apmsm-old.anpm.roapmsm-old.anpm.ro/files/apm satu mare/anunturi etapa de...

MCO /”14 1

- APR. 2014 -

OBIECTIVUL EXTINDERE FERMA DE SUINE SITUATA IN ANDRID, CF 100178, JUDETUL SATU MARE

BENEFICIAR S.C. VERES AGRO PROD COM S.R.L.

PISCOLT, STR. VICTORIEI, NR. 853, JUDETUL SALU MARE

Firma atestata in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

MCO /”14 2

S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. B-dul S ii, nr. K28/6, CP 440182 Satu Mare, Satu Mare, România Tel./Fax: +40 261/758881

LISTA DE SEMN TURI

DIRECTOR, RESPONSABIL PROIECT, ING. Francisc GY RI ING.EC. Ana - Maria GY RI


MCO /”14 3

CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE .............................................................................................................. 4

1.1. INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI ......................................................................................... 13 1.2. INFORMA II DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTAN ELE SAU PREPARATELE CHIMICE ............................... 17 1.3. INFORMA II DESPRE POLUAN II FIZICI I BIOLOGICI CARE AFECTEAZ MEDIUL, GENERA I DE ACTIVITATEA PROPUS ........................................................................................................................................... 17

2. PROCESE TEHNOLOGICE.............................................................................................................. 28 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE.......................................................................................... 28 2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ......................................................................................................... 39

3. DESEURI.......................................................................................................................................... 40 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE ALE ACESTORA................................................................... 42

4.1. APA ........................................................................................................................................... 43 4.2. AERUL......................................................................................................................................... 52 4.3. SOLUL......................................................................................................................................... 74 4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI................................................................................................................. 77 4.5. BIODIVERSITATEA ......................................................................................................................... 79 4.6. PEISAJUL..................................................................................................................................... 80 4.7. MEDIUL SOCIAL ECONOMIC, CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL........................... 81

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................................... 82 6. MONITORIZAREA............................................................................................................................ 96 7. SITUA II DE RISC............................................................................................................................ 97 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR..................................................................................................... 97 9. REZUMAT F CARACTER TEHNIC ........................................................................................... 98


MCO /”14 4

1. INFORMATII GENERALE

Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele, telefonul si faxul persoanei de contact.

S.C. VERES AGRO PROD COM S.R.L. Localitatea Piscolt ,str. Victoriei nr. 853, Judetul Satu Mare

Persoan contact: Veres Ecaterina

- telefon: 0724331757 - e-mail: [email protected] - reprezentan i legali/împuternici i, cu date de identificare Veres Ecaterina - persoana fizica

Inregistrat Nr.Reg.Comert: J30/1438/1994 Cod unic de inregistrare: RO 6333560

Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice, numele, telefonul si faxul persoanei de contact). Autorul raportului privind impactul asupra mediului, este S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare, având sediul în municipiul Satu Mare, B-dul Sanatatii, nr. K28/6, cod postal 440182, tel/fax 0261 758881, CUI 7831554 înregistrat la Oficiul Registrului Comer ului cu nr. J30 / 650 / 1995. Adresa e-mail: [email protected]

Denumirea proiectului i beneficiarul lucr rilor

o Denumirea proectului

" Extindere ferma de suine situata in Andrid, CF 100178 , jud. Satu Mare” o Beneficiarul lucrarilor:

S.C. VERES AGRO PROD COM S.R.L. Localitatea Piscolt, str. Victoriei, nr. 853, Judetul Salu Mare


MCO /”14 5

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare / dezafectare / inchidere / post-inchidere) o Date specifice ale investitiei cu etapele acestuia:

Acest Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit

de S.C. MEDANA COMPANY S.R.L. Satu Mare, în urma solicitarii de catre societatea comerciala VERES AGRO PROD COM S.R.L., i are ca scop eviden ierea situa iei amplasamentului activit ilor de cre tere a porcinelor, în cadrul complexului de suine pe teritoriul administrativ al com.Andrid, cu capacitatea existenta de 10.992 capete, porci la ingrasat in sistem de crestere intensiv si extinsa cu 7139 locuri porci pentru reproductie, apar inând SC VERES AGRO PROD COM S.R.L.

Societatea Comercial VERES AGRO PROD COM S.R.L., are ca profil de activitate cre terea porcilor. Având în vedere capacitatea de populare a fermei de porci în cadrul noii investi ii " Extindere ferma de suine situata in Andrid, CF 100178 , jud. Satu Mare” ce apar ine Societatii Comerciale VERES AGRO PROD COM S.R.L., conform OM 860/2002, anexa nr.I.1, se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului i este cuprins în lista activit ilor cu impact semnificativ asupra mediului la punctul 1.1. i anume: “Instala ii pentru cre terea intensiva a porcilor, cu o capacitate cel pu in egala cu: a) 750 locuri pentru scroafe,

b) 2000 locuri pentru cre terea porcilor mai mari de 30 kg; Societatea comerciala VERES AGRO PROD COM dore te amenajarea a 3 hale

tehnologice in vederea desfasurarii activit ii de reproducere si cre tere a tineretului pentru popularea actualei ferme de ingrasare a porcilor.

Zona în care este situat terenul propus a fi amenajat din punct de vedere urbanistic, se afl pe teritoriul administrativ al localitatii Andrid si are o valoare economica mare.

Zona studiat prezint un mare poten ial de dezvoltare agro-industrial, în condi iile unui cadru natural ce permite dezvoltarea pe toate planurile a viitoarei unitati zootehnice .

Existenta in proprietatea societatii a spa iului necesar construirii cl dirilor; Existenta for ei de munca calificata in zona plasamentului; Necesitatea dezvolt rii agro-zootehnice a zonei si a asigurarii cu tineret a fermei

de ingrasare din proprietate; Conform Certificat de Urbanism,eliberat de Primaria Comunei Andrid cu Nr. 01

din 21.02.2014, terenul este situat in intravilanul localitatii Andrid, comuna Andrid, are destinatia de curti-constructii, zona avand functiunea de ferma agro-zootehnica.

POT max.= 37% CUT max. = 0.37

Zona în care este situat terenul propus a fi amenajat din punct de vedere urbanistic, se afl în in intravilanul localitatii Andrid, avand destinatia de unitate agricola. Pozi ia terenului permite rezolvarea tuturor problemelor de mediu si impactul asupra popula iei este diminuat.


MCO /”14 6

Proiectul propus prezint o serie de avantaje, respectiv:

creeaz posibilitatea func ion rii eficiente economic a beneficiarului pentru a deveni competitiv pe pia a liberalizat de productie carne;

utilizeaz infrastructura existent i utilit ile de pe amplasament;

asigur încadrarea func ion rii fermei în limitele admise de Uniunea Europeanã,

existen a unei ferme, amplasat la distan corespunz toare de zone reziden iale;

tehnologia adoptat este BAT prin sistemul de cre tere, managementul dejec iilor;

instala ia propus este prev zut prin proiect cu mijloace corespunz toare de protec ie a factorilor de mediu.

Prin tema de proiectare elaborate de beneficiar se solicita extinderea fermei de suine existenta cu trei grajduri de reproductie, respectiv: hala pentru scroafe, cresa pentru purcei, hala carantina pentru scrofite. Instalarea bucatariei de furaj intr-o cladire existenta, centrala termica, bazin pentru dejectii.

Hala pentru scroafe

Se propune o hala de reproductie de 95,60 x 46.10 m in plan ( dimensiuni exterioare) + filtru sanitar 2.00 x 6,00 m pe structura metalica cu pereti si acoperis din panouri termoizolante. Constructiile se proiecteaza cu boxe comune, amplasate pe doua randuri, de o parte si de alta a unei alei de serviciu . 1 hala se compune din 3 compartimente: - compartimentul 1 : fatare - cu 264 boxe - compartimentul 2 : monta - cu 270 boxe - compartimentul 3 : pentru scroafe gestante in grup : - 576

Total efectiv hala de scroafe: 1086 scroafe, 8 vieri, 105 scrofite, 640 purcei pe saptamani.

Cresa pentru purcei ( 7-30 kg) Se propune o hala de 74,65 x 26,90 m in plan ( dimensiuni exterioare). Constructiv se proiecteaza cu boxe comune , amplasate pe doua randuri, de o parte si de alta a unei alei de serviciu de 2,00 m latime.

1 hala se compune din 4 compartimente: - compartimentul 1 - cu 32 boxe - 1280 purcei - compartimentul 2 - cu 32 boxe - 1280 purcei - compartimentul 3 - cu 32 boxe - 1280 purcei - compartimentul 4 - cu 32 boxe - 1280 purcei

Total efectiv: 5120 purcei


MCO /”14 7

Hala pentru carantina (scrofite )

Se propune proiectarea a unei hale de 18,30 x 20,00 m in plan ( dimensiuni exterioare ). filtru sanitar 2,00 x 3,00 m pe structura metalica cu pereti si acoperis din panouri termoizolante . 1 hala se compune din 3 compartimente x 4 boxe x 15 cap - compartimentul 1 - cu 4 boxe - 60 scrofite - compartimentul 2 - cu 4 boxe - 60 scrofite - compartimentul 3 - cu 4 boxe - 60 scrofite Total efectiv 180 scrofite

Centrala termica

Se propune o centrala termica de 600 KW, de 6,20 x 4,00 m in plan ( dimensiuni exterioare ) pe structura metalica cu pereti si acoperis din panouri termoizolante. Sistemul de incalzire se face cu cazan pe paie (lemn), care asigura apa calda pentru suflante de aer cald Circularea apei se va asigura cu pompe centrifuge la suflanta de aer cald .

Bucatarie de furaj

Bucataria furajera va fi amplasata in interiorul unei cladire existente de 18,84 x 7,25 m in plan ( dimensiuni exterioare ). In bucataria de furaje se va prepara hrana necesara animalelor. Furajarea purceilor se va face hidromecanic , folosind apa in amestec cu furajele in functie de necesarul fiziologic . Dozarea nutreturilor se realizeaza automat.

Rezervor dejectii

Rezervorul de dejectii este realizat dintr-un rezervor din beton suprateran 4492 m3 amplasat pe un radier de beton armat monolit existent. Rezervorul de dejectii este echipat cu amestecatoare si pompa submersibila.

Profilul activitatii, conform Cod CAEN:

Cod CAEN Denumirea activit ii Observa ii

0146 Cresterea porcilor

1091 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

Etapele proiectului de investi ii: Trim. II 2014 – Trim. II 2015 func ionare ferm : Trim. III 2015 – perioad neterminat , 24 h/zi, 365

zile/an


MCO /”14 8

Informa ii privind proiectul – construc ie, func ionare,închidere

o Amplasament:

Complexul de suine, apar inand societ ii comerciale VERES AGRO PROD COM S.R.L, este amplasat în intravilanul loc. Andrid, pe drumul comunal Piscolt - Andrid partea stanga (Km 10), în bazinul hidrografic al râului Barcau. Amplasamentul fermei, este situata la distan a de peste 4 km fa de zonele reziden iale.

Extinderea fermei cu 3 hale de reproductie, si bucataria furajera in constructie existenta, se vor amplasa în incinta Complexului de îngr are a suinelor, aflat în proprietatea SC Veres Agro Prod Com SRL, în vecin tatea amplasamentului fiind numai terenuri agricole. Amplasamentul proiectului nu se g se te în arii naturale protejate de importan na ional sau comunitar .

o Func ionare

Durata etapei de functionare nu se poate preciza cu exactitate acesta depinde în

primul rând de cererea pietii de desfacere. Perioada de func ionare considerat este nederminat dar având în vedere faptul c , constructiile si instalatiile vor fi noi, cu reparatiile planificate poate functiona 28-36 ani, conform duratei normale de functionare a mijloacelor fixe – Catalog din 30 nov 2004 publicat in Monitorul Oficial nr. 46/13.01.2005.

o Parametrii constructivi :

SITUA IA EXISTENT :

Complexul de suine momentan are capacitatea de 10.992 capete, porci la ingrasat in sistem de crestere intensiv .

Terenul si constructiile existente ocupa 10.82 ha, ce sa afla in proprietatea SC. VERES AGRO PROD COM S.R.L. PISCOLT, CF 100178. din care 1,233 ha constructii.

SITUA IA PROIECTAT :

Proiectul prevede construirea a 3 hale de reproductie, si bucataria furajera in constructie existenta , cu capacitatea total de 7139 locuri, pe o suprafa de S = 58 703 mp, 5,87 ha, dupa cum urmeaza:

Hala pentru scroafe Se propune realizarea unei hale de reproductie de 95,60 x 46,10 m in plan ( dimensiuni exterioare ) + filtru sanitar 2,00 x 6,00 m pe structura metalica cu perefi si acoperis din panouri termoizolante. Constructiile se proiecteaza cu boxe comune, amplasate pe doua randuri, de o parte si de alta a unei alee de serviciu . 1 hala se compune din 3 compartimente – - compartimentul 1 : fatare - cu 264 boxe - suprafata pe cap cca. 4,50 m2

(24 buc rezerva )


MCO /”14 9

- compartimentul 2 : monta - cu 270 boxe - suprafata pe cap cca. 1,50 m2

7 boxe pentru 90 scrofite- suprafata pe cap cca. 1.10m2 ; 8 boxe pentru 8 vieri - suprafafa pe cap cca.8,0 m2 ;3 boxe pentru 15 scroafe gestante - suprafata pe cap cca.2,48 m2

2 boxe pentru 64 purcei - suprafata pe cap cca.0,3 m3 ;laborator, birou, manechin – suprafata 61,6 m2

- compartimentul 3 : pentru scroafe gestante in grup - 576 scroafe - suprafata pe cap cca.2,48 m2

Total efectiv hala de scroafe: 1086 scroafe , 8 vieri, 105 scrofite , 640 purcei pe saptamani

Cresa pentru purcei ( 7-30 kg) Hala purcei de 74,65 x 26,90 m in plan ( dimensiuni exterioare ). Constructiile se proiecteaza cu boxe comune , amplasate pe doua randuri , de o parte si de alta a unei alee de serviciu de 2,00m latime. Hala se compune din 4 compartimente:

o compartimentul 1 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2

compartimentul 2 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2

compartimentul 3 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2 o compartimentul 4 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2

Total efectiv 5120 purcei Hala pentru carantina (scrofite )

Se propune realizarea unei hale de 18,30 x 20,00 m in plan ( dimensiuni exterioare ) filtru sanitar 2,00 x 3,00 m pe structura metalica cu pereti si acoperis din panouri termoizolante 1 hala se compune din 3 compartimente x 4 boxe x 15 - compartimentul 1 - cu 4 boxe - 60 scrofite - suprafata pe cap cca. 1,10m2 - compartimentul 2 - cu 4 boxe - 60 scrofite - suprafata pe cap cca. 1,10m2 - compartimentul 3 - cu 4 boxe - 60 scrofite - suprafata pe cap cca. 1,10m2

Total efectiv 180 scrofite

Centrala termica


Bucatarie de furaj Bucataria furajera va fi amplasata in interiorul unei cladire existente de 18,84 x 7,25

m in plan ( dimensiuni exterioare ). In bucataria de furaje se va prepara hrana necesara animalelor. Furajarea purceilor se va face hidromecanic , folosind apa in amestec cu furajele in functie de necesarul fiziologic . Dozarea nutreturilor se realizeaza automat.


MCO /”14 10

Rezervor dejectii

Rezervorul de dejectii este realizat dintr-un rezervor din beton suprateran 4492 m3 amplasat pe un radier de beton armat monolit existent S=767 mp. Rezervorul de dejectii este echipat cu amestecatoare si pompa submersibila.

Lucr ri de constru ii, montaj

pentru organizare de antier: - amenajarea de suprafe e speciale de depozitare a materialelor i echipamentelor într-o magazie de pe amplasament (in incinta complexului de suine); - amenajarea unui spa iu pentru depozitarea de eurilor rezultate în faza de execu ie a proiectului (in incinta complexului de suine);

realizarea lucr rilor de construc ie si montaj pentru investitie: Sistem constructiv : 3 hale cu urmatoarele caracteristici constructive

- Fundatii: radier de beton armat monolit de 20 cm grosime - Pereti exteriori: beton armat monolit de 22,5 cm grosime cu iziolatia pe partea

exterioara din polistiren de 10 cm grosime . Inaltime la streasina, 2,70 m - Peretii cuvelor (rigolelor) : beton armat monolit de 15 cm grosime , cu inaltime de

80 cm , izolate cu sincoflex . Cuvele vor fi acoperite cu gratare plastice . - Pereti despartitori intre boxe : otel inox rezistent la coroziune pana. la 1,20 m

inaltime , peste care se va realiza din material plastic (PVC special cu posibilitatea de spalare si dezinfectare)

- Sarpanta : cu ferme metalice si rigle din profile Z cu invelitoare din panou termoizolant.

- Pe latura longitudinala a halalor se prevede o alee de circulatie ( serviciu) betonata de 2,00 m latime

bazin pentru colectarea dejec iilor i a apelor de sp lare, suprateran, din elemente de beton, hidroizolat, V=4492 mc, S=767 mp;

lucrari de montare a instala iilor tehnologice pentru: a). dotarea halelor cu sisteme de hr nire - jgheaburi din INOX cu dimensiunile de 5 m x 0,6 m (1 jgheab la 2 boxe), pentru alimentarea cu hran semilichid ; - linii automatizate de furajare, prev zute cu alimentatoare la jgheaburi i re ele de aprovizionare ce fac leg tura între buc ria de furaje i alimentatoare; b). dotarea halelor cu sisteme de ad pare - instala ii de aspirare tip „suzet ” (2 suzete la fiecare box ), alimentate prin conduct comun de la buc ria furajera; c). dotarea halelor cu sisteme de ventila ie, asigurare microclimat - sistem de admisie a aerului în hal : site cu l imea de 40 cm, amplasate pe ambele lungimi ale halelor, în podul halelor, de unde este distribuit uniform printr-un plafon fals, 35% perforat i 65% plin (plac perforat , pe toat suprafa a plafonului), - sistem de evacuare a aerului: fortat, prin 18 co uri de dispersie/hal , cu diametrul de 1m i în l imea de cca. 5,5 m, prev zute cu ventilatoare cu debitul de 18.900 mc/h fiecare; - echipament pentru control complet automatizat al temperaturii i umidit ii d). dotarea halelor cu sisteme de iluminat - becuri economice, dispuse pe 2 rânduri, din 4 în 4 m ce asigur 50 lux/mp;


MCO /”14 11

e). dotarea halelor cu sisteme de înc lzire - sistemul de incalzire al adapostului se face cu generatoare de aer cald care functioneaza cu combustibil lichid , si cu cazan pe paie (lemn ) care asigura apa calda pentru suflante de aer cald .Generatoarele sunt comandate de computerul de clima , care in fuctie de temperatura dorita in adapost comanda pomirea respectiv oprirea acestora . f) capacitate la buc ria de furaje: - tanc de omogenizare si stocare furaj cu apa continand furaje pentru diferite varste de crestere - bazin de apa de 2000 l, pentru apa de adaos la furaj - sistem automatic de spalare a tancurilor, cu rezervor de stocare apa de spalare V-2600 l 1 rezervor pentru acid folic V= 10l 1 rezervor pentru substanta de neutral izare V= 10l sistem de pompare cu pompe centrifige §i excentric - sistem de alimentare cu retele de teava zincata de 1" in adaposturi - sistem de comanda automatizat pentru furaje - sistem de automat de dozare a medicamentelor in furaj - 2 buc senzori de nivel in jgheaburi sistem de verificare a calitatii furajului In fata bucatariei de furaj se vor instala 4 silozuri cilindrice pentru furaj uscat de 18 mc fiecare

lucrari de realizare a urm toarelor re ele pentru:

alimentare cu ap : - racordarea la re eaua existent pe amplasament, conduct de aduc iune pân la rezervorul existent din eav OL Zn Dn=2” L= 30 m;. - re ele de distribu ie la cele 3 hale: conduct PE 110 x 6.3 mm, L= 320 m;, canalizare tehnologic :

- conducte din PVC cu Ø = 30 cm, amplasate sub rigolele de colectare a dejec iilor; - colector principal, amplasat sub culoarul de circula ie al halei; - conducte de transport pân la bazinul intermediar de stocare (existent) i de la acesta la bazinul suprateran care se va realiza colectare i evacuare ape pluviale:

- sistem perimetral de jgheaburi i rigole, cu evacuare în re eaua hidrografic local ; iluminat interior i exterior: racordare la re eaua electric de pe amplasament;

o Lucrari de dezafectare

Lucrari de dezafectare nu sunt prevazute a se realiza. Terenul este liber

de orice sarcina fiind teren prevazut pentru constructii agozootenice.

o Lucrari de inchidere Lucrarile de refacere a mediului propuse a se executa la sfarsitul perioadei de

func ionare, vor tine cont de prevederile legale privind protectia si refacerea mediului astfel incat, la finalul lucrarilor terenurile afectate sa poata fi redate circuitului economic ini ial (regim economic cur i cu construc ii) sau pentru o folosin ulterior stabilit .


MCO /”14 12

La încetarea activit ii de cre tere a porcinelor urmeaz a se parcurge

urm toarele etape principale: oprirea aliment rii cu utilit i: ap , energie electric i combustibil a

instala iilor; demontarea instala iilor i transportul materialelor rezultate, spre destina iile

anterior stabilite; dezafectarea depozitelor; determinarea gradului de afectare a solului; ecologizarea platformei; în func ie de destina ia ulterioar a terenului, se va reabilita suprafa a ocupat

de instala ie. Deseurile rezultate din dezafectare sunt deseuri preponderent valorificate. De eurile nevalorificabile nu prezint impact poten ial asupra solului – subsolului i a apelor fiind preponderent în componen a instala iilor. La inchiderea societatii sau la inchiderea unor sectoare de activitate vor fi realizate studii pentru dezafectarea in conditii de siguranta pentru mediul inconjurator.

surile propuse la încetarea activit ii, sunt: - monitorizarea permanenta cantitativa si calitativa a deseurilor rezultate. - gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate. - valorificarea deseurilor prin firme specializate in colectare. - solicitarea autoriza iei întegrate de mediu pentru încetarea activit ii; - evacuarea întregii cantit i de dejec ii din hale; - sp larea i dezinfectarea halelor de cre tere a porcinelor; - sp larea i dezinfectarea instala iilor de canalizare i a instala iilor ce au

deservit activitatea; - evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din sp larea instala iei de

canalizare; - evacuarea din incint a tuturor instala iilor care au deservit activitatea de

cre tere a porcinelor; - testarea solului i a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate i necesitatea oric rei remedieri în vederea red rii zonei a cum este definit în raportul ini ial al amplasamentului;

Pentru protec ia factorilor de mediu, se prevede: - Interzicerea depozit rii direct pe sol a oric ror produse ori materiale care ar

putea afecta calitatea acestuia; - Desemnarea unui personal în vederea monitoriz rii de eurilor rezultate,

stocate, manipulate, valorificate, gestionate; - Valorificarea cât mai eficient a de eurilor rezultate la firme specializate; - Valorificarea motoarelor, ventilatoarelor i a instala iilor pe cât posibil integral

a fi dezmembrate pe amplasament; - Verificarea instala iilor la scoaterea din hale s nu prezinte scurgeri de

produse petroliere, emulsii de ungere sau dejec ii; - La lucr rile de dezafectare se vor respecta toate normele de protec ia muncii,

sanitare i PSI, pentru prevenirea accidentelor. Toate lucr rile de dezafectare a amplasamentului fermei vor trebui avizate de

tre Autoritatea de Mediu.


MCO /”14 13

1.1. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Produse rezultate :

o Cca: 30.000 purcei/an

Consumuri

consum mediu de furaj – 1,2-5 kg/cap/zi

consumul de apa pentru suine conform STAS 1343/3-86 si conform

tehnologiei utilizate :

-vieri – 8 l/cap/zi -scroafe gestante – 8 l/cap /zi -scroafe în lacta ie – 30 l/cap/zi -tineret – 2,2 l/cap/zi

În calcule se consider un consum mediu de 6,7 l/zi porc, iar la sp lare pardosea la depopulare un consum de 5 l/mp zi.

putere nominal consumatori- 71 KWh, din care:

o unit i ac ionare furajare - 10,5 kW

o ventilatoare exhaustoare - 25,5 kW

o iluminat ad posturi - 10,0 kW

o iluminat exterior - 10,0 kW

o evacuare dejec ii – 15 KW


MCO /”14 14

Materiile prime i auxiliare, utilizate pentru cre terea porcinelor

Tabelul 1.1.a.

Principalele materiale/ utilizari

Natura chimica/ compozitie (Fraze R)1

Cantitatea utilizat anual

Norme de consum

Norme recomandate BAT/BREF

Furnizori Modul de stocare,

depozitare

Material de pr sil : Scrofi e Vieri

1086 scroafe,

8 vieri

- -

Firme indigene specializate în crestere porcine

HC

furaj/

Utilizarea ca materie prima a furajului reprezinta una din metodele dobândite de societate pentru ob inerea c rnii de calitate. Nu s-a luat in considerare posibilitatea substituirii acestei materii prime, solutia fiind acceptata si recomandata la nivel mondial.

- 55 % porumb, 25% grâu, 16% rot soia i premix mineralo-vegetale

4745 to 1,2 ÷ 5.0 kg/cap porc/zi

1,2÷7,2 kg/cap porc/zi

Se prepara in bucataria furajera.

4 silozuri fibra sticla, exterioare:

18 mc/buc

Formaldehida/ Cur ire cu efect bactericid i fungicid Grupa de toxicitate III i IV, se utilizeaz la nivel mondial i european nu prezint risc major.

S13;S20/21;S26;S28; S36/37/39;S45;

R31;R35.

380 l - nespecificat

Firme autorizate pt. comercializare

Flacoane la 25 l In spatiu special amenajat inchis, In depozitul de produse chimice .

K-Othrine SC25 / Dezinsec ie ferm /Grupa de toxicitate III i IV, se utilizeaz la nivel mondial i european nu prezint risc major.

S2;S13;S20/21;S46

35 l - nespecificat


7 l

In spatiu special amenajat inchis, In depozitul de produse chimice .

1 Legea 451/2001 care implementeaza Directiva 67/548/EC privind clasificarea si etichetarea substantelor periculoase


MCO /”14 15




Norme de consum



depozitare

Storm / Deratizare Ferm / Grupa de toxicitate III i IV, se utilizeaz la nivel mondial i european nu prezint risc major.

S2;S13;S20/21;S46

85 kg - nespecificat


Flacoane1l

In spatiu special amenajat inchis, In depozitul de produse chimice .

Materiale de uz veterinar / Profilaxie si ingrijirea sanitara(medicamente, vaccinuri, vitamine, suplimente nutritive, seringi)

R 22- toxicitate redusa pentru om

250 kg - nespecificat

Farmacii veterinare

In spatiu special amenajat inchis, in care au acces numai persoanele autorizate(punct farmaceutic in cadrul filtrului Sanitar)

Ap fraze risc 21159 mc 2,2 – 30 l/cap zi

0,002 l/mp – sp lare

0,011 mc/mp/an

4÷40 l/cap porc/zi

0,012-0,12 mc/mp/an

Foraje proprii

Rezervor de 2 mc

Energie electric fraze risc 622 MWh 0,255 kwh/cap/zi

0,378÷0,443 kWh/cap porc/zi

Re eaua de alimentare cu energie electric S.C. RENEL S.A.

Transformator putere 20/0,4 KVA existent

Energie termic – comb solid

Temperatura de autoaprindere in aer 10400C

8.940 Gcal/an

- Fabrici de prelucrarea lemnului,paie din productia vegetala proprie

In sopron in vrac acoperit.

Motorin R 40 20 mc - - Sta ii PECO

Rezervoarele tip canistre si mijloacelor de transport din dotare.


MCO /”14 16




Norme de consum



depozitare

Lubrifian i Uleiuri motor 0,3 to - - Sta ii PECO

În motoare, utilaje i mijloace de transport

Tabel 1.1.b Informa ii privind produc ia i necesarul resurselor energetice

Produc ia Resurse folosite în scopul asigur rii produc iei Denumirea Cantitatea

anual Denumirea Cantitatea

anual Furnizor

Purcei 30.000 cap/an Petrol / p cur — Gaze naturale - -

G.P.L. rbune —

Cocs de furnal — Gaz de furnal —

Gaze de rafin rie — Benzine -

Energie electric 622 MWh/an Sistemul na ional

S.C. RENEL S.A.

Energie termic 8.940 Gcal/an Instala ii proprii

Motorina 2.000 l/an S.C. PECO S.A.

Motorin 2.000 l/an S.C. PECO S.A.

Biogaz - -

Faza de executie

Altele: Ulei motor Ulei de transmisie

Ulei hidraulic

0,2 t/an 0,05 t/an 0,05 t/an

S.C. PECO S.A.


MCO /”14 17

1.2. Informa ii despre materiile prime, substan ele sau preparatele chimice

Tabel 1.2. Informa ii despre materiile prime i despre substan ele sau preparatele

chimice Clasificarea i etichetarea substan elor sau

preparatelor chimice Denumirea

materiei prime, a substan ei sau

preparatului chimic

Cantitatea anual / existent în stoc Categorie Periculozitate

** Fraze de risc*

Benzine (motorin )

2 mc/an Existent în rezervoarele

mijloacelor de transport si canistre

metalice

Periculoase

Posibil efect cancerigen -

dovezi insuficiente

Carc. Cat. 3; R40

K-Othrine SC25 35 l Periculoase Recomand ri de pruden .

S2;S13;S20/21;S46

Storm 85 kg Periculoase Recomand ri de pruden .

S2;S13;S20/21;S46

Materiale de uz veterinar

250 kg Periculoase R 22- toxicitate redusa pentru om

R 22

1.3. Informa ii despre poluan ii fizici i biologici care afecteaz mediul, genera i de activitatea propus Surse i protec ia împotriva zgomotului i vibra iilor

Sursele de zgomot i vibra ii - ventilatoarele de exhaustare aer; - motoarele electrice din dotare; - mijloacele de transport .

Sursele enumerate mai sus dup gradul de zgomot pe care îl produc se consider cu zgomot mediu 70 dB(A)

Nivelul zgomotului exterior :

Având în vedere c utilajele generatoare de zgomot sunt amplasate în aer liber se va considera estimativ nivelul maxim de zgomot produs de acestea ca fiind : 70 dB(A)

La cel mai apropiat receptor protejat :


MCO /”14 18

La o disan r2 de surs , avem :

intensitatea sunetului descre te invers propor ional cu p tratul distan ei fa de surs ;

apreciind valorile nivelului maxim de zgomot exterior i neglijând efectul absorb iei în aer , se poate calcula nivelul maxim de zgomot la limita incintei pe baza rela iei :

r1 L2 = L1 + 20 log —— ; [ dB (A) ] r2

unde : L1 – nivelul de zgomot la distan a r1 fa de surs L1 = 70 dB (A) r1 = 1 m r2 – distan a de la surs pân la limita fermei : r2 = 10 m L2 = 70 dB (A) - 20 = 50 dB (A)

Nivelul zgomotului se încadreaz în limitele admise de STAS 10009 – 88. Ferma nu va crea disconfort în zon datorit zgomotului produs .


MCO /”14 19

Tabel 1.3 – Informa ii despre poluarea fizic i biologic generat de activitate

Poluare calculat produs de activitate i m suri de eliminare/reducere

Pe zone reziden iale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a polu rii de fond

Tipul polu rii

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maxim permis

(limita maxim admis pentru om

i mediu)

Poluare de fond Pe zona

obiectivului Pe zone de protectie/ restric ie aferente

obiectivului conform legisla iei

m suri de eliminare / reducere a

polu rii

Cu m suri de eliminare/reducere

a polu rii

suri de eliminare / reducere a

polu rii

Zgomot

vent

ilato

are

-mot

oare

ele

ctric

e -m

ijloac

e de

tra

nspo

rt

La nivel de hala - 18 ventilat. In incinta - 4 motoare electrice - 1 mijloc. transp.

65 dB (A) nivel de zgomot admis la limita incintei industriale 50 dB (A) nivel de zgomot admis la limita zonei de locuit cf. STAS 10009-88

Nu este poluare de fond

50 dB(A) SLD (sub limita detectabila)

50 dB (A) Nu sunt necesare nivelul de zgomot

calculat se încadrea în STAS 10.009/88

Planta ii protectoare


MCO /”14 20

Emis

ii ha

le p

rodu

ctie

3 hale

Emisii prag int. Pulb 50mg/Nmc NH3- 30 mg/Nmc, CH4- 50 mg/Nmc cf.OM 462/93

Emisii prog. Int. CH4- 4,4028 mg/Nmc ; NH3 – 8,287 mg/Nmc

Imisii de noxe admise : Amoniac 0,3 mg/mc - med 30 min Pulb.0 ,5 mg/mc- 30 min STAS 12574-87

Imisii de noxe : Amoniac 0,206 mg/mc CH4-0,109 mg/Nmc

Concentra ia emisiile de noxe se încadreaz în OM 462/93 Concentra ia imisiilor de poluan i se încadreaz în STAS 12574-87

Masuri organizatorice si monitorizare

C

entra

la te

rmic

a

1 buc cazan 144 kW/h, pe lemne

Emisii Pulb.100 mg/Nmc CO 250 mg/Nmc NOx 500 mg/Nmc SO2 2000 mg/Nmc cf.OM 462/93

Emisii de la CT Pulb.62,4 mg/Nmc CO 210,8 mg/Nmc NOx 160,9 mg/Nmc SO2 32,2 mg/Nmc

Imisii de noxe admise: Pulb.0,5 mg/Nmc CO 6,0 mg/Nmc NOx 0,30 mg/Nmc SO2 0,75 mg/Nmc - 24h Pulb. 50 µg/m3- CO 10000 µg/m3 NOx 200µg/m3 SO2 125µg/m3 OM 592/2002

Imisii de noxe : Pulb.0,014 mg/Nmc CO 0,049 mg/Nmc NOx 0,037 mg/Nmc SO2 0,007 mg/Nmc

Concentra ia emisiile de noxe se încadreaz în OM 462/93 Concentra ia imisiilor de poluan i se încadreaz în OM 592/2002

Masuri organiza-torice si monitorizare

Aer


MCO /”14 21

Circ

ulat

ia

auto

vehi

cul

elor

ca

re s

e pe

DJ

Autovehiculele Surse mobile, necontrolate

Emisii auto CO 1,19 mg/mc SO2:0,44 mg/mc Nox:1,53mg/mc; COV: 0,7 mg/mc

Ap St

atia

de

epur

are

a m

unic

ipiu

lui

Apa uzata menajera

CBO5-300mg/l; CCOcr-500 mg/l;Suspensii-350 mg/l;Extract-30 mg/l;Bacterii coliforme 10.000/cmc Cf.HG 352/2005

Apele menajere: CBO5-150 mg/l; Suspensii:150 mg/l; Apele de spalare hale:CBO5-600 mg/l;CCO cr-900 mg/l Suspensii:350 mg/l;Extract.-40 mg/l

CBO5-300mg/l; CCOcr-500 mg/l;Suspensii-350 mg/l;Extract-30 mg/l;Bacterii coliforme 10.000/cmc

Apele de spalare hale:CBO5-600 mg/l;CCO cr-900 mg/l Suspensii:350 mg/l;Extract.-40 mg/l

Se consider c aceste ape au înc rc ri diferite nu vor dep i limitele reglementate de HG 352/2005, NTPA 002/2005.

Apele uzate se transporta la statie de epurare


MCO /”14 22

SURSE I PROTEC IA ÎMPOTRIVA RADIA IILOR

Activitatea de cre tere a porcinelor nu va genera surse de radia ii.

ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGIC

Datorita sistemelor de canalizare noi si a bazinelor de stocare etanse a apelor uzate, nu vor fi alterate calitatea solului i a apelor freatice din zona de amplasare a fermei.

Benefiaciarul va respecta codul bunelor practici agricole si va monitoriza calitatea freaticului în incinta fermei de asemenea va efectua monitorizarea incarcarii solului în incinta fermei .

De asemenea benefiaciarul va realiza Planul de Management al Deseurilor organice (cu perioade de interdictie) o data la patru ani cu aprobarea tuturor factorilor abilitati.

Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.

Alternativa final a planului propune urm toarele m suri de reducere i compensare a posibilelor efecte negative:

In vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului impactului activitatilor desfasurate in proiect, se vor respecta

urmatoarele:

in faza de excutie - lucrarile se vor realiza conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o amploare cat mai mica ; - pentru diminuarea impactului generat in timpul constructiei se va urmari:

scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative;

evitarea pierderilor de materiale de constructie din utilajele de transport; folosirea unor utilaje si mijloace de transport silentioase;

in faza de functionare pentru reducerea la minim a posibilit ii de afectare a apelor de suprafa , freatice i

a solului generat de depozitarea temporar / stocarea dejec iilor pe amplasament, s-au propus suri constructive: - realizarea bazinului de colectare a dejec iilor animaliere prev zute cu finisaje

impermeabilizate; - hidroizolarea corespunz toare a bazinelor de colectare ape uzate tehnologice si

menajere si acoperirea acestora; - realizarea de foraj de observatie pentru monitorizarea apelor freatice si a subsolului

in zona bazinului de dejectii.


MCO /”14 23

a) m suri tehnologice: In vederea reducerii emisiilor olfactive dezagreabile i a minimiz rii cantit ii de dejec ii rezultate din activitatea de cre tere intensiv a porcilor se propun urm toarele m suri tehnologice:

- aplicarea masurilor de nutritie la sursa, prin hranirea porcilor cu cantitati mai mici de substante nutritive in vederea reducerii cantitatilor de substante nutritive eliminate prin excretie de animale. Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de substante nutritive digerabile/disponibile, aplicand diete cu aport redus de aminoacizi suplimentari si diete, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati alimentari anorganici care se digera aproape complet. Folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta in hranire, imbunatatind retentia substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor din dejectii. - minimizarea consumului de ap prin calibrarea regulata a instalatiilor de baut apa, pentru a evita risipa;

- curatarea adaposturilor de animale cu ajutorul echipamentelor performante;

b) suri de management al dejec iilor;

împr tierea dejec iilor pe terenuri situate la distan mai mare de 1 km fa de locuin ele cet enilor din comuna Andrid - Piscolt; metoda de aplicare a dejec iilor va fi metoda de fertilizare cu încorporare

direct în sol, care asigur reducerea emisiilor odorizante precum i reducerea emisiilor rezultate din gazele de e apament, deoarece se execut o singur trecere pe sol pentru împr tierea dejec iilor i încorporarea în sol; alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea opera iunilor de transport,

evitându-se temperaturile ridicate, usc ciunea i vânturile puternice; gunoiul se va împr tia prim vara devreme i toamna târziu; cantitatea de dejec ii aplicat precum i terenurile pe care se vor aplica se vor

stabili pe baza studiilor agrochimice i pedologice pentru suprafe ele respective; scoaterea dejec iilor si, transportul i aplicarea acestora pe terenuri agricole nu

se va realiza dup mas sau la sfâr it de s pt mân când popula ia este acas ; -traseele de deplasare a utilajului agricol de transport a dejec iilor se vor alege preponderent pe drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice; -se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, dup cum urmeaz :

o nu se aplic îngr minte organice i minerale cu azot la distan mai mic de 30 m fa de cursurile de ape, la o distan mai mic de 100 m fa de capt rile de ap ;

o se va evita fertilizarea pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic, vânt puternic, pe terenuri cu exces de ap , pe soluri acoperite cu z pad sau înghe ate.


MCO /”14 24

Localizare geografic i administrativ a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul obiectivului:Comuna Andrid, jud. Satu Mare.

Vecin i :

N teren agricol; S teren agricol ; E teren agricol; V drum comunal Piscolt-Andrid;

Zona studiat se încadreaz , din punct de vedere morphologic în Câmpia

Somesului, într- o subunitate a Câmpiei de Vest, care la rândul ei este partea estica a Depresiunii intramontane Panonice, schitata cam în aceelasi timp cu Depresiunea Transilvaniei.Forma dominanta de relief este campia. Comuna Andrid este asezata în partea de nord-vest al României, in partea de nord-vest a judetului Satu Mare.

Relief:campie , pante pana la 5 grade in proportie de 90%. De la 10-20 grade-

5%.peste 20 grade-5%. Suprafata arabila, care ocupa cea mai mare parte din terenurile agricole (48,3%), are o larga extensiune in zonele depresionare cu soluri fertile in perimetrul comunei.Tipurile de sol:podzol 20%, sol brun roscat de padure 50%. Podzolita aluvionar 10%, lacoviste 20%. Roca mama:60% argila, 40% aluviuni. Ape: Obiectivul proiectat se afla amplasat in bazinul hidrografic: Barcau

- Cod bazin hidrografic : III-1.044.33.28.07 .0 - Cursul de apa;V.Zimoias, km 7.4; hm 76/74; mal drept; bh.Barcau

Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.

Suprafata si situatia juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat (definitiv si/sau temporar) de lucrare

Pentru realizarea obiectivului s-au obtinut urmatoarele acte de reglementare: Conform Certificat de Urbanism,eliberat de Primaria Comunei Andrid cu Nr. 01 din 21.02.2014, terenul este situat in intravilanul localitatii Andrid, comuna Andrid, are destinatia de curti-constructii, zona avand functiunea de ferma agro-zootehnica.


BILANT TERITORIAL EXISTENT SI PROPUS

Bilan ul teritorial pentru terenul aflat in studiu este : - suprafa a constructii : S1 = 1,7 ha, - suprafa a drum, platforma betonat : S2 = 0,8 ha - suprafa a spa ii libere si verzi,teren arabil : S3 = 3,37 ha TOTAL S = 5,87 ha


MCO /”14 25

Argumente care stau la baza alegerii amplasamentului prezentei investitii este: distanta mare de peste 4000 m fata de casele de locuit si in zona nu sunt monumente arhitecturale si arii naturale protejate, precum si unitati social culturale. Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Conform STAS 11100/1-77 – Zonarea seismica a României, amplasamentul

studiat face parte din macrozona cu intensitate seismica poten iala VI, dup scara MSK-64 (STAS 3684-71) si dup scara Mercalli.

Conform Normativului P100/1-2004, Anexa A’’Zonarea seismica a teritoriului României din punct de vedere al parametrilor de calcul’’ amplasamentul studiat se caracterizeaz prin urm toarele valori:

Coeficient de seismicitate: Ks=0,20; Perioada de colt: Tc=0,7; ag = 0,20 g Grad seismic: 6.

Infrastructura existent Alimentarea cu apa

Sursa de alimentare cu ap : - surs proprie existenta, foraj de medie adâncime utilizata in scop potabil si tehnologic: H = 120 m, = 300 mm, amplasat în incinta unit ii. - racordarea la re eaua existent pe amplasament, conduct de aduc iune pân la rezervorul existent din eav OL Zn Dn=2” L= 30 m;. - re ele de distribu ie la cele 3 hale: conduct PE 110 x 6.3 mm, L= 320 m;, Canalizare - conducte din PVC cu Ø = 30 cm, amplasate sub rigolele de colectare a dejec iilor; - colector principal, amplasat sub culoarul de circula ie al halei; - conducte de transport pân la bazinul intermediar de stocare (existent) i de la acesta la bazinul suprateran care se va realiza V= 4492 mc Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va face de la reteaua electrica

existenta, de la punctul de transformare existent pe amplasament.

Drum si cale de acces Drumul de acces existent, se realizeaza pe drumul comunal Piscolt - Andrid

partea stanga (Km 10), printr-un drum de acces in lungime de 375 ml, latimea de 4 ml. In interiorul fermei vor fi realizate caile de acces incinta care vor fi betonte.


MCO /”14 26

Riscurile naturale i antropice

Zona nu este expus inunda iilor. Stabilitatea terenului este asigurat , zona nu este expus alunec rilor de teren. Monumente ale naturii i istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric i natural, arii protejate, zone de protec ie sanitar

Monumente ale naturii:

Nu se constat existen a de monumente ale naturii i nici nu sunt declarate strict pe amplasament i nici în zon .

Situri arheologice

Nu sunt declarate in zona si nici pe raza localitatii Andrid. În cazul c pe amplasamentul delimitat de PUZ se constat c apar zone cu poten ial arheologic eviden iat întâmpl tor ca urmare a ac iunilor umane, altele decât cercetarea arheologic (lucr ri de excavare, realizare funda ii, etc.) sau ca urmare a factorilor naturali (seisme, alunec ri de teren, eroziunea solului, etc.) se vor respecta prevederile legisla iei privind protec ia patrimoniului arheologic- O.G. nr. 34/200- republicat privind protec ia patrimoniului arheologic i declararea unor situri arheologice ca zone de interes na ional.

Monumente istorice

Biserica romano-catolica din centrul localitatatii este declarat ca monument istoric.

ca urile de cult i cimitirele din zona protejat vor r mâne intacte i neafectate de activit ile din cadrul proiectului.


MCO /”14 27

Zone de protectie sanitara

Pentru forajul de alimentare cu ap a complexului s-a instituit zona de protec ie sanitar .

Tabel 1.3.

Poluare calculat i produs de activitate i m suri de eliminare / reducere

Pe zone reziden iale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a polu rii de fond Sursa de

poluare Pe zona obiectivului

Pe zone de

protec ie /

restric ie2 m suri de

eliminare/reducere a polu rii

Cu implementarea

surilor de eliminare/reducer

e a polu rii

suri de eliminare / reducere a

polu rii

Aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor devine o sursa majora de emisii

Utilizarea dejec iilor de porci pentru fertilizarea terenurilor agricole

Nu se depoziteaz pe

sol dejec ii. Depozitul este

realizat din cuve betonate,

impermeabilizate

Terenuri agricole

210 kgN/ha Monitorizare, cartare agrochimic i studiul pedologic.

Reducerea acestui risc

prin reducerea si limitarea aplicarii de

azot pe hectarul de teren arabil

2 aferente obiectivului, conform legisla iei în vigoare


MCO /”14 28

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie

Activitatea de reproducere si cresterea tineretului de inlocuire din ferma de suine analizat se va desf ura în mai multe etape, conform urm toarei scheme-flux :

Activitatea de reproducere a suinelor în ferm presupune mai multe faze succesive. Fiecare din faze necesit amenaj ri specifice ale halelor în care sunt ad postite animalele i de aceea, la sfâr itul fiec rei faze de cre tere, animalele sunt mutate în compartimente sau hala corespunz toare urm toarei faze. Purceii dupa prima faza de cerstere, cand ating greutatea de 20-30 kg, sunt mutati in halele de crestere si ingrasare existente in cadrul fermei. Dupa perioada de ingrasare de 110 zile sunt valorificati. Sistemul de cre tere a porcilor în ferma de reproducere:

scroafele în perioada de mont sunt ad postite în boxe individuale, cu acces la vieri, în boxe cu podeaua, par ial plin , par ial perforat (gr tar);

scroafele în perioada de gesta ie sunt ad postite în boxe individuale, cu podeaua, par ial plin , par ial perforat (gr tare);

scroafele în perioada de lacta ie sunt ad postite în boxe care nu le limiteaz mi carea, boxe în care exist separeuri pentru purcei. Pardoseala boxelor este par ial plin , par ial perforat (gr tare);

tineretul în faza I de cre tere (între 35 i 70 zile) este ad postit în sistem de boxe. Pardoseala boxelor este perforat (gr tare);


MCO /”14 29

Perioadele de timp aferente fiec rei faze din procesul de cre tere a porcilor sunt:

gesta ie – 114 zile; lacta ie – 35 zile; cre tere tineret – 35-70 zile;

- Furajarea, se realizeaza pe doua linii tehnologice (pentru fiecare hala) de o

parte si alta a alei de acces. Hr nirea se face prin hranitoare prevazute cu jgheaburi de hranire, amplasate pe mijlocul boxei de cre tere, care sunt alimentate de transportoare cu lant. Furajarea este semi-lichida.

In fata bucatariei de furaj se vor instala 4 silozuri cilindrice pentru furaj uscat din fibra sticla si este montat pe o structura metalica. Alimentarea buncarelor de stocare furaj uscat, de la micro FNC – ul propriu care transporta furajul uscat cu autobena.In bucataria furajera se prepara hrana si se adauga ingredientele si apa necesara pentru omogenizare.


MCO /”14 30

- Alimentarea cu apa se face din putul forat existent, apa din put se pompeaza in

regim automat intr-un bazin de stocare de 2 mc situat in bucataria furajera si prin pompe, se utilizeaza si in sistemul de adapare a porcilor prin suzete.

- Microclimatul in hale se realizeaza printr-un sistem de ventilatie si aerisire complet automatizat, independent de fiecare hala in parte plus umidificator de aer,

prin intermediul unor stropitori montate pe tavan se pulverizeaza apa, ceea ce ajuta la coborarea temperaturii pe timp de vara. Principiul de functionare a ventilatiei este bazat pe eliminarea fortata a aerului viciat cu ajutorul ventilatoarelor si patrunderea aerului proaspat prin ferestrele laterale dotate cu clapete, pe baza diferentei de presiune. Ventilatoarele sunt situate sub acoperis si sunt racordate la cosuri de evacuare care trec prin acoperis . In urma eliminarii aerului viciat, aerul proaspat patrunde prin ferestrele laterale si se distribuie in hale . Cantitatea de aer necesar se masoara de catre un senzor legat de un calculator central , acestea transmitand comenzi catre ventilatoarele cu turatie controlata. Cosurile de evacuare sunt situate peste coama acoperisului pentru a se evita reintoarcerea aerului viciat in hala. Medicamentatia utilizata pe perioada stabulatiei se realizeaza in regim automat prin sistemul de hranire prin dozatorul montat pe instalatia de hranire. -Dejectiile (purinul) rezultate in perioada de crestere sunt stocate in rigole laterale din hale, rigole acoperite cu gratare de beton, dupa care sunt deversate prin conducte postate sub rigole.

Gratarul de beton sau PVC care se aseaza peste rigolele de colectare. Rigolele din hala si bazinele de stocare asigura capacitatea necesara pentru perioada unui ciclu de fermentare (maturare si biosterilizare) pentru a putea fi transportate pe terenuri agricole, pasuni, in vederea fertilitatii acestora.

-Mortalitatile sunt depozitate temporar in lada frigorifica de 670 litri dupa care sunt ridicate periodic, la cerere de catre unitati autorizate cu care societatea are contract . - Purceii dupa prima faza de cerstere, cand ating greutatea de 20-30 kg, sunt mutati in halele de crestere si ingrasare existente in cadrul fermei. Dupa perioada de ingrasare de 110 zile sunt valorificati.


MCO /”14 31

- Pentru asigurarea masurilor de biosecuritate, ferma este complet imprejmuita

cu gard din sarma sudata, accesul in ferma fiind permis numai prin dezinfector rutier si filtrul sanitar, dotat cu vestiare de schimb si dusuri.

Fazele specifice activit ii de cre tere i îngr re a porcinelor i cele ale activit ilor auxiliare sunt urm toarele:

Denumirea activit ii Descrierea proceselor i subproceselor

Popularea halelor

Popularea halelor cu efectiv corespunz tor amenaj rii specifice a halei, prin achizi ie scroafe si vieri, din tara sau import.

Hr nirea Hr nirea porcilor se face prin intermediul liniilor de hr nire aferente boxelor Furajul este preparat in micro FNC-ul propriu si in bucataria furajera din cadrul investitiei. Furajarea se face cu nutre uri combinate i apa. Compozi ia data de 3 re ete, care asigur nivelul proteic necesar in func ie de vârsta si greutatea animalelor. Hr nirea se face prin hranitoare prevazute cu jgheaburi de hranire, amplasate pe mijlocul boxei de cre tere, care sunt alimentate de transportoare cu lant. Sistemul de dozare se face computerizat prin senzorii din jgheab i nu permite risipirea furajului. Furajarea în jgheburi cu sistem automat de control cu senzor.

Ad parea Toate halele din incinta fermei analizate sunt echipate cu sistem de ad pare de tip „suzet ”. Acest sistem const din conducte de ap amplasate în partea laterala a boxelor în care sunt crescute animalele, conducte pe care sunt montate sistemele propriu-zise de ad pare. Ad toarea de tip suzet aprovizioneaz animalul cu ap în momentul în care este supt , pentru aceasta deschizându-se o valv . Accesul animalelor la instala ia de ad pare este liber, ele putând consuma ap în func ie de necesit i. Cantitatea de ap consumat de animale depinde de categoria de animal i de faza de cre tere în care se g se te acesta. La nivel de hal exist prev zut si o surs de ap pentru racordarea pompei de sp lare ad post dup depopulare.

Asigurare microclimat

Sistemul de exhaustare aer viciat din hale: instala ii de ventilare for at cu ventilare în sistem aspirant i evacuare prin tubulatur vertical , la nivelul acoperi ului, la o inaltime de cca. 6,0 m de sol . Sistemul de compensare se compune dintr-un sistem de admisie a aerului proaspat prin ferestre prevazute cu clapete de aerisire care se deschid automat. Ambele sisteme sunt controlate de un computer de clim ,care în func ie de necesarul de aer per cap de animal, de temperatura i umiditate controleaz atât admisia (deschiderea ferestrelor automat) cât i evacuarea în mod automat. Singurul lucru de care este nevoie este programarea calculatorului pentru parametrii tehnologici dori i. Verifica temperatura interior - exterior, nivelul de ventilatie .


MCO /”14 32

Denumirea activit ii Descrierea proceselor i subproceselor

Sistem de incalzire, al ad postului este compus din incalzitoare pardosea electrice si turbosuflante speciale, care func ioneaz cu combustibil lichid- motorina, in functie de necesitati. Sunt folosite pentru înc lzirea ad posturilor pe timp de iarna, pentru purcei, scroafe.

Evacuarea dejec iilor, colectarea i transportul dejec iilor

Dejec iile rezultate in urma procesului tehnologic sunt colectate prin intermediul unor canale din beton (rigole) sub pardosea . Evacuarea dejectiilor se realizeaza prin creare de vacum, de unde apa cu continut de dejectii este colectat in bazin intermediar existent de unde este pompat in bazinul de stocare a dejectiilor, situat la capatul halelor. Bazinele sunt golite periodic pentru transportul dejectiilor pe terenurile agricole din proprietate cu masina de imprastiat din proprietate. In functie de anotimp i activitatea desfasurata in cadrul fermei, dejectiile se transporta dar nu mai pu in de 6 luni la fertilizarea terenurilor agricole. Bazinele de colectare temporara sunt realizate din beton hidroizolat. Este realizat îngropat, cu pere i i radier etan eizat cu strat izolant. Dejec iile pot fi considerate de euri de produc ie pân se stabilizeaz (fermenteaz ), dup care constitue un îngr mînt valoros pentru fertilizarea solului. Dup perioada de biostabilizare sunt utilizate ca fertilizant pe terenurile agricole din zon .

Cur area i preg tirea halelor pentru repopulare

Între dou cicluri halele sunt cur ate, sp late i dezinfectate înainte de repopulare, astfel: - sp larea halelor se face cu jet de ap sub presiune, generate de pompe mobile de mare presiune i debit mic de ap cu presiune ridicat (160÷180bar); se spal pardoseala, pere ii i tavanul halelor, instal iile de hr nire i de ad pare a porcilor - dezinfec ia halelor se face de c tre personalul angajat al fermei, care este autorizat, prin pulverizare sau spumare de solu ii dezinfectante, în concentra ie de 0.5- 1%. - dup dezinfec ie se preleveaz probe din zid ria halelor, iar repopularea se face daca rezultatele analizelor arat c dezinfec ia a fost eficient - vid sanitar, când halele sunt goale.Nr. Zile aferente operatiilor:

Spalare- 3 zile Dezinfectie- 5 zile Vid sanitar- 10 zile


MCO /”14 33

Descrierea proceselor de produc ie ale proiectului propus, în func ie de specificul investi iei, produse i subproduse ob inute, m rimea, capacitatea

Procesele de crestere sunt prezentate in tabelul urmator:

Activitatea deservit Denumirea instala iei

Ad postirea porcilor

3 hale utilizate pentru reproducere, cresa purcei si carantina scrofite, cu structur de rezisten din grinzi de beton armat, închideri latelale din beton armat monolit de 22,5 cm grosime cu iziolatia pe partea exterioara din polistiren, acoperi din placi prefabricate cu izola ie , pardoseal din materiale impermeabile - beton, perforat sau plin , cu canale sub pardoseal pentru colectarea dejec iilor i a apelor de sp lare. Hale compartimentate, cu amenaj ri specifice pentru diferite faze de cre tere.

Hr nirea

4 silozuri, cu capacit i de stocare de 18 mc fiecare, din fibra sticla, montate pe postamente metalice, în exteriorul bucatariei furajere, pozate pe platforme din beton, care comunic si cu calea de acces auto din incint ; fiecare siloz este echipat cu instala ii carcasate de umplere de la FNC i de alimentare a bucatariei furajere; La nivel de hala: - 2 linii automate de hranire ; - instalatie de hranire in sistem volumetric cu 1 siloz (jgheab) de 100 kg/2 boxe; -instala ii mecanice automatizate cu transportor mecanic cu lant pentru hran semilichida ; -instalatie de furajare cu dozare automata; - 2 senzori la nivel de jgheab;

Ad parea - 2 linii de adapare, prevazute cu - instala ii de aspirare tip „suzet ” (2 suzete la fiecare box ), alimentate prin conduct comun de la buc ria furajera, montate în partea frontal a boxelor din halele de cre tere; Fiecare ad tor poate asigura un debit de ap cuprins între 0,008 l/s i 0,025 l/s. 8 animale pe supapa.

Transportul dejec iilor

Pentru transportul apelor uzate si dejectiilor rigole din beton cu canal magistral din PE cu Ø = 315 mm la bazinul de colectare intermediar, de unde cu pompa tocator la bazinul final. - conducte din PVC cu Ø = 30 cm, amplasate sub rigolele de colectare a dejec iilor; - colector principal, amplasat sub culoarul de circula ie al halei; - conducte de transport pân la bazinul intermediar de stocare (existent) i de la acesta la bazinul suprateran care se va realiza V= 4492 mc

Ventilarea - sistem de admisie a aerului în hal : site cu l imea de 40 cm, amplasate pe ambele lungimi ale halelor, în podul halelor, de unde este distribuit uniform printr-un plafon fals, 35% perforat i 65% plin (plac perforat , pe toat suprafa a plafonului), - sistem de evacuare a aerului: fortat, prin 18 co uri de dispersie/hal , cu diametrul de 1m i în l imea de cca. 5,5 m, prev zute cu ventilatoare cu debitul de 18.900 mc/h fiecare;


MCO /”14 34

Activitatea deservit Denumirea instala iei

- echipament pentru control complet automatizat al temperaturii i umidit ii

Iluminarea artificial

- interior : - becuri economice, dispuse pe 2 rânduri, din 4 în 4 m ce asigur 50 lux/mp,, putere 72w/lampa - exterior : 7 buc. lampi / pe 7 stalpi, putere 45 w

Înc lzirea spa iilor i

preparare apei calde

- sistemul de incalzire al adapostului se face cu generatoare de aer cald care functioneaza cu combustibil lichid , si cu cazan pe paie (lemn ) care asigura apa calda pentru suflante de aer cald Generatoarele sunt comandate de computerul de clima , care in fuctie de temperatura dorita in adapost comanda pomirea respectiv oprirea acestora .

Control si automatizari

Echipamente automate pentru controlul: -temperaturii (ce ac ioneaz asupra clapetelor de admisie aer i ventilatoarelor) -umidit ii în halele de crestere - cantitatea de furaj fiind conectate la cantare siloz

Valorile limit atinse prin tehnicile propuse de titular i prin cele mai bune tehnici disponibile

Valorile limit ale parametrilor relevan i (consum de ap i energie, poluan i în aer i ap , generarea de eurilor) atin i prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile sunt prezentate în anex de unde rezult :

Tabel 2.1.

Specifica ie Unitatea de sur

Pentru ferma analizat

Conform BREF

consum de hran kg/cap porc/zi 1,2 5.0 1,2 7,2 consum de ap pentru ad pare l/cap porc/zi 2,2 30 4 40 consum de substan e dezinfectante kg/cap porc/zi 0,000035 nespecificat consum de ap pentru sp larea halelor mc/cap porc/zi 0,005 0,0019 0,005 consum de energie pentru înc lzire kWh/cap porc/zi 0,095 nespecificat consum de energie pentru ventilare kWh/cap porc/zi 0,128 1 85

consum de energie pentru hr nire kWh/cap porc/zi 0,065 3 4,5

consum de energie pentru iluminat kWh/cap porc/zi 0,0625 2 8

consum total de energie kWh/cap porc/zi 0.350 0,378 0,443


MCO /”14 35

A. Cele mai bune tehnici disponibile pentru activitatea de cre tere a porcinelor (BAT)

Compara ie între cele mai bune tehnici disponibile (BAT), documentele de referin (BREF) i activitatea din instala ia analizat

Tehnica de varf (BAT) Mod de conformare

Efecte ale conformarii Justificarea neconformarii

Identificarea i implementarea de programe educa ionale i de instruiri pentru

conducerea fermei

da

Exist preocup ri ale conducerii fermei pentru instruirea proprie i pentru instruirea personalului care deserve te activitatea din ferm . Vor fi delegate, la nivelul operatorilor din ferm , sarcini i r spunderi.

Nu sunt aspecte de neconformare.

Inregistrarea consumului de ap , consumului de energie, cantit ilor de hran utilizate, cantit ilor de de euri rezultate din activitate, cantit ilor de fertilizan i minerali i a cantit ilor de dejec ii împr tiate pe terenuri agricole

da

În cadrul instala iei analizate vor exista înregistr ri referitoare la: -cantitatea de furaje intrat în ferm -cantitatea de energie electric consumat -cantitatea de combustibil consumata -cantitatea de ap consumat -cantitatea de dejec ii eliminat Modul de amplasare a echipamentelor de m sur pentru debitele de ap consumate i la nivel de hal , cantitatea de energie electric consumat permite înregistr ri care se refer la consumul pe tot ansamblul activit ilor din ferm .


Elaborarea procedurilor de urgen pentru cazurile de polu ri accidentale i pentru alte încidente

da

La punerea în func iune a fermei se vor întocmi: Planul de prevenire si combatere a polu rilor accidentale Plan operativ de prevenire i management al situa iilor de urgen Planul de prevenire si stingere a incendiilor - nu va exista sistem propriu de automonitorizare a emisiilor; - pentru factorii de mediu: aer, ap i sol monitorizarea se va realiza prin laborator acreditat.



MCO /”14 36



Implementarea unui plan de între inere i repara ii, pentru a asigura o bun func ionare a tuturor amenaj rilor, echipamentelor, instala iilor

da

Opera iile de între inere i repara ie pentru instala iile din halele de cre tere a porcilor vor fi planificate la termene care sunt conforme cu prescrip iile tehnice ale instala iilor.


Planificarea judicioas a activit ilor din ferm

da

Toate activit ile importante din ferm se desf oar conform unei planific ri, cunoscut de operatorii din ferm .

Aplicarea masurilor de nutritie

da

Calitativ, hrana administrat animalelor din ferma analizat contine nivelul necesar de energie i de amino-acizi. Aminoacizi esen iali (arginina, histidina, leucina, lisina, methionina, treonina, triptofan) sunt prezenti în propor ii diferite in hrana administrata, conform cerintelor din fiecare din fazele de cre tere ale animalelor.

Utilizarea amino acizilor pentru reducerea aportului de azot si fosfor din dejectii.


Emisii atmosferice

Da

Tehnicile pot fie divizate în urm toarele categorii: - tehnici integrate - m surile nutri ionale de reducerea cantit ii i con inutului de N a b legarului - control climatului interior al ad postului - optimizarea solu iei pentru ad postul pentru porci - tehnicile de control al polu rii. Corespunde cu BAT.


Energie

Da

Utilizarea energiei se face eficient, nivele de consum fiind reduse. Au fost întreprinse m suri la proiectare pentru reducerea consumurilor de energie pentru înc lzirea, ventilatia, iluminarea halelor si preparare hranei. Corespunde cu BAT.



MCO /”14 37



Mirosuri

Da

Bazine de stocare dejectii acoperite, determina reducerea considerabila a emisiilor de mirosuri.


Planificarea corect a împr tierii dejec iilor pe terenuri

Da

Calculul în func ie de cantitate de azot rezultate din dejec ii i aportului de azot utilizat pentru fertilizarea terenului pentru un an: 11 kg N/an/cap animal x 7139 capete =78529 kg N/an : 210 kgN/ha = 374 ha/an

Teren detinut in momentul de fata : 631,96 ha


Pentru halele de cre tere a porcilor pentru carne, cele mai bune tehnici -tehnici integrate -m surile nutri ionale de reducerea cantit ii i con inutului de N a

legarului -control climatului interior al ad postului -optimizarea solu iei pentru ad postul pentru porci -tehnicile de control al polu rii.

da

În Ferma de cre tere i îngr are a suinelor Andrid sunt utilizate instala iile necesare pentru ca activitatea propriu-zis de cre tere a porcilor (hr nire, ad pare, ventilare, înc lzire) s se desf oare conform cu prevederile BREF, la nivelul BAT. Activitatea de cre tere a porcilor se desf oar în ad posturi a c ror amenajare corespunde cu recomand rile BAT. Modul de hr nire i ad pare al animalelor corespunde, atât din punct de vedere al instala iilor, cât i din punct de vedere calitativ i cantitativ cu recomand rile BAT.


Cele mai bune tehnici disponibile pentru reducerea consumului de ap sunt: -cur area halelor de cre tere i a echipamentelor cu cur itoare de înalt presiune. Este important de g sit echilibrul între nevoia de a economisi apa i nevoia de a ob ine o bun cur are. -calibrarea periodic a instala iilor de ad pare pentru a înl tura pierderile de ap

da

Consumul de apa pentru ad parea porcilor este conform BAT. Consumul de ap utilizat pentru sp larea halelor este conform BAT.



MCO /”14 38



-înregistrarea consumului de ap -detectarea i eliminarea scurgerilor de ap Cele mai bune tehnici disponibile pentru a reduce consumul de energie sunt: -izolarea cl dirilor în regiunile în care temperatura exterioar poate atinge valori mici -optimizarea sistemului de ventilare, pentru a permite un control eficient al temperaturii din hale i pentru a permite o ventilare minim în perioadele de iarn -înl turarea, prin controale i verific ri periodice, a colmat rilor de pe traseul conductelor de ventilare i a colmat rii ventilatoarelor -iluminat cu consum sc zut de energie

da

Consumul de energie este conform cu BAT.


Cele mai bune tehnici disponibile sunt: -proiectarea depozitelor de dejec ii cu o capacitate suficient de mare pentru a permite depozitarea dejec iilor pân la împr tierea lor pe terenuri agricole sau pân la tratarea lor. Capacitatea depozitului depinde de zona climatic i de perioadele în care este posibil împr tierea dejec iilor pe terenuri agricole. -depozitarea dejec iilor cu umiditate mic în oproane cu pardoseal

impermeabil i cu sistem de ventilare -pentru depozitele temporare de dejec ii constituite pe terenurile pe care dejec iile urmeaz s fie

Da

Dejec iile rezultate din activitatea fermei sunt stocate în incinta fermei in bazine impermeabilizate. Perioada de stocare satisface cerintele de 6 luni T golire = 9 425/4492 = 2 ori pe an = odat la 6 luni



MCO /”14 39



împr tiate-trebuie s existe distan e corespunz toare fa de receptorii sensibili din vecin tate, fa de cursuri de ap (inclusiv fa de sisteme de drenare/irigare a terenului)

2.2. Activitati de dezafectare

Lucrari de dezafectare nu sunt prevazute a se realiza. Terenul este liber iar constructia existenta se va amenaja bucataria furajera.


MCO /”14 40

3. DESEURI

Tabel 3.1 – Managementul de eurilor

Managementul de eurilor - cantitate prevazut a

fi generat – (t/an)

Denumire de eu*

Cantitate prevazut

a fi generat

(t/an)

Starea fizic

Solid – S Lichid – L

Semisolid – SS

Cod de eu*

Cod privind principala proprietate

periculoas **

Cod clasifica

re statistic

*** valorificat eliminat ramas în stoc

Cadavre de porc 1,5 to/an S 02 01 02

Nu au propriet i cuprinse în anexa I E la

OUG 78/2000

1,5 to/an elimin

prin firma autorizata

Dejectii porc 5492 mc/an SS 02 01 06


OUG 78/2000

5492 mc/an valorificare

de euri materiale plastice (din colectare selectiv a de eurilor menajere)

0,5 to/an S 20 01 01


OUG 78/2000

0,5 to/an valorificare

de euri de hârtie i carton(din

colectare selectiv a de eurilor menajere)

1,5 to/an S 20 01 39


OUG 78/2000

1,5 to/an valorificare

de euri menajere 0,72 to/an S 20 03 99


OUG 78/2000

2 to/an elimin la gropa de

gunoi

ambalaje de medicamente 0,020 to/an S 15 01 06


OUG 78/2000

0,020 to/an,elimi

prin firme

autorizate

cenusa 10 to/an S 10 01 17


OUG 78/2000

10 to/an elimin la gropa de

gunoi

ambalaje de la substan e dezinfectante

0,05 to/an S 15 01 10*

ambalaje care con in reziduuri sau sunt

contaminate cu

substan e periculoase

0,05 to/an, elimin prin firme autorizate

de euri metalice 0.5 to/an S 16 01 17


OUG 78/2000

0.5 to/an valorificare

S.C REMAT S.A.


MCO /”14 41

De eurile menajere – se va colecta în pubele PVC de 120 l, pe platform betonat , se v-a elimina de pe amplasament prin firma autorizata, la groapa de de euri menajere. Cadavrele de porci – se vor colecta în recipien i PVC de 120 l,închi i ermetic în depozit frigorific se elimina prin firma autorizata. Dejec ii porci i ape de sp lare – se vor colecta in bazine de stocare pe o perioada de 6 luni (perioada minima de stocare a dejectiilor conform codului de bune practici agricole ), cu V = 4492 mc, hidroizolat. Apele uzate i dejec iile din bazin vor fi transportate cu ma ina de împr tiat dejec ii proprie pe terenurile agricole aflate in proprietate si în arend (640 ha teren agricol). De euri ambalaje cu con inut de substan e periculoase, de euri medicamente i ambalaje medicamente – se vor colecta în magazia de substan e chimice pân la eliminare de firm specializat în neutralizare i care de ine Autoriza ie de mediu. Cenu a: cca. 80 kg/zi, la capacitatea maxim de func ionare, numai iarna. Cenusa rezultat este inerta, neputrescibila si sterila si poate fi depozitata la groapa de gunoi autorizata.

În incinta fermei exist doar puncte de între inere a instala iilor care deservesc nemijlocit activitatea de cre tere a porcinelor. Cantitatea de de euri rezultat din activitatea acestor puncte de între inere este mic , de eurile fiind reprezentate în principal de de euri metalice. Aceste de euri sunt colectate, sunt depozitate temporar în incinta fermei i periodic sunt valorificate prin firma autorizata.


MCO /”14 42

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE ALE ACESTORA

În cadrul procesului de evaluare a efectelor prevederilor proiectului “Complexul de suine-Andrid” ce face obiectul prezentului studiu de impact, analizat asupra factorilor/aspectelor de mediu au fost identificate i evaluate zonele de influen ale activit ilor zootehnice, adic a razelor de r spândire geografic pe care exist posibilitatea unui impact semnificativ. Pe baza evalu rii acestor raze de influen au fost identificate formele i intensit ile efectelor poten iale transfrontier . Formele de impact poten ial transfrontier pentru cele trei etape de via ale proiectului sunt prezentate mai jos. Etapa de construc ie:

risc minim, pentru comunit i, i de v mare a unor participan i la trafic datorit eventualelor accidente de circula ie care ar implica autocamioanele care transporta echipamente din str in tate;

Etapa de operare:

risc minim, privind poluarea cursurilor de ap , a apei subterane i/sau a solului din cauza pierderilor de dejec ii.

risc minim, privind poluarea aerului, cu substan e toxice, ce ar putea crea impact transfrontalier.

Etapa de închidere:

activit ile specifice etapei de închidere nu pot avea efecte transfrontier .

Evaluarea efectelor poten iale ale impactului transfrontier indic faptul c nu va exista impact transfrontier .


MCO /”14 43

4.1. APA Hidrologia

Ape de suprafa

Hidrografia zonei se compune din râuri foarte mici ce vin numai din bordura imediatã a dealurilor (celelalte se dirijeazã cãtre Barcãu) i se duc cãtre Ier ( v. Zimoias, Ierul Rece). Acestea sunt cursuri cu albii puternic meandrate, nestabile i cu sisteme de terase slab dezvoltate. Cod bazin hidrografic : III-1.044.33.28.07 .0

Ape subterane Nivelul pânzei freatice este variabilã în func ie de anotimp i stratifica ia terenului. Astfel în foraje apa apare la 2,0-3,0 m. Apele captive de adâncime se gãsesc cantonate în strate pannoniene i cuaternare . Pannonianul are o grosime cuprinsã între 400-1500 m i are douã etaje acvifere complexe. Mult mai importante sunt apele cantonate în nisipurile i pietri urile cuaternare. Ele formeazã douã complexe acvifere cu o distribu ie neregulatã din cauza lentilelor argilo-marnoase, intercalate în forma iunile permeabile. Apele captive prezintã caracter ascensional. Din punct de vedere chimic, apele din pannonian corespund în general condi iilor de potabilitate. Alimentarea cu apa a obiectivului

A. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU AP POTABILA

Sursa: - foraj existent , H=100 m, Dn = 300 mm (X: 674 454,99 ; Y: 297 968,30)

Instalatii de captare (existent): - electropompa submersibila tip GRUNDFOS, avand caracteristictle: Q=6-8 mc/h, P=7 kW. H=50 mCA. Volume si debite de apa solicitate pentru avizare: - zilnic maxim: 0,21 mc; 0,0024 l/s - anual: 0,077 mii mc - zinic mediu; 0,19 mc; 0,0023 l/s - anual: 0,0694 mii mc - zilnic minim: 0.18 mc; 0,0021 l/s - anual: 0,0657 mii mc Regimul de functionare: - permanent: 365 zile/an, 24 ore//i Instalatii de aductiune - racordarea la re eaua existent pe amplasament, conduct de aduc iune pân la rezervorul existent din eav OL Zn Dn=2” L= 30 m;. Reteaua de distributie a apei: -conduct PE 110 x 6.3 mm, L= 320 m


MCO /”14 44

B. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU AP TEHNOLOGICA Sursa: - foraj existent , H=100 m, Dn = 300 mm (acelasi ca pentru apa potabila) Instalatii de captare: acelasi ca pentru apa potabila Volume si debite de apa solicitate pentru avizare: - zilnic maxim: 57,97 mc; 0,68 l/s - anual: 21,159 mii mc - zinic mediu; 52,70 mc; 0,61 l/s - anual: 19,236 mii mc - zilnic minim: 47,90 mc; 0,55 l/s - anual: 17,484 mii mc Regimul de functionare: - permanent: 365 zile/an, 24 ore//i Instalatii de inmagazinare a apei (existent): - 1 buc. rezervor plastic. V=10 mc (X: 674 515,71 ; Y: 297 819,68) - 2 buc. rezcrvoare metalice. supraterane, V1 =25 mc, V2=25 mc (pt. incendiu] (X: 674 524,68 : Y: 297 828,36) - 2 buc. rezervoare din beton, subterane, V1 =30 mc, V2=30 mc (pt. incendiu) (X: 674 469,40 ; Y: 297 818,10) . Reteaua de distributie a apei: -conduct PE 110 x 6.3 mm, L= 320 m Instala ii de m surare a volumelor de apa captate (existent): - contor de apa, apometru cu D = 100 mm pentru foraj.

Scopul utiliz rii apei va fi:

- pentru ad patul efectivelor - pentru igienizare spatiilor - pentru nevoi igienico-sanitare ale angaja ilor - pentru stingerea incendiilor


MCO /”14

45

Tabel 4.1.1 Bilan ul consumului de ap (m3/zi; m3/an)

APA PRELEVAT DIN SURS Recirculat /reutilizat

CONSUM INDUSTRIAL

Pentru compensarea pierderilor în sisteme cu

circuit închis

Proces tehnologic

Sursa de apa (furnizor)

Consum total de ap

(coloanele 4,10,11)

Total Consum menajer

Ap

SUBTERAN

Ap de suprafa

Ap

subteran Ap de

suprafa

Ap de la

propriul obiectiv

Ap de la alte

obiective

Com

enta

rii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

V zi max = 57.97 mc

V anual = 21.159 mc

Put forat propriu de

medie adancime

V zi max = 57.97 mc V anual =

21.159 mc


21.159 mc

V zi max = 0.21 mc

V anual = 77 mc


21.159 mc

- – – - - .


MCO /”14

46

Managementul apelor uzate

Evacuarea apelor uzate menajere , tehnologice si meteorice, mod de colectare, epurare, evacuare

canalizare tehnologic :

- conducte din PVC cu Ø = 30 cm, amplasate sub rigolele de colectare a dejec iilor; - colector principal, amplasat sub culoarul de circula ie al halei; - conducte de transport pân la bazinul intermediar de stocare (existent V=120 mc) i de la acesta la bazinul suprateran care se va realiza V= 4492 mc. colectare i evacuare ape pluviale:

- sistem perimetral de jgheaburi i rigole, cu evacuare în re eaua hidrografic local ;

Apele uzate, care rezult de la grupurile sanitare din cadrul unit iii, au caracter menajer.

Apele uzate rezultate din procesul de igienizare si dejectiile produse pe eprioada de cre tere sunt colectate in rigolele laterale din hala, de unde sunt evacuate prin conductele magistrale de sub rigole in bazinul de colectare a dejectiilor, de unde sunt transportate impreuna cu acestea dupa fermentare pe terenurile agricole, ca ferilizant. Bazinul de stocare este amplasat în cap tul incintei. Prin aceasta se asigur stocarea dejec iilor lichide pe o perioad de 6 luni, pân când acestea se fermenteaz , înainte de care nu este posibil împr tierea lor pe terenuri agricole.

De la porci rezult dejec ii lichide din sp lare pardoseli i urin , în cantitate aproximativ de 4 l/porc zi, conform experien ei de la alte ferme similare.

Debitul de ape uzate Debit de ape uzate menajere Q uz menajer = 0,8 x 0,18 mc/zi = 0,14 mc/zi = 0,006 mc/h = 0,0017 l/s= = 4,20 mc/lun = 50,4 mc/an Apele uzate menajere sunt evacuate într-un bazin de colectare etan , situat în

spatele filtrului, având un volum de 10 mc. Perioada de vidanjare va rezulta. T vidanjare = Vu /Quz zi med = 10 mc / 0,14 mc/zi = 70 zile, deci bazinul va fi vidanjat

cca. o dat la doua luni, adic max. de 5 – ori pe an.

Q uz zi med = Q uz menajer = 0,15 mc/zi = 4,5 mc/lun = 0,15 x 365 = 54,75 mc/an Debit de ape uzate tehnologice (ape de sp lare, purin, dejec ii) Q uz grajd = 7139 porci/zi x 4 l/zi porc = 28 556 l/zi = = 28,56 mc/zi = 856,8 mc/lun = 9425 mc/an Q uz grajd = 9 425 mc/an Total capacitate de stocare ape uzate tehnologice+purin = 4492 m3 V rigole + bazin = 5492 mc , facand abstractie de rigole: T golire = 9 425/4492 = 2 ori pe an = odat la 6 luni


MCO /”14

47

Având în vedere volumul de dejec ii produs, se poate constata c bazinul are volum suficient pentru stocarea unei cantit i de dejec ii evacuate pe perioada unui an. Deoarece se fac 3 evacu ri de dejec ii pe an, perioada de stocare dejec ii lichide rezult de T stocare = 6 luni, deci va fi o perioad suficient pentru fermentarea gunoiului de grajd i pentru stocarea pe perioade cu precipita ii, când gunoiul de grajd nu poate fi

împr tiat pe terenuri agricole.

CALCULUL DEBITULUI DE APE METEORICE Q pl.max = m x med x S x i unde : m = 0,8 conform STAS 1478/90 pentru t < 40 min. med = 0,65 S = 58 703 mp = 5,87 ha - suprafa a acoperi uri : S1 = 1,7 ha, 1= 0,90 - suprafa a drum, platforma betonat : S2 = 0,5 ha, 2= 0,80 - suprafa a spa ii verzi : S3 = 3,67 ha, 3= 0,30 ---------------------------------------------------------------------------------------------- TOTAL S = 5,87 ha

med= ( S1 1 + S2 2+ S3 3) / S = (1,7x0,9 + 0,5x0,8+3,67x0,3) /5,8703 = = 0,516

med= 0,516 m= 0,8 conform STAS 1478/90 , pentru t < 40 min

t = tcs + l / v ( min) tcs = 15 min , pentru terenuri cu panta 0,002 l = 210 m, lung. de la punctul cel mai departat pân la sec iunea de control v = 1 m/s, viteza medie in canal

t = 15 min + 210 m/ 1 m/s = 15 + 3,5 = 18,5 min Conform STAS 9470/72, zona 15, frecven a normal : 2/1, pentru clasa de importan a obiectivului IV, rezult i = 90 l/s ha. Q pl. max = 0,8 x 5,8703x 0,516 x 90 = 218,10 l/s

Aceste ape vor fi evacuate ca i pân în prezent prin pantele naturale ale terenului existent în canalul de desecare de langa drum, situat în extremitatea estic a incintei.

Volumul anual de precipita ii c zut pe suprafa a studiat se calculeaz considerând un debit specific de 670 mm/an:

V an pluvial = 670 mm/an x 5,8703 ha = 32 631 mc/an Regimul gener rii apelor uzate : Regimul de evacuare a apelor pluviale este neuniform. Apele uzate rezultate de pe platforma fermei depinde de regimul precipita iilor. Apele uzate menajere au regim permanent.


MCO /”14

48

Apele uzate tehnologice au un regim neuniform, la golire (3 hale x 3 goliri/an). Evacuarea apelor pluviale ( Q pl ) Apele pluviale, 218,10 l/s, rezultate de pe amplasament vor fi evacuate prin rigole de ape pluviale in canale de desecare si in final ajung in V.Zimoias, vor respecta limitele impuse, respectiv HG 352/2005, NTPA 001/2005. Instala ii de preepurare i/sau epurare. Instala ii de preepurare i epurare nu sunt prev zute a se realiza. Înc rcarea apelor evacuate :

Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in canalizarea publica a localitatii au transportarea la statia de epurare se vor incadra in prevederile: HG 352/2005, Normativul NTPA 002/2005 si a Contractului incheiat cu administratorul statiei de epurare. - Concentratia ionilor de hidrogen pH unit unit.pH 6,5-8,5 - Materii totale in suspensie mg/dmc 350 - Consumul biochimic de oxigen la 5 zile(CBO5) mg/dmc 300 - Consumul chimic de oxigen la 5 zile (CCOCr) mg/dmc 500 - Amoniu mg/dmc 30 - Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/dmc 1 - Substante extractibile cu solventi organici mg/dmc 30 - Detergenti sintetici biodegradabili mg/dmc 25 - Fosfor total (P) mg/dmc 5 Indicatorii de calitate pentru ape pluviale evacuate, incarcarile cu noxe nu va depasi valorile prescrise prin HG 352/2005, Normativul NTPA 001/2005 si anume:

Materiale in suspensii 60 mg/l; CBO5 25 mg/l; Produse petroliere 5 mg/l;

Prognozarea impactului

Calitatea apei receptorului dup desc rcarea apelor uzate, comparativ cu condi iile prev zute de legisla ia de mediu in vigoare : Dup epurare prin sta ia de epurare a municipiului Carei, la evacuare valorile indicatorilor nu vor dep i limitele admise :

Cmax LMA Impactul produs :

Factorul de mediu ap este afectat în limitele admise deoarece Cmax < LMA.

Impactul produs de prelevarea apei asupra condi iilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului proiectului :

Nu exist impact secundar asupra componentelor mediului cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice i hidrogeologice ale amplasamentului.


MCO /”14

49

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de ap i asupra zonelor de coast

provocat de apele uzate generate i evacuate : Platforma va fi sistematizat pe vertical i orizonatl astfel încât apele pluviale vor fi colectate prin rigole exterioare betonate din jurul ad posturilor i vor fi evacuate in rigolele de ape pluviale existente in zona. Func ionarea obiectivului propus nu va afecta ecosistemele acvatice. Folosinte de ap (zone de recreere, prize de ap , zone protejate, al i utilizatori) în zona

de impact poten ial provocat de evacuarea apelor uzate.

Nu se vor evacua ape uzate neepurate în receptor natural i apa de suprafa a.

Impactul transfrontier :

Având în vedere modul de realizare a obiectivului propus i anvergura activit ii desf urate în cadrul acestuia se consider c nu exist impact poten ial transfrontier .

suri de diminuare a impactului

Obiectivul propus este prev zut cu : - sistem de colectare i evacuare controlat a apelor uzate i pluviale de pe

amplasament ; - amenajarea i între inerea rigolelor de suprafa pentru colectarea apele pluviale; - fertilizarea terenurilor cu dejectii se va face numai in perioadele recomandate si

conform planului de fertilizare, intocmit anual, cu respectarea limitei maxime de incarcare a terenurilor agricole cu azot de 210 kg/ha; „Ca zone vulnerabile la poluarea cu nitra i din spa iul Some - Tisa, din jude ul Satu Mare, localitatea nu a fost declarat ca zon vulnerabil " - conform Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localit ilor pe jude e unde exist surse de nitra i din activit i agricole, nefiind men ionat ca zon vulnerabil la poluarea cu nitra i. Doza specific pentru astfel de terenuri nu trebuie s dep easc 210 kg de azot pe hectar i an.

- Pentru terenurile care se vor fertiliza cu dejectii se va intocmi Studiu OSPA si se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, de benefiaciarii terenurilor agricole.


MCO /”14

50

Tabel 4.1.2 Bilan ul apelor uzate

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare/recirculare menajere industriale pluviale în acest obiectiv tre alte

obiective

Surs ape uzate, Proces

tehnologic m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 - ape uzate menajere - ape uzate tehnologice (sp lare hale+dejectii)

0.14

50.4

0.14

50.4

-

9425

130.8 mc/zi 218 l/s (T = 10 min)

32 631

- - - - -


MCO /”14

51

Zone de protec ie sanitar i perimetre de protec ie hidrologic

Pentru forajul de alimentare cu ap a obiectivului este instituit zona de protec ie sanitar .

suri de prevenire a polu rilor accidentale a apelor.

Obiectivul propus este prev zut cu :

sistem de colectare i evacuare controlat a apelor uzate menajere; bazine impermeabilizate i acoperite pentru colectare ape uzate de

sp lare; fertilizarea terenurilor agricole cu dejec ii prin respectarea celor mai

bune practici agricole;

Din instala ia analizat nu se evacueaz ape uzate sau dejec ii în apa de suprafa a. Din punct de vedere hidrologic cel mai apropiat curs de apa codificat este pr.Zimoias.Distanta aproximativa intre obiectiv si cursul de apa este de 3500 m . Beneficiarul nu de ine terenuri agricole în proprietate sau arend în apropierea cursului de ap de suprafa . În caz de poluare accidental cu dejec ii a apelor pluviale în an uri sau canale de desecare, beneficiarul obiectivului trebuie s de in mijloace proprii de prim interven ie cum sunt: balo i paie, pompe, autovidanj , tractor cu remorc , etc.


MCO /”14

52

4.2. Aerul 4.2.1. Date generale Condi ii de clim i meteorologice pe amplasament/zon .

Tipul general de clim este temperat-continental moderat, de câmpie, cu nuan e panonice, cu influen e vestice i nordice. Verile sunt calde i umede, iar iernile reci, uneori chiar cu viscole. Perioadele de înc lzire iarna sunt mai rare i stratul de z pad este mai stabil i cu grosimi mai mari, în compara ie cu sudul Câmpiei Vestice.

Circula ia general a atmosferei are ca specific advec ii de aer temperat-oceanic din vest i nord-vest mai ales vara, dar i cu unele p trunderi de aer arctic din nord, cu prec dere iarna. De asemenea, au loc i advec ii de aer temperat-continental din nord i est (iarna), ca i invazii de aer mediteranean din sud-vest i sud.

Temperatura aerului:

-media anual : 10 oC; -media lui iulie : 20.1 oC; -media lui ianuarie : -3 oC.

Num rul zilelor cu înghe este în medie de 50-60 pe an. Apar totu i înghe uri,chiar i la sfâr itul lui aprilie-mai, când unele specii de pomi sunt în floare. Pe anotimpuri, se constat c iernile sunt mai reci i mai lungi decât în restul Câmpiei Vestice, prim vara vine brusc, verile sunt variabile, iar toamnele senine i relativ calde.

Precipita iile:

- media anual : 616 mm (cu varia ii între 400-1000 mm), peste 45% din

precipita ii cad prim vara i vara; - lunile cele mai ploioase: iunie (80-84 mm), iulie (55-75 mm); - medii minime lunare: ianuarie (30-40 mm), februarie (27-38 mm); - num rul mediu anual de zile cu precipita ii: 120-130, din care 20 zile cu

ninsoare

Vânturile dominante sunt cele de sud-vest, care deriv de obicei din cele de vest, ab tute de c tre Mun ii Apuseni spre nord-est. Vânturile din vest bat mai ales prim vara i vara, când aduc ploi. i vânturile din nord-vest se resimt o bun parte din an.


MCO /”14

53

Scurt caracterizare a surselor de poluare sta ionare i mobile existente în zon , surse de poluare dirijate si nedirijate.

Sursele de poluare fixe a aerului Sursele de poluare a atmosferei din perimetrul fac parte din categoria surselor tipic comunelor si anume:

- înc lzirea reziden ial proprie si prepararea domestic a hranei - înc lzirea spa iilor institu ionale si comerciale cu mijloace clasice

proprii; - activit i mici industriale; - mici activit i private (repara ii auto si utilajelor agricole, mor rit si

panifica ie) - activit i agricole :

- culturi vegetale ( gr dini , vii , pomi fructiferi ) - cre terea animalelor

- depozitarea de eurilor ;

Sursele de poluare mobile a aerului, este reprezentat de traficul auto din zona.


MCO /”14

54

4.2.2. Surse i poluan i genera i 4.2.2.1. În faza de execu ie a investi iei

Activit i de fundare si realizare construc ii- lucrarile implic producerea de poluan i, respectiv particule (praf).

Manipularea i transportul materialelor Folosirea utilajelor i a mijloacelor de transport pentru manipularea respectiv transportul materialelor conduce la evacuarea în atmosfer a gazelor rezultate din arderea carburan ilor în motoarele cu ardere intern . Ace ti poluan i sunt:

- Monoxid de carbon (CO) ; - Oxizi de azot (NOx) ; - Hidrocarburi nearse ; - Dioxid de sulf ; - Aldehide ;

Deasemenea, deplasarea utilajelor i a mijloacelor de transport conduce la antrenarea particulelor (praf) de pe calea de rulare.

4.2.2.1.1.Instala ii de colectare, re inere i dispersie în atmosfer

Pentru activit ile popuse nu s-au prev zut instala ii de colectare i dispersie a poluan ilor. Poluan ii se produc în aer liber iar sursele de poluare sunt nedirijate i necontrolate. 4.2.2.2.1. Concentra ii i debite masice de poluan i estima i a fi evacua i în mediu fa de normele în vigoare

Activit i de fundare si realizare construc ii Cantitatea de praf ce rezult i concentra ia particulelor în zona sursei este influen at de o serie de factori, ca :

- materialul de construc ie ; - forma i dimensiunile geometrice ; - umiditatea aerului i viteza vântului ; - prezen a în zon a unor construc ii sau alte bariere în calea r spândirii

materialului solid. Emisii de praf sub form de particule în suspensie;

Pentru acest tip particular de surs de emisie, factorii de emisie pot fi calcula i (conform AP 42 cap. 1.3.24.) cu formula:

E = k x 0,0016 x (U /2,2 )1,3 x ( M / 2 )1,4 kg/ t

Unde :

E = factorul de emisie,


MCO /”14

55

k = factorul legat de dimensiunea particulelor de praf,

U = viteza medie a vântului, M = con inutul mediu de umiditate al materialului în %,

Factorul k variaz cu domeniul m rimii aerodinamice a particulelor

de praf dup cum urmeaz :

Valoarea lui k:

<30 m <15 m <10 m <5 m <2,5 m 0,74 0,48 0,35 0,20 0,11

Condi iile de valabilitate ale formulei sunt urm toarele :

Con inut de praf %

Con inut de umezeal %

Viteza vântului m/s

0,44 – 0,19 0,25 – 4,80 0,6 – 6,7

inând cont de cantit ile de materiale manipulate rezult : În cazul obiectivului prezentat, materialul manipulat are un con inut de particule cu diametrul < 30 m i un con inut de umiditate de 4,8%. Aceste valori duc la ob inerea unui factor de emisie pentru particule în suspensie de praf : E = 0,005873 kg/ ton , ce ine cont de activitatea de manipulare a pamantului i materialelor de construc ii . Având în vedere cantit ile de materiale manipulate rezult urm toarele emisii de particule în suspensie în cazul unui nivel maxim de activitate : M t/h = 6 t/h Q part.= 0,035 kg/h = 0,009 g/s reprezentând emisia total de particule pentru sursele prezentate. Sursa este nedirijat i necontrolat , cu impact strict local (maxim 50 m). Se apreciaz c la limita incintei nu vor fi valori ale concentra iei particulelor mai mari decât cele prev zute prin legisla ia în vigoare, nici în condi iile cele mai defavorabile.

Manipularea i transportul materialelor Pentru manipularea i transportul materialelor urmeaz a se utiliza urm toarele utilaje i mijloace de transport:

- înc rc tor frontal - vola - camioane transport

Folosind factorii specifici func ion rii utilajelor prin combinarea metodologiilor AP 42 COPERT i CORINAR,se ob in urm toarele emisii de noxe:


MCO /”14

56

Factori de emisie:

Tip poluant Factor de emisie

particule 1,56 g/kg. S02 3,24 g/kg. NOx 44,4 g/kg. CO 8,4 g/kg.

Hidrocarburi reziduale 4,4 g/kg.

Cantitatea de carburant consumat este :

Cmax. orar= 10 kg/h.

Volumul gazelor de ardere calculat cu ajutorul formulei :

Vg = Mg x Cc/ Dg ( Nmc/h ).

Mg = 16 kg/kg combustibil

Dg = 1.3 Nmc/kg combustibil

Vg = Mg x 10 / Dg (Nmc/h ) . = 123,o7 Nmc/h

Debitele masice ale emisiilor de poluan i precum i concentra iile acestora în gazele de ardere au fost determinate cu formulele de calcul:

QE = Fe x Cmed.orar ;debitul masic al poluantului

Cpoluant = QE / Vg (mg/mc); concentra ia poluantului în gazele de ardere

Qpart. = 0,0156 kg/h ; 0,0043 g/s

Cpart. = 126,7 mg/mc ;

QSO2 = 0,0324 kg/h; 0,009 g/s

QSO2 =263,2 mg/mc ;

QNOx= 0,444 kg/h ; 0,12 g/s ;

CNOx =3609,7 mg/mc ;

QCO = 0,084 kg/h ; 0,023 g/s ;

CCO =682,9 mg/mc ;

Qhidr. = 0,044 kg/h ; 0,012 g/s ;

Chidr. = 357,7 mg/mc ;


MCO /”14

57

Având în vedere posibilitatea ca pe traseul mijloacelor de transport s se depun praf (particule), la circula ia mijloacelor de transport se pot degaja pulberi antrenate de pe calea de rulare. Cantitatea de pulberi antrenat de pe c ile de rulare la trecerea mijloacelor de transport poate fi estimat cu rela ia :

365365

47,248127,1

5,07,0 pwWSsE kg/vehicul × km transportat

în care: - s ponderea frac iilor fine de pe calea de rulare - S viteza medie a autovehiculelor - W greutatea medie a autovehiculelor - w num r mediu de pneuri pentru fiecare autovehicul - p num r mediu de zile/an cu precipita ii mai mari de 0,254 mm

Pentru condi iile concrete ale activit ii, cantitatea de pulberi estimat a fi antrenat de pe calea de rulare la deplasarea mijloacelor de transport este de cca. 2 kg/VKT. Aceast surs are un impact local – maxim 10 m de calea de rulare i este nedirijat i necontrolat . În lipsa aportului de praf pe calea de rulare ori umiditate crescut , cantitatea de particule fine antrenate de pe calea de rulare scade semnificativ.


MCO /”14

58

4.2.2.2. În faza de func ionare a investi iei A. Prevederi ale BREF pentru emisiile în aer Majoritatea emisiilor pot fi asociate cu cantitatea, structura i compozi ia dejec iilor. Din punct de vedere al mediului, dejec iile sunt cel mai important reziduu din activitatea fermelor.

Caracteristicile dejec iilor depind, în primul rând, de calitatea hranei, exprimat în % materii uscate i în concentra ia de nutrien i (N, P, etc.) i de eficien a cu care animalul poate converti hrana în produs (FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentra iile în dejec iile proaspete urmeaz aceea i varia ie ca i a hranei.

surile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea i tratarea dejec iilor afecteaz structura i compozi ia dejec iilor i în final influen eaz emisiile asociate aplic rii dejec iilor pe terenurile agricole. Asociat cu stocarea în hale a dejec iilor se degaj N2O, CH4, VOC i în cantit i mici, H2S. De i CH4, nmVOC i N2O sunt luate în considera ie, pentru NH3 a fost dat mai mult aten ie fiind un poluant de aer cheie dac este emis în cantit i mai ridicate. Aproape toate informa iile despre reduceri de emisii din ad postul de animale pentru porci sunt raportate la reducerea emisiilor de NH3. Este tiut c tehnicile care reduc emisiile de NH3 vor reduce i emisiile de alte substan e gazoase [59, Italia, 1999]. Este important

se realizeze c reducerea de emisii din ad post poate conduce poten ial la o cre tere a emisiilor de NH3 din depozitarea i aplicarea de b legar.

Nivel de emisie conform BREF [kg/cap porc/an]

Specie

NH3 CH4 NOx pulberi vieri, scroafe gestante 0,4÷4 2,21 fd fd scroafe lacta ie 0,8÷9 fd fd fd tineret 0,9÷2,4 4,2÷11,1 0,59÷3,44 fd îngr are 0,9÷2,4 4,2÷11,1 0,59÷3,44 fd

fd – f date


MCO /”14

59

B. Emisii în aer din activitatea instala iei analizate Din activitatea de cre tere a porcinelor din cadrul instala iei analizate, conform proiect pot fi identificate urm toarele surse de poluare a aerului: Surse mobile -mijloacele de transport auto, echipate cu motoare Diesel Caracteristicile surselor:

- surse nedirijate - evacu ri intermitente de gaze carbura ie - surse la nivelul solului

Surse sta ionare- controlate

o turbosuflantele utilizate pentru înc lzirea halelor; o dejec iile de porc din halele de cre tere i dejec iile de porc depozitate

în bazinul colector; o centrala termica utilizata pentru incalzirea spatiilor.

4.2.2.2.1. Instala ii de colectare, re inere i dispersie în atmosfer

Caracteristici Sursa Mod de

evacuare Nr.ventilat. Debit

evacuat (mc/h)

H ev. (m)

Ø (mm)

Viteza m/s

Hala 1 For at 18 18.900 5-6 820 6 Hala 2 For at 18 18.900 5-6 820 6 Hala 3 For at 18 18.900 5-6 820 6 Bazine colectare dejec ii

Natural - - 0- 0,5

- 1

gaze de ardere CT

Tiraj natural 0 184 6 270 2,7

4.2.2.2.2. Concentra ii i debite masice de poluan i estima i a fi evacua i în

mediu fa de normele în vigoare

Surse mobile - Mijloacele de transport Toate mijloacele de transport utilizate sunt echipate cu motoare Diesel. Timpul de func ionare a mijloacelor de transport susmen ionate în incinta complexului de cre tere a porcinelor este mic, de ordinul a maxim o or parcursul unei zile, iar regimul de func ionare a motoarelor este apropiat de regimul de mers în gol.


MCO /”14

60

Având în vedere timpii scur i de func ionare a motoarelor Diesel în incinta analizat , regimul lejer de func ionare a motoarelor, precum i faptul c toate mijloacele de transport utilizate sunt autorizate de Registrul Auto Român pentru circula ia pe drumurile publice (în cadrul testelor de autorizare fiind încluse i m sur tori privitoare la emisiile de noxe în atmosfer prin gazele de e apament), consider m c noxele emise în atmosfer prin gazelle de e apament rezultate din func ionarea motoarelor Diesel nu sunt în m sur s afecteze semnificâtiv calitatea aerului din zon .

A. Halele de porcine Procesele metabolice legate de cre terea animalelor i evacuarea dejec iilor constituie surs de poluan i pentru factorul de mediu aer. Poluan ii rezulta i sunt în principal metan i amoniac. Debitele masice ale poluan ilor s-au calculat cu metodologia CORINAIR, însu it de Comisia Uniunii Europene, utilizat i recomandat în rile europene, inând cont de capacitatea actual , temperatur , modul de evacuare a dejec iilor, etc. Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Poluant Debit masic (ferma) kg/h g/s

Concentra ia mg / Nmc

Limita Ord. 462/93 mg/Nmc

Din adaposturi CH4 6,89 1,91 33,125 - NH3 4,54 1,26 21,82 30

Din fermentatia eneterica a dejectiilor CH4 1,47 0,41 - -

A. Centrala termica

Rela iile utilizate pentru calculul poluan ilor emi i prin combustia deseurilor sunt prezentate mai jos: Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

VK H O

m kgO

i i i

N2

0 31 867100

5 6100

0 7100

, , , [ / ] ,

unde : K C Si ici0 375, [%] ;

Volumul teoretic de aer uscat necesar arderii:

V K H O m kgai i i0 30 0889 0 265 0 0333, , , [ / ] ;

Volumul teoretic de aer umed necesar arderii:

V x V m kga um a N0 0 31 0 00161( , ) [ / ] ,

în care x [g/kg aer uscat], umiditatea aerului;

Volumul real de aer umed necesar arderii: V V m kga um a um N

0 3[ / ] , în care este coeficientul de exces de aer.


MCO /”14

61

Volumul real de gaze de ardere se calculeaz cu rela ia:

V V V V V m kgga RO N H O a um N2 2 2

0 0 9 0 31( ) [ / ]

unde : VRO2

0 este volumul teoretic de gaze triatomice:

VK

m kgRO

i

N2

0 31 867100

, [ / ] ;

VN 2

0 - volumul teoretic de gaze biatomice (azot):

V VN

m kgN a

i

N2

0 0 30 790 8

100,

,[ / ] ;

VH O2

0 - volumul teoretic al vaporilor de ap :

V H W W x V m kgH Oi

ti

f a N2

0 0 30 111 0 01244 1 244 0 00161, , , , [ / ]

în care Wf reprezint cantitatea de umiditate introdus în instala ie pentru nevoi func ionale [kg / kg ].

Compozi ia elementar a combustibilului s-a considerat:

• Carbon 0,2695 • Hidrogen 0,0285 • Sulf 0,0002 • Oxigen 0,1910 • Azot 0,0008 • Umiditate 0,5 • Cenu 0,01

Particularizând rela iile pentru cazul combustibilului considerat, se ob ine:

Volumul teoretic de oxigen necesar arderii: 0

2OV = 0,5292 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic de aer uscat: 0

aV = 2,5200 ]/[ 3 kgmN Volumul teoretic de aer umed:

0umaV 2,5606 ]/[ 3 kgmN

Volumul real de aer umed: umaV 4,3529 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic de gaze triatomice: 0

2ROV 0,5033 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic de gaze biatomice: 0

2NV 1,9914 ]/[ 3 kgmN

Volumul teoretic al vaporilor de ap : 0

2OHV 0,6716 ]/[ 3 kgmN


MCO /”14

62

Volumul real de gaze de ardere:

gaV 6,2134 ]/[ 3 kgmN Debitul gazelor de ardere:

Dga = 186,4 ]/[ 3 orm

Debitele masice orare de poluan i i concentra iile în gazele arse evacuate s-au determinat cu metodologia AP-42, utilizând factorii de emisie specifici combustibilului i caracteristicile instala iilor de ardere. Rezultatele ob inute sunt prezentate sintetic în tabelul urm tor :

Poluantul Debit masic

(g / h) (g / s)

Concentra ie la emisie (mg/Nm3)

C.M.A. Ord. 462/93 (mg/ Nm3)

Particule 11,6 0,003233 62,4 100 SO2 6,0 0,001667 32,2 2000 NOx 30,0 0,008333 160,9 500 CO 39,3 0,010917 210,8 250 COV 12,9 0,003583 69,2 — CH4 19,5 0,005417 104,6 —

Se observ c prevederile Ordinului 462 / 93 al MAPPM sunt respectate în totalitate


MCO /”14

63

Surse sta ionare dirijate

Tabel nr. 4.2.1. CMA

Cf.OM 462/93 (mg/mc)

Sursa Poluantul Debit masic (kg/h)

Concentra ia (mg/mc)

Prag

interv. Prag

alert / Valori BAT

Capacitate maxim NH3 4,54 21,82 30 21

Hale produc ie CH4 6,89 33,125 50 35 Particule 0,001667 62,4 100 70 SO2 0,0006 32,2 2000 1400 NOx 0,030 160,9 500 350 CO 0,0393 210,8 250 175 COVtot 0,0129 69,2 — -

Centrala termic

CH4 0,0195 104,6 —

Surse sta ionare nedirijate

Tabel nr. 4.2.2.

CMA



Concentra ia

(mg/mc) Prag

interv. Prag alert

Din fermentatia eneterica a dejectiilor Bazine colectare dejectii

CH4

1,47

- - -

Vor fi respectate limitele de emisie conform OM 462/93 si cele recomandate de BAT. Proiectul este prevazut cu sisteme de control si reducere a emisiilor prin tratarea dejectiilor si acoperirea bazinelor colectoare.


MCO /”14

64

Surse mobile (mijloace de transport) Conform “Ioan Anghelache – Noi combustibili pentru automobile, Ed. Tehnic , Bucure ti, 1993”, cantit ile de substan e poluante rezultate prin arderea unui kilogram de combustibil în motor (valori medii) sunt :

Tabel nr. 4.2.3.

Cantitate Concentra ie Natura poluantului g/kg motorin mg/mc Monoxid de carbon (CO) 21 1,19 Oxizi de azot (NOx) 27 1,53 Hidrocarburi nearse 13 0,7 Dioxid de sulf 7,8 0,44 Aldehide 0,8 0,045

Cantit ile de poluan i ce vor rezulta din arderea carburan ilor în motoarele cu ardere intern sunt prezentate în tabelul urm tor :

Tabel nr. 4.2.4.

Natura poluantului Cantitate maxim g/zi

Monoxid de carbon (CO) 5.355 Oxizi de azot (NOx) 6.885 Hidrocarburi nearse 3.315 Dioxid de sulf 1.989 Aldehide 204

4.2.3. Prognozarea polu rii aerului Calculul concentra iilor de poluan i la nivelul solului (imisii):

Problema general a polu rii atmosferice este strâns legat de transportul i difuziunea poluan ilor în atmosfera joas . Pentru calculul dispersiei poluan ilor a fost utilizat un model matematic ce reprezint solu ia gaussian a ecua iei difuziei pentru o surs punctiform sau de suprafa . Determinarea concentra iilor poluan ilor în imisie (la nivelul solului) s-a f cut pe baza modelului propus de Bosanquet - Pearson. Acesta este un model pentru estimarea concentra iilor de poluant pe termen scurt de mediere. Ipoteze de lucru:

Nu au loc reac ii chimice între componentele gazoase To i componen ii gazelor au o dispersie raportat la condi iile limit

identice Componentele gazoase se comport ca i gaze perfecte În fiecare punct i în fiecare moment echilibrul termic este atins

instantaneu


MCO /”14

65

Prezentarea modelului: Se consider originea coordonatelor de baz , sursa de poluare, iar direc ia vântului de-a lungul abscisei X. Ordonata Y este perpendicular în plan pe direc ia vântului, iar axa Z - perpendiculara în spa iu pe axa X. Nota ii utilizate:

Nota iile utilizate sunt cuprinse în urm torul tabel:

DENUMIRE U.M. SIMBOL Puterea sursei g/s Q Coeficient de difuziune lateral - p Coeficient de difuziune vertical - q Viteza vântului la în imea sursei m/s v Viteza vântului la în imea de referin m/s v0 Viteza vântului pe direc ia I m/s vi Frecven a vântului pe direc ia I % fi În imea sursei m H

Rela ii de calcul:

• Viteza vântului la în imea sursei:

0 vv • Concentra ia de poluant la nivelul solului:

e )(2

3

z)y,(x, xpH

q2y

2

2

xvqp2Q10Co

• Concentra ia maxim de poluant la nivelul solului:

qHve2Q4000

c 22max

• Distan a corespunz toare concentra iei maxime a poluan ilor:

p2H

xmax

• Valoarea concentra iei medii anuale:

vvcc

a

00med

Date de ie ire: - Valorile concentra iilor pentru viteze ale vântului de 1,2 respectiv 4 m/s i trei valori

ale turbulen ei atmosferice (slab , medie i moderat ) - Valorile concentra iilor maxime ale poluan ilor i distan ele fa de surs la care se

ob in - Reprezentarea grafic a izoconcentra iilor (valori medii anuale) pentru concentra ia

maxim determinat i respectiv 70% i 50% din aceast valoare


MCO /”14

66

Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei s-a f cut în raport cu concentra iile maxime admisibile prev zute în legisla ia în vigoare : • Ordinul ministrului apelor i protec iei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 – prevede urm toarele valori limit :

o pentru dioxid de azot i oxizi de azot : valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane : ..... 200+100 µg / mc NO2 ; valoarea limit anual pentru protec ia s ii umane : ......40+20 µg / mc NO2 ; valoarea limit anual pentru protec ia vegeta iei : ...................... 30 µg / mc NOx ;

o pentru monoxid de carbon :

valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane* : .......... 10+6 mg / mc CO ; * Valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore

• STAS 12574-87 “Aer în zone protejate” Acesta stabile te pentru poluan ii evacua i în atmosfer de sursa luat în studiu urm toarele concentra ii maxime admisibile (CMA):

Concentra ia maxim admisibil , mg/m3

Medie scurt durat Medie de lung durat Substan a poluant

30 min. zilnic anual Dioxid de azot 0,3 0,1 0,04 Dioxid de sulf 0,75 0,25 0,06 Oxid de carbon 6,0 2,0 — Pulberi în suspensie 0,5 0,15 0,075 Amoniac 0,3 0,1 —

Rezultatele model rii sunt cuprinse în tabelele urm toare:

Valorile maxime ale concentra iilor de poluan i la nivelul solului (termen scurt de mediere) sunt prezentate în tabelul urm tor :

Tabel nr. 4.2.6 Compara ie între concentra iile maxime i valorile limit

Valori de referin (mg/mc) Poluant Cmax 30min.

mg/mc Prag alert Prag interven ie

Condi ii atmosferice i distan a fa de surs

xmax - cmax HALE

CH4 0,109 - -

NH3 0,206 0,21 0,3

v = 1 m/s Turbulen medie:180 m Turbulen moderat : 125 m

CENTRALA TERMIC Particule 0,014 0,35 0,50 SO2 0,007 0,52 0,75 NO2 0,037 0,21 0,30 CO 0,049 4,20 6,00 COVNM 0,016 4,20 6,00 (OM 623/73) CH4 0,024 - -

v = 1 m/s Turbulen medie: 55 m Turbulen moderat : 27,5 m

Aceste valori se situeaz în limitele admise prin legisla ia în vigoare.


MCO /”14

67

Pentru reprezentarea valorilor concentra iilor medii de lung durat (anuale) s-a luat în considerare singura surs de poluan i ce nu are caracter intermitent, respectiv Halele de porcine.

Valorile maxime ale concentra iilor medii anuale de poluan i la nivelul solului sunt prezentate în tabelul urm tor (sursa echivalent ):

Concentra ii maxime pe diferite intervale de mediere

Tabel 4.2.5.

Poluant C max an µg/mc CH4 4,28 NH3 8,06

Cantit ile totale de poluan i atmosferici emise pe parcursul unui an din activitatea Fermei sunt:

Poluant Unitate de m sur Cantitate Cantitate O.M. nr.

1144/2002 al MAPM

SOx kg/an 9.0 150.000 CO kg/an 60 500.000 NOX kg/an 255 100.000

Pulberi kg/an 495 50.000 Amoniac kg/an 8190 10.000

Pentru nici unul din poluan ii specifici activit ii analizate nu sunt dep ite valorile de prag specificate în Anexa A1 la Ordinul nr. 1144/2002 al MAPM.


MCO /”14

68

Concluzii: Emisiile maxime de poluan i din activitatea de constructie vor fi temporare, de scurt durat . Distan a maxim de emisie este de 55-180 m de surs , în jurul sursei pe o raz de 4 km nu sunt identificate obiective care necesit protec ie. În Ferma de cre tere porcine vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de normele europene, respectiv: -animalelor li se va aplica un regim de furajare diferen iat, în func ie de categorie i de vârst -pentru alimenta ia animalelor se va utiliza un furaj a c rui re et

respect principiul minimiz rii cantit ii de nutrien i din dejec ii -sistemele de ad postire sunt în concordan cu cele recomandate de BREF. Debitele masice de poluan i atmosferici rezulta i din activitatea studiat au fost calculate cu metodologia CORINAIR elaborat de CITEPA- Paris 1992, însu it de Comisia Uniunii Europene, utilizat i recomandat în rile europene (“CORINAIR Inventory - Default Emission Factors Handbook”). Concenta iile poluan ilor în emisie nu dep esc, concentra iile maxime cf. OM 462/93. Concentra iile poluan ilor în imisie se încadreaz în CMA de OM 592/2002 i STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”. Debitele masice calculate se încadreaz în normele europene. Pentru nici unul din poluan ii atmosferici specifici activit ii de cre tere a porcinelor nu sunt dep ite valorile de prag prev zute de Ordinul 1144/2002 al MAPM. Vizualizarea concentra iilor maxime de poluan i în imisie comparativ cu valorile de referin :

suri de diminuare a impactului Tabel 4.2.7– Instala ii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate),

suri de prevenire a polu rii aerului Denumirea sursei de poluare

Denumirea i tipul instala iei de tratare

Poluan ii retinu i

Eficien a instala iei, în concordan cu

documenta ia tehnic de proiectare

Alte m suri de prevenire a

polu rii

1 2 3 4 5

Nu sunt necesare, conform calculelor concentra iile poluan ilor în emisie i imisie se încadreaz în normele reglementate.

Concentratia Prag a lertaPrag interventie0

100020003000400050006000700080009000

10000

CO

SO2

Particule

NOx

Amoniac

µg / mc


MCO /”14

69

Pentru factorul de mediu aer, surile luate pentru diminuarea impactului asupra mediului vor fi:

Sunt aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF, respectiv:

animalelor li se aplic un regim de furajare diferen iat, în func ie de categorie i de vârst ;

pentru alimenta ia animalelor se utilizeaz un furaj a c rui re et respect principiul minimiz rii cantit ii de nutrien i din dejec ii;

sistemele de ad postire sunt în concordan cu cele recomandate de BREF;

nivelul specific al emisiilor atmosferice se încadreaz în limitele de emisie specificate de BREF;

alimentarea silozurilor se va face mecanic, printr-un tub de racord intre autospeciala transportoare si siloz, astfel incat emisiile de particule in timpul alimentarii cu furaje sa fie minime ;

se evita administrarea pe terenurile agricole a dejectiilor in timpul cand aceste emisii sunt favorizate de factorii climatici : vant, temperatura, umiditate ;

utilajele si instalatiile de transport si administrare in sol a dejectiilor vor fi asigurate din punct de vedere al etanseitatii si fiabilitatii ;

Evaluarea riscului poten ial pentru s tatea popula iei Efectele poluãrii aerului asupra sãnãtã ii popula iei, vegeta iei i construc iilor Efecte asupra sãnãtã ii umane

Monoxidul de carbon (CO) Studiile epidemiologice au pus în eviden ã patru tipuri de efecte asupra sãnãtã ii asociate cu expunerile la monoxid de carbon (în special cele care produc niveluri ale carboxihemoglobinei COHb sub 10%): - efecte cardiovasculare - efecte neurocomportamentale - efecte asupra fibrinolizei - efecte perinatale. Hipoxia cauzatã de CO determinã deficien e în func iile organelor senzoriale i esuturilor. În ceea ce prive te efectele cardiovasculare, i anume, o scãdere a capacitã ii de preluare a oxigenului i scãderea rezultantã a capacitã ii de muncã, acestea s-au pus clar în eviden ã, începând de la o cencentra ie de 5% a COHb. Unele studii raporteazã aceste efecte chiar de la 3,3-4,3% COHb. Efectele cardiovasculare pot avea implica ii asupra sãnãtã ii popula iei largi sub aspectul reducerii poten ialului fizic în timpul activitã ilor profesionale sau recreative.


MCO /”14

70

Un segment important al popula iei asupra cãruia se manifestã efectele cardiovasculare ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de anginã pectoralã. La ace tia, agravarea anginei apare la 2,9-4,5% COHb, iar uneori chiar sub 2% COHb. Niveluri ridicate ale COHb determinã i efecte secundare, ca de exemplu schimbãri în pH-ul sângelui i în fibrinolizã, reducerea greutã ii fãtului la na tere i dezvoltarea postnatala întârziatã.

Alte segmente ale popula iei supuse unui risc crescut sunt: - femeile însãrcinate i copiii mici - vârstnicii - bolnavii de bron itã cronicã i enfizem pulmonar - tinerii cu tulburãri cardiace sau respiratorii grave - persoanele cu tulburãri hematologice - persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu

reducerea capacitã ii de oxigenare - persoanele tratate cu medicamente depresive. Organizatia Mondiala a Sãnãtã ii recomanda un nivel de 2,5-3,o COHb pentru protectia sãnãtã ii popula iei, incluzand i grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentra iile de CO în aer nu trebuie sã depã eascã urmãtoarele valori (recomandate ca valori-ghid pentru protectia sãnãtã ii popula iei): - 60 mg/mc pentru 30 minute - 30 mg/mc pentru 1 orã - 10 mg/mc pentru 8 ore. Standardul românesc (STAS 12574-87) prevede urmãtoarele limite sanitare: - 6 mg/mc pentru 30 minute - 2 mg/mc pentru 24 ore.

• Ordinul ministrului apelor i protec iei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 – prevede urm toarele valori limit :

valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane* : ....................... 10+6 mg/mc CO ; * Valoarea maxim zilnic a mediilor pe 8 ore

Bioxidul de sulf Calea de pãtrundere în organism este tractul respirator. Efectele atât la expunerea pe termen scurt (10-30 minute), cât i la expunerea pe termen mediu (24 ore) i lung (an) sunt legate de alterarea func iei respiratorii. În concentra ii peste 1000 µg/m3 (apar, în general, numai la locul de muncã) timp de 10 minute pot apare efecte severe ca: bronhoconstric ie, bron ite i traheite chimice. La concentra ii de 2600-2700 µg/m3 pe 10 minute cre te riscul apari iei spasmului bron ic la astmatici. De remarcat cã existã o mare variabilitate a sensibilitã ii la SO2 a subiec ilor umani. Expunerea repetatã la concentra ii mari pe termen scurt combinatã cu expunerea pe termen lung la concentra ii mai mici creste riscul apari iei bron itelor cronice, în special la fumãtori.


MCO /”14

71

Expunerea pe termen lung la concentra ii mici conduce la efecte în special asupra subiec ilor sensibili (astmatici, copii, oameni în vârstã). Bioxidul de sulf i particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluan i (prezen i simultan în gazele de ardere de la centrale termice) conduce la cre terea mortalitã ii, morbiditã ii prin afec iuni cardiorespiratorii i a deficien elor func iei pulmonare. La copii care trãiesc în zone industrializate s-a remarcat scãderea capacitã ii vitale. Efectul sinergic apare atât la expunerea pe termen scurt, cât i la cea pe termen lung.

Bioxidul de azot Expuneri pe termen scurt conduc la schimbãri în func ia respiratorie atât la subiec i normali, cât i la cei cu bron itã. În amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca i în prezen a pulberilor în suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plãmânului, splinei, ficatului i sângelui. Efectele asupra plãmânului pot fi reversibile i ireversibile. S-au observat: aparitia enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, cre terea susceptibilitã ii la infec ii bacteriologice ale plãmânului.


MCO /”14

72

• Ordinul ministrului apelor i protec iei mediului Nr. 592 / octombrie 2002 – prevede urm toarele valori limit : pentru dioxid de azot i oxizi de azot : - valoarea limit orar pentru protec ia s ii umane : ........... 200+100 µg / mc NO2 ; - valoarea limit anual pentru protec ia s ii umane : .............40+20 µg / mc NO2 ; - valoarea limit anual pentru protec ia vegeta iei : ............................. 30 µg / mc NOx ;

Particule în suspensie În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametru pânã la 20 µm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice i submicronice pãtrund prin tractul respirator în plãmân, unde se depun. Atunci când cantitatea inhalatã într-un interval de timp depã te cantitatea ce poate fi eliminatã în mod natural, apar disfunc ii ale plãmânului, începând cu diminuarea capacitã ii respiratorii i a suprafe ei de schimb a gazelor din sânge. Aceste fenomene favorizeazã instalarea sau cronicizarea afec iunilor cardiorespiratorii. În cazul în care particulele con in substan e toxice, ca de exemplu metale grele în cazul cenu ii de cãrbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasmã i în sânge a ionilor metalici conducând, în func ie de metal i de dozã, la

tulburãri foarte serioase.

Efecte asupra vegetatiei

Bioxidul de sulf Efectele fitotoxice ale SO2 sunt puternic influen ate de abilitatea esuturilor plantei de a converti SO2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO3

2-) i acidul sulfitic (HSO3

-) sunt principalii compu i formati prin dizolvarea SO2 în solu ii apoase. Efectele fitotoxice sunt mic orate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice i neenzimatice în sulfat, care este mult mai pu in toxic decat sulfitul.

În func ie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusã planta, apar efecte biochimice i fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cre terea ratei respiratorii, schimbãri în metabolismul proteinelor, în bilan ul lipidelor i al apei i în activitatea enzimaticã. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cre terii plantelor, cre terea sensibilitã ii la agen i patogeni i la condi ii climatice excesive. În comunitã ile de plante apar schimbãri ale echilibrului între specii: reducerea varietã ilor sensibile determinã alterarea structurii i func iilor întregii comunitã i. Uniunea Interna ionalã a Organiza iilor pentru Cercetarea Pãdurilor recomandã urmãtoarele concentra ii ca valori-ghid pentru protec ia plantelor: medie anualã

- 50 g/m3 pentru a se men ine întreaga produc ie în cele mai multe locuri - 25 g/m3 pentru a men ine întreaga produc ie i a proteja mediul;

medie pe 30 minute - 150 g/m3 pentru a se men ine întreaga produc ie în cele mai multe

locuri - 75 g/m3 pentru a men ine întreaga produc ie i a proteja mediul se admite depã irea acestor valori cu o frecven ã anualã de max. 2,5%

Organizatia Mondiala a Sãnãtã ii recomandã limita de 30 g/m3 ca medie anualã.


MCO /”14

73

Oxizii de azot Pânã la anumite concentra ii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la cre terea acestora. Totu i s-a constatat cã în aceste cazuri cre te sensibilitatea la atacul insectelor i la condi iile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au ac iune fitotoxicã foarte clarã. Mãrimea daunelor suferite de plante este func ie de concentra ia poluantului, timpul de expunere, vârsta plantei, factorii edafici, lumina i umezeala. Simptomele se clasifica în "vizibile" i "invizibile". Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei i a transpira iei. Cele vizibile apar numai la concentra ii mari i constau în cloroze i necroze. Ca valoare-ghid de protec ie la NO2 se recomandã 95 g/m3 pe interval de 4 ore.

Oxizii de azot în combinatie cu alti poluanti Studiile au pus în eviden ã efectul sinergic al bioxidului de azot i al bioxidului de sulf, precum i al acestor douã gaze cu ozonul. Pe baza acestor studii se recomandã ca valoare-ghid de protec ie anualã pentru NO2 - 30 g/m3, în prezen a unor nivele maxime de 30 g/m3 pentru SO2 i de 60

g/m3 pentru O3. Plângerile popula iei privind disconfortul constituie un indicator cu o anumit valoare practic privind rela ia dintre individ i mediu. Remarc m unele caracteristici ale acestui indicator, care subliniaz îns aspectul s u relativ i validitatea lui mai redus : - are un caracter subiectiv prin faptul c este legat de ceea ce crede popula ia

despre risc i nu de ceea ce tie despre el ; - este legat de percep ia "riscului pentru popula ie" – indicator subiectiv la rândul

lui – care nu se afl într-o rela ie nemijlocit cu riscul "real" estimat de speciali ti ; percep ia se poate situa uneori la mare distan fa de m rimea riscului "real" ;

- ine seama de interesul locuitorilor într-o perspectiv mai larg i nu de riscul real al periclit rii s ii lor ;

- se afl în rela ie cu "pragul de percep ie" individual al riscului (al fiec rei persoane), fiind posibile distorsiuni majore, cu ignorarea sau supraestimarea unor riscuri specifice (faptul alimentând în continuare un dezacord persistent între cet eni, agentul economic, forurile de speciali ti i autorit i).

Având în vedere urm toarele elemente : - distan a semnificativ fa de zona de locuin e – 4 km ; - cantit ile relativ reduse de poluan i rezulta i ; - valorile maxime ale concentra iilor poluan ilor (mult sub valorile maxime

admise) se reg sesc în zona surselor de poluare ; - se consider c riscul poten ial pentru s tatea popula iei este

nesemnificativ.


MCO /”14

74

4.3. Solul 4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante în zon

Tipuri i caracteristici ale solului

A. Soluri dernogleice i derno-amfigleice. În formarea acestor soluri excesul de ap ( freatic ) este factorul esen ial. S-au dezvoltat pe sedimente neconsolidate. Caracterul lor diagnostic principal este prezen a caracterelor gleice (asociate satura iei cu ap permanent sau o

lung perioad anual) în primii 50 cm al solului.

Procesele principale ce au loc în gleisoluri, ca urmare a excesului de ap , care cauzeaz un deficit prelungit de oxigen, sunt:

- dezvoltarea procesului de oxido-reducere, care modific mobilitatea

unor constituen i din sol i redistribuirea acestora, îndeosebi a compu ilor cu fier i mangan;

- dezvoltarea activit ii biologice anaerobe, care conduce la o transformare specific a materiei organice în sol (încetinirea mineraliz rii) cu cre terea con inutului de humus.

Aceste soluri se folosesc îndeosebi ca paji ti sau p duri.

Prin drenarea artificial a teritoriului se îmbun esc condi iile de aerare i mineraliza ie, ca i circuitul biologic.

În acest caz pot fi cultivate; reac ioneaz favorabil la îngr minte cu azot, dar eficien a lor poate fi influen ata negativ prin procese de denitrificare.

B. Soluri cernoziomice levigate freatic-umede.

Sunt soluri cu acumulare apreciabil de humus, formate în condi ii de step i silvostep . Sunt dezvoltate în cea mai mare parte pe loessuri i depozite loessoide, de regul pe suprafe e plane sau slab înclinate de câmpii i coline. Sub vegeta ie ierboas natural , cernoziomurile con in 6-10% humus, al

rui procent scade lent pe profil; în cultur agricol con inutul de humus scade cu câteva procente (3-6). Structura granular stabil asigur o aera ie bun i permeabilitate favorabil .

Au o bun capacitate de a re ine apa i de schimb cationic. Sunt saturate predominant cu Ca i Mg. Ciclul biologic este foarte favorabil. Ca atare au o bun fertilitate i sunt larg cultivate.

În cultur necesit totu i fertilizare cu N.

Pe lâng aceste folosin e, se mai pot identifica unele suprafe e mici (de câteva sute de m2), în cur ile localnicilor, utilizate ca gr dini de legume i zarzavat i uneori cultivate cu porumb sau cartof, pentru uz propriu. De altfel, pomicultura i viticultura este practicat în sistem gospod resc, condi iile climatice, de sol i de teren fiind propice pentru astfel de planta ii.


MCO /”14

75

Conform Studiului Agrochimic zona se încadreaz la clasa argilovisoluri de tip brun cumezobazic i cambisolurilor . Este un sol tipic zonelor de câmpie joas . Con inutul de humus este redus 1,5 – 3,1 % , fosforul i potasiul variaz în func ie de materialul de solidificare , dar sunt mijlociu asigurate. Starea de reac ie a orizontului superior este în general slab acid . Reac ia acestor soluri este slab acid , valoarea medie a pH –ului fiind de 6 . Con inutul de fosfor are o valoare medie de 20 ppm , deci este mijlocie , cl de potasiu de 120 ppm , deci este mijlociu bun . Con inutul în humus indic o aprovizionare mijlocie spre slab , valoarea medie fiind de 2,3 % ( mijlociu ) . Asigurarea cu azot calculat dup con inutul în humus i satura ia în baze este mijlocie , motiv pentru care plantele reac ioneaz bine la fertilizare cu azot pe fondul unei asigur ri optime cu fosfor i potasiu.

4.3.2. Modul de folosire a terenurilor

Terenul si construc iile proiectate vor ocupa 5,87 ha si se afla in proprietatea S.C. VERES AGRO PROD COM S.R.L, conform Extrasului CF anexat.

Bilan ul teritorial pentru terenul aflat in studiu este : - suprafa a constructii : S1 = 1,7 ha, - suprafa a drum, platforma betonat : S2 = 0,8 ha - suprafa a spa ii libere si verzi,teren arabil : S3 = 3,37 ha TOTAL S = 5,87 ha

Perimetrul vizat are stabilitatea general asigurat . Nu s-au semnalat fenomene geologice active sau fosile. Terenul satisface cerin ele de sol mai pu in sensibil pentru activit i zootehnice.

4.3.3. Surse de poluare a solurilor

- Dejectiile depozitate necorespunzator - Deseuri depozitate necorespunzator - Pierderi accidentale de ulei de la autovehicule si utilaje

Emisii in sol , subsol si apa subterana in cadrul instalatiei analizate: - Se va apliaca tehnici nutritionale care sa reduca cantitatea de azot si fosfor in dejectii - Pardoselile din hale vor fi impermeabile - Dejec iile vor fi depozitate in bazine impermeabilizate, dupa perioada de biosterilizare

vor fi transportate pentru fertilizarea solului. Pentru solurile care se fertilizeaza se va face studiul pedologic si agrochimic

- Cadavrele de porcine vor fi colectate in containere inchise ermetic si vor fi eliminate pe amplasament.

- Deseurile reciclabile colectate selectiv si depuse pe locurile special amenajate – Apele uzate colectate in bazine vidanjabile inchise si transportate la statia de epurare a municipiului Carei;

- Apele pluviale vor fi colectate prin santuri si evacuate in canalizarea din zona fara continut de uleiuri sau alte produse toxice sau periculoase

- Operatiile de intretinere si reparatiile se fac la depopularea halelor si in caz de defectiuni ale instalatiei;


MCO /”14

76

- Cantitatea de azot si fosfor continuta in dejectii va fi estimate in functie de cele

specificate in literature de specialitate si in functie de aceasta se face fertilizarea terenurilor.

In problema stocarii dejectiilor va trebui respectate prevederile: ’’Cele mai bune tehnici disponibile care in principal se refera la’’: Proiectarea depozitelor deseurilor de dejectii cu o capacitate suficient de mare pentru a permite depozitarea dejectiilor pana la imprastierea lor pe terenuri agricole sau pana la tratarea lor. Capacitatea depozitului depinde de zona climatica si perioada in care este posibila imprastierea dejectiilor pe terenuri agricole. Pentru depozitele temporare de dejectii constituite pe terenurile pe care dejectiile urmeaza a fi imprastiate trebuie sa existe distante corespunzatoare fata de receptorii sensibili din vecinatate, fata de cursul de apa inclusiv fata de sisteme de drenare – irigare a terenului. Controlul emisiilor pe sol - Incarcarile si descarcarile de material trebuie sa aiba loc in zone desemnate, protejate

impotriva pierderilor prin scurgeri - Toate autovehiculele trebuie etansate corespunzator, pentru a preveni contaminarea

solului prin scurgeri - Titularul de activitate trebuie sa aiba in dotare o cantitate corespunzatoare de

substante de absorbtie adecvate pentru tinerea sub control si absorbtia oricarei pierderi prin scurgere

- Pentru a reduce riscul poluarii solului si a preveni raspandrea bolilor animaliere in timpul transportului dejectiilor sunt necesare actiuni de asigurarea unor containere închise impotriva pierderilor de continut, curatarea exteriorului, utilizat pentru transport, inainte de parasirea locului de provenienta a dejectiilor

Prognozarea impactului Lucr rile de amenajare a obiectivului propus nu aduc modific ri semnificative din punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului fa de situa ia existent .

inând cont de utilizarea trecut precum i de modul de amenajare a terenului în zona de amplasare a obiectivului propus, se consider c realizarea obiectivului propus nu aduce modific ri în activitatea biologic a solurilor, a calit ii, vulnerabilit ii i rezisten ei acestora. Obiectivul propus este prev zut prin proiect cu mijloace corespunz toare de protec ie a factorului de mediu sol. Se considera ca in incinta fermei nu vor fi emisii semnificative pe sol. Pentru controlul poluantilor in subsol si apa subterana se prevede monitorizarea permanenta a emisiilor in sol si subsol prin foraje de observatie. Planificarea si efectuarea lucrarilor de verificare-intretinere-reparare a tuturor instalatiilor si echipamentelor din ferma precum si planificarea riguroasa a tuturor operatiilor care se desfasoara in ferma vor preveni aparitia unor emisii pe sol, in subsol si in apa subterana.


MCO /”14

77

Reducerea cantitatilor de nutrienti din dejectiile de porcine va reduce si potentialul poluant a apelor uzate. Emisii in apa de suprafata: nu vor fi emisii de apa uzata in apa de suprafata. Prin realizarea lucrarilor propuse in proiect, platforme betonate, instalatii de alimentare cu apa si canalizare bine izolate, depozite de dejectii conform normelor, poluarea solului va fi evitata. Colectarea si valorificarea deseurilor in mod ritmic, va asigura evitarea raspandirii acestora si poluarea solului.

suri de diminuare a impactului

Amenaj rile din cadrul fermei analizate, au rolul de a diminua emisiile pe sol, în subsol i în apa subteran i sunt urm toarele:

- c i de acces, platforme de sta ionare, depozitare furaj i dejec ii, realizate din beton;

- silozuri închise în care sunt depozitate furajele; - tubulaturi pentru transportul furajelor; - rigole de colectare dejec ii sub pardosea din beton impermeabilizate; - re ele de canalizare noi realizate; - bazinul de colectare dejec ii este realizat supratern, cu pere i i radier

de beton hidrotehnic, etan eizat suplimentar. - Evacuarea dejectiilor din bazin prin tubulatur etan cu racorduri de

închidere- deschidere; Pentru controlul poluan ilor în apa freatic i subsol în cadrul fermei vor fi realizate dou foraje, inclusive cel utilizat pentru alimentarea cu ap a fermei.

4.4. Geologia subsolului A. Fundamentul este cristalino-mezozoic i apare fragmentat (cristalinul) pe falii de tip panonic (paralele Carpa ilor) i altele perpendiculare pe primele (de tip carpatic). Se realizeaz astfel o serie de horsturi i grabene situate la adâncimi de 1500-3000 m. B. Sedimentele mezozoice (cretacicul) sunt reprezentate prin argile compacte cu intercala ii de gresii fine. C. Paleogenul este reprezentat de petice de eocen i strate groase de oligocen (cca. 500 m) de gresii cenu ii i marne calcaroase. D. Dupa o lacun , urmeaz principalele forma iuni de umplutur a depresiunii, compuse din mio-pliocen, groase de peste 1000 m i cu faciesuri diverse (marin , salmastru, lacustru, continental, plus tufuri vulcanice începând din badenian).

- Badenianul (cu care debuteaz miocenul) se întâlne te la adâncimile 1652-2096 m, iar sarma ianul între 964-1090 m, indicând faptul c a fost mult erodat.

- Pannonianul apare la zi în latura de SE a Câmpiei Some ului, stând direct pe cristalin, iar apoi coboar sub cuaternar. Se compune din marne nisipoase, cu intercala ii de nisip i de tufuri vulcanice. Grosimea sa este mic acolo unde vine în contact cu cristalinul (în est) i atinge cca. 1500 m la N de Satu Mare i peste 1000 m la N de Carei.


MCO /”14

78

- Cuaternarul se extinde pe toat Câmpia Some an , atât la zi, cât i în

subsolul imediat. Ea este alc tuit din argil ro ie cu intercala ii de loess-uri, are uneori pietri uri m runte, dar mai ales concre iuni feromanganoase.

Pietri urile sunt adesea cristaline, venite din Culmea Codrului. Ultimele depuneri sunt holocene, de lunc i de lunc împotmolit i sunt formate din mâluri, mâluri nisipoase, argile remaniate, l covi ti i nisipuri mi toare. Sub aceste forma iuni se g sesc argile, care uneori fosilizeaz chiar dune în zonele Moftin i Ghenci. Apa freatic este cantonat în stratul de pietri . Nivelul ei oscileaz în func ie de nivelul apelor râului Ier i de cantitatea precipita iilor, nivelul oscilând între 6 i 10 m fa de nivelul actual al terenului.

Poten ialul seismic al zonei

În conformitate cu normativul P-100-92. localitatea se afl în zona seismic C, pentru care corespund urm toarele valori :

-coeficient de seismicitate : Ks=0.2 -perioad de col : Tc=0.7

Poluarea existent Conform monitorizarii apelor subterane din cadrul fermei, nu se inregistreaza poluarea subsolului.

Surse de poluare a subsolului Având în vedere m surile prev zute pentru prevenirea polu rii solului, subsolul nu va fi afectat de poluare. Impactul prognozat Lucr rile de amenajare a fermei nu conduc la impact direct asupra componentelor subterane – geologice. Nu se produc schimb ri în mediul geologic care pot induce efecte asupra condi iilor hidrogeologice, re elei hidrologice, zonelor umede, biotopurilor etc.

suri de diminuare a impactului:

Sunt cele prezentate la Cap.4.3.3.


MCO /”14

79

4.5. Biodiversitatea

Informa ii privind vegeta ia i fauna zonal

În imediata apropiere a zonelor locuite se aflã terenuri arabile i paji ti secundare. Pe terenurile neproductive se gãse te o vegeta iei azonalã cu predominan a unor specii arbustive, ca: Vaccinium myrtillus L. (afinul), Rubus idaeus L., (murul), Fragaria vesca,(fr gu ele), Rubus idaeus L., (zmeurul), Rosa canina L., (m cie ul), Cornus mas(coarne), Hippophaë rhamnoides (c tin ), Corylus avellana (alunul) Sambucus nigra (soc negru). De-a lungul vãiilor se poate observa o vegeta ie azonalã tipicã de luncã cu ierburi înalte higrofile i alte specii, ca:

- rãchita (Salix fragilis); - salcia (Salix alba); - socul negru (Sambucus nigra);

Fauna este diferen iatã în func ie de vegeta ie, astfel : Terenurilor arabile i pã unilor sunt caracteristice o serie de rozãtoare ca:

popândãul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), oarecele de câmp (Microtus arvalis).

Avifauna este reprezentatã de o serie de pãsãri rãpitoare, mai ales care se hrãnesc cu rozãtoare: orecarul comun (Buteo buteo) schimbat iarna de orecarul încãl at (Buteo lagopus), vânturelul ro u (Falco tinnunculus), oimul

rândunelelor (Falco subbuteo), uliul porumbar i uliul pãsãrar. Dintre rãpitoare de noapte: cucuveaua (Athene noctua), ciuful de pãdure (Asio otus) etc. Galinaceele sunt reprezentate de fazan (Phasianus colchicus), prepeli a (Coturnix coturnix) i potârnichea (Perdix perdix). Pãdurilor de foioase sunt caracteristice :

mamifere ca: veveri a ( Sciurus vulgaris ), vulpea (Canis vulpes), dihorul (Mustela putorius ), cãprioara (Capreolus capreolus ), mistre ul ( Sus scrofa ), pisica sãlbaticã (Felis silvestris ), oarecele de pãdure (Apodemus silvaticus );

pãsãri, ca: gai a (Garrulus glandarius), co ofana (Pica pica), mierla (Turdus filomelos), cucul (Cuculus canorus), specii de pi igoi (Parus sp.), au elul (Regulus regulus), ciocãnitori (Dendrocopus sp., Picus sp., Dryocopus sp.). Pãsãri rãpitoare: uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul pãsãrar (Accipiter nisus), ciuful de pãdure (Asio otus), huhurezul mic (Strix aluco).

amfibieni, ca: salamandra (Salamandra salamandra ), broasca râioasã brunã ( Bufo bufo ), broasca râioasã verde (Bufo viridis), etc.


MCO /”14

80

Impactul prognozat La alegerea amplasamentului s-a inut cont de condi iile de mediu – clim , relief, re ea hidrografic , caracteristicile solului. Ad posturile i bazinele de colectare ape uzate ca surse de poluare a atmosferei vor fi amplasate cu ventila ie artificial i ventila ie natural , ce asigur dispersia i dilu ia poluan ilor, nu peste zone locuite. S-au evitat depresiuni, v i închise i zone cu frecvente inversiuni termice, precum i terenuri expuse vânturilor dominante pe direc ia teritoriilor locuite. Sunt evitate grup ri de obiective, care elimin în atmosfer poluan ii ce- i poten eaz prin combinare sau amestec, ac iune succesiv , efectul nociv asupra organismului uman, plante, animale. Pentru evitarea propag rii epizo iilor, pe drumul de acces în complexul zootehnic între diverse sectoare, precum i la intrarea în complex se prev d pre uri de dezinfectare. Nu se produc modific ri de suprafe e acoperite de p duri, mla tini, corpuri de ap , nu se altereaz habitate, nu se produc influen e asupra speciilor de plante sau animale incluse în Cartea Ro ie sau cu importan economic .

4.6. Peisajul

Principalele zone func ionale ale planului general sunt: - zona de produc ie ( cele 3 hale de cre tere) - zona de preparare furaje - zona energetic (racord la re eaua electrica, post trafo existent, construc ii

pentru alimentare cu ap , canalizare, colectare ape uzate menajere) La toate aceste zone se adaug : drumuri, împrejmuiri . Construc iile sunt sistematizate în planul general astfel încât s asigure: izolarea în spa iu, un flux tehnologic optim, specific activitati, respectarea distan elor dintre construc ii pentru realizarea cerin elor igienice i paza contra incendiilor, orientarea corect i adaptarea în teren, eficien tehnico-economic . Distan ele minime respectate dintre complexul de porci i drumuri sunt:

- 20 m fa de drum jude ean – se respect ; - 800 m fa de casele de locuit- se respecta

Realizarea fluxului tehnologic optim s-a ob inut prin gruparea construc iilor în sectoare func ionale cf. planului de situa ie anexat. S-au respectat indicii privind gradul de ocupare a terenului în complexul zootehnic, dup cum urmeaz :

- spa ii construite < 90% - spa ii de protec ie cultivate > 5% - gradul de ocupare a terenului < 95%


MCO /”14

81

Impactul prognozat

Bilantul teritorial se prezinta astfel: - suprafa a constructii : S1 = 1,7 ha, - suprafa a drum, platforma betonat : S2 = 0,8 ha - suprafa a spa ii libere si verzi,teren arabil : S3 = 3,37 ha TOTAL S = 5,87 ha


Tabel 4.6.1

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Suprafa a (mp) Utilizarea

terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

Dup punerea în aplicare a proiectului

Recultivat

În agricultur : -teren arabil -gr dini -p uni

0

0

0

Paduri 0 0 0 Drumuri – parc ri

0 8.000

Zone construite (cur i, suprafa a construit )

58.700 17.000 0

Ape 0 0 0 Alte terenuri din care: -vegetatie plantata -zone umede -teren deteriorat -teren nefolosit

0

33.700

0

Total 58.700 58.700 0

4.7. Mediul social economic, conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Obiectivul propus determin un impact poten ial pozitiv din punct de vedere al :

- pie ii de munc ; - dinamicii omerilor; - investi iilor locale si dinamicii acestora; - activit ilor agro-zootehnice.

Obiectivul propus nu produce impact poten ial asupra condi iilor etnice i culturale sau asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic i monumentelor istorice.


MCO /”14

82

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativa “ZERO”

Alternativa „zero” a fost luat în considerare ca element de referin fa de care se compar celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului “Complexul de porci-Andrid” ce face obiectul planului urbanistic zonal analizat. Principalele forme de impact asociate adopt rii alternativei „zero” sunt:

pierderea unor oportunit i de locuri de munc , (angaj ri directe în etapa de construc ie i în etapa de operare, la care se adaug angaj ri suplimentare indirecte);

pierderea interesului investitorilor priva i, b ncilor comerciale i al institu iilor interna ionale de finan are cu privire la proiectele zootehnice viitoare în regiune i în România;

Alternative privind dezvoltarea proiectului În vederea select rii celei mai bune alternative de dezvoltare a activit ii proiectului din punct de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru planul analizat au fost evaluate alternativele referitoare la: o pentru managementul de eurilor: o Bazinul dejectiilor animaliere va avea baza si peretii impermeabili si protejati

impotriva influentelor mecanice, termice si chimice ; o Se va lua in considerare caracteristicile solului atunci cand se aplica dejectiile, in

special conditiile de sol, tipul de sol si diferentele de nivel, conditiile climatice, precipitatiile si irigatiile, folosirea terenului si practicile agricole, inclusiv sistemele de rotatie a culturilor.

o Reducerea poluarii apei (conform Ord. MMGA nr. 242/2005 ) prin: - interzicerea aplicarii dejectiilor pe pamant cand terenul este saturat de apa, inundat, inghetat sau acoperit de zapada; - interzicerea aplicarii ingrasamantului pe terenuri in pante abrupte; - interzicerea aplicarii ingrasamantului in vecinatatea oricarui curs de apa ( lasand o fasie de teren netratata ); - imprastierea dejectiilor pe sol cat mai aproape posibil inainte de perioada de maxima crestere a recoltei si de absorbtie de substante nutritive.

o Gestionarea imprastierii dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de miros acolo unde vecinatatea ar putea fi afectata, prin: - imprastiere in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice; - observarea directiei vantului in raport cu vecinatatile.

o Imprastierea pe sol si incorporarea cat mai repede posibil. o Utilizarea mijloacelor de transport a dejectiilor etanse fara a permite pierderi. o Substantele toxice utilizate pentru curatire sau dezinfectie vor fi depozitate si

manipulate in conditii specifice prevazute de legislatia in vigoare ;


MCO /”14

83

o Deseurile menajere vor fi gestionate conform strategiei de gestionare a

deseurilor la nivelul judetului Satu Mare, fiind preluate de operatorul autorizat ; o Mortalitatile vor fi depozitate in sala de frig, de unde se vor elimina de pe

amplasament ; o Realizarea managementului de eurilor menajere i a celor rezultate din

activitatea de cre tere a porcilor, în conformitate cu prevederile legisla iei în vigoare: colectare selectiv , transportarea pentru valorificare/eliminare prin firme de specialitate pe baz de contracte pentru prest ri servicii.

o pentru protec ia apei: - colectarea apelor uzate menajere din cl dire anex , dotat cu filtru sanitar i cl dire

sediu, în bazin vidanjabil impermeabilizat, cu volum de 10 mc; - amenajarea i între inerea rigolelor de suprafa pentru colectarea apele pluviale; - fertilizarea terenurilor cu dejectii se va face numai in perioadele recomandate si

conform planului de fertilizare, intocmit anual, cu respectarea limitei maxime de incarcare a terenurilor agricole cu azot de 210 kg/ha; „Ca zone vulnerabile la poluarea cu nitra i din spa iul Some - Tisa, din jude ul Satu Mare, localitatea nu a fost declarat ca zon vulnerabil " - conform Ordinului 1552/2008 pentru aprobarea listei localit ilor pe jude e unde exist surse de nitra i din activit i agricole, nefiind men ionat ca zon vulnerabil la poluarea cu nitra i. Doza specific pentru astfel de terenuri nu trebuie s dep easc 210 kg de azot pe hectar i an.

- Pentru terenurile care se vor fertiliza cu dejectii se va intocmi Studiu OSPA si se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, de benefiaciarii terenurilor agricole.

o pentru protec ia solului i a apei subterane: - depozitarea temporar controlat exclusiv pe amplasamentul fermei a de eurilor,

pân la valorificarea / eliminarea acestora conform legii; - valorificarea dejec iilor maturate ca îngr mînt prin injectare pe terenurile agricole,

conform Codului bunelor practici agricole, în baza avizelor OSPA; - verificarea permanent a st rii de func ionare a tuturor componentelor fermei:

- starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; - starea impermeabilizarii canalelor colectoare si a platformei de dejectii; - functionarea canalizarii ; - starea bazinului etans vidanjabil.

- Urm rirea starii terenurilor pe care se executa fertilizarea si a calitatii apei subterane.

ALTERNATIVA FINALA A PLANULUI Alternativa final a planului propune urm toarele m suri de reducere i compensare a posibilelor efecte negative:

In vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului impactului activitatilor desfasurate in proiect, se vor respecta

urmatoarele:


MCO /”14

84

in faza de excutie - lucrarile se vor realiza conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o amploare cat mai mica ; - pentru diminuarea impactului generat in timpul constructiei se va urmari:










- curatarea adaposturilor de animale cu ajutorul echipamentelor performante; b) suri de management al dejec iilor;


direct în sol, care asigur reducerea emisiilor odorizante precum i reducerea emisiilor rezultate din gazele de e apament, deoarece se execut o singur trecere pe sol pentru împr tierea dejec iilor i încorporarea în sol;


MCO /”14

85

alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea opera iunilor de transport,



se va realiza dup mas sau la sfâr it de s pt mân când popula ia este acas ; -traseele de deplasare a utilajului agricol de transport a dejec iilor se vor alege preponderent pe drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice; -se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, dup cum urmeaz :




MCO /”14

86

5.1. ANALIZA M RIMII IMPACTULUI Modul de integrare în mediul înconjur tor a activit ii fermei zootehnice, se evalueaz prin aprecieri sintetice , bazate pe indicatori de calitate posibili s reflecte starea de “s tate” a factorilor de mediu analiza i. Calitatea factorilor de mediu caracteriza i prin indicatori fizico-chimici, determina i prin calcule, se încadreaz în raport cu limitele admise (STAS sau Normative de reglementare) ob inând indici de poluare exprimate în procente.

Ccalculat Ip = ————— x 100 [ % ] Cadmis

Indicile ob inute reprezint gradul de conformare a calit ii factorilor de mediu în limitele reglementate, conform O.M. 756 : “Reglement rile privind evaluarea polu rii mediului”. Astfel, se define te :

- prag de alert 70 % din CMA - prag de interven ie 100 % din CMA

Pentru evaluarea cantitativ a impactului creat de activitatea unit ii asupra mediului înconjur tor s-a folosit metoda Rojanschi publicat în Revista Mediului Înconjur tor, se încadreaz indicile de poluare maxime (Ipmax ) într-o scar de bonitate cu acordarea unor note care s exprime apropierea,respectiv dep rtarea de starea ideal . Scara de bonitate este exprimat prin note de la 1 la 10.Nota 10 reprezint starea natural neafectat de activitate uman , iar nota 1, reprezint o situatie ireversibil si deosebit de grav deteriorare a factorului de mediu analizat.

Nota de bonitate

Valoarea Ip /100

Efectele asupra omului i mediului înconjur tor

10 0 Mediul neafectat de activitatea uman Starea mediului : natural

9 (0,0 - 0,2 ] Mediul afectat de activitatea uman efecte cuantificabile

8 (0,2 - 0,7 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alert : cu efecte poten iale

7 (0,7 - 1,0 ] Mediul este afectat în limite admise - nivel 2 Prag de interven ie : cu efecte semnificative

6 (1,1 - 2,0 ] Mediul este afectat peste limita admis -nivel 1 Efectelele sunt accentuate

5 (2,0 - 4,0 ] Mediul este afectat peste limita admis -nivel 2 Efectele sunt nocive

4 (4,0 - 8,0 ] Mediul este afectat peste limitele adm.- nivel 3 Efectele nocive sunt accentuate

3 (8,0 - 12,0] Mediul degradat - nivel 1 Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 (12,0 - 20,0] Mediul degradat - nivel 2 Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 20,0 Mediul este impropriu formelor de via


MCO /”14

87

Pentru simularea efectului sinergic a poluan ilor, cu notele de bonitate obtinute se construieste o diagram .

Starea ideal este reprezentat grafic printr-o form geometric regulat cu razele egale între ele si având valoarea a 10 unit ti de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea real ,se obtine o figur geometric neregulat cu o suprafat mai mic însris în figura geometric regulat a st rii ideale.

Indicele st rii de poluare global a unui ecosistem (IPG) rezult din raportul între suprafat reprezentând starea ideal (Si) si suprafata reprezentând starea real (Sr).

Si IPG = Sr

S-a stabilit o scar de evaluare pentru valorile IPG din care rezult impactul asupra mediului, respectiv efectul acitivit tii atropice asupra factorilor de mediu.

Scara privind calitatea mediului

IPG

Efectul sinergic

1 - mediul natural neafectat de activitatea uman 1 ÷ 2 - mediul supus efectului activit tii umane în

limite admisibile 2 ÷ 3 - mediul supus efectului activit tii umane

provocând stare de disconfort formelor de viat 3 ÷ 4 - mediul afectat de activitatea uman ,provocând tulbur ri

formelor de viat 4 ÷ 6 - mediul grav afectat de activitatea uman , periculos formelor de

viat 6 - mediul degradat,impropriu formelor de viat

5.1.1. Impactul asupra factorului de mediu AP

Impactului produs asupra apelor s-a determinat prin indici de poluare :

Indicele de poluare pentru AP C max estimat Ip = ——————————— ; C.M.A.NTPA002/HG 592/2005


MCO /”14

88

Ip suspensii :

- din apele uzate menajere :

150 mg / l Ip = —————— = 42,86 % 350 mg / l

Ip CBO5 :

- din apele uzate menajere : 150 mg / l Ip = —————— = 50 % 300 mg / l

Efectul asupra calit ii factorului de mediu AP

Din : SCARA DE BONITATE : Pentru : Ip. ( AP ) = 0,42 0,50 Rezult : Nb = 8

Factorul de mediu AP este afectat în limitele admise.

Construc iile i m surile de protec ie limiteaz aria de extindere a poluan ilor i nu afecteaz calitatea apelor subterane i de suprafa

Calitatea apelor uzate ce rezult din activitatea proiectat sunt epurate la statia de epurare a municipiului Carei i nu prezint impact poten ial semnificativ asupra receptorului, respectiv asupra mediului înconjur tor. Concentra iile de poluan i estima i se incadreaz sub limitele reglementate.


MCO /”14

89

5.1.2. Impactul produs asupra factorului de mediu AER a. Valoarea concentra iilor maxime

CMA



Concentra ia (mg/mc)

Prag

interv. Prag

alert / Valori BAT

Capacitate maxim NH3 4,54 21,82 30 21

Hale produc ie CH4 6,89 33,125 50 35 Particule 0,001667 62,4 100 70 SO2 0,0006 32,2 2000 1400 NOx 0,030 160,9 500 350 CO 0,0393 210,8 250 175 COVtot 0,0129 69,2 — -

Centrala termic

CH4 0,0195 104,6 —

b. Indicele de poluare pentru AER Cmax Ip = —————— ; C.M.A.

Indici de poluare (Ip %) Particule NH3 CH4 CO NOx SO2

0,38 72,73 66,25 84 32.2 15,4


MCO /”14

90

Efectul poluan ilor asupra calit ii factorului de mediu AER

Din : SCARA DE BONITATE : Pentru : Ip (AER) = 8,80 - 91,70 Rezult : Nb = 8

Factorul de mediu AER este afectat în limitele admisibile.

Concentra iile maxime de poluan i apar la o distan 180- 55 m de surs ,

în condi iile cele mai defavorabile i sunt sub limita CMA .

5.1.3. Impactul asupra vegeta iei i faunei terestre

Imisia de poluan i prin valoarea concentra iilor maxime (Cmax.) sunt sub limita CMA, nu afecteaz vegeta ia i fauna din zon .

5.1.4. Impactul asupra solului i subsolului

Poluan ii ce pot afecta solul i subsolul sunt : - poluan ii în imisie - prin depuneri i infiltra ii în sol

- depozitarea necontrolat a de eurilor - evacuarea apelor uzate - prin scurgeri i infiltra ii

Calitatea efluen ilor gazo i în emisie rezultate din sursele de poluare nu prezint impact poten ial semnificativ asupra aerului ambiental, respectiv asupra mediului înconjur tor. Calitatea aerului la nivelul solului (imisie) în zonele învecinate se

incadreaz sub limitele reglementate. Conform notei de bonitate acordate: Mediul este afectat în limite admise - nivel 1 Prag de alert : cu efecte poten iale


MCO /”14

91

Poluan ii în imisie :

Solul este factorul de mediu care preia substan ele poluatoare purtate de aer ca urmare a autoepur rii acesteia . În urma dispersiei poluan ilor în atmosfer i în urma cuantific rii polu rii în raport cu normele reglementate ( cap. 4.2.3 ) se constat :

- concentra iile poluan ilor în imisie nu dep esc C.M.A. , rezult clar c prevederile STAS 12574/87 sunt respectate în totalitate.

De eurile rezultate din constructia obiectivului: De eurile rezultate din lucr rile de amenajare vor fi eliminate integral de pe amplasament. De eurile din procesul de cre tere a porcinelor:

De eurile menajere – se va colecta în pubele PVC de 120 l, pe platform betonat , se v-a elimina de pe amplasament prin firma autorizata, la groapa de de euri menajere. Cadavrele de porci – se vor colecta în recipien i PVC de 120 l,închi i ermetic în depozit frigorific se elimina prin firma autorizata. Dejec ii porci i ape de sp lare – se vor colecta in bazine de stocare pe o perioada de 6 luni (perioada minima de stocare a dejectiilor conform codului de bune practici agricole ), cu V = 4492 mc, hidroizolat. Apele uzate i dejec iile din bazin vor fi transportate cu ma ina de împr tiat dejec ii proprie pe terenurile agricole aflate in proprietate si în arend (640 ha teren agricol). De euri ambalaje cu con inut de substan e periculoase, de euri medicamente i ambalaje medicamente – se vor colecta în magazia de substan e chimice pân la eliminare de firm specializat în neutralizare i care de ine Autoriza ie de mediu. Cenu a: cca. 80 kg/zi, la capacitatea maxim de func ionare, numai iarna. Cenusa rezultat este inerta, neputrescibila si sterila si poate fi depozitata la groapa de gunoi autorizata.

În incinta fermei exist doar puncte de între inere a instala iilor care deservesc nemijlocit activitatea de cre tere a porcinelor. Cantitatea de de euri rezultat din activitatea acestor puncte de între inere este mic , de eurile fiind reprezentate în principal de de euri metalice. Aceste de euri sunt colectate, sunt depozitate temporar în incinta fermei i periodic sunt valorificate prin firma autorizata.

Apele uzate rezultate pe platform

Obiectivul propus este prev zut cu : - sistem de colectare i evacuare controlat a apelor uzate menajere; - bazine impermeabilizate pentru colectare ape uzate de sp lare; - fertilizarea terenurilor agricole cu dejec ii prin respectarea celor mai bune

practici agricole;


MCO /”14

92

5.1.5.Impactul produs asupra a ez rilor umane i a altor obiective

Poluan ii ce pot afecta zona a ez rilor umane sunt : - nivelul zgomotului i vibra iilor - imisiile de poluan i în atmosfer - poluan ii din apele uzate evacuate - de eurile

Nivelul zgomotului i vibra iilor Nivelul de zgomt calculat la limita incintei fermei este de max. 50 dB(A).

Nivelul zgomotului se încadreaz în limitele admise de STAS 10009 – 88. Se acord notele de bonitate conform sc rii din tabelul urm tor :

Nb Lech - limita incintei dB(A)

Lech - limita zonei de locuit dB(A)

Efecte asupra organismului

10 < 50 < 35 0 - 30 dB(A) 9 50 - 55 35 - 40 zonã linistitã 8 55 - 60 40 - 45 30 - 60 dB(A) 7 60 - 65 45 - 50 zona efectelor 6 65 - 70 50 - 55 psihice 5 70 - 75 55 - 60 60 - 90 dB(A) 4 75 - 80 60 - 65 zona efectelor 3 80 - 90 65 - 75 fiziologice 2 90 - 100 75 - 90 90 - 120 dB(A) 1 > 100 > 90 zona efectelor

otologice Calitatea aerului Pentru evaluarea efectelor imisiilor de poluanti gazosi asupra a ez rilor umane se încadreaz nota de bonitate acordat pentru factor de mediu aer,în scara de bonitate pentru asez ri umane din tabelul urm tor. Nr. Tip de aer Efecte asupra

populatiei Efecte asupra

vegetatiei, vizibilit tii si materialelor

10. Aer având calitatea natural

Starea de s tate natural a populatiei

Stare natural de echilibru

9. Aer curat - Nivel 1 efecte efecte 8. Aer curat - Nivel 2 efecte

decelabile cauzisitic efecte decelabile

cauzisitic 7. Aer afectat - Nivel 1 Cresterea mortalit tii

prin bronsit si cancer pulmonar si crest.bolilor respiratorii la copii

Afectarea plantelor, derea partial a

frunzelor

6. Aer afectat - Nivel 2 Frecvent crescut a simptomelor respiratorii si boli pulmonare cu intern ri în spital

Afectarea cronic pentru plante moderat pân la sever prin actiune sinergic cu O3 sau NOx


MCO /”14

93

5. Aer poluat - Nivel 1 Mortalitate crescut cu accentuarea simptomelor la cei cu boli pulmonare

Vizibilitate redus pân la 6 - 8 km

4. Aer poluat - Nivel 2 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Coroziunea otelului

3. Aer degradat - Nivel 1 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

Efecte nocive asupra vegetatiei

2. Aer degradat - Nivel 2 Efecte letale la durate medii de expunere

Efecte nocive asupra plantelor si ierburilor

1. Aer irespirabil Efecte letale la durate scurte de expunere

Instalare peisaj selenar

Ip AER = 0,08 – 0,91

Calitatea apelor evacuate Ip APA = 0,42 0,50

De eurile Sunt colectate, valorificate i evacuate integral.

Indicele mediu de poluare Ip A EZ RI UMANE = 0,50 0,91

5.7. Metoda analitic de tip cantitativ de evaluare a impactului

Are la baz exprimarea cantitativ a st rii de s tate sau de poluare a mediului pe baza unui indicator I.P.G.- rezultat dintr-un raport între starea ideal i valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate (Ip) care exprim starea factorilor de mediu care sunt încadra i într-o scar de bonitate.

Tip aer : Aer curat : nivel 2 Efecte asupra popula iei : f efecte decelabile cauzistic Efecte asupra vegeta iei, vizibilit ii i materialelor : f efecte decelabile cauzistic


MCO /”14

94

Metoda de evaluare a impactului global fost prezentat la evaluarea impactului în perioada de dezafectare.

Nb. AP = 8.0

Nb. AER = 8.0

Nb. EZ RI UMANE = 8.0

Relatia grafic , între Nb.calculat pentru 3 elemente ale mediului este o figur geometric neregulat format cu valorile :

Perioada de dezafectare

Nb.AER = 8,00 Nb.APA = 8,00 Nb. .UM. = 8,00

Având suprafa a : Sr = 129,91 cm2


MCO /”14

95

Rezult :

Si 129,91 cm2 I.P.G. = ——— = —————— = 1,56 Sr 83,14 cm2

Pe scara de calitate, valoarea indicelui de poluare global de 1,56 se încadreaz in limitele 1 2 ceea ce indic :

Mediul supus activit ii umane în limitele admisibile


MCO /”14

96

6. MONITORIZAREA

Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmeaz a fi monitorizate, a periodicit ii, a parametrilor i a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiec rui factor:

MONITORIZARE APA Conform autorizatia de gospodarire a apelor.

Factor de mediu

Periodicitate Parametri Loc de prelevare

conform autoriza iei de gospod rire a apelor


Pu ul din incinta fermei

Apa


pH, CCOMn, NO3, NO2, NH4, PO4, cloruri, sulfa i, substan e extractibile

pu urile de hidroobserva ie

MONITORIZARE SOL Prin monitorizarea apelor subterane.

MONITORIZARE DESEURI

De euri tehnologice - Monitorizarea de eurilor se va realiza lunar, pe tipuri de de euri generate, în conformitate cu prevederile HG 856/2003 privind eviden a gestiunii de eurilor i pentru aprobarea listei ce cuprinde de euri, inclusiv de eurile periculoase. Gestionarea ambalajelor i a de eurilor de ambalaje se va realiza în conformitate cu prevederile HG 621/2005, privind eviden a gestiunii ambalajelor i a de eurilor de ambalaje.

MONITORIZARE ZGOMOT – nu este cazul

MONITORIZARE SUBSTANTE SI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Se va realiza semestrial, pe cantit i i tipuri de substan e folosite.


MCO /”14

97

7. SITUA II DE RISC RISCURI NATURALE

Cutremur : Construc iile i instala iile tehnologice au fost concepute s fac

fa solicit rilor ap rute în caz de cutremur.

Inunda ii : Având în vedere a ezarea obiectivului studiat riscul de inunda ii pe amplasamentul studiat este minim.

Secet : Nu exist riscuri poten iale datorate situa iilor de secet .

Alunec ri de teren: Nu s-au eviden iat astfel de efecte în zona amplasamentului.

Accidente poten iale, m suri de prevenire a accidentelor

Prin proiect sunt respectate toate prevederile legale privind distan ele fa de obiectivele învecinate, m surile de protec ie din punct de vedere sanitar, PSI.

Impactul transfrontier datorat riscului de accidente

Anvergura obiectivului proiectat precum i amplasamentul acestuia nu este de natur s creeze impact transfrontier .

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu au fost întâmpinate dificult i tehnice sau practice deosebite pe parcursul efectu rii evalu rii impactului asupra mediului.


MCO /”14

98

9. REZUMAT F CARACTER TEHNIC

a) Descrierea activitatii Denumirea proiectului

" Extindere ferma de suine situata in Andrid, CF 100178 , jud. Satu Mare”

Titularul proiectului

a) denumirea titularului S.C. VERES AGRO PROD COM S.R.L.

b) Adresa po tal Localitatea Piscolt, str. Victoriei, nr. 853, Judetul Salu Mare

c) Num rul de telefon, de fax i adresa de e-mail, adresa paginii de internet

- persoan contact: Veres Ecaterina - telefon: 0724331757 - e-mail: [email protected] - reprezentan i legali/împuternici i, cu date de identificare Veres Ecaterina - persoana fizica

Inregistrat Nr.Reg.Comert: J30/1438/1994

Cod unic de inregistrare: RO 6333560

Autorul studiului i Raportului Autorul studiului i a raportului de evaluare a impactului asupra mediului, este SC MEDANA COMPANY SRL Satu Mare, având sediul în municipiul Satu Mare, B-dul Sanatatii, nr. K28/6, cod postal 440182, tel/fax 0261 758881, CUI 7831554 înregistrat la Oficiul Registrului Comer ului cu nr. J30 / 650/ 1995. Informa ii privind con inutul proiectului

Proiectul prevede construirea a 3 hale de reproductie, si bucataria furajera in constructie existenta , cu capacitatea total de 7139 locuri, pe o suprafa de S = 58 703 mp, 5,87 ha, dupa cum urmeaza:

Hala pentru scroafe Se propune realizarea unei hale de reproductie de 95,60 x 46,10 m in plan ( dimensiuni exterioare ) + filtru sanitar 2,00 x 6,00 m pe structura metalica cu perefi si acoperis din panouri termoizolante.


MCO /”14

99

Constructiile se proiecteaza cu boxe comune, amplasate pe doua randuri, de o parte si de alta a unei alee de serviciu . 1 hala se compune din 3 compartimente – - compartimentul 1 : fatare - cu 264 boxe - suprafata pe cap cca. 4,50 m2

(24 buc rezerva ) - compartimentul 2 : monta - cu 270 boxe - suprafata pe cap cca. 1,50 m2

7 boxe pentru 90 scrofite- suprafata pe cap cca. 1.10m2 ; 8 boxe pentru 8 vieri - suprafafa pe cap cca.8,0 m2 ;3 boxe pentru 15 scroafe gestante - suprafata pe cap cca.2,48 m2

2 boxe pentru 64 purcei - suprafata pe cap cca.0,3 m3 ;laborator, birou, manechin – suprafata 61,6 m2

- compartimentul 3 : pentru scroafe gestante in grup - 576 scroafe - suprafata pe cap cca.2,48 m2

Total efectiv hala de scroafe: 1086 scroafe , 8 vieri, 105 scrofite , 640 purcei pe saptamani

Cresa pentru purcei ( 7-30 kg) Hala purcei de 74,65 x 26,90 m in plan ( dimensiuni exterioare ). Constructiile se proiecteaza cu boxe comune , amplasate pe doua randuri , de o parte si de alta a unei alee de serviciu de 2,00m latime. Hala se compune din 4 compartimente:

o compartimentul 1 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2

compartimentul 2 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2

compartimentul 3 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2 o compartimentul 4 - cu 32 boxe - 1280 purcei - suprafata pe cap cca.0,30 m2

Total efectiv 5120 purcei Hala pentru carantina (scrofite )

Se propune realizarea unei hale de 18,30 x 20,00 m in plan ( dimensiuni exterioare ) filtru sanitar 2,00 x 3,00 m pe structura metalica cu pereti si acoperis din panouri termoizolante 1 hala se compune din 3 compartimente x 4 boxe x 15 - compartimentul 1 - cu 4 boxe - 60 scrofite - suprafata pe cap cca. 1,10m2 - compartimentul 2 - cu 4 boxe - 60 scrofite - suprafata pe cap cca. 1,10m2 - compartimentul 3 - cu 4 boxe - 60 scrofite - suprafata pe cap cca. 1,10m2

Total efectiv 180 scrofite

Centrala termica


Bucatarie de furaj Bucataria furajera va fi amplasata in interiorul unei cladire existente de 18,84 x 7,25

m in plan ( dimensiuni exterioare ).


MCO /”14

100

In bucataria de furaje se va prepara hrana necesara animalelor. Furajarea purceilor se va face hidromecanic , folosind apa in amestec cu furajele in functie de necesarul fiziologic . Dozarea nutreturilor se realizeaza automat.

Rezervor dejectii Rezervorul de dejectii este realizat dintr-un rezervor din beton suprateran 4492 m3

amplasat pe un radier de beton armat monolit existent S=767 mp. Rezervorul de dejectii este echipat cu amestecatoare si pompa submersibila. Utilit i Alimentarea cu apa

Sursa de alimentare cu ap : - surs proprie existenta, foraj de medie adâncime utilizata in scop potabil si tehnologic: H = 120 m, = 300 mm, amplasat în incinta unit ii. - racordarea la re eaua existent pe amplasament, conduct de aduc iune pân la rezervorul existent din eav OL Zn Dn=2” L= 30 m;. - re ele de distribu ie la cele 3 hale: conduct PE 110 x 6.3 mm, L= 320 m;, Canalizare - conducte din PVC cu Ø = 30 cm, amplasate sub rigolele de colectare a dejec iilor; - colector principal, amplasat sub culoarul de circula ie al halei; - conducte de transport pân la bazinul intermediar de stocare (existent) i de la acesta la bazinul suprateran care se va realiza V= 4492 mc Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va face de la reteaua electrica

existenta, de la punctul de transformare existent pe amplasament.

Asigurarea agentului termic

Incalzire: sistemul de incalzire al adapostului se face cu generatoare de aer cald care functioneaza cu combustibil lichid , si cu cazan pe paie (lemn ) care asigura apa calda pentru suflante de aer cald .Generatoarele sunt comandate de computerul de clima, care in fuctie de temperatura dorita in adapost comanda pomirea respectiv oprirea acestora .

Concluzii alternative in faza de executie - lucrarile se vor realiza conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o amploare cat mai mica ; - pentru diminuarea impactului generat in timpul constructiei se va urmari:




MCO /”14

101








- curatarea adaposturilor de animale cu ajutorul echipamentelor performante;

b) suri de management al dejec iilor;


direct în sol, care asigur reducerea emisiilor odorizante precum i reducerea emisiilor rezultate din gazele de e apament, deoarece se execut o singur trecere pe sol pentru împr tierea dejec iilor i încorporarea în sol; alegerea unui timp prielnic pentru efectuarea opera iunilor de transport,



se va realiza dup mas sau la sfâr it de s pt mân când popula ia este acas ;


MCO /”14

102

-traseele de deplasare a utilajului agricol de transport a dejec iilor se vor alege preponderent pe drumurile de acces la parcelele agricole, evitând pe cât posibil accesul pe drumurile publice; -se vor respecta prevederile recomandate de Codul celor mai bune practici agricole, dup cum urmeaz :



b)metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului i, dac exist , incertitudini semnificative despre proiect i efectele sale asupra mediului;

Analiza m rimii impactului asupra mediului Cuantificarea impactului poten ial al proiectului asupra mediului natural din zona de amplasament are la baz elementele analizate pe factori de mediu privind:

- sursele generatoare de poluan i ; - impactul prognozat ; - starea mediului natural

Evaluarea impactului s-a realizat prin matricea de evaluare, studiind efectele proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu, efectele fiind incadrate in indicatori de poluare carora s-au acordat note de bonitate care reflecta starea mediului. Evaluarea impactului global s-a realizat prin metoda Rojanski, de unde rezulta: Pentru IPG (indicele de poluare global) = 1,56

Incadrat in scara de calitate a mediului, rezulta:

- Mediul supus efectului activit ii umane in limite admisibile. c)impactul prognozat asupra mediului;

Apa Apele uzate menajere sunt epurate în Sta ia de epurare a municipiului.Se apreciaz

impactul apelor uzate menajere asupra receptorului se va situa în limita prevederilor HG 352/2005 -N.T.P.A. 001/2005.

Aer si sanatatea umana Emisiile maxime de poluan i din activitatea de constructie vor fi temporare, de scurt durat .


MCO /”14

103

Distan a maxim de emisie este de 55-180 m de surs , în jurul sursei pe o raz de 4 km nu sunt identificate obiective care necesit protec ie. În Ferma de cre tere porcine vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de normele europene, respectiv:

-animalelor li se va aplica un regim de furajare diferen iat, în func ie de categorie i de vârst -pentru alimenta ia animalelor se va utiliza un furaj a c rui re et

respect principiul minimiz rii cantit ii de nutrien i din dejec ii -sistemele de ad postire sunt în concordan cu cele recomandate de BREF.

Debitele masice de poluan i atmosferici rezulta i din activitatea studiat au fost calculate cu metodologia CORINAIR elaborat de CITEPA- Paris 1992, însu it de Comisia Uniunii Europene, utilizat i recomandat în rile europene (“CORINAIR Inventory - Default Emission Factors Handbook”). Concenta iile poluan ilor în emisie nu dep esc, concentra iile maxime cf. OM 462/93. Concentra iile poluan ilor în imisie se încadreaz în CMA de OM 592/2002 i STAS 12574-87 “Aer în zone protejate”. Debitele masice calculate se încadreaz în normele europene.

Solul i subsolul Lucr rile de amenajare a obiectivului propus nu aduc modific ri semnificative din punct de vedere fizic (compactare, tasare, amestecare straturi) asupra solului fa de situa ia existent .

inând cont de utilizarea trecut precum i de modul de amenajare a terenului în zona de amplasare a obiectivului propus, se consider c realizarea obiectivului propus nu aduce modific ri în activitatea biologic a solurilor, a calit ii, vulnerabilit ii i rezisten ei acestora. Obiectivul propus este prev zut prin proiect cu mijloace corespunz toare de protec ie a factorului de mediu sol. Se considera ca in incinta fermei nu vor fi emisii semnificative pe sol. Pentru controlul poluantilor in subsol si apa subterana se prevede monitorizarea permanenta a emisiilor in sol si subsol prin foraje de observatie. Planificarea si efectuarea lucrarilor de verificare-intretinere-reparare a tuturor instalatiilor si echipamentelor din ferma precum si planificarea riguroasa a tuturor operatiilor care se desfasoara in ferma vor preveni aparitia unor emisii pe sol, in subsol si in apa subterana. Reducerea cantitatilor de nutrienti din dejectiile de porcine va reduce si potentialul poluant a apelor uzate. Emisii in apa de suprafata: nu vor fi emisii de apa uzata in apa de suprafata. Prin realizarea lucrarilor propuse in proiect, platforme betonate, instalatii de alimentare cu apa si canalizare bine izolate, depozite de dejectii conform normelor, poluarea solului va fi evitata. Colectarea si valorificarea deseurilor in mod ritmic, va asigura evitarea raspandirii acestora si poluarea solului.


MCO /”14

104

Impactul transfrontier

Având în vedere distan a mare la care este situat amplasamentul obiectivului fa de frontiera de stat. Perimetrul fermei se afl la mai mult de 15 km de granita cu Ungaria, activitatea din incinta nu are impact transfrontier, pe acest factor de mediu.

Biodiversitatea

Nu au fost identificate Situri de Interes Comunitar, in special reteaua Natura 2000, Zone Speciale de Conservare sau Rezervatii Stiintifice care pot fi afectate de investi ie. Nu exista impact negativ prognozat asupra vegetatiei zonale. Pamantul dislocat se transporta pentru amenajarea cailor de acces incinta. Emisiile din activitatea fermei sunt monitorizate, respectiv si la investitia preconizata.

Peisajul

Investi ia proiectat nu va modifica in final folosin a actual a arealului, aceea de zona agro-zootehnica; În aceste condi ii, se apreciaz c impactul asupra peisajului va fi nesemnificativ. d)identificarea i descrierea zonei în care se resimte impactul; Valori ale concentratiilor maxime se obtin la distante fata de sursa de cca. 180 m pentru turbulenta atmosferica medie, respectiv cca. 55 m pentru turbulenta moderata si sunt sub limitele concentratiilor maxime admise. e)m surile de diminuare a impactului pe componente de mediu; APA Prevenirea situa iilor de poluare accidental poate fi i trebuie realizat , în primul rând prin respectarea condi iilor tehnice de func ionare a ma inilor, autobenelor care realizeaza transportul, s nu prezinte scurgeri de produse petroliere. Aceste aspecte trebuie urm rite permanent, iar în cazul depist rii unor asemenea situa ii, problemele trebuie remediate imediat. AERUL

A) În perioada de construc ie

suri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în special p mânt):

- stropirea cu ap a platformelor de lucru i a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipita ii;

- evitarea activit ilor de înc rcare/desc rcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;


MCO /”14

105

suri pentru reducerea emisiilor de poluan i genera i de motoarele autovehiculelor i

utilajelor: - utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV i EURO V, ale

ror emisii respect legisla ia în vigoare; - între inerea corespunz toare a motoarelor autovehiculelor i a utilajelor,

pentru a nu prezenta scurgeri de produse petroliere. B )În perioada de functionare

Sunt aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF, respectiv:

animalelor li se aplic un regim de furajare diferen iat, în func ie de categorie i de vârst ;

pentru alimenta ia animalelor se utilizeaz un furaj a c rui re et respect principiul minimiz rii cantit ii de nutrien i din dejec ii;

sistemele de ad postire sunt în concordan cu cele recomandate de BREF;

nivelul specific al emisiilor atmosferice se încadreaz în limitele de emisie specificate de BREF;

alimentarea silozurilor se va face mecanic, printr-un tub de racord intre autospeciala transportoare si siloz, astfel incat emisiile de particule in timpul alimentarii cu furaje sa fie minime ;

se evita administrarea pe terenurile agricole a dejectiilor in timpul cand aceste emisii sunt favorizate de factorii climatici : vant, temperatura, umiditate ;

utilajele si instalatiile de transport si administrare in sol a dejectiilor vor fi asigurate din punct de vedere al etanseitatii si fiabilitatii ;

SOLUL-SUBSOLUL

A) În perioada de construc ie în cazul unor scurgeri accidentale de carburan i datorit unor defec iuni se vor utiliza materiale absorbante (nisip, rumegu , p mânt) aplicate pe zonele afectate; materialele absorbante îmbibate cu carburant vor fi depozitate cu de eurile similare i eliminate prin firme specializate. B )În perioada de functionare - depozitarea temporar controlat exclusiv pe amplasamentul fermei a de eurilor,

pân la valorificarea / eliminarea acestora conform legii; - valorificarea dejec iilor maturate ca îngr mînt prin injectare pe terenurile agricole,

conform Codului bunelor practici agricole, în baza avizelor OSPA; - verificarea permanent a st rii de func ionare a tuturor componentelor fermei:

- starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; - starea impermeabilizarii canalelor colectoare si a platformei de dejectii; - functionarea canalizarii ; - starea bazinului etans vidanjabil.

- Urm rirea starii terenurilor pe care se executa fertilizarea si a calitatii apei subterane in incinta fermei.


MCO /”14

106

f)concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului; Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, analiza a avut in vedere cele doua etape principale ale proiectului, respectiv realizarea lucrarilor de implementare si perioada de exploatare a instalatiei de crestere a suinelor. Au fost precizate o serie de masuri pentru prevenirea sau diminuarea potentialelor efecte negative generate asupra factorilor de mediu. In perioada de functionare, situatiile de risc privitoare la instalatia din cadrul fermei vizeaza accidentele si avariile care pot aparea in timpul functionarii acestora si care pe de-o parte pot genera poluanti ce pot influenta negativ calitatea factorilor de mediu. Având în vedere masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu a sistemelor de control, monitorizare, cu care este prevazut proiectul, probabilitatea apari iei unor evenimente care s genereze un impact negativ asupra factorilor de mediu este foarte redus . g)prognoza asupra calit ii vie ii/standardului de via i asupra condi iilor sociale în comunit ile afectate de impact; Se consider c impactul provocat de extinderea fermei, nu va avea impact semnificativ asupra zonei de locuit i a popula iei. Concentra ia poluan ilor din efluen ii gazo i sunt sub concentra iile maxim admisibile prev zute de legisla ia în vigoare. Distanta mare fata de zonele locuite, amplasarea fermei intr-o zona desemnata acestui scop se considera ca impactul negativ asupra mediului social va fi unul nesemnificativ.

apmsm-old.anpm.roapmsm-old.anpm.ro/files/apm satu mare/anunturi etapa de...

Documents