capitolul 7 - anpmapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea... · web viewÎn cursul anului...

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ, ÎN ANUL 2004

Învelişul gazos reprezentat de atmosfera terestră

constituie unul dintre factorii esenţiali ai existenţei vieţii

pe pământ. Aerul care nu conţine particule solide sau

lichide în suspensie şi nici gaze diferite de cele care îl

compun se numeşte “ aer curat”. Atmosfera poate fi

afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide

sau gazoase. Potenţial, poluarea aerului este cea mai

gravă problemă, întrucât are efecte pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt şi mediu

poluarea are efecte de natură să pună în pericol sănătatea oamenilor, să dăuneze

ecosistemelor şi să producă pagube economice. Pe termen lung poluarea produce modificări

asupra mediului prin: efectul de seră, ploi acide, distrugerea stratului de ozon.

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor antropice,

altele datorându-se unor condiţii naturale de loc şi de climă.

Problemele actuale de mediu pentru aer sunt următoarele:

Efectul de seră

Distrugerea stratului de ozon

Acidifierea

Particulele în suspensie

Indicatorii legaţi de mediul atmosferic sunt organizaţi pe două nivele: emisii de poluanţi şi

calitatea aerului , precum şi măsurile luate şi eficacitatea lor( ca indicatori de răspuns).

Emisiile se măsoară prin metode adecvate de evaluare bazate pe factori de emisie şi

indicatori de activitate. Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculaţi pe baza datelor

înregistrate în sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi sunt consideraţi ca fiind foarte

importanţi în evaluarea situaţiilor concrete, în comparaţie cu ţintele de calitate stabilite prin

reglementări.

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece

constituie suportul pe care are loc cel mai rapid transportul acestora în mediu, astfel că

supravegherea calităţii atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitoring.

CAPITOLUL 2. AER 7


2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto

Schimbările climatice sunt variaţii importante ale caracteristicilor climei pe termen lung

şi scurt. Schimbările climatice pe termen scurt se datorează variaţiilor radiaţiilor solare,

schimbărilor naturale în circulaţia atmosferică şi modificării compoziţiei chimice a atmosferei.

Gazele din atmosferă, care sunt responsabile cu menţinerea unei temperaturi normale

pe Pământ sunt : dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, ozonul şi vaporii de apă, toate provenite pe cale naturală. Dar dacă aceste gaze sunt prezente în cantităţi prea mari atunci

este absorbită prea multă căldură şi acest lucru duce la creşterea temperaturii pe Pământ.

Creşterea evidentă a temperaturilor determină schimbări climatice, precum şi gaze cu efect

de seră.

Conţinutul redus de ozon are consecinţe grave pentru sănătatea omului . Scăderea

concentraţiei de ozon cu 1% duce la sporirea intensităţii razelor ultraviolete deasupra solului

cu 2%. Razele ultraviolete au destulă energie pentru a provoca cancerul pielii, cataractă,

melenină şi imunodeficienţă. De asemenea, poate provoca arsuri de piele şi retină. Razele

UV au acţiune distructivă asupra ecosistemelor acvatice.

În 1992 a fost adoptată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările

Climatice . Cea mai importantă decizie a Convenţiei a fost Protocolul de la Kyoto din 1997.

Ţinta Protocolului de la Kyoto privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru statele membre

ale Uniunii Europene, cere reducerea acestora, mai ales pentru CO2.

România a ratificat Protocolul de la Kyoto, prin Legea 3/2001, numărându-se printre primele

state care au ratificat acest document de o importanţă deosebită pentru problematica

schimbărilor climatice.

În mod concret, România şi-a luat următoarele angajamente:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8% faţă de

nivelul de emisii înregistrate în anul 1989;

Realizarea nu mai târziu de anul 2007 a unui sistem naţional de estimare a emisiilor de

gaze cu efect de seră;

Elaborarea şi implementarea politicilor în vederea promovării dezvoltării durabile;

Realizarea înainte de prima perioadă de angajament, respectiv înainte de anul 2008, a

Registrului Naţional de emisii de gaze cu efect de seră.

CAPITOLUL 2. AER 8


2.2. Gaze cu efect de seră2.2.1. Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră

Presiunile exercitate

asupra echilibrului climatic

al Pământului sunt legate de

emisiile diferitelor gaze a

căror proprietate este de a

absorbi razele infraroşii

rezultate în urma încălzirii

suprafeţei Pământului de

către energia solară. Aceste

gaze, numite gaze cu efect

de seră sunt emise în urma activităţii umane. Evoluţia acestora, la nivelul majorităţii ţărilor

industrializate, va trebui să fie legată de reducerea emisiilor , pentru a evita manifestarea

schimbărilor climatice care fac viaţa pe pământ din ce în ce mai dificilă.

Protocolul de la Kyoto nominalizează gazele cu efect de seră ca fiind: dioxidul de

carbon, metanul, oxidul de azot, perflorocarburile, hidroflorocarburile, hexaflorura de sulf.

Cunoaşterea valorilor emisiilor de gaze cu efect de seră reprezintă un element important, în

special la nivel naţional, pentru definirea impactului dezvoltării socio-economice asupra

mediului şi crează baza necesară pentru formularea politicilor de protecţie a mediului.

Dintre compuşii floruraţi, în inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră sunt cuprinse

doar PFC-urile , pentru ceilalţi compuşi floruraţi activitatea de culegere a datelor în vederea

estimării emisiilor este în faza incipientă.

Sectoarele în care s-au estimat emisiile de gaze cu efect de sră sunt: energetic,

procese industriale, utilizarea solvenţilor şi a altor produse, agricultură, management deşeuri.

Emisiile anuale de dioxid de carbon estimate pentru anul 2004 ( 319 mii tone CO2)

comparativ cu anul 1991(672 mii tone CO2) sunt prezentate în imaginea de mai jos. Scăderea

valorilor de emisie de datorează în principal scăderii consumului în sectorul energetic şi

scăderii producţiei diferitelor ramuri industriale.

CAPITOLUL 2. AER 9


Figura 2.2.1.

Instalaţiile de ardere industriale şi neindustriale, sectorul energetic sunt principalele

sectoare responsabile de producerea gazelor cu efect de seră. Emisiile de gaze cu efect de

seră din sectorul energetic provin în principal din arderea combustibililor fosili pentru

producerea de energie electrică şi termică, precum şi de la extracţia ţiţeiului. Reducerea

emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul energetic a fost cauzată, în principal de

micşorarea consumului în acest sector.

Emisiile de metan au atins în anul 2004 valoarea de 179 tone şi provin în special din

activităţile de extracţie, distribuţie a combustibililor fosili solizi şi lichizi, instalaţii de ardere şi

managementul dejecţiilor.

Protoxidul de azot (N2O) provine în mare parte din procese de ardere în industria de

transformare sau în instalaţii de ardere neindustriale. În anul 2004, cantitatea de protoxid de

azot eliminată în atmosferă din activităţile desfăşurate în judeţul Sălaj a fost de 24 tone.

2.3. Deteriorarea stratului de ozon

În stare naturală ozonul se găseşte în proporţie de 90% în stratosferă, la circa 10-50

km altitudine, cu un maxim între 15 şi 20 km.

Stratul de ozon, conform Convenţiei de la Viena este:” Stratul de ozon atmosferic de

deasupra stratului limită planetar”. Datorită acestui strat protector ,care acţionează ca un scut

împotriva radiaţiilor ultraviolete, viaţa pe Pământ a fost în siguranţă mii de ani. Distrugerea

CAPITOLUL 2. AER 10


stratului de ozon a fost prima problemă globală de mediu luată în discuţie şi prezentată

publicului larg din Comunitatea Europeană. Politicile de schimbare din domeniul protecţiei

mediului au rolul de a întări măsurile de control, de a reduce folosirea HCFC-urilor, şi a

bromurii de metil. Concentraţia ozonului stratosferic este afectată de o varietate mare de

procese interne, cum ar fi distrugerea chimică de către halogeni, sau externe, de exemplu

variaţiile radiaţiei solare. Invers, ozonul stratosferic are un rol activ în determinarea structurii

termice, dinamice şi chimice a stratosferei şi troposferei şi deci, exercită un impact direct

asupra climatului.

Halogenii eliberaţi de la sol, în principal sub formă de clorofluorocarburi (CFCs),

hidrofluorocarburi (HCFCs), şi hidrocarburi de brom sunt convertiţi în forme active, în

stratosfera medie şi superioară unde contribuie la creşterea nivelelor naturale de clor,

distrugând ozonul.

2.4. Acidifierea

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component

al mediului, ca urmare a prezenţei unor compuşi alogeni care determină o serie de reacţii

chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar a

solului.

Ploile acide sunt cauzate în principal de prezenţa în atmosferă a bioxidului de sulf,

oxizilor de azot şi a amoniacului care în prezenţa vaporilor de apă din atmosferă conduc

deseori la formarea de acid sulfuric şi acid azotic. Aceşti compuşi pot fi şi sunt deseori

transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii şi pot precipita sub formă de ploaie.

Ploaia acidă este un subiect foarte controversat datorită acţiunii sale pe areale largi şi

posibilităţii de a se răspândi şi în alte zone decât cele iniţiale formării. Între interacţiunile sale

dăunătoare se numără : erodarea structurilor, distrugerea structurilor agricole şi a plantaţiilor

forestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii

pot rezista unor astfel de condiţii, în general distrugerea ecosistemelor.

2.4.1.Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant

CAPITOLUL 2. AER 11


Indicatorii de mediu care caracterizează fenomenul de acidifiere sunt :

Emisiile de substanţe acidifiante - indicatori de presiune asupra mediului ;

Calitatea aerului ambiant – acidifiere – indicatori care indică starea sau nivelul

concentraţiilor poluanţilor în aer ;

Depăşiri ale pragurilor critice – indicatori care indică impactul asupra

ecosistemelor ;

Acorduri între autorităţile publice şi sectoarele emiţătoare de gaze cu efect

acidifiant prin care se angajează să obţină o reducere a acestora – indicatori

care duc la reducerea presiunilor asupra mediului.

Emisiile de dioxid de sulf şi azot inventariate la nivelul anului 2004 provin în cea mai

mare parte din industria energiei electrice şi termice , centrale termice de cartier ( Şimleu Silvaniei)

datorită utilizării combustibililor cu conţinut ridicat de sulf, urmată de transportul rutier.

Poluantul Valoarea emisiei(Mg)

SOx 324NOx 865

Tabel 2.4.1.

Emisiile de amoniac au fost practic în uşoară scădere faţă de anii anteriori, în anul

2004 înregistrându-se valoarea de emisie de 55 tone. Principala sursă o reprezintă

managementul dejecţiilor de la creşterea animalelor şi îngrăşămintele chimice azotoase

utilizate în agricultură.

2.4.2.Calitatea aerului ambiant-aciditate

În judeţul Sălaj calitatea precipitaţiilor este urmărită printr-o reţea

de supraveghere a calităţii precipitaţiilor formată din 5 puncte de

prelevare probe situate în zone reprezentative ale municipiului Zalău şi a

oraşelor Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei. Indicatorii monitorizaţi

sunt cei prezentaţi în tabelul de mai jos. De asemenea tabelul redă

CAPITOLUL 2. AER 12


valorile medii şi maxime înregistrate pentru indicatorii determinaţi în anul 2004, referitor la

calitatea precipitaţiilor. După cum se observă în tabel, în judeţ există zone în care se

înregistrează precipitaţii cu caracter acid. Conţinutul de ioni SO42- , NO3

- ,NH4+ şi Cl- în apele de

precipitaţii se menţin relativ constante faţă de cel înregistrat în anul 2003. În zonele

industriale şi cele cu aglomerări urbane precipitaţiile îşi menţin caracterul acid, cu conţinut

ionic mediu sau mare.

Nr. crt.

Indic.A.P.M. Zalău

Staţia Meteo Zalău

Şimleu Silv.Cehu-

SilvanieiJibou

Media Max. media max media max Media Max. Media Max.

1. pH 5,74 7,00 5,53 6,90 5,56 6,30 5,89 6,60 6,41 9,20

2. Cond. 38,68 118,1 38,82 100,1 39,83 72,6 41,23 101,5 32,45 70,20

3. SO4 4,37 15,05 4,28 14,10 7,80 16,25 4,45 9,30 4,70 10,15

4. NO3 1,87 10,46 1,94 5,07 1,83 3,97 2,26 9,96 1,092 3,10

5. NO2 0,078 0,90 0,053 0,170 0,035 0,101 0,047 0,110 0,048 0,146

6. Cl– 0,679 2,41 0,603 2,00 1,398 3,04 1,063 2,57 1,120 1,820

7. NH4 1,54 6,69 1,465 3,91 1,57 2,74 1,70 5,50 1,63 3,38

8. Ca 1,64 5,61 1,22 7,21 2,38 5,21 1,76 2,80 1,93 4,60

9. Mg 0,024 0,192 0,018 0,116 0,085 0,320 0,053 0,226 0,027 0,242

Tabel 2.4.2.

În anul 2004 s-au colectat şi analizat un număr de 124 probe de precipitaţii, din cele

cinci puncte de supraveghere. Dintre acestea , 10 probe au avut un pH<4,5 considerat ca

fiind cu efecte imediate asupra mediului ( nu s-a luat în considerare valoarea pH-ului de 5,6

care este considerată a fi limita inferioară a unei precipitaţii fără efecte acidifiante). Valoarea

cea mai joasă de pH – 3,38 s-a înregistrat în punctul de recoltare Staţia Meteorologică Zalău,

în data de 03.02.2004, la un volum de 6 l/mp precipitaţie. Nu putem afirma că acest fapt se

datorează exclusiv poluării produse de sursele de emisii de pe teritoriul judeţului Sălaj.

Numărul restrâns de puncte care formează reţeaua nu ne permite să elaborăm o

caracterizare generală la nivelul judeţului.

CAPITOLUL 2. AER 13


Figura 2.4.1.

Figura 2.4.2

Valorile concentraţiilor de acidifianţi (SOx, NOx, NH3) urmărite punctele de prelevare se

situează sub valoarea limita impusă de Ord. 592/2002,după cum se observă în graficul şi

tabelul de mai jos.

Nr. crt

Indicator Tip prelevare

UM Valoare limită

Valoarea măsurată

APM St. Meteo

1 NH3 24 ore μg /mc 100 22,45 5.48

CAPITOLUL 2. AER 14


2. NO2 An μg /mc 60 9,42 4.41

3. SO2 An μg /mc 20 6,38 1.37

Tabel 2.4.3.

Figura 2.4.3.

2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi

2.5.1. Emisii de metale grele (cadmiu, plumb)

Această categorie de poluanţi are ca sursă principală procesele industriale, iar pentru

plumb şi poluarea produsă de gazele de eşapament provenită de la motoarele cu ardere

internă, cu aprindere prin scânteie, problemă care va fi eliminată începând cu 1 ianuarie

2005, dată de la care se comercializează doar benzină fără plumb.

Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele (Pb, Cu) provin din metalurgie

şi siderurgie , şi din trafic. Poluanţii organici persistenţi, în special dioxina sunt emişi în special

în urma incinerării deşeurilor spitaliceşti în incineratoare neomologate.

Tabel 2.5.1CAPITOLUL 2. AER

Poluant Valoarea emisie (kg)

Pb 1328

Cd 0,688

Cu 186

15


Figura 2.5.1.

Dacă în cadrul emisiilor de la sursele staţionare, sistemul organizat de eliminare a

emisiilor în atmosferă duce la o localizare a emisiilor, zona maximă de poluare fiind limitată şi

situându-se la oarecare distanţă, emisiile din trafic sunt distribuite pe o suprafaţă mare şi

înălţime foarte mică , conducând la realizarea unor concentraţii relativ ridicate (diluţii mici) în

apropierea locului de emisie. Din inventarul emisiilor pentru anul 2004 se observă că emisiile

de Pb rezultate de sursele mobile reprezintă 93% (1237 kg) din totalul emisiilor de Pb.

2.5.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi

Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile care se pot acumula

în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului

înconjurător.

În vederea reducerii impactului asupra mediului înconjurător, Programul Naţiunilor

Unite pentru mediu a adoptat în cadrul Convenţiei de Stockholm un control vizând controlul şi

eliminarea a 12 POPs. Poluanţii organici persistenţi care fac obiectul Convenţiei sunt :

1. Pesticide

2. Industriali (HCB, PCB)

3. Subproduse (Dioxine, Furani)

Sursele generale de POPs : transporturi, metalurgie, energetică, industria chimică,

agricultură, managementul deşeurilor. Pe teritoriul judeţului Sălaj, cele mai importante surse

generatoare de POPs sunt : pesticidele utilizate în agricultură, transporturile, incinerarea

CAPITOLUL 2. AER 16


deşeurilor spitaliceşti (dioxine). Din datele furnizate de Direcţia Agricolă Sălaj cantităţile de

pesticide aplicate în cursul anului 2004 în judeţul Sălaj, pe categorii au fost următoarele :

Insecticide – 10 272 tone

Fungicide – 46 904 tone

Erbicide – 65 767 tone

Deşeurile de pesticide stocate în depozite repartizate pe teritoriul judeţului se ridică la

30 947 kg din care 19 747 kg sunt solide iar 11 200 kg sunt lichide

În ceea ce priveşte incinerarea deşeurilor spitaliceşti în prezent se utilizează un

crematoriu amplasat în oraşul Şimleu Silvaniei . Conform angajamentelor asumate în urma

negocierii capitolului 22, această instalaţie va fi închisă în anul 2008, iar deşeurile periculoase

rezultate din activităţi medicale, care necesită incinerare vor fi dirijate către incineratorul

ecologic zonal amplasat în judeţul Cluj.

2.5.3. Calitatea aerului ambiant-metale grele

În cursul anului 2004 laboratorul APM Zalău a determinat metalele grele conţinute în

pulberile în suspensie şi cele sedimentabile.

În punctul de prelevare pulberi sedimentabile în anul 2004 s-au înregistrat valori ale

concentraţiei de Pb situate peste valoarea limită anuală prevăzute în Ord.592/2003 .

Nr. crt

Indicator Perioada de mediere

UM Valoare limită

Valoare măsurată

2003

Valoare măsurată

20041 Pb An

calendaristicμg /mc

1,0 1,03 0,481

2. Cd Media zilnică μg /mc

0,02 - -

Tabel 2.5.3

2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici

Urmărirea concentraţiei de ozon troposferic este importantă, cunoscut fiind faptul că

acesta constituie un factor nociv pentru vegetaţie, sănătatea animalelor şi nu în ultimul rănd

CAPITOLUL 2. AER 17


pentru sănătatea umană. Ozonul troposferic poluează în principal centrele urbane, întrucât

precursorii lui ,oxizii de azot, compuşii organici volatili, etc sunt generaţi atât de activităţi

industriale cât şi de traficul rutier.

Valorile emisiilor de compuşi organici volatili estimate a fi produse în anul 2004 s-au

situat în jurul valorii de 1528 Mg, aportul cel mai mare avându-l traficul rutier ( 669 Mg); cantităţi mai mici se înregistrează pentru industria de producere a anvelopelor urmată de

fabrici de mobilă şi arderea gazului natural în instalaţii neindustriale.

2.7. Calitatea aerului

2.7.1. Poluarea de fond şi poluarea de impact

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă

direct influenţa surselor de poluare.

În judeţul Sălaj, reţeaua de supraveghere a calităţii aerului nu are în compunere staţii de

supraveghere a poluării de fond, fiind o reţea de supraveghere a poluării de impact

Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de

poluare.

În anul 2004 în reţeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate

măsurători privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberi în suspensie, pulberi

sedimentabile , oxidanţi, calitatea precipitaţiilor. Reţeaua APM de supraveghere a calităţii

aerului cuprinde 23 puncte de prelevare probe dispuse în 7 localităţi ale judeţului (zone

locuite, industriale şi cu trafic auto intens) şi anume în municipiul Zalău 11 puncte de

prelevare probe, în oraşele Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei câte un punct de prelevare

şi în localităţile aflate în apropierea minelor de extracţie calcar şi a depozitului de zgură câte

un punct de prelevare. Analizând datele de monitorizare a calităţii aerului din anul 2004

putem concluziona următoarele :

Concentraţiile medii ale poluanţilor gazoşi monitorizaţi s-au situat sub valorile limită

stabilite de normativele şi standardele de calitate a aerului.

Depăşiri semnificative s-au înregistrat la indicatorii pulberi în suspensie şi pulberi

sedimentabile în zonele centrale ale localităţilor urbane şi în zonele industrializate.

CAPITOLUL 2. AER 18


Evoluţia concentraţiilor medii lunare a poluanţilor gazoşi, în cele două puncte de

prelevare (APM şi Staţia Meteo), pentru anul 2004 este prezentată în graficele următoare:

Figura 2.7.1.

CAPITOLUL 2. AER 19


Figura 2.7.2

2.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile

Pulberile în suspensie şi sedimentabile reprezintă principalii poluanţi din judeţul Sălaj şi

chiar din ţara noastră, pentru care depăşirile valorilor limită admise, pentru diferite perioade

de mediere, sunt semnificative.

În general pulberile din atmosferă se clasifică, după dimensiuni, în două grupe mari:

Pulberi în suspensie - cu diametre mai mici de 20μm, având în atmosferă un

comportament asemănător gazelor; Fracţiunea PM10 – reprezintă pulberile în

suspensie cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm.

Pulberi sedimentabile – cu diametre mai mari de 20μm, care după ce sunt emise în

atmosferă, se depun pe sol, vegetaţie, ape şi construcţii.

CAPITOLUL 2. AER 20


2.8.1.Poluări cu pulberi în suspensie

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are mai multe surse : industriile

metalurgică şi siderurgică, centralele termice pe combustibili solizi, transporturi rutiere,

depozite şi halde de steril, etc. După cum se poate observa, natura acestor pulberi este foarte

diversificată - ele pot conţine oxizi de fier, metale grele etc.

În judeţul Sălaj pulberile în suspensie sunt monitorizate în două puncte de prelevare

situate în municipiul Zalău: Staţia Meteo( în vecinătatea zonei industriale a mun. Zalău) şi

sediul Agenţiei de Protecţie a Mediului Zalău( zona centrală a oraşului). Perioada de mediere

a probelor a fost , conform Ord.592/2002, de 24 de ore. Au fost înregistrate depăşiri ale valorii

limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (60μg/m3) din totalul de probe analizate.

Pulberi în suspensie APM Staţia MeteoValoarea limită 60 μg/mc 60 μg/mcValoarea medie anuală 57,1 53,99Număr valori 233 338

Tabel 2.8.1.

2.8.2.Poluări cu pulberi sedimentabile

Pentru urmărirea indicatorului pulberi sedimentabile reţeaua de supraveghere a

cuprins 23 puncte de prelevare probe din care 11 aparţin APM Zalău şi 12 Direcţiei de

Sănătate Publică Sălaj. Nivelul de impurificare s-a menţinut ridicat pentru unele puncte şi în

anul 2004; s-au înregistrat depăşiri ale CMA conform STAS 12574/87 în puncte situate în

apropierea zonei industriale a municipiului Zalău, pe strada Sărmaş, tot în Zalău şi în

vecinătatea Carierelor de extracţie calcar de la Prodăneşti şi Cuciulat. Concentraţia maximă

atinsă în acest an la indicatorul pulberi sedimentabile a fost de 40,3 g/mp/lună şi s-a

înregistrat pe strada Sărmaş din Zalău.

CAPITOLUL 2. AER 21


Punct de prelevare Media Maxima Nr. de valori

Nr. de depasiri

Frecv. dep. (%)

A.P.M.Zalău 3,7 6,5 12 0 0,0Staţia Meteo Zalău 2,9 6,8 12 0 0,0Str. 22 Dec. 1989Zalău 6,7 14,8 12 0 0,0Cart. Stadion Zalău 6,5 17,3 12 1 8,3Str. Sărmaş Zalău 18,7 53,6 12 6 50,0Str. Cehei Simleu 5,9 12,7 12 0 0,0District ape Jibou 5,0 13,8 11 0 0,0SC Prourbe SA St.epurare 3,3 7,4 12 0 0,0Str. Principală Prodăneşti 7,9 15,7 12 0 0,0Str. Gării Cuciulat 5,3 7,5 5 0 0,0Depozit Zgură Panic 5,1 15,8 12 0 0,0Cart. Porolissum Zalău 1,9 2,6 12 0 0,0B-dul M. Viteazul Zalău 2,7 4,2 12 0 0,0Cart. Brădet Zalău 1,7 2,7 12 0 0,0Creşa Filatura Zalău 16,8 17,8 12 6 50,0Cart. Dumbrava Zalău 16,8 17,5 12 4 33,3Liceu chimie Zalău 16,8 17,2 12 5 41,7Str.1Mai Jibou 1,7 2,2 12 0 0,0Spital Jibou 1,5 2,0 12 0 0,0Centru Cehu Silvaniei 1,8 2,3 12 0 0,0Zona ind Cehu Silvaniei 3,1 4,1 12 0 0,0Centru Şimleu Silvaniei 3,2 4,3 12 0 0,0Staţie asfaltare Şimleu Silvaniei

4,9 6,8 12 0 0,0

Tabel 2.8.2.

CAPITOLUL 2. AER 22


Figura 2.8.2.

La nivelul anului 2004, pulberile totale evacuate în atmosferă au fost evaluate în urma

inventarierii principalelor surse de poluarea atmosferei la valoarea de 81,6 Mg; din punct de

vedere calitativ acestea sunt diferite în funcţie de sursa generatoare praf de lemn, praf de

calcar, pulberi din industria extractivă.

2.9. Evoluţia calităţii aerului în perioada 1995-2005

Analizând perioada 1996-2004 sub aspectul calităţii aerului se desprind următoarele

concluzii:

Valorile concentraţiilor medii anuale pentru indicatorii SO2 ,NO2 , NH3 şi oxidanţi nu

depăşesc valorile limită stabilite prin STAS 12574/1987 şi Ordinul 592/2002, iar comparativ

cu anul 2003 sunt uşor mai scăzute.

Indicatorul pulberi în suspensie înregistrează depăşiri ale valorile limită prevăzute în

Ordinul 592/2002 în punctul de prelevare APM, situat în centrul municipiului Zalău, în zonă cu

trafic intens, dar Valorile concentraţiilor sunt în scădere faţă de anul 2003.

Depăşiri importante ale valorilor concentraţiei maxime admise s-au înregistrat, în

perioada 1996-2004, la indicatorul pulberi sedimentabile,în punctele de prelevare care

monitorizează zona industrială şi zona Sărmaş din mun.Zalău. În celelalte puncte de

CAPITOLUL 2. AER 23


prelevare din reţea situate în zona industrială Zalău şi zona carierelor de calcar depăşirile

sunt sporadice.

Punct prelevare: APM Zalău

Nr. crt

Indicator UM Valori limită cf. Ord.

592/2002

Concentraţii medii anuale

2003

Concentraţii medii anuale 2004

1. NH3 μg/mc - 9.7 -2. NO2 μg/mc 60 11.3 9,33. SO2 μg/mc 20 2.4 3,95. P.în susp. μg/mc 60 95.8 60,516. P. sed. g/mp/luna - 7.7 3,7

Tabel 2.9.1.

Datorită unor defecţiuni înregistrate la aparatul de prelevare, numărul observaţiilor

efectuate pentru acest punct a fost extrem de mic şi nu fac posibilă analiza acestora.

Punct de prelevare: Staţia Meteorologică Zalău

Nr. crt.

Indicator UM Valori limităcf. Ord.

592/2002


2003


2004

1. NH3 μg/mc - 10.3 5,482. NO2 μg/mc 60 6.9 4,413. SO2 μg/mc 20 1.4 1,414. P.în susp. μg/mc 60 83.26 51,85. P. sed. g/mp/luna - 7.9 2,9

Tabel 2.9.2.

Punct prelevare: APM Zalău

Nr.crt

Indicator UM CMA Val.Limităμg/mc


1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

1 NH3 mg/mc 0,1 - 0,031 0,020 0,033 - 0,055 0,016 0,020 0,010 -

2 NO2 mg/mc 0,1 60 0,006 0,005 0,007 0,009 0,008 0,009 0,010 0,011 0,009

CAPITOLUL 2. AER 24


3 SO2 mg/mc 0,25 20 0,001 0,001 0,002 0,001 0,001 0,003 0,006 0,002 0,004

4 O3 mg/mc 0,03 - - 0,002 0,003

5 Pulberi în

susp.

mg/mc 0,15 60 0,15 0,056 0,069 0,077 0,082 0,101 0,101 0,100 0,061

6 Pulberi

sedim.

g/mp/

lună

17 - 6,6 4,8 3,9 5,1 3,6 3,7 4,4 7,7 3,7

Tabel.2.9.3

Punct de prelevare: Staţia Meteorologică Zalău

Nr.crt

Indicator UM CMA Val.Limităμg/mc


1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

1 NH3 mg/mc 0,1 - 0,017 0,012 0,013 - 0,048 0,027 0,007 0,010 0,005

2 NO2 mg/mc 0,1 60 0,005 0,006 0,007 0,007 0,009 0,009 0,006 0,007 0,005

3 SO2 mg/mc 0,25 20 0,001 0,003 0,001 0,002 0,001 0,002 0,002 0,002 0,002

5 Pulberi în

susp.

mg/mc 0,15 60 - 0,068 0,055 0,045 0,044 0,073 0,078 0,083 0,051

6 Pulberi

sedim.

g/mp/

lună

17 - 5,0 4,1 4,6 2,7 2,1 3,1 3,6 7,9 2,9

Tabel.2.9.4

2.10. Sistem de monitorizare a calităţii aerului

Activitatea de monitorizare a calităţii aerului este foarte utilă prin faptul că oferă

informaţii directe cu privire la situaţia existentă la un moment dat. Monitorizarea calităţii

aerului se realizează conform Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag

şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de

azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM 2,5), plumbului benzenului, monoxidului de carbon

şi ozonului în aerul înconjurător. Elaborarea Ordinului 592/2002 a marcat îndeplinirea

obiectivelor de transpunere şi implementare în România a Directivelor Uniunii Europene

legate de activitatea de evaluare şi gestionare a calităţii aerului.

2.12. Monitorizarea emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere

CAPITOLUL 2. AER 25


Obiectivele Directivei Consiliului nr.2001/80/CE sunt de limitare a emisiilor anumitor

poluanţi în aer proveniţi din instalaţii mari de ardere. Această directivă vizează instalaţiile

termoenergetice a căror putere termică instalată este egală sau mai mare de 50 MWt şi care

furnizează energie electrică şi energie termică populaţiei.

Cerinţe în implementare: reducerea sau limitarea emisiilor provenite de la IMA;

stabilirea şi atingerea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite de la IMA;

monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor de poluanţi proveniţi din IMA. Agenţii

economici care cad sub incidenţa acestei directive trebuie să realizeze : măsuri de

retehnologizare conform cerinţelor controlului integrat al poluării , să efectueze măsurători

pentru poluanţii dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi.

În judeţul Sălaj a fost inventariată o unitate care intră sub incidenţa Directivei LCP –

SC Uzina Electrică SA Zalău. Combustibilul utilizat este lignitul ca şi combustibil de bază şi

păcura ca suport pentru ardere .

Evaluarea emisiilor de poluanţi se realizează zilnic pentru valorile de concentraţie şi

cantităţile emise în aer SO2, NOx, CO şi CO2, iar pentru pulberi prin calcul cu programul de

calcul EMPOL 2, program ce a fost conceput de către Termoelectrica în colaborare cu

Ministerul Mediului, ICIM şi ICEMENERG.

Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi pentru perioada 1980-2004 sunt redate

în tabelul de mai jos. Analizând aceste date se constată scăderi semnificative ale valorilor

poluanţilor, de la an la an.

Anul Poluantul Valoarea emisiei Tone/an

1989

SO2 30106

NOx 1234

Pulberi 1867

CAPITOLUL 2. AER 26


1998

SO2 14306

NOx 598

Pulberi 852

2001

SO2 6254

NOx 333

Pulberi 1237

2003

SO2 148

NOx 25

Pulberi 17,5

2004

SO2 94

NOx 32

Pulberi 9

Tabel 2.12.1

Conform prevederilor HG 541/2003 şi a Ordinului MAPAM 712/2003, SC Uzina Electrică

SA Zalău trebuie să-şi elaboreze, în cursul anului 2005 Programul de reducere a emisiilor

anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, pentru instalaţiile de ardere nr.1 şi nr.2. Pentru

realizarea acestor programe s-a avut în vedere înlocuirea suportului de ardere –păcura cu gaz

natural .

CAPITOLUL 2. AER 27

capitolul 7 - anpmapmsj-old.anpm.ro/files/apm salaj/rapoarte starea... · web viewÎn cursul anului...

Documents