarba,intretinere)

CARIERA DE NISIP – OLTENI

Cariera de nisip – Olteni este amplasata in partea de sud a localitatii Olteni, jud. Covasna. Rezerva de nisip se afla la cca 350 m de malul drept al raului Olt, la cca. 25 m de calea ferata

C 400 Sf. Gheorghe – Mc. Ciuc si la cca. 25 m de axul D.N. 12 Sf. Gheorghe – Mc. Ciuc. Zacamantul de nisip din zona Olteni se lcalizeaza in partea nordica a depresiunii intramontane Sf. Gheorghe si constitue terasa inferioara a raului Olt. Depozitele de nisip sunt acoperite cu un strat de material steril alcatuit din argila prafoasa – nisipoasa cu o grosime de 3,4 m. Straturile de nisip cuprind intercalatii de pietris si fragmente de roci andezidice cu grosimi pana la 20 – 30 cm. Pana in anul 1990 zacamantul a fost exploatat de catre S.C. BAZALTUL S.A. In anul 2000, S.C. DOMARKT SRL a redeschis exploatarea si in urma acesteia a redat circuitului agricol o suprafata de 1,2 ha ,prin lucrari de refacerea mediului ( umplerea excavatiei cu material steril, nivelare cu buldozerul,depunere material fertil ).

In urma exploatarii balastului din zacamantul Ghidfalau Sud s-a redat in circuitul agricol o suprafata de 2,81 ha la clasa a III – a de calitate prin urmatoarele lucrari :

- excavat strat steril + sol vegetal din depozit cu excavator si descarcare in autobasculante

48

- transport steril + sol vegetal cu autobasculante si umplerea gropilor de imprumut - nivelare teren cu buldozer

Concluzii În anul 2004 nu se constată o degradare sesizabilă a solului faţă de anul 2003. 5.1.5 REDUCEREA EFECTELOR SECETEI SI COMBATEREA DESERTIFICARII. La nivelul judetului Covasna, sectorul cu cele mai reduse precipitatii o reprezinta partea centrala a depresiunii Tg. Secuiesc cu 500-550 mm/an, care corespunde si cu zona cu terenurile care se preteaza cel mai bine pentru culturile de cimp in special cartoful si cerealele . Pentru a suplini deficitul de apa din sol agricultorii au amenajat sisteme mici de irigatii, dar aceasta practica este relativ restrinsa din cauza costurilor ridicate. In judet functioneaza doar un singur sistem de irigatii prin aspersiune si anume sistemul Cimpu Frumos dar si –n cadrul acestui sistem solicitarile sint mici. In anul 2004 s-au irigat numai 490ha.

CANTITATEA MAXIMA DE PRECIPITATII IN 24 DE ORE (mm) - 2004

Lacauti 9,5 9,9 8,5 17,1 17,5 14,1 30,3 45,1 15,6 7,6 11,8 3,7 15,9

Intorsura B. 7,3 5,9 3,1 14,4 14,7 15,4 16,1 26,6 17,2 10,3 28,9 2,2 13,5

Tg. Secuiesc 5,3 4,8 4,3 20,4 15,1 3,7 18,8 17,7 16,0 12,0 10,6 2,8 11,0

Sf. Gheorghe 7,0 3,9 6,1 16,7 16,4 4,8 24,0 9,6 22,4 15,6 34,0 4,9 13,8

5.3. PRESIUNI ALE UNOR FACTORI ASUPRA STARII DE CALITATE A SOLURILO DIN ROMANIA INGRASAMINTE

Utilizare îngrăşăminte

In agricultură , in vederea realizarii unor productii cantitative si calitative superioare , atît marii producatori cît şi micii producători agricoli au executat si lucrari de fertilizare a terenurilor , utilizind atît ingrasaminte organice cit şi îngrăşaminte chimice. Dejectiile animaliere prin conţinutul lor de elemente chimice , au un rol important in nutritia plantelor si influenţeaza favorabil însuşirile solului şi implicit producţia agricolă. Aplicate in cantitaţi excesive ingraşămintele naturale pot înfluenţta negativ unele însuşiri ale solului cum ar fi permeabilitatea şi aciditatea solului . De asemenea şi îngrăşămintele chimice folosite neadecvat pot avea efecte poluante. Astfel azotatul de amoniu folosit o perioada indelungata si in cantitaţi mari poate determina acidifierea solului şi în acelşi timp apariţia nitratilor şi nitritilor in apă şi în plante. Din informatiile detinute , pe raza judetului nostru nu există suprafete de teren agricol care sa fie afectate de utilizarea

49

necorespuzatoare a îngrşămintelor, intrucît aceste lucrări se efectuează sub directa coordonare a specialistului agricol din cadrul consiliilor locale comunale. Situatia utilizarii ingrasamintelor , pe tipuri şi cantităţi este prezentată in tabelul următor

Nr. crt.

Tip îngrăşământ Suprafaţa fertilizatã

(ha)

Cantitate (t/an)

% din suprafaţa arabilã*

Observaţii

1. Organice 9430 292330 11

2. Amendamente 253 876 1,01

3. Chimice total -azotoase -fosfatice -potasice

95036 57456 32360

5220

17643 10125 6474 1.044

66,5 37,4 6,04

5.3.2. PRODUSE FITOSANITARE

TRATAMENTE DE PROTECTIE A CULTURILOR Pe raza judetului Covasna s-au executat tratamente fitosanitare respectiv combaterea bolilor si daunatorilor precum si a buruienilor din culturile agricole după cum urmează .

Nr. crt.

Tip produs Suprafaţa

(ha) Cantitate (kg/an)

Observaţii

1. Ierbicide 22.783 19754

2. Fungicide 26662 35114

3. Insecticide şi acaricide 32045 1244

Efectuarea tratamentelor fitosanitare s-a facut numai cu pesticide omologate in tara , si cu respectarea strictă a instrucţiunilor pentru fiecare produs în parte.Pe raza judeţului Covasna s-au realizat actiuni de protecţie fitosanitară pentru culturi cerealiere , cartofi , sfeclă de zahar, legume şi pomi fructiferi . Ponderea culturilor agricole in cadrul judetului o reprezinta cultura cartofului, cerealelor si a sfeclei dezahar, culturi pentru care s-au folosit urmatoarele pesticide :

SPECIFICARE UM.-ha,t, mii buc.

Cantitate -supusa tratamentului

Consum pesticide –tone s.a.

50

Griu si secara 1.Malura comuna –samînţă total

tone

22620

0,250

SUMI 8 2 FL tone 100 0,0026

RAXIL 2 WS Tone 640 0.020

SUMI 8 2 WP tone 255 0,011

FORTRAL 2 Ws tone 295 0,009

TIRADIN 70PUS tone 76 0,114

RAXIL 0,60 FS Tone 184 0,006

DIVIDENT STAR 0,36 FS tone 225 0,008

DIVIDENT 030FS Tone 160 0,005

ORIUS ST 2 WS

tone

159

0,005

SUMIDAN tone 15 0,013

VITAVAX200 PUS TONE 31 0,050

DINITIM 2PUS TONE 390 0,007

ORIFUS 6 FS TONE 175 0,007

VINCIT F TONE 75 0,004

2.Taciune –total tone 985 0,092

VITAVAX 200PUS tone 40 0,060

DINITIM 2 PUS Tone 212 0,004

ORIUS & FS Tone 25 0,001

VINCIT F Tone 308 0,012

ORIUS ST 2 WS Tone 400 0,012

3.Boli foliare total ha 1577 0,416

TILT 250 EC ha 10 0,01

BRAVO 75 WP Ha 50 0,075

TOPSIN 70 PU Ha 25 0.017

BUMPER FORTE Ha 50 0,018

ALTO COMBI HA 10 0,02

ALERT HA 97 0,026

SANOPROP HA 240 0,029

CARBENDAZM 500 SC ha 500 0,150

ROVER 500 SC ha 215 0,161

MIRAGE EC Ha 75 0,033

FOLICUR BT 225 EC ha 250 0,045

ARTEA 330EC ha 300 0,039

4. Buruieni + total ha 9525 2987

ICEDIN SUPER HA 2500 0,950

RIVAL 75PU ha 1500 0,019

CERESTAR 75 WP ha 300 0,003

2,4 D SARE DMA 600 ha 2500 1500

GLEAN 75 DF ha 130 0,001

LINTUR ha 800 0,084

GRANSTAR 75 DF ha 560 0,006

BUCTRIL M 280 ha 690 0,310

SEKATOR ha 60 0,001

ROUNDUP ha 20 0,020

51

Porumb

Buruieni total ha 1400 0,243

ONEZIN 50 PU ha 70 0,175

ATRANEX 90 WG ha 200 0,640

MAIZINA 90 WG Ha 360 0,648

MISTRAL ha 320 0,012

BASIS 75 WG ha 200 0,003

TIMAZIN 50 PU ha 50 0,1

2,4 D SARE DMA 600 ha 200 0,120

Sfecla de zahăr

Buruieni - total ha 1395 0,321

PANTERA 40 EC ha 300 0,012

AGIL 100 EC ha 200 0,020

LEOPARD 5 EC ha 120 0,006

VENZAR 80 WP Ha 50 0,06

LOTREL 300 ha 75 0,007

GALANT SUPER ha 100 0,01

DUAL GOLD 960 EC ha 100 0,064

BETANAL PROGRES ha 250 0,090

FUSILADE SUPER ha 200 0,052

Daunatori ha 250 0,003

FASTAC 10 EC ha 250 0,003

Cartofi

Boli foliare –total ha 12025 15448

BRAVO 500SC ha 500 0,500

DITDHAME M 45 ha 1125 2250

FOLPAN 50WP ha 100 0,050

RIDOMIL GOLD MZ 68 WP ha 600 1020

RIDOMIL GOLD PLUS 42.5WP ha 600 0,765

PATAFOL ha 350 0, 490

SULFAT DE CUPRU ha 75 0,588

POLYRAM COMBI ha 150 0,216

CURZATE MANOX ha 1000 1825

CHAMPION 50WP ha 250 0,375

CONSECT 450 SC ha 300 0,270

ACROBAT MZ ha 900 1.242

EQUATION ha 1100 0,246

ANTRACOL 70 WP ha 2000 2800

MELOY DUO &&;( WP ha 50 0,100

TATOO ha 1500 2.250

ALTIMA HA 1125 0,225

CUPERTINE SUPER HA 300 0.236

Insecticide -total ha

GÎNDACUL DIN COLORADO 24125 0,799

VICTENON 50 WP ha 700 0,175

REGENT 200 SC ha 2500 0,052

MOSPILAN 20SP ha 1500 0,024

PRESTIGE TO 600 0,174

52

FASTAC 10.EC ha 1000 0,010

CALYPSO 480SC ha 12.000 0,461

FURY 10EC HA 1500 0,011

SAMURAI ha 250 0,005

DANTOPE 50WG HA 400 0,007

KARATE HA 400 0,002

DECIS HA 500 0,001

CYPERMETRIN 25 EC ha 375 0,007

ACTARA 25WG ha 3000 0,045

Vectori viroze -total ha 700 0,058

MOSPILAN 20SP ha 100 0,002

PRESTIGE 290 FS TO 150 0,043

ACTARA 25WG ha 200 0,003

VICTENON 50WP ha 100 0,025

CALYPSO 480 SC ha 300 0,011

Nematozi-total ha 165 0,355

COUNTER 5G HA 125 0.250

NEMATHORIN 10G HA 28 0,084

VYDATE 10G Ha 7 0,021

Erbicide -total ha 8808 4405

SENCOR 70WP Ha 2200 1848

AS 70 PU HA 1500 1260

VAPCOR 70WP ha 61 0,051

AGIL 100EC ha 500 0,050

TITUS 25 DF ha 2500 0,031

PROMEDON 50 PU ha 7 0,018

FURORE SUPER 75 EW ha 50 0,003

STOMP 330 EC ha 60 0,099

SURDONE ha 1000 0,840

SELECT SUPER ha 170 0,040

GALANT SUPER HA 220 0,033

PLATEEN 41.5 EC ha 75 0,062

PANTERA 40 EC ha 400 0,016

De asemenea tratamente fitosanitare s-au efecfutat si pentru tratarea bolilor si daunatorilor din livezi si din legumicultura.La nivelul judetului suprafata terenului ocupata de levezi fiind doar de 1262ha, iar suprafata cultivata cu legume variaza de la anla an , aceasta regasindu-se doar in cadrul gospodariilor populatiei, neexistind ferme organizate specializate in producerea legumelor.

Pentru evitarea poluãrilor accidentale , produse de utilizarea necorespunzãtoare a substantelor fitosanitare, în anul 2004, au fost efectuate controale la agenti economici care depoziteazã , transportã si utilizeazã pesticide verificîndu-se provenienta pesticidelor , cantitatea acestora, modul de depozitare si utilizare , distrugerea sau recuperarea ambalajelor, totodată verificîndu-se si cantitatile de pesticide ramase in stoc precum si a celor cu termen de valbilitate depasit.

53

5.3.3 SOLURI AFECTATE DE REZIDUURI ZOOTEHNICE.

Dejectiile animaliere au fost utilizate intr-un mod judicios cu respectarea indicatiilor specialistilor agricole. La nivelul judetului, nu avem informatii ca ar exista soluri afectate de reziduurile zootehnice 5.3.4. IRIGATII P teritoriul judetului Covasna au fost amenajate trei sisteme de irigati prin aspersiune – Moacsa Padureni, Brates si sistemul Cimpu Frumos , cu o suprfata totala de 4789ha , din care teren arabil 4718 ha si finete 41ha. . Din aceste trei sisteme de irigatii doar unul este functional si anume sistemul Cimpu frumos , in anul 2004 irigindu-se doar 490ha.

5.3.5. PRESIUNI ASUPRA STARII DE CALITATE A SOLURILOR REZULTATE

IN URMA ACTIVITATILOR DIN SECTORUL INDUSTRIAL , MINIER . In cursul anului 2004,datele obţinute fiind coroborate cu studiile în domeniu

efectuate în cursul anilor precedenţi,se constată o agresiune manifestată asupra solului provocată atît de factorii naturali cît şi prin intervenţia brutală a omului

In urma exploatarilor de lignit,andezit,nisip si pietris, calitatea solurilor a scazut dar prin lucrari de reconstructie ecologica o mare parte din terenuri au fost redate in circuitul agricol la starea de calitate – categ. a III -a

5.4. INTERACŢIUNEA AGRICULTURII CU MEDIUL 5.4.1 EVOLUTIA UTILIZARII SOLURILOR DE CATRE AGRICULTURA

EVOLUTIA UTILIZARII SOLULUI DE CATRE AGRICULTURÃ

Nr. crt.

Categoria de folosinţã Suprafaţa (ha)

% Observaţii 2004 2003

1. Arabil 86.331 86331 46,32

2. Păşuni 65.009 65.009 38,88

3. Fâneţe şi pajişti naturale 33814 33.814 18,13

4. Vii 0 0 0

5. Livezi 1262 1262 0,67

TOTAL AGRICOL 186.416

186.416

100

În cazul terenurilor agricole, situaţia se prezintă astfel :

54

- terenuri agricole afectate de eroziune de suprafaţă : total – 28.000 ha din care : arabil – 9894 ha, păşuni –12206 ha, fâneaţă –5272 ha, livada – 628 ha.

- terenuri agricole afectate de eroziune de adâncime : total –74 ha, din care păşune –60 ha, fâneaţă – 14 ha

- terenuri agricole afectate de eroziune de suprafaţă şi adâncime : total –4787 ha, din care arabil 435 ha, păşune 3181 ha, fâneaţă – 1034 ha, livadă – 17 ha

- terenuri agricole afectate de eroziune de suprafaţă şi alunecări de teren : total – 1560 ha, din care arabil –99 ha, păşune – 968 ha, fâneaţă – 476 ha, livadă – 17 ha

- terenuri agricole afectate de eroziune de adâncime şi alunecări de teren : total – 9 ha, din care păşune – 7 ha, fâneaţă – 2 ha

- terenuri agricole afectate de eroziune de suprafaţă, adâncime şi alunecări de teren : total – 265 ha, din care arabil –7 ha, păşune – 186 ha, fâneaţă – 72 ha

Terenurile în cauză sunt proprietate privată în urma reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii 18/1991 sau constituie domeniul public, fiind la dispoziţia consiliilor locale. Pe teritoriul jud. Covasna, s-au executat in anii ’ 80 lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de teren de 8078 ha, din care agricol reprezintă 7842ha.

Principalii factori care au generat aceste forme de degradare a terenurilor sunt

reprezentati de : relief (versanţi cu pante până la 34 grade) ; regimul precipitaţiilor şi caracterul lor torenţial (mai mult de 650 mm/an) precum şi alcătuirea litologică a substratului (intercalarea unui strat impermeabil de argilă cu rol de pat de alunecare)

O altă categorie de terenuri degradate o constituie terenurile afectate de excesele de umiditate. Acestea sunt :

- terenuri agricole afectate de apa stagnată – total 16600 ha din care arabil –15871 ha, păşune – 356 ha, fâneaţă – 379 ha, livadă – 24 ha

- terenuri agricole afectate de apa freatică – total 22849 ha din care arabil –13690 ha, păşune – 5818 ha, fâneaţă – 3855 ha, livadă – 86 ha

- terenuri agricole inundabile – total 3432 ha din care arabil –782 ha, păşune – 1985 ha, fâneaţă – 596 ha, livadă – 69 ha

In vederea diminuarii excesului de umiditate de-a lungul timpului s-au executat lucrari de drenaj pe o suprafaţă de 6208 ha agricol , precum si lucrari de desecare pe o suprafaţă de teren de 37.702ha , din care agricol reprezintă 35.534.

După caracteristicile fizico – chimice ale solului,în fondul agricol, avem următoarele terenuri degradate :

- terenuri nisipoase : total 2595 ha din care arabil –1650 ha, păşune – 429 ha, fâneaţă – 506 ha, livadă – 10 ha

- terenuri cu pietriş : total 10511 ha din care arabil –1540 ha, păşune – 654 ha, fâneaţă – 2336 ha, livadă – 89 ha

- terenuri acide : total 37425 ha din care arabil –7124 ha, păşune – 26634 ha, fâneaţă – 3472 ha, livadă – 195 ha.

55

- 5.4.2. EVOLUTIA TERENURILOR ARABILE RETRASE DIN CIRCUITUL AGRICOL Intrucit la nivelul Oficiului Judetean de Cadastru nu s-a definitivat raportul statistic cu situatia fondului funciar nu detinem date certe privind situatia enetulelor terenuri arabile retrase din circuiti agricol. 5.4.3. EVOLUTIA SUPRAFETELOR IMPADURITE La nivelul judetului Covasna suprafata ocupata de paduri la 31.12. 2003 este de 166342 ha . 5.4.4. EVOLUŢIA EFECTIVELOR DE ANIMALE

Intabelul de mai jos sint prezentate speciile de animele si efevtivul acestora la nivelul judetului , dupa cum urmeaza:

Specificare Efectiv la 31.12.2004

Efectiv la 31.12.2003

Evolutie %

Observatii.

Bovine total 47461 47.504 -

Vaci lapte 25077 24.632 +

Ovine total 132939 140396 -

Caprine 5021 4029 +

Porcine 83804 89.321 _-

Cabaline total 13435 13.203 +

Pãsãri total 691045 623852 +

Fam de albine 3850 3.850

5.5.1 . RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A SOLURILOR AFECTATE DE DIFERITE PROCESE IN URMA ACTIVITATILOR ANTROPICE

În afara degradărilor suferite de terenuri sub acţiunea factorilor naturali, la nivelul

judeţului Covasna, există o suprafaţă de 506 ha deteriorată, datorată intervenţiei omului, după cum urmează:

56

1.Terenuri degradate prin excavare: situaţie întâlnită la Exploatarea Minieră Căpeni – Baraolt, subordonată S.N.C. Ploiesti, astfel: - Cariera Vârghiş – 130 ha(din care perimetrul carierei reprezintă 69,95 ha), caracterizate prin gropi cu pante abrupte – adâncime de 30 –40 m, alunecări de teren în haldele de depozitare steril şi in imediata vecinătate a zonelor excavate, lipsa stratului fertil în perimetrul menţionat. - Cariera Racoşul de Sud –suprafată afectată – 43 ha - Cariera Bodoş - suprafată degradată – 79,6 ha - Cariera Sf.Gheorghe - suprafată degradată – 230 ha 2.Terenuri degradate prin prăbuşiri de teren în zona exploatărilor miniere de mică adâncime : - E.M. Căpeni – mina Baraolt Est – suprafata afectată – 12,5 ha

3.Cariere pentru obţinerea agregatelor de construcţii :

- Cariera de nisip Iarăş - suprafata degradată – 9,57 ha - Balastiera Ghidfalău- suprafata degradată – 3 ha - Cariera de andezit Malnaş I - suprafata degradată – 12 ha - Cariera de andezit Malnaş II - suprafata degradată – 86 ha

4. Terenuri degradate din zona de extracţie produse petroliere :

S.N.P. PETROM S.A. - Schela de foraj Moineşti – Sector extracţie Ghelinţa 1 ha. Lucrarile de ecologizare a suprafetelor poluate din jurul sondelor de extractie a petrolului au fost cuprinse in programul de conformare ce insoteste autorizatia de mediu

Terenurile aparţinând fondului forestier sunt gestionate conform normelor silvice

stabilite prin amenajamente silvice. În ce priveşte terenurile degradate din patrimoniul agricol al judeţului, în perioada

1999 – 2000 nu au fost executate lucrări de ameliorare prin unităţi specializate (IFCOR, RAIF), din lipsă de fonduri.

La exploatările miniere, cariere şi balastiere, prin autorizaţiile de mediu eliberate care includ programe de conformare, sau stabilit modalităţile de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate – redarea în circuitul agricol sau silvic a terenurilor – termenele de realizare a acestora.

5.5.2. IMPACTUL ACTIVITATILOR DIN SECTORUL AGRICOL ASUPRA SOLULUI Practicarea unor lucrari agrotehnice necorespunzatoare si fara indrumarea specialistului agricol poate duce la accentuarea fenomenelor de eroziunea, la tasarea

57

solului si la scaderea fertilitatii naturale a solului in special atunci cind nu se respecta criteriile de intocmire a asolamentelor.O importanta deosibita o reprezinta si utilizarea ingrasamintelor atit a celor chimice cit si a celor naturale precum si uti;lizarea pesticidelor in tratarea bolilor combaterea daunatorilor si buruienilor . Utilizarea in exces a ingrasamintelor chimice cit si a ingrasamintelor naturale are efect negativ atit asupra solului cit si a supra plantelor inplicit si asupra consumatorului, De asemenea si utilizarea pesticidelor fara a se respecta prescriptiile de folosire ale fiecarui produs in parte respectiv doa si epoca de aplicare are consecinte negative asupra solului apei si plantelor. Îngrãsãmintele naturale au fost utilizate la fertilizarea terenurilor agricole,cantitatea aplicată in anul 2004 fiind de cca 292330to/an, provenienţa acestora fiind de la societãti comerciale si gospodãriile populatiei, care au ca specific cresterea bovinelor. La nuvelul judetului in anul 2004 nu s-au inregistra suprafete agricole afectate de folosirea irationala a ingrasamintelor si pesticidelor . 5.5.3. UTILIZAREA DURABILA A SOLULUI

Dupa cum s-a specificat la 31.12.2003 suprafata agricola a judetului este de 186416ha., iar tendinta este pe cit posibl ca aceasta suprafata sa ramina cu aceeisi destinatie. Totusi la nivelul judetului pentru investii noi s-au scos din circuitul agricol suprafete de teren agricol , insa situatia privind evolutia acestor terenuri nu a fost finalizata de catre OCOTA Covasna.

1.Terenuri degradate prin excavare: situaţie întâlnită la Exploatarea Minieră Căpeni – Baraolt, subordonată S.N.C. Ploiesti, astfel: - Cariera Vârghiş – 130 ha(din care perimetrul carierei reprezintă 69,95 ha), caracterizate prin gropi cu pante abrupte – adâncime de 30 –40 m, alunecări de teren în haldele de depozitare steril şi in imediata vecinătate a zonelor excavate, lipsa stratului fertil în perimetrul menţionat. - Cariera Racoşul de Sud –suprafată afectată – 43 ha - Cariera Bodoş - suprafată degradată – 79,6 ha - Cariera Sf.Gheorghe - suprafată degradată – 230 ha 2.Terenuri degradate prin prăbuşiri de teren în zona exploatărilor miniere de mică adâncime : - E.M. Căpeni – mina Baraolt Est – suprafata afectată – 12,5 ha

3.Cariere pentru obţinerea agregatelor de construcţii :

- Cariera de nisip Iarăş - suprafata degradată – 9,57 ha - Balastiera Ghidfalău- suprafata degradată – 3 ha

58

- Cariera de andezit Malnaş I - suprafata degradată – 12 ha - Cariera de andezit Malnaş II - suprafata degradată – 86 ha

4. Terenuri degradate din zona de extracţie produse petroliere : S.N.P. PETROM S.A. - Schela de foraj Moineşti – Sector extracţie Ghelinţa 1 ha Terenurile aparţinând fondului forestier sunt gestionate conform normelor silvice

stabilite prin amenajamente silvice. În ce priveşte terenurile degradate din patrimoniul agricol al judeţului, în perioada

1999 – 2000 nu au fost executate lucrări de ameliorare prin unităţi specializate (IFCOR, RAIF), din lipsă de fonduri.

La exploatările miniere, cariere şi balastiere, prin autorizaţiile de mediu eliberate care includ programe de conformare, s-au stabilit modalităţile de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate – redarea în circuitul agricol sau silvic a terenurilor – termenele de realizare a avestora.

TERENURI DEGRADATE PRIN EXPLOATĂRI MINIERE DE (CĂRBUNE) DE SUPRAFAŢĂ. MĂSURI DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ

ZĂCĂMÂNTUL DE LIGNIT CĂPENI - BARAOLT Zăcământul de lignit din zona Căpeni - Baraolt este situat în depresiunea

intramontană a Ţării Bârsei. Morfologia regiunii are aspect colinar, bazinul carbonifer fiind străbătut de râul Olt şi de pârâurile Cormoş, Baraolt, Vârghiş şi Bodoş.

Zona bazinului carbonifer Căpeni – Baraolt face parte din depresiunea Baraolt, deosebindu-se 2 tipuri de relief : zona colinară care ocupă cca. 4/5 din suprafaţa perimetrului, în special pe rama bazinului cu altitudini între 500 – 650 m şi şesul aluvionar reprezentat prin luncile şi terasele pârâurilor Cormoş,Vârghiş, Bodoş şi Baraolt. Asimetric, relieful din cadrul perimetrelor menţionate se situează între cotele + 460 m şi + 600 m.

Solurile din zonă sunt reprezentate de soluri podzolice (silvestre) care ocupă

formele de relief mai înalt şi solurile de luncă sub forma unor fâşii în lungul pârâurilor. Grosimea stratului de sol fertil este cuprinsă între 10 – 40 cm, în funcţie de panta terenului, gradul de eroziune.

În ansamblu, regiunea constituie un bazin hidrogeologic de mari dimensiuni, cu acviferitate ridicată(prezenţa nisipurilor şi a aglomeratelor vulcanice în alcătuirea litologică a formaţiunilor pliocene şi cuaternare), cu aflux din zonele permeabile ale fundamentului, aflux însoţit de emanaţii de CO2 şi CH4. Grosimea orizonturilor acvifere freatice este de 5 –6 m iar nivelul şi adâncimea pânzei freatice este NH=1,75 m – 2,3 m.

Climatologic, clima se caracterizează printr-o temperatură multianuală a aerului

de +8 grade C cu minimele ajungând la – 38 grade C, iar maximele până la + 34 grade C. Regimul de precipitaţii este abundent având o valoare medie de 657,7 mm/an.

Viteza medie a vântului este de 1,3 m/s lunar ; numărul anual de zile cu vânt mai mare de 11 m/s este de 7,1 lunar.

59

Vegetaţia este reprezentată în general de pădure de fag şi stejar iar în zonele mai

înalte conifere şi fag. Fauna – pentru pădurile de foioase, specifice sunt mistreţul şi viezurele precum şi

unele animale de pradă ca lupul, vulpea şi animale pătrunse fie din silvostepă (iepurele) fie din etajul coniferelor (căprioara, veveriţa). Se adaugă o mare varietate de păsări : ciocănitoarea, cinteza, etc. Fauna acvatică este caracteristică altitudinilor mijlocii : clean, mreană, etc.

Zăcământul de lignit Căpeni - Baraolt este exploatat atât prin lucrări miniere în subteran cât şi prin lucrări miniere la zi. Exploatarea minieră la zi (de suprafaţă) s-a realizat în 3 perimetre miniere : Bodoş, Racoş şi Vârghiş. Aceste obiective miniere au aparţinut de S.N.C. Ploieşti – Exploatarea Minieră Căpeni – Baraolt. În prezent numai 2 cariere sunt active : cariera Racoş – Sud şi cariera Bodoş. În cariera Vârghiş activitatea a fost sistată şi în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1997 şi Legea nr.40/1998 privind unele măsuri de conservare şi închidere a minelor, aceasta a fost închisă.

2. Cariera Bodoş – este amplasată la V de localitatea Bodoş, la cca. 3 km de aceasta. Suprafaţa ocupată de carieră şi obiectivele de suprafaţă aferente este de 85,6 ha. Exploatarea lignitului în cariera Bodoş duce la modificări semnificative asupra solului, faunei şi florei, cu implicaţii majore asupra microreliefului.Ca urmare a proceselor tehnologice desfăşurate în acest sector s-a constatat modificarea înălţimii dealului.

Suprafeţele de teren afectate de exploatare sunt: teren agricol – 79,6 ha din care halda de steril exterioară carierei ocupă 12 ha; teren silvic – 6,6 ha.

Pentru acest obiectiv, prin programul de conformare, I.P.M. Sf.Gheorghe a impus

realizarea, printre altele, a următoarelor măsuri : - mărirea coeficientului de stabilitate pentru versantul depozitului de

steril din zona sudică prin amenajarea unei trepte intermediare de înfrăţire cu treptele existente ( S= 5 ha).

- stăvilirea fenomenului de alunecare iniţiat în zona nord –vestică a haldei de steril (S=8 ha)

- amenajarea taluzului pe latura vestică a carierei, popularea teraselor cu plantaţii silvice (S= 5 ha)

2. Cariera Racoş Sud – este amplasată la N-V de localitatea Racoş. Prin

amplasarea carierei şi a incintelor tehnice a avut loc decopertarea unor mase de sol fertil şi roci care au produs modificări semnificative asupra solului. Astfel, cariera se întinde pe o suprafaţă de 36 ha, incinta tehnică pe 1 ha iar halda exterioară ocupă 6 ha.

3. Cariera Vârghiş – este amplasată la 1 km S-V de localitatea Vârghiş.În conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1997 şi Legea nr.40/1998 privind unele măsuri de conservare şi închidere a minelor, acest obiectiv a fost închis.

În anul 2000, în conformitate cu prevederile Legii protecţiei Mediului nr.137/1995, S.N.C. Ploieşti a înaintat la I.P.M. Sf.Gheorghe « Bilanţul de mediu la încetarea activităţii » precum şi « Programul de reconstrucţie ecologică ». Conform « Bilanţului de

60

mediu », suprafaţa carierei în momentul sistării activităţii era de 69,95 ha din care 57,45 ha afectate de cariera propriu – zisă, 7,34 ha afectate de haldă, o,05 ha afectate de incinta carierei, 1,43 ha afectate de drumuri şi 3,67 ha afectate de lacuri, canale.

Exploatarea zăcământului Vârghiş a presupus ample lucrări de decopertare a materialului steril. În medie, din 1991, pentru a extrage un mc de lignit au fost excavaţi 10 mc de material steril.

Lucrările de extracţie a cărbunelui au modificat radical morfologia terenului în perimetrul de exploatare. Prin amenajarea exploatării cota terenului a fost coborâtă în unele locuri cu 30 m. Această situaţie a schimbat echilibrul natural al versanţilor şi a dus la modificări morfologice indirecte prin prăbuşiri şi alunecări de teren.

Pentru refacerea echilibrului ecologic al zonei afectate sunt necesare lucrări de refacere a echilibrului versanţilor şi înlăturarea eroziunii suprafeţelor prin torenţialitate şi pluviodenudare. Lucrările de reconstrucţie ecologică necesare în zonă sunt :

- amenajarea malurilor lacurilor pentru a împiedica prăbuşirea acestora (L=500 m) , fixarea prin plantaţii cu sălcii

- amenajarea terenurilor afectate de alunecări prin terasări, drenaje şi împăduriri (S=20 ha)

- amenajarea haldelor de steril prin profilare – nivelare şi înierbare (S= 24 ha)

PERIMETRUL MINIER SF.GHEORGHE – CALNIC – GHIDFALĂU

Zăcământul de lignit este situat în extremitatea sudică a depresiunii Bârsei, formaţiunile litologice fiind constituite din depozite de molasă cu cărbuni de vârstă pliocen –pleistocenă care stau peste depozite de fliş cretacic. Zăcământul a fost exploatat prin lucrări miniere de suprafaţă în cariera Sf.Gheorghe care ocupă o suprafaţă totală de 298,5 ha şi este amplasată la cca. 6 km N de municipiul Sf.Gheorghe, între localităţile Valea Crişului la N şi Arcuş la S, pe versantul estic al munţilor Baraolt, în zona în care se face trecerea de la relieful colinar la şesul aluvionar şi de terase al râului Olt.

Solurile din zonă au caracteristici diferite, funcţie de relief, pantă şi gradul de

eroziune a terenului, altitudine, reţeaua hidrografică,etc. Astfel, pe formele mai înalte de relief ponderea o au podzolurile urmând solurile aluvionare şi de luncă. În zonă, terenurile sunt ocupate în general cu plantaţii de pomi fructiferi,culturi de cereale, dar se întâlnesc şi zone relativ întinse cu păşuni şi fâneţuri naturale. Grosimea medie a stratului vegetal este cuprinsă între 10 – 40 cm.

Reţeaua hidrografică din zonă este reprezentată de pârâurile Valea Crişului, Calnic,V.Porumbelor, V.Râpoasa, cu debite nepermannte, ce deversează în râul Olt, receptorul zonei.

Clima este influenţată predominant de masele de aer din vest şi se încadrează în

zona specific continental moderată cu ierni destul de aspre. Viteza medie lunară a vântului înregistrează valori de 1,8 – 3,9 m/s. Precipitaţiile atmosferice înregistreză valori de 610 – 750 mm. Temperaturi medii anuale : +7grade C+16 grade C cu maxime de 18 –28 grade C şi minime de –20 – 5 grade C.

Flora şi fauna este caracteristică zonelor colinare, astfel, în zonele de deal, pe

lângă zonele acoperite cu păduri de foioase se găsec păşuni,fâneşuri naturale a căror vegetaţie este reprezentată prin familiile de labiate, graminee, leguminoase,

61

composite,etc. De-a lungul pârâurilor se găsesc păşuni şi o vegetaţie specifică zăvoaielor. Fauna este reprezentată prin păsări şi rozătoare, mai ales pe cursul văilor iar în zonele împădurite se întâlnesc izolat elemente caracteristice pădurilor.

Activitatea în cariera Sf.Gheorghe a fost sistată în anul 1994, aceasta dovedindu-

se nerentabilă economic. În baza Legii nr.40/1998 privind unele măsuri de conservare şi închidere a minelor, acest obiectiv a fost închis iar S.N.C. Ploieşti a înaintat la I.P.M. Sf.Gheorghe « Bilanţul de mediu la încetarea activităţii » precum şi « Programul de conformare » care cuprinde măsuri de refacere a calităţii mediului înconjurător. Conform « Bilanţului de mediu », exploatarea prin lucrări miniere la zi a stratelor de lignit în cariera Sf.Gheorghe a avut mai multe efecte negative asupra solului, după cum urmează :

1.Efecte datorate excavărilor la zi – exploatarea a dus la o schimbare morfologică majoră a topografiei zonei prin apariţia unui spaţiu depresionar antropic cu o suprafaţă de cca. 95,4 ha şi o adâncime medie de 35 m. În tot acest spaţiu, evoluţia biotică şi abiotică a factorilor de mdiu a fost schimbată radical. Prin excavarea sterilului aflat deasupra stratelor de cărbune s-au creat în câmpul carierei adevărate dezechilibre tectonice care au dus la ridicarea unor blocuri geologice în partea centrală şi scufundarea altora în partea sudică. Pe lângă acest fenomen, exploatarea lignitului a dus la apariţia alunecărilor de teren pe o suprafaţă de cca.1 ha în partea nordică, la marginea intravilanului localităţii Valea Crişului. În partea sudică a carierei, la cca. 25 m de taluzul carierei au apărut fisuri specifice fazei de început a alunecărilor de teren.

2.Efecte datorate depozitării sterilului – sterilul rezultat în urma executării lucrărilor de deschidere a zăcământului a fost depozitat în cadrul haldei Porumbele. Depozitul de steril a fost format de valea pârâului Porumbele şi ocupă o suprafaţă de 125,1 ha, utilizată în trecut ca păşune. Înfiinţarea acestui depozit a dus la îngreunarea scurgerilor apelor pluviale, creîndu-se astfel, în spaţiul limitrof haldei, 2 câmpuri lacustre cu suprafeţe de cca.3 ha în partea sudică a depozitului, respectiv 0,2 ha în partea nord – vestică. Existenţa excesului de apă în zona învecinată haldei pune în pericol stabilitatea acesteia.

3.Efecte datorate transportului cărbunelui şi sterilului – transportul s-a realizat prin sisteme de benzi transportoare magistrale. Aceste amenajări au scos din circuit agricol o suprafaţă de 14 ha. Pentru transportul cărbunelui pe cale ferată la diverşi beneficiari s-au amenajat microincintele de expediţie Bodoc şi Ghidfalău. Amenajarea acestor spaţii de depozitare, selectare, expediţie, au scos din circuit agricol suprafeţe de cca. 14,2 ha(platforma CFR Ghidfalău ) şi 2,5 ha (staţia de expediţie Bodoc). În cadrul acestor incinte solul a fost afectat prin fundări, amenajări de platforme şi căi de acces.

4.Efecte datorate desecărilor – procesele de asecare intense au făcut să apară fenomene de tasare prin subsidenţă. Deasemeni, asecarea poate avea influenţă asupra evoluţiei pedogenetice a zonei prin scăderea vitezei de formare a solurilor şi creşterea eroziunii eoliene datorită variaţiilor mari ale regimului hidric din sol, pe suprafeţele neocupate de pădure.

5.Efecte datorate amenajării incintei – incinta tehnică a carierei ocupă o suprafaţă de 25,9 ha. Amenajarea acesteia a dus la distrugerea solului prin excavări, nivelări, lucrări de fundare, căi de transport.

În incinta perimetrului minier sunt şi 2 depozite de sol fertil rezultate din decopertare, unul cu suprafaţa de 1,8 ha şi unul care ocupă 6,1 ha, având un volum estimat total de cca. 500.000 mc. Acesta va fi utilizat integral la reconstrucţia ecologică a zonei.

62

Lucrările de închidere şi reconstrucţie ecologică a zonei se vor executa conform proiectului înaintat la A.P.M. Sf.Gheorghe în vederea eliberării Acordului de mediu. Reconstrucţia ecologică a zonei cuprinde următoarele lucrări :

- dezafectarea construcţiilor şi instalaţiilor din cadrul incintelor aferente carierei (demontarea utilajelor, structurilor metalice, distrugerea structurilor betonate)

- amenajarea terenurilor afectate de exploatarea minieră şi redarea lor în circuitul productiv - S= cca. 300 ha (nivelarea terenului, stabilizarea taluzelor, efectuarea de studii pedologice, fertilizarea terenului pentru însămânţare, însămânţarea cu ierburi perene, plantare diverse specii de arbori)

- monitorizarea pe o perioadă de 3 ani a evoluţiei amenajărilor realizate (urmărirea dinamicii terenului, a parametrilor hidrologici şi hidrochimici ai lacurilor de acumulare din cadrul carierei şi haldei de steril, a refacerii calităţii solului, a adaptării vegetaţiei)

5.6. Monitorizarea calitatii solului

In judetul Covasna supravegherea calitatii solului se efectueaza in perimetrele aferente depozitelor de gunoi si in zonele industriale mai importante ale oraselor.De asemeni ,se efectueaza determinari asupra continutului de metale grele in praful urban,in toate orasele judetului. Analizele de laborator arata prezenta metalelor grele in toate cazurile ,media determinarilor indicate prin graficele de mai jos relevind acest fapt . Conform Ordinului MAPM nr.756/1997 referitor la valorile de referinta pentru urme de elemente chimice in sol (pentru soluri mai putin sensibile), concentratia metalelor grele, chiar daca in unele cazuri sunt mai mari decat valorile normale, nu depasesc pragurile de alerta respectiv pragurile de interventie. Analiza sedimentelor din statiile de epurare arata prezenta metalelor grele in concentratii mai ridicate ( Pb, Zn, Cr), acest fapt datorandu-se probabil insuficientei tratari a apelor industriale evacuate in statiile respective.

63

Calitatea solului in zona industriala a orasului Baraolt

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00

Valoarea medie a determinarilor anuale

un

ita

ti d

e m

as

ura

PH 7,28

Umid 28,39

Corg 0,00

Aciditate 7,81

Pb(mg/kg) 0,00

Cu(mg/kg) 35,32

Zn(mg/kg) 395,82

Cd(mg/kg) 0,00

Mn(mg/kg) 574,80

Fe(mg/kg) 26000,34

Cr(mg/kg) 0,00

Ni(mg/kg) 4,45

1

64

Metalele grele din praful urban al orasului Baraolt

1

10

100

1000

10000


mg

/kg

PH

Umid

Corg

Aciditate

Pb(mg/kg) 0

Cu(mg/kg) 3,21

Zn(mg/kg) 45,69

Cd(mg/kg) 0,00

Mn(mg/kg) 221,93

Fe(mg/kg) 8630,76

Cr(mg/kg) 0,00

Ni(mg/kg) 0,00

1

65

Calitatea solului in zona rampei de deseuri menajere

Baraolt

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00

Valori medii din determinarile anuale

un

ita

ti d

e m

as

ura

PH 7,31

Umid 23,63

Corg 0,00

Aciditate 3,40

Pb(mg/kg) 11,92

Cu(mg/kg) 21,94

Zn(mg/kg) 57,04

Cd(mg/kg) 0,00

Mn(mg/kg) 565,61

Fe(mg/kg) 21405,36

Cr(mg/kg) 16,58

(mg/kg) 0,00

1

66

Calitatea solului in zona industriala Tg.Secuiesc

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00


Un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 7,39

Umid 13,41

Corg 0,00

Aciditate 4,13

Pb(mg/kg) 71,50

Cu(mg/kg) 30,50

Zn(mg/kg) 2084,95

Cd(mg/kg) 0,00

Mn(mg/kg) 387,89

Fe(mg/kg) 15030,75

Cr(mg/kg) 0,00

Ni(mg/kg) 0,00

1

67

Metalele grele in praful urban Tg.Secuiesc

1

10

100

1000

10000


mg

/kg

PH

Umid

Corg

Aciditate

Pb(mg/kg) 0

Cu(mg/kg) 3,21

Zn(mg/kg) 45,69

Cd(mg/kg) 0,00

Mn(mg/kg) 221,93

Fe(mg/kg) 8630,76

Cr(mg/kg) 0,00

Ni(mg/kg) 0,00

1

68

Calitatea solului in vecinatatea rampei de deseuri

menajere Tg.Secuiesc

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00


un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 7,31

Umid 23,63

Corg 0,00

Aciditate 3,40

Pb(mg/kg) 11,92

Cu(mg/kg) 21,94

Zn(mg/kg) 57,04

Cd(mg/kg) 0,00

Mn(mg/kg) 565,61

Fe(mg/kg) 21405,36

Cr(mg/kg) 16,58

(mg/kg) 0,00

1

69

Calitatea solului in zona industriala Sf.Gheorghe

1

10

100

1000

10000

100000


Un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 7,825

Umid(%) 14,25825

Corg 0

Aciditate (me/100 g) 1,525

Pb(mg/kg) 214,49

Cu(mg/kg) 385,32

Zn(mg/kg) 175,495

Cd(mg/kg) 0

Mn(mg/kg) 1456,69

Fe(mg/kg) 24837,29

Cr(mg/kg) 156,365

Ni(mg/kg) 293,535

1

70

Metalele grele in praful urban din Sf.Gheorghe

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00


mg

/kg

Pb(mg/kg) 7,94

Cu(mg/kg) 30,68

Zn(mg/kg) 150,30

Cd(mg/kg) 0,00

Mn(mg/kg) 232,71

Fe(mg/kg) 11631,96

Cr(mg/kg) 0,00

Ni(mg/kg) 0,00

1

71


menajere Sf.Gheorghe

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00


un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 7,48

Umid(%) 24,01

Corg 0,00


Pb(mg/kg) 89,37

Cu(mg/kg) 43,75

Zn(mg/kg) 157,88

Cd(mg/kg) 1,95

Mn(mg/kg) 755,56

Fe(mg/kg) 18577,60

Cr(mg/kg) 9,48

Ni(mg/kg) 10,01

1

72

Calitatea solului in zona industriala Covasna

1

10

100

1000

10000

100000


Un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 6,555

Umid (%) 15,51735

Corg 0

Aciditate(me/100 g) 6,885

Pb (mg/kg) 0

Cu (mg/kg) 17,66

Zn (mg/kg) 27,54

Cd (mg/kg) 0

Mn (mg/kg) 234,24

Fe (mg/kg) 11795,82

Cr (mg/kg) 0

Ni (mg/kg) 0

1

73

Metalele grele in praful urban din Covasna

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00


mg

/kg

Pb (mg/kg) 0,00

Cu (mg/kg) 4,28

Zn (mg/kg) 114,01

Cd (mg/kg) 0,00

Mn (mg/kg) 187,66

Fe (mg/kg) 6758,01

Cr (mg/kg) 0,00

Ni (mg/kg) 0,00

1

74


menajere Chiurus - Covasna

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00


un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 6,04

Umid (%) 23,77

Corg 0,00

Aciditate(me/100 g) 17,72

Pb (mg/kg) 65,54

Cu (mg/kg) 88,30

Zn (mg/kg) 325,37

Cd (mg/kg) 0,00

Mn (mg/kg) 736,23

Fe (mg/kg) 22331,52

Cr (mg/kg) 11,85

Ni (mg/kg) 1,48

1

75

Calitatea solului in zona industriala Intorsura Buzaului

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00


Un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 7,18

Umid (%) 17,06

Corg 0,00


Pb (mg/kg) 0,00

Cu (mg/kg) 14,45

Zn (mg/kg) 73,01

Cd (mg/kg) 0,00

Mn (mg/kg) 275,59

Fe (mg/kg) 18271,85

Cr (mg/kg) 0,00

Ni (mg/kg) 0,00

1

76

Metalele grele in praful urban din Intorsura Buzaului

1

10

100

1000

10000


mg

/kg

Pb (mg/kg) 0

Cu (mg/kg) 5,35

Zn (mg/kg) 51,66666667

Cd (mg/kg) 0

Mn (mg/kg) 209,97

Fe (mg/kg) 6868,18

Cr (mg/kg) 0

Ni (mg/kg) 0

1

77


menajere Intorsura Buzaului

1,00

10,00

100,00

1000,00

10000,00

100000,00


un

itate

a d

e m

asu

ra

PH 6,94

Umid (%) 20,97

Corg 0,00


Pb (mg/kg) 1339,39

Cu (mg/kg) 150,91

Zn (mg/kg) 1390,14

Cd (mg/kg) 4,68

Mn (mg/kg) 803,15

Fe (mg/kg) 19237,99

Cr (mg/kg) 212,28

Ni (mg/kg) 29,65

1

Concluzii În anul 2004 nu se constată o degradare sesizabilă a solului faţă de anul 2003.

78

CAPITOLUL 6. BIODIVERSITATEA SI BIOSECURITATEA. PĂDURILE

6.1. Biodiversitatea

România este situata în centrul geografic al Europei si include cinci dintre cele zece regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpina, continentala, panonica, pontica (euxinica) si stepa. În privinta diversitatii biogeografice a României sunt de facut doua comentarii principale: 1. Doua regiuni biogeografice (stepa si pontica) sunt prezente doar în România si nu exista în alte tari ale UE (doar regiunea pontica patrunde foarte putin în estul Austriei). Astfel, România detine cea mai mare diversitate biogeografica în comparatie cu tarile UE: Franta are patru regiuni biogeografice , Spania si Italia câte trei iar celelalte state ale UE doar câte doua. 2. România detine de asemenea cea mai mare diversitate biogeografica în comparatie cu tarile PHARE candidate: Bulgaria si Slovenia au fiecare câte trei regiuni biogeografice, Polonia si Slovacia câte doua iar celelalte tari (Ungaria si Statele Baltice), câte una. În concluzie, aderarea Româniai va contribui semnificativ la îmbogatirea si conservarea capitalului natural al UE. Din pacate, biodiversitatea României nu a fost înca studiata conform clasificarii europene a regiunilor biogeografice . Diversitatea ecosistemelor. Biodiversitatea remarcabila a României este datorata în principal procentului important (47%) de ecosisteme naturale si seminaturale . Padurile reprezinta o componenta esentiala a biodiversitatii României ; o dovada a starii lor naturale este data de prezenta a 60% din efectivele populatiilor de urs din Europa si a 40% din efectivele populatiilor de lup. Cu toate ca în secolul trecut zonele de padure s-au înjumatatit, aproape 50% din padurile existente astazi sunt înca gospodarite pentru valoarea lor de protejare a mediului (de exemplu protectia bazinelor acvatice,protectia solului si mentinerea conditiilor climatice) cât si pentru valoarea lor sociala pentru populatie si mai putin pentru productie. Una din cele mai mari zone umede ale Europei, ramasa pâna astazi, Delta Dunarii, este situata predominant pe teritoriul României. Prin programul CORINE- biotop s-au identificat 783 tipuri de habitate din care 758 sunt

habitate terestre. Diversitatea mare de habitate se reflecta si în diversitatea florei .si faunei.

Ultimele patru decenii au fost marcate într-o măsură incomparabilă cu orice altă perioadă din istoria civilizaţiei umane de către procesul de

deteriorare a mediului care a avut o evoluţie exponenţială şi

Rezervaţia Vîrghiş Rezervaţia Reci

79

care s-a manifestat foarte evident , uşor perceptibil prin efectele toxice letale şi subletale ale produşilor secundari sau finali rezultaţi din procesele de transformare ce au însoţit fluxurile materiale şi energetice prin sistemele socio-economice, produşi ce s-au acumulat şi concentrat în compartimentele majore ale unităţilor hidrogeomorfologice (troposferă, sol, hidrosferă) şi de un proces cu o evoluţie similară dar mult mai greu perceptibil, reprezentat de extinţia componentelor biologice –specii de rang superior- şi de transformare, simplificare şi eroziune a unităţilor hidrogeomorfologice.

Multă vreme conceptul de biodiversitate a desemnat numai diversitatea speciilor (bogăţia de specii) şi a taxonilor de rang superior. În momentul de faţă sunt suficiente argumente de a extinde acest concept pentru a cuprinde , pe lingă diversitatea taxonomică si diversitatea unităţilor structurale şi funcţionale care fac parte din ierarhiile organizatorice ale mediului fizic , chimic şi biologic.

Sistemele socio-economice care includ o mare diversitate a capitalului social, cultural şi fizic (construit) trebuie de asemenea să fie luate în considerare atunci când se dezbate problema delimitării ariei acoperite de către conceptul de biodiversitate în sens larg. Deci sensul larg al conceptului de biodiversitate include deopotrivă totalitatea unităţilor organizate care constitue capitalul natural, specia umană şi totalitatea componentelor capitalului creat de către acesta.

Formularea diversitatea sistemelor ecologice si biologice ar fi cea mai potrivită pentru a acoperi sensul larg in care se acceptă că trebuie folosit termenul de biodiversitate.

Diversitatea trebuie să fie analizată pe patru planuri distincte:

1. al speciei şi ierarhiei taxonomice

2. al fiecărui nivel de organizare pe direcţia celor doua linii de organizare ierarhică şi anume ierarhia sistemelor biologice şi ierarhia mediului fizico-chimic natural şi transformat

3. la nivelul fiecărui sistem biologic

4. la nivelul structurii genetice a populaţiilor şi a genotipului

Conservarea biodiversităţii respectiv a diversităţii sistemelor ecologice şi biologice trebuie proiectată şi realizată pe baza unei game largi de strategii, programe , metode şi tehnologii care urmăresc , pe de o parte utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a componentelor capitalului natural iar pe de altă parte managementul dezvoltării sistemelor socio-economice, respectiv a capitalului creat în fiecare dintre acestea.

Din totalul de circa 70 milioane de specii care se estimează ca ar exista în prezent în structura biosferei mai mult de 90% ar fi reprezentate de specii de nevertebrate, fungi, bacterii, dintre care extrem de puţine sunt cunoscute.

Creşterea biodiversităţii – proces de impotanţă crucială in menţinerea vieţii pe pământ, nu a fost un proces uniform. In decursul celor 3,8 miliarde de ani ai evolutiei vietii, se pot remarca citeva evenimente care au determinat adevarate explozii ale biodiversităţii.

6.1.1. Habitatele naturale

Habitatul este o suprafaţă de teren ocupata de un individ sau de o populaţie pe care acesta îşi desfăşoară activitatea. In anul 2004 habitatele naturale din judeţul

80

Covasna au avut o evoluţie relativ normala. Primăvara a debutat normal cu o răcire a timpului in luna mai, care nu a influenţat vegetaţia. Regimului de precipitaţii a fost normal cu un uşor excedent în lunile de vară.

Cu toate acestea nivelul apei din unele bălţi a scăzut mult datorită secetei din anul 2003. În special s-a urmărit starea rezervaţiei din mestecănişul Reci unde apa din unele bălţi a dispărut rămânând doar în 2-3 bălţi la un nivel nesatisfăcător. Cu toate acestea s-au exercitat presiuni de a păşuna în rezervaţii, motivîndu-se lipsa de furaje. In conformitate cu Legea 462/2001 referitor regimul ariilor protejate, anexa 2, în cuprinsul judeţului Covasna s-au identificat următoarele habitate naturale :

3. INVENTARUL TIPURILOR DE HABITATE DIN JUD. COVASNA

Nr. crt.

Tip de habitat Cod NATURA 2000

Categoria 1 Habitate costiere, marine şi de dune

1 Dune împădurite ale regiunilor continentale 2180

2 Depresiuni umede intradunale 2190

Categoria 2 Habitate de ape dulci

3 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

3150

4 Lacuri şi bălţi distrofe naturale 3160

Categoria 3 Habitate de pajişti şi tufărişuri

5 Pajişti alpine şi boreale 4060

6 Pajişti uscate 4030

7 Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase 5130

8 Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros

6120

9 Pajişti stepice subpanonice 6240

10 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte de la nivelul cîmpiilor la cel montan şi alpin

6430

11 Pajişti aluviale nord boreale 6450

12 Fîneţe montane 6520

13 Fîneţe împădurite 6530

Categoria 4 habitate din turbării şi mlaştini

14 Turbării active 7110

15 Turbării degradate 7120

16 Turbării de acoperire 7130

Categoria 6. Habitate de pădure

17 Păduri bătrîne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite 9020

18 Păşuni împădurite 9070

19 Păduri mlăştinoase caducifoliate 9080

20 Păduri tip Luzulo-Fagetum 9110

21 Păduri subalpine medioeuropene cu Acer 9140

22 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 9410

23 Păduri cu Castanea sativa 9260

81

6.1.2. Flora şi fauna sălbatică

Din cele 3.700 specii de plante înregistrate în România, dintre care 60 specii de arbori, aproximativ 500 de specii de plante sint protejate de lege din cauza rarităţii lor sau a interesului terapeutic 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 au disparut deja, 39 sunt amenintate, 171 sunt vulnerabile si 1253 sunt rare. Speciile caracteristice pajistilor reprezinta 37% din total. De asemenea, exista 600 specii de alge si mai mult de 700 specii marine si costiere. Speciile endemice reprezinta 4%. În România sunt inventariate 33.792 specii de animale (33.085 nevertebrate si 707 vertebrate). În lista mamiferelor mari sunt incluse specii ca ursul brun (5.400 indivizi, ceea ce reprezinta 60% din populatia de ursi a Europei), lupul (3.600 indivizi care reprezinta 40% din populatia de lupi din Europa) si râs (2.000 indivizi, adica aproape 50% din populatia de râsi din Europa). România este o zona critica pentru tranzitul pasarilor migratoare din Europa. Amenintari a.Amenintari directe: -Pierderi de habitate si fragmentarea habitatelor din cauza urbanizarii, dezvoltarii infrastructurii, exploatarii resurselor naturale: padurile din Carpati sunt amenintate de extragerile intensive de masa lemnoasa; reducerea rezervelor de ape subterane, ca urmare a executarii de lucrari hidrotehnice, a determinat uscarea partiala sau totala a 20.000 ha de padure. -Supraexploatarea ecosistemelor si speciilor: agricultura de tip industrial si suprapasunatul micsoreaza resursele solului si duc la eroziune severa si degradarea ecosistemelor. - Pierderea de zone umede din lungul Dunarii ca urmare a transformarii acestora în terenuri agricole.

b.Amenintari indirecte: - Poluarea: ploile acide afecteaza padurile, iar eutrofizarea exercita o presiune negativa asupra siturilor Ramsar; utilizarea în exces a pesticidelor are influenţă negativă asupra speciilor de pasari si mamifere . -Turismul: turismul necontrolat si camparea în locuri nepermise, arderea arborilor şi arbuştilor (trebuie mentionat cazul jneapanului) si lipsa controlului asupra accesului vehiculelor ameninta ecosistemele montane. - Comertul: pe piata sunt vândute specii rare si amenintate de plante cu bulbi. -Existenta unor conflicte între diversi utilizatori de terenuri: privatizarea padurilor, slaba implementare si întarire a a legislatiei privind protectia naturii, lipsa resurselor financiare si organizatorice ale institutiilor implicate în conservarea biodiversitatii. -Slaba constientizare a publicului, în unele zone existînd o presiune antropica mare pentru supraexploatarea resurselor naturale. În judeţul Covasna se întâlneşte flora şi faună specifică zonei de deal şi de munte din climat temperat, speciile generale fiind prezentate mai jos.

ista speciilor este mult mai bogată însă la data actuală în baza de date se găsesc doar o parte a diversităţii biologice a judeţului. Pentru completarea listei sunt necesare numeroase investigaţii pe teren, în diferite perioade ale anului în special pentru cunoaşterea diversităţii florei şi a speciilor de păsări.

82

LISTA GENERALĂ CU PRINCIPALELE ANIMALE ŞI PLANTE DIN JUDEŢUL COVASNA ANIMALE:

-Ursus arctos -Cervus elaphus -Capreolus capreolus -Sus scrofa -Lepus europaeus -Canis lupus -Lynx lynx -Felix silvestris -Vulpes vulpes -Lutra lutra -Castor fiber -Meles meles -Martes martes -Mustela nivalis -Mustela erminea -Ondatra zibethica -Putorius putorius -Erinaceus europaeus -Talpa europaea -Suciurus vulgaris -Glis glis -Citellus citellus -Cricetus cricetus

Lista speciilor de păsări din judeţul Covasna:

1.Acanthis cannabina

2.Accipiter gentilis

3.Accipiter nisus

4.Aegithalos caudatus

5.Alauda arvensis

6.Acroccepphalus schoenobenus

7.Acroccepphalus palustris

8.Acroccepphalus arundinaceus

9.Anas platyrhnchos

10.Anas crecca

11.Anas penelope

12.Anas acuta

13.Anas querquedula

14.Anas clypeata

15.Anser anser rubirostris

16.Anthus trivalis

17.Ardea cinerea

18.Ardea purpurea

Erinaceus europaeus -arici

Capreolus capreolus - căprioară

83

19.Ardeola ralliodes

20.Asio otus

21.Aythya ferina

22.Aythya nyroca

23.Aythya fuligula

24.Aquila pomarina

25.Bombicylla garrulus

26.Bonasia bonasia

27.Buteo buteo

28.Buteo lagopus

29.Calidris minuta

30.Calidris alpina

31.Calidris canutus

32.Carduelis chloris

33.Carduelis spinus

34.Carduelis carduelis

35.Certha familiaris

36.Charadrius dubius

37.Charadrius hiaticula

38.Chlidonias niger

39.Chlidonias leucopterus

40.Chlidonias hybrida

41.Ciconia ciconia

42.Ciconia nigra

43.Circus cyaneus

44.Circus pygargus

45.Circus aeruginosus

46.Coccothraustes coccothraustes

47. Columba palumbus

48.Columba oenas

49.Coracias garrulus

50.Corvus monedula

51.Corvus frugilegus

52.Corvus corone cornix

53.Corvus corax

54.Coturnix coturnix

55.Crex crex

56.Cuculus canorus

57.Cygnus olor

58.Delichon urbica

59.Dendropocus major

60.Dendropocus syriacus

61.Egretta alba

62.Egretta garzetta

63.Emberiza calandra

64.Emberiza citrinella

65.Erithacus rubecula

Aquila pomarina – acvilă ţipătoare mică

Rezervaţia Ariuşd

Hepatica transilvanica (crucea

voinicului)

84

66.Falco subbuteo

67.Falco vespertinus

68.Falco tinnunculus

69.Ficedula hypoleuca

70.Ficedula albicollis

71.Fringilla coelebs

72.Fringilla montifringilla

73.Fulica atra

74.Galerida cristata

75.Gallinula chloropus

76.Garrus glandarius

77.Gavia arctica

78.Gavia stellata

79.Hirundo rustica

80.Ixobrychus minutus

81.Lanius collurio

82.Lanius excubitor

83.Lanius minor

84.Larus minutus

85.Larus ridibundus

86.Larus argentatus

87.Loxia curvirostra

88.Lusciniola melanopogon

89.Lymnocryptes minimus

90.Merops apiaster

91.Milvus migrans

92.Motacila flava flava

93.Motacila flava feldegg

94.Motacila cinerea

95.Motacila alba

96.Muscicapa striata

97.Nycticorax nycticorax

98.Oenanthe oenanthe

99.Oriolus oriolus

100.Pandion haliaetus

101.Parus ater

102.Parus caeruleus

103.Parus major

104.Parus palustris

105.Paser montanus

106.Perdix perdix

107.Phalacrocorax pygmaeus

108.Phasianus colchicus

109.Philomachus pugnax

110.Phylloscopus collybita

111.Phoenicurus ochruros

112.Phoenicurus phoenicurus

Rezervaţia Ariuşd

Rezervaţia ornitologică -

Doboşeni

85

113.Pica pica

114.Picus viridis

115.Picus canus

116.Pluvialis squatarola

117.Podiceps ruficollis

118.Podiceps nigricollis

119.Podiceps griseigena

120.Podiceps cristatus

121.Prunella modularis

122.Pyrhulla pyrhulla

123.Regulus regulus

124.Regulus ignicapillus

125.Riparia riparia

126.Saxicola rubetra

127.Saxicola torquata

128.Scolopax rusticola

129.Silvia nisoria

130.Silvia atricapila

131.Silvia curruca

132.Sitta europaea

133.Sterna hirudo

134.Streptopelia decaocto

135.Streptopelia turtur

136.Strix aluco

137.Sturnus roseus

138.Sturnus vulgaris

139.Tadorna tadorna

140.Tetrao urogallus

141.Tringa erythropus

142.Tringa ochropus

143.Tringa glareola

144.Tringa hypoleucos

145.Troglodytes troglodites

146.Turdus iliacus

147.Turdus pilaris

148.Turdus merula

149.Turdus philomelos

150.Turdus viscivorus

151.Upupa epops

152.Vanellus vanellus

B.PLANTE:

-Aconitum toxicum

-Agrostis alba -Agrostis gigantea -Agrostis stolonifera

Rezervaţia Cheile

Vîrghişului

Linum austriacum – rezervaţia

Reci

86

-Alchemilla gracilis -Alisma aquatica -Allium oleraceum -Alnus glutinosa -Arabidopsis thalina -Arenaria serpyllifolia -Athyrium filix femina -Aquilegia vulgaris -Betula pendula -Botrychium lunaria -Calla palustris -Callitriche cophocarpa -Callitriche palustris -Callitriche polymorpha -Camelina sativa -Campanula patua -Campanula rotundifolia -Canringia orientalis -Cardamine impatiens -Carex buxbaumi -Carex elata -Carex elongate -Carex hirta -Carex lasiocarpa -Carex oederi -Carex ovalis -Carex paniculata -Carex vesicaria -Centaurea micranthos Lycopodium clavatum -pedicuţă -Cicuta virosa Rezervaţia Comandău

-Crataegus monogyna -Crepis tectorum -Cypreus fuscus -Cyrsum palustre -Cytisus ratisbonensis -Deschmpsia caespitosa -Digitaria sanguinalis -Doroicum austriacum -Draba nemorosa -Elatiene alsinastrum -Epergula arvensis -Epibolium palustre -Erigeron canadensis Aconitum toxicum ( omag )

-Euphorbia villosa Rezervaţia Comandău -Equisetum silvaticum -Euprasia stricta -Festuca rubra -Festuca rupicola

87

-Filago arvensis -Filipendula ulmaria -Frangula alnus -Fumaria officinalis -Galium aparine -Galium palustre -Galium uliginosum -Gentiana asclepiadea -Geum rivale -Geum urbanum -Glecoma hederacea -Glyceria maxima -Gymnocarpium robertianum -Helianthemum hirsutum -Hieracium aurantiacum -Hieracium pilosella -Holcus lanatus -Holosteum umbelatum -Humulus lupulus -Hydrocharis morsus ranae -Impatiens nolitangere -Juncus articulatus -Juncus conglomerates -Juncus effusus -Lemma minor -Kochia scopari -Koeleria macrantha -Leontodon autumnalis -Ligularia sibirica -Linaria arvensis -Linaria dalmatica -Listera ovata -Loranthus europaeus -Luzula pallescens

-Lycopodium annotinum -Lycopodium clavatum -Lycopus europaeus -Lysimachia thyrsiflora -Lysimachia vulgaris -Lytrum salicaria -Majantheunm bifolium -Marsilea quadrifolia Rezervaţia Comandău -Mentha aquatica -Menyanthes trifoliate -Mercurialis perenis -Moehringia trinerva -Molinia coerulea -Myosotis cespitosa -Myosotis palustris

Rezervaţia Comandău

88

-Mzosotis scorpioides -Myricaria germanica -Nardus stricta -Nymphaea alba -Orchis incarnata -Orchis morio -Palaris arundinacea -Papaver dubium -Paris quadrifolia -Paronychia cephalontes -Peucedanum palustre -Pimpinrlla saxifraga -Pinguicula vulgaris -Plantago media -Poa pratensis -Poa palustris Rezervaţia Dealul Perko

-Poa trivalis -Polygonatum verticillatum -Polygonum minus -Potamogeton gramineus -Potamogeton natans -Potentilla cinerea -Potentilla palustris -Potentilla tormentilla -Prunella vulgaris -Prunus padus -Pteridium aquilium -Pycreus flavescens -Ranunculus flammmula -Ribes rubrum -Rubus idaeus -Rumex acetosela Braţ mort în rezervaţia Reci

-Sagittaria sagittifolia -Salix cinerea -Salvia natans -Scoenoplectus tabernaemontari -Scutellaria galericulata -Sedum acre -Silene otites -Sisymbrium locselii -Solanum dulcamara -Sphagnum fuscum -Sphagnum nemorum -Sphagnum robustum -Sphagnum wulfianum -Spergularia maritima -Stellaria pallida -Stelaria palustris -Streptopus amplexifolius

Nymphaea alba (nufăr alb)

Rezervaţia Reci

89

-Symphitum cordatum -Symphitum officinale -Telekia speciosa -Thelypteris palustris -Thlaspi perfoliatum -Typha latifolia -Typha angustifolia -Typha latifolia -Thymus glabrescens -Trifolium campestre -Tussilago farfara -Urtica dioica -Utricularia vulgaris -Vaccaria pyramidata -Vaccinium oxycoccos -Vaccinium vitis-idaea -Veratrum album -Verbascum phlomoides -Veronica officinalis -Varonica scutellata -Veronica verna

LISTA SPECIILOR PROTEJATE DIN JUDEŢ A. FLORĂ

Nr.crt Denumirea stiintifica

1 Adonis vernalis

2 Aconitum moldavicum

3* Aldrovanda vesiculosa

4 Amygdalus nana

5 Andromeda polifolia

6 Asparagus officinalis

7 Bruckenthalia spiculifolia

8* Caldesia parnassifolia

9 Calla palustris

10 Calluna vulgaris

11 Castanea sativa Pulsatilla montana

(dediţei)- rezervaţia Ariuşd

12 Comarum palustre

13 Crocus vernus

14* Cypripedium calceolus

15 Daphne cneorum

16 Daphne mezereum

17 Dianthus spiculifolius

18 Dictamnus albus

19 Drosera rotundifolia

Menyanthes trifoliata (trifoişte)

Rezervaţia Reci

90

20 Erythronium dens-canis

21 Fritillaria meleagris

22* Gladiolus palustris

23 Gynko biloba

24 Hepatica transsilvaanica

25 Hepatica nobilis

26 Iris germanica

27* Ligularia sibirica

28 Lilium martagon

29 Lysimachia thyrsiflora

30 Narcissus angustifolius

31 Nuphar luteum

32 Nymphea alba

33 Pedicularis palustris

34 Pedicularis sceptrum carolinum

35 Pulsatilla Montana

36* Pulsatilla patens

37 Salvia nutans

38 Spiraea salicifolia

39 Stellaria longifolia

40 Stipa joannis

41 Taxus baccata

42 Trientalis europaea

43 Trollius europaeus

44 Utricularia bremii

45 Utricularia vulgaris

46 Vaccinium oxycocos

NOTĂ : Speciile notate cu * sunt specii din anexele Legii 462/2001

Iris hungarica (stînjenel) Adonis vernalis (ruscuţă) Rezervaţia Ariuşd Rezervaţia Ariuşd

91

B. FAUNĂ

Nr.crt Denumirea stiintifica

1* Rana arvalis arvalis

2* Triturus cristatus

3 Triturus vulgaris

4 Triturus montandoni

5* Triturus alpestris alpestris

6* Rana dalmatiana

7* Rana esculenta

8 Rana lessonae

9* Rana ridibunda

10* Rana dalmatina

11* Rana temporaria

12* Bombina variegate

13* Bufo bufo

14* Bufo viridis

15 Pelobates fuscus

16* Hyla arborea

17* Larceta viridis

18* Sciurus vulgaris

19* Castor fiber

20* Ursus arctos

21* Lutra lutra

22* Lynx lynx

23* Felix silvestris

24* Ciconia nigra

25* Ciconia ciconia

26* Aquila pomarina

27* Crex crex

28* Merops apiaster

92

Merops apiaster (prigorie) paianjen

Rezervaţia Doboşeni Rezervaţia Reci

6.1.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic,

inclusiv ca resurse genetice

În anul 2004 s-au înregistrat cereri pentru valorificarea fructelor şi ciupercilor de pădure. Din datele centralizate pe care le deţinem, au fost recoltate de agenţi economici 37,0 to fructe de pădure (zmeură 30 to şi măceşe 7,0 to) precum şi 60,0 to ciuperci. La această cantitate se mai adaugă consumul populaţiei rurale pentru nevoi proprii pentru care nu deţinem date.

Situaţia vânatului recoltat se prezintă conform tabelului alăturat:

Nr. crt.

Specia Cotă Realizat

1 Urs (Ursus arctos) 45 35

2 Cerb (Cervus elaphus) 79 70

3 Căprior (Capreolus capreolus)

187 169

4 Mistreţ(Sus scrofa) 449 401

5 Iepure (Lepus europaeus) 1150 1076

6 Lup (Canis lupus) 30 14

7 Rîs (Lynx lynx) 15 4

8 Pisică sălbatică (Felix silvestris)

24 8

9 Vulpe (Vulpes vulpes) 455 421

10 Bizam (Ondatra zibethica) 230 20

11 Viezure (Meles meles) 98 5

12 Jder (Martes martes) 14 0

13 Dihor (Putorius putorius) 105 18

14 Cocoş de munte (Tetrao urogallus) 11 3

15 Raţe sălbatice (Anas platyrhynchos)

535 471

16 Potîrniche 380 12

17 Sitari 190 0

6.1.4. Starea ariilor naturale protejate

93

Anul 2004 a debutat cu o primăvară normală. Cu tot regimului de precipitaţii relativ bogat în lunile de vară, datorită deficitului de precipitaţii din anul 2003, rezerva de apă din sol nu s-a refăcut în întregime, si bălţile şi zonele umede au avut de suferit. În special s-a urmărit starea rezervaţiei din mestecănişul Reci unde apa din unele bălti a dispărut rămânând doar în 2-3 bălţi la un nivel nesatisfăcător. La nivel de judeţ Consiliul Judeţean Covasna a pus sub protecţie provizorie prin Hotărârea 39/2001 un număr de 34 rezervaţii cu o suprafaţă de 35.983,59 ha, conform legii 462/2001 art. 8 al. (1) lit. C. De menţionat este faptul că prin Hotărîrea Guvernului României nr. 2.151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, în anexele acesteia sunt menţionate rezervaţia Mestecănişul Reci bălţile de la Ozun-Sintionlunca cu 2020 ha cît şi rezervaţia Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului de la Ariuşd cu 977 ha.

Pentru rezervaţia Mestecănişul Reci bălţile de la Ozun-Sintionlunca s-a obţinut avizul Academiei Române pentru o suprafaţă de 2020 ha. De menţionat că în urma deplasării pe teren cu reprezentantul Facultăţii de Silvicultură Braşov dl. Danciu Marius s-a constatat că de interes ştiinţific sunt aninişurile ( As. Carici elongatae –Alnetum Koch 1926) atât prin raritate –ceea ce a determinat insuficienta lor cunoaştere sub raportul răspândirii si al particularităţilor structurale si ecologice in cuprinsul României-cit si prin dinamica accentuata, înaintarea lor in defavoarea rogozurilor si respectiv retragerea fiind condiţionate de evoluţia climei si influenţată antropic (săparea de canale de drenare spre Rezervaţia Reci

extremitatea rezervaţiei).

După datele de care dispunem, la Reci se întâlnesc cele mai întinse fitocenoze ale acestei asociaţii din cuprinsul ţării. Importante ştiinţific si deci de interes sub raportul conservări prin scoatere din circuitul productiv sunt de asemenea asociaţiile de rogozuri ( as. Caricetum lasiocarpae Osvald 1923, as. Caricetum elatae koch 1921, as. Caricetum riparie Knapp ex Stoffer 1962), nu numai prin raritate ci si prin aceea că reprezintă medii cenotice pentru unele specii cuprinse in “ Lista roşie a plantelor din România”: Carex bux-baumi (C. hartmanii), Carex diandra, Isoleptis setacea, şi Lysimachia thyrsiflora. Acestora li se adauga citeva specii considerate relicte glaciare ( Pop, E., 1960 1965, 1976) şi întâlnite in mlaştinile şi fâneţele de la Reci: Dryopters cristata, Cnidium dubium, si Carex elongata. In perimetrul acestei rezervaţii naturale a fost cuprinsa si vegetaţia colonizatoare a dunelor fixate (in primul rând fitocenoze dominate de Festuca rupicola, aflate in curs de consolidare si stabilizare a proceselor de singeneza care cuprinde multe specii xerofite rare, intre care si Pulsatilla patens, plantă de interes comunitar şi care în cursul anului 2004 a fost găsită înflorită şi în timpul verii. Totodată datorită aspectelor legate de sol (pH foarte acid şi în consecinţă şi apa din bălţi este cu pH acid), specialişti de la OSPA Braşov sunt interesaţi să facă studii ăn rezervaţie. Rezervaţia Dealul Ciocaş - Dealul Viţelului de la Ariuşd ocupă un loc deosebit intr-un judeţ cu vegetaţie specifica dealurilor înalte si montana, întrucât aici se găsesc specii numeroase caracteristice vegetaţiei de stepa la o altitudine cuprinsa intre 500 – 660 m. În această rezervaţie se găseşte frăsinelul (Dictamus albus), specie rară cuprinsa in Lista Roşie a plantelor din România, ediţia 1994; Flora rezervaţiei este bogata si din cele mai

94

importante plante amintim ruscuţa de primăvara (Adonis vernalis), dediţeiul (Pulsatila montana), stânjenelul (Iris hungarica), colilia (Stipa joannis) şi migdalul pitic (Amigdalus nana) etc. In turbăriile de la Apa Roşie si Apa Lina se întâlneşte roua cerului (Drosera rotundifolia) planta carnivora care atrage insectele si apoi le digera iar o specie deosebit de rară este Trientalis europaea – un adevărat relict glaciar, a cărei existenţă în această rezervaţie s-ar putea sa fie unică pe cuprinsul ţării. Tot aici mai întâlnim bulbucii de munte (Trollius europaeus), si cununiţa (Spiraea salicifolia). Turbăria de la Comandău, pe teritoriul administrativ al comunei Zagon, este importantă datorită populaţiei de Ligularia sibirica care vegetează în mod excepţional aici. De asemenea mai sunt prezente şi specii de Lycopodium şi Vaccinium. În turbăria Ozunca Băi se întîlneşte Ligularia sibirica , plantă de interes comunitar. De asemenea a mai fost semnalată prezenţa plantelor Drosera rotundifolia, Trollius europaeus, Impatiens nolitangere şi a altor specii. Rezervaţia botanică Micloşoara este importantă datorită prezenţei în bălţi a speciei Nuphar luteum, care are o bună vegetaţie aici. De asemenea zona respectivă este arealul de hrănire a speciei Aquila pomarina care cuibăreşte în zonă şi au fost reperate cuiburile acestei specii. De asomenea a fost identificat şi un cuib de Ciconia nigra. Rezervaţia ornitologică de la Doboşeni este importantă pentru prezenţa celei mai numeroase colonii de Meros apiaster din judeţul Covasna. Fâneţele umede de la Borosneul Mare adăpostesc laleaua pestriţă, o specie rară care vegetează bine in această zonă.

Rezervaţia Cheile Vîrghişului cu zona tampon in judeţul Covasna prezintă numeroase fenomene carstice. Cheile Vîrghişului cu acces din localitatea Vîrghiş sunt deosebite si din punct de vedere carstic prin cele 122 de peşteri cit si datorita peisajului creat de cursul Vîrghişului in aceste calcare.

Rezervaţia Cheile Vîrghişului Peşteră –

Cheile Vîrghişului

Rezervaţia Cimad- Balvanyos Turia este importanta datorita peisajului, fenomenelor postvulcanice care se manifestă, apelor minerale si a grotei sulfuroase unice in Europa datorita cantităţii de emanaţii sulfuroase . In apropiere se găseşte o turbărie care deşi este mică , adăposteşte numeroase specii specifice turbăriilor înalte. In domeniul cartării rezervaţiilor s-a efectuat cartarea rezervaţiei Mestecănişul Reci, unde prin măsurătorile cu aparatura GPS a rezultat suprafaţa de 2112,50 ha, precum şi a rezervaţiei Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului din Ariuşd care are o suprafaţă de 907 ha. Au mai fost efectuate măsurători GPS la rezervaţia Micloşoara, Doboşeni, Ozunca Băi şi turbăria Comandău.

95

S-au organizat intalniri de lucru la ICAS Brasov (coordonator de proiect) cu APM Braşov şi APM Miercurea Ciuc privind relizarea reţelei ecologice funcţionale Natura 2000 în bazinul rîului Olt din judeţele Braşov, Covasna şi Harghita. 6.1.5.Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Ca aspecte al deteriorării rezervaţiilor sunt depozitarea de deşeuri datorită turismului dezorganizat cit şi debarasarea de deşeuri menajere, articole diverse deteriorate sau deşeuri si ambalaje provenite de la magazine care desfac diverse produse comerciale, deteriorări ale împrejmuirilor de rezervaţii cit si distrugerea sau furtul de panouri indicatoare din

rezervaţii. Rezervaţia Micloşoara Rezervaţia Ozunca Băi

Se mai constata aruncarea de deşeuri in albia râurilor si in braţele moarte ale

râurilor, cu un impact negativ deosebit de grav asupra florei si faunei acvatice. Un alt aspect negativ este şi exploatarea de resurse minerale din incinta unor rezervaţii sau din zone limitrofe, cum ar fi nisipul, balastul şi calcarul. Culegerea de plante protejate (Trollius europaeus şi Fritillaria meleagris) în scopul comercializării pe piaţă este un alt aspect negativ întîlnit. In anul 2004 s-au întreprins acţiuni de igienizare prin activităţi comune ale APM Sf. Gheorghe, Direcţia Silvica Covasna, ONG-uri, elevi si cadre didactice.

Acţiuni ecologice în zona de agreement Pădureni

6.3.1.Structura fondului forestier din judetul Covasna în anul 2004

În anul 2004 ca urmare a transformărilor din fondul forestier şi a retrocedărilor către foştii proprietari, structura acestuia se prezintă după cum urmează:

96

Nr. crt.

Proprietar (administrator) Răşinoase Foioase Total

1 Păduri proprietate publica a statului 31.599 40.481 72.080

2 Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

7.991 13.172 21.163

3 Păduri proprietate privată 24.480 49.871 74.351

4 Vegetaţie forestieră în afara FFN 9.000 13.000 22.000

TOTAL 73.070 116.524 189.594

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor:

Pădurea îndeplineşte în principal funcţia de protecţie şi multiple funcţii economice. În raport cu funcţiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe:

-grupa I –a păduri cu funcţii speciale de protecţie;

-grupa II-a păduri cu funcţii de producţie (economice) şi protecţie;

A Funcţia de protecţie:

Pădurea participă la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, prin concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă, din apă, din roca dezagregată şi alterată. Din această fitomasă, ulterior s-a format solul. Astfel cu excepţia zonei de stepă, solul s-a format sub pădure.

Pădurea favorizează înmagazinarea apei, împiedicând formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă în urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând producerea inundaţiilor.

Apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci.

Este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic. Sub acest aspect , pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă în reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global, eliberând oxigen şi consumând bioxid de carbon.

Pădurea are un important rol antipoluant în cazul poluării fonice şi chimice.

În raport de natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I-a se împart în următoarele subgrupe funcţionale:

-păduri cu funcţii de protecţie a apelor;

-păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenului;

-păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători;

-păduri cu funcţii de recreere;

-păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului

forestier;

Rezervaţia Vîrghiş

97

B Funcţia de producţie (economică):

Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:

-lemn pentru construcţii, industrie şi combustibil ( lemn de foc);

-fauna pădurii contribue la păstrarea echilibrelor biocenotice, iar unele specii au şi o valoare economică, fiind valorificate pentru blană şi carne;

-fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă şi unele principii active;

-plante medicinale cu rol deosebit în prepararea unor ceaiuri, tincturi sau la sinteza unor medicamente;

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2004(mii m3 brut)

Nr.

crt Locul de recoltare

Răşinoase

Fag Stejar Alte

specii tari

Alte specii moi

Total

1. Păduri proprietate publicã a statului

98,5 104,8 6,5 8,3 3,6 221,7

2. Păduri proprietate publicã a unitãţilor

3,4 1,4 1,8 1,4 1,1 9,1

3. Păduri proprietate private 28,0 20,6 4,3 5,2 1,3 59,4

4. Vegetaţie forestierã din afara FFN

8,6 3.3 2,7 1,5 1,0 17,1

TOTAL 138,5 130,1 15,3 16,4 7,0 307,3

6.3.4. Distribuţia arboretelor după principalele forme de relief : Din totalul suprafetei fondului forestier al judeţului Covasna de 189594 ha,

distribuţia arboretelor după principalele forme de relief se prezintă după cum urmează - arborete din zona de deal 51190 ha - arborete din zona de munte 138404 ha

6.3.5. Starea de sănătate a arboretelor evaluată prin sistemul de monitoring forestier, măsuri de combaterea dăunătorilor luate în 2004:

Analiza datelor statistice pe anul 2004 au indicat o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate a arboretelor din cadrul Direcţiei Silvice Sf. Gheorghe. La acest fapt au contribuit intervenţiile cu lucrări de protecţie, caracterul acestora fiind atît preventiv cit şi de combatere, acţionînd în special în arboretele de molid afectate de doborîtura de vînt din noiembrie 1995.

Urmărirea stării de sănătate la nivel naţional se efectuează prin Monitoringul forestier. Implementarea acestui sistem de monitoring s-a realizat în ţara noastră în baza Ordinului Adjunctului Ministrului Silviculturii nr. 96/1990.

În cadrul acestui sistem se efectuează în cadrul Direcţiei Silvice Sf. Gheorghe culegera informaţiilor referitoare la starea de sănătate, datele fiind obţinute din suprafeţele de probă permanent amplasate în cadrul fiecărui ocol silvic. Pentru estimarea stării de sănătate a arborilor, în toate suprafeţele de probă se înregistrează vătămările fiziologice –defoliere, decolorarea frunzişului- şi vătămările fizice cauzate de diferiţi factori.

Rezultatele obţinute prin prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unor programe informatice adecvate, reflectă starea de sănătate a pădurilor la nivel naţional pe total specii şi grupe de specii. Diferenţele faţă de situaţia din anul 2003 sunt

98

nesemnificative, starea de sănătate fiind în general bună. În anul 2004 s-au intreprins următoarele acţiuni:

-În pepiniere :

-s-a efectuat combaterea larvelor de Melolontha melolontha pe suprafeţe cultivate şi necultivate , tratarea cu aerosoli a vegetaţiei din jurul pepinierelorîn vederea prevenirii depunerii de ouă de Melolontha m.

-tratamente pentru prevenirea făinării stejarului (Microsphaera abreviata) în culturi inapte din pepiniere

-tratarea culturilor de răşinoase din solarii, culturi în cîmp şi paturi nutritive împotriva fuzariozei

-combaterea rozătoarelor

-sanţ minim sanitar în jurul solariilor şi pepinierelor.

-În plantaţii şi arborete:

-combaterea insectelor Adelges larici, Hylobius abietis, Hilastes ater, Ipidae şi al rozătoarelor.

-protejarea puieţilor de răşinoase împotriva vătămărilor produse de vânat.

-tratarea coroanei şi tulpinilor puieţilor de răşinoase în scopul prevenirii atacului de Hylobius abietis.

-lucrări de depistare al dăunătorilor Ips t. Lymantria m. Tortrix viridana, Geometridae – Operopthera br., Erranis def., Semasia r.

Referitor la dăunătorii de prognoză o atenţie deosebită s-a acordat urmăririi dinamicii gradologiei populaţiei defoliatorului Lymantria m în arboretele în care molidul şi bradul participă în proporţie de peste 30 % în compoziţia arboretelor, unde au fost amplasate curse feromonale.

Pentru cuprinderea întregii zone posibile a fi infestate, cursele feromonale au fost amplasate după sistemul monitoring, cu ajutorul unui caroiaj pe harta amenajistică.

Lucrările de cercetare staţională a dăunătorului s-au efectuat sub îndrumarea şi asistenţa ICAS Braşov, concluzia fiind că acesta se află în stare latentă.

Din analiza datelor rezultate din statistica 2004 şi prognoza dăunătorilor pentru anul 2005 rezultă că în raza Direcţiei Silvice Sf. Gheorghe dăunătorii de prognoză sunt în măsură să producă pagubeprin defolieri.

În privinţa gradului de infestare al răşinoaselor cu Ipidae se remarcă o scădere sub raportul răspîndirii în suprafeţe ca şi al nivelului densităţii populaţiei de insecte.

În general populaţia de insecte în anul 2004 este în scădere faţă de anul precedent. Acţiunile intreprinse în cadrul Direcţiei Silvice Sf. Gheorghe pentru depistarea scolitidelor, stabilirea fenologiei dezvoltării lor în condiţiile concrete ale fiecărei zone cu doborîturi, s-au concretizat prin realizarea a 3459 arbori cursă echivalenţi care au constat în 1919 arbori cursă clasici, 182 curse tubulare cu feromon, 64 curse barieră şi 230 curse aripi. Valoarea cheltuielilor pentru protecţia pădurilor în anul 2004 a fost de 602340 mii lei iar pentru anul 2005 se preconizează ca aceste cheltuieli să atingă nivelul de 1358793 mii lei.

99

6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse de exploatări forestiere (ha):

Nr. crt

Locul de recoltare Tăieri de regenerar

e

Tăieri de produse

accidentale

Operaţiuni de igienă

Tăieri de

îngrijire

Tăieri de transformare

în păşuni împădurite

Total

1. Păduri proprietate publicã a statului

1106 7038 3490 2822 - 14456

2. Păduri proprietate publicã a unitãţilor

44

128 357 74 - 603

3. Păduri proprietate private

436 719 1518 227 - 2900

4. Vegetaţie forestierã din afara FFN

14 421 1252 66 206 1959

TOTAL 1600 8306 6617 3189 206 19918

6. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire :

În anul 2004 structura şi repartizarea fondului forestier în cadrul judeţului Covasna nu prezintă zone cu deficit de fond forestier, fiind în general destul de echilibrat repartizat în cadrul suprafeţei judeţului. Unele diferenţe existente în repartizarea vegetaţiei forestiere sunt legate de formele de relief şi de repartizarea terenurilor cultivate în cadrul judeţului. Pe total judeţ procentul acoperirii cu vegetaţie forestieră se ridică la 51,1%.

7. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări :

În anul 2004 au fost scoase din fondul forestier 14,0 ha . Din această suprafaţă 13,0 ha au fost afectate pentru lucrările amenajărilor hidroenergetice din raza ocolului silvic Comandău, punctul de lucru Cireşu, iar 1,0 ha au fost afectate de 2 relee de telefonie mobila şi de conducte de gaz.

8. Suprafete de arborete regenerate în anul 2004:

Nr. crt.

Specificări U.M. Fond forestier RNP

Fond forestier particulari

1 Regenerări total din care: Ha 344 29

1.1 -regenerări naturale Ha 216 9

1.2 -împăduriri Ha 128 20

2 Puieţi utilizaţi la împăduriri

Mii buc

725 104

2.1 d.c. producţie proprie Mii buc.

725 104

Caracterizarea plantaţiilor - Buna Buna

100

9. Presiuni antropice exercitate asupra fondului forestier, volum de masă lemnoasă extrasă ilegal, măsuri luate în acest sens :

În anul 2004 pe suprafaţa fondului forestier administrat de stat din judeţul Covasna s-a constatat extragerea ilegală a unui volum de 758 mc masa lemnoasa, cu o valoare de 600.747.620 lei. Pe suprafeţe ale fondului forestier care aparţin altor proprietari care au incheiat contracte de administrare cu Direcţia Silvică Sf. Gheorghe s-a tăiat ilegal un volum de 218 mc cu o valoare de 353.445.017 lei. Totodată pe suprafeţe de fond forestier al diverşilor proprietari care nu au încheiat contracte de administrare cu Direcţia Silvică s-a tăiat ilegal un volum de 83 mc cu o valoare de 57.587.213 lei.

Pentru contracararea agresiunilor împotriva fondului forestier s-au luat următoarele măsuri:

- s-au intensificat acţiunile la controlul circulaţiei materialului lemnos prin organizarea de acţiuni comune cu IJP Covasna, Jandarmerie şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic. Intervenţiile se desfăşoară pe baza unui plan comun de acţiune.

- totodată se fac instructaje periodice cu personalul din subordine care are atribuţii de paza pădurilor, în vederea aprofundării cunoştinţelor legislaţiei silvice în vigoare.

CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN 7.1. Calitatea aerului şi a apei în mediul urban 7.1.1.Calitatea aerului în mediul urban 7.1.1.1. Date generale Agenţia de Proteţie a Mediului Covasna prin laboratorul propriu efectueazã prelevãri şi determinãri de imisii din principalele centre urbane ale judeţului conform Normativelor, Ordinelor şi STAS-urilor în vigoare. Se efectuează determinări de noxe ( dioxid de sulf, dioxid de azot şi amoniac ) şi aerosoli ( pulberi în suspensie PM10 şi pulberi sedimentabile).

În municipiul Sfîntu Gheorghe se efectuează determinari de imisii în 5 puncte distincte de pe perimetrul localitãţii fiind determinaţi coeficenţii de poluare pe fiecare lună raportate la CMA zilnică pentru dioxid de sulf, amoniac şi pulberi în suspensie, la CMA orară pentru dioxid de azot şi la CMA lunar pentru pulberi sedimentabile , conform tabelului si graficelor alăturate, precum şi evoluţia acestora pe parcursul anului 2004.

101

AER

Luna SO2 SO2 prot. ecosistem

e

NH3 NO2 P.SSP (PM10)

P.Sed.

SFÎNTU GHEORGHE

IAN 0,014 0,090 7,39 1,18 139,18 26,82

FEB 0,155 0,969 21,27 1,63 120,40 10,34

COEEF. GENERAL MAR 0,025 0,154 4,32 1,95 382,55 129,22

DE APR 0,081 0,509 2,46 2,01 247,64 58,82

POLUARE MAI 0,017 0,106 1,98 1,51 212,05 70,90

în IUN 0,055 0,343 6,03 0,79 97,03 45,00

% IUL 0,004 0,024 4,39 1,52 153,69 52,13

FAŢĂ AUG 0,094 0,589 3,69 1,49 174,32 57,16

DE SEPT 0,461 2,881 7,52 2,08 130,56 52,37

VALOAREA OCT 0,119 1,181 14,71 1,60 131,77 59,82

ADMISĂ NOV 0,002 0,012 12,51 1,21 113,65 27,75

DEC 0,168 1,048 10,06 1,46 102,54 9,90

Dioxid de sulf în oraşul Sfîntu Gheorghe, în% faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţi umane, CMA=100%

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

0,35

0,4

0,45

0,5


Luna

%

SO2

Protecţia ecosistemelor la dioxid de sulf,

în % faţă de valoarea limită zilnică , CMA=100%

0,000

0,500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500


Luna

%

SO2 pt.prot ecosisteme

102

Amoniac în oraşul Sfîntu Gheorghe,

în % faţă de concentraţia maximă admisibilă, CMA=100%

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00


Luna

%

NH3

Dioxid de azot în oraşul Sfîntu Gheorghe ,

în % faţă de valoarea limita orara pentru protecţia sănătăţi umane,

CMA=100%

0

0.5

1

1.5

2

2.5


Luna

%

NO2

Din analiza tabelelor şi graficelor se constată o creştere a coeficienţiilor de poluare la noxe pe perioada lunilor reci ale anului şi o scădere a aerosolilor în perioada lunilor cu precipitaţii .

103

Aerosoli in orasul Sfintu Gheorghe,

în % faţă de valoarea limită lunară respectiv zilnică pentru protecţia sănătăţii umane,

CMA=100%

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450


Luna

%

P.SSP PM 10 P.SED.

În oraşul Tîrgu Secuiesc se efectuează determinări de imisii ; aerosoli (pulberi sedimentabile) în trei puncte distincte de pe perimetrul localităţii. În tabelul şi graficele următoare sunt prezentate evoluţiile acestui indicator pe parcursul anului 2004.


POLUARE ÎN ORAŞ TG.SECUIESC

în % FAŢĂ

DE VALOAREA

ADMISA

Luna Pulberi sedimentabile

IANUARIE 5.55

FEBRUARIE 16.53

MARTIE 41.24

APRILIE 64.16

MAI 74.90

IUNIE 62.105

IULIE 38,68

AUGUST 29.38

SEPTEMBRIE 36.36

OCTOMBRIE 45,85

NOIEMBRIE 26.31

DECEMBRIE 11.87

104

În oraşul Baraolt se efectuează determinări de imisii, pulberi sedimentabile în doua puncte dinstincte situate în perimetrul locuit al localităţii.


POLUARE ÎN ORAŞ BARAOLT

în %

FAŢĂ DE

VALOAREA ADMISA

Luna Pulberi sedimentabile

IANUARIE 9.41

FEBRUARIE 11.62

MARTIE 31.56

APRILIE 41.32

MAI 33.72

IUNIE 40.99

IULIE 40,44

AUGUST 24.60

SEPTEMBRIE 22.76

OCTOMBRIE 45,40

NOIEMBRIE 22.99

DECEMBRIE 12.58

105

Pulberi sedimentabile în oraşul Tîrgu Secuiesc,

în % faţă de valoarea limită lunară pentru protecţia sănătăţii umane, CMA=100%

0

10

20

30

40

50

60

70

80


Luna

%

P.SED.

Pulberi sedimentabile în oraşul Baraolt,

în % faţă de valoarea limită lunară pentru protecţia sănătăţi umane,

CMA=100%

0

10

20

30

40

50

60


Luna

%

P.SED.

Din analiza tabelelor şi graficelor se constată o creştere a coeficienţiilor de poluare la aerosoli pe lunilor cu precipitaţii putine .

7.4. Evolutia asezarilor umane

7.4.1. Dezvoltarea sistemului urban. Procesul de urbanizare. Retele de alimentare cu apa potabila. Retele de canalizare.

În anul 2004 nici o comună din judeţ nu şi-a maniestat intenţia de a deveni oraş, în

aceste condiţii extinderea mediului urban nu a fost posibilă.

106

In cele 5 orase din judet exista alimentare cu apa (din foraje de medie adincime sau de suprafata) in sistem centralizat, sisteme de canalizare si statii de epurare. Pentru viabilizarea intravilanelor în anul 2004 au continuat programele de alimentare cu apă a satelor în conformitate cu HG577/1997 în satele Bodoc, Ghidfalău, Valea Crişului, ultimele 2 fiind puse în funcţiune până la sfârşitul anului, prin programul SOLEL BONEH, conform HG nr.687/1997 şi HG nr. 88/1999 au fost începute lucrările de alimentare cu apă a satelor Ghelinţa , Aita Mare şi Belin, prin programul SAMTID au fost elaborate proiectele în fază de studiu de fezabilitate pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a oraşelor şi municipiilor judeţului, prin programul spaniol au fost elaborate documentaţii tehnico-economice pentru lucrările de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor Araci-Vâlcele, Turia, Lemnia, Poian, Zăbala, Dobârlău; prin programul SAPARD au fost demarate lucrările de proiectare pentru alimentare cu apă a localităţilor Catalina şi Brăduţ şi lucrări de canalizare menajere în localităţile Sita Buzăului şi Ghidfalău.

Situaţia teritoriilor intravilane a localităţilor urbane este stabilită prin Planurile de

Urbanism General al acestor localităţi, astfel:

SIRUTA

LOCALITATE COD LOC

PR. NR. ELABORAT INTRA VILAN (ha)

145 Jud. COVASNA J

63394 Mun. Sf. Gheorghe

MT 1421,71

63401 SF. GHEORGHE U 1/96 URBANPROIECT-Sf. Gh.

1190,00

63410 CHILIENI MS 1/96 URBANPROIECT-Sf. Gh.

158,0

63429 COŞENI MS 1/96 URBANPROIECT-Sf. Gh.

54,0

63447 BARAOLT UT 685.58

63456 BARAOLT U 38/97 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

322,14

63465 BIBORŢENI US 64/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

77,44

63474 BODOŞ US 64/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

41,80

63483 CĂPENI US 64/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

120.90

63492 MICLOŞOARA US 64/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

42,40

63508 RACOŞUL DE SUS

US 64/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

80,92

63526 COVASNA UT 877,44

63535 COVASNA U 1062/98 SC „V&K”SRL Sf. Gh.

761.01

63544 CHIURUŞ UT 116,40

63580 INT. BUZĂULUI UT 747,16

107

63599 INT. BUZĂULUI U 39/97 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

477,14

63606 BRĂDET US 65/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

77,19

63615 FLOROAIA US 65/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

153,18

63624 SCRĂDOASA US 65/99 SC”RTC „SRL Sf. Gh.

39,65

63740 TÂRGU SECUIESC

UT 822,43

63759 TÂRGU SECUIESC

U 12/97 SC”PROINVEST” Sf.Gh.

591,30

63768 LUNGA US 218/99 SC„AMBIENT”SRL Sf. Gh.

231,13

Total populatie

Populatie racordata

% din total

Total populatie jud.: Din care :

222274

100

-Retea centralizata 101525 45.67

-Puturi (fantani) 101300 45.57

-Altele (cismele ;izvoare)

19449 8.76

Jud. Covasna

Locuinte cu alimentare

cu apa in locuinta

Locuinte cu canalizare

din retea

publica/sist.propriu

% din nr.total de locuinte % din nr.total de locuinte

Total gospodarii

judet

-din care:

- cu alimentare cu

apa

- cu retea

canalizare

100 –%

(74044)

45.67

100-%

(74044)

40.13

Din care:

-Municipii si Orase

-Comune

89.44 %

10.56 %

80.18 %

7.69 %

7.4.2. Amenajarea teritoriala

108

În cursul anului 2004 au fost aprobate Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) pentru

includere în intravilan a următoarelor suprafeţe:13,2 ha în oraşul Covasna, 6 ha în oraşul Baraolt, 9.85 ha municipiul Sf. Gheorghe-zonă de locuinte la ieşirea spre Miercurea Ciuc.

În sensul asigurării unei locuiri decente, în cursul anului 2004 au fost continuate lucrările la obiective de locuinţe: bloc locuinţe 28 apartamente la Sf. Gheorghe şi au fost înaintate la ANL documentaţiile pentru obiectivele: bloc locuinţe 28 apartamente Baraolt, bloc locuinţe 36 apartamente Întorsura Buzăului, bloc locuinţe 24 apartamente Sf. Gheorghe, 24 apartamente Ghelinţa.

În anul 2004 au fost puse în funcţiune 32 apartamente de locuinţe sociale în municipiul Tg. Secuiesc.

S-a avizat şi aprobat în anul 2004, planul urbanistic zonal “ Euro-House” entru un cartier rezidenţial nou în municipiul Sf.Gheorghe, cuprinzând locuinţe individuale joase.

În 2004 au fost continuate lucrări de cadastru – edilitar şi constituire a băncii de date urbane la Sf. Gheorghe, Covasna, Întorsura Buzîului şi Baraolt.

Au fost elaborate PUG+RLU actualizate pe suport Stereo 70 pentru comunele Ghelinţa şi Vârghiş, care vor fi aprobate în anul2005.Au fost aprobate şi avizate 36 de documentaţii de urbanism care reglementează zone importante din judeţul Covasna.

7.4.3. Concentrarile urbane În judeţul Covasna există 2 concentrări urbane: Locuitori reali Locuitori echivalenţi -mun. Sf. Gheorghe 61543 135208 -mun. Tg. Secuiesc 20488 52685 şi 3 centre urbane orăşeneşti, având: -Covasna 11369 12408

-Baraolt 9670 11817 -Int. Buzăului 8905 9740 (conform recensamantului 2002) 7.4.4. Poluarea aerului in zona urbana (inclusiv datorata surselor de unde electromagnetice)

Agenţia de Protecţie a Mediului Covasna prin laboratorul propriu efectueazã prelevãri şi determinãri de imisii din principalele centre urbane ale judeţului conform normativelor, Ordinelor şi STAS-urilor în vigoare. Se efectuează determinări de noxe ( dioxid de sulf, dioxid de azot şi amoniac ) şi aerosoli ( pulberi în suspensie PM10 şi pulberi sedimentabile). Judetul Covasna nu se confrunta cu probleme deosebite sub aspectul poluarii atmosferei, nu exista surse majore de poluare. Ca potentiale obiective ce pot genera poluanti putem amintii: autogarile, intersectii semaforizate, starea deteriorata a drumurilor.

109

7.4.5. Aglomerari urbane In judet nu este cazul. 7.4.6. Zgomot si vibratii in aglomerarile urbane

Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urban, desfasurate de catre

Agenţia de Protecţie a Mediului din Sf.Gheorghe, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor de zgomot .

Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale dar mai ales zonele de agrement pentru tineri - discotecile. In privinta gradului de deranj, cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. Printre simptomele si afectiunile mai des semnalate de catre persoanele care au fost supuse disconfortului cauzat de zgomot pot fi enumerate: oboseala, dureri de cap, ameteli, tulburari ale somnului.

7.4.7. Mediul urban si spatiile verzi

În privinţa spaţiilor verzi din oraşele judeţului Covasna nu se constată modificări semnificative:

Mediul urban Spaţii verzi (ha) Parcuri (ha) Zona verde/cap locuitor

Sfântu Gheorghe 104,25 4,0 0,0016

Baraolt 21,18 0,02 0,0022

Târgu Secuiesc 16,5 2,33 0,0008

Covasna 73,26 2,3 0,0065

Întorsura Buzăului 15,47 0,5 0,0017

(date obtinute de la Consiliul Judetean Covasna)

7.4.8. Dezvoltarea zonelor comerciale Mentinerea nivelului actual al protectiei vamale pentru importul de produse agricole Vamuirea marfurilor la import si export in termenele legale Combaterea fraudei vamale Intensificarea controalelor pentru depistarea marfurilor contrafacute si apararea

drepturilor de proprietate Prevenirea actelor de coruptie in administratia vamala

7.5. Mediul urban-obiective si masuri in contextul dezvoltarii durabile 7.5.1. Dezvoltarea durabila

110

Fundamental pentru conceptul de dezvoltare durabilă este necesitatea integrării obiectivelor economice cu cele ecologice, în scopul protecţiei mediului. De aceea este necesar ca obiectivele economice şi cele ecologice să fie integrate de la început în scopul de a minimaliza pagubele ecologice şi economice. Pentru o dezvoltare durabilă trebuie să se ţină cont de principiul precauţiei în luarea deciziilor privind dezvoltarea economico-socială, al prevenirii riscurilor ecologice, al conservării biodiversităţii ecosistemelor, de principiul „poluatorul plăteşte „ si să se urmărească utilizarea durabilă a resurselor, menţinerea şi ameliorarea calităţii mediului, înlăturarea cu prioritate a poluanţilor foarte periculoşi pentru sănătatea umană şi crearea cadrului de participare a ONG-urilor şi populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor. In spiritul acestor cerinţe, în jud. Covasna în anul 2004, în domeniul dezvoltării durabile a mediului urban (5 oraşe ), s-au întreprins următoarele :

Respectarea întocmai a PUG-urilor localităţi urbane, în special permisivitatea dezvoltării unor activităţi industriale numai în zone aprobate special ;

Impreuna cu judeţul Harghita s-a întocmit un studiu pentru punere în valoare cu scop turistic, balnear şi curativ a resurselor de ape minerale "Drumul apelor minerale” care participa la licitatia de proiecte Phare “proiecte mari de infrastructură”

În cursul anului 2004 a fost aprobată lista naţională a monumentelor istorice. Monumentele situate pe teritoriul judeţului Covasna sunt protejate prin prevederile PUG+RLU aprobate. În afară de acestea un număr însemnat de obiective puse sub regim provizoriu de ocrotire în anul 2001 au fost cuprinse în PUG+RLU la actualizare

Atragerea în acţiuni a 130 voluntari de mediu ca şi ONG-urilor de mediu, îndeosebi în protecţia mediului natural şi construit.

Asigurarea liberului acces la informaţia de mediu, în conformitate cu HG 544/2001, HG 1115/2002 si OM 1182 /2003. În anul 2004 APM a răspuns la 91 solicitări de informaţii de mediu şi a făcut, în calitate de coordonator, demersuri către alte instituţii ce deţin informaţii de mediu, spre conformare.

În domeniul asigurării accesului la iformaţie şi cunoaştereŞ în cursul anului 2004 au fost demarate lucrările de proiectare pentru obiectivul “ Reabilitare Şcola Generală Bodoc şi Olteni în cadrul Programului de finanţare al Băncii Mondiale. Au fost cuprinse în programul Phare 2004-2006 reabilitări de clădiri şi ateliere şcolă la Covasna, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc.

Educarea tineretului, în special a elevilor din şcoli şi atragerea acestora la acţiuni de protecţia naturii, igienizare zone verzi, parcuri şi zone turistice, colectare materiale refolosibile (carton-hârtie şi PET )

Realizarea de către agenţii economici industriali a măsurilor din programele de conformare pe 2004–cu efect îmbunătăţirea emisiilor în aer, apă şi sol, reducerea risipei de apă şi combustibili prin contorizarea consumului la folosinţe.

In cadrul tehnologiilor de tip „câştigă –câştigă „ s-a realizat în proporţie de 90 % Centrala termică pe rumeguş din Întorsura Buzăului

Îndeplinirea integrală a acţiunilor prevăzute în Planul Local de implementare a acquis-ului comunitar de mediu.

Creşterea substanţială a recuperării şi reciclării materialelor refolosibile, realizându-se :

- 4855 tone hârtie-carton

111

- 61.7 tone anvelope uzate - 8.5 tone ulei uzat - 179.3 tone acumulatori şi baterii - 260.6 tone PE - 62.3 tone PET

În popularizarea acestor programe, ca dealtfei în întreaga activitate, APM Sf Gheorghe a primit sprijinul nemijlocit al mas-mediei locale .

Atragerea de fonduri prin finanţări externe la programe în derulare –RICOP şi SAPARD-APM urmărind depunerea în vederea selectării unui număr cât mai mare de proiecte .

Definitivarea listei cu societăţi comerciale ce cad sub incident unor Directive europene de mediu: poluare integrată , COV, PCB, SEWESO. În cazul IPPC-poluare integrată , in 2004 s-au eliberat autorizaţii integrate de mediu.

Participare la întocmirea Planului Regional de Gestiunea Deşeurilor- Regiunea 7CENTRU –finalizându-se capitolul „Situaţia existentă „

Întocmirea si implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM ), document strategic în domeniul mediului în judeţul Covasna, cu larga consultare a altor instituţii, primării orăşeneşti şi comunale consultate pe chestionare speciale, ONG-uri, societatea civilă. APM Sf Gheorghe a avut contribuţii şi la întocmirea PRAM-capitolele „Situaţia existentă „,”Obiective generale şi specifice „ şi ierarhizarea problemelor la nivel regional

Aplicarea, prin Garda de Mediu , a 43 de amenzi si 187 sancţiuni în valoare totală de 399.1 mil de lei.

7.5.2. Poluarea aerului

In judetul Covasna, in anul analizat, nu au fost constate fenomene ce ar putea

provoca aparitia unor zone critice din punctul de vedere al poluarii atmosferice. In anul 2004 nu s-au derulat proiecte si programe cu privire la poluarea aerului in judetul Covasna. 7.5.3. Zgomotul

Principala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Din determinarile efectuate rezulta faptul ca pe principalele artere de circulatie si în zonele industriale nivelele de zgomot depasesc limitele admise de normativele în vigoare. Pentru reducerea poluarii fonice s-au efectuat modernizari de drumuri.

7.5.4. Transportul Din datele existente, se evidentiaza faptul ca în mediul urban, sunt reprezentative

activitati comerciale ce necesita utilizarea frecventa a mijloacelor de transport, totodată se poate observa creşterea numarului de maşini individuale în tot judeţul, ceea ce duce la intensificarea zgomotului si la poluare atmosferică.

112

Din cele cinci orase ale judetului Covasna, doar Sf.Gheorghe poseda un sistem de deviere al traficului de tranzit, celelalte orase neavind un asemenea sistem.

Principala zona de locuit afectată de traficul de tranzit este cartierul Garii, în rest celelalte zone rezidenţiale sunt afectate doar de traficul intern localităţii şi de cel de penetraţie.

In anul 2004 au fost executate lucrari de intretinere si reparatii pe toate drumurile judetene si comunale. Au inceput lucrarile de organizare de santier la obiectivul Reabilitare DJ 131 Aita Mare – Baraolt, limita jud. Harghita, program Phare. S-a reclasat tronsonul DJ 130 - 103 E – 121 E in DN 13E (82.2 km). Toate aceste obiective asigura imbunatatirea infrastructurii de transport judetene si conectarea eficienta a judetului la celelalte judete.

Pentru protejarea drumurilor judetene in anul 2004 s-au luat masuri pentru eliminarea transportului greu (peste 20 tone) din perimetrul localitatilor.

Începând de anul 2003, campania “ Săptămâna Mobilităţii Europene” s-a extins şi în România, Ministerul Mediului fiind direct interesat în promovarea acestei campanii care aduce beneficii atât asupra sănătăţii oamenilor cât şi pentru protejarea mediului înconjurător.

Scopul campaniei este realizarea pe termen lung a unui mediu urban mai puţin poluat şi mai sănătos prin folosirea cu preponderenţă de către cetăţeni a mijloacelor de transport în comun, a bicicletelor, practicând mersul pe jos, prin măsuri ale autorităţilor locale de restricţionare a circulaţiei auto în anumite zone, amenajarea mai multor spaţii verzi. La această campanie a participat şi judeţul Covasna, cu cele 5 oraşe, autorităţile locale au avut posibilitatea ca prin diferitele programe organizate în această săptămână să promoveze:

- iniţiativele şi politicile pentru o mobilitate urbană durabilă - conştientizarea cetăţenilor despre riscurile produse de traficul urban intens, asupra mediului şi sănătăţii umane . În ideea unei dezvoltări durabile este dorită în continuare promovarea unor astfel

de modalităţi în scopul protecţiei mediului. 7.5.5. Spatiile verzi În contextul dezvoltării durabile, este de preferat creşterea numărului şi a

suprafeţei spaţiilor verzi. Spaţiile verzi joacă un rol important în ameliorarea calităţii aerului şi în atenuarea zgomotului, oferind totodată loc de recreere fiind locuri ferite de trafic. 7.5.6. Agenda 21 la nivel local

Implemenatrea principiilor dezvoltarii durabile la nivel local, inseamna pentru inceput identificarea problemelor sociale, economice si de protectie a mediului si

113

formularea obiectivelor ce trebuie atinse. Acestea urmeaza a se materializa intr-o strategie, denumita Agenda 21 Locala, ce va fi aplicata prin planuri locale de actiune si proiecte concrete care sa solutioneze problemele sociale, economice si de protectie a mediului existente.

Pana in prezent localitatile din judeţul Covasna nu au fost implicate în acest gen de program.

In perspectiva Agentia de Protectie a Mediului are in vedere constientizarea autoritatilior administratiei publice locale asupra beneficiilor rezultate din dezvoltatrea si implementarea Agendei 21 avand in vedere ca un prim pas este facut in domeniul protectiei mediului prin existenta Planului Local de Actiune. CAPITOLUL 8. DEŞEURI

8.1. Deşeuri municipale şi asimilabile

Crearea unor spaţii urbane curate, igienice, salubre într-un cuvânt, este una dintre procupările noastre principale a tuturor şi este legată de un management corect al deşeurilor urbane şi industriale. Unicul “producător“ de deşeuri urbane este cetăţeanul care acceptă cu greu resposabilitatea şi noul, administraţiile publice locale sunt cantonate în practicarea unor circuite clasice, învechite, cu preluarea integrală a unui deşeu unitar, voluminos şi depozitarea acestora în condiţii păgubitoare pentru mediu.

O gospodărire corectă a deşeurilor menajere presupune însă implicarea atât a specialiştilor din domeniu cât şi a populaţiei, scopul urmărit fiind reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi depozitate, reciclarea şi reutilizarea acestora precum şi procesarea şi reîntroducerea în natură în condiţii ecologice. Evident, acest management al deşeurilor necesită un nivel civic şi educaţional ridicat, conştientizarea şi creşterea responsabilităţii celor care produc deşeuri atât în mediul locuit cât şi în industrie.

Pentru anul 2004 se estimează o creştere usoară a cantităţilor de deşeuri colectate de la populaţie, în contextul unei îmbunătăţiri a serviciilor de salubrizare şi a extinderii acestora în mediul rural, pedeoparte, şi o scădere a deşeurilor menajere şi similare de la agenţi economici, datorită activităţii industriale aflată în uşor regres faţă de anul trecut.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri pe ultimii trei ani se prezintă astfel:

Tipul de deşeu colectat

Cantitatea de deşeuri

colectate în 2002 (to)





1. Deşeuri menajere –Total, din care: 56907 63039.2 66180

1a-deşeuri menajere de la populaţie

37856 38095.2 44457

1b-deşeuri menajere şi similare de la agenţi economici

19051 18474 16545

114

1c-deşeuri menajere colectate separat (fără cele din construcţii, demolări), total

4024 5178

2. Deşeuri din servicii municipale-Total, din care:

3500 4733.4 5300

2a- deşeuri stradale 2750 3831.4 3952

2b- deşeuri din pieţe 400 402 600

2c- deşeuri din grădini, parcuri şi spaţii verzi 350 500 748

3. Deşeuri de materiale de construcţii şi deşeuri de la demolări

1600 2012 2100

5. TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE 62007 70194.6 73580

Se constată o creştere cu 4.6% a deşeurilor municipale în anul 2004 comparativ cu anul 2003. 8.1.1. Valorificarea deşeurilor municipale

Situaţia cantităţilor de deşeuri colectate separat de la populaţie, în anul 2004 se prezintă astfel:

din cantitatea totală de 4855 to de deşeuri de hârtie-carton colectată şi valorificată în anul 2004, 1080 to reprezintă ambalaje de hârtie-carton provenite de la populaţie

din cantitatea de 67 to de deşeuri de PET colectată şi valorificată, 19 to reprezintă deşeu de ambalaje PET colectat de la populaţie, care astfel nu au mai ajuns pe rampele de depozitare din judeţ.

Dacă la cantitatea de deşeuri menajere colectată de la populaţie (1a) se adaugă

cantităţile de deşeuri colectate separat (1099 to) şi cantităţile de deşeuri generate şi necolectate -în special din mediu rural-(6273 to) se obţine un indice de generare mediu a deşeurilor menajere de 229 kg/loc.an (0,6 kg/loc.zi).

Deoarece în judeţul Covasna nu există staţii de tratare a deşeurilor menajere prin

incinerare, compostare sau producere de biogaz, tratarea deşeurilor menajere se limitează la colectare parţial centralizată (în mediul rural), puncte de colectare amenajate corespunzător (în mediul urban), transport ritmic şi depozitare controlată pe actualele rampe de depozitare.

115

Activitatea de salubrizare în judeţul Covasna este organizată astfel:

Nume Adresa Zona deservită în

judeţ

Locuitori deserviţi

Număr loc.

(nr. loc.)

Procentaj din totalul pe judeţ

(%)

SC GOSPODĂRIA COMUNALĂ SA

Sf. Gheorghe

STR. BANKI DONAT NR.27

SF. GHEORGHE 61000 27.44

SC TEGA SA Sf. Gheorghe

STR. CRÂNGULUI NR.1.

SF. GHEORGHE Stradal, CHILIENI, COŞENI, VALEA

CRIŞULUI, ARCUŞ, CHICHIŞ

5118 2.3

SC GOSP-COM SRL Tg. Secuiesc

STR. BUDAI NAGY ANTAL NR.1.

TG. SECUIESC, LUNGA

22000 9.8

SC GOS-TRANS-COM SRL Covasna

STR. STEFAN CEL MARE NR.103

COVASNA, CHIURUŞ

9000 4.04

SC BENZOIL-IMP-EX SRL Baraolt

STR. KOSSUTH LAJOS NR. 1

BARAOLT, CAPENI

5300 2.3

SC GOS CONFORT SRL Întorsura

Buzăului

STR. CIUCAS BL.5. AP. 3-4

INT. BUZAULUI, SITA BUZAULUI,

BARCANI 7875 3.5

SC SALUBRISERV Micfalău

MICFALĂU-BIXAD 19 localitati din

Covasna, parţial Harghita

21000 9.4

TOTAL 131293 58.78

În anul 2004 a crescut procentul de acoperire cu servicii de salubrizare cu 5,27% faţă de anul 2003 prin extinderea serviciilor de salubrizare în mediul rural.

A fost accentuat gradul de recuperare a materialelor refolosibile din deşeuri menajere prin recuperarea hârtiei şi cartoanelor de societăţile de gospodărire comunale, şcoli şi persoane fizice şi predarea către SC REMAT SA –Sf. Gheorghe.

EVOLUTIA CANTITATILOR DE DESEURI

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

2002 2003 2004

AnulC

an

tita

ti,

tone

Deseuri menajere

Deseuri din servicii

municipale

Deseuri de materiale de

constructii

Total deseuri municipale

116

În domeniul recuperării deşeurilor de ambalaje din PET societăţile de gospodărire comunale din cele cinci oraşe au amenajat puncte de depozitare, limitrofe rampelor de depozitare. Menţionăm că SC GOSPODĂRIE COMUNALĂ SA din Sf. Gheorghe a crescut numărul de containere speciale pentru colectarea selectivă a PET-urilor de la 5 la 16.

SC GOS-TRANS-COM SRL, Covasna a achiziţionat în 2004 cinci containere pentru colectare selectivă PET-uri, şi o presă de balotat PET-uri.

8.2. Deşeuri de producţie

În judeţul Covasna deşeurile industriale provin în principal din industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, extracţii miniere şi cariere de suprafaţă, zootehnie, societăţi comerciale din industrie.

Evidenţa şi gestionarea deşeurilor industriale cade în sarcina agentului economic producător. Acestea sunt fie predate unităţilor specializate de valorificare fie depozitate pe rampele orăşeneşti sau în depozite speciale aşa cum e cazul sterilului minier, dejecţii animaliere şi parţial rumeguş.

Astfel în anul 2004, din cantitatea totală de 38000 tone rumeguş au fost valorificate 38100 tone, prin ardere în incineratoare speciale şi producere agent termic necesar uscării cherestelei. Este cazul a 18 agenţi economici, dintre care: SC AGROFOREST SRL- Ghelinţa, SC HAX SRL –Boroşneu- Mare, SC ROMFOREST SRL-S. Gheorghe, SC CONI-TRANS SRL-Covasna, SC CASE LEMN CONSTRUCŢII SRL- Sf. Gheorghe, SC

117

FENESTELA SRL–Ilieni, SC GATFOREST SRL-Barcani, SC NELY SRL-Zagon, SC ORBAI SRL –Ojdula, SC HAUSE 3000SRL-Angheluş, SC LARAPINTA SRL –Chilieni.

În cursul anului 2004 s-a finalizat punerea în funcţiune a centralei termice pe rumeguş ce funcţionează la Întorsura Buzăului. Proiectul a fost finanţat de DEPA Danemarca.

Daca adaugam la aceasta investitie de tip”castiga-castiga” si centralele ecologice pe rumegus de la agentii economici (uscarea cherestelei) se poate considera rezolvata valorificarea imenselor stocuri de rumegus din judet, care in anii anteriori nu si-au gasit rezolvarea.

Deşeurile de dejecţii animaliere sunt stocate în unităţi şi valorificate ca îngrăşăminte naturale în agricultură. Este cazul la SC SUINPROD SA –Leţ, SC NUTRICOD SA –Sf. Gheorghe, gospodăriile populaţiei.

Sterilul provenit din exploatări miniere cât şi din exploatări cariere de nisip este depozitat în incinta unităţilor respective până la înglobarea lui în sol cu ocazia reconstrucţiei ecologice a zonelor. Cantităţile generate la nivelul judeţului în anul 2004 ajung la cifra de 3399874 tone steril rezultat în urma decopertării zăcămintelor de cărbune de către EM CĂPENI Baraolt. De asemeni SC AXON SRL Sf Gheorghe a generat steril nisip argilă în cantitate de 7205 tone. O parte din steril fiind folosit la redarea în circuitul agricol a unei suprafeţe de teren ce afost exploatată, valoarea investiţiei fiind de 242 mil. lei.

Prin unităţile specializate în anul 2004 au fost colectate şi parţial valorificate următoarele tipuri de deşeuri:

Tip deşeu Cantităţi

anul 2003 (to)

Cantităţi anul 2004

(to)

Evoluţia 2004/2003

(%) Unităţi valorificatoare

Deşeuri metalice feroase şi neferoase

11000 11155 101 SC REMAT SA şi SC

ARIADNE IMPEX SRL

Hârtie-carton 3755,5 4855 129 SC REMAT SA, SC

DUNAPACK RAMBOX

Materiale plastice- PE-PET

233

35,19

260.6

62.3

111

177

SC TEHNO STAR SRL-PE SC PLASTEX SRL

SC BIBCO SRL-Biborţeni, SC FAVORIT SA-Sf.

Gheorghe, SC PERLA COVASNEI SA Sf.

Gheorghe-PET

Deşeuri de acumulatori uzaţi

192,17 179.3 93 SC REMAT SA,SC IANCOM

SERV SRL-Sf. Gheorghe

Deşeuri de uleiuri uzate * 5,125 8.5 165 SNP PETROM

Deşeuri de anvelope uzate **

70,71 61.7 87 Diverşi agenţi economici

Deşeuri textile 291 239 82 SC SIPA SRL –Tg. Secuiesc

Cioburi de sticlă 652 576 88

SC BIBCO SRL-Biborţeni, SC FAVORIT SA-S.

Gheorghe, SC PERLA COVASNEI

* SNP PETROM –deţine un stoc nevalorificat de 20,7 to de ulei uzat cumulat cu stocul din anii anteriori **Din cantitatea de 61,7 to anvelope uzate colectate de diverşi agenţi economici, s-a valorificat 97,3 to(inclusiv din stocul din anii anterior) prin livrare la SC LAFARGE SA-Hoghiz şi SC MOLDOCIM SA Bicaz spre coincinerare. Lista valorificatorilor de deşeuri din judeţ:

118

Nr.crt.

Denumirea societatii

Adresa si nr.telefon/fax Persoana de

contact

Materialul reciclat/ eliminat

1 S.C Remat.

S.A.Covasna

Sf-Gheorghe, str.Constructorilor nr.13

Tel.: 0267/317156, 351184

Director general Mocanu Natalia

Hartie,metal,

acumulatori

2 S.C.Ariadne

S.R.L

Sf-Gheorghe str.Lt.David Paius nr. 12/A

Tel. 0267/314986

Administrator Pozna David

Metal

3 S.C.Ian

Comserv.S.R.L. Sf-Gheorghe str. Campului nr.1

Tel 0267/352771 Administrator Madar Janos

Acumulatori

4 S.N.P. Petrom

S.A

Sf-Gheorghe str.Armata Romana nr.56

Tel. 0267/324245

Director general Chira

Ovidiu

Uleiuri uzate

5 S.C.Sipa S.R.L Tg-Secuiesc str.Abatorului nr.6/C

Tel. 0267/364774

Deseuri textile

6 S.C Plastex IF

S.R.L

Sf-Gheorghe str. Lunca Oltului nr.7

Tel. 0267/351939

Director Cosma Aurora

Deseuri polietilena

7. S.C.Productie

Tehno-StarS.R.L

Sf-Gheorghe str. Godri Ferenc nr.4

Tel.0267/313653

Director Zarug

Ladislau

Deseuri polietilena

8.2.1. Deşeuri periculoase

La nivelul anului 2004 s-a făcut inventarierea agenţilor economici care deţin condensatori cu conţinut de PCB scoase din uz sau în funcţiune.

JUDETUL COVASNA SITUATIA CONDENSATORILOR SCOSI DIN UZ (care nu mai pot fi

folositi) care contin PCB

Nr. crt.

Detinator echipament

Locatia echipamentului (localitate)

Nr. buc.

Cantitate ulei

aprox. [ l ]

Elemente de identificare (tip)

1 SC ROCAB SA Int. Buzaului 100 800 CS-0.380-20-3

2 SC IAME SA Sf. Gheorghe 55 440 CS-0.380-20-3

3 SDFEE Sf. Gh. Statia Sf. Gheorghe 21 252 LKCF 100/3.6E

SDFEE Sf. Gh. Sf. Gheorghe 7 56 CS-0.380-20-3

SDFEE Sf. Gh. Int. Buzaului 5 40 CS-0.380-20-3

SDFEE Sf. Gh. Baraolt 3 24 CS-0.380-20-3

4 SC ELCO SA Tg. Secuiesc 46 368 CS-0.380-20-3

5 COOP CONS Baraolt 2 16 CS-0.380-20-3

JUDETUL COVASNA SITUATIA CONDENSATORILOR IN FUNCTIUNE, care contin PCB

Nr. crt.

Detinator echipament

Locatia echipamentului (localitate)

Nr. buc.

Cantitate ulei

aprox. [ l ]

Elemente de identificare (tip)

119

1 SC SUBANSAMBLE

AUTO SA

Sf. Gheorghe 222 1776 CS-0.380-20-3

2 SC PLASTICO SA Sf. Gheorghe 189 1512 CS-0.380-20-3

3 SDFEE Sf. Gh. Statia Tg. Secuiesc 8 96 LKCF 100/3.6E

SDFEE Sf. Gh. Covasna 2 16 CS-0.380-15-3







SDFEE Sf. Gh. Statia Covasna 7 84 LKCF 100/3.6E

SDFEE Sf. Gh. Statia Campu Frumos 3 36 LKCF 100/3.6E

4 SC POLIPROD SA Tg. Secuiesc 23 184 CS-0.380-20-3

SC POLIPROD SA Tg. Secuiesc 5 40 CS-0.380-15-3

5 SC FABRICA DE TIGARETE SA

Sf. Gheorghe 18 144 CS-0.380-20-3

SC FABRICA DE TIGARETE SA

Sf. Gheorghe 12 96 CS-0.380-15-3

6 SC TEXTILA OLTUL

Sf. Gheorghe 12 96 CS-0.380-20-3

7 SC TRACON SA Int. Buzaului 10 80 CS-0.380-20-3

SC TRACON SA Int. Buzaului 3 24 LKCF 20/380D

Agenţia de Protecţia Mediului urmăreşte în mod continuu planurile de eliminare a deşeurilor de condensatori (cod deşeu 160209) cu continut de PCB întocmite de agentii economici deţinători de astfel de condensatori, precum şi gestionarea condensatorilor aflaţi în funcţiune. Planurile de eliminare întocmite de agenţii ecoomici implicaţi trebuie să respecte termenele limită de utilizare a echipamentelor ce conţin compuşi desemnaţi, conform cu legislaţia în vigoare.

În categoria deşeurilor periculoase, la nivelul judeţului Covasna, sunt incluse următoarele categorii: şlamuri galvanice cianurice şi cu conţinut de metale grele, pesticide degradate rămase din fostele CAP-uri, acumulatori uzaţi cu conţinut de plumb, uleiuri uzate de motor sau transmisie, soluţiile de developanţi, deşeurile de la curăţarea tancurilor de trasport şi stocare. Gestionarea deşeurilor periculoase este urmărită în mod special de AMP Sf.Gheorghe. Acestea sunt depozitate şi în unităţi până la găsirea soluţiilor de distrugere–neutralizare. APM a impus depozitarea controlată pentru prevenirea riscurilor asupra mediului înconjurător. Rămâne nerezolvată problema distrugerii stocului de pesticide degradate (cuprinse pentru finanţare prin program PHARE-proiect iniţiat de MMGA ) şi a celui de nămoluri cianurice şi cu metale grele pentru care s-au luat măsuri de depozitare controlată în unităţi. 8.2.2 Deşeuri nepericuloase

120

Planul de implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC stabileşte măsuri care au ca scop în primul rând:

prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje,

creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor;

creşterea gradului de reciclare a deşeurilor de ambalaje;

creşterea gradului de valorificare

stabilirea obiectivelor de recilare pentru fiecare material deşeu, luând în considerare evaluarea ciclului de viaţă şi analiza cost-beneficiu, care au indicat diferenţe clare atât în costurile cât şi în beneficiile reciclării diferitelor materiale de ambalaj, şi realizarea unei coerenţe a pieţei interne pentru reciclarea acestor materiale. În aplicarea Directivei 94/62/CE, conform legislaţiei naţionale care transpune

această Directivă, începând din anul 2002 s-a realizat baza de date privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje de către producătorii de ambalaje, importatorii de ambalaje, producătorii de produse ambalate, importatorii de produse ambalate, de unitătile specializate care preiau deşeuri de ambalaje în vederea valorificării;şi consiliile locale.

Au fost incluse în procedura de raportare a datelor referitor la ambalaje şi deşeuri

de ambalaje : - în anul 2002 38 de agenti economici 5 consilii locale - în anul 2003 55 de agenti economici 5 consilii locale - în anul 2004 123 de agenti economici 5 consilii locale. Datele statistice pentru. judeţul Covasna se prezinta astfel : -cantitatea de ambalaje goale produse tone

Anul Cantitatea totala de ambalaje goale produse

Cantitatea introdusa pe piata

Cantitatea exportata

2002 12379,06 10918,73 1472,56

2003 11755,77 10999,07 1073,06

121

-cantitatea de ambalaje goale importate

tone

Anul Cantitatea totala de ambalaje goale importate

Cantitatea de ambalaje goale intoduse pe piata

2002 53,93 52.35

2003 107.7 102,32

cantitatea de ambalaje corespunzatoare productiei tone

Anul Cantitate ambalaje goale utilizate

Cantitate de ambalaje

corespunzatoare produselor

ambalate exportate

Cantitate ambalaje

goale achizitionate de pe piata

interna

Cantitate de ambalaje

goale importate

Cantitate de ambalaje goale

de productie proprie

2002 4200 95,98 1418,14 317,22

2003 3858,87 195,19 2207,90 549,30

-cantitatea de ambalaje pline importate tone

Anul Cantitatea de ambalaje corespunzatoare produselor ambalate importate

Cantitatea de ambalaje corespunzatoare

produselor ambalate intoduse pe piata

2002 129,72 128,02

2003 280,95 197,53

8.3. Deşeuri generate din activităţi medicale

Deşeurile de la spitale se caracterizează printr-o mare diversitate. Multe din deşeuri sunt similare cu deşeurile solide municipale, din gospodării, o mare parte însă sunt deşeuri speciale, care necesită o gestionare atentă.

Deşeurile spitaliceşti obişnuite pot fi colectate şi eliminate împreună cu deşeurile solide municipale, deşeurile speciale fiind periculoase se reglementează separat atât în faza de colectare cât şi în faza de tratare/ eliminare. 8.3.1. Deşeuri medicale periculoase

Deşeurile spitaliceşti periculoase sunt de mai multe tipuri:

deşeuri de la pacienţi cu boli infecţioase

toate ustensilele tăioase sau ascuţite: seringi, cuţite

deşeuri infecţioase de la laboratoare clinice de microbiologie

122

deşeuri biologice din zonele operatorii

Deşeurile periculoase spitaliceşti mai sus menţionate în anul 2004 au fost generate în cantitate de 229,23 to, care au fost incinerate în totalitate. Acestea au fost eliminate în incineratoarele spitalelor (neconforme normelor UE).

În aplicare Planului de implementare al Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor au fost planificate spre închidere în perioada 2004-2008 toate incineratoarele de deşeuri spitaliceşti din judeţ. Incineratorul de la spitalul orăşenesc Baraolt a fost închis în 2004. Graficul etapizat de închidere a instalaţiiolor de tratare termică a deşeurilor periculoase medicale în perioada 2005-2008 se prezintă astfel.

An planificat pentru închidere 2004 2005 2006 2007 2008

1.Spit. Oraş. Baraolt X

2.Spit. Oraş. Covasna X

3.Spit. Judeţean Sf. Gheorghe X

4.Spit. Municipal. Tg. Secuiesc X

Strategia gestiunii deşeurilor medicale periculoase în perioada următoare este respectarea graficului de închiderea etapizată a crematoriilor şi transferul deşeurilor medicale generate la crematoriile care nu se închid în anul luat în considerare, precum şi reducerea cantităţilor de deşeuri spitaliceşti prin aplicarea tehnicilor medicale UE conforme. După 2008 incinerare deşeurilor medicale se va realiza numai în incineratoare conforme nepoluante. 8.4. Nămoluri

La nivelul anului 2004 s-a realizat baza de date privind cantitatea şi calitatea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare orăşeneşti şi a celor provenite din epurarea/preepurarea apelor reziduale din industrie. Acesta în aplicarea Directivei 86/278/EC şi a legislaţiei care transpune această Directivă, privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.

În cazul în care calitatea nămolului de la staţia de epurare nu este pretabilă folosirii în agricultură staţia de epurare va trebui să găsească alte modalităţi de eliminare a nămolului. Una din aceste posibilităţi poate fi incinerarea în cuptoarele de clinker ale fabricilor de ciment sau eliminarea nămolurilor în depozite pentru deşeuri periculoase.

Industria tipografică din judeţ a generat în anul 2004 6,5 to de nămol apos cu conţinut de cerneluri din care 2,5 to s-au predat la SC DILEVA TEHNOREC SRL, Arad în vederea neutralizării.

8.4.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate

În judeţul Covasna funcţionează şase staţii de epurare orăşeneşti (Sf. Gheorghe, Tg. Secuiesc–2, Covasna, Întrosura Buzăului, Baralot). Evoluţia cantităţilor de nămoluri produse în staţiile de epurare orăşeneşti:

123

Nr. crt.

Unitate pruducătoare Cantitate nămol uscat produs în anul 2003(to)

Cantitate nămol uscat produs în anul 2002 (to)

Evoluţia 2003/2002 (%)

1. SC GOS COM Sf. Gheorghe

1870 1872 99,89

2. SC GOS COM Tg. Secuiesc1

42,2 30 140,6

3. SC GOS COM Tg. Secuiesc-staţia de epurare nouă-2

36,48 20 182,4

4. SC GOS TRANS COM Covasna 186 100 186

5. SC GOS COM Baralot

115,2 0

6. SC CONFORT SRL Înt. Buzăului

4 6 66,6

TOTAL 2254 2028 111,14

Creşterea cantităţilor de nămoluri se datorează eficientizării staţiilor de epurare

orăşeneşti şi a creşterii numărului de locuitori deserviţi. 8.4.2. Nămoluri reziduale generate în industrie Situaţia nămolurilor provenite din epurarea apelor reziduale industriale se prezintă astfel:

Nr. crt

Unitate producătoare Tip activitate industrială Cantitatea, to Observaţii

1 SC SUINPROD LET SA Creştere porci 730 Utilizare în agricultură

2 SC AMYLUM SA –Tg. Secuiesc alimentară 18 Depozitat lagune

3 SC COVALACT –Sf. Gheorghe Industria laptelui 125 Depozitare rampă

4 SC MTS-Tg. Secuiesc Construcţii de maşini-nămol galvanic

33 Depozitat incintă

5 SC IAME GRUP SA Sf. Gheorghe Nămol galvanic 1 Depozitat incintă

6 SC SUBANSAMBLE AUTO SA –Sf. Gheorghe

Nămol galvanic 5,5 Depozitat incintă

7 SC ELCO SA S. Gheorghe Nămol ceramic Nămol galvanic

150 70

Depozitat rampă Depozitat incintă

8 SC DUNAPACK RAMBOX SRL-Sf. Gheorghe

Producţie carton 0,52 Depozitat incintă

9 SC TEXTILA OLTUL SA Sf. Gheorghe

Industrie textilă 5,7 Depozitat rampă

10 SC RGT SRL-Sf. Gheorghe Industrie textilă 2,26 Depozitat rampă

8.5. Depozite de deşeuri 8.5.1. Depozite de deşeuri municipale

În anul 2004 s-a finalizat Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru regiunea 7 Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu).

124

Acest plan este un plan exemplar pe baza căruia se va elabora un ghid având ca scop realizarea planurilor pentru toate regiunile din ţară. Acest plan se integrează în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor din care rezultă un număr necesar de depozite de deşeuri conforme în jur de 50 (cu capacitate de 100.000 to pe an), la nivelul ţării, la care se mai adaugă cca. 15 mai mici pentru zonele izolate.

Planurile de gestiune a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestiuni durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de tratare a acestora. Mai în detaliu, planurile de gestiune a deşeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte: Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: în domeniul gestiunii

deşeurilor. Stabilirea capacităţilor suficiente şi caracteristice pentru gestiunea deşeurilor:

Planurile de gestiune a deşeurilor prezintă fluxurile şi cantităţile de deşeuri care trebuie gestionate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacităţi şi moduri de colectare si tratare a deşeurilor în funcţie de deşeurile care trebuie gestionate.

Controlul măsurilor tehnologice: Prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură identificarea zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri

Prezentarea cerinţelor economice şi de investiţie: Planurile de gestiune a deşeurilor constituie punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, tratare, eliminare a deşeurilor. Pe această bază, pot fi determinate necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de tratare, eliminare a deşeurilor

Complexitatea în continuă creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestiunii deşeurilor conduc la creşterea cerinţelor privind instalaţiile de tratare. În multe cazuri, aceasta presupune facilităţi de tratare a deşeurilor mai mari şi mai complexe, ceea ce implică cooperarea a mai multor unităţi regionale privind stabilirea şi operarea acestor facilităţi.

Procesul de planificare are ca principal obiect, dezvoltarea unui sistem controlat de

gestiune a deşeurilor şi s-a concentrat pe principalele cerinţe care au ţinte asociate:

recuperare şi reciclare (ţintele de recuperare si reciclare trebuie atinse aşa după cum sunt stabilite în legislaţie);

depozitare (închiderea depozitelor neconforme);

depozitarea deşeurilor biodegradabile (reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate).

Situaţia depozitelor de deşeuri urbane existente la nivelul judeţului Covasna se

prezintă astfel: 47 de rampe de deşeuri comunale neamanajate şi neautorizate cu o suprafaţă totală de 50,08 ha şi 5 rampe orăşeneşti cu o suprafaţă totală de 9 ha, după cum urmează.

Proprietar Operator Localizare Zona deservită

Autorizare (da/nu)

Distanta fata de ape de suprafaţa (km)

Distanţa faţă de zona locuită (km)

An deschidere /an închidere

Suprafaţa proiectată (ha)

Capacitate proiectată (mc)

125

Primăria Sf. Gheorghe

Gospodaria Comunala

Sud oraş oraş da 1.0 1.0 1982/2017 4.0 1000000

Primăria Tg. Secuiesc

Gos-Com

Tg. Secuiesc

oraş da 0.2 0.45 1984/2017 2.5 500000

Primăria Covasna

Gos-Trans-Com

Sat Chiuruş oraş nu 0.03 0.05 1987/2009 1.0 250000

Primăria Baraolt

Benzoil-IMP-Ex

Marginea estica

oraş nu 0.08 2.0 1998/2009 1.0 100000

Primăria Int. Buzăului

Gos Confort

Int. Buzăului

oraş nu 0.01 0.5 1995/2009 0.5 100000

Nici una din rampele de deşeuri orăşeneşti sau comunale nu corespunde legislaţiei

de mediu în vigoare, în principal datorită neimpermeabilizării, amplasării neadecvate, lipsei împrejmuirii şi a canalelor de gardă, colectării levigatului cât şi a facilităţilor necesare unei exploatări corespunzătoare.

În urma procesului de planificare rezultă că rampele comunale sunt planificate spre închidere în perioada 2006-2016.

În planul de implementare a Directivei 1999/31/EC s-a stabilit calendarul de închidere pentru depozitele de deşeuri municipale din mediul urban. Astfel pentru judeţul Covasna graficul închiderilor se prezintăastfel: -în anul 2009 sunt planificate spre închidere depozitele de deşeuri urbane din oraşele

Întorsura Buzăului, Covasna şi Baraolt, în 2017 Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc. Luând în considerare capacităţile existente şi disponibile în anii ţintă 2007, 2010 şi 2012 rezultă că în judeţul Covasna este nevoie de un depozit zonal conform şi de trei staţii de tranzit.

Din analiza alternativelor şi a prognozei de generare a deşeurilor ca soluţie de tratare pentru judeţul Covasna acest plan propune ca alternativă tehnică de tratare compostarea. 8.5.2. Depozite de deşeuri industriale

În urma reinventarierii depozitelor de deşeuri industriale rezultă că în judeţul Covasna există următoarele depozite de deşeuri nepericuloase: -SC AMYLUM ROMÂNIA SA, Tg. Secuiesc deţine deşeuri provenite din epurarea apelor reziduale din industria alimentară pe o suprafaţă de aprox. 4 ha în lagune (nămol). Acest depozit este planificat pentru închidere în 2009. Gestionarea deşeurilor după anul de închidere se va face prin deshidratarea nămolului şi folosirea acestuia în agricultură. În urma modernizării staţiei de epurare proprii SC AMYLUM ROMÂNIA SA a sistat deja evacuarea nămolului în lagune. Aceste lagune aflându-se în curs de desecare naturală. Depozitele de rumeguş neamenajate şi neimprejmuite de la Ghelinţa, Ojdula şi Zagon au fost închise devenind astfel zone contaminate.

Deasemenea există şi 5 rampe de steril minier la :

126

-Valea Crişului-125 ha -Racoş -19,5 ha -Bodoş- 48,6 ha -Vârghiş -86,8 ha -Funduca –1 ha 8.5.3. Depozite de deşeuri periculoase Situaţia depozitelor periculoase în judeţul Covasna se prezintă astfel: -depozit de ulei uzat a SNP PETROM sucursala Covasna-Tg. Secuiesc, planificat

spre închidere până la termenul limită 2007. -depozitele temporare de pesticide degradate –Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Catalina,

Aita Mare, Ozun, vor fi închise odată cu eliminarea pesticidelor prin incinerare. -depozite temporare de nămoluri cianurice şi cu conţinut de metale grele :

Nr. Crt

Unitate producătoare Tip activitate industrială

Mod de depozitare

1 SC MTS-Tg. Secuiesc Construcţii de maşini-nămol galvanic

Depozitat incintă

2 SC IAME GRUP SA Sf. Gheorghe

Nămol galvanic Depozitat incintă

3 SC SUBANSAMBLE AUTO SA –Sf. Gheorghe

Nămol galvanic Depozitat incintă

4 SC ELCO SA S. Gheorghe Nămol galvanic Depozitat incintă

5 SC DUNAPACK RAMBOX SRL-Sf. Gheorghe

Producţie carton Depozitat incintă

Evoluţia acestor cantităţi de deşeuri este urmărită în permanenţă şi se preconizează eliminarea/valorificarea lor. 8.5.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

Problema deşeurilor orăşeneşti-menajere a devenit tot mai acută datorită pe de o parte creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte datorită impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Situaţia este la fel de gravă şi în zonele rurale, unde suprafeţe destul de importante sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror componenţă este foarte complexă.

Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, în condiţiile arătate mai sus, au impact substanţial negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofă. 8.5.5. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

127

Dată fiind situaţia prezentată mai sus este necesară realizarea de rampe ecologice zonale şi a staţiilor de tranzit. După realizarea acestora în celelalte localităţi –inclusiv rurale- actualele depozite vor fi desfiinţate iar zonele afectate redate circuitului productiv. Se impune reducerea cantităţilor de deşeuri la sursă precum şi colectarea selectivă a acestora în scopul creşterii gradului de valorificare ale acestora. În domeniul deşeurilor periculoase de maximă urgenţă este dotarea spitalelor cu crematorii ecologice, neutralizarea-distrugerea stocurilor de pesticide degradate şi nămoluri cianurice cu metale grele, eliminarea echipamentelor cu PCB, creşterea responsabilităţii tuturor administratorilor ce deţin astfel de substanţe. În anul 2004 la nivelul judeţului agenţii economici implicaţi în activităţile de salubrizare ale mediului urban şi rural au întreprins următoarele îmbunătăţiri:

SC Tega SA din Sf. Gheorghe a achiziţionat o automăturatoare nouă MAN, cu funcţionare în conformitate cu normele UE; a întocmit un studiu de fezabilitate privind colectarea selectivă a deşeurilor stradale din mun. Sf. Gheorghe şi a deşeurilor menajere rurale de la 40 000 locuitori.Totodată, şi-a extins aria de colectare în urmatoarele sate: Chichiş, Băcel, Valea Crişului, Calnic, Arcuş, Coşeni, Chilieni.

SC Gospodăria Comunală SA ,Sf. Gheorghe a achiziţionat un număr de 47 eurocontainere de 1100 l , un cântar pentru rampa de deşeuri. A obţinut certificarea sistemului integrat de management al calităţii şi de mediu conform standardelor SR EN ISO 9001:2000 si SR EN ISO 14001:1996.

SC GOSCOM SRL, Tg. Secuiesc în anul 2004 a realizat următoarele obiective în vederea îmbunătăţirii activităţii de salubrizare: depozitul de deşeuri menajere s-a împrejmuit (gard din plasă de sârmă), pe o lungime de aprox. 400 m, care să împiedice accesul persoanelor neautorizate în rampă.. În sensul creeării unei perdele de protecţie în jurul rampei s-au plantat puieţi de salcâm şi salcie (aprox. 300 buc.). S-a realizat un canal de gardă şi un bazin vidanjabil de colectare a levigatului în incinta depozitului de deşeuri. S-a executat o extindere a reţelei de apă de aprox. 650 m pentru a asigura apa fluentă la depozitul de deşeuri, şi s-a construit o rampă în scopul spălării, dezinfectării autogunoierelor şi containerelor la părăsirea depozitului. Au fost achiziţionate şi distribuite la 700 de gospodării europubele de plastic de 240 l.

SC GOS-TRANS-COM SRL, Covasna în cursul anului 2004 s-au achiziţionat 5 buc containere pentru colectarea selectivă PET-uri, şi o presă de balotat PET-uri.

8..6. Tendinţe privind generarea deşeurilor

Cu toate că, pe plan mondial se constată o tendinţă de scădere a cantităţilor de deşeuri generate, la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean se prognozează o creştere de 0,8% a indicelui mediu de generare a deşeurilor menajere, datorată îmbunătăţirii serviciilor de salubrizare, mai ales prin extinderea acestora în mediul rural, cât şi a creşterii cu 5% a cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţă. Cantităţile de nămoluri de la staţiile de epurare sunt în creştere datorită extinderii sistemului de alimentare apă-canalizare, prognozându-se o creştere de 1% a numărului de locuitori deserviţi. Se estimează şi o creştere de 2 % a cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi demolări

128

8. 7. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Realizarea obiectivelor specifice legate de colectarea selectivă a deşeurilor şi implementarea măsurilor prevăzute în Planul Regional de Gestiunare a Deşeurilor este posibilă numai prin utilizarea unui sistem integrat al politicilor de mediu în politicile sectoriale Gospodăirirea integrată a deşeurilor presupune :

Reducerea cantităţilor de deşeuri generate de activităţi socio-economice

Reciclarea şi reutilizare deşeurilor

Procesarea şi reintroducerea în natură în condiţii ecologice La nivel judeţean aceasta presupune aplicarea strategiei privind realizarea

depozitului de deşeuri menajere UE conform şi a soluţiilor tehnice de tratare, informarea şi pregătirea administraţiilor publice locale pentru închiderea etapizată a rampelor de deşeuri menajere neautorizate şi neconforme, extinderea serviciilor de salubrizare şi a colectării selective în mediul urban şi rural, respectarea calendarului de închidere stabilit în Planul de implementare a Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, a crematoriilor medicale neconforme şi încurajarea sectorului privat şi întărirea dialogului cu agenţii economici în promovarea creşterii capacităţilor de valorificare. Toate acesea se pot realiza doar prin colaborarea APM cu instituţiile publice locale şi centrale şi cu agenţii ecomnomici implicaţi în managementul deşeurilor menajere şi industriale. 8.8. Substanţe şi preparate chimice periculoase

Îmbunătăţirea şi implementarea legislaţiei în domeniul chimicalelor este o problemă extrem de complexă datorită diversităţii foarte mari a substanţelor şi preparatelor chimice existente pe piaţă . Principiile, fondul şi scopul gestionării chimicalelor au la bază Directivele Consiliului

European 67/548/EEC -clasificarea substanţelor chimice- şi 99/45/EC privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor chimice periculoase.

Legislaţia în vigoare care transpune aceste Directive stabileşte clar obligaţiile şi condiţiile de plasare pe piaţă a chimicalelor, elementul cheie în activitatea de gestionare a chimicalelor fiind responsabilitatea producătorului/imporatorului. In acest sens producătorii/imporatorii care plasează pe piaţă substanţe/produse chimice sunt obligaţi să clasifice, să ambaleze şi să eticheteze aceste substanţe/preparate conform cerinţelor UE, să ofere prin Fişa Tehnică de Securitate informaţiile referitoare la riscurile la care sunt supuşi utilizatorii (proprietăţi periculoase: toxice pentru om, periculoase pentru mediul înconjurator), împreună cu perzentarea pe etichetă a elementelelor de siguranţă şi să respecte restricţiile de plasare pe piaţă a chimicalelor.

“Lupta” cu chimicalele devine tot mai imporatantă datorită faptului că în comerţ întâlnim tot feluri de produse greşit etichetate atât în ceea ce priveşte folosirea simbolurilor de pericol (cele 10 simboluri pentru substanţe şi preparate periculoase folosite conform cerinţelor UE) cât şi lipsa sau incorectitudinea frazelor de risc (fraze R) şi a frazelor de prevenire (Fraze S) conform legislaţiei în vigoare. 8.8.1. Substanţe reglementate de protocolul de la Montreal

129

Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal şi amendamentele lui apărute

ulterior, ce fac referire la protectia stratului de ozon reglementează producţia, importul exportul, plasarea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea şi distrugerea ODS-urilor (Ozone Destructive Substaces), având ca scop îngheţarea producţiei şi consumului de CFC-uri la nivelul mediu al perioadei 1995-1997. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2037/200 privinnd substanţele care diminuează stratul de ozon se aplică: clorofluorocarburilor (CFC), altor clorofluorocarburi complet halogenate, halonilor, tetraclorurii de carbon, 1,1,1,-tricloretanului, bromurii de metil, hidrobromofluorocarburilor şi hidrocloroflourocarburilor.

Emisiile la nivelurile actuale de ODS-uri continuă să afecteze în mod serios stratul

de ozon, atingând cote maxime în anul 1998. Radiaţiile UV-B, crescute ca urmare a diminuării stratului de ozon, reprezintă o ameninţare serioasă pentru sănătatea umană şi mediu.

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind situat în

straturile superioare ale atmosferei la o altitudine între 15 si 40 km, estimândsu-se o cantitate de 3 miliarde de tone de ozon care realizează un inveliş protector de 3 mm în jurul Pământului. Acest filtru foarte fin reţine aproape total radiatia ultravioleta (UV mai scurta de 290 nm) biologic nocivă care se îndreapta spre suprafaţa Terrei. În anul 1985 s-a publicat un raport despre subţierea stratului de ozon deasupra Antarctidei, fenomen care a început prin anii 70. În 1988 suprafaţa găurii de ozon deasupra Antarctidei avea 10 milioane de km 2. Găuri ale stratului de ozon s-au observat şi deasupra altor regiuni. În utimii ani nivelul de ozon deasupra emisferei de nord s-a redus cu circa 10%.

Cauza dispariţiei ozonului este poluarea atmosferei cu compuşi chimici care

reacţionează cu ozonul, în special hidrocarburile gazoase complet fluorurate şi clorurate. Mecanismul reacţiei de deteriorare a stratului de ozon cauzat de CFC-uri este următorul: CFC-urile din troposferă nu se descompun, ele ajung în stratosferă chimic neschimbate. Radiaţiile ultraviolete declanşează o reacţie în lanţ în molecula freonului, rezultând astfel atom liberi de clor (1). Acesta intră în reacţie cu ozonul, şi rezultă monoxid de clor şi oxigen molecular(2):

radiatie UV

CFCl3 CFCl2 + Cl (1)

Cl + O3 O2 + ClO (2)

ClO + O3 2O2 + Cl (3)

sau ClO + O Cl + O2 (4) În pasul următor (3) o nouă moleculă de ozon se descompune reacţionând cu monoxidul de clor, şi atomul de clor ce rezultă din această reacţie poate intra din nou în reacţia (2). De asemenea din reacţia (4) rezultă tot atom liber de clor, aceasta pornind tot reacţia (2).

130

Efectul de descompunere al ozonului cauzatde atomul de clor încetează numai în cazul în care atomii de clor reacţionează cu alte substanţe denumite “rezervoare de clor” (5). De exemplu:

NO2 + ClO ClNO3 (azotat de clor) (5) Azotatul de clor leagă stabil atomul de clor, care în forma aceasta nu este capabil să descompună molecula de ozon. Monoxidul de azot nu stochează atomii de clor, dar prin faptul că sustrage atomul de oxigen din monoxidul de clor (6), iar rezultatul de dioxid de azot absorbând lumina vizibilă (7) duce la apariţia oxigenului atomic, ce contribuie la regenerarea stratului de ozon (8):

NO + ClO NO2 + Cl (6) lumină vizibilă

NO2 NO + O (7)

O + O2 O3 (ozon) (8)

Substanţele reglementate de Protocolul de la Montreal se găsesc în special în instalaţiile frigorifice casnice, comerciale şi industriale şi pompele de caldură, prin agentii de lucru. 8.8.1.1. Situaţia consumului recuperării şi reciclării ODS-urilor

Strategia privind substanţele utilizate în instalaţiile frigorifice de uz casnic, comerciale şi industriale este de eliminare totală a echipamentelor frigorifice care folosesc CFC –uri (CFC12, CFC11, etc.) şi înlocuirea acestora cu HCFC-uri sau alţi agenţi non-ODS (HCFC 134a, HC 600a, amoniac etc.)

Situaţia agenţilor economici care utilizează agenţi frigorifici în activitatea de

reparaţii frigidere, congelatoare şi industrie în judeţul Covasna:

Denumire agent economic

Tip agent frigorific utilizat Cantitate kg/an Situaţia recuperării agentului frigorific

SC KEN SERVICE SRL R12; R22;:R-134a;R-

404a;R-600 210

Reutilizare-85,5 kg Predat pentru reciclare-

3,5kg

131

Stoc 9,82 kg

ARCTIC SERVICE SF. GHEORGHE

R12; R22:R-134a 25 Predat pentru reciclare-

5,6kg Stoc 2,1 kg

DOMO SRL-TG. SECUIESC

R-134a;R-600 R600-5

R134a-30

Nu se recuperează-se foloscsesc numai agenti-

frigorifici non-ODS

SC VEN SRL SF. GHEORGHE

R12; R22; R-134a; R404a

- Recuperat/ valorificat-

33,1kg

SC COOL-SISTEM SRL-CHILIENI

R-134a 53 Stoc 2,5 kg

SC COVALACT SA SF. GHEORGHE

Amoniac Răcire camere frigorifice şi tancuri de răcire lapte

8.8.1.2. Situaţia echipamentelor specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific

În judeţul Covasna, în cadrul PLANULUI DE MANAGEMENT AL REFRIGERANŢILOR, un număr de 7 societăţi au beneficiat în mod gratuit de instruire şi au fost dotate cu aparatura necesară recuperării agentului frigorific. Dintre acestea în anul 2004 au funcţionat numai 4 (SC KEN SERVICE SRL, ARCTIC SERVICE şi SC VEN SRL- SF. GHEORGHE, DOMO (Interexpo) SRL-TG. SECUIESC, care au predat agenţii frigorifici recuperaţi la firma SC AUSTRIA GENERAL INVEST SRL Braşov, aceasta fiind Centrul Zonal de Recuperare şi Reciclare Braşov. 8.8.2. Situaţia biocidelor Biocid este orice substanţă chimică sau combinaţie de substanţe chimice cunoscute sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide şi alte asemenea care se utilizează în agricultură şi în silvicultură pentru tratamente fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în culturile agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri şi fâneţe, precum şi pentru tratarea materialului semincer. pentru dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiilor de depozitare a produselor agricole, în industrie- conservanţii de material lemnos, textile, vopsele , etc. Pentru evitarea remanenţei în produs aceste substanţe necesită un regim controlat. Asemenea substanţe poluante se acumulează în organismele consumatorilor în cantităţi crescânde de la producător spre consumatorii de vârf – amplificare biologică – conform piramidei eltoniene (aşa s-a întâmplat cu amplificarea poluării prin folosirea insecticidelor pe bază de Hg şi a DDT-ului). Amplificarea biologică este un fenomen care constă în acumularea unor poluanţi care nu sunt metabolizaţi în parcurgerea lanţului trofic şi care nici nu sunt eliminaţi de organism. Experimental, puii hrăniţi cu seminţe tratate cu insecticide pe bază de mercur (Hg), concentrează această substanţă poluantă de două ori , bufniţele hrănite cu asemenea pui îl concentrează de 4-5 ori, iar nevăstuicile, care consumă puii de bufniţă, de 6 ori. În organism mercurul se acumulează în proporţii variabile în diferitele ţesuturi şi organe; astfel: de la 8 ppm – sub formă de metil-mercur în seminţe şi până la 40-50 ppm în muşchi sau 280 ppm în testiculele animalelor carnivore, cărora le provoacă moartea în 1-2 luni.

În cazul DDT-ului, amplificarea biologică se prezintă astfel: plancton - 0,04 ppm scoici –

0,42 ppm pescar – 3,52-75,5 ppm.

132

Omul, consumator de produse vegetale şi animale contaminate (poluante), preia în acelaşi mod poluanţii, suferind intoxicări grave cu Hg prin consumare peştelui (victime au fost unii locuitori ai Japoniei), dar şi a altor produse poluate cu DDT.

În judeţul Covasna toţi comercianţii de biocide sunt autorizaţi, fiind acceptate spre comercializare numai acele substanţe care sunt omologate la nivel naţional şi care corespund gradului III şi IV de toxicitate.

Lista agenţilor economici care comercializează biocide este următoarea: SC ALCEDO SRL Sf. Gheorghe, SC ROSMARIN SRL Sf. Gheorghe, SC AGROFARM SRL Sf. Gheorghe, SC REDOXIM SRL Sf. Gheorghe, SC BIOFARM SRL Tg. Secuiesc, SC AGRICOM SRL Tg. Secuiesc, SC CYCLON SRL Tg. Secuiesc. 8.8.3. Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi a mediului

În judeţul Covasna nu s-au evaluări ale riscului utilizării substanţelor chimice periculoase, şi nici nu s-au semnalat accidente provocate de substanţe chimice periculoase, neavând în judeţ industrie chimică sau utilizator semnificativ de astfel de substanţe. 8.8.3.1. Unităţi potenţiali poluatoare

Au fost identificate şi sunt monitorizaţi agenţii economici care utilizează compuşi organici volatili (COV) conform HG 699/2003: sunt 3 agenţi economici în judeţ care sunt implicaţi în astfel de activităţi ( SC ELCO SA- Tg. Secuiesc, SC IAME GRUP SA Sf. Gheorghe şi SC CARPATGRAF SA Sf. Gheorghe).

În judeţul Covasna toate staţiile de distribuţie a benzinei (20) şi depozitele de combustibili (2) sunt autorizate urmărindu-se conformarea acestora cu HG 568/2001

APM Sf. Gheorghe a identificat agenţii economici care comercializează / utilizează şi importă chimicale (42 de agenţi).

Sunt urmărite în continuu depozitele de pesticide degradate. 8.8.3.2. Unităţi potenţiali poluatoare incluse în programul de monitorizare a riscurilor substanţelor chimice periculoase pentru sănătate

APM Sf. Gheorghe a identificat titularii activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (conform HG 95/2003): în judeţul Covasna avem un singur titular (SC IAME GRUP SA Sf. Gheorghe) de astfel de activităţi care a depus în timp la APM notificare conform OM 1084/2003, avizată de Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă Covasna.

CAPITOLUL 10. POLUARI ACCIDENTALE MAJORE DE MEDIU

133

10.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului si riscul unor accidente majore (sa se mentioneze si numarul total al poluarilor inregistrate pe judete si factori de mediu) In judetul Covasna,in anul analizat,nu au fost inregistrate poluari accidentale majore. CAPITOLUL 11. Zone critice sub aspectul deteriorarii starii de calitate a mediului 11.1 Zone critice sub aspectul poluarii aerului

In judetul Covasna, in anul analizat, nu au fost constatate fenomene ce ar putea provoca aparitia unor zone critice din punctul de vedere al poluarii atmosferice. Se remarca ,totusi, depasirile permanente inregistrate prin masuratori si analize laborator, la indicatorul „ pulberi in suspensie” in localitati urbane –datorate conditiilor atmosferice si mai ales starii precare a drumurilor. 11.2 Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata

Se poate afirma faptul că la nivelul judeţului Covasna zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă lipsesc în mod normal. Se constată însă probleme pe perioda viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide. În cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale efectiv nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct fără a mai fi purificate. Astfel, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de epurare Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului, Leţ ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice" acestor sectoare. 11.3 Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane

La nivelul judeţului Covasna , in 2004, nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind resursele de ape subterane. 11.4 Zone critice sub aspectul degradarii/poluarii solurilor

La nivelul judeţului Covasna , in 2004, nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind degradarea/poluarea solurilor. 11.5 Zone critice care necesita reconstructie ecologica

134

In 2004, au continuat lucrarile de reconstructie ecologica a Carierei de lignit Valea Crisului ,in principal executie terasamente pe locatia fostei cariere , valoarea investitiei realizate fiind de 61581 milioane de lei (surse asigurate de Ministerul Industriilor). Lucrarile de reconstructie ecologica a acestui obiectiv vor continua si in anii urmatori, pina la finalizarea proiectului. CAPITOLUL 12. CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

12.1. Cheltuieli si investitii pentru protecţia mediului

ANEXA 1

Tabel Centralizator UM.milioane lei

Nr. lucrări Plan de investiţii de mediu pe anul 2004 Realizat pe 12 luni

14/16 total buget lo local

buget de de stat

surse propii

alte surse

total 17/20

buget local

buget de stat

surse proprii

alte surse

Anexa 1 136593 - 125500 11093 - 89839 - 69743 6225 13871

Anexa 2 24500 - 24500 - - 4300 - 4300 - -

Anexa 3 116477 30432 15336 - 70709 119411 11 281 17721 - 90409

Total 277570 30432 165336 11093 70709 213 550 11 281 91 764 6225 104280

SITUAŢIA INVESTIŢIILOR DIN PROGRAMELE DE ETAPIZARE ŞI PENTRU CONFORMARE PREVĂZUTE A FI REALIZATE DE AGENŢI ECONOMICI

IN ANUL 2004

ANEXA 2

U.M. milioane lei

Agenţi economici Denumire lucrare

Plan de investiţii de mediu pe anul 2004

Realizat pe 12 luni 2004

Total surse proprii

buget de stat

alte surse

total surse proprii

buget de stat

alte surse

E.M. Capeni-Cariera Bodos -cresterea coeficientului de stabilitate pentru versantul depozitului interior de steril din zona sudica. -reprofilarea manuala a cursului torential spre Valea Bodosel L=800

77

77

235 54

235 54

135

m. -intretinere drum de acces in cariera; colectare si transport fier vechi S.C. Textila Oltul S.A. –Sf. Gheorghe -schimbarea conductelor in zona rezervoarelor de pacura -demolare sera de flori, crematoriu, topitorie de smoala -demolare, dezafectare cladire, cabina rezervor -conservare depozit de carburanti -ecologizarea solului in zona atelierului auto -pompa de butoi-depozit coloranti Coop. Lemn-Metal-Sf. Gheorghe -dezafectarea depozitului de carburanti S.C. Domarkt Servicii S.R.L.-Cariera Olteni -amenajarea vetrei carierei de nisip Olteni(lucrari de refacere amediului pe portiunea aferenta taluzului catre DN si CF)

-se vor executa santul de garda si conducta de evacuare a apelor pluviale -se vor insamanta suprafetele din pogram S.C. Perla Covasnei S.A.-Sf. Gheorghe -modernizarea centralei termice S.C. Axon S.R.L.-Sf. Ghe.-cariera Zoltan

34 40 25 10 15 50 20 13 9 800 242

34 40 25 10 15 50 20 13 9 800 242

70 47 28 15 16 2 53 68 88 278

70 47 28 15 16 2 53 68 88 278

136

-redare in circuit agricol a terenului ramas in urma extractiei de nisip S.C. Gos-Com S.R.L.-Tg. Secuiesc Alimentare cu apa -inlocuirea sistemului de aductiune L=2,5Km -dotarea cu pompe cu consum energetic redus Epurare -doatarea laboratorului cu aparatura pentru determinarea de metale grele si detergenti Depozitare deseuri -realizarea unui canal de garda si a unui bazin de colectare a levigatului -amenajarea depozitului de carburanti la sediu S.C. Gos-Comfort S.R.L.-Int. Buzaului Statia de epurare

-executarea unui proiect pentru retehnologizarea statiei de epurare

Rampa de deseuri

-realizarea unor perdele de protectie vegetala si realizarea canalelor de garda pe perimetrul haldei

- sistem de monitorizare a emisiilor atmosferice

Statia de tratare apa potabila

-imprejmuirea perimetru-lui de protectie cu regim sever, sistem hidrometric de monitorizare a captarilor de apa

S.C. Gos-Trans-Com . S.R.L.-Covasna

Statia de epurare

-verificarea parametrilor

150 60 30 70 200 60 48 60 200 160

150 60 30 70 200 60 48 60 200 160

495 149 601 407 8 12 75 100

495 149 601 407 8 12 75 100

137

de functionare a randamentului statiei

-executarea unui proiect pentru retehnologizare

Statia de tratare si alimentare cu apa

-imprejmuirea perimetrului de regim sever la ambele captari

Rampa de deseuri

-realizarea perdelei de protectie vegetala, imprejmuirea haldei si executarea canalelor de garda pe perimetrul haldei

S.C. Tyrom S.A. –Baraolt

-proiectarea unei statii de preepurare

-inlocuirea ceffilor de apa

-minimalizare cantitate de zer evacuata in retea canalizare prin dotarea cu instalatie de concentrare zer

Ministerul Industriilor

-inchidere si ecologizare cariera de lignit Valea Crisului.

Inchidere si ecologizare cariera de lignit-Baraolt II

-lucrari miniere de legatura cu suprafata ,evacuarea apelor de mina si intretinerea instalatiilor

SC Carpat Agregate SA-Cariera andezit Malnas

-inlocuirea sistemului uscat de sortare cu sistem umed pentru reducere emisii de praf

SCTA Oltul SA –Sfantu Gheorghe-Complex Sugas Bai

-dezafectarea rezervorului de

200 520 8000

125.500

200 520 8000

125.500

2.223 11 648 61 581 3195 120 29

29

61 581 3195 120

2.223 11.648

138

combustibil si a instalatiilor aferente si igienizarea si ecologizarea zonelor afectate, la subunitatea Sugas Bai .La subunitatea Sugas Bai –racordarea conductei de evacuare ape uzate provenite de la Baia Calda, la sistemul de canalizare menajera al SC Gos-Com SA.

E.M. Capeni- Cariera Racos

-selectarea la excavare a solului fertil si a sterilului si depozitarea saparata a acestuia .

- amenajarea unor jompuri de colectare a apelor provenite din asecare la baza fiecarei trepte de exploatare cu scopul de a se realiza o decantare suplimentara.

SC Gos-Com SA-Sf. Gheorghe

-inlocuire retele de apa 2 km.

-reabilitare paturi de uscare si executare hala de tratare namol.

SC Bibco SA- Biborteni

-finalizarea canalizarii din tuburi PVC

500 960 1801 2143 1661

500 960 24 1661

1801 2119

Total 136593 11093 125500 89839

6225 69 743 13871

ANEXA 3 SITUAŢIA INVESTIŢIILOR DIN PROGRAMELE DE ETAPIZARE ŞI PENTRU CONFORMARE PREVĂZUTE A FI REALIZATE DE CONSILIILE JUDEŢENE

PE ANUL 2004 U.M.milioane lei

Denumire lucrare localitate


Realizat pe 12 luni

139

CONSILIUL

JUDETEAN COVASNA

total surse proprii

buget de stat

alte surse

total surse proprii

buget de stat

alte surse

1.Primaria Bodoc- alimentare cu apa

2000

- 2000

- 2000 - 2000 -

2. Primaria Ghidfalau-alimentare cu apa

1200 - 1200 - 500 - 500 -

3.Primaria Valea Crisului-alimentare cu apa

700 - 700 - 1800 - 1800 -

4.Primaria Catalina- -alimentare cu apa -pietruiri drumuri

100 4500

- 100 4500

- - - - -

5.Primaria Sf. Gheorghe -studii de prefezabilitate pentru alimentare cu apa si canalizare

16000

- 16000

- - - - -

Total 24500 - 24500 - 4300 - 4300 -

ANEXA 4

SITUAŢIA INVESTIŢIILOR DIN PROGRAMELE DE ETAPIZARE ŞI PENTRU

CONFORMARE PREVĂZUTE A FI REALIZATE DE CONSILIILE LOCALE PE ANUL 2004

UM.milioane lei


Realizat pe 12 luni

total buget local

buget de stat

alte surse

total buget local

buget de stat

alte surse

1-Consiliul Local Sf.Gheorghe -modernizare strazi

9680

9680

-

-

6651

6651

-

-

2-Consiliul Local Baraolt - modernizare strazi

500

500

-

-

-

-

-

-

3-Consiliul Local Covasna -modernizare strazi

500

500

-

-

1233

1233

-

-

4-Consiliul Local Tg.Secuiesc -modernizare strazi

2000

2000

-

-

-

-

-

-

5-Consiliul Local 21745 - 15336 6409 63881 1751 1772 4440

140

Int.Buzaului -centrala termica pe rumegus

1 9

6-Consiliul Local Sita Buzaului -canalizare menajera si statie epurare

20000

4500

-

15500

146

146

-

-

7-Consiliul Local Ghidfalau -canalizare menajera

20000 5000 -

15000 -

-

-

-

8-Consiliul Local Catalina -alimentare cu apa

22052 3752 -

18300 -

-

-

-

9-Consiliul Local Bradut -alimentare cu apa

20000 4500 -

15500 -

-

-

-

10-Consiliul local Bixad -extindere alimentare cu apa

- - - - 500 500 - -

11-Consiliul local Bodoc -extindere alimentare cu apa

- - - - 1000 1000

12-Consiliul local Ghelinta - alimentare cu apa

27400 27400

13-Consiliul local Aita Mare - alimentare cu apa

14200 14200

14-Consiliul local Belin - alimentare cu apa

4400 4400

Total 116477 30432 15336 70709 119 411 11 281 17721 90409

12.2. Fondul pentru Mediu

Fondul pentru Mediu - Relaţia cu agenţii economici În baza principiilor europene “Poluatorul plăteşte” şi “Responsabilitatea producătorului, toate ţările cu economie în tranziţie au constituit un Fond pentru mediu pentru rezolvarea problemelor de protecţie a mediului.

141

În România, acest fond a început să funcţioneze din iunie 2002, când s-a înfiinţat Administraţia Fondului pentru Mediu, unitate cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, care răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu. Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu, republicată, cu modificările ulterioare (Legea nr. 333/8 iulie 2004 privind aprobarea OUG nr. 86/2003), precum şi H.G. nr. 1989/2004 precizează structura organizatorică, resursele financiare şi scopul activităţilor Fondului pentru mediu. Fondul pentru mediu este un instrument economico - financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor prioritare pentru protecţie a mediului, în conformitate cu normele şi standardele de mediu în vigoare. Fondul pentru mediu este un fond public, extrabugetar, iar veniturile acestuia sunt venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat. Referitor la persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activităţi ce le impun obligaţia plăţii la veniturile Fondului pentru mediu, precizăm că AFM a întreprins mai multe acţiuni pentru realizarea unei baze de date complete a tuturor celor care sunt obligaţi să plătească la acest Fond, conform prevederilor legale. Astfel, s-a obţinut de la „Oficiul Registrul Comerţului” o listă cu 229.461 de agenţi economici, iar de la Autoritatea Naţională de Control - Autoritatea Naţională a Vămilor, o listă cu 63.735 agenţi economici, posibili contribuabili la Fondul pentru mediu. În prezent, numărul agenţilor economici care au plătit la Fondul pentru mediu este de peste 12.800, iar sumele încasate, începând cu iunie 2002 sunt de circa 1.600 miliarde lei. In jud. Covasna ,numarul agentilor economici platitori la fondul de mediu este de aprox. 150,suma incasata anual fiind de aproximativ 6 miliarde de lei. Pentru crearea cadrului legal de finanţare a unor proiecte prioritare pentru protecţia mediului, A.F.M., a redactat: Regulamentele celor două structuri de decizie ale sale (Comitetul de avizare ş i Comitetul director) ; Manualul de operare al Fondului pentru mediu, pentru finanţări rambursabile şi nerambursabile, care a fost aprobat de Comitetul de avizare; Planul anual de lucru pentru anul 2005; Bugetul de venituri şi cheltuieli al Fondului pentru mediu, pentru anul 2005. Categoriile specifice de proiecte eligibile pentru finanţare, ce decurg din preluarea aquis-ului comunitar, se stabilesc prin planul anual adoptat de Comitetul de avizare şi vizează: a) Controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate; b) protecţia resurselor naturale; c) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; d) protecţia şi conservarea biodiversităţii; e) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului. Din Fondul pentru mediu sunt susţinute proiectele prioritare din categoriile specifice menţionate mai sus, prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi propuse de Comitetul director şi aprobate de Comitetul de avizare, cu excepţia proiectelor menţionate la punctul c), care se aprobă prin hotărâre a Guvernului:

142

Finanţarea sau cofinanţarea proiectelor prin credite rambursabile ori nerambursabile;

cofinanţarea unor proiecte finanţate din surse interne şi/sau externe prin credite rambursabile ori nerambursabile ;

susţinerea totală sau parţială a unor dobânzi la creditele acordate de bănci. Proiectele agenţilor economici care nu şi-au achitat obligaţiile financiare către stat şi/sau către Fondul pentru mediu, precum şi proiectele celor care sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra mediului nu beneficiază de sprijin financiar din partea Administraţiei Fondului. Pentru o transparenţă totală şi pentru a asigura o concurenţă loială, AFM a pus la dispoziţia tuturor agenţilor economici informaţiile privind modalităţile şi procedurile de finanţare a proiectelor prioritare pentru protecţia mediului, care vor fi susţinute financiar din Fondul pentru mediu prin: site-ul oficial al AFM; Agenţiile teritoriale de Protecţia Mediului, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor etc. Condiţiile, criteriile de acordare a finanţării şi selecţia proiectelor, precum şi procedurile de finanţare ale acestora, au fost prezentate de către Administraţia Fondului pentru Mediu, la începutul lunii oct. 2004, prin „Pachetul Informativ privind Proiectele” (PIP). PIP este un document informativ care furnizează informaţii în vederea selectării proiectelor prioritare, eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu, precum şi data limită pentru depunerea acestuia. Acest document s-a putut procura gratuit de la sediul Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), de la Agenţiile de Protecţie a Mediului (APM) sau de pe site-ul oficial al AFM şi al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor .

Administratia Fondului pentru Mediu a început, în luna iulie 2004, finanţarea categoriilor specifice de proiecte.

:

SITUAŢIA SOLICITĂRILOR DE FINANŢARE DIN “FONDUL PENTRU MEDIU”- 2004-avizate favorabil de APM Sf. Gheorghe

Nr. Crt.

Solicitant

Titlul proiectului

Tipul proiectului

143

1 Şcoala Generală Nr.6, Sf.Gheorghe

- Proiect pilot pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje

- educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului

2 S.C. Gospodărie Comunală S.A. Sf.Gheorghe

- Retehnologizarea centralei termice a staţiei de epurare municipale Sf.Gheorghe.

- controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate

3 S.C. Leineweber RO S.R.L Sf.Gheorghe

- Reducerea poluării mediului prin reciclarea deşeurilor textile rezultate din procesul de producţie


4 Asociaţia Horizont Sf.Gheorghe

- Educarea - principalul mijloc de protecţie a mediului

- educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului

5 Consiliul Judeţean Covasna Sf.Gheorghe

- Munţii Nemira –Parc Natural

- protecţia şi conservarea biodiversităţii

6 S.C. Producţie “Tehno-Star”S.R.L. Sf.Gheorghe

- Linie de recuperare şi de reciclare a deşeurilor din polietilenă


7 S.C. Ariadne Impex S.R.L. Sf.Gheorghe

- Deşeurile de ambalaje – o problemă de rezolvat în Jud. Covasna


8 S.C. TEGA S.A Sf.Gheorghe

- Sistem de selectare deseuri stradale si menajere pe un amplasament situat in str.Energiei nr.2


9 S.C. DRINKSYSTEM S.R.L. Sf.Gheorghe

- Înfiinţarea unui centru de revalorificare a deşeurilor de ambalaj de tip PET


10 Primăria Ozun - Organizarea şi controlarea judicioasă a colectării resturilor menajere din cele 7 sate ale Comunei Ozun în

- controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii

144

scopul reducerii poluării aerului, apei şi a solului

curate

11 S.C.Delney import-export S.R.L. Bradut

- Instalaţie de exhaustare şi brichetare deşeuri lemnoase

- controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, inclusive prin utilizarea unor tehnologii curate

12 Primaria Baraolt - Reabilitarea si modernizarea statiei de epurare a apei uzate din orasul Baraolt


13 S.C.EL-CO S.A. Tg. Secuiesc

- Neutralizarea namolului galvanic rezultat in procesul tehnologic de acoperire electrochimica cu Zn si Ni a reperelor metalice fabricate


14 S.C.EL-CO S.A. Tg. Secuiesc

- Reducerea poluarii aerului, apei si solului prin utilizarea unei tehnologii curate

- controlul şi reducerea poluării aerului, apei şi solului, prin utilizarea unor tehnologii curate

12.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM

Inca din Octombrie 2003 ,prin Proiectul REReP 1.9. “ Intarirea capacitatii de armonizare cu aquis-ul comunitar de mediu” , coordonat si finantat de GTZ Germania ,in cadrul componentei “ Actualizarea Planului National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)din Romania”, s-a produs o noua versiune a PNAPM. Actualizarea s-a facut in conformitate cu cerintele actuale ale Strategiei si politicilor Romaniei de protectie a mediului ,coroborate cu cele privind integrarea in UE.

12.5.1 Planul Regional de Actiune pentru Protectia Mediului –PRAM

APM Sf. Gheorghe a participat la intocmirea si definitivarea Planului Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM),institutionalizat la Bazna-jud. Sibiu in 2003 cind in prezenta reprezentantilor Prefecturii, Cons. Judetean si APM –urilor ,s-a stabilit componenta Comitetului de Coordonare si a Grupului de Lucru la nivel regional. Potrivit Protocolului de Colaborare incheiat cu aceasta ocazie , din componenta Comitetului de Coordonare regional fac parte: Horia Grama –Prefect , Demeter Janos-Presedinte Cons. Judetean si Octaviean Vasilescu –Director Executiv APM Sf Gheorghe iar din Grupul de Lucru regional ,Stela Florea-Cons. Jud. Covasna si Octaviean Vasilescu –Director Executiv –APM Sf Gheorghe.

Comitetul de Coordonare Regional este organul suprem de analiza si decizie la nivel regional pe linia mediului ,stabilit prin Protocol de Colaborare , cu raspunderi in : reflectarea obiectivelor tuturor judetelor , stabilirea prioritatilor,sprijin in elaborarea si implementarea PRAM , planificarea in timp a etapelor ,asigurarea resurselor necesare, cuprinderea recomandarilor din PRAM in planurile regionale si locale de dezvoltare . In luarea deciziilor ,se bazeaza pe cele stabilite in Grup de Lucru.

Grupul de Lucru Regional este format din persoane cu inalta experienta in protectia mediului din cadrul institutiilor participante in Comitetul de Coordonare ,cu sarcini in :

-coordonarea studiilor si cercetarilor

145

-colectarea si procesarea datelor

- elaborarea analizelor tehnice

-informarea Comitetului de Coordonare

-elaborarea concluziilor si recomandarilor si prezentarea acestora catre Comitetul de Coordonare .

Cum e si firesc, APM Sf Gheorghe a urmarit cuprinderea in PRAM a problemelor majore din jud. Covasna care presupun realizarea unor investitii substantiale , in special prin atragerea unor fonduri europene ,Planul Local de Mediu fiind realizat cu consultarea altor institutii din judet cit si a tuturor Primariilor locale.Un exemplu sugestiv in sensul celor de mai sus il constituie finalizarea Centralei Termice pe rumegus umed din Intorsura Buzaului –proiect aliniat in totalitate cerintelor europene de mediu.

12.5.2 Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judetului COVASNA (PLAM)

este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de

planificare ale autorităţilor administraţiei publice locale. Acest document reprezintă

opinia comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi

acţiunile identificate ca fiind prioritare pentru soluţionarea problemelor. Acţiunile

incluse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu sunt în conformitate cu priorităţile

identificate prin strategiile sectoriale.

Ca urmare, sprijinul acordat de Prefectura Covasna prin emiterea ORDINULUI nr.

147 / 2003, a constituit pentru comunitatea judeţului, declaraţia de intenţie şi

angajamentul autorităţilor administraţiei publice locale în asigurarea unui mediu

adecvat, al unor condiţii de viaţă mai bune şi al unei dezvoltări durabile pentru

generaţiile actuale şi viitoare.

În majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est autorităţile locale sunt

responsabile cu aprovizionarea cu apă, canalizarea, încălzirea centrală, colectarea si

eliminarea deseurilor, cu spaţiile verzi şi cu planificarea teritoriului. De aceea

Planurile de Acţiune pentru Mediu pot fi iniţiate la nivelul comunităţii şi sunt din ce în

ce mai des utilizate ca instrumente în cadrul proceselor de aderare la Uniunea

Europeană, în sprijinul alinierii cu cerinţele de mediu comunitare.

Proiectul de realizare a Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Covasna a

început la 15 Iulie 2003 fiind finalizat in 2004 şi a fost coordonat de Agenţia de

Protecţie a Mediului Sfântu Gheorghe.

La realizarea acestui proiect au participat autoriăţi locale, şi celelalte instituţii şi

organizaţii cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, societatea civilă, agenţi

economici, cu scopul de a dezvolta un instrument de sprijin al comunităţii în stabilirea

priorităţilor, implementarea proiectului şi participarea publică la nivel local.

146

Analiza critică a problematicii de mediu, făcută în baza a 5 criterii specifice(mediu,

sănătate, legislaţie, costuri, beneficii/costuri), au condus la următoarea prioritizare:

1. Aşezări umane

2. Ape de suprafaţă

3. Creşterea capacităţii instituţionale a APM Sf. Gheorghe

4. Gestiunea deşeurilor

5. Canalizare–epurare

6. Protecţia atmosferei

7. Apa potabilă

8. Protecţia naturii şi solului

9. Educaţia ecologică

10. Siguranţa administrativă

AS

EZ

AR

I U

MA

NE

-PM

-03

Categoria de probleme-

Problema Scor

prioritate

Imbunatatire condiţiilor de locuit; Reducerea nivelului de zgomot urban;

1. Respectarea întocmai a prevederilor din PUG pentru fiecare localitate in parte 1372.8

8. Desfiinţarea rampelor clandestine de deşeuri si transportul acestora numai la rampele desemnate

1249.44

6. Reducerea nivelului de zgomot in limitele reglementate sau chiar oprirea unor activitati mari generatoare de zgomot 1225.6

147

Protecţia zonelor verzi si educarea populaţiei pentru respectarea normelor igienico sanitare in toate aşezarile umane

3. Interzicerea reducerii suprafeţelor de zone verzi chiar majorarea acestora 1160.64

2. Protecţia cursurilor interioare de apa din oraşe ; extinderea canalizării si in aceste zone 1158.24

10. Elaborarea unui plan de reabilitare pentru blocurile de locuit( instalaţii, subsoluri tehnice , hidroizolatii, spatii comune si spatii de joaca pt. copii 1098.72

9. Autorizarea tuturor activitatilor economico-sociale pe linia protecţiei mediului 1085.28

7. Elaborarea unei Hotarâri speciale prin care sa se interzică creşterea animalelor si existenta construcţiilor insalubre in zone aglomerate 995.52

4. Stabilirea zonelor de parcare autorizate si interzicerea spălării maşinilor în afara rampelor de spălare speciale 837.6

5. Intretinerea corespunzătoare a drumurilor , maturarea si stropirea acestora in timpul verii 808.96

1099.28

A

PE

DE

SU

PR

AF

AT

A-P

M –

04

Categoria de probleme

Problema Scor prioritate

Prevenirea inundaţiilor, a eutrofizarii lacurilor si polarii cursurilor de apa.

20. Asigurarea zonelor de protecţie cu regim sever pentru zăcămintele de ape minerale in mod deosebit Covasna 1587.92

15.Protecţia lacurilor din judeţ pentru prevenirea fenomenelor de eutrofizare si poluare. 1488

18. Evitarea poluării cu nitraţi a apelor de suprafaţa cauzate de activitati agricole si zootehnice. Impementare practica a "Codului Bunelor Practici Agricole" 1462.8

17. Diminuarea impactului asupra cursurilor de apa a deversării de ape uzate neepurate sau epurate necorespunzator de staţiile de epurare din judeţ

1366.4

13. Automonitorizarea calităţii apelor evacuate din staţiile de epurare ale marilor poluatori. 1289.84

10. Negocierea cu societăţile mari poluatoare a programelor de etapizare pentru încadrarea in limite admise a deversărilor in ape de suprafaţa. 1279.84

11. Desfiinţarea batalurilor de stocare neimpermeabilizate 1265.44

16. Prevenirea poluărilor accidentale, care pun in pericol folosinţele in aval sau duc la mortalitate piscicola. 1147.6

3.Realizarea de îndiguiri, regularizări si lărgirea albiei majore a Riului Buzău 1126.32

8. Îndiguirea Riului Negru pe 100 ml in Ozun 1092.96

148

19. Evitarea depozitarii deşeurilor de orice tip pe malul sau in apropierea cursurilor de apa. 1009.12

1. Realizare consolidări de maluri pe Riul Olt in zona Sf. Gheorghe 946.56

12. Monitorizarea permanenta a calităţii apelor de suprafaţa. 942.4

14. Inspectarea, autorizarea si verificarea conformării obiectivelor poluatoare ale apelor de suprafaţa 903.04

2. Construirea de diguri pe Riul Olt si afluenţii acestora 889.6

9. Imbunatatirea fata de anul 2000 a categoriilor specifice de calitate in secţiunile de control: cu cca. 10% pana in anul 2005 si cu cca. 20% pana in anul 2008 875.84

5.Regularizare Parau Bretcu-extindere si consolidare diguri 857.6

4. Apărare maluri împotriva eroziunii de către pârâul Baraolt pe 3 km si consolidare diguri Biborteni-Baraolt in cadrul Proiectului"inchidere si ecologizare mina Baraolt" 810.24

7. Consolidare maluri Pr. Turia, Pr. Ghelinta,Pr Copolna, Pr. Cormos, Pr. Virghis, Pr. Baraolt, Pr. Ozunca, Pr. Chiurus 702.72

6. Infiintare diguri, regularizare Pr. Casin si consolidări mal. 622.08

1083.316

Întă

rire

a c

ap

ac

ităţi

i in

sti

tuti

on

ale

-

AP

M-P

M-1

0

Categorii de probleme

Problema Scor prioritate

Întărirea capacitatii instituţionale a autoritatii de mediu legat in special de managemantul eficient de resurse umane, instruire, dotai si utilizarea eficienta a acestora

1. Imbunatatirea organizatorica a APM-Sf. Gheorghe, inclusiv control, in vederea realizării sarcinilor necesare implementării Directivelor UE transpuse in legislaţia naţionala

1120

6. Alocarea unor resurse tehnico-financiare suplimentare, in scopul creşterii eficientei APM -Sf. Gheorghe 1120

5. Creşterea gradului de implicare, potenţial uman si profesional, precum si rezultatele in activitatea de gestiunea deşeurilor, relaţii publice, juridice si conservarea naturii si diversitatii biologice incepind cu anul 2004.

1120

149

3. Creşterea nivelului de pregătire profesionala a personalului APM-Sf. Gheorghe si utilizarea eficienta a resurselor umane incepind cu anul 2004

1120

2.Acreditarea laboratorului APM pina in anul 2005.

960

4. Creşterea gradului de eficienta ca rezultat a investigaţiilor in activitatea industriala a agenţilor economici, prin realizarea acţiunilor specializat incepind cu anul 2004.

800

1040

.Ge

sti

un

ea

des

eu

rilo

r P

M-0

1

Problema Scor

prioritate

Depozitarea controlata a deşeurilor in mediul urban si rural; Implementarea Planului Judeţean de Gestiunea deseurilor;Incurajarea colectării selective a deşeurilor si valorificarea acestora

1. Întocmirea documentaţiilor, găsirea surselor de finanţare si execuţia noului depozit ecologic zonal-Sf. Gheorghe Închiderea ecologica a actualei rampe 1484.8

2. Întocmirea documentaţiilor, găsirea surselor de finanţare si execuţia noului depozit ecologic zonal-Tg. Secuiesc Închiderea ecologica a actualei rampe 1484.8

9. Stabilirea si realizarea unei zone pilot pentru colectarea selectiva a deşeurilor in municipiul Sf. Gheorghe 1288.32

4. Realizare staţie tranzit pentru deşeuri in Baraolt Închiderea ecologica a actualei rampe

1229.76

6. Realizare staţie tranzit pentru deşeuri in Zăbala. Închiderea ecologica a actualei rampei din oraşul Covasna 1191.12

5 Realizare staţie tranzit pentru deşeuri in Malnas 1191.12

3. Realizare staţie tranzit pentru deşeuri in Întorsura Buzăului. Închiderea ecologica a actualei rampe 1171.2

14. Depozitarea controlata si intretinerea corespunzătoare a actualelor rampe, până la realizarea noilor depozite ecologice si staţiilor de tranzit. 1165.84

15.Realizarea unei rampe pentru deşeuri industriale si periculoase in Sf. Gheorghe, conforma cu reglementările de protecţie a mediului. 1041.12

7.Generalizarea colectării si transportului centralizat al deşeurilor menajere in toate localitatile judeţului. 1028.16

150

8. Stabilirea unui sistem de colectare selectiva a deşeurilor orasenesti, la agenţi economici, populaţie in scoli 1019.52

19. Control sever la depozitarea unor deşeuri deosebit de periculoase:pesticide degradate, PCB, slamuri galvanice, deseuri medicale.

1000.8

17. Informarea si educarea publicului referitor la colectarea selectiva atât din punct de vedere financiar cit si din punct de vedere estetic.

962.88

18. Realizare acţiunilor prevăzute in programul "România Curata" referitor asigurarea salubritatii tuturor localitatilor. 812.8

12. Imbunatatirea dotarii cu utilaje independenta a companiilor de salubritate pentru indeplinirea standardelor legale. 774.4

13. Stabilirea unui nou sistem de percepere a taxelor pentru ridicarea deseurilor,care sa fie in avantajul populatiei si al companiilor cu informarea publicului 744.96

11. Evidenta lunara a deseurilor industriale, in deosebi a celor periculoase si intocmirea fiselor de identificare a acestora 742.8

16. Inspectarea si autorizarea societatilor de salubritate. 687.6

10. Incurajarea concurentei prin aparitia de noi companii private in domeniul salubrizarii localitatilor. 654

1035.579

CA

NA

LIZ

AR

E S

I

EP

UR

AR

E A

PE

-PM

-05


Problema Scor

prioritate

Modernizarea statiilor de epurare orasenesti depasite fizic si moral, extinderea canalizarilor in orase pina la 100%, realizare canalizari si statii proprii de epurare pina la 60% dinlocalitatile

1.Retehnologizarea statiei de epurare a apelor uzate,extinderea si reabilitarea canalizarii in municipiul Sf. Gheorghe 1464

2.Modernizarea statiei de epurare, extindere canalizare menajera si pluviala si reabilitare retea canalizare in orasul Covasna 1456

28. Modernizarea statiei de epurare apartinind SC SUINPROD SA Let 1408

30. Realizrea canalizarii si statiei de epurare in zona de agrement Lacul Moacsa-Padureni 1306.4

4.Reabilitarea statiei de epurare, extindere canalizare, reabilitare retea canalizare in orasul Baraolt 1269.2

151

rurale 21. Retehnologizarea statiei de epurare la SC AMYLUM SA Tg. Secuiesc 1209.6

27. Extinderea si modernizarea canalizarii si epurarii apelor uzate menajere si industriale la SC BIBCO SA Biborteni 1167.6

10. Canalizare si statie de epurare Sita Buzaului 1150.8

16. Canalizare si statie de epurare Barcani 1134

26.Modernizarea statiei de preepurare la SC TEXTILA OLTUL SA-Sf. Gheorghe 1117.2

3.Reabilitarea statiilor de epurare nr.1 si 2., extindere canalizare, reabilitare retea canalizare in municipiul Tg. Secuiesc. 1109.6

7. Extindere canalizare in Ilieni 1075.2

6. Extindere canalizare in Ozun 1048.8

8. Extindere canalizare si modernizare statie de epurare-Bretcu 1018.4

11. Canalizare si statie de epurare Catalina 992

13. Canalizare si statie de epurare Malnas 988

9. Canalizare si statie de epurare Haghig 964.8

5.Reabilitarea statiei de epurare si extindere canalizare in orasul Intorsura Buzaului

958.8

24. Canalizare si statie de epurare Vilcele-Araci 957.6

29. Inchiderea ecologica a minei Baraolt 943.2

19. Canalizare si statie de epurare Chichis 904.4

15. Canalizare si statie de epurare Poian 878.4

14. Canalizare si statie de epurare Ojdula 878.4

23. Canalizare si statie de epurare Valea Crisului 877.2

17. Canalizare si statie de epurare Dobirlau 863.6

25. Canalizare menajera Bicsad 829.6

22. Canalizare si statie de epurare Valea Mare 806.4

20. Canalizare si statie de epurare Lemnia 638.4

18. Canalizare si statie de epurare Zabala 638.4

12. Canalizare si statie de epurare Turia 634.4

1022.947

CA

LIT

A

TE

A

AT

MO

S

FE

RE

I-

PM

-06


Problema Scor

prioritate

152

Reducerea poluarii aerului datorat traficului auto si activitatilor industrial; Monitorizarea calitaii aerului atit la emisii cit si la imisii;

1. Achizitionare a doua crematorii ecologice pentru incinerare deseuri medicale in Sf. Gheorghe si Tg. Secuiesc

1648.64

2.Reabilitare strazi si retele tehnico-edilitare in cele 5 orase din judet. 1273.76

8. Devierea traficului din zone centrale la nivelul oraselor. 1209.92

4. Reabilitare sistem rutier DJ -131 Cv-Hr-Bv 1191.68

3. Reabilitarea drumurilor judetene si comunale. 1187.2

7. Incadrarea in normele reglementate a emisiilor la sursele punctiforme de poluare a aerului prin dotarea cu aparatura de masurare a noxelor si a filtrelor pentru purificare inclusiv la gaze arse. 1109.76

20. Monitorizarea permanenta a calitatii aerului la imisii, in zone aglomerate si informarea periodica a publicului privind nivelul acestora. 1060.96

19. Realizarea unor perdele de protectie in jurul rampelor de depozitare a deseurilor.

1060.8

18. Asigurarea de centrale ecologice in activitatea de incinerare a rumegusului.

1000.16

13. Aprobarea amplasarii unitatilor cu grad major de poluare a aerului numai in zone industriale stabilite prin PUG asigurindu-se astfel protectia zonelor aglomerate.

1000.16

16. Executie lucrari pentru reducerea emisiilor de pulberi (sistem umed de sortare) la SC CARPAT AGREGATE-Malnas.

974.4

17. Modernizarea centralei termice pe combustibil CLU la SC PERLA COVASNEI SA Sf. Gheorghe. 957.6

10. Extinderea distributiei de gaze naturale in scopul reducerii noxelor din atmosfera.

945.44

14. Modernizarea exhaustarii interioare si a ciclonului de retinere a prafului de lenm la Cooperativa LENM METAL-Sf. Gheorghe.

904.64

15.Dezafectarea cladirii statiei de compresoare si schimbarea compresoarelor tip Resita , in scopul reducerii nivelulu de zgomot la SC TEXTILA OLTUL Sf. Gheorghe

892.8

153

9. Verificarea existentei si operationalitatii aparaturii necesare determinarii noxelor din gazele de esapament, in statiile pentru verificare tehnica auto.

875.52

12. Campanie de constientizare a cetatenilor privind utilizarea benzinei fara Pb in alimentare masinilor proprii. 860.32

11. Reabilitarea statiilor de mixturi asfaltice apartinind drumurilor nationale si judetene.

820.8

5. Modernizarea DJ- 121 Sf. Gheorghe-Sugas Bai 758.88

6. Dezvoltare sistem transport gaze naturale-zona Covasna- Brasov. 643.2

1018.832

AP

A P

OT

AB

ILA

-PM

- 0

7


Problema Scor

prioritate

1.Extinderea alimentarii centralizate cu apa potabila:pina la100% in mediu urban si pina la 70% in mediu rural;Modernizarea si extinderea statiilor de tratare.Captarea de noi suse de apa pentru asigurarea necesarului populatieiurbane si rurale

1. Imbunatatirea sistemului de captare, transport si distributie a apei potabile in orasul Baraolt

1369.6

2.Extinderea alimentarii cu apa potabila si modernizarea statiei de tratare -oras Covasna

1180.8

20. Alimentare cu apa potabila, modernizare statie tratare si distributie-Ozun 1169.6

21. Alimentare cu apa potabila modernizare statie tratare si distributie-Bretcu 1153.6

29. Alimentare cu apa potabila-Aita Mare 1132.32

4. Extinderea alimentarii cu apa potabila si modernizarea statiei de tratare -oras Tg. Secuiesc

1116.88

7. Alimentare cu apa potabila-Dobirlau 1110.48

27. Alimentare cu apa potabila-Barcani 1110.48

31. Alimentare cu apa potabila -Valea Mare 1093.68

154

28. Alimentare cu apa potabila-Belin 1081.92

10. Alimentare cu apa potabila-Vilcele 1071.84

17. Alimentare cu apa potabila-Sita Buzaului 1043.28

15. Alimentare cu apa potabila-Chichis 1041.6

14. Alimentare cu apa potabila-Catalina 1041.6

16. Alimentare cu apa potabila-Malnas 1026.08

26. Alimentare cu apa potabila-Virghis 974.4

18. Alimentare cu apa potabila-Haghig 974.4

13. Alimentare cu apa potabila-Bodoc 957.6

3. Extinderea alimentarii cu apa potabila a orasului Int. Buzaului 950.4

23. Alimentare cu apa potabila-Sinzieni 922.64

11. Alimentare cu apa potabila-Comandau 912.24

25. Alimentare cu apa potabila-Bradut 907.44

22. Alimentare cu apa potabila-Batani 907.44

12. Alimentare cu apa potabila-Valea Crisului 907.2

5. Alimentare cu apa potabila-Poian 902.88

19. Alimentare cu apa potabila-Araci 902.88

9. Alimentare cu apa potabila-Zabala 901.36

30.Alimentare cu apa potabila -Zagon 835.2

24. Alimentare cu apa potabila-Ghelinta 742.4

8. Alimentare cu apa potabila-Turia 729.6

6. Alimentare cu apa potabila-Lemnia 729.6

996.8206

P

RO

TE

CT

IA

NA

TU

RII

, P

AD

UR

II S

I S

OL

UL

UI-

PM

-02


Problema Scor

prioritate

Prevenirea poluarii solului prin depozitari necontrolate, bataluri neimpermeabilizate;

1. Reconstructia ecologica a terenurilor degradate la Cariera de lignit Valea Crisului, inchidere mina Bodos si cariera Virghis,si ecologizare zone Bodos,Baraolt I si Racos-put

1449.6

16. Depozitarea controlata a deseurilor industriale pentru prevenirea poluarii solului 1222.08

8. Amenajare rezervatii naturale din judet 1187.2

12. Evitarea depozitarii necontrolate a deseurilor pe malurile apelor sau pe sol in toate localitatile judetului. 1137.6

6. Redarea in circuit a terenurilor afectate de extragerea nisipului la SC TERACOTTA STAR SA Sf. Gheorghe 1088

9. Utilizarea numai de pesticide de grad 3 si 4 produse omologate, cu respectarea stricta a regimului de aplicare 1055.36

155

Respectarea regimului pesticidelor si ingrasamintelor chimice; Impadurirea unor terenuri degradate si reconstructia ecologica a zonelor miniere

10. Stabilirea unui program educational cu detinatorii de terenuri agricole si silvice privitor la agricultura ecologica si protectia padurii.

1022.72

13. Impadurirea unor terenuri degradate ( ce nu corespund altor folosinte) conform Ordonantei 81/98. 1016.64

11. Desfiintarea batalurilor neamenajate de stocare dejectii animaliere si namol de la statii epurare si inlocuirea lor cu sisteme ce asigura impermeabilizarea 995.84

2.Reconstructia ecologica a terenurilor degradate de exploatarea nisipului -SC AXON SRL Sf Gheorghe 991.2

4. Conservarea depozitului de motorina si benzina, schimbarea conductelor in zona rezervoarelor de pacura la SC TEXTILA OLTUL SA Sf. Gheorghe 921.6

7. Lucrari de imbunatatiri funciare privind desecari, corectie torenti in zonele Catalina, Valaea Seaca, Turia, Ghelinta, Ojdula, Poian

870.4

5. Asazare rezervoare in cuva betonata sau rezervoare cu pereti dublii la statiile 2,3,4,6,7 la SNP PETROM SA Sf. Gheorghe

854.08

3. Depozitarea controlata, in sezon vegetativ, a dejectiilor de la pasari la SC NUTRICOD SA -filiala Sf. Gheorghe 842.4

14. Reabilitarea statilunilor balneo climaterice Malnas, Vilcele, Balvanyos. 689.92

15. Realizarea in comun cu ONG-urile de mediu in scopul refacerii cadrului natural, in zone de mare interes peisagistic si turistic. 522.08

991.67

ED

UC

AT

IE

EC

OL

OG

ICA

-PM

-

08


Problema Scor

prioritate

Formarea unui public constiet si responsabil fata de problemele de mediu;Participare

1. Stabilirea unor strategii si actiuni de mediu comune intre ONG-uri, agenti poluatori, administratia publica, institutii, in scopul promovarii concrete(corelate) a unor rezultate ecologice pina in anul 2004 1094.4

156

a publica in luarea deciziilor de mediu; Dialog intre factorii locali; Colaborare cu ONG-urile de mediu si educatia tinerei generatii

4. Sprijin in elaborarea strategiilor sectoriale la nivelul judetului si la nivelul comunitatilor, cu finalizarea acestora pina in anul 2006. Implementarea PLAM in toate documentele strategice in formare sau existente. 1074.64

2. Cresterea nivelului ecologic al comunitatii, agentilor poluatori, administratiei publice locale prin sisteme de instruire si informare pina in anul 2006 1046.4

10. Participarea APM Sf. Gheorghe la actiuni vizind educatia ecologica a tinerilor din scolile judetului. 1002.24

9.Prezentarea periodica in mass media a unor materiale privind starea mediului ori de educatie ecologica 997.12

6. Cresterea eficientei fluxului inormational de mediu, ridicarea nivelului ecologic al comunitatii incepind cu anul 2004 983.44

7. Cresterea capacitatii de informare si diseminarea informatiei de mediu a autoritatii de mediu, implementarea managementului informational incepind cu anul 2004

848.16

8. Cresterea eficientei activitatii de mediu prin realizarea unor activitati si actiuni in colaborare si prin parteneriate(ONG-Voluntari-comunitate).

796.32

3. Cresterea capacitatii institutionale ale ONG-urilor de mediu, pe baza implementarii unor scutiri fiscale sau reduceri de taxe si impozite aferente activitatilor curente pina in anul 2005

702.72

5. Cresterea capacitatii de obtinere a proiectelor finantate si corelarea obiectivelor ONG cu strategiile aplicate si propuse in domeniul mediului la nivel national si international.

661.2

11. Realizarea unor actiuni concrete, prin voluntariat, in special in reabilitarea si gestiunea deseurilor (colectare selectiva) si salubrizarea zonelor turistice si de agremen, turism ecologic.

592.8

890.8582

SIG

UR

AN

TA

AD

MIN

IST

RA

TIV

A-

PM

-09


Problema Scor

prioritate

157

Prevenirea poluarilor accidentale: Eliminarea pierderilor la instalatiile frigorifice pe baza de amoniac; Evitarea riscului pentru populatie

1. Modernizarea tehnologiei si eliminarea totala a pierderilor la instalatii frigorifice pe baza de amoniac 1004.64

5. Supraveghere continua a comportarii barajului Moacsa-Padureni pentru prevenirea unui accident 862.4

4. Informarea permanenta a publicului privind starea actuala a sigurantei si modul de actiune in caz de accidente majore.

730.32

3. Abordarea preventiva a producerii accidentelor majore de catre Companiiin conformitate cu Legea apararii civile 106/96

665.6

2. Reglementarea cf. Legii a tuturor ag. economici care depoziteaza si comercializeaza pesticide 663.04

785.2

CAPITOLUL 13. ENERGIA

Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială.Energia oferă

confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mens al majoritoţii activitaţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercita presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbarile climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane.

Politica energetică reflectă aceste gamă largă de probleme şi are trei scopuri rincipale: • securitatea aprovizionării • competivitate • protecţia mediului.

Deşi aceste direcţii pot părea diferite, ele sunt strâns intercorelate. De exemplu, imbunatatiri in eficienta energetica, contribuie pe de o parte la securitatea furnizării prin reducerea cantităţii de energie consumată, dar şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi agenţi poluanţi prin reducerea consumului de combustibili fosili. Pe de altă parte, liberalizarea pieţei energetice şi concurenţa sporită vor creşte competitivitatea prin reducerea costurilor, însă fără ca internalizarea costurilor sa fie deplina şi o îmbunătăţire a managementului cererii de energie, reducerea costurilor poate avea ca rezultat reduceri de preţuri care vor descuraja economisirea energiei şi vor încuraja consumul de energie.

Acquis-ul comunitar în acest domeniu – energia - reflecta cele trei obiective majore ale politicii comunitare, respectiv asigurarea surselor de aprovizionare,realizarea unei piete unice concurentiale pentru resursele energetice si protectia mediului

158

înconjurator (prin respectarea sigurantei nucleare si utilizarea surselor regenerabile de energie). 13.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

În judetul Covasna,nu există sectoare energetice majore care să afecteze mediul înconjurător,din acest motiv judeţul cuprinzând toate sectoarele economico-sociale se poate considera “consumator” de energie.

13.2 - 3.Consumul brut de energie,generarea de energie

În judeţul Covasna, energia electricã este distribuitã de SC Electrica SA, societate care asigurã distribuþia energiei electrice la nivel naţional.

În ceea ce priveşte energia termicã,ea este produsă de ambele sisteme,cel centralizat,asigurat de centralele termice de cartier şi în măsură din ce în ce mai mare de centralele individuale de apartament. În mare măsură,centralele termice din mediul urban utilizeazã drept combustibil gazul metan şi într-o măsură mai mică lemnele sau deşeurile din lemn (rumegusul) – Centrala termica pusa in functiune la Intorsura Buzaului. Consumul de energie electrica (GWh),din anul 1995,in judetul Covasna,se prezintă astfel:

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

C.casnic 59,1 66,3 64,9 67,9 69,5 65,7 66,2 67,1 73,5 72,7

C.ag.ec 267,9 283,5 274,8 273,8 248,6 244,5 243,6 241,9 249 250,9

Tendinta consumului energiei electrice in judetul Covasna

0

50

100

150

200

250

300

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Anul

GW

h

C.casnic(GWh)

C.industrial(GWh)

Linear (C.industrial(GWh))

Linear (C.casnic(GWh))

Se constata o tendinta de scadere a consumului de energie electrica,in sectorul economic,fata de cel casnic care tinde sa ramina constant sau in usoara crestere.

Energia exprimata in GWh,rezultata din arderea combustibililor în anul 2004

159

Valoare energetica in GWh

0,00

1000,00

2000,00

3000,00

4000,00

Sursa energetica

GW

h

Valoare energetica in GWh 810,15 498,00 323,60 31,00 642,00 2891,00

Gaz

metanCarbune

Energie

electrica

Combusti

bil lichid

Combusti

bil auto

Lemne

de foc

Din declaraţiile consiliilor locale,ale principalilor agenţi economici din judeţ,precum şi a unităţii zonale de distribuţie a gazului metan ,a rezultat un consum energetic de cel puţin 5200 GWh,în anul 2004.Această cantitate a rezultat strict din arderea combustibililor (combustibili fosili,lemne,deseuri din lemne,etc).

13.4-5.Impactul folosirii energiei si producerii cărbunelui,titeiului si gazelor naturale asupra mediului

În judeţul Covasna,exploatarea lignitului a constituit în permanenţă un subiect de interes fiind un obiectiv prioritar al Strategiei nationale de dezvoltare energetica.

Potrivit strategiei, procesul de restructurare a sectorului carbonifer va continua si va cuprinde în principal urmatoarele obiective: îmbunatatirea performantelor economico-financiare ale partii viabile a sectorului si

conservarea mediului; implementarea Programului de închidere a minelor neviabile si refacerea

mediului,fapt realizat partial in cadrul exploatarii miniere de suprafata Valea Crisului (mina a fost inchisa , dar lucrarile de refacere a zonei de exploatare,din punctul de vedere al reconstructiei ecologice nu au fost finalizate) ; Deşi există exploatări de ţiţei în zona nord-estică a judeţului,în anul analizat nu au

fost semnalate efecte negative suplimentare ale extracţiei,altele decât cele reglementate prin documentele juridice care stau la baza activităţilor de exploatare. Acest lucru este dovedit şi de faptul că pe tot anul 2004 , au fost exploatate doar 7320 tone de ţiţei,ceea ce reprezintă o producţie zilnică de aproximativ 25 to şi nu au fost semnalate poluări cu produse petroliere în zona de exploatare.

13.6 Energii neconventionale

160

In judetul Covasna,folosirea energiei neconventionale este la un nivel foarte scazut.Incercari de obtinere a energiei electrice prin sisteme de celule fotoelectrice ,au fost facute la SC Subansamble Auto SA,dar in prezent panourile solare nu functioneaza, deoarece inca nu a a fost realizata functionarea eficienta. Exista alte citeva incercari de utilizare a panourilor solare in locuintele particulare, dar acestea sunt rare,deoarece si costurile unor asemenea instalatii sunt foarte ridicate. CAPITOLUL 14 PRESIUNI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 14.1. Presuni exercitate de aglomerările urbane

Zgomotul se caracterizează prin intensitate, durată şi frecvenţa sunetelor componente.Intensitatea se exprimă prin comparaţie cu un prag de referinţă S0. Semnalul sonor este tradus de obicei în aparatele de măsură a intensităţii în impuls electric şi se face raportul impulsurilor electrice pentru zgomot S şi semnalul de referinţă S0. Din motive practice se ia ca unitate de măsură a intensităţii zgomotului decibelul (dB) şi, ca atare, logaritmul raportului de mai sus se va înmulţi cu 10 pentru a căpăta intensitatea zgomotului în decibeli. În mod practic se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65 decibeli. În ceea ce priveşte durata, efectul nociv, al sunetului este direct proporţional cu ea, ba mai mult,întrecând anumite limite de suportabilitate.

Frecvenţa sunetelor componente ale zgomotului are şi ea o anumită importanţă în definirea efectului vătămător, deoarece nu toate frecvenţele sunt auzite de om cu aceeaşi intensitate sonoră, la acelaşi impuls al traductorului electric. Din această cauză, la măsurători se ia întotdeauna ca referinţă S0, semnalul sonor la 1.000 Hz. Totuşi şi radiaţia mecanică neauzibilă (ultrasunete, infrasunete) poate să producă efecte vătămătoare, dacă intensitatea ei este mare. La o analiză mai atentă a zgomotului urban deosebim în primul rând efecte directe ale mesajelor sonore şi în al doilea rând zgomotul ca „deşeu” al activităţii generale. Zgomotul – ca produs al activităţii oamenilor – este o sursă mult mai importantă de poluare sonoră decât efectul direct al mesajelor sonore. Trebuie totuşi, să amintim că şi mesajele sonore, care-şi depăşesc domeniul util de transmisie, se transformă în zgomote supărătoare.În general, toate motoarele, toate maşinile, toate utilajele şi instalaţiile care au piese mobile şi toate vehiculele cu roţi sau fără roţi îşi pierd o parte din energia ce o generează sau care este utilizată în ele, prin efecte mecanice ondulatorii dintre care gamele infrasunetelor,sunetelor şi ultrasunetelor preiau o mare parte.

Zgomotele audibile propriu zise rezultă la impactul sau frecarea pieselor mobile ale maşinilor de orice fel. Chiar mersul oamenilor creează un fond de zgomot în localurile publice sau pe stradă.

Dintre sursele de zgomot din oraşele moderne vom lua ca exemplu traficul rutier, care este în continuă creştere. Deşi motoarele autovehiculelor sunt mai silenţioase decât în trecut, zgomotul pe străzi şi în special pe autostrăzi este în continuă creştere nu numai din cauza creşterii traficului, ci şi a vitezei autovehiculelor. Într-adevăr, la viteze mari, zgomotul poate proveni şi din vibraţia carcasei autovehiculului supus la trepidaţiile roţilor şi la interacţiunea în viteză cu masa de aer. Dar mai importantă ca generatoare de zgomot este frecarea roţilor pe asfaltul străzii. La un examen mai atent se vede că nu

161

este vorba numai despre frecare, ci şi de efecte speciale mecanice şi aerodinamice care iau naştere la impactul pneului, în rotaţie rapidă, cu suprafaţa şoselei. Amintim că pe unele autostrăzi moderne nivelul zgomotului a depăşit 80 dB, în perioadele de vârf ale traficului.Din cele expuse mai sus asupra poluării sonore se poate vedea că ea este importantă şi în industrie, dar că ea constituie mai degrabă apanajul zonelor urbane, unde poluează mediul, nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere şi chiar de somn.

Diminuarea nivelului de zgomot ţine în principal de disciplina personală a fiecărui individ.Aşa după cum acasă sursele de zgomot (radio, televizor, magnetofon) trebuie să fie bine controlate, atât ziua cât şi noaptea, tot aşa, la volan, trebuie să te gândeşti la pietoni atunci când ambalezi motorul şi apoi pui frânele neverificate temeinic.

Există şi măsuri tehnice care privesc pe de o parte ecranarea sursei de zgomot,iar pe de altă parte protecţia urechii omului şi a locuinţei sale. Încă din perioada proiectării obiectivelor industriale trebuie să se aibă în vedere amplasarea judicioasă a maşinilor zgomotoase, tratarea antifonică a încăperilor în care ele funcţionează, bineînţeles aceasta pe lângă obligaţia proiectanţilor şi constructorilor de maşini în privinţa insonorizării lor.

Locuinţele trebuie de asemenea să fie insonorizate prin utilizarea de materiale de construcţie izolante din punct de vedere fonic şi prin judicioasa amplasare a camerelor cu surse de zgomot (ateliere, bucătării, băile).

Probleme foarte grele de combatere a zgomotului se pun pe marile artere de circulaţie şi în special pe traseul autostrăzilor şi nu în ultimul rând pe arterele de circulaţie îngradite de construcţii mari (sistemul canion),unde traficul auto produce pe lângă disconfortul amintit datorat zgomotului şi importante contribuţii la poluarea atmosferei prin gazele de eşapament şi vapori de carburanţi.

14.2. Impactul negativ al turismului asupra mediului

In activitatea turistica a judetului Covasna se practica o gama larga de forme si

angajamente turistice, determinate de modalitatile de satisfacere a nevoii de turism, de conditiile de realizare a echilibrului cerere – oferta , de particularitatile organizarii calatoriei . Formele de turism practicate sint urmatoarele :

- turismul balnear , cea mai practicata forma de turism in judet, care urmareste armonizarea activitatilor recreativ-distractive cu natura tratamentului balneo-medical, cu numeroasele statiuni balneoclimaterice : Covasna, Malnas – Bai, Balvanyos, Vilcele, Sugas – Bai, Fortyogo .

- turismul urban , se refera in general, la petrcerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea unor activitati de natura foarte diversa, cum sint : vizite la rude, intilniri cu prieteni, vizionarea de spectacole, efectuarea de cumparaturi – Sf.Gheorghe, Tg.Secuiesc, Covasna, Baraolt, Intorsura Buzaului;

- turismul cultural , care se concretizeaza in : vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric, vizitarea muzeelor, participarea la evenimente culturale (pectacole de teatru, balet, concerte, sarbatori traditionale etc.)

- turismul rural , se refera la toate activitatile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp determinate in mediu rural , consumarea de produse agricole si participarea la activitatile agricole specifice ;

162

- turismul de afaceri , se refera la calatoriiile oamenilor pentru scopuri legate de activitatile lor profesionale, mai exact, deplasarile in interes oficial, comercial sau de alta natura ;

- tirguri si expozitii ; - turism de week – end ; - turism montan – se diferentiaza pe cele doua sezoane: cald si rece ; vara sint

create conditii de drumetie, iarna sint dezvoltate sporturile de iarna : schi ( pirtia de schi de la Sugas – Bai ), bob, saniute, patinaj etc.

Componenta a ofertei turistice , baza tehnico-materiala joaca un rol important in organizarea si dezvoltarea turismului. Astfel, dimensiunile si structura sa, nivelul tehnic al echipamentelor determina nemijlocit accesul si prezenta turistilor intr-o anumita zona, amploarea fluxurilor si gradul de multumire a calatorilor . Totodata, cresterea si modernizarea dotarilor materiale antreneaza o intensificare a circulatiei turistice . In teoria si practica de specialitate exista mai multe modalitati de structurare a componentelor bazei tehnico-materiale a turismului. Cea mai importanta si frecvent utilizata clasificare foloseste drept criteriu destinatia principala si delimiteaza doua mari categorii : baza tehnico-materiala specific turistica si baza tehnico-materiala generala ( infrastructura ). In prima grupa se incadreaza resursele materiale care isi datoreaza existenta activitatii turistice – sint destinate exclusiv turistilor – iar in cea de-a doua sint cuprinse dotarile cu statut de independent de domeniul turismului, dar care sint utilizate si pentru nevoile acestuia, cu alte cuvinte, aceste echipamente sint destinate in egala masura rezidentilor si turistilor . Dotarile specific turistice sint reprezentate de reteaua unitatilor de cazare (gazduire) , o parte din reteaua unitatilor de alimentatie publica , mijloace de transport din structura turismului, instalatiile de agrement si cele specifice tratamentului balneo-medical , satele turistice si satele de vacanta, ca mijloace complexe si particulare . In infrastructura sint cuprinse : caile de comunicatie si mijloace de transport in comun, urban si interurban, reteaua de telecomunicatii, retele de alimentare (cu apa, gaz, energie electrica, energie termica), unitatile comerciale, cele sanitare, de prestari servicii etc. STRUCTURA BAZEI TEHNICO – MATERIALE A TURISMULUI Componenta cea mai importanta a bazei tehnico – materiale specifice este reteaua unitatilor de cazare - gazduire - , intrucit raspunde uneia din necesitatile fundamentale ale turistului, si anume odihna, innoptarea . UNITATILE DE CAZARE DIN JUDETUL COVASNA Reteaua unitatilor de cazare este alcatuita din obiective de diverse tipuri, clasificate dupa continut, functia indeplinita, categoria de confort, perioada de functionare, forma de proprietate etc. Unitatile de cazare sint separate in doua grupuri :

- unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor ( moteluri, pensiuni, hanuri etc.) - unitati complementare sau cazarea extrahoteliera, reprezentata de terenuri de

camping, casute, sate de vacanta, camine si hanuri pentru tineret, etc.

163

STRUCTURA MIJLOACELOR DE CAZARE PE TIPURI DE UNITATI

TIPUL DE UNITATE NUMAR DE UNITATI NUMAR DE LOCURI

Hoteluri si moteluri 20 2.501

Pensiuni turistice 41 382

Vile 5 88

Camere de inchiriat 33 123

Campinguri si casute 4 460

TOTAL 103 3.657

Din punct de vedere al nivelului de confort , se constata o concentrare puternica la categoriile inferioare, respectiv unitati cu doua stele si mai putin . Aceasta situatie se explica in buna masura , prin vechimea relativ mare a unitatilor si gradul avansat de uzura, si asociat acestora , prin calitatea scazuta a serviciilor si nu in ultimul rind modernizarea . Un alt unghi de abordare a structurii echipamentelor de gazduire il constituie forma de proprietate, potrivit acestui criteriu, o mare parte a bazei materiale de cazare se afla in proprietate privata, iar celelalte parti sint proprietati de stat sau mixte .

DENUMIRE NR.LOC CATEG. LOCALITATE

1 BEST WESTERN 150 *** BALVANYOS

2 BRADUL 250 *** COVASNA

3 CAPRIOARA 250 *** COVASNA

4 CERBUL 250 ** COVASNA

5 COVASNA 66 ** COVASNA

6 DACIA 302 ** COVASNA

7 HEFAISTOS 300 ** COVASNA

8 MONTANA 500 ** COVASNA

9 TURIST 10 * COVASNA

10 BODOC 130 ** SF.GHEORGHE

11 PARC 60 ** SF.GHEORGHE

12 CONSIC 90 * SF.GHEORGHE

13 COROANA 19 * SF.GHEORGHE

14 CASTEL 72 *** SF.GHEORGHE

15 NUFARUL 44 ** RECI

16 NEMIRA 14 ** RECI – DN 11

17 VILCELE 30 * VILCELE

18 SUGAS 26 * SUGAS – BAI

19 FORTYOGO 100 * TG.SECUIESC

20 OITUZ 40 * BRTECU

De asemenea mai exista 41 de pensiuni turistice, 5 vile, 4 campinguri si camere de inchiriat in majoritatea localitatilor din judetul Covasna .

UNITATI DE ALIMENTATIE PUBLICA DIN JUDETUL COVASNA

164

O alta componenta importanta a bazei tehnico-materiale a turismului o reprezinta unitatile de alimentatie publica, in majoritate se adreseaza rezidentilor si turistilor. Din punct de vedere structural si aceste unitati pot fi grupate pe tipuri, categorii de confort, forme de proprietate etc.

NR. CRT. RESTAURANT NR. LOCURI

1 Restaurant PARK – Sf.Gheorghe 520

2 Rest. BELVEDERE – Sf.Gheorghe 300

3 Restaurant TRIEBEL – Sf.Gheorghe 180

4 Restaurant KOLCZA – Sf.Gheorghe 310

5 Restaurant CASTEL – Sf.Gheorghe 120

6 Restaurant BASTION – Sf.Gheorghe 100

7 Restaurant SUGAS – Sf.Gheorghe 200

8 Restaurant SF.GHEORGHE – Sf.Gh 40

9 Restaurant IDOL – Tg.Secuiesc 80

10 Restaurant BUJDOSO – Tg.Sec. 100

11 Restaurant GODEN STYLE – Tg.Sec 40

12 Restaurant TORMA - Baraolt 60

13 Restaurant FENYES - Baraolt 120

14 Restaurant SUGAS – Sugas Bai 100

15 Pizzarira PIZZA X – Sf.Gheorghe 40

16 Restaurant HATOD - Ozunca 100

Din punct de vedere al formei de proprietate unitatile de alimentatie publicasint mai bine reprezentate de proprietatea privata, situindu-se peste 85 %, iar proprietatile de stat cu numai 15 % din ponderea totala . MIJLOACE DE AGREMENT Instalatiile de tratament ocupa un loc modest in structura bazei tehnico-materiale, fiind destinate unei forme particulare a turismului, si anume celui balneo-medical. Aceste mijloace au un continut eterogen, determinat de specificitatea afectiunilor, natura resurselor (ape minerale, mofete ) si profilul statiunilor .Din categoria acestora pot fi mentionate : instalatii de fizioterapie, bai, amenajari saline, Sali de gimnastica, amenajari pentru curse de teren etc. Judetul Covasna beneficiaza de un potential natural deosebit de bogat si variatcu urmatoarele statiuni : Balvanyos, baile Fortyogo, Biborteni, Ozunca-Bai, Malnas-Bai, Sugas-Bai, Vilcele si Covasna . Cea mai cunoscuta , importanta si dezvoltata statiune din judet este orasul Covasna. Judetul dispune de 14 baze de tratament , din care 4 in incinta hotelurilor din Covasna, asigurind conditii de cura pe toata durata anului calenderastic. Pentru reabilitarea celorlalte statiuni cu traditie este in curs de definitivare un proiect : Drumul apelor minerale .

Staţiunea Covasna

Situata în estul depresiunii Brasov, la poalele muntilor Vrancei. Altitudinea zonei variaza de la 550 la 600. Statiunea se confunda cu orasul Covasna. Cai de acces: stradale si

165

feroviare pe autostrada Bucuresti - Brasov - Baia Mare. Aeroport: 150 km Bacau. Clima e racoroasa, de depresiune intramontana, placuta, fara excese termice, la adapost de curenti puternici. Factori naturali. Ape minerale carbogazoase, cu bicarbonat, calciu, magneziu, usor sulfurate, cu mineralizare totala între 2.5-15.3 gr/l; ape minerale carbogazoase, cu bicarbonat, clorice,

clorosodice, cu iod, cu bromura, cu mineralizare între 11 si 16 gr/l; emanatii de CO2 (mofete naturale) cu valoare terapeutica ridicata si complexa. Bioclima calmanta protectoare (stres bioclimatic mediu anual: indice 39). Indicatii terapeutice. Afectiuni cardiovasculare, ale tubului digestiv si ale anexelor sale, hepatobiliare, de nutritie, nevroze astenice, ginecologice si diverse tipuri de impotenta sexuala etc. Structuri hoteliere. Capacitate totala: 2050 locuri în hoteluri de 1-3 stele (Bradul si Caprioara - 3 stele). Posibilitati de recreere. Zona amenajata pentru recreere la Voinesti (9 km) excursii turistice în împrejurimi (Brasov, Poiana Brasov, Lacul Rosu, Cheile Bicazului, Lacul Bîlea, castelul Bran).

Staţiunea Balvanyos

Situata la o înaltime de 900 m în apropierea unu masiv vulcanic în varful caruia se gaseste lacul vulcanic Sf. Ana. Clima. Stimulativa, tonica, cu veri racoroase si ierni reci, bogate în zapada. Aerul e puternic încarcat cu ozon si bogat în aerosoli.

Factori naturali. Izvoare de apa feruginoasa , cu bicarbonat, hipotonica sau bromurata ;bicarbonat, hipotonica bogata în bioxid

de carbon. Mofete cu o concentratie de CO2 variabila între 80-90 % . Indicatii terapeutice. Boli cardiovasculare cronice, nevroza astenica, stres; disturbari ale functiei sexuale masculine (impotenta) etc. Structuri hoteliere. Hotel Carpati Best Western (2 stele) cu o capacitate de 144 locuri si baza de tratament integrata si vile de o stea cu o capacitate totala de 150 locuri. Posibilitati de recreere. Excursii la munte, la lacul Sf. Ana, Tusnad, Brasov, Poiana Brasov, Bran, Valea Prahovei, în localitatile Sinaia, Predeal, Valea Oltului, Sighisoara. Iarna: schi, sanius si plimbari în sanii trase de cai.

Puncte de atractie pentru turisti în Bãile Balvanyos:

166

Cetatea Balvanyos, una dintre cele mai vechi cetãti ale regiunii, unde se aflau odinioara, pe vremea domniei Sfântului Stefan, templele pãgânilor. Cu ocazia sãpãturilor arheologice aici s-au gãsit mãrgele din vremea romanilor, dar si sulite din fier, chei vechi, ceramicã medievalã. Se crede ca a fost construitã în secolele XI-XII. Turnul vechi din mijloc este cel mai vechi turn. Dupã construirea sa a urmat si cea a peretilor interioare, apoi cea a peretilor exterioare ale cetãtii. Din punct de vedere structural este încadrat în clasa cetãtilor cu turn interior si cu pereti de bazã neregulate. Luându-se dupã o scrisoare a regelui Sigismund datat în anul 1402, Apor Peter sustine cã cetatea a fost construitã în secolul XI, pe timpul domniei regelui Sfântul Stefan (1000-1038). Dupã el, peretele interior ar fi fost construit pe timpul domniei Bela IV., în 1235, iar cel exterior pe timpul domniei lui Ladislãu IV, între 1272 si 1290. Ceea ce este sigur este faptul ca în secolul XIV era deja proprietatea familiei Apor si se crede cã a fost un dar din partea regelui. Ceramica gãsitã aici dateazã dinaintea secolului XVIII. Se presupune, deci, cã în acest secol cetatea era deja nelocuitã.

Pentru a ajunge la ruinele cetãtii se urmeazã drumul peste pustia Liga pânã ajungeti la Vârful Mijlociu, apoi drumul Cetãtii. Este marcat cu puncte galbene. (Timp de mers: 1 orã)

Mai existã si alte puncte de atractie pentru turisti. Ca exemplu pot fi mentionate asa-zisele "pesteri" adâncite în blocurile vulcanice ale dealului Pucioasa. În cele mai multe cazuri sunt rezultatele muncii oamenilor, pentru cã au fost scorburi ale minelor sulfurice. Chiar si in anii 1848-1849, pe timpul revolutiei, de aici s-au extras materialele necesare fabricatiei prafului de puscã. Cea mai mare pesterã este Pucioasa din Turia cu o lungime de 14 m, care este recunoscutã în literatura geograficã si balneologicã. Poate fi numitã, de asemenea, cea mai mare mofetã naturalã din Europa si cea mai mare scurgere de gaze cu dioxid de carbon. Din scorbura sa se volatilizeazã pe zi cam 2000 m3 bioxid de carbon aproape curat. Din aceastã cauzã depãseste renumita pestera a vestului: pestera Câinelui din Napoli. Se situeazã la 1052 m altitudine în coasta dealului Pucioasa. Prima întreprindere maghiarã de îmbuteliere a acidului carbonic a folosit aceastã scurgere de gaze în productia sa. Astãzi este mofeta naturalã, peretile sale sunt acoperite de sulf galben. Picãturile putin sulfurice-vitriolice- au fost folosite de sute de ani pentru tratamentul afectiunilor la ochi. A ajunge sub nivelul gazului din pesterã înseamnã moarte sigurã. Ca factor curativ natural este foarte eficient. Concentratia de bioxid de carbon este de 98-99%, radioactivitatea sa naturalã ajunge la valoarea de 1000pCi.

În coasta dealului Pucioasa se regãsesc mai multe grotei cu emanatii de gaze: pestera Ursului, pestera Timsos, de o proportie mai mare este pestera Gyilkos. În apropierea acestuia din urmã se situeazã asa-zisul Madartemeto. Aceasta nu este altceva decat o galerie a unei mine sulfurice care s-a surpat, si unde s-a acumulat bioxidul de carbon. Pãsãrile care au un zbor razant si care ajung sub nivelul gazului, cad moarte pe jos. Dar nu numai ele cad pradã gazului, ci si mamifere mai mici, sau chiar si caprioare au fost gãsite zãcând aici. Între dealul Pucioasei si Vârful Mijlociu se gãseste o altã curiozitate a

167

împrejurimii: Buffogo. Aceasta este o mlastinã de un hectar, bogatã în izvoare de apã acrã si unde cresc plante foarte rare. În vechile piscine azi strãluceste apa mineralã, si se poate auzi cum izvorãste si se poate simti mirosul caracteristic a gazului vulcanic: a bioxidului de carbon. În aceastã zonã, azi ocrotitã creste Eriophorum angustifolum, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum nigrum, Ligularia sibirica, iar în scoarta groasã de turbã se gãsesc câteva specii rare de muschi, cum ar fi muschiul Helodium lanatum, cu originile în Europa de Vest, care în aceastã zonã are aparitia cea mai esticã din Europa.

Alte poteci turistice marcate ale imprejurimii:

• Balvanyos-Bãile Csiszar-Pustia Csoma-Pestera Begyenko-Balvanyos (crucea albastrã, 5 ore de mers) • Bãile Balvanyos-Izvorul Ibolya/Viorele-Cetatea Balvanyos (punctul galben, 1 ora) • Balvanyos-Szemviz-Baile vitriolice (punctul rosu, 1 ora) • Turia-Pestera Pucioasa (punctul albastru, 1 ora ½) • Pestera Gyilkos-Madartemeto-Buffogo-Baile Balvanyos (punctul albastru, 5 ore) • Lacul Sf. Ana (crucea galbena, 3 ore)

Putem gusta apa mineralã din izvorul Seike situat la km. 18 pe drumul care vine dinspre Târgu Secuiesc, iar la km. 20 pe acelasi drum se gãseste izvorul Transilvania. Pe partea Bãii Transilvania, lângã drumul care merge spre Cetatea Balvanyos este faimosul si vechiul izvor Ibolya/Viorele. Lângã el, în sezonul cald, functioneazã un strand cu apã mineralã rece. În zona Bãii Csiszar este recunoscutã apa izvorului Iordan. Aici putem ajunge daca urmam marcajul cu cruce albastrã care porneste din centrul coloniei de bãi. Izvorul se aflã în valea pârâului Csiszar. Lângã drumul artificial, la km 22,4, dacã urmãrim marcajul cu triunghiul rosu, ajungem la Szemviz (Apã de Ochi), care se foloseste în terapeutica popularã, iar apoi la un bazin cu apã violetã-strãlucitoare, în care s-a gãsit acid sulfuric. Acest fapt este o curiozitate pe plan mondial, si este aproape unic, deoarece apa mineralã de acest fel s-a constatat numai în valea Rio Grande si pe insula Iava. În împrejurime emanatiile de bioxid de carbon sunt atât de bogate încât în unele parti lipseste vegetatia. Valea care porneste de la sus-numitele bãi este numitã valea Mortii de cãtre locuitorii acestei zone.

14.3. Presiuni exercitate de zgomot si vibratii

Zgomotul se caracterizează prin intensitate, durată şi frecvenţa sunetelor componente.Intensitatea se exprimă prin comparaţie cu un prag de referinţă S0. Semnalul sonor este tradus de obicei în aparatele de măsură a intensităţii în impuls electric şi se face raportul impulsurilor electrice pentru zgomot S şi semnalul de referinţă S0. Din motive practice se ia ca unitate de măsură a intensităţii zgomotului decibelul (dB) şi, ca atare, logaritmul raportului de mai sus se va înmulţi cu 10 pentru a căpăta

168

intensitatea zgomotului în decibeli. În mod practic se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65 decibeli. În ceea ce priveşte durata, efectul nociv, al sunetului este direct proporţional cu ea, ba mai mult,întrecând anumite limite de suportabilitate.

Frecvenţa sunetelor componente ale zgomotului are şi ea o anumită importanţă în

definirea efectului vătămător, deoarece nu toate frecvenţele sunt auzite de om cu aceeaşi intensitate sonoră, la acelaşi impuls al traductorului electric. Din această cauză, la măsurători se ia întotdeauna ca referinţă S0, semnalul sonor la 1.000 Hz. Totuşi şi radiaţia mecanică neauzibilă (ultrasunete, infrasunete) poate să producă efecte vătămătoare, dacă intensitatea ei este mare. La o analiză mai atentă a zgomotului urban deosebim în primul rând efecte directe ale mesajelor sonore şi în al doilea rând zgomotul ca „deşeu” al activităţii generale. Zgomotul – ca produs al activităţii oamenilor – este o sursă mult mai importantă de poluare sonoră decât efectul direct al mesajelor sonore. Trebuie totuşi, să amintim că şi mesajele sonore, care-şi depăşesc domeniul util de transmisie, se transformă în zgomote supărătoare.În general, toate motoarele, toate maşinile, toate utilajele şi instalaţiile care au piese mobile şi toate vehiculele cu roţi sau fără roţi îşi pierd o parte din energia ce o generează sau care este utilizată în ele, prin efecte mecanice ondulatorii dintre care gamele infrasunetelor,sunetelor şi ultrasunetelor preiau o mare parte.

Zgomotele audibile propriu zise rezultă la impactul sau frecarea pieselor mobile ale

maşinilor de orice fel. Chiar mersul oamenilor creează un fond de zgomot în localurile publice sau pe stradă.

Dintre sursele de zgomot din oraşele moderne vom lua ca exemplu traficul rutier,

care este în continuă creştere. Deşi motoarele autovehiculelor sunt mai silenţioase decât în trecut, zgomotul pe străzi şi în special pe autostrăzi este în continuă creştere nu numai din cauza creşterii traficului, ci şi a vitezei autovehiculelor. Într-adevăr, la viteze mari, zgomotul poate proveni şi din vibraţia carcasei autovehiculului supus la trepidaţiile roţilor şi la interacţiunea în viteză cu masa de aer. Dar mai importantă ca generatoare de zgomot este frecarea roţilor pe asfaltul străzii. La un examen mai atent se vede că nu este vorba numai despre frecare, ci şi de efecte speciale mecanice şi aerodinamice care iau naştere la impactul pneului, în rotaţie rapidă, cu suprafaţa şoselei. Amintim că pe unele autostrăzi moderne nivelul zgomotului a depăşit 80 dB, în perioadele de vârf ale traficului.Din cele expuse mai sus asupra poluării sonore se poate vedea că ea este importantă şi în industrie, dar că ea constituie mai degrabă apanajul zonelor urbane, unde poluează mediul, nu numai în timpul orelor de muncă, ci şi în cele de destindere şi chiar de somn.

Diminuarea nivelului de zgomot ţine în principal de disciplina personală a fiecărui

individ.Aşa după cum acasă sursele de zgomot (radio, televizor, magnetofon) trebuie să fie bine controlate, atât ziua cât şi noaptea, tot aşa, la volan, trebuie să te gândeşti la pietoni atunci când ambalezi motorul şi apoi pui frânele neverificate temeinic.

169

Există şi măsuri tehnice care privesc pe de o parte ecranarea sursei de zgomot,iar

pe de altă parte protecţia urechii omului şi a locuinţei sale. Încă din perioada proiectării obiectivelor industriale trebuie să se aibă în vedere amplasarea judicioasă a maşinilor zgomotoase, tratarea antifonică a încăperilor în care ele funcţionează, bineînţeles aceasta pe lângă obligaţia proiectanţilor şi constructorilor de maşini în privinţa insonorizării lor.

Locuinţele trebuie de asemenea să fie insonorizate prin utilizarea de materiale de

construcţie izolante din punct de vedere fonic şi prin judicioasa amplasare a camerelor cu surse de zgomot (ateliere, bucătării, băi).

Probleme foarte grele de combatere a zgomotului se pun în special pe traseul

autostrăzilor şi nu în ultimul rând pe arterele de circulaţie îngradite de construcţii mari (sistemul canion),unde traficul auto produce pe lângă disconfortul amintit datorat zgomotului şi importante contribuţii la poluarea atmosferei prin gazele de eşapament şi vapori de carburanţi.

In judetul Covasna prin activitatile desfasurate de catre agentii economici s-a semnalat efectul negativ produs de functionarea atelierelor de reparatii auto amplasate in zone locuite.

14.4. Presiuni exercitate de mijloacele de transport.Masuri privind prevenirea si diminuarea impactului accidentelor provocate de mijloacele de transport

Dintre sursele de zgomot din oraşele moderne vom lua ca exemplu traficul rutier, care este în continuă creştere. Deşi motoarele autovehiculelor sunt mai silenţioase decât în trecut,zgomotul pe străzi şi în special pe autostrăzi este în continuă creştere nu numai din cauza creşterii traficului, ci şi a vitezei autovehiculelor. Într-adevăr, la viteze mari, zgomotul poate proveni şi din vibraţia carcasei autovehiculului supus la trepidaţiile roţilor şi la interacţiunea în viteză cu masa de aer. Dar mai importantă ca generatoare de zgomot este frecarea roţilor pe asfaltul străzii. La un examen mai atent se vede că nu este vorba numai despre frecare, ci şi de efecte speciale mecanice şi aerodinamice care iau naştere la impactul pneului, în rotaţie rapidă, cu suprafaţa şoselei. Amintim că pe unele autostrăzi moderne nivelul zgomotului a depăşit 80 dB, în perioadele de vârf ale traficului

In judetul Covasna,din observatiile efectuate de Agentia de Protectie a

Mediului din Sf.Gheorghe datele de trafic pe arterele mari de circulatie (drumuri

nationale) indica urmatoarele valori:

Localitate Punct Sens Interval orar Autoturisme Furgoane Camioane Autobuze Total/an

Înt. Buzăului Buzău - Înt. Buzăului 10.30 - 13.30 60 4 5 0

Înt. Buzăului Înt. Buzăului - Buzău 10.30 - 13.30 40 7 12 1 153696

Breţcu DN.12 Breţcu - Tg. Secuiesc 10.30 - 13.30 247 30 44 10

Breţcu DN.12 Tg. Secuiesc 10.30 - 13.30 245 63 66 4 841680

Bixad Bixad - Sf.Gheorghe 10.00 - 13.00 186 13 27 1

Bixad Sf.Gheorghe 10.00 - 13.00 209 95 53 1 688162

Moacşa staţie autobuz int.Reci - Tg. Secuiesc 9.30 - 12.30 421 85 84 6

170

Moacşa staţie autobuz Tg. Secuiesc - int.Reci 9.30 - 12.30 420 61 83 4 1380820

Reci int.DN.12 Sf.Gheorghe - Reci 9.25 - 12.25 431 38 50 1

Reci int.DN.12 Reci - Sf. Gheorghe 9.25 - 12.25 328 52 45 1 1123010

Chichiş DN.12 Sf. Gheorghe - Braşov 10.30 - 13.30 413 50 56 1

Chichiş DN.12 Braşov - Sf. Gheorghe 10.30 - 13.30 345 92 60 1 1202639

Chichiş DN.12 int.Braşov - Bacău 10.30 - 13.30 296 75 77 14

Chichiş DN.12 Bacău - int.Braşov 10.30 - 13.30 262 50 66 3 999515

Reci DN.12 Tg.Secuiesc - Braşov 9.25 - 12.25 260 62 76 3

Reci DN.12 Braşov - Tg. Secuiesc 9.25 - 12.25 197 66 77 6 884606

In municipiul Sf.Gheorghe,traficul urban observat releva urmatoarele valori:

171

Localitate Punct Sens Interval orar Autoturisme Furgoane Camioane Autobuze Total an

Sf.Gheorghe pod R.Olt str.lt.Pais David-pod 9.00 - 12.00 1857 217 134 23

Sf.Gheorghe pod R.Olt Pod-str.lt.Pais David 9.00 - 12.00 774 104 68 11 3774897

Sf.Gheorghe str.gen.Gr.Blan nr.28 bloc 64 str.Lazar M-str.gen Grigore B. 12.00 - 15.00 486 71 8 7

Sf.Gheorghe str.gen.Gr.Blan nr.28 bloc 64 str.gen Grigore B.-str.Lazar M 12.00 - 15.00 665 65 16 6 1682979

Sf.Gheorghe S.C.Electrica S.A. str.Oltului - str. Porumbelor 12.00 - 15.00 565 63 101 5

Sf.Gheorghe S.C.Electrica S.A. str. Porumbelor-str.Oltului 12.00 - 15.00 573 71 80 9 1745742

Sf.Gheorghe Barkacs Bolt str.Lazar M.-str.1 Decembrie 1918 10.00 - 13.00 482 31 5 0

Sf.Gheorghe Barkacs Bolt str.1 Decembrie 1918-str Lazar M. 10.00 - 13.00 828 38 8 0 1595298

Sf.Gheorghe St.autobuz Podetului str.Bisericii - str. 1 Mai 11.00 -14.00 495 39 8 7

Sf.Gheorghe St.autobuz Podetului str. 1 Mai-str.Bisericii 11.00 -14.00 647 31 14 5 1476553

Sf.Gheorghe Depozit Boer - Line Ilieni - sens giratoriu 11.00 - 14.00 348 71 47 4

Sf.Gheorghe Depozit Boer - Line sens giratoriu - Ilieni 11.00 - 14.00 396 71 66 3 1188466

Sf.Gheorghe Statie autobuz str.Andrei Saguna - str.Presei 11.00 -14.00 313 17 3 14

Sf.Gheorghe Statie autobuz str.Presei - str.Andrei Saguna 11.00 -14.00 322 20 3 15 856386

Sf.Gheorghe D.S.V.Covasna str.Lunca Oltului - str.Arcusului 11.00 - 14.00 427 35 36 6

Sf.Gheorghe D.S.V.Covasna str.Arcusului - str.Lunca Oltului 11.00 - 14.00 392 53 31 2 1164615

Sf.Gheorghe Salon auto Mida Renault Pod CFR - str.lt.Pais David 12.00 - 15.00 317 23 29 2

Sf.Gheorghe Salon auto Mida Renault str.lt.Pais David - pod C.F.R. 12.00 - 15.00 430 60 44 4 1216812

Sf.Gheorghe Stadion str.Spitalului - str.Vasile Goldis 10.00 -13.00 378 25 5 14

Sf.Gheorghe Stadion str.Vasile Goldis - str.Spitalului 10.00 -13.00 289 16 6 15 913892

Sf.Gheorghe str.Nicolae Iorga bloc 1 str.Csacsar Balint - str.gen Gr.Balan 11.00 - 14.00 227 9 0 4

Sf.Gheorghe str.Nicolae Iorga bloc 1 str.gen Gr.Balan - str.Csacsar Balint 11.00 - 14.00 361 31 0 0 737311

Sf.Gheorghe Str.Pais David nr. 12 str.Constructorilor - Chilieni 9.00 - 12.00 672 82 75 2

Sf.Gheorghe Str.Pais David nr. 12 Chilieni - str.Constructorilor 9.00 - 12.00 531 81 70 2 1795120

Sf.Gheorghe Jandarmerie str.Nicolae Iorga - str.Fabricii 12.00 - 15.00 186 32 53 0

Sf.Gheorghe Jandarmerie str.Fabicii - str.Nicolae Iorga 12.00 - 15.00 34 0 13 0 488594

Sf.Gheorghe S.C.Comalta S.A. str.Miko Imre - Biserica Catolica 10.00 - 13.00 964 44 7 26

Sf.Gheorghe S.C.Comalta S.A. Biserica Catolica - str.Miko Imre 10.00 - 13.00 825 63 5 14 2302256

Sf.Gheorghe str.Libertatii nr.19 Biserica Catolica - str.Spitalului 11.00 - 14.00 836 43 10 22

Sf.Gheorghe str.Libertatii nr.19 str.Spitalului - Biserica Catolica 11.00 - 14.00 811 43 16 15 2122043

Sf.Gheorghe str.1 Decembrie 1918 Orange shop str.Nicolae Balcescu - str.gen.Gr.Balan 10.00 - 13.00 1334 111 13 15

Sf.Gheorghe str.1 Decembrie 1918 Orange shop str.gen.Gr.Balan - str.Nicolae Balcescu 10.00 - 13.00 1685 111 11 17 3923411

Sf.Gheorghe str.Varodi Joszef, A.C.R. str.Gabor Aron -str.Kosuth Lajos 12.00 - 15.00 522 35 2 0

Sf.Gheorghe str.Varodi Joszef, A.C.R. str.Kosuth Lajos - str.Gabor Aron 12.00 - 15.00 542 51 3 0 1367587

Sf.Gheorghe str. Varodi Jozsef, parc str.Vulturilor - str.Horea, Closca si Crisan 12.00 - 15.00 229 24 15 0

Sf.Gheorghe str. Varodi Jozsef, parc str.Horea, Closca si Crisan - str.Vulturilor 12.00 - 15.00 197 22 5 0 626466

Sf.Gheorghe str.gen.Gr.Blan nr.10 sediu A.P.M. str.gen.Gr.Balan - str.1Decembrie 1918 8.00 -11.00 995 121 21 6

Sf.Gheorghe str.gen.Gr.Blan nr.10 sediu A.P.M. str.1Decembrie 1918 - str.gen.Gr.Balan 8.00 -11.00 884 109 18 6 2746477

Sf.Gheorghe Zoocom Câmpu Frumos Sfântu Gheorghe - Reci 9.00 - 12.00 282 20 31 1

Sf.Gheorghe Zoocom Câmpu Frumos Reci -Sfântu Gheorghe 9.00 - 12.00 237 24 34 0 749224

172

Pentru reducerea presiunii exercitate de trafic si in general de transporturi,sunt

necesare masuri care sa realizeze urmatoarele:

Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor din transporturi

Tehnologii de testare, diagnosticare si expertizare a stãrii infrastructurilor din transporturi ;

Solutii tehnice, tehnologice şi constructive noi pentru întretinerea, reabilitarea, modernizarea si innoirea infrastructurii transporturilor, inclusiv a punctelor de trecere a frontierei, rutiere, feroviare, maritime si aeriene;

Integrarea sistemelor de transport public urban si inter-urban; Dezvoltarea regionala a transporturilor si adaptarea la conditiile locale, in vederea

cresterii mobilitatii populatiei; Optimizarea fluxurilor de transport în infrastructurile existente; Noi tehnologii de transport de marfă şi călători: rutier, feroviar, fluvial, maritim,

aerian; Asigurarea compatibilitãtii între infrastructurile si vehiculele diferitelor moduri de

transport; Administrarea informationalã a infrastructurii din transporturi pe moduri de

transport; Solutii convergente pentru limitarea congestiei si a efectelor poluante ale traficului

in marile aglomerari urbane; Solutii si elemente de infrastructura pentru Sisteme Inteligente de Transport.

Alinierea sistemului naţional de transport la sistemul European

Interoperabilitatea subsistemelor de transport nationale cu cele internationale, impactul aderarii Romaniei la acorduri internationale ;

Armonizarea solutiilor tehnologice românesti cu cele europene;

Zone libere si cooperare transfrontiera ;

Coridoare de transport europene si euroasiatice.

Mijloace si echipamente moderne de transport

Tehnologii, echipamente, mijloace moderne de transport feroviar, naval, rutier, care sa corespunda standardelor europene

Dezvoltarea durabilã în transporturi

1. Prevenirea disfunctionalitãtilor neprevizibile din retele de infrastructurã datorate influentei factorilor climatici si de mediu ;

2. Impactul lucrãrilor de infrastructurã din transporturi asupra structurilor geohidrogeologice;

3. Supravegherea teritoriului, aquatoriului si spatiului aerian ca mediu fizic pentru derularea transporturilor.

4. Limitarea la niveluri admisibile a emisiilor substantelor nocive în transporturi; 5. Asigurarea mãsurilor de protectie specialã pentru mediu si participantii la trafic ;

173

Imbunatatirea confortului calatorilor si cresterea securitatii si sigurantei în transporturi

Tehnologii, sisteme, proceduri şi echipamente pentru creşterea comfortului si a siguranţei în transporturi, inclusiv prin prevenirea stărilor defectuoase şi erorilor umane ;

Soluţii locale pentru integrarea sistemelor de transport public urban

Modernizarea, ingineria si managementul traficului ;

Transportul mãrfurilor periculoase;

Accidentologia si protectia vietii;

Tehnici si tehnologii de instruire, testare si antrenament. Politici macroeconomice in transporturi

1. Evaluarea economica si sociala a subsistemelor si unitatilor de transport; 2. Promovarea parteneriatului public, privat in transporturi; 3. Armonizarea tarifelor cu necesităţile sociale

introducere - apmcv-old.anpm.roapmcv-old.anpm.ro/files/apm covasna/anuare/2004/anuar2004.pdf · in...

Documents