59

6.1. Biodiversitatea

România este situată în centrul geografic al Europei şi include cinci dintre cele zece regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpina, continentala, panonica, pontica (euxinica) şi stepa. În privinţa diversităţii biogeografice a României sunt de făcut două comentarii principale: 1. Două regiuni biogeografice (stepa şi pontica) sunt prezente doar în România şi nu există în alte ţări ale UE (doar regiunea pontica pătrunde foarte puţin în estul Austriei). Astfel, România deţine cea mai mare diversitate biogeografica în comparaţie cu ţările UE: Franţa are patru regiuni biogeografice, Spania şi Italia câte trei, iar celelalte state ale UE doar câte două. 2. România deţine de asemenea cea mai mare diversitate biogeografică în comparaţie cu ţările UE.

Formularea diversitatea sistemelor ecologice şi biologice ar fi cea mai potrivită pentru a acoperi sensul larg în care se acceptă că trebuie folosit termenul de biodiversitate.

Diversitatea trebuie să fie analizată pe patru planuri distincte:

1. al speciei şi ierarhiei taxonomice

2. al fiecărui nivel de organizare pe direcţia celor doua linii de organizare ierarhică şi anume ierarhia sistemelor biologice şi ierarhia mediului fizico-chimic natural şi transformat

3. la nivelul fiecărui sistem biologic

4. la nivelul structurii genetice a populaţiilor şi a genotipului

Conservarea biodiversităţii respectiv a diversităţii sistemelor ecologice şi biologice trebuie proiectată şi realizată pe baza unei game largi de strategii, programe, metode şi tehnologii care urmăresc, pe de o parte utilizarea durabilă în limitele capacităţii productive şi de suport a componentelor capitalului natural, iar pe de altă parte managementul dezvoltării sistemelor socio-economice, respectiv a capitalului creat în fiecare dintre acestea.

Din totalul de circa 70 milioane de specii care se estimează ca ar exista în prezent în structura biosferei mai mult de 90% ar fi reprezentate de specii de nevertebrate, fungi, bacterii, dintre care extrem de puţine sunt cunoscute.

Creşterea biodiversităţii – proces de importanţă crucială în menţinerea vieţii pe pământ, nu a fost un proces uniform. În decursul celor 3,8 miliarde de ani ai evoluţiei vieţii, se pot remarca câteva evenimente care au determinat adevărate explozii ale biodiversităţii.

6.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică din România Inventarul tipurilor de habitate din jud. Covasna

6.1.1.1. Habitatele naturale

Habitatul este o suprafaţă de teren ocupată de un individ sau de o populaţie pe care acesta îşi desfăşoară activitatea. În anul 2007 habitatele naturale din judeţul Covasna au fost puternic afectate de seceta prelungită din cursul anului precum şi de lipsa zăpezii din perioada de iarnă. Primăvara a debutat cu o perioadă uscată, iar seceta s-a prelungit până în luna septembrie.

Ca urmare nivelul apei din unele bălţi ale zonelor umede a scăzut mult. În special s-a urmărit starea rezervaţiei din mestecănişul Reci, unde apa din unele bălţi a dispărut, rămânând doar în 2-3 bălţi la un nivel nesatisfăcător.

60

În conformitate cu OUG 57/2007 referitor la regimul ariilor protejate, anexa 2, în cuprinsul judeţului Covasna s-au identificat următoarele habitate naturale :

Inventarul tipurilor de habitate din jud. Covasna Tabelul 6.1

Nr. crt.

Tip de habitat Cod NATURA

2000

Categoria 2 Habitate de ape dulci

1 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition

3150

2 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 3220

3 Tufărişuri dacice de cătină mică 3230

Categoria 3 Habitate de pajişti şi tufărişuri

4 Pajişti alpine şi boreale 4060

5 Tufărişuri sud-est carpatice de afin cu iarbă neagră 4030

6 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn cu smirdar 4070

7 Tufărişuri ponto panonice de migdal pitic 40A0*

Pajişti naturale

8 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios 6150

9 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 6170

10 Pajisti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros

6210

11 Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicioase

6230

12 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin

6430

13 Pajişti aluviale de Chidion dubii 6440

14 Pajişti de altitudine joasă 6510

15 Fâneţe montane 6520

Categoria 4 Habitate din turbării şi mlaştini

16 Turbării active 7110

17 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante 7140

Categoria 5 Habitate de stâncării şi peşteri

18 Grohotişuri silicioase din etajul montan până la cel alpin 8110

19 Grohotiţuri medioeuropene calcaroase ale etajelor colinar şi montan

8160

20 Versanţi stâncosi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

8210

21 Peşteri închise accesului public 8310

Categoria 6. Habitate de pădure

22 Păduri de fag tip Luzulo-Fagetum 9110

23 Păduri de fag tip Asperulo-Fagetum 9130

24 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 9170

25 Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi , grohotişuri şi ravene

9180

26 Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane 9410

27 Turbării cu vegetaţie forestieră 91D0*

28 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior 91E0

29 Păduri dacice de fag 91V0

30 Păduri relictare de Pinus sylvestris 91Q0

31 Păduri dacice de stejar şi carpen 91Y0

61

6.1.1.2. Flora şi fauna sălbatică Din cele 3.700 specii de plante înregistrate în România, dintre care 60 specii de arbori, aproximativ 500 de specii de plante sunt protejate de lege din cauza rarităţii lor sau a interesului terapeutic 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 au dispărut deja, 39 sunt ameninţate, 171 sunt vulnerabile şi 1253 sunt rare. Speciile caracteristice pajiştilor reprezintă 37% din total. De asemenea, există 600 specii de alge şi mai mult de 700 specii marine şi costiere. Speciile endemice reprezintă 4%.

În România sunt inventariate 33.792 specii de animale (33.085 nevertebrate şi 707 vertebrate). În lista mamiferelor mari sunt incluse specii ca ursul brun, circa 60% din populaţia de urşi a Europei, lupul circa 40% din populaţia de lupi din Europa şi râsul circa 50% din populaţia de râsi din Europa. România este o zona critică pentru tranzitul păsărilor migratoare din Europa.

62

Din inventarul speciilor la nivelul judeţului Covasna rezultă că există 5 specii de plante, 98 specii de păsări şi 54 specii de animale de interes comunitar. LISTA SPECIILOR CARE PREZINTĂ INTERES PE PLAN JUDEŢEAN

Nr.crt. Denumirea ştiinţifică Denumirea populară

1 Adonis vernalis Rusculiţa primăvaratică

2 Aconitum moldavicum Omag

3 Aldrovanda vesiculosa -

4 Amygdalus nana Migdal pitic

5 Andromeda polifolia Ruginare

6 Asparagus officinalis Asparag

7 Bruckenthalia spiculifolia Coacăză

8 Caldesia parnassifoliaa Caldesia

9 Calla palustris Coada zmeului

10 Calluna vulgaris Iarbă neagră

11 Castanea sativa Castan comestibil

12 Comarum palustre Şapta degete

13 Crocus vernus Brinduşa de primăvară

14 Cypripedium calceolus Papucul doamnei

15 Daphne cneorum Tulichină

16 Daphne mezereum Tulichină

17 Dianthus spiculifolius Garofiţă

18 Dictamnus albus Frăsinel

19 Drosera rotundifolia Roua cerului

20 Erythronium dens-canis Măseaua ciutei

21 Fritillaria meleagris Laleaua pestriţă

22 Gladiolus palustris Sabiuţă

23 Gynko biloba Gynko

24 Hepatica transsilvanica Crucea voinicului

25 Hepatica nobilis Crucea voinicului

26 Iris germanica Stânjenel

27 Lilium martagon Crin de pădure

28 Lysimachia thyrsiflora Găbăjoară

29 Narcissus angustifolius Narcisă

30 Nuphar luteum Nufăr galben

31 Nymphea alba Nufăr alb

32 Pedicularis palustris Darie

63

33 Pedicularis sceptrum carolinum Darie

34 Pulsatilla Montana Dediţei

35 Pulsatilla patens Dediţei

36 Salvia nutans Salvie

37 Spiraea salicifolia Cununiţă

38 Stellaria longifolia Rocoţea

39 Stipa joannis Colilie

40 Taxus baccata Tisă

41 Trientalis europaea Trientalis

42 Trollius europaeus Bulbuci de munte

43 Utricularia bremii Orăţel

44 Utricularia vulgaris Orăţel

45 Vaccinium oxycocos Răchiţele

Conservarea biodiversităţii în România se face prin aplicarea programului NATURA 2000, transpusă din legislaţia Uniunii Europene. În acest sens în judeţul Covasna au fost propuse: - 11 situri SCI : - Cheile Vârghişului - Ciomad-Balvanyoş - Dealul Ciocaş Dealul Viţelului - Mestecănişul Reci bălţile de la Ozun – Sântionlunca - Turbăria Ruginosul - Penteleu - Herculian - Oituz-Ojdula - Apa Lină - Apa Roşie - Creasta Nemira - 4 situri SPA: - Dealurile Homoroadelor - Munţii Bodoc-Baraolt - Munţii Vrancei - Munţii Nemirei Din acestea 3 situri SCI se suprapun pe ariile protejate.

6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic inclusiv ca resurse genetice

-specii de plante sălbatice valorificate economic în judeţ: -plante medicinale (podbal, păpădie, tei, muguri de brad şi pin, sunătoare, salcâm, salvie, afin,cruşân, cimbrişor) -fructe de pădure (frăguţe, afin, zmeură, mure, măceşe, mere şi pere pădureţe, castan porcesc, ghindă) -ciuperci (hribi, gălbiori, ghebe, iuţari) În anul 2007 s-au înregistrat cereri pentru recoltarea diferitelor specii din fauna sălbatică, care au fost aprobate prin autorizaţiile de mediu, aceste autorizaţii fiind emise pentru cei şase gestionari ai fondului de vânătoare din judeţ.

Situaţia vânatului recoltat în anul 2007 se prezintă conform tabelului alăturat:

64

Nr. Crt.

Specia Realizat

bucati

1 Urs (Ursus arctos) 30

2 Cerb (Cervus elaphus) 73

3 Căprior (Capreolus capreolus) 250

4 Mistreţ(Sus scrofa) 509

5 Iepure (Lepus europaeus) 1363

6 Lup (Canis lupus) 8

7 Rîs (Lynx lynx) 1

8 Pisică sălbatică (Felix silvestris) 3

9 Vulpe (Vulpes vulpes) 348

10 Bizam (Ondatra zibethica) -

11 Viezure (Meles meles) -

12 Jder de copac (Martes martes) -

13 Jder de piatră (Martes foina) -

14 Dihor (Putorius putorius) -

15 Hermelină (Mustela erminea) -

16 Nevăstuică (Mustela nivalis) -

17 Cocoş de munte (Tetrao urogallus) 3

18 Ieruncă (Tetrastes bonasia) -

19 Raţe sălbatice (Anas platyrhynchos) 246

20 Potîrniche -

21 Gâşte sălbatice (Anser anser) -

6.1.3.Starea ariilor naturale protejate -număr de arii declarate la nivel naţional -3 : Mestecănişul Reci bălţile de la Ozun Sântionlunca, Dealul Ciocaş Dealul Viţelului şi Turbăria Ruginosu Zagon) -număr de arii declarate la nivel judeţean -33 Lista ariilor protejate cu o suprafaţă de 33.273 ha, puse sub protecţie provizorie propuse de Consiliul Judeţean Covasna prin Hotărârea 75/2006 la nivel de judeţ este conform tabelului de mai jos:

Nr. crt

Denumirea ariei naturale protejate

Suprafata (ha)

1 Rezervatia geologica Bodvai 216

2 Rezervatia paleontologica Galat 3.1

3 Rezervatia ornitologica Doboseni 1.5

4 Conul calcaros Likaslo 0.15

5 Rezervatia botanica Kankoskert 3

6 Rezervatia botanica Miclosoara 5

7 Rezervatia botanica Kop 2.5

8 Cheile Vârghişului - zona carstica Godra 2970

9 Rezervaţia Ciomad-Balvanyos-Turia 7413

10 Rezervaţia Cheile Oltului 6208

65

11 Piatra Likasko 0.5

12 Piatra Solyomko 17

13 Cetatea Vapa 4.8

14 Cariera Malnaş 7.5

15 Mlaştina Ozunca - Băi 6

16 Rezervaţia Retkes 385

17 Rezervaţia Benedekmezo 16.6

18 Padurea milenară Orko 36.1

19 Valea Papkutja 45

20 Ochi de stepa - Simeria 0.5

21 Rezervaţia geologică Valea Debren 0.2

22 Rezervaţia geologică Valea Crişului 2

23 Rezervaţia conplexă Râul Negru-Râul Olt 84

24 Rezervaţia botanică Boroşneul Mare 210.6

25 Rezervaţia geologică Valea Hanko 4

26 Rezervaţia geologică Valea Horgasz 8.6

27 Valea Zânelor 828

28 Balta Dracului 0.04

29 Rezervaţiile botanice Comandău 539

30 Rezervaţia geologică Comandău 1.7

31 Dealul Perko 350

32 Munţii Nemira 10000

33 Muntele Tătăruţ-Cheile Buzăului 3900

-categorii de arii protejate : 36 din care - rezervaţii naturale 31, -monumente ale naturii 4. -parc natural 1 -arii naturale atribuite în custodie : au fost luate în custodie 2 rezervaţii naturale, Mestecanişul Reci bălţile de la Ozun-Sântionlunca şi Dealul Ciocaş-Dealul Viţelului de către APM Covasna. Anul 2007 a debutat cu o primăvară secetoasă. Datorită regimului de precipitaţii foarte redus rezerva de apă din sol a scăzut şi deficitul de apă s-a accentuat în cursul anului. Bălţile şi zonele umede au avut cel mai mult de suferit. În special s-a urmărit starea rezervaţiei din mestecănişul Reci unde apa din bălţi a secat complet. În urma deplasării pe teren cu botanistul Facultăţii de Silvicultură Braşov dl. Danciu Marius s-a constatat că de interes ştiinţific sunt aninişurile (As. Carici elongatae –Alnetum Koch 1926) atât prin raritate –ceea ce a determinat insuficienţa lor cunoaştere sub raportul răspândirii şi al particularităţilor structurale şi ecologice în cuprinsul României- cât şi prin dinamica accentuată, înaintarea lor în defavoarea rogozurilor şi respectiv retragerea fiind condiţionate de evoluţia climei şi influenţată antropic. După datele de care dispunem, la Reci se întâlnesc cele mai întinse fitocenoze ale acestei asociaţii din cuprinsul ţării. În perimetrul acestei rezervaţii naturale a fost cuprinsă şi vegetaţia colonizatoare a dunelor fixate (în primul rând fitocenoze dominate de Festuca rupicola, aflate în curs de consolidare şi stabilizare a proceselor de singeneza care cuprinde multe specii xerofite rare, între care şi Pulsatilla patens, inclusă de asemenea în “Lista roşie a plantelor din România”. Rezervaţia de la Ariuşd ocupă un loc deosebit într-un judeţ cu vegetaţie specifică dealurilor înalte şi montană, întrucât aici se găsesc specii numeroase

66

caracteristice vegetaţiei de stepa la o altitudine cuprinsă intre 500 – 660 m. Rezervaţia a fost propusă ca sit Natura 2000. În această rezervaţie se găseşte frăsinelul (Dictamus albus), specie rară cuprinsă în Lista Roşie a plantelor din România, ediţia 1994; Flora rezervaţiei este bogată şi din cele mai importante plante amintim ruscuţa de primăvara (Adonis vernalis), dediţeiul (Pulsatila montana), stânjenelul (Iris hungarica), colilia (Stipa joannis) etc. Rezervaţia a fost propusă sit Natura 2000. În turbăriile de la Apa Roşie şi Apa Lina precum şi de la Ruginosul Zagon se întâlneşte Ligularia sibirica, iar o specie deosebit de rară este Trientalis europaea – un adevărat relict glaciar, a cărei existenţă în aceste rezervaţii s-ar putea să fie unică pe cuprinsul ţării. Tot aici mai întâlnim bulbucii de munte (Trollius europaeus), şi cununiţa (Spiraea salicifolia). Şi în aceste turbării s-au observat influenţe negative datorita precipitaţiilor foarte scăzute, chiar şi la altitudinea de peste 1000 m unde sunt acestea situate. Rezervaţia Cheile Vîrghişului cu zona tampon în judeţul Covasna prezintă numeroase fenomene carstice. Cheile Vîrghişului cu acces din localitatea Vîrghiş sunt deosebite şi din punct de vedere carstic prin cele 122 de peşteri cât şi datorită peisajului creat de cursul Vîrghişului în aceste calcare. Rezervaţia Ciomad-Balvanyos Turia este importantă datorită peisajului, fenomenelor postvulcanice care se manifestă, apelor minerale şi a grotei sulfuroase unice în Europa datorita cantităţii de emanaţii sulfuroase. În apropiere se găseşte o turbărie, care deşi este mică, adăposteşte numeroase specii specifice turbăriilor înalte. Fâneţele umede de la Boroşneul Mare adăpostesc laleaua pestriţă, o specie rară care vegetează bine în această zonă. Ca aspecte al deteriorării îngrijorătoare a rezervaţiilor sunt depozitarea de deşeuri în urma turismului cât de deşeuri menajere, articole diverse deteriorate sau deşeuri şi ambalaje provenite de la magazine care desfac diverse produse comerciale, cât şi distrugerea sau furtul de panouri indicatoare din rezervaţii. Se mai constată tendinţa de aruncare de deşeuri în cursul râurilor şi în braţele moarte ale râurilor, cu un impact negativ deosebit de grav asupra florei şi faunei acvatice.

6.1.4. Rezervaţiile Biosferei -nu avem în judeţ

6.1.5. Situri Ramsar -nu avem în judeţ

6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

a. Presiuni directe:

• Pierderi de habitate şi fragmentarea lor din cauza urbanizării, dezvoltării infrastructurii, exploatării necontrolate a resurselor naturale, retrocedarea a mari suprafeţe din fond forestier sau în curs de retrocedare care a creat un vid legislativ şi practic sunt foarte greu de gestionat.

• Pădurile din Carpaţi sunt ameninţate de extragerile intensive de masă lemnoasă;

• Ca urmare a executării de lucrări hidrotehnice sub pretextul diverselor amenajări de albii se extrag mari cantităţi de balast ceea ce duce la adâncirea talvegului cursului râurilor, cu urmări negative în special prin accentuarea eroziunii în amonte de aceste lucrări.

67

• Supraexploatarea ecosistemelor şi speciilor. Agricultura de tip industrial şi suprapăşunatul micşorează resursele solului şi duc la eroziune severă şi la degradarea ecosistemelor.

• Un alt aspect negativ este depozitarea de deşeuri menajere pe suprafaţa rezervaţiilor naturale, în apropierea braţelor moarte şi în grădini ale proprietarilor care merg cu gardurile până la taluzul malului şi acolo se aruncă deşeurile din gospodărie. Astfel o mare cantitate de deşeuri ajung în apele braţelor moarte şi aceste ape fiind închise, calitatea acestora se degradează în continuu. Un aspect deosebit de grav pe care l-am constatat în deplasările pe teren îl constitue faptul că în aceste bălţi sau braţe moarte se aruncă cadavre de păsări sau animale ( câini, pisici, oi).

• b. Presiuni indirecte:

• Poluarea. Ploile acide afectează pădurile, iar eutrofizarea exercită o presiune negativă asupra siturilor Ramsar; utilizarea în exces a pesticidelor are influenţă negativă asupra speciilor de păsări şi mamifere.

• Turismul. Turismul necontrolat şi camparea în locuri nepermise, arderea arborilor şi arbuştilor şi lipsa controlului asupra accesului vehiculelor ameninţă ecosistemele montane.

• Comerţul. Pe piaţă sunt vândute specii protejate de plante. • Existenţa unor conflicte între diverşi utilizatori de terenuri. Retrocedarea

pădurilor, slaba implementare şi întărire a legislaţiei privind protecţia naturii, lipsa resurselor financiare şi organizatorice ale instituţiilor implicate în conservarea biodiversităţii.

• Slaba conştientizare a publicului. În unele zone există o presiune antropică mare pentru supraexploatarea resurselor naturale. 6.2. Biosecuritatea

6.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii Principalele acte normative care fac obiectul reglementărilor în domeniul biosecurităţii sunt: -Legea nr. 214/2002 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a OMG. -Legea 59/2003 privind ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea -Ord. MAPAM nr. 462/15.07.2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic 6.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii Autorizarea agenţilor economici care cultivă OMG se face prin procedură specifică de către MMDD Bucureşti.

6.2.2.3.Evaluarea riscurilor Dat fiind faptul că, biotehnologia este un domeniu nou, se cunosc puţine aspecte legate de interacţiunea organismelor modificate genetic cu diferite ecosisteme. Anumite îngrijorări, legate de noua tehnologie, includ efecte negative potenţiale asupra biodiversităţii şi riscurile potenţiale privind sănătatea umană. Astfel putem enumera:

modificarea neintenţionată a gradelor de competitivitate şi virulenţă sau a altor trăsături care caracterizează speciile în cauză (posibil impact negativ asupra speciilor nevizate-insecte benefice, spre exemplu;

potenţialul plantelor de cultură modificate genetic de a deveni buruieni (când o plantă de cultură devine mai invazivă decât specia parentală, probabil prin transferul genelor proprii la rude sălbatice );

68

stabilitatea insertului genetic, deci posibilitatea ca o gena să îşi piardă eficienţa sau să fie retransferată la o altă specie gazdă.

6.2.3. Măsuri de monitorizarea riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente Teoretic riscul este produsul dintre efectul potenţial dăunător asupra sănătăţii şi nivelul de expunere la acest efect. Prin urmare, riscul poate să apară doar la un numit nivel de expunere a consumatorului la un efect potenţial dăunător al alimentului. Evaluarea riscului asociat consumului unor alimente care conţin aditivi sau contaminanţi (reziduuri de erbicide, medicamente de uz veterinar) presupune parcurgerea a trei etape : - identificarea şi caracterizarea pericolului; - evaluarea expunerii; - caracterizarea riscului sau probabilitatea cu care se va manifesta un efect dăunător ca urmare a expunerii. Monitorizarea riscurilor provocate de organismele modificate genetic trebuie să se desfăşoare pe o durată de timp mai mare, încât să permită detectarea atât a efectelor potenţiale imediate cât şi a efectelor întârziate, identificate în evaluarea asupra riscului de mediu. Planurile de monitorizare trebuie mereu revizuite şi modificate, adaptate la specificul şi caracteristicile fiecărui OMG în cauză. Monitorizarea poate privi efectele pe care modificarea genetică urmăreşte să le producă la organismele ţintă, dar şi alte elemente nespecifice care pot fi luate în considerare, cum ar fi:

efecte asupra organismelor nevizate, provenite din modificarea genetică incluzând dezvoltarea unei rezistenţe de către speciile sălbatice înrudite sau de către dăunători;

răspândirea, stabilirea şi persistenţa în medii sau ecosisteme nevizate; încrucişarea alogamă cu specii sălbatice înrudite, compatibile din punct

de vedere sexual, făcând parte din populaţii naturale; schimbări neprevăzute în comportamentul de bază al organismului; modificări ale biodiversităţii.

Planul de monitorizare trebuie să cuprindă detalii cu privire la zona de monitorizat, parcela ocupată cu cultura modificată genetic, precum şi zonele adiacente sau apropiate, cultivate sau necultivate, iar evaluarea rezultatelor monitorizării poate indica ce alţi parametri ar fi necesar să fie monitorizaţi în cadrul programului. Astfel rezultatele monitorizării şi supravegherii organismelor modificate genetic, pe un timp şi spaţiu suficient de mare, corelate cu cercetări suplimentare ne pot oferi informaţii certe care pot fi utilizate în procesul decizional.

6.2.4. Etichetare şi trasabilitatea OMG

Produsele OMG vor fi etichetate de către producător, pentru aducerea la cunoştinţă şi atenţionare a calităţii produsului pentru consumator.

6.2.5. Controlul implementării legislaţiei

La data actuală nu există organisme specializate care să se ocupe de controlul implementării legislaţiei în domeniu.

6.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic Datorită exploziei demografice şi necesităţii de a asigura cantităţi cât mai mari de hrană s-au căutat noi procedee de obţinerea de producţii sporite. În timp s-a

69

încercat introducerea unor modificări ale informaţiei genetice în vederea sporirii variabilităţii şi implicit a şanselor de a selecţiona plante cu caractere utile, prin iradierea s-au prin tratarea seminţelor cu diferite substanţe chimice. Din informaţiile publicate în literatura de specialitate, la nivel mondial în anul 2001 a fost înregistrată o suprafaţă de 52.6 milioane ha cultivate cu plante modificate genetic (PMG). Principalii producători de PMG sunt: SUA cu 72%, Argentina cu 18%, Canada cu 6%, China cu 3% şi alţi producători cu 1%. 6.2.7. Plante modificate genetic cultivate în România Din datele ce le deţinem în România se cultivă soia, porumb şi cartofi modificaţi genetic. Din datele ce le deţinem în România se cultivă cu precădere SOIA RUNDUP READY 2004, în special în judeţele Călăraşi, Dolj, Brăila, Giurgiu şi Ialomiţa. Pe teritoriul judeţului Covasna nu sunt înregistrate suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic, fapt confirmat de Direcţia Agricolă Covasna. 6.2.8. Perspective Fiind o activitate nouă culturile de OMG-uri sunt controversate. Pe de o parte Comunitatea Europeană se opune introducerii acestora în cultură, în timp ce pe plan mondial şi în special în SUA, Argentina, Canada, China aceste culturi câştigă teren. Aceasta bazat pe avantajele economice ale acestor culturi şi pe faptul că nu sunt dovezi că introducerea acestora în alimentaţie ar provoca daune sănătăţii consumatorilor. În consecinţă viitorul va confirma sau infirma extinderea acestor culturi.

6.3 Starea pădurii 6.3.1. Fondul forestier Fondul forestier reprezintă pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administraţie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile legii. Sunt considerate păduri, în sensul Codului silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier naţional, terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă

mai mare de 0,25 hectare. Pădurea este o adevărată comunitate de viaţă în cadrul căreia coexistă, în baza unor reguli formate în timp îndelungat, o serie de plante şi animale adaptate condiţiilor staţionale ale locului în care se află. Principala componentă a acestei comunităţi de viaţă se consideră a fi totalitatea plantelor lemnoase ce se găsesc în ea, deoarece de la acestea, omul obţine cele mai mari foloase, atât de ordin material-lemnul şi alte produse, cât şi principalele elemente care determină calitatea

vieţii. Este recunoscut faptul ca pădurea contribuie cu maximă eficienţă la conservarea şi refacerea mediului înconjurător. În anul 2007 ca urmare a transformărilor din fondul forestier şi a retrocedărilor către foştii proprietari, structura acestuia pe proprietari se prezintă după cum urmează:

70

Tabelul 6.3.1.1

Nr. Crt.

Proprietate Total (ha)

1. Păduri proprietate publică a statului 50.039

2. Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

29.730

3. Păduri proprietate privată 95.021

Total Fond Forestier 174.790

Din care păşuni împădurite cu consistenţă mai mare de 0,4

12.058

Sursa: ITRSV Braşov-ISV Covasna

Evoluţia fondului forestier (ha) în perioada 2004-2007 este următoarea:

Tabelul 6.3.1.2

2003 2004 2005 2006 2007

162.050 162.036 162.035 162.012 174.790 Observaţii: diferenţa dintre anii 2006 şi 2007 este datorată includerii în statistici şi a păşunilor împădurite cu consistenţa arboretuluui mai mare sau egală cu 0,4.

Din totalul fondului forestier, 67.723 ha (39%) sunt administrate de către Direcţia Silvică Sf. Gheorghe prin patru Ocoale Silvice, restul de 107.067ha (61%) este administrat de către cele şapte Ocoale Silvice Private constituite pe teritoriul judeţului Covasna, sau nu există contracte de administrare pentru ele. Fondul forestier proprietate publică a statului este în întregime administrat de către Direcţia Silvică.

Din totalul de 174.790 ha de pădure din judeţul Covasna, 170.167 ha sunt suprafeţe acoperite cu vegetaţie forestieră, restul de 4.623 ha sunt terenuri administrative, terenuri pentru hrana vânatului, terenuri ce servesc nevoilor de cultura silvică etc. 6.3.2. Funcţia economică a pădurilor: Pădurea îndeplineşte în principal funcţia de protecţie şi multiple funcţii economice. În raport cu funcţiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe:

grupa I-a: păduri cu funcţii speciale de protecţie; grupa II-a: păduri cu funcţii de producţie (economice) şi protecţie;

Repartiţia pe grupe funcţionale a pădurilor din judeţul Covasna este următoarea:

Tabelul 6.3.2.1

Funcţia păduriilor Total (ha)

Proprietate publică

(ha)

Proprietate publică a unităţilor

administrativ teritoriale

(ha)

Proprietate privată (ha)

Păduri de protecţie (grupa I)

43.437 22.755 8.548 12.135

Păduri de producţie şi de

protecţie (grupa II) 126.729 26.213 20.620 79.896

A.Funcţia de protecţie: Prin funcţia sa de protecţie pădurea îndeplineşte următoarele roluri:

71

participă la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, prin concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă, din apă, din roca dezagregată şi alterată. Din această fitomasă, ulterior s-a format solul. Astfel cu excepţia zonei de stepă, solul s-a format sub pădure;

favorizează înmagazinarea apei, împiedicând formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă în urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând producerea inundaţiilor;

apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci;

este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic; sub acest aspect, pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă în reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global, eliberând oxigen şi consumând bioxid de carbon.

are un important rol de protecţie în cazul poluării fonice şi chimice.

Fig. 6.3.2.1 Arboret de anin cu funcţie de interes ştiinţific şi pentru protecţia biodiversităţii

În raport de natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I se împart în următoarele subgrupe funcţionale:

păduri cu funcţii de protecţie a apelor; păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenului; păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali

dăunători; păduri cu funcţii de recreere; păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului

forestier;

B. Funcţia economică: Produsele pădurii se împart în două categorii şi anume produse principale şi

produse accesorii. Produsele principale sunt reprezentate de :

lemn pentru construcţii, industrie şi combustibil ( lemn de foc); răchită, puieţi forestieri şi ornamentali, seminţe forestiere

Produsele accesorii sunt reprezentate de : fauna pădurii contribuie la păstrarea echilibrelor biocenotice, iar unele

specii au şi o valoare economică, fiind valorificate pentru blană şi carne; fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă

şi unele principii active; plante medicinale cu rol deosebit în prepararea unor ceaiuri, tincturi sau

la sinteza unor medicamente.

72

Produsele principale (lemnoase) reprezintă cca. 92% din cifra de afaceri a administratorilor fondului forestier. Se poate considera că ramura valorificării produselor accesorii ale pădurii este foarte slab dezvoltată, fiind necesară o ameliorare a activităţilor de colectare şi prelucrare a diferitelor produse.

Fig. 6.3.2.2 Platformă primară

În judeţul Covasna, valorificarea masei lemnoase este o sursă importantă de venituri, totodată reprezintă o necesitate pentru asigurarea energiei termice în zonele rurale. Volumul de masă lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei este de cca. 127 mii metri cubi, având o valoare de aproximativ 6,8 mil. RON.

O evoluţie pozitivă semnificativă s-a observat în sectorul comercializării cherestelei în detrimentul comercializării lemnului brut. În anul 2007, preţul mediu al unui metru cub de lemn pe picior s-a situat în jurul cifrei de 72 RON, cu 20 % mai mult ca în anul 2006, în funcţie de specie şi calitatea masei lemnoase preţurile variind de la 100 la 40 RON. 6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2007

Exploatarea masei lemnoase s-a realizat la nivelul judeţului Covasna de către agenţi economici şi de către Ocoalele Silvice (în special pentru aprovizionarea populaţiei). Volumul maxim aprobat pentru exploatare a fost aprobat prin Ordin al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi dezvoltării Rurale, în baza prevederilor amenajamentelor silvice. Nu s-au sesizat depăşiri ale cotei de tăiere aprobate, deşi volumul de masă lemnoasă din tăieri accidentale este mai mare decât cel realizat în anii anteriori, reprezentând cca. 16 % din volumul total de masă lemnoasă exploatat în anul 2007. Repartizarea volumului de masă lemnoasă pe categorii de proprietari se prezintă după cum urmează:

Tabelul 6.3.3.1

Nr. Crt.

Proprietate

Masa lemnoasă

2006 (mii mc)

Masa lemnoasă

2007 (mii mc)

1. Păduri proprietate publică a statului 157.1 121,5

2. Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale

59.4 53,5

3. Păduri proprietate privată 235.7 280,3

Total Fond Forestier 452.2 455,3

4. Vegetaţie forestieră în afara FFN 26.4 29,0

TOTAL 478,6 484,3 Sursa: ITRSV Braşov-ISV Covasna

73

Tabelul 6.3.3.2

Denumirea indicatorilor

Total

Răsinoase Fag Stejar Diverse

tari Diverse

moi

Masa lemnoasă recoltata - total 484,3 233,1 187,9 21,3 30,1 11,9

Din pădurile proprietate publică a statului 121,5 65,4 50,1 2,1 3,1 0,8

Din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale 53,5 23,2 21,9 3,2 4,1 1,1

Din pădurile propritate privată 280,3 129,3 108,8 13,9 20,0 8,3

Din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier 29,0 15,2 7,1 2,1 2,9 1,7

6.3.4. Distribuţia arboretelor după principalele forme de relief Din totalul suprafeţei de pădure a judeţului Covasna de 170.167 ha, distribuţia arboretelor după principalele forme de relief se prezintă după cum urmează: - arborete din zona de deal: 45.945 ha - arborete din zona de munte: 124.222 ha 6.3.5 Starea de sănătate a pădurilor Pe teritoriul judeţului Covasna fondul forestier naţional este gospodărit de cadre tehnice ale Ocoalelor Silvice Private şi ale Direcţiei Silvice Sfîntu Gheorghe. Din analiza datelor existente pe anul 2007 s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate a arboretelor. La acest fapt au contribuit intervenţiile cu lucrări de protecţie, caracterul acestora fiind atât preventiv cât şi de combatere, acţionând în special în arboretele de molid afectate de doborâtura de vânt din noiembrie 1995.

În cadrul sistemului de monitoring se efectuează, prin cadrele silvice, culegerea informaţiilor referitoare la starea de sănătate, datele fiind obţinute din suprafeţele de probă permanent amplasate în cadrul fiecărui ocol silvic. Pentru estimarea stării de sănătate a arborilor, în toate suprafeţele de probă se înregistrează vătămările fiziologice (defoliere, decolorarea frunzişului) şi vătămările fizice cauzate de diferiţi factori. Referitor la acţiunile întreprinse pentru

protecţia pădurilor se pot deosebi acţiuni preventive şi de combatere, diferenţiate după locaţia în care s-a intervenit:

a. În pepiniere :

s-a efectuat combaterea larvelor de Melolontha melolontha pe suprafeţe cultivate şi necultivate , tratarea cu aerosoli a vegetaţiei din jurul pepinierelor în vederea prevenirii depunerii de ouă de Melolontha m.

tratamente pentru prevenirea făinării stejarului (Microsphaera abreviata) tratarea culturilor de răşinoase din solarii, culturi în câmp şi paturi nutritive

împotriva fuzariozei combaterea rozătoarelor şanţ minim sanitar în jurul solariilor şi pepinierelor.

b. În plantaţii şi arborete:

74

În privinţa gradului de infestare al răşinoaselor cu Ipidae s-a constatat că suprafeţele infestate, sunt în continuă scădere şi în anul 2007, această stare fiind observată începând cu anul 2001. În zona Comandău, s-a înregistrat o uşoară creştere a intensităţii atacului de Ipidae în zone izolate, afectate de doborâturi de vânt, zonele fiind în continua monitorizare. Nu s-au semnalat atacuri semnificative ale diferiţilor agenţi patogeni care să depăşească pragul critic, pentru care să fie necesare intervenţii urgente.

Pe teritoriul judeţului sunt amplasate de către Direcţia Silvică 164 de suprafeţe de probă destinate supravegherii anuale a stării de sănătate a arborilor, fără a se înregistra în acestea modificări în starea de sănătate. S-au înregistrat local defolieri timpurii datorate atacurilor de cărăbuşi de mai, îndeosebi la lizierele pădurilor, precum şi o defoliere uşor mai timpurie datorită secetei din anul 2007.

Se poate concluziona că starea de sănătate a pădurilor este una normală. 6.3.6. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

În planul decenal de lucrări prevăzute în amenajamentele silvice se regăsesc diferite operaţiuni cum ar fi: tăierile de regenerare (tăieri progresive şi tăieri succesive cu regenerare naturală; tăieri rase, cu regenerare artificială), tăieri de igienă, extragerea produselor accidentale, precum şi tăieri de îngrijire.

Lucrările pentru tăierile de igienă, tăierile accidentale şi de îngrijire presupun parcurgerea unei suprafeţe mari şi extragerea unei cantităţi de masă lemnoasă mică şi calitativ inferioară.

Fig. 6.3.6.1 Tăieri rase în parchete mici

După tipul lucrării aplicate, suprafeţele parcurse cu tăieri în fond forestier variază după cum urmează:

Tabelul 6.3.6.1

Denumirea indicatorilor Total

În fondul forestier

În veg.for. din af. F.f.

Propr. publica

Propr. privată

a statului

a unit. adm.

Taieri de regenerare - total 2425 661 256 1440 68

1.Tăieri de regenerare în codru 2246 630 224 1331 61

- Tăieri succesive 429 42 37 342 8

din care: ultima tăiere 154 8 18 125 3

- Tăieri progresive 1465 548 177 711 29

din care: ultima tăiere 227 81 23 123 0

- Tăieri gradinarite, cvasigradinarite şi de transf. spre gradin. 197 0 0 197 0

- Tăieri rase 155 40 10 81 24

- Tăieri de substituri - refacere a arboretelor slab productive 8 0 0 8 0

75

- Tăieri de conservare 171 31 32 101 7

2.Tăieri de produse accidentale 15242 5803 1812 6322 1305

din care: produse accid. În arborete peste 60 de ani (ACC.I) 11435 5108 861 4802 664

3.Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor 15319 3622 2443 7493 1761

4.Tăieri de îngrijire în păduri tinere ( degajări, curăţiri, rarituri) - total 3729 586 816 1879 448

5.Tăieri de transformare a păşunilor împădurite 415 0 0 0 415 Sursa: ITRSV Braşov 6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire În anul 2007 structura şi repartizarea fondului forestier în cadrul judeţului Covasna nu prezintă zone cu deficit de fond forestier, fiind în general destul de echilibrat repartizat în cadrul suprafeţei judeţului. Unele diferenţe existente în repartizarea vegetaţiei forestiere sunt legate de formele de relief şi de repartizarea terenurilor cultivate în cadrul judeţului. Pe total judeţ procentul acoperirii cu vegetaţie forestieră se ridică la cca. 47%. 6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Faţă de anul 2006 când s-au scos din circuitul forestier o suprafaţă de 23 ha, în anul 2007, au fost scoase temporar din circuit forestier, conform Inspectoratului Silvic şi de Vânătoare Covasna, 14 ha de fond forestier. 6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2007

O atenţie deosebita în cadrul lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice se acordă lucrărilor de împădurire şi regenerare naturală a arboretelor. Asigurarea permanenţei vegetaţiei lemnoase în fond forestier se realizează prin două metode şi anume regenerarea naturală prin aplicarea tratamentelor de lungă durată sau prin împădurirea artificială a terenurilor în care s-au aplicat tăieri rase sau în terenurile fără vegetaţie forestieră.

Situaţia acestor lucrări este prezentată sintetic în tabelul de mai jos:

Situaţia regenerărilor din fondul forestier al judeţului Covasna

Tabelul 6.3.9.1

Denumirea indicatorilor Regenerări

naturale Împăduriri Total

Total regenerari 218 256 474

A. În fond forestier 218 246 464

în suprafete parcurse cu tăieri de regenerare 218 234 452

din care: parcurse cu tăieri rase de codru 3 175 178

Substituiri şi refaceri arborete slab productive 0 6 6

Poieni şi goluri neregenarate 0 6 6

B. În alte terenuri 0 10 10

Perdele de protecţie a campului 0 10 10

76

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Pădurea constituie şi în zilele noastre o sursă importantă de venit, dar şi un element important în societatea din mediul rural.

Punctual s-a constatat sustragerea de material lemnos din fondul forestier atât de stat cât şi particular. Datorită sistemului de pază şi protecţie a pădurilor aceste cantităţi de masă lemnoasă sunt nesemnificative, iar situaţia este ţinută sub control. Pentru contracararea agresiunilor împotriva fondului forestier s-au intensificat acţiunile la controlul circulaţiei materialului lemnos prin organizarea de acţiuni comune cu IJP Covasna, Jandarmerie şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. Intervenţiile se desfăşoară pe baza unui plan comun de acţiune. Totodată se fac instructaje periodice cu personalul din subordine care are atribuţii de pază a pădurilor, în vederea aprofundării cunoştinţelor legislaţiei silvice în vigoare. De asemenea s-au intensificat acţiunile de conştientizare a populaţiei asupra importanţei fondului forestier, atât ca sursă de materie primă cât şi ca vector de îmbunătăţire a factorilor de mediu. 6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Silvicultura prin complexitatea activităţilor are rolul de a conduce lucrările de înfiinţare şi dirijare a vegetaţiei forestiere din fondul forestier naţional precum şi de pe alte diverse terenuri. În terenurile descoperite periclitate de eroziuni în diferite faze de evoluţie, prin lucrări silvice se aleg soluţii optime pentru înfiinţarea de arborete şi eliminarea acţiunilor negative de eroziune. Aplicarea diverselor soluţii tehnice asigură funcţia economică prin crearea unor arborete de calitate

superioară. Instalarea pădurii are un rol deosebit de important, pe lângă funcţia de producţie masă lemnoasă, şi un rol de protecţie concretizat prin asigurarea funcţiilor hidrologice în bazine, prevenirea spălării versanţilor, consolidarea cursurilor de apă, fixarea prundişurilor şi grohotişurilor, fixarea haldelor de steril. Funcţiile de protecţie a pădurii sunt din ce în ce mai importante, şi ele sunt sprijinite tot prin activităţi silviculturale. Funcţiile de protecţie a solului şi apei au o importanţă deosebită chiar dacă ele nu pot fi cuantificate financiar, la fel de important este şi rolul pădurilor în circuitul carbonului. De asemenea, pădurea creează un microclimat specific care duce la diminuarea şi modelarea extremelor climatice şi creează o ambianţă favorabilă pentru muncă şi recreerea oamenilor.