serviciul hidrometeorologic de stat direcŢia...

MINISTERUL MEDIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT

DIRECŢIA MONITORING AL CALITĂŢII MEDIULUI

COORDONAT: APROB:

Şeful Direcţiei Monitoring Directorul Serviciului al Calităţii Mediului Hidrometeorologic de Stat

______________Gavril GÎLCĂ _____________Anatolie Puţuntică _______________ 2015 ______________ 2015

A N U A R

STAREA CALITĂŢII SOLURILOR PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

ÎN ANUL 2014

Chişinău 2015

2

CUPRINS

pag.

Lista de definiţii şi abrevieri specifice 4

Prefaţă 6

1. Infrastructura şi direcţiile prioritare în activitatea de supraveghere a calităţii solului pe

teritoriul Republicii Moldova 9

2. Descrierea succintă a metodelor de analiză şi procedurele de colectare a probelor de sol 14

2.1. Descrierea succintă a metodelor de analiză 14

2.2..Descrierea succintă a procedurilor de colectare a probelor de sol 16

2.3. Descrierea etapelor de prelucrare a probelor de sol 17

3. Starea agrochimică a solului 18

3.1. Descrierea succintă a fondului funciar din Republica Moldova 18

3.2. Caracterizarea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova 20

4. Caracterizarea stării solului de pe terenurile agricole 22

4.1.Indicii agrochimici a solului 23

4.2. Conţinutul metalelor grele 29

4.3.Conţinutul produselor petroliere 33

4.4.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 33

4.5. Conţinutul poluanţilor organici persistenţi 34

4.5.1. Conţinutul de pesticide organoclorurate 35

4.5.2. Conţinutul de bifenili policloruraţi 36

5. Caracterizarea ariilor naturale 39

5.1. Conţinutul indicililor agrochimici 39

5.2.Conţinutul metalelor grele 41

5.3. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 43

5.4 Conţinutul bifenililor policloruraţi 43

5.5 Conţinutul pesticidelor organoclorurate 44

6. Caracterizarea solurilor din preajma zonelor industriale şi silvice ale oraşelor republicii 45

6.1. Conţinutul produselor petroliere 46

6.2. Conţinutul metalelor grele 47

6.3.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice 49

6.4. Conţinutul bifenililor policloruraţi 49

6.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate 50

7. Caracterizarea calităţii solului din preajma autostrăzilor 50


3

7.2.Conţinutul metalelor grele 51


7.4. Caracterizarea calităţii solului din cadrul reabilitării traseului Chişinău – Soroca 53

8. Caracterizarea sedimentelor din rîurile şi lacurile ale republicii 58

8.1. Conţinutul formelor totale ale metalelor grele 59

8.2. Conţinutul azotului şi fosforului total 62



8.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate 66

8.6. Conţinutul bifenililor policloruraţi 67

8.7. Caracterizarea sedimentelor din lacul Beleu 68

Concluzii 71

Anexa 1. Concentraţiile maxime admisibile în sol 74

Anexa 2. Limitele de detecţie a pesticidelor şi bifenililor policlorutaţi în sol şi sedimente 75

Anexa 3. Clasificarea solurilor după conţinutul de humus şi elemente nutritive 77

Anexa 4. Schema difuzării buletinului-alertă privind cazurile excepţionale de poluare al

mediului ambiant în Republica Moldova (la momentul depistării) 78

Anexa 5. Schema difuzării buletinului lunar privind calitatea mediului pe teritoriul

Republicii Moldova 79

Anexa 6. Schema difuzării buletinului lunar privind gradul înalt şi/sau extrem de înalt de

poluare a mediului pe teritoriul Republicii Moldova 80

Bibliografie 81

4

LISTA DE DEFINIŢII ŞI ABREVIERI SPECIFICE

SHS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat

DMCM - Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului

CMCS – Centrul Monitoring al Calităţii Solului

- HCH - alfa– hexaclorciclohexan

-HCH - beta– hexaclorciclohexan

- HCH - gama- hexaclorciclohexan

HCH –(- HCH+ -HCH +- HCH )

HCB - hexaclorbenzen

4-4' DDE– diclordifenildicloretilen

4-4' DDD - diclordifenildiclormetilmetan

4-4' DDT – diclordifeniltriclormetilmetan

2,4'-DDE – diclordifenildicloretilen

2,4'-DDD – diclordifenildiclormetilmetan

2,4'-DDT - diclordifeniltriclormetilmetan

DDT – (4-4' DDE +2,4'-DDE +4-4' DDD +2,4'-DDD+ 4-4' DDT+2,4'-DDT)

Pentaclorbenzen

Heptaclor

Heptaclor Epoxid (Izomeri A şi B)

Aldrin

Dieldrin

Endrin

Endosulfan Alfa şi Beta

Metoxiclor

Mirex

PAH16 - Hidrocarburi Poliaromatice:

1.Naftalină

2.Acenaften

3.Acenaftilen

4.Antracen

5.Benz[A]Antracen

6.Benzo[A]Piren

7.Benzo[B]Fluoranten

5

8.Benzo[G,H,I]Perilen

9.Benzo[K]Fluoranten

10.Crisen

11.Dibenz[A,H]Antracen

12.Fluoranten

13.Fluoren

14.Indeno[1,2,3-C,D]Piren

15.Fenantren

16.Piren

CR - cantitatea restantă

CMA – concentraţia maximă admisibilă

CMO – concentraţia maximă de orientare

POC - pesticide organoclorurate

BPC6 – bifenili policloruraţi:

1. BPC 28 - 2,4,4`-triclorbifenil

2. BPC 52 - 2,2`,5,5`-tetraclorbifenil

3. BPC 101 - 2,2`,4,5,5`-pentaclorbifenil

4. BPC 118 - 2,3`,4,4`,5-pentaclorbifenil

5. BPC 153 - 2,2',4,4`,5,5`-hexaclorbifenil

6. BPC 138 - 2,2`,3,4,4`,5`-hexaclorbifenil

BPC 180 - 2,2',3,4,4`,5,5'-heptaclorbifenil

UNEP – Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu

pH - reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen

Metale grele (forme totale) –formele totale ale metalelor grele în sol

Metale grele (forme mobile) – formele metalelor accesibile pentru plante, (inclusiv forme

schimbabile, hidrosolubile şi uşor solubile)

Fosfor total – conţinutul total al formelor minerale şi organice de fosfor în sol

Fosfor mobil - formele minerale şi organice ale fosforului, accesibile pentru plante

POPs – poluanţi organici persistenţi

ND – nu s-a depistat

≤LD – mai jos sau egal de limita de detecţie

6

PREFAŢĂ

PĂMÎNTUL-CEA MAI MARE BOGĂŢIE!

Pămîntul este singurul loc în care se poate

crea Paradisul!

Pe parcursul evoluţiei, natura si ecosistemele terestre au creat la suprafaţa uscatului

solurile, învelişul de sol numit si pedosfera. Solurile s-au format drept rezultat al interacţiunii

dintre factorii pedogenetici în decurs de milenii. Diversitatea acestor factori a contribuit la

formarea învelişului pedologic foarte diferit, menţinînd echilibrul ecologic cu condiţiile naturale

ale fiecărui ecosistem.

Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova. Cernoziomurile

ocupă 75% din suprafaţa ţării. În raport cu multe alte state din Europa, Republica Moldova se

caracterizează printr-un grad înalt de valorificare agricolă a teritoriului şi prin ponderea mare a

terenurilor arabile care alcătuiesc 73% din suprafaţa terenurilor agricole.

Importanţa social-economică a solurilor este determinată de realizarea potenţialului lor

productiv, fiind folosite în calitate de mijloc de producere în agricultură. Învelişul de sol este

principala bogăţie naturală a ţării.

Monitoringul ecologic reprezintă sistemul de supraveghere complexă, integrată a

factorilor biotici şi a celor abiotici de mediu, precum şi a modificărilor care au loc în structura şi

funcţionarea ecosistemelor.

Monitorizarea solurilor este definită ca o activitate integrată de evaluare a calitatii în raport cu

condiţiile de sănătate umană şi cele ecologice.

În ultimele decenii a crescut în mod deosebit presiunea antropică asupra solului. Ca

urmare a dezvoltării proceselor de eroziune, pierderii de humus, salinizare, soloneţizare în timpul

irigării, poluarii cu chimicale, a generat reducerea fertilitatii solului. Solul este mai dificil de

decontaminat decît aerul sau apa. Din această cauză nu trebuie de subestimat gravitatea poluării

solului, deoarece în cazul dat nu se poate aplica nici un procedeu de restabilire. Remedierea

solului este posibilă prin acţiunea factorilor naturali, ceea ce decurge foarte lent şi durează o

perioadă îndelungată de timp.

http://www.sanatate.lx.ro/aer/

http://www.sanatate.lx.ro/apa

7

Spre deosebire de celelalte componente ale mediului înconjurător, solul joacă rolul unui

absorbant, purificator şi neutralizator biologic de poluanţi, mineralizator al reziduurilor organice.

Foarte mult timp solul a avut capacitatea de autopurificare naturală in mediul înconjurător.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) este institutia abilitata la nivel national de

monitorizarea calitatii si nivelului poluarii agrotehnogene a solului, furnizînd informaţii necesare

pentru procesul decizional si cu functii de control, elaborarea măsurilor de ameliarare si

remediere a solului. SHS poseda laboratoare moderne, care dispun de un inalt potential tehnic si

uman, certificate in sistemul international de standardizare si care participă cu regularitate în

teste internaţionale de asigurare şi control al calităţii.

Pe parcursul anului 2014 în cadrul DMCM au fost continuate activităţile axate pe

monitorizarea calităţii solului, nivelului poluarii agrotehnogene a solului şi sedimentelor pe

teritoriul republicii, conform Planului de lucru şi Programului de activitate aprobat. Au fost

prelevate în total 163 probe, s-au efectuat 2954 analize şi s-au determinat 66 componente

chimice ale solului: forme totale şi mobile ale metalelor grele (cupru, zinc, nichel, plumb şi

mangan), azotul şi fosforul total, azotul amoniacal, azotul nitraţilor, fosforul şi potasiul mobil,

humusul, calciul şi magneziul schimbabili, aciditatea de schimb (pHKCl) şi pH-ul în extractul

apos (pHH2O); pesticide organoclorurate (POC) –DDT (4-4' DDE – diclordifenildicloretilen, 4-4'

DDD – diclordifenildiclormetilmetan, 4-4' DDT – diclordifeniltricloretan, 2,4'-DDE –

diclordifenildicloretilen, 2,4'-DDD – diclordifenildiclormetilmetan, 2,4'-DDT –

diclordifeniltricloretan); HCH (alfa, beta, gama hexaclorciclohexan); HCB – hexaclorbenzen,

methoxychlor, aldrin, dieldrin, endrin, heptachlor Heptaclor Epoxid (Izomeri A şi B);

Endosulfan Alfa şi Beta; chlordecon, pentaclorbenzen, chlordane, mirex; BPC6 -bifenili

policloruraţi: (BPC 28- 2,4,4`-triclorbifenil, BPC 52- 2,2`,5,5`-tetraclorbifenil, BPC 101 -

2,2`,4,5,5`-pentaclorbifenil, BPC 138- 2,2`,3,4,4`,5`-hexaclorbifenil, BPC 153 - 2,2',4,4`,5,5`-

hexaclorbifenil, BPC 180- 2,2',3,4,4`,5,5'-heptaclorbifenil) şi BPC 118- 2,3`,4,4`,5-

pentaclorbifenil; hidrocarburi poliaromatice PAH16 (acenaphthene, acenaphthylene, anthracene,

benz[a]anthracene, benzo[a]pyrene, benzo[b]fluoranthene, benzo[ghi]perylene,

benzo[k]fluoranthene, chrysene, dibenz(a,h)anthracene, fluoranthene, fluorene, indeno (1,2,3-cd)

pyrene, phenanthrene, pyrene, naphthalene), etc.

Pe parcursul perioadei de referinţă au fost prelevate şi analizate 73 probe de sol de pe

cîmpurile agricole a 10 raioane: r-nul Briceni, r-nul Glodeni, r–nul Soroca, r-nul Anenii Noi,

r-nul Orhei, r-nul Hînceşti, r-nul Taraclia, r-nul Cahul, UTAG, r-nul Căuşeni; 12 probe de sol

colectate de pe teritoriul ariilor naturale - rezervaţia naturală Hlingeni, ocolul silvic Şoldăneşti;

sector-etalon de pădure de scumpie, ocolul silvic Scoreni şi rezervaţia naturală Cahul, ocolul

silvic Larga, Romani.

http://en.wikipedia.org/wiki/Acenaphthene

http://en.wikipedia.org/wiki/Acenaphthylene

http://en.wikipedia.org/wiki/Anthracene

http://en.wikipedia.org/wiki/Benz(a)anthracene

http://en.wikipedia.org/wiki/Benzo(a)pyrene

http://en.wikipedia.org/wiki/Benzo(b)fluoranthene

http://en.wikipedia.org/wiki/Benzo(ghi)perylene

http://en.wikipedia.org/wiki/Chrysene

http://en.wikipedia.org/wiki/Dibenz(a,h)anthracene

http://en.wikipedia.org/wiki/Fluoranthene

http://en.wikipedia.org/wiki/Fluorene

http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Indeno(1,2,3-cd)pyrene&action=edit&redlink=1

http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Indeno(1,2,3-cd)pyrene&action=edit&redlink=1

http://en.wikipedia.org/wiki/Phenanthrene

http://en.wikipedia.org/wiki/Pyrene

http://en.wikipedia.org/wiki/Naphthalene

8

Pentru a evidenţia impactul traficului auto asupra solului au fost prelevate şi analizate 28

probe de sol în preajma traseelor auto: Chişinău-Hînceşti, Leova-Cahul, Cimişlia-Căuşeni,

Leova-Leuşeni, Rîşcani-Brăneşti, Bălţi-Briceni, Orhei-Zagoreni. Probele au fost prelevate în

preajma traseelor cu trafic de transport auto slab, moderat şi intensiv la distanţa de 5 şi 10 m de

la traseu, de ambele parti ale carosabilului la adîncimea de 0-10 cm.

Controlul solului în zonele industriale şi silvice se realizeaza în opt locatii de

monitorizare, inclusiv oraşe mari şi mici. Pentru monitorizarea solurilor în oraşele mari şi orăşele

au fost colectate şi analizate 30 probe de sol din oraşele: Ocniţa, Bălţi, Rezina, Ungheni, Cahul,

Ceadîr-Lunga, mun. Chişinau şi s. Giurgiuleşti.

Monitorizarea sedimentelor se realizeaza în cadrul reţelei transnationale (TNMN), unde

au fost prelevate şi analizate 2 probe de sedimente din lacul de acumulare Costeşti şi 10 probe de

sedimente din r. Prut. Totodată în scopul monitorizării sedimentelor au fost colectate 8 probe de

sedimente din lacul de acumulare Beleu.

Sesizînd importanţa şi complexitatea acestei lucrări pentru instituţiile, departamentele şi

ministerele cu funcţii de luare a deciziilor şi mizînd în continuare pe competenţă, generozitatea şi

entuziasmul profesional, aş dori pe această cale să aduc mulţumiri cordiale, cele mai înalte

consideraţiuni şi tot respectul echipei de profesionalişti care au contribuit la apariţia Anuarului

dat.

Gavril Gîlcă

Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului al SHS

9

1. INFRASTRUCTURA ŞI DIRECŢIILE PRIORITARE ÎN ACTIVITATEA DE

SUPRAVEGHERE A CALITĂŢII SOLULUI PE TERITORIUL

REPUBLICII MOLDOVA

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de

Stat efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelor mediului (ape de

suprafaţă, aer, sol, sedimente, precipitaţii atmosferice, nivelul radioactiv) şi în acest scop dispune

de o reţea amplă de laboratoare, posturi, secţiuni amplasate pe întreg teritoriul Republicii

Moldova.

Sistemul naţional de monitoring a fost înfiinţat în anii ’60 al secolului trecut, însă

observaţiile cu caracter sistematic au început a fi realizate în anii ’80, avînd drept obiective

prioritare:

- monitorizarea calităţii mediului şi determinarea nivelului de poluare;

- prevenirea şi reducerea efectelor nocive a factorilor antropici pentru mediul ambiant şi

populaţie;

- informatizarea sistematică a publicului privind calitatea mediului;

- înştiinţarea în regim de urgenţă a organelor cu funcţii de luare a deciziilor, privind gradul

excepţional de poluare a componentelor mediului.

Dispunînd de un potenţial uman şi tehnic adecvat, precum şi fiind deţinătorul a 3

Certificate de Acreditare (Apă, Aer, Sol) în conformitate cu cerinţele internaţionale, obţinute în

baza evaluării de către Centrul Naţional de Acreditare al Republicii Moldova, DMCM include 7

subdiviziuni: 4 Centre şi 1 secţie de monitorizare, 1 Centru de Monitoring Ecologic Integrat şi

Management Internaţional şi Grupul de Expediţie:

10

Una din priorităţile majore ale DMCM este familiarizarea sistematică a ministerelor,

departamentelor, instituţiilor abilitate, organelor cu funcţii de luare a deciziilor, a populaţiei etc.,

cu informaţia referitoare la gradul de calitate a mediului ambiant pe teritoriul republicii.

Sistematic, se completează baza de date cu informaţia primară curentă referitor la starea de

poluare a aerului, apelor de suprafaţă, solului, iar rezultatele obţinute sînt utilizate ulterior la

întocmirea buletinelor lunare şi săptămînale privind calitatea mediului ambiant, care se

difuzează conform Schemei aprobate de Ministerul Mediului precum şi se amplasează şi pot fi

vizualizate pe pagina WEB a serviciului - www.meteo.md. La momentul depistării cazurilor de

poluare extrem de înaltă pe teritoriul Republicii Moldova, în regim urgent se întocmeşte

Buletinul – Alertă (anexa 6). Sistematic se pregăteşte şi se difuzează informaţia referitor la

calitatea solului, solicitată în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari, precum şi

stipulată în Acordurile şi Contractele de colaborare cu diverse instituţii, atît la nivel naţional, cît

şi internaţional.

În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 81 din 02 februarie 2009 şi Regulamentul

privind bifenilii policloruraţi (BPC) în Republica Moldova se efectuează lucrările de inventariere

a conţinutului de BPC în ulei din echipamentul electroenergetic cu volumul de ulei mai mare de

5 litri. Pe parcursul anului 2014, pentru identificarea BPC în uleiul dielectric a fost efectuată

analiza preliminară a 15 probe de ulei transformator cu aparatul L2000DX, informaţia solicitată

în scrisorile parvenite de la diferite categorii de beneficiari (fig.1).

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

nu

măru

l d

e s

cri

so

ri t

ran

sm

ise

lunile anului

Fig.1 Gradul de solicitare a informaţiei pentru identificarea BPC în uleiul dielectric de către

instituţii şi agenţii economici în anul 2014

http://www.meteo.md/

11

Actualmente CMCS este preocupat de monitorizarea calităţii solurilor şi dispune de o

reţea naţională de observaţii constituită în baza terenurilor agricole, terenurilor din cadrul

oraşelor, solurilor situate în apropierea drumurilor cu intensitate de circulaţie auto diferită,

terenurilor de fond ce n-au fost supuse poluării antropogene, solurilor din vecinătatea depozitelor

cu pesticide, terenurilor adiacente substaţiilor sistemului electroenergetic contaminate cu BPC-

uri, cît şi studierea migrării poluanţilor. Probele de sol se prelevează în perioada primăvară-vară.

Rezultatele privind indicii agrochimici ai solului, obţinute în cadrul DMCM, pot fi utilizate la

estimarea normelor de întroducere a îngrăşămintelor în sol pentru diferite culturi agricole. De

asemenea, Centrul de Monitoring al Calităţii Solului efectuează analize complexe în sedimente

din rîurile şi lacurile de acumulare de pe teritoriul republicii, evidenţiază gradul de poluare a

sedimentelor.

De asemenea se elaborarează buletinele lunare ce se difuzează conform schemelor

întocmite (anexele 4, 5), anuarul privind starea calităţii solului pe teritoriul Republicii Moldova şi

informaţia solicitată de diverse instituţii.

Astfel, la procesul de monitorizare al calităţii solului în anul 2014 au fost implicaţi 7

colaboratori, dintre care 90 % din angajaţi posedă studii superioare şi 10 % - studii medii (fig.2).

90 %superioare

10 %medii

Studiile

Fig.2 Distribuirea personalului în concordanţă cu studiile obţinute

În dependenţă de studiile obţinute, 2 persoane sunt specialişti în domeniul chimiei, 1 -

geografie, 1 - biologie şi chimie, 2 – ecologie, 1 – altele, (fig.3). În cadrul laboratorului activează

personal cu aptitudini şi capacităţi intelectuale sporite în exercitarea unui monitoring adecvat.

12

1

2

11

2

0

0,5

1

1,5

2

1

Chimie Geografie Biologie și Chimie Ecologie Altele

Fig.3 Distribuirea personalului în concordanţă cu specialităţile obţinute( pe domenii)

Numărul personalului cu experienţă de muncă în domeniu constituie: mai mult de 25 ani

de experienţă - 3 persoane, > 20 ani - 1 persoană , <10 ani – 1 persoană, > 1 an – 2 persoane,

(fig.4).

Fig.4 Distribuirea personalului în concordanţă cu experienţa de muncă

La nivel naţional au fost organizate încercări interlaboratoare între laboratoarele din

Ministerul Mediului (Centrul de Investigaţii Ecologice al Agenţiei Ecologice din municipiile

Chişinău, Băţi şi or. Cahul) şi Centrul Republican de Pedologie Aplicată pentru executarea

procedurii controlului calităţii rezultatelor analizei chimice conform SM SR EN ISO/CEI

17025:2006.

13

La nivel internaţional, în cadrul Convenţiei de la Stockholm au fost efectuate analize

pentru derterminarea bifenililor policloruraţi într-o probă de ulei transformator şi a pesticidelor

organoclorurate şi bifenililor policloruraţi de tip „dioxin-like” într-o probă de peşte. În cadrul

încercărilor au fost efectuate o serie de analize cromatografice pentru determinarea pesticidelor

organoclorurate, bifenililor policloruraţi şi a hidrocarburilor poliaromatice în proba de sedimente

destinate din Laboratorul de Studiere a Mediului Marin, Agenţia Internaţională de Energia

Atomică, organizat de UNEP.

Colaboratorii Centrului de Monitoring al Calităţii Solului implicaţi în procesul de monitorizare a calităţii solului

14

2. DESCRIEREA SUCCINTĂ A METODELOR DE ANALIZĂ

ŞI PROCEDURILE DE COLECTARE A PROBELOR DE SOL

2.1. Descrierea succintă a metodelor de analiză

În corespundere cu procedura operaţională PО – MÎPst - Cl,F,BPC - 5.4 –03 pregătirea

chimică a probelor de sol şi sedimente în

scopul determinării conţinutului reziduurilor

de pesticide organoclorurate şi bifenililor

policloruraţi este efectuată în laborator prin

următoarele procedee chimice: extragerea

pesticidelor din probele de sol în amestec de

acetonă şi hexan (1:1), concentrarea

extractului în vaporizatorul rotativ,

purificarea cu H2SO4, neutralizarea cu

NaHCO3 (5 %) şi vaporizarea. Analiza

cantitativă a fost realizată prin intermediul cromatografului cu gaz cu detector de masă АТ 7990

Agilent Technologies.

Esenţa metodei de determinare a formelor

mobile ale metalelor (cupru, zinc, plumb, nichel şi

mangan) constă în extragerea metalelor din sol cu

soluţie tampon acetat-amoniacal cu pH = 4,8 şi

prin metoda spectrală cu absorbţie atomică, în

corespundere cu procedura operaţională PО –

MeFM – 5. 4 – 08.

Esenţa metodei de determinare a formelor

totale ale metalelor grele (cupru, zinc, plumb, nichel şi mangan) în sol şi sedimente a fost

înfăptuită în corespundere cu procedura operaţională PО – MeFM – 5. 4 – 07, ce constă în

supunerea termică cu adăugarea acidului nitric concentrat şi apă oxigenată, filtrarea şi ajustarea

pîna la volumul 100 ml cu apă distilată şi analiza prin metoda spectrală cu absorbţie atomică.

Determinarea azotului nitric a fost efectuată prin metoda fotoclorimetrică cu acid

disulfofenolic, în corespundere cu procedura operaţională PO – MÎNit - 5. 4 – 02.

Determinarea azotului total (metoda Kjeldahl) a fost realizată conform metodei Kjeldahl,

ce constă în descompunerea solului la supunere termică cu acidul sulfuric concentrat în prezenţa

catalizatorului, formarea compusului de amoniu, titrarea cu acidul sulfuric şi conform cantităţii

de acid sulfuric folosit se calculează cantitatea de azot în sol, în corespundere cu GOST 26107 -

84, pct. 4. 1.

Spectrofotometru cu absorbţie atomică

Cromatograful cu fază lichid-gazoasă destinat pentru determinarea substanţelor organice

15

Determinarea azotului amoniacal constă în extragerea ionilor de amoniu schimbabili din

sol cu soluţia de KCl şi obţinerea compusului de indofenol colorat în rezultatul interacţiunii

ionilor de amoniu cu hipocloritul de natriu şi salicilatul de natriu, în mediu bazic, iar în final

soluţia colorată se analizează la fotocolorimetru, în corespundere cu GOST 26489 - 85, pct. 4. 2.

Determinarea fosforului total este bazată pe descompunerea solului la supunere termică

în prezenţa acidului sulfuric şi a acidului percloric, după care are loc interacţiunea fosforului cu

molibdatul de amoniu în mediu acid, formarea molibdatului de fosfor heteropoliacid şi reducerea

acestuia cu acid ascorbic pînă la complexul fosfo-molibdat, colorat în albastru deschis, iar în

final se analizează la fotocolorimetru soluţia colorată, în corespundere cu GOST 26261-84, pct.

4. 3, 4. 4.

Determinarea fosforului şi potasiului mobil (metoda Macighin) constă în extragerea

compuşilor de fosfor şi potasiu mobil din sol cu soluţia de carbonat de amoniu, cu concentraţia

de 10 g/dm3. Fosforul de culoare albastră din compusul de molibdat de fosfor se determină la

fotocolorimetru, în corespundere cu GOST 26205 - 91, pct. 4. 2. 1, 4. 2. 3, iar pentru potasiu

mobil la fotocolorimetrul cu flacără în corespundere cu GOST 26205 - 91, pct. 4. 3.

Determinarea humusului după metoda Tiurin. Esenţa metodei constă în determinarea

indirectă a cantităţii totale de humus în sol prin evaluarea cantităţilor de carbon, ce rezultă la

oxidarea carbonului organic din componenţa humusului cu soluţie de 0,4 N de bicromat de

potasiu (K2Cr2O7) şi acid sulfuric. Cantitatea oxidantului care se consumă la oxidarea carbonului

se determină conform diferenţei dintre cantitatea amestecului de crom luat pentru oxidare şi

cantitatea rămasă. Conform cantităţii oxidantului consumat se calculează procentul conţinutului

de humus, în corespundere cu procedura operaţională PO – MÎHum – 5. 4 – 05.

Determinarea pH-lui în extractul apos constă în extragerea sărurilor solubile din sol cu

apa distilată în raport 1:5 şi determinarea potenţiometrică a pH-lui, în corespundere cu GOST

26423 - 85, pct. 4. 1, 4. 3.

Determinarea acidităţii de schimb constă în extragerea cationilor schimbabili din sol cu

soluţie KCl 1 mol/dm3 în raport 1:2,5 sol:soluţie şi determinarea potenţiometrică a pH-lui, în

corespundere cu GOST 26483 - 85, pct. 4.1., 4.3.

Determinarea calciului şi magneziului constă în determinarea complexometrică a

calciului şi magneziului prin titrarea cu trilon B, folosindu-se indicatorul crom albastru închis.

Pentru determinarea calciului, pH-ul bazic - 12,5 - 13,0, iar pentru magneziu pH-ul - 10,0 în

corespundere cu GOST 26487 - 85, pct. 4.1., 4.3.

Determinarea produselor petroliere constă în extragerea din sol cu hexan, filtrarea,

ajustarea volumului pînă la 15 ml şi se determină prin metoda spectrofotometrică cu aparatul

CARY 100CONC, în corespundere cu procedura PO-MÎProdPetrol - 5. 4 – 01.

16

Poziţia „Diagonală”

2.2. Descrierea succintă a procedurilor de colectare a probelor de sol

Colectarea probelor de sol a fost înfăptuită în corespundere cu instrucţiunea de lucru

“Eşantionarea şi păstrarea mostrelor de sol” IL-ESl-5.7-04II cît şi în corespundere cu GOST

17.4.3.01-83, GOST 17.4.4.02-84.

Unul dintre cei mai importanţi factori ce

influenţează rezultatul analizei de laborator şi

respectiv, evaluarea corectă a gradului de

poluare a solului este prelevarea corectă a

probelor de sol. Conform metodelor mai sus

enumerate se colectează probe separate, apoi din

aceste probe se pregătesc probe combinate.

Probele de sol au fost prelevate pe un model de

reţea, în general pe diagonală de-a lungul

parcelei. Probele combinate se pregătesc din 10

probe separate.

Suprafeţele cercetate stabilite pentru colectarea probelor corespund mărimilor:

100 m x 100 m sau cu o aşezare tipică pentru localitatea dată şi se selectează la o distanţă de

100m de la marginea cîmpului. Probele separate

au fost colectate cu burgiul de la adîncimea de 0

– 30 cm a stratului arabil. Probele din cîmpurile

cu cereale, cît şi din cîmpurile plantate cu viţă

de vie se colectează din rînduri şi printre

rînduri.

Colectarea probelor de sol

17

2.3. Descrierea etapelor de prelucrare a probelor de sol

Investigaţiile realizate pot fi grupate în 4 etape importante ale cercetării: etapa de

documentare preliminară, etapa de teren, etapa de laborator, etapa de prelucrare statistică a

datelor şi formularea concluziilor finale.

Etapa de documentare preliminară are la bază studierea întemeiată a informaţiilor din

domeniul poluării pentru a forma o imagine de ansamblu asupra temei propuse spre studiu şi de a

identifica direcţiile de abordare a problematicii atît de complexe a poluării mediului. În stabilirea

punctelor de observaţii pentru investigarea cîmpurilor agricole se utilizează planurile cadastrale

de evidenţe grafice şi planurile pedologice a satelor şi a comunelor republicii, destinate de la ÎS

Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului. Fragmentul planului pentru s.Tomai,

UTAG este prezentat mai jos.

Etapa de teren constă în cercetarea zonei stabilite, pentru a fi investigată prin observaţiile

necesare. Determinarea suprafeţelor de probe care au fost localizate şi caracterizate geografic,

(caracteristicile reliefului legate de expoziţia pantă, altitudine, orientarea geografică).

Etapa de laborator presupune condiţionarea (înregistrarea, uscarea, măcinarea şi

stocarea), precum şi tratarea chimică.

Etapa de prelucrare statistică a datelor şi formularea concluziilor finale în urma

determinărilor de laborator, formularea concluziilor în concordanţă cu scopul şi obiectivele care

au stat la baza cercetărilor, ce au dus la realizarea acestui Anuar.

Fragmentul planului cadastral a evidenţei grafice şi planului pedologic a ariilor s. Tomai, UTAG, la scara 1:10000

18

3. STAREA AGROCHIMICĂ A SOLULUI

3.1. Descrierea succintă a fondului funciar din Republica Moldova

Conform regionării pedogeografice actuale, pe teritoriul Republicii Moldova se

evidenţiază 3 zone: 8 districte şi 14 raioane cu 8 subraioane. Aceste unităţi teritoriale se

deosebesc prin construcţia geologică, condiţiile de relief şi climă, componenţa învelişului de sol.

În cadrul fiecărui raion pedogeografic specificul particularităţilor regionale condiţionează starea

actuală a învelişului de sol şi modul de utilizare. Starea actuală a principalei bogăţii a ţării, care o

constituie solurile, este îngrijorătoare, însă în fiecare raion pedogeografic există anumite

particularităţi regionale sau locale.

Condiţiile bioclimaterice ale Republicii Moldova sunt neomogene şi diverse, ceea ce a

condiţionat formarea unui înveliş de sol foarte complicat şi variabil.

De la Nord la Sud este foarte bine exprimată zonalitatea orizontală a învelişului de sol şi în

acelaşi timp prezenţa reliefului puternic fragmentat condiţionează diferenţierea verticală a

solurilor complică imaginea creată de zonalitatea latitudinală.

Partea de Nord a Republicii reprezintă condiţiile naturale, caracteristice pentru aripa

vestică a silvostepei Est-Europene. Aici regiunile deluroase erau ocupate de păduri de stejar şi

carpen pe soluri cenuşii, iar cîmpiile – de stepe mezofite pe cernoziomuri cambice şi tipice.

Centrul Moldovei, Podişul Codrilor, unde predomină altitudinile 300-400 m, iar suma

precipitaţiilor depăşeşte 650 mm, prezintă un avanpost estic al pădurilor de foioase Central-

Europene. În aceste condiţii s-au format solurile brune.

La Sudul Moldovei se produce o îmbinare a silvostepei xerofite cu stejar pufos pe

cernoziomuri tipice şi a stepei xerofite cu păiuş şi negară pe cernoziomuri slab humifere

carbonatice.

Condiţiile naturale ale zonelor biogeografice menţionate au creat o mare variabilitate de

unităţi taxonomice (745) a învelişului de sol care, la rîndul lor, au creat şi menţin biodiversitatea

vegetală şi animală. Trei tipuri zonale de sol – brune, cenuşii (împreună alcătuiesc 11%) şi

cernoziomurile (75%), ce sunt reprezentate de multe subtipuri, genuri, specii, variante şi alte

unităţi taxonomice care, în comun cu variabilitatea solurilor intrazonale (hidromorfe, litomorfe,

halomorfe), formează învelişul de sol al ţării.

Deşi, procesele de eroziune şi parţial cele de salinizare sunt afectate suprafeţe destul de

mari, totuşi în republică o pondere mai mare o au solurile fertile. Învelişul de sol constituie cea

mai de seamă bogăţie naturală a Republicii Moldova, deoarece republica nu dispune de

zăcăminte minerale şi surse energetice, suprafaţa pădurilor naturale este foarte redusă, rezervele

de apă sunt de asemenea minimale, iar principala particularitate a învelişului de sol al Republicii

19

Moldova constă în predominarea ceornoziomurilor pe o suprafaţă de peste 75 % din teritoriul

republicii.

Din suprafaţa totală de 3384,6 mii ha a terenurilor Republicii Moldova, după datele din

tab. 1 şi (fig.5) rezultă că, terenurile cu destinaţie agricolă - 2024,1 mii ha în anul 2014 este în

creştere faţă de anii precedenţi cu 9,6 mii ha. Cea mai mare parte din ele revenind terenurilor

arabile 73 %, iar restul viilor şi livezilor. Republica Moldova este o ţară cu economie agrară

evidentă. Toate ramurile de bază a economiei ţării îşi au începutul în agricultură. Activitatea

complexului agroindustrial, ponderea căruia constituie în produsul intern brut 33 - 40 la sută, se

bazează pe exploatarea resurselor funciare, (tab.1, fig.5).

Tabelul 1

Repartizarea fondului funciar pe categorii

Categoria de destinaţie a terenurilor

Suprafaţa totală, mii ha

2009 2010 2011 2012 2013 2014

Terenurile cu destinaţie agricolă 1984,6 2007,6 2008,7 2008,9 2014,5 2024,1

Terenurile localităţilor 311,4 311,6 312,2 312,2 312,8 313,0

Terenurile destinate industriei, transporturilor şi de altă destinaţie

58,5 58,7 58,9 58,9 59,6 59,6

Terenurile destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, terenuri cu valoare istorico-culturală, terenuri ale zonelor suburbane şi ale zonelor verzi

3,95 4,0 4,1 4,1 3,9 3,9

Terenurile fondului silvic 443,1 450 446,7 446,5 446,5 446,5

Terenurile fondului apelor 86 86,8 87,3 87,6 86,1 76,30

Terenurile fondului de rezervă 497 469,9 466,7 466,4 461,2 461,2

Total terenuri 3384,6 3384,6 3384,6 3384,6 3384,6 3384,6

Tendinţa de dezvoltare tot mai accentuată capătă un caracter exploziv ca urmare a

creşterii şi diversificării producţiei, a productivităţii economice tot mai ridicate, a metodelor

tehnicilor şi tehnologiilor utilizate. De – a lungul istoriei omul a cunoscut o evoluţie ascendentă

înregistrînd în mod continuu noi şi noi descoperiri.

20

3.2. Caracterizarea învelişului de sol pe teritoriul Republicii Moldova

Republica Moldova nu dispune de diverse bogăţii naturale, însă principala bogăţie o

reprezintă solurile. Solul constituie o funcţie a climei, a organismelor, a rocilor materne, a

reliefului şi a timpului. În decursul anilor, în funcţie de particularităţile condiţiilor climatice, ale

reliefului, ale componenţei rocilor geologice, ale vegetaţiei şi lumii animale, în diferite regiuni

ale ţării se formează diverse tipuri şi subtipuri de soluri: cenuşii tipice, molice şi aluviale hidrice,

cernoziomuri: levigate, tipice, obişnuite, carbonatice, moderate şi slab humifere.

Solurile cenuşii s-au format sub stejărişurile cu cireş, pe alocuri gorun, carpen şi alte

specii de foioase pe Podişul de Nord, Dealurile Prenistrene şi ale Codrilor, pe roci nisipoase,

lutoase şi luto-argiloase. Tipul de sol cenuşiu este reprezentat de 4 subtipuri: albice, tipice,

molice şi vertice. Solurile cenuşii albice (cenuşii deschise) se întîlnesc fragmentar, de obicei pe

roci luto-nisipoase. Solurile cenuşii tipice reprezintă subtipul caracteristic tipului – cu un

suborizont eluvial brun-cenuşiu. Solurile cenuşii molice (cenuşii închise) se caracterizează cu A

bine humifer, cu structura grăunţoasă mare, cu caracter eluvial slab pronunţat. Solurile cenuşii

21

vertice se formează sub păduri, pe roci argiloase grele. Solurile cenuşii posedă o fertilitate

naturală relativ bună.

Ceornoziomurile reprezintă un tip genetic clasic numit „regele solurilor” şi ocupă cea

mai mare parte din suprafaţa Republicii Moldova – peste 75 %, (fig.6). Acest tip de sol se

caracterizează printr-un conţinut relativ mare de humus în stratul superior, iar structura lui este

grăunţoasă, se deosebeşte prin caracterul acumulativ, bine humificat (pînă la adîncimea 80-100

cm, conţinutul de humus depăşeşte 1 %) şi structura, afînat (molic). Cernoziomul ca tip include

următoarele subtipuri – argiloiluviale (podzolite), levigate, tipice şi carbonatice.

Ceornoziomurile argiloiluviale (podzolite) s-au format în condiţiile pădurilor de stejar cu

înveliş de ierburi bine dezvoltat, care contactează cu pajiştele şi stepele mezofite. Denumirea

precedentă – ceornoziomuri podzolite, se formează pe roci parentale cu diferită textură – de la

argiloasă pînă la luto-nisipoasă, care prezintă un subtip de tranziţie, care contactează cu solurile

levigate, ultimele fiind amplasate spre sud sau la altitudini mai joase.

Ceornoziomurile levigate sunt răspîndite în Cîmpia de Sud şi la periferia Codrilor, se

formează în condiţiile pajiştilor şi stepelor mezofite al zonei de silvostepă, dar se întîlnesc şi sub

păduri de stejar cu înveliş încheiat de ierburi. Profilul acestor cernoziomuri este bine structurat şi

humificat.

Ceornoziomurile tipice se formează în condiţii de stepă, uneori cu pîlcuri de stejar pufos.

Subtipul se divizează în două genuri – moderat humifere şi slab humifere (obişnuite). Primele se

formează sub stepele mezofite şi stepele xerofite cu pîlcuri de stejar pufos, ultimele – sub stepele

xerofite cu comunităţi de negară şi păiuş. Structura lor fiind pronunţată, grăunţoasă, mică, relativ

slab hidrostabilă.

Ceornoziomurile carbonatice s-au format în condiţiile stepelor cu păiuş, năgară şi pelin, se

întîlnesc pe luturi loessoide şi sunt cele mai tinere. Acest tip de cernoziomuri ocupă terasele

inferioare ale rîurilor, părţile inferioare ale versanţilor, cît şi terenurile joase cu aceleaşi altitudini

ca şi ale teraselor. Conţin foarte puţin humus, se deosebesc prin culoarea cenuşie, structura lor

este slab pronunţată şi puţin stabilă.

Solurile aluviale sunt cele mai tinere şi se formează în luncile rîurilor pe depunerile

aluviale recente. Ele se divizează în următoarele subtipuri: molice, stratificate, hidrice, vertice şi

turbice. Solurile aluviale pot fi salinizate, soloneţizate, gleizate. Solurile aluviale molice se

formează pe părţile relativ mai drenate ale luncilor (lunca grăunţoasă). Solurile aluviale

stratificate se formează de-a lungul albiilor alcătuind mici grinduri. Solurile aluviale hidrice se

formează în condiţii preponderent subacvale şi ocupă cele mai joase porţiuni ale luncilor.

Solurile aluviale vertice se formează în luncile rîurilor pe sedimentele argiloase fine, avînd o

22

culoare cenuşie-verzuie. Solurile aluviale turbice se formează în depresiuni, în condiţii anaerobe,

determinate de stagnarea apei.

Clasificarea tipurilor de sol din Republica Moldova este reprezentată în figura următoare.

75,00%

14,20%

0,70%

9,50%5,90%

cernoziomuri

soluri aluviale

soluri brune

soluri cenuşiialte soluri

Fig.6 Ponderea principalelor tipuri de soluri din Republica Moldova

4. CARACTERIZAREA STĂRII SOLULUI DE PE TERENURILE AGRICOLE

Calitatea solului rezultă din interacţiunile complexe între elementele componentelor ale

acestuia şi poate fi legată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la

condiţiile de mediu, introducerea în sol de compuşi mai mult sau mai puţin toxici, acumularea de

produse toxice provenind din activităţile industriale, urbane şi agricole. Evaluarea calităţii

solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a

acestora.

Centrul Monitoring al Calităţii Solului efectuează evaluarea stării solului în punct de

vedere a protecţiei solului, în privinţa poluarii cu nutrienţi şi pesticide la aplicarea fertilizantelor

şi pesticidelor şi nivelul de fertilizare ale solurilor. În cadrul investigaţiilor agrochimice au fost

realizate lucrări de evaluare a conţinutului de azot total, azotului nitraţilor şi celui amoniacal, a

conţinutului fosforului atît total cît şi mobil, potasiului mobil, calciului şi magneziului (formele

de schimb), de asemenea, a fost determinat conţinutul de humus în sol, pH-ul extractului apos şi

aciditatea de schimb (pHKCl).

23

Pe parcursul anului 2014 a fost efectuată investigarea agrochimică a 85 probelor de sol

prelevate de pe 13 sectoare cu o suprafaţă totală 5296,3 ha, pe terenuri de destinaţie agricolă şi

arii naturale. Reţeaua de supraveghere a calităţii solului este prezentătă în tabelul 2.

Tabelul 2

Reţeaua de supraveghere a calităţii solului din cîmpurile agricole şi ariile naturale

în anul 2014

Nr.

d/o Locul prelevării

Numărul de probe

prelevate

Suprafaţa investigată,

ha

1 Anenii Noi, com. Floreni r-nul 8 319

2 r-nul Briceni, com. Balasineşti 5 259

3 r-nul Orhei, com. Chiperceni 5 132

4 r-nul Glodeni, s. Petrunea 10 691

5 r-nul Hînceşti, s. Mereşeni 5 487

6 r-nul Taraclia, s. Albota de Jos 5 316

7 r-nul Cahul, com Moscovei, 5 444

8 UTAG, s. Tomai 10 694

9 r-nul Căuşeni, s. Grigorievca 10 1050

10 r-nul Soroca, s. Stoicani 10 631

11 Sector-etalon de pădure de scumpie,

ocolul silvic Scoreni, mun.Chişinău 4 110,2

12 Rezervaţia naturală Hligeni, ocolul

silvic Şoldăneşti, s. Mateuţi 4 70

13 Rezervaţia naturală Cahul, ocolul silvic

Larga, Romani 4 93,1

Total: 85 5296,3

4.1. Indicii agrochimici al solului

Terenurile investigate cu destinaţie agricolă au cuprins toate zonele Republicii Moldova

la Nord: r-nul Briceni com. Balasineşti; r-nul Glodeni s. Petrunea; r–nul Soroca s. Stoicani; la

Centru: r-nul Anenii Noi com. Floreni; r-nul Orhei com. Chiperceni; r-nul Hînceşti s. Mereşeni;

la Sud: r-nul Taraclia s. Albota de Jos; r-nul Cahul com Moscovei; UTAG s. Tomai; r-nul

Căuşeni s. Grigorievca, în total au fost prelevate 73 probe de sol de pe o suprafaţa de 5023 ha.

Rezultatele probelor investigate indică faptul că pe terenurile agricole se înregistrează

urmatoarele caracteristeristici pentru zonele enumerate:

24

Zona Nord

Partea de nord a Moldovei apariţine Zonei de

Silvostepă Est – Europeană. Spectrul zonal al învelişului de

sol include solurile: cenuşii albice – cenuşii tipice – cenuşii

molice – cernoziomuri argiloiluviale – cernoziomuri levigate –

cernoziomuri tipice moderat humifere. În această ordine sunt

răspîndite solurile în direcţia nord – sud.

Cunoaşterea reacţiei pH-ului solurilor prezintă o deosebită importanţa pentru studiile

pedologice şi pentru caracterizarea solurilor. În probele de sol a fost efectuată determinarea

pH-ului extractului apos - (aciditate actuală (activă) si aciditatea de schimb (pHKCl) - aciditate

potenţială. Aprecierea pH-ului solului s-a făcut după analiza extractului apos, conform

clasificaţiei prezentate în “Monitoringul stării de calitate a solurilor din România” a Institutului

de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie din Bucureşti, anul 2000, prezentată în Anexa 3.

Conform clasificării solurilor după gradul de aciditate în baza rezultatelor obţinute elucidăm

faptul că solurile investigate se clasifică în majoritatea lor ca neutru şi slab –moderat alcalin.

Valorile pH-ului solului variază de la 6,9-7,1 (neutru) pînă la 7,4-8,5 (slab -moderat alcalin) cu

excepţia solului de cernoziom levigat luto-argilos din r-nul Soroca, s.Stoicani, care se

caracterizează prin reacţie slab acidă - (6,8 pH), (fig.7).

PH-ul extractului apos în solurile zonei de Nord

8,27,9 8,0

7,4 7,4 7,58,1 8,0 8,2 8,0

7,1 6,87,4

6,9 7,0

8,5

6,9

8,3

7,57,0

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

arg

iloi

luvi

al

arg

iloi

luvi

al

lev

igat

arg

iloi

luvi

al

lev

igat

lev

igat

levi

gat

lev

igat

argi

loil

uvia

l

lev

igat

cernoziom

pH

-ul

extr

act

ulu

i a

po

s

2010

2014

Fig.7 Valorile pH-ului extractului apos în solurile zonei de Nord, a.2010-2014

25

Humusul reprezintă unul din indicii

principali ai fertilităţii, care determină în mare

măsura însuşirile agrofizice, agrochimice şi

biologice ale solului. Conţinutul de humus a

solurilor din localităţile din zona de Nord a

republicii, variază de la scăzut (12%), moderat

(72%) pînă la optim (16%) şi valorile se

încadrează în limitele de 2,36 - 4,90%,

reprezentînd o importanţă majoră pentru

structura solului, cît şi pentru nutriţia

plantelor, (fig.8).

Conținutul azotului total determinat după metoda Kjeldahl în sol variază de la 1526 mg

N/kg pînă la 2375 mg N/kg, iar conținutul fosforului total variază de la 952 mg P2O5/kg pînă la

1568 mg P2O5/kg. Asigurarea solurilor cu potasiu mobil se caracterizează printr-un conţinut

optim (218 mg K2O/kg) - foarte ridicat 419 mg K2O/kg, iar cu fosfor mobil se caracterizează

printr-un conţinut de la moderat (15,6 mg P2O5/kg) pînă la foarte ridicat (133,1 mg P2O5/kg). În

solul de pe toate cîmpurile monitorizate ale zonei de Nord conţinutul calciului variază de la

scăzut (7,93 mmol/100g) pînă la optim (22,63 mmol/100g) şi magneziul variază de la 1,81

mmol/100g (scăzut) pînă la 4,63 mmol/100g (optim). Valorile nitraţilor în solurile din nordul

republicii variază de la 6,57 mg NO3/kg pînă la 108,40 mg NO3/kg şi nu depăşesc CMA, cu

excepţia unei valori de 218,40 mg NO3/kg depistată în solul din cîmpul agricol cu o suprafaţa de

80 ha (floarea soarelui) din s.Stoicani r-nul Soroca, cu depășirea de 1,68 CMA, (fig.13).

Zona Centru

Partea centrală a Republicii Moldova reprezintă o

regiune specifică, deseori numită Codri. Din punct de

vedere geomorfologic Codri se deosebesc prin structura

caracteristică, relieful accidentat, fragmentat, cu caracter

muntos. Sub influenţa pădurilor de fag şi gorun, pe

straturile alterate ale rocilor terţiare s-au format solurile

brune. Învelişul de sol al raionului este neomogen. Solurile

zonelor cenuşii şi cernoziomurile formate pe straturile alterate ale rocilor sedimentare

sarmaţiene. În cadrul monitorizării acestei zone au fost investigate următoarele tipuri de

soluri: cernoziomuri tipice, levigate şi carbonatice. Datele obţinute arată faptul că clasificarea

solurilor după gradul de aciditate în solurile investigate în majoritatea lor sunt slab –moderat

alcalin, (fig.10). Valorile pH-ului extractului apos variază de la 7,1-8,6.

Fig.8 Clasificarea solurilor după conţinutul

de humus în solurile zonei de Nord

scăzut

12%

moderat

72%

optim

16%

scăzut moderat optim

26

Fig 9Clasificarea solurilor după conţinutul

de humus în solurile zonei de Centru

foarte

scăzut

6%moderat

33%

scăzut

61%

foarte scăzut scăzut moderat

Conţinutul de humus a solurilor din cîmpurile agricole din centrul republicii, variază de la

foarte scăzut(6%) şi scăzut (61%) pînă la moderat (33%). Distribuirea solurilor după conţinutul

de humus sunt prezentate în, (fig.9). Valorile de humus variază de la 1,95 - 3,91%, reprezentînd

diminuarea cantităţii de humus în comparaţie cu anul 2010 în majoritatea cazurilor (fig.11).

Conţinutul de humus în solurile din centrul republicii

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

tipi

c

tipi

c s

levi

gat

levi

gat l

levi

gat

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

tipi

c

car

bona

tic

car

bona

tic

cernoziom

Hum

us,%

2010

2014

Fig.11 Dinamica conţinutului de humus în solurile zonei centrale în a.2010-2014

Conținutul azotului total în sol variază de la 1292 mg N/kg pînă la 2139 mg N/kg, iar

conținutul fosforului total de la 748 mg P2O5/kg pînă la 2003 mg P2O5/kg. Concentrația

potasiului mobil se caracterizează printr-un conţinut optim 207 mg K2O/kg - foarte ridicat 459

mg K2O /kg, iar cu fosfor mobil se caracterizează printr-un conţinut de la foarte scăzut (12,6 mg

P2O5/kg) pînă la foarte ridicat (180,6 mg P2O5/kg). În solul de pe toate cîmpurile monitorizate ale

27

zonei de Centru conţinutul de calciu variază de la scăzut (11,63 mmol/100g) pînă la optim (25,00

mmol/100g) şi magneziu variază de la scăzut 1,25 mmol/100g pînă la optim 4,19 mmol/100g.

Valorile de nitraţi în solurile din Centru variază de la 7,39 mg NO3/kg pînă la 106,70 mg

NO3/kg şi nu depăşesc CMA, cu excepţia valorii de 168,30 mg NO3/kg depistată în solul din

cîmpul agricol cu o suprafaţa de 94 ha (floarea soarelui) din s.Mereşeni r-nul Hînceşti, cu

depășirea de 1,29 CMA, (fig.13).

Zona Sud

Solurile caracteristice pentru Cîmpia de Sud sunt

cernoziomurile tipice slab humifere şi carbonatice. În cadrul

cernoziomurilor zonale fragmentar sunt răspîndite cernoziomuri

vertice, soloneţuri, solonceacuri, soluri salinizate, cernoziomoide,

mocirle. În această zonă agroclimatică au fost investigate solurile

de tip cernoziom carbonatic, tipic şi cambic.

Analiza datelor denotă că solurile investigate din sudul republicii se clasifică în

majoritatea lor ca slab – moderat alcalin. Valorile pH-ului extractului apos variază de la 8,2-8,8,

cu excepţia solului cernoziom carbonatic slab erodat luto-argilos din UTAG, s.Tomai cu valoare

de pH-ul 9,2 (puternic alcalin).

Fig.12 Clasificarea solurilor după conţinutul

de humus în cernoziomurile sudice

foarte

scăzut

10%

scăzut

30%

moderat

60%

foarte scăzut scăzut moderat

Figura 13.Cazuri de depăşiri ale nitraţilor în

solurile republicii în anul 2014

1,68

1,29

1,03

0

1

2

Soroca,

s.Stoicani,fl.

soarelui,

80ha

Hînceşti,

s.Mereşeni,

fl. soarelui,

94ha

UTAG,

s.Tomai,

orz, 80ha

Localitatea

NO

3-

în p

orţ

iun

i C

MA

Conţinutul humusului în solurile din localităţile din sudul republicii sa-u distribuit astfel:

foarte scăzut (10%), scăzut (30%), moderat (60%) şi variază de la 1,06 – 3,92% (fig.12).

Concentrația de azot total în sol variază de la 977 mg N/kg pînă la 2444,0 mg N/kg

(fig.15), iar de fosfor total de la 655 mg P2O5/kg pînă la 2738 mg P2O5/kg, (fig.14). Asigurarea

solurilor cu potasiu mobil se caracterizează printr-un conţinut moderat (176 mg K2O/kg) - foarte

ridicat (419 mg K2O/kg), iar cu fosfor mobil se caracterizează printr-un conţinut de la foarte

scăzut (4,8 mg P2O5/kg) pînă la ridicat (58,1 mg P2O5/kg). În punct de vedere a protecţiei solului

28

s-a depistat o poluare în solul din cîmpul agricol cu o suprafaţa de 82 ha cu plantaţia de viţă de vie

din s.Albota de Jos r-nul Taraclia cu valoarea de 301,1 mg P2O5/kg cu depăşărea concentraţiei

maxime admisibile de 1,5 CMA. În solul de pe toate cîmpurile monitorizate ale zonei de Sud

conţinutul de calciu variază de la scăzut (14,44 mmol/100g) pînă la optim (25,19 mmol/100g) şi

magneziu variază de la scăzut 1,19 mmol/100g pînă la optim 4,38 mmol/100g.

Valorile de nitraţi în solurile din Zona Sud variază de la 10,51 mg NO3/kg pînă la 117,90 mg

NO3/kg şi nu depăşesc CMA, cu excepţia valoarei de 133,30 mg NO3/kg depistată în solul din

cîmpul agricol cu o suprafaţa de 80 ha (orz) din s.Tomai UTAG cu depășirea de 1,03 CMA,

(fig.13).

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Tar

aclia

Tar

aclia

Tar

aclia

Tar

aclia

Tar

aclia

Cah

ul

Cah

ul

Cah

ul

Cah

ul

Cah

ul

UTA

G

UTA

G

UTA

G

UTA

G

UTA

G

locul colectării

mg

P2O

5 / k

g

2010 2014

Fig.14 Valorile fosforului total în cernoziomurile sudice ale republicii, a.2010-2014.

0

500

1000

1500

2000

2500

Tar

aclia

Tar

aclia

Tar

aclia

Tar

aclia

Tar

aclia

Cah

ul

Cah

ul

Cah

ul

Cah

ul

Cah

ul

UTA

G

UTA

G

UTA

G

UTA

G

UTA

G

locul colectării

mg

N /

kg

2010 2014

Fig.15 Valorile azotului după Kjeldahl în cernoziomurile sudice ale republicii, a.2010-2014

29

4.2. Conţinutul metalelor grele

Metalele sunt considerate importanţi

poluanţi toxici care intrînd în circuitele

biogeochimice ce se acumulează în ecosisteme.

Metalele grele sunt definite ca elemente cu

proprietăţi metalice şi cu număr atomic mai mare

de 50, care există în mod natural în scoarţa

terestră, dar se mai găsesc şi datorită surselor

artificiale. Unele metale sunt micronutrienţi

necesari în procesul de dezvoltare al plantelor (Zn,

Cu, Mn, Ni şi Co) în timp ce alte metale nu sunt

implicate în procesele fiziologice ale plantelor

(Cd, Pb, Hg).

Cei mai comuni contaminanţi metalici sunt Cd, Cr, Cu, Hg, Pb, Zn. Deci metalele sunt

componente esenţiale a vieţii, devin dăunătoare cînd sunt prezente în exces.

Cupru (Cu) este un element care se răspîndeşte în mediu prin fenomene naturale. Cuprul se

foloseste foarte mult şi este aplicat în industrie şi agricultură. Cuprul poate fi găsit în diferite

sortimente de hrană, în apa de băut şi în aer. Cuprul este un element esenţial pentru sănătatea

umană, dar în cantităţi excesive poate totuşi cauza probleme mari de sănătate.

Majoritatea compuşilor de cupru se depun pe sedimentele din apă sau particulele de sol.

În soluri, cuprul se găseşte sub următoarele forme: în compuşi greu solubili - minerale primare şi

minerale secundare; sub forma adsorbită, reţinerea este mai puternică şi scade pe măsura

acidifierii solului. Coloizii organici reţin cuprul prin intermediul grupărilor carboxilice şi

fenolice; în soluţia solului - rezultă că prin disocierea sărurilor uşor solubile sau prin desorbţie de

pe coloizii minerali şi organici.

Nichelul (Ni) este un element care se găseşte în natură numai la niveluri joase. Nichelul se

foloseşte în aplicaţii diverse. Cea mai comună utilizare a nichelului este folosirea lui ca

ingredient la obţinerea oţelului şi a altor produse metalice, poate fi găsit şi în detergenţi. Oamenii

pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului, băutul apei. În cantităţi mici nichelul este esenţial,

dar în cantităţi excesive poate produce afecţiuni ale sănatăţii.

Zincul (Zn) apare în mod natural în aer, apă şi sol. Concentraţiile de zinc sunt în creştere,

datorită adaosului de zinc prin intermediul activităţilor umane. Deficitului de zinc sau

concentraţiile mari de zinc, pot provoca probleme de sănătate. Zincul în sol formează complexe

cu cloruri, fosfaţi, nitraţi şi sulfaţi, ca urmare este slab mobil în sol, pierderile prin levigare fiind

reduse.

Determinarea metalelor grele în cadrul Centrului Analize Fizico-Chimice

30

Plumbul (Pb) este un produs chimic extrem de periculos, ce se poate acumula în organism, cît şi

în alimentaţie, în prezent, datorită poluării generale, plumbul se găseşte pretuntindeni în aer, apă,

sol. Cea mai importantă cale de pătrundere a plumbului în organism este calea respiratorie,

plumbul intrat în organism se elimină foarte greu, zilnic în organism pătrund cantităţi de plumb

prin alimente şi aer. Plumbul se numără printre poluanţii majori ai mediului, datorită caracterului

său cumulativ, cu efecte toxice şi a cărui concentraţie a crescut îngrijorător în ultimele decenii.

Manganul (Mn) Conţinutul de mangan este mai mare în solurile argiloase şi mai scăzut în cele

nisipoase. În soluri, manganul apare sub următoarele forme: în structura unor minerale

argiloase; în silicaţi feromagnezieni; sub formă de oxizi şi hidroxizi - este uşor oxidabil şi uşor

reductibil. Oxizii şi hidroxizii de mangan, la fel ca cei de aluminiu şi fier, au capacitatea de a

reţine ionii, capacitate influenţată de pH-ul; mangan schimbabil - care este reţinut de colizii

minerali şi organici; mangan solubil - cel din soluţia solului sub formă de ioni bivalenţi, se

găseşte în condiţii obişnuite. Manganul poate intra, de asemenea, în apele de suprafaţă, subterane

în sol. În cantităţi mari manganul este foarte toxic, acesta poate pătrunde în organism prin

înhalare şi ingerare.

Acumularea metalelor grele în producţia vegetală depinde de specificul biologic al

culturilor agricole şi de conţinutul acestor elemente de sol. O deosebită atenţie se acordă

determinării conţinutului de metale grele în sol, în producţia agricolă, mai cu seamă pe terenurile

viticole.

În cadrul Centrului Monitoring al Calităţii Solului în anul 2014 investigaţiile privind

conţinutul formelor mobile şi totale a metalelor grele (cupru, zinc, nichel, plumb şi mangan) în

sol au fost efectuate în toate raioanele încluse în reţeua de observaţii, rezultatele sunt

reprezentate în tab. 3.

Pe teritoriul gospodăriilor investigate s-au depistat cazuri de poluare a solului cu cupru

mobil în solul din cîmpurile ale raioanelor Briceni, Taraclia, Hînceşti şi Cahul. În r-nul Hînceşti,

s.Mereşeni au fost înregistrate depăşiri ale CMA în două cîmpuri cu o suprafata totală de 245 ha

sub viţă de vie cu concentraţia maximă de 7,86 mg/kg (2,62 CMA) şi în cîmpul cu o suprafaţă de

87 ha sub floarea soarelui cu concentraţia de 4,38 mg/kg (1,46 CMA); în r-nul Taraclia, s. Albota

de Jos în cîmpul cu o suprafata de 78 ha sub viţă de vie cu concentraţia de 5,35 mg/kg (1,78

CMA); în r-nul Cahul, com. Moscovei în cîmpul cu o suprafata de 88 ha sub viţă de vie cu

concentraţia de 3,96 mg/kg (1,32 CMA) şi în r-nul Briceni, com. Balasineşti pe teren cu livadă

cu o suprafaţă de 58 ha, atingînd valoarea maximă de 7,07 mg/kg (2,36 CMA). În comparaţie cu

investigaţiile anului 2010, în 2014 concentraţiile de cupru mobil în solurile investigate s-a

majorat, (fig.16). În total suprafaţa poluată cu cupru mobil a constutuit 556 ha - 11,1% din

suprafată investigată. Depăşirile ale CMA cu cupru mobil este rezultatul aplicării preparatelor ce

31

conţin cupru administrate pentru protecţia viţei de vie şi a livezilor contra vătămătorilor şi

bolilor. În celelalte gospodării investigate poluarea solului cu cupru mobil n-a fost înregistrată,

valorile variază de la 0,01 mg/kg pînă la 2,70 mg/kg.

0,00 1,00 2,00 3,00

Briceni, com.Balasineşti, livadă 58 ha

Hînceşti, s.Mereşeni, Vie 102 ha

Hînceşti, s.Mereşeni, vie 143 ha

Hînceşti, s.Mereşeni, fl. soarelui 87 ha

Taraclia, s.Albota de Jos, vie 78 ha

Cahul, com.Moscovei, vie 88 ha

Loc

alit

atea

Cu mobil, în porţiuni CMA2010 2014

Fig.16 Cazuri de depăşire ale CMA pentru cupru mobil în solurile republicii, a.2010-2014

Analiza datelor denotă că conţinutul de mangan mobil variază de la 42,67 pînă la 207,17

mg/kg şi se clasifică ca conţinut optim. Valorile de zinc mobil se încădrează în limitele de 0,36

mg/kg - 4,61 mg/kg, se clasifică ca conţinut optim. Pentru plumbul mobil depăşiri ale CMA nu

s-au înregistrat, valoarea maximă s-a înregistrat în UTAG, s. Tomai pe teren cu grîu, valoarea

căruia a atins 5,18 mg/kg în comparaţie cu 0,94 mg/kg care a fost înregistrată în anul 2010. Însă

aceste valori nu depăşesc valorile CMA. Conţinutul maxim pentru nichel mobil s–a înregistrat în

r-nul Briceni, com Balasineşti cu valoarea maximă – 4,31 mg/kg (1,1 CMA) pe teren cu livadă

(58 ha), aceasta fiind unica depăşire pentru cunţinutul de nichel mobil în anul 2014. În anul 2010

depăşiri ale conţinutului de nichel mobil nu au fost înregistrate.

Valorile formelor totale ale metalelor grele în anul 2014, s–a caracterizat astfel:

conţinutul maxim de cupru total a fost depistat în r-nul Hînceşti, s. Mereşeni cu valoarea 119,8

mg/kg, conţunutul maxim de nichel total a fost înregistrat în UTAG s. Tomai cu valoarea 34,3

mg/kg, iar valoarea maximă pentru zinc total a constituit 53,1 mg/kg în r-nul Briceni, com.

Balasineşti. Valoarea maximă a plumbului total a fost depistată în r-nul Glodeni, s. Petrunea, cu

concentraţia de 14,6 mg/kg, iar valoarea maximă a manganului a atins 730,5 mg/kg înregistrată

în r-nul Briceni, com. Balasineşti. Depăşiri ale conţinutului CMA nu au fost înregistrate.

32

Tabelul 3

Conţinutul metalelor grele în probele de sol

Locul colectării

Cu, mg/kg Ni, mg/kg Zn, mg/kg Pb, mg/kg Mn, mg/kg

mobil total mobil total mobil total mobil total mobil total

min max min max min max min max min max min max min max min max min max min max

r-nul Anenii Noi, com. Floreni

0,30 1,40 9,26 37,26 1,10 2,49 9,77 23,57 0,96 4,58 16,10 38,60 1,85 3,71 1,47 12,40 106,60 162,00 207,10 500,90

r-nul Briceni, com. Balasineşti

0,55 7,07 25,67 102,48 0,91 4,31 0,93 24,69 0,93 4,61 43,77 53,10 0,73 1,68 10,60 11,10 82,62 145,00 639,90 730,50

r-nul Orhei, com. Chiperceni

0,27 0,45 19,55 31,26 0,9 1,87 27,12 30,02 0,91 1,83 38,94 44,20 1,43 2,54 9,05 10,60 12,46 165,00 557,40 590,50

r-nul Hînceşti, s. Mereşeni

0,26 7,86 20,01 119,80 1,30 2,67 24,47 26,12 0,99 3,25 30,56 43,10 1,50 2,54 6,63 8,46 88,94 144,00 457,70 535,80

r-nul Taraclia, s. Albota de Jos

0,60 5,35 28,66 90,07 1,40 2,81 21,49 29,16 1,12 2,39 31,04 48,60 1,83 3,28 7,06 9,51 80,95 207,00 409,00 606,60

r-nul Cahul, com Moscovei

0,55 3,96 15,73 53,29 2,70 3,39 23,78 28,13 1,17 2,25 31,78 38,10 3,52 4,85 8,51 9,98 94,62 133,00 458,60 579,40

UTAG, s. Tomai 0,36 1,11 17,45 44,92 0,20 1,31 28,30 34,28 0,72 1,28 38,52 52,90 1,56 5,18 9,07 13,00 42,67 104,00 494,00 701,10

r-nul Căuşeni, s. Grigorievca

0,50 0,77 17,23 19,25 0,40 1,23 26,32 31,18 0,36 2,55 37,36 44,40 0,00 3,66 9,780 11,90 64,90 98,30 539,70 587,70

r-nul Glodeni, s. Petrunea

0,01 0,66 20,41 31,96 0,40 2,12 26,69 34,02 0,61 1,77 42,34 48,10 1,06 1,51 11,10 14,60 53,12 97,00 586,30 658,00

r-nul Soroca, s. Stoicani

0,11 1,26 18,66 76,64 0,70 3,37 27,63 34,23 1,68 2,33 39,88 51,80 1,56 2,16 9,68 14,60 56,64 96,30 476,40 634,90

33

4.3.Conţinutul produselor petroliere

Poluarea solurilor cu produse petroliere reprezintă un fenomen care s-a accentuat tot mai

mult în ultimele decenii şi care a devenit din ce în ce mai îngrijorator datorită proprietăţilor şi

consecinţelor sale.

Valorile produselor petroliere depistate în solurile din cămpurile agricole sunt

nesemnicative, valoarea maximă a produselor petroliere a fost înregistrată în solul din cămpurule

agricole com Moscovei r-nul Cahul, cu concentraţia de 16,46 mg/kg, iar minima - cu

concentraţia de 0,22 mg/kg în r-nul Anenii Noi, com. Floreni. În r-nul Briceni, com. Balasineşti

produse petroliere nu s-au depistat, (tab.4, fig.17).

Fig.17 Conţinultul produselor petroliere în solurile monitorizate de pe cîmpurile agricole

Tabelul 4

Conţinutul produselor petroliere , a.2014 Locul colectării probelor mg/kg

r-nul Anenii Noi, com. Floreni 0,22

r-nul Briceni, com. Balasineşti N.D.

r-nul Orhei, com. Chiperceni 1,06

r-nul Hînceşti, s. Mereşeni 0,54

r-nul Taraclia, s. Albota de Jos 7,77

r-nul Cahul, com Moscovei 16,46

UTAG, s. Tomai 0,38

r-nul Căuşeni, s. Grigorievca 0,64

r-nul Glodeni, s. Petrunea 1,10

r-nul Soroca, s. Stoicani 3,08

În anul 2014

4.4.Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice

Hidrocarburile poliaromatice provin din ardere incompletă a combustibililor.

Hidrocarburile poliaromatice sunt compuşi toxici cu proprietăţi mutagene, teratogene şi

cancerigene. În acest sens au fost identificaţi 16 hidrocarburi poliaromatice prezentate în lista de

abrevieri în categoria poluanţilor prioritari, care necesită o atenţie deosebită.

Rezultatele obţinute, indică lipsa depăşirilor valorilor CMA de benzo(a)piren în solurile

investigate de pe cîmpurile agicole, valoarea maximă a fost înregistrată în solul colectat din

r-nul Taraclia, s. Albota de Jos cu valoarea 0,0119 mg/kg (0,60 CMA), iar valoarea minimă s-a

înregistrat în solul din r-nul Cahul, com. Moscovei cu valoarea 0,0039 mg/kg (0,20 CMA).

Conţinutul bezno(a)pirenului în toate raioanele monitorizare este prizentat în fig.18.

34

Fig.18 Valorile medii de benzo(a)piren în

solurile de pe cîmpurile agricole, a. 2014.

Fig.19 Concentraţiile medii a hidrocarburilor

poliaromatice totale în solurile de pe cîmpurile agricole în a. 2014

Valorile medii ale conţinutului de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) în solurile

din cîmpurile agricole variază de la 0,0354 mg/kg înregistrată în r-nul Cahul, com. Moscovei

pînă la 0,1172 mg/kg înregistrată în r-nul Taraclia, s. Albota de Jos, (fig.19).

4.5. Conţinutul poluanţilor organici persistenţi

POPs sunt compuşi toxici foarte stabili, se acumulează în ţesuturile adipoase ale

organismelor vii, pot migra la mare distanţă aducînd prejudicii sănătatea umană şi mediului

înconjurător în apropierea imediată sau la distanţă de sursele acestora. Unele dintre acestea sunt

utilizate ca pesticide, altele reprezentînd substanţe chimice industriale. Un pericol deosebit

pentru starea de sănătate a populaţiei şi a factorilor mediului înconjurător îl prezintă substanţele

din grupa de poluanţi organici persistenţi (POPs).

În prezent, astfel de preparate sunt interzise pentru utilizare de Convenţia de la

Stockholm, din cauza toxicităţii lor mare şi persistenţa în mediul înconjurător, Poluanţii Organici

Persistenţi contamină aerul, apa, solul.

Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice persistente în mediu, care se

bioacumulează prin lanţuri trofice şi reprezintă un risc din cauza efectelor adverse asupra

sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător.

Aceste substanţe sunt grupate astfel:

1. Pesticide: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex, hexaclorobenzen.

2. Produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen.

35

3.Produse secundare: policlorobifenili, hexaclorobenzen, policlorodibenzodioxine,

policlorodibenzofurani.

4. La lista anterioară s-au adăugat şi policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii

polibromuraţi, difenileterii policloruraţi, hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile

aromatice policiclice.

4.5.1.Conţinutul de pesticide organoclorurate

Aplicarea pesticidelor organoclorurate (POC) pe teritoriul Republicii Moldova a fost

suspendată din anul 1970. Concomitent, gradul înalt de persistenţă al DDT şi capacitatea mare

de migraţie a generat necesitatea monitorizării conţinutului DDT şi metaboliţilor săi – DDE,

DDD, DDT în obiectele mediului ambiant, inclusiv şi în sol.

Valorile CMA pentru DDT şi HCH în sol este egală cu 0,1 mg/kg, iar valorile CMO

pentru HCB în sol este egală cu 0,03 mg/kg (anexa 1).

Conform Programului de acticvitate, Centrul Monitoring al Calităţii Solului

monitorizează dinamica poluării solului pe intervale de 4-5 ani. În scopul determinării

conţinutului de POC în solurile din cîmpurile agricole, în anul 2014 au fost prelevate şi analizate

probe de sol din aceleşi puncte de control ce au fost monitorizate în anul 2010.

În tabelul 5 este prezentat conţinutul de pesticide organoclorurate în solurile terenurilor

agricole din raioanele monitorizate.

Monitorizarea poluării solului cu pesticide organoclorurate se efectueză după 21

componenţi prezentate în lista de abrivieturi.

În anul curent în 4 raioane ale republicii prezentate în reţeaua de supraveghere a calităţii

solului (tabelul 2) s-au depistat depăşiri ale CMA pentru suma DDT:

- în r-nul Soroca, s. Stoicani pe teren cu plantaţie de soia 42 ha cu valoarea de 3,2928

mg/kg (32,93 CMA),

- în r-nul Glodeni, s. Petrunea pe teren cu plantaţie de soia 60 ha cu valoarea de 2,5543

mg/kg (25,54 CMA) şi pe teren cu plantaţie de mazăre 19 ha cu valoarea de 0,2776 (2,78 CMA),

- în r-nul Briceni com. Balasineşti pe teren cu plantaţie de floarea soarelui 129 ha,cu

valoarea de 0,5732 mg/kg (5,73 CMA),

- în s. Tomai, UTAG pe teren cu plantaţie cu orz 82 ha cu valoarea de 0,1904 mg/kg

(1,90 CMA).

În total suprafaţa poluată cu DDT a atins 332 ha – 7% din suprafaţa totală investigată, (fig.20,tab.5).

36

Depăşiri ale sumei DDT în solurile republicii, în porţiuni CMA

1,9 2,785,73

25,54

32,93

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

Briceni, com

Balasineşti

fl.soarelui

129ha

UTAG,

s.Tomai

orz 162 ha

Glodeni

s.Petrunea

soia, 86 ha

Glodeni,

s.Petrunea

mazăre 19 ha

Soroca,

s.Stoicani

Soia 82 ha

Fig.20 Depăşiri ale CMA sumei DDT în solurile republicii, a.2014.

Totodată, reziduuri de hexaclorbenzen (HCB) au fost inregistrate pe terenul agricol de

lucernă cu o suprafată de 79 ha în s.Tomai, UTAG şi conţinutul maxim de HCB a atins 0,0018

mg/kg (0,1 CMO), această valoare nu depăşeşte concentraţia maximă de orientare.

Pentru resturile de pesticide, precum HCH, pentachlorbenzen, heptachlor, heptachlor epoxid

B, heptachlor epoxid A, endosulphan A, endosulfan B, aldrin, dieldrin, endrin şi metoxichlor

concentraţiile sunt mai jos de limita de detecţie sau nu s-au depistat.

4.5.2.Conţinutul de bifenili policloruraţi

Bifenilii policloruraţi au fost produşi în multe din ţările industrializate, fiind utilizaţi pe

larg, în special datorită caracteristicilor lor dielectrice şi izolatoare. Acestea şi-au găsit o aplicare

largă în calitate de lichide hidraulice şi termoizolante, în transformatoarele şi condensatoarele

electrice. Ulterior, s-a realizat că BPC au un impact serios asupra sănătăţii şi mediului natural,

care include efecte cancerogene, afecţiuni ale funcţiei reproductive, modificări ale sistemului

imunitar, precum şi pierderea diversităţii biologice.

Investigaţiile asupra conţinutului de ΣBPC6 în sol au fost efectuate pe toate terenurile

incluse în reţeaua de supraveghere a calităţii solului.

Analiza datelor demonstrează că valoarea maximă al BPC6 în solurile agricole este

neînsemnată şi a constituit 0,0096 mg/kg (0,16 CMA) în s. Tomai, conţinutul de BPC6 în

solurile de pe cîmpurile agricole monitorizate în a.2014 este prezentat în tab 6 şi fig.21.

37

Tabelul 5 Conţinutul sumar al DDT în solurile din cîmpurile agricole monitorizate în a.2014

Localitatea Cultura

Total Conţinutul

Minim Maxim

Nr. de

probe

Suprafaţa, ha.

DDT, mg/kg

DDT, CMA

DDT, mg/kg

DDT, în

porţiuni CMA


Porumb 3 107 0,0014 0,01 0,0071 0,07

Grîu 4 189 0,0023 0,03 0,0451 0,45

Livadă 1 23 N.D N.D.

r-nul Briceni, com Balasineşti

Porumb 1 40 N.D 0,0027 0,03

Livadă 2 90 0,0195 0,20 0,0911 0,91

Fl.soarelui 2 129 0,2108 2,11 0,5732 5,73


Livadă 2 44 0,0042 0,04 0,0075 0,08

Porumb 2 83 0,0064 0,06 0,0248 0,25

Fl.soarelui 1 5 N.D 0,0163 0,16

r-nul Hinceşti, s. Mereşeni

vie 2 245 0,0130 0,13 0,0264 0,26

Fl.soarelui 2 181 0,0173 0,17 0,0391 0,39

Grîu 1 61 N.D 0,0100 0,10


Vie 4 275 0,0027 0,03 0,0517 0,52

Vie tînără 1 41 N.D 0,0265 0,27

r-nul Cahul, com. Moscovei

Vie 2 167 0,0019 0,02 0,0068 0,07

Orz 2 182 0,0032 0,03 0,0268 0,27

Rapiţa 1 95 N.D 0,0094 0,09

UTAG, s. Tomai

Livadă tînără 1 48 N.D 0,0235 0,24

Orz 2 162 0,0018 0,02 0,1904 1,90

Grîu 3 184 0,0018 0,02 0,0223 0,22

Fl. soarelui 1 77 N.D 0,0054 0,05

Porumb 1 92 N.D 0,0099 0,10

Vie 1 52 N.D 0,0576 0,58

Lucernă 1 79 N.D 0,0605 0,61

r-nul Căuşeni, s. Grigorievca

Grîu 8 790 0,0020 0,02 0,0214 0,21

Fl.soarelui 1 165 N.D 0,0025 0,03

Porumb 1 95 N.D 0,0049 0,05


Fl. soarelui 4 280 0,0182 0,18 0,0752 0,75

Soia 2 86 0,0540 0,54 2,5543 25,54

Mazăre 1 19 N.D 0,2776 2,78

Grîu 1 126 N.D 0,0122 0,12

Livadă 1 16 N.D 0,0051 0,05

Sfeclă de zahăr 1 164 N.D 0,0171 0,17

r-nul Soroca, s. Stoicani

Livadă 2 108 0,0187 0,19 0,0204 0,20

Soia 2 82 0,0335 0,34 3,2928 32,93

Fl.soarelui 4 253 0,0074 0,07 0,0306 0,31

Livadă tînără 1 108 N.D 0,0472 0,47

Porumb 1 80 N.D 0,0069 0,07

38

Fig.21 Concentrația maximă a bifenililor policloruraţi în solurile de pe cîmpurile agricole

monitorizate în a. 2014, în porţiuni CMA

Tabelul 6:

Conţinutul mediu al bifenililor policloruraţi în solurile pe cîmpurile agricole monitorizate în a. 2014

Localitatea

Total Conţinutul

Minim Maxim

Nr. de probe

Suprafaţa, ha.

Suma BPC6, mg/kg

Suma Suma BPC6, mg/kg,

CMA

Suma Suma BPC6, mg/kg

Suma Suma BPC6

în porţiuni CMA


8 319 0,0008 0,01 0,0020 0,03

r-nul Briceni, com Balasineşti

5 259 0,0011 0,02 0,0062 0,10


5 132 0,0012 0,02 0,0025 0,04

r-nul Hinceşti, s. Mereşeni

5 487 0,0012 0,02 0,0055 0,09


5 356 0,0011 0,02 0,0074 0,12

r-nul Cahul, com. Moscovei

5 444 0,0008 0,01 0,0024 0,04

UTAG, s. Tomai 10 694 0,0010 0,02 0,0096 0,16 r-nul Căuşeni, s. Grigorievca

10 1050 0,0008 0,01 0,0018 0,03


10 691 0,0011 0,02 0,0050 0,08

r-nul Soroca, s. Stoicani 10 631 0,0011 0,02 0,0064 0,11

39

5. CARACTERIZAREA ARIILOR NATURALE

Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii

peisajelor şi al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de pădure,

stepă, luncile rîurilor, terenuri stîncoase, acvatice, agricole şi de alta natură.

In urma exploatării nechibzuite a acestor terenuri ele au început sa degradeze sau, altfel

spus, în urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii - pădurile, solurile,

apele, stepele, luncile - au început să îşi piardă aspectul şi structura lor naturală de alta dată. Au

început să dispară specii de plante şi animale, iar multe din ele au devenit rare şi au nevoie de a fi

protejate de stat.

Din cauza degradării componentelor naturii a devenit necesar să se ia măsuri de protecţie

a mediului, ca societatea umană sa foloseasca resursele naturale fără a aduce daune mediului

ambiant. Astfel au apărut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de

arii naturale protejate de stat (Legea RM privind fondul ariilor naturale protejate de stat -

Nr.1538-XIII din 25.02.1998).

Ariile naturale protejate de stat ocupă o suprafaţă de 4,5 % din teritoriul republicii. În

prezent, acest patrimoniu natural include 12 categorii, mai importante fiind 5 rezervaţii

ştiinţifice, 63 rezervaţii natural, 41 rezervaţii peisagistice şi 3 zone de importanţă internaţională.

5.1. Conţinutul indicililor agrochimici

Ivestigarea agrochimică a 12 probe de fond colectate de pe sector – etalon de pădure de

scumpie (ocolul silvic Scoreni), rezervaţiile naturale Hligeni (ocolul silvic Şoldăneşti) şi Cahul

(ocolul silvic Larga, Romani) include lucrări de evaluare a conţinutului de azot nitric, azot

amoniacal, fosfor mobil, potasiu mobil, calciu şi magneziu schimbabil, conţinutul humusului,

valoarea acidităţii actuale şi potenţiale, rezerva de azot şi fosfor în sol.

Sector – Etalon de pădure (ocolul silvic de scumpie Scoreni)

Sectorul – etalon de pădure de scumpie este pădure naturală pe versanţi cu diferită

expoziţie. În componenţa pădurii intră: gorun, stejar pedunculat, tei, carpen, diferite specii de

tufari:

- deluros de cvercete cu stejăreto-şleauri, pe versanţi umbriţi, cu soluri brune argiloiluviale,

cenuşii pseudogleizate;

- deluros de cvercete cu gorunete, goruneto-şleauri, goruneto-stejăreto-şleauri, pe platouri şi

versanţi umbriţi, slab moderat înclinaţi, cu soluri cenuşii.

40

Analizînd datele obţinute în urma investigaţiilor de laborator constantăm că în solurile de

pe teritoriul sectorului ocolului silvic de scumpie Scoreni s-au înregistrat următoarele

caracteristici :

conţinutul de humus variază de la 2,37% (scăzut) pînă la 4,46% (optim);

conţinutul de potasiu mobil variază de la 163 mg/kg (moderat) pînă la 385 mg/kg

(ridicat), iar fosfor mobil variază de la 36,3 mg/kg (optim) pînă la 79,0 mg/kg (foarte

ridicat);

conţinutul de calciu variază de la 9,00 mg/kg pînă la 12,25 mg/kg, iar magneziu de la

1,31 mg/kg pînă la 2,31 mg/kg. După clasifiarea solurilor privind conţinutul bazelor

schimbabili, calciu este scăzut, iar magneziu: scăzut-optim;

rezerva de azot total variază de la 1103 – 1979 mg/kg, iar cea de fosfor total de la 465 -

858 mg/kg;

valoarile pH-lui soluţiei extractului apos se încădrează în limitile de 6,84 (slab acid) -7,99

(slab alcalin).

Rezervaţia Naturală Hligeni (ocolul silvic Oldăneşti).

Rezervaţia naturală Hligeni protejată de stat este amplasată la nord – vest de satul

Mateuţi, ocolul silvic Şoldăneşti, încadrată în etajul fitoclimatic – deluros de cvercete cu stejar

avînd următoarele tipuri de staţiune: deluros de cvercete cu stejar – soluri cenuşii şi cernoziom

argiloiluvial; deluros de stejărete – cernoziom litic, rendzinic; cernoziom litic;

Tipurile de sol – cenuşiu deschis, cenuşiu închis, cernoziom litic, cernoziom litic rendzinic,

cernoziom argiloiluvial.

Analizînd datele obţinute în urma investigaţiilor de laborator constantăm că în solurile din

rezervaţia naturală Hligeni au fost înregistrate următoarele caracteristici :

conţinutul de humus variază de la 4,57% (optim) pînă la 6,12% (foarte ridicat);

conţinutul de potasiu mobil variază de la 187 mg/kg (moderat) pînă la 242 mg/kg

(optim), iar fosfor mobil variază de la 16,7 mg/kg (moderat) pînă la 36,3 mg/kg (optim);

conţinutul de calciu variază de la 15,44 mg/kg pînă la 17,13 mg/kg, iar magneziu de la

3,19 mg/kg pînă la 3,56 mg/kg. După clasifiarea solurilor privind conţinutul bazelor

schimbabili, calciu este scăzut, iar magneziu este optim;

rezerva de azot total variază de la 2434 pînă la 3208 mg/kg, iar cea de fosfor total de la

572 - pînă la 990 mg/kg;

valoarile pH-lui soluţiei extractului apos se încădrează în limitile 6,80 (slab acid) -7,55

7,67 (slab alcalin).

41


Pe parcursul anului de referinţă s-a

determinat conţinutul de metale grele (forma

mobilă şi totală) în solurile de pe teritoriul ariilor

naturale, (tab.7). Analiza datelor denotă că atît

valorile formelor mobile ale metalelor grele în

solurile ocolurilor silvice, investigate în a.2010-

2014 nu s-au schimbat esenţial (fig. 22, 23, 24),

cît şi pentru valorilorilor formelor totale ale

metalelor grele.

Valorile formelor totale ale metalelor grele în anul 2014, s–a caracterizat astfel:

conţinuturile maximale de cupru şi zinc total au fost depistate în ocolul silvic Larga cu valoarea

de 13,13 mg/kg şi de 37,38 mg/kg coresponzator. Conţunuturile maximimale de nichel, plumb şi

manganan total au fost înregistrate în ocolul silvic Şoldăneşti cu valoarea de nichel - 19,15

mg/kg, de plumb - 15,9 mg/kg, iar de mangan - 1436,96 mg/kg. Depăşiri ale conţinutului CMA

nu au fost înregistrate.

42

Tabelul 7

Conţinutul metalelor grele în solurile ariilor naturale

Sector-etalon de pădure de scumpie,

Scoreni

Ocolul silvic Şoldăneşti, Rezervaţia

naturală Hligeni

Ocolul silvic Larga, Romani, Rezervaţia

naturală Cahul 2010 2014 2010 2014 2010 2014

Cu, mg/kg

mob min 0,76 0,00 0,23 0,14 0,00 0,05

max 1,45 0,31 0,74 0,44 0,00 0,38

total min 5,90 5,25 9,50 9,12 7,70 9,81

max 15,10 9,40 11,20 10,31 11,50 13,13

Ni, mg/kg

mob min 1,07 0,40 1,67 0,58 0,01 0,61

max 2,65 1,88 2,36 1,46 0,56 1,01

total min 13,10 8,50 16,90 17,20 12,40 10,10

max 24,20 15,19 24,10 19,15 18,20 14,40

Zn, mg/kg

mob min 3,26 2,55 3,45 1,99 0,41 3,30

max 5,46 4,73 5,09 6,80 1,98 4,40

total min 24,00 19,14 26,90 28,58 22,30 28,09

max 56,10 30,06 34,10 36,39 30,60 37,38

Pb, mg/kg

mob min 0,00 1,42 0,00 0,98 0,00 2,05

max 0,00 2,33 0,84 2,15 0,61 2,72

total min 11,20 6,39 18,90 13,54 8,20 5,49

max 16,80 10,01 20,00 15,90 12,30 8,93

Mn, mg/kg

mob min 158,83 136,61 207,79 99,29 34,34 35,38

max 228,57 213,27 255,12 200,11 58,46 61,42

total min 563,90 467,41 1064,80 1385,32 437,40 417,01

max 1078,30 777,08 1143,20 1436,96 633,80 561,79

43

5.3. Conţinutul de hidrocarburi poliaromatice

În anul 2014 au fost monitorizate 3 rezervaţii naturale amplasate pe teritoriul Republicii

Moldova privind concentraţie de hidrocarburi poliaromatice în sol. Nivelul de benzo(a)piren s-a

înregistrat cu valoarea de 0,0054 mg/kg (0,27 CMA) pe teritoriul ocolului silvic Scoreni; pe

teritoriul ocolului silvic Larga - cu valoarea de 0,0089 mg/kg (0,45 CMA) şi pe teritoriul

Ocolului silvic Şoldăneşti sa depisatat valoarea de 0,0093 mg/kg (0,47 CMA), (fig.22).

5.4. Conţinutul bifenililor policloruraţi

Analiza datelor denotă că concentraţiile bifinililor policloruraţi depistate în probele de sol

colectate de pe teritoriile ariilor naturale sunt nesemnificative, valoarea maximală este de 0,0028

mg/kg (0,05 CMA) depistată în ocolul silvic Larga (tab.8). Totodată concentraţii de BPC 118 au

fost înregistrate în solul ocolului silvic Şoldăneşti, valoarea maximală a constituit 0,0012 mg/kg,

(tab.8).

Tabelul 8 Conţinutul befenililor policloruraţi în solurile ariilor naturale

Locul colectării

Ingredientul monitorizat

Su

ma

BP

C6,

mg/

kg

Su

ma

BP

C6,

în

p

orţi

un

i C

MA

BPC 118

BPC 28

BPC 52

BPC 101

BPC 153

BPC 138

BPC 180

mg/

kg

mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg

Sec

tor-

etal

on d

e p

ădu

re d

e sc

um

pie

, oc

olu

l si

lvic

Sco

ren

i,

mu

n.C

his

inau

N.D. N.D. 0,0009 N.D. N.D. N.D. 0,0009 0,02 N.D.

N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.



Rez

erva

ţia

nat

ura

lă H

lige

ni,

oc

olu

l si

lvic

Ş

old

ăneş

ti,

s.M

ateu

ţi


N.D. N.D. 0,0017 N.D. N.D. N.D. 0,0017 0,03 0,0012


N.D. N.D. 0,0012 N.D. N.D. N.D. 0,0012 0,02 0,0009

Rez

erva

ţia

nat

ura

lă C

ahu

l,

ocol

ul

silv

ic

Lar

ga, R

oman

i N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.

N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0028 0,0028 0,05 N.D.



44

5.5. Conţinutul pesticidelor organoclorurate

Analiza datelor referitor la nivelul conţinutului pesticidelor organoclorurate în solurile

ariilor naturale în anul 2014 indică că cea mai înaltă valoare a ƩDDT a fost depistată în ocolul

silvic Larga – 0,0253 mg/kg (0,25 CMA), valoarea maximă a teritoriului ocolului silvic Scoreni

– 0,0125 mg/kg (0,13 CMA) şi în a ocolului silvic Şoldăneşti, - 0,0223 mg/kg (0,22 CMA).

Datele de monitorizare a conţinutului de suma-HCH, metoxichlor, pentachlor, heptachlor,

heptachlorepoxid B, heptachlorepoxid A, endosulphanA, endosulphan B, aldrin, dieldrin, endrin,

şi mirex nu s-au depistat sau sunt mai jos de limita de detecţie.

Concentraţiile de pesticide organoclorurate şi bifinili policloruraţi depistate în probele de sol

colectate de pe teritoriile ariilor naturale sunt nesimnecative şi mai joase ca concentraţiile

depistate în solurile din terenurile agricole.

Tabelul 9

Conţinutul pesticidelor organoclorurate în solurile ariilor naturale

Locul colec tării


Σ DDT, mg/kg

Σ DDT, CMA

Alfa-HCH

Gama-HCH

Beta-HCH

2,4-DDE

4,4-DDE

2,4-DDD

4,4-DDD

2,4-DDT

4,4-DDT

mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg

mg/kg

Sec

tor-

eta

lon

de

pă

du

re

de

scu

mp

ie, o

colu

l si

lvic

S

core

ni,

mu

n.C

hiş

inău

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0045 N.D. 0,0010 N.D. N.D. 0,0055 0,06

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0064 N.D. 0,0016 N.D. N.D. 0,0080 0,08

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0054 N.D. 0,0010 N.D. N.D. 0,0064 0,06

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0113 N.D. 0,0012 N.D. N.D. 0,0125 0,13

Rez

erv

aţi

a n

atu

rală

H

lig

eni,

oco

lul

silv

ic

Şol

dă

neş

ti,

s.M

ateu

ţi N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0071 N.D. 0,0014 N.D. N.D. 0,0085 0,09

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0169 N.D. 0,0026 N.D. 0,0028 0,0223 0,22

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0081 N.D. 0,0019 N.D. N.D. 0,0100 0,10

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0122 N.D. 0,0019 N.D. ≤

0,0025 0,0141 0,14

Rez

erv

aţi

a n

atu

rală

C

ah

ul,

oco

lul

silv

ic

Lar

ga,

Ro

man

i

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0066 N.D. 0,0041 N.D. ≤

0,0025 0,0107 0,11

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0114 0,0011 0,0078 N.D. 0,0050 0,0253 0,25

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0108 0,0007 0,0053 N.D. 0,0034 0,0202 0,20

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0097 0,0006 0,0049 N.D. ≤

0,0025 0,0152 0,15

45

6. CARACTERIZAREA SOLURILOR DIN PREAJMA ZONELOR INDUSTRIALE ŞI

SILVICE ALE ORAŞELOR REPUBLICII

Pentru monitorizarea solurilor în oraşele mari şi orăşelele republicii au fost colectate şi

analizate 30 probe de sol colectate din zonele industriale şi silvice din oraşele: Ocniţa, Bălţi,

Rezina, Ungheni, Cahul, Ceadîr-Lunga, mun.Chişinau şi s.Giurgiuleşti (tab.10). În solul colectat

au fost efectuate analize a produselor petroliere, metalelor grele, poluantilor organici persistenţi

şi hidricarburilor poliaromatice.

Tabelul 10

Zonele industriale şi silvice monitorizate în anul 2014

Oraşul Locul prelevării

or. Ungheni

Zonă industrială, cazangerie, fabrică

Zonă silvică, Parcul Central

Zonă industrială, Fabrică Covoare

Zonă industrială, Vama Ungheni

or. Cahul

Zonă industrială, cazangerie or. Cahul


Zonă industrială, Uzina de beton-armat

Zonă industrială, Elevator de cereale

or. Rezina

Zonă industrială, Fabrică de tricotaj

Zonă industrială, cazangerie

Zonă industrială, Uzina de ciment Rezina

Zonă silvică, Parc

mun. Chişinău

Zonă industrial, S.A. Zorile

Zonă industrial, S.A. Mezon, s. Rîşcani

Zonă industrial, S.A. Tutun – CTC

Zonă industrial, S.A. Macon

or. Bălţi


Zonă industrial, SELMAȘ

Zonă industrial, Centrală electric cu termoficare

Zonă industrial, Fabrica de gips Knauff

or. Ocniţa

Zonă industrială, cazangerie Nr.1

Zonă industrială, cazangerie Nr.2


or. Ceadîr - Lunga

Zonă industrială, Elevator de cereale

Zonă industrială, cazangerie


s. Giurgiuleşti

Terminal Giurgiuleşti , Vama

Vama, în amonte, s. Giurgiuleşti

Centru, s. Giurgiuleşti

Nord – Est de s. Giurgiuleşti sau terminal

46

6.1. Conţinutul produselor petroliere

Produsele petroliere fiind insolubile în apă, se adună la suprafaţa pînzei freatice în

straturi. Produsele petroliere din sol se amestecă cu apa subterană, făcînd-o inutilizabilă pentru

consum sau agricultură. Stratul de produs poluant se deplasează împreună cu pînza freatică, cu

viteză şi pe distanţe mari, extinzînd aria de poluare. Conţinutul produselor petroliere în anul

2014 au fost determinat în solul din oraşele republicii enumerate mai sus în tab. 10, înregistrînd

maxima în valoarea de 627,8 mg/kg în or. Cahul, zonă industrială, Uzina de beton – armat.

Conţinuturile de produse petroliere în solurile colectate din zonele industriale ale oraşelor

republicii sunt destul de înalte, în solul din zonele industriale în 55% din probele analizate

nivelul de conţinut este mai mare de 100 mg/kg şi variază de la 112,6 pînă la 627,8 mg/kg, iar în

zonele silvice conţinutul este mai mic şi variază de la 17,9 mg/kg în parcul central or. Ocniţa

pînă la 86,3 mg/kg în parcul central or. Ungheni (tab.11).

Tabelul 11 Conţinutul produselor petroliere în solurile oraşelor monitorizate

Locul colectării Produse petroliere, mg/kg

2010 2014

or.Ungheni,

Cazangerie, fabrica vinuri 417,1 226,3

Zonă silvică, Parcul central 529,2 86,3

Fabrica ”Covoare” 109,2 231,1

Vama Ungheni 39,0 190,1

s.Giurgiuleşti,

Vama 771,1 112,6

Vama, în amonte 45,4 308,7

s.Giurgiuleşti, Centru 62,4 120,9

Nord-Est 0,0 90,4

or.Cahul

cazangerie 418,3 365,8

parcul central 59,5 25,6

Uzina de beton-armat 597,4 627,8

Elevator de cereale 38,5 38,5

or.Rezina

Uzina de ciment Rezina 44,6 20,1

zonă silvică (parc) 44,6 45,3

fabrica de tricotaje 906,2 0,00

cazangerie 25,3 10,5

or.Bălţi

Parcul central 34,7 71,9

Zonă industrială SELMAŞ 4,7 5,7

Centrala electrică cu Termoficare 1020,8 518,6

Fabrica de gips Knauff 158,7 131,7

or.Ocniţa

Cazangerie Nr.1 46,8 317,7

Cazangerie Nr.2 36,4 52,7

parcul central 9,9 17,9

or.Ceadîr-

Lunga

Elevator de cereale 483,6 69,4

Cazangerie 1024,3 39,0

Parcul central 35,3 39,4

47


Parametrii monitorizaţi ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn, Ni şi Mn), provin din

emisiile mijloacelor de transport, ale motoarelor cu ardere internă, deşeuri, fertilizanţi, pesticide,

îngrăşăminte organice, etc.

Rezultatele analizelor efectuate în solul colectat din zonele industriale şi silvice cu

posibilitatea potenţială de poluare a solului ale oraşelor industrializate, denotă o poluare de

plumb cu valoarea de 35,5 mg/kg (1,11 CMA), depistată în solul colectat din zona silvică a

parcului central din or. Bălţi. În celelalte zone industriale şi silvice concentraţiile substanţiale cu

metale grele nu depăşesc CMA. Majoritatea valorilor metalelor grele din a.2014 s-au majorat în

comparaţie cu valorile obţinute în anul 2010, dar nu depăşesc valorile CMA. Conţinutul

metalelor grele în probele de sol din zonele industriale şi silvice este prezentat în tabelul 12.

Tabelul 12

Conţinutul metalelor grele în probele de sol în zonele industriale şi silvice, a.2010-2014

Locul colectării


Cupru, mg/kg Nichel, mg/kg Zinc, mg/kg Plumb, mg/kg Mangan, mg/kg

total total total total total total total total total total

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014

Or.Ungheni,zonă industrială, cazangerie,

fabrica vinuri 16,7 30,10 24,5 28,26 48,2 58,10 18,9 18,09 422,8 624,55

Or.Ungheni, zonă silvică, Parcul central

19,5 19,49 29,6 29,03 54,1 48,11 21,4 12,67 604,6 687,48

Or.Ungheni, zonă industrială, Fabrica

”Covoare” din Ungheni 19,7 19,57 27,2 29,47 52,3 65,25 45,1 12,04 530,9 616,72

Or.Ungheni,zonă industrială,Vama

Ungheni 12,9 20,68 20,5 28,32 41,6 58,96 18,4 14,51 371 562,16

s.Giurgiuleşti, Terminal Giurgiuleşti, Vama

17,9 19,19 26,6 26,62 51,3 41,46 18,4 12,20 427,2 487,06

Vama, în amonte s.Giurgiuleşti

16,1 22,06 22,3 22,70 40,9 80,48 15 21,76 396,7 439,47

s.Giurgiuleşti ,Centru s.Giurgiuleşti

20,3 20,64 26,5 24,75 57,8 58,37 20,7 13,69 464,7 529,53

Nord-Est de s.Giurgiuleşti sau

terminal 43,1 53,21 28,6 27,60 45 40,23 16,6 9,08 439,1 484,81

Or.Cahul,zonă industrială, cazangerie

or.Cahul 19 17,07 23,9 18,80 84,9 57,16 29,6 14,62 425,4 427,34

Or.Cahul,zonă silvică, parcul central

21,6 23,92 26,4 24,59 57,2 40,07 16,4 8,74 530,8 576,84

Or.Cahul, zonă industrială,Uzina de

beton-armat 14,8 18,18 23,6 24,89 56,4 63,44 26 10,87 454,1 535,84

Or.Cahul,zonă industrială,Elevator de

cereale 15,8 19,24 26 23,87 39,4 45,93 13,2 10,75 426,6 506,48

48

Tabelul 12

Conţinutul metalelor grele în sol dîn zonele industriale

şi silicve a.2010-2014 (continuare)

Locul colectării


Cupru, mg/kg Nichel, mg/kg Zinc, mg/kg c Plumb, mg/kg Mangan, mg/kg

total total total total total total total total total total

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014

mun.Chisinău, zonă industrială, S.A.Zorile

s.Buiucani 16,52 17,58 54,72 12,57 396,85

mun.Chisinău, zonă industrială, S.A.Mezon s.

Rîscani 16,96 23,74 48,03 10,73 495,78

mun.Chisinău, zonă industrială, S.A.Tutun-

CTC s. Ciocana 21,83 19,18 99,35 17,37 397,14

mun.Chisinău, zonă industrială, SA Macon s.

Ciocana 18,88 25,12 50,89 14,38 533,98

Or.Rezina,zonă industrială,Uzina de

ciment Rezina 12,6 12,92 21,4 20,34 41,8 28,72 16,1 11,36 365,1 379,11

Or.Rezina, zonă silvică (parc)

11,8 40,52 19,3 21,06 38,7 42,59 18,6 15,81 314,8 461,90

Or.Rezina, zonă industrială, fabrica de

tricotaje 18,9 23,35 27,1 20,61 59,5 37,28 17 12,84 458,7 427,87

Or.Rezina,zonă industrială, cazangerie

13,7 26,99 23,9 24,37 45,1 47,05 17,6 13,86 487,9 483,56

Or.Bălţi, zonă silvică, Parcul central

29,7 32,43 31,7 27,64 80,9 85,13 30,3 35,48 573,4 579,36

Or.Bălţi, zonă industrială SELMAŞ

16,6 19,47 26 29,08 46,8 48,01 15,3 14,02 538,4 637,33

Or.Bălţi, zonă industrială, Centrala electrică cu

termoficare 21,6 26,64 33,7 37,46 62,4 74,24 22,2 33,65 428,7 532,12

Or.Bălţi, zonă industrială,Fabrica de

gips Knauff 21,9 24,33 26,5 27,43 73,7 75,33 24,8 30,44 499,8 542,50

Or.Ocniţa, zonă industrială cazangerie

Nr.1 15,7 28,24 26,6 28,28 46,4 58,37 14,8 18,49 424,2 533,69

Or.Ocniţa, zonă industrială cazangerie

Nr.2 18,3 18,08 24,5 23,92 75,9 51,77 14,9 11,12 502,9 553,15

Or.Ocniţa, zonă silvică, parcul central

18,5 16,30 25,7 23,85 54,4 39,95 17,6 11,39 601,4 595,46

Or.Ceadîr-Lunga, zonă industrială, Elevator de

cereale 12,20 13,37 17,2 13,72 37,80 38,69 16,90 20,52 283,40 270,80

Or.Ceadîr-Lunga, zonă industrială, cazangerie

37,2 21,98 28,4 26,50 56,7 45,47 15,8 12,47 568,3 478,44

Or.Ceadîr-Lunga, zonă silvică, parcul central

24,5 21,59 33,6 28,48 77,9 49,77 18,9 13,97 556,9 558,80

49

6.3.Conţinutul hidrocarburilor

În anul 2014 analizele de hidrocarburi poliaromatice au fost efectuate în solurile din

zonele silvice ale oraşelor republicii şi în solurile din apropierea a patru întreprinderi din

mun.Chişinău (S.A. Zorile, S.A. Mezon, S.A. Tutun CTC şi S.A. Macon). Analiza datelor denotă

că depăşire maximală ale CMA de benzo(a)piren s-a înregistrat în solul din parcul central or.

Bălţi cu concentraţia de 0,2006 mg/kg (10,03 CMA), de asemenea au fost înregistrate depăşiri

ale CMA de benzo(a)piren în parcurile centrale ale oraşelor Cahul şi Ceadîr-Lunga, în centrul

s.Giurgiuleşti şi în zonele industriale mun. Chişinau. Concentraţia maximală de benzo(a)piren în

mun.Chişinău a atins 0,1777 (8,89 CMA) în solul zonei industriale SA Zorile, (fig.25).

Cantitatea de hidrocarburi poliaromatice (HPA16) în zonele silvice monitorizate

înregistrează valoarea maximală de 2,1283 mg/kg în parcul central or. Bălti, iar valoarea

minimală de 0,1036 mg/kg a fost înregistrată în parcul central or. Ocniţa.

Benz(a)piren

0

2

4

6

8

10

12

Localitatea

Con

cen

trați

i m

axim

e a

dm

isib

ile

or.Ungheni, parcul central

s.Giurgiuleşti, Centru

or.Cahul, parcul central

mun.Chisinău, zonă industrială,S.A.Zorile

mun.Chisinău, zonă industrială,S.A.Mezon

mun.Chisinău, zonă industrială,S.A.Tutun-CTC

mun.Chisinău, zonă industrială,SA Macon

or.Rezina, parcul central

or.Bălţi, Parcul central

or.Ocniţa, parcul central

or.Ceadîr-Lunga, parcul central

Fig.25 Conţinutul de benzo(a)piren în solurile din zonele industriale şi silvice, în a.2014.


Conţinutul de bifenilili policloruraţi (suma BPC6) în solul din zonele industriale şi

parcurile oraşelor republicii nu depăşesc CMA. Cantități de ΣBPC6 au fost înregistrate în

50

or. Bălţi, parcul central, cu valoarea 0,0038 mg/kg (0,06 CMA) şi cu valoarea 0,022 mg/kg

(0,04 CMA) în or. Ocniţa, parcul central.


În cazul monitorizării solurilor din zonele industriale şi silvice privind conţinutul sumei

DDT, depăşiri ale CMA au fost înregistrate în solul parcului central or. Ceadîr-Lunga, cu

valoarea de 0,4419 mg/kg (4,42 CMA), aceasta fiind cea mai mare valoare înregistrată. În solul

din parcul central, or. Ocniţa a fost înregistrată valoarea de 0,1387 mg/kg (1,39 CMA) şi în solul

parcuuil central din or. Bălţi, - 0,1710mg/kg (1,71 CMA).

Conţinutul de beta-HCH a fost depistat numai în solul din parcul central or.Bălţi și a

constituit 0,0046 mg/kg (0,05 CMA).

Conţinutul de alfa-HCH, beta-HCH, gama-HCH metoxichlor, pentachlor, heptachlor,

heptachlorepoxid B, heptachlorepoxidA , endosulphan A, endosulphan B, aldrin, dieldrin,

endrin, şi mirex nu s-a depistat sau este mai jos de limita de detecţie.

7. CARACTERIZAREA CALITĂŢII SOLULUI DIN PREAJMA AUTOSTRAZILOR

Transportul joacă un rol important în dezvoltarea

economică a statului, dar totodată el este unul dintre cei

mai importanţi poluatori ai mediului înconjurător. În

ultimii 15 ani numărul autovehiculelor din ţară s-a majorat

de cca 2,0-2,5 ori şi această tendinţă este în creştere.

În Republica Moldova trei tipuri de transport au

cunoscut o dezvoltare mai importantă: transportul auto,

transportul feroviar şi transportul aerian. Transportul auto

este sursa principală de poluare a atmosferei în Republica

Moldova. Factorii de bază care sporesc impactul transportului auto asupra mediului, în afară de

creşterea numărului mijloacelor auto, sunt calitatea nesatisfăcătoare a drumurilor şi starea

tehnică precară a parcului auto.

Impactul negativ al automobilelor asupra mediului şi sănătăţii se manifestă prin:

degajarea în atmosferă a unor cantităţi enorme de gaze cu efect de seră; poluarea cu emisii de

gaze toxice; deversarea în sol şi apă a produselor petroliere, altor lichide; generarea unor cantităţi

considerabile de deşeuri solide (anvelope uzate, acumulatoare, produse sintetice, altele).

Pentru a evidenţia impactul traficului auto asupra solului, au fost prelevate şi analizate 28

probe de sol din preajma traselor auto: Chişinău-Hînceşti, Leova-Cahul, Cimişlia-Căuşeni,

Leova-Leuşeni, Rîşcani-Brăneşti, Bălţi-Briceni, Orhei-Zagoreni. Probele au fost prelevate de pe

traseele cu trafic de transport auto slab, moderat şi intensiv la distanţa de 5 şi 10 m de la traseu,

51

din partea stîngă şi dreaptă la adîncimea 10 cm. În probele de sol au fost determinate metalele

grele (Pb, Zn, Ni, Cu, Mn) , produsele petroliere şi pH-ul extractului apos.

7.1.Conţinutul produselor petroliere

Datele, referitoare la conţinutul de produse petroliere în sol din preajma autostrăzilor sunt

prezentate în tabelul 13, unde se observă o tendinţă de creşterea produselor petroliere în solul din

preajma tuturor traseelor auto în comparaţie cu datele anului 2010. Astfel maxima a fost

depistată în preajma traseului Chişinău – Hînceşti, 26 km de la mun. Chişinău ce se

caracterizează cu trafic de transport auto foarte intensiv, conţinutul căreia este în variaţie de

186,5 mg/kg - 559,1 mg/kg în anul 2014, pe cînd în anul 2010 conţinutul de produse petroliere se

încadra în limitele 146,2 – 166,4 mg/kg.

Tabelul 13 Continutul produselor petroliere din solul în preajma traseilor

Locul prelevării Produse petroliere, mg/kg 2010 2014

Traseul Tip de trafic min max min max Chişinău – Hînceşti, 26 km de la mun. Chişinău

Trafic de transport auto foarte intensiv

146,2 166,4 186,5 559,1

Leova – Cahul, 47 km de la or. Leoova

Trafic de transport auto intensiv 35,8 52,8 34,5 72,4

Cimişlia – Căuşeni, 52 km de la or. Cimişlia

Trafic de transport auto moderat 8,8 42,6 18,3 151,8

Orhei – Zagoreni, 5 km de la or. Orhei

Trafic de transport auto foarte intensiv

27,2 81,9 32,3 103,0

Bălţi – Briceni, 72 km de la mun. Bălţi

Trafic de transport auto intensiv 35,8 75,6 12,0 408,3

Leova – Leuşeni, 16 km de la or. Leova

Trafic de transport auto slab 20,2 20,5 14,2 294,9

Rîşcani – Brăneşti, 4 km de la or. Rîşcani

Trafic de transport auto moderat 35,8 75,6 33,2 430,8

7.2.Conţinutul metalelor grele

În baza efectuării monitoringului solurilor din apropierea traseelor auto s-au depistat

valoarile maximale pentru:

- cupru total - 52,33 mg/kg pe traseul Chişinău – Hînceşti, cu transport auto foarte intensiv, iar

minima 14,26 mg/kg - pe traseul Leova – Leuşeni – cu trafic auto slab, (fig.26, 29);

- nichel total - 34,56 mg/kg – pe traseul Cimişlia – Căuşeni trafic auto moderat, iar minima 16,14

pe traseul Leova – Leuşeni – cu trafic auto slab, (fig.28, 29);

- zinc total - 167,42 mg/kg pe traseul traseul Leova-Leuşeni- cu trafic de transport auto slab , iar

valoarea minimală pe traseul Leova-Cahul cu trafic de transport auto intensiv cu trafic auto

intensiv 32,95 mg/kg, (fig.29, 27);

52

- plumb total - 31,84 mg/kg pe traseul Chişinău – Hînceşti cu trafic de transport auto foarte

intensiv, iar valoarea minimală 8,44 pe traseul traseul Leova-Cahul cu trafic de transport auto

intensiv, (fig.26, 30).

Fig.26 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Chişinău – Hînceşti, trafic de transport auto foarte intensiv în a.2014.

Fig.27 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Leova – Cahul, trafic de transport auto intensiv în a.2014

Fig.28 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Cimişlia – Căuşeni, trafic de transport auto moderat în a.2014

Fig.29 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Leova – Leuşeni , trafic de transport auto slab în a.2014.

- mangan total - conţinutul înregistrat are o valoare

maximală 593,59 mg/kg pe traseul Cimişlia –

Căuşeni cu trafic de transport auto moderat şi

valoarea minimă înregistrată 265,98mg/kg pe traseul

Chişinău – Hînceşti cu trafic de transport auto foarte

intensiv.

Fig.30 Conţinutul de metale grele în solurile din preajma traseului Bălţi – Briceni, trafic de transport auto intensiv în a.2014.

53

7.3. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice

Analiza datelor denotă că solurile în preajma traseelor auto sunt poluate cu benzo(a)piren

- din cele 14 probe analizate, în 10 probe s-a depistat depăsire ale CMA de benzo(a)piren,

(fig.31). Conţinutul de benzo(a)piren cu valoarea maximală a fost înregistrată pe traseul Chişinău

– Hînceşti, 26 km de la Chişinău, cu trafic de transport auto foarte intensiv la distanţa de 5 m de

la traseu din partea stîngă şi a constituit 0,0918 mg/kg (4,59 CMA), iar valoarea minimă au fost

înregistrată pe traseul Orhei – Zagoreni, 5 km de la or, Orhei, cu transport auto foarte intensiv, la

dictanţa de 5 m de la traseu din partea dreaptă şi a atins 0,0097 mg/kg (0,49 CMA).

Fig.31 Valorile de CMA a benzo(a)pirenului în sol de pe traseele monitorizate în anul 2014

Conţinutului de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) în solurile din preajma

autostrăzilor înregistrază valoarea maximală pe traseul Chişinău – Hînceşti, 26 km de la

Chişinău, cu trafic de transport auto foarte intensiv, la distanţa de 5 m de la traseu din partea

dreapta – 1,5229 mg/kg, iar valoarea minimală – 0,1046 mg/kg pe traseul Leova – Leuşeni,

16 km de or. Leova, cu trafic de transport auto slab, la distanţa de 5 m de la traseu.

Clasificarea solurilor după gradul de aciditate în preajma tuturor traseilor auto investigate

se determină în majoritatea că moderat alcalin.

7.4. Caracterizarea calităţii solului din cadrul reabilitării traseului Chişinău –

Soroca

În anul 2014 au fost efectuate lucrări privind colectarea şi analiza probelor de sol din

preajma şantierului „Ţînţăreni” şi “Ghindeşti” în cadrul reabilitării traseului Chişinău – Soroca

pe distanţa de 52 km.

54

Colectarea probelor de sol s-a efectuat în corespundere cu instrucţiunea de lucru

“Eşantionarea şi păstrarea mostrelor de sol” stipulată în GOST 17.4.3.01-83 şi GOST 17.4.4.02-

84. Probele au fost colectate în luna aprilie şi luna iunie ale anului 2014. Mostrele de sol au fost

mărunţite, uscate şi trecute prin sita cu diametrul de 0,65 mm pentru metale grele, 0,25 mm

pentru humus şi azot total şi 1 mm pentru pH-ul.

Mostrele de sol au fost colectate de pe perimetrul a patru poligoane la trei nivele de

adîncime, în următoarele puncte: intersecţia Sărăteni; joncţiunea de vest cu drumul R 13

(Rîbniţa); şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni; şantierul companiei

Onur Summa din oraşul Ghindeşti. Din fiecare punct de colectare au fost colectate cîte trei probe

combinate de sol la adîncimea 0-10 cm, 10-20 cm şi 20-30 cm, utilizînd burghiul. În total au fost

colectate 12 mostre de sol. În probele de sol au fost efectuate următoarele analize conform

documentelor normative în vigoare: determinarea formelor mobile ale metalelor (cupru, zinc,

plumb, nichel şi cadmiu); determinarea azotului total; determinarea humusului după metoda

Tiurin; determinarea pH-lui în extractul apos.

.

Colectarea mostrelor de sol intersecţia Sărăteni

Colectarea mostrelor de sol – Şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni

Humusul reprezintă materia organică din stratul de sol pana la 30 cm şi este un amestec

de substanţe organice amorfe aflat în sol, care îi condiţionează fertilitatea şi care este rezultat din

transformarea materialului vegetal sub acţiunea microorganismelor. Humusul este principalul

indice al fertilităţii solului. Cu cît conţinutul de humus în sol este mai mare, cu atăt plantele sunt

mai asigurate cu elemente nutritive. În ultimii ani se observă pierderea humusului ca rezultat al

activităţilor umane. Pentru prevenirea pierderii de humus a fost introdusă evaluarea în urma

clasificării solurilor după conţinutul de humus.

Comparînd conţinuturile de humus obţinute în luna aprilie şi luna iunie constatăm că

concentraţiile s-au schimbat neesenţial. Din toate probele investigate, pentru 25 % din acestea

conţinutul de humus s-a atestat ca fiind ridicat. Pentru celelalte 75% de probe – conţinutul de

humus s-a dovedit a fi moderat atît pentru luna aprilie căt şi pentru luna iunie, (fig.32).

55

Fig32 Conţinutul de humus în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014

Reacţia pH-ului în probele de sol colectate în luna iunie variază de la slab alcalină (8,3)

pînă la moderat alcalină (8,6) şi a rămas la acelaşi nivel ca în luna aprilie, ceea ce relevă faptul că

solurile nu sunt acidificate, (fig.33).

Fig.33 Valorile pH-ului extractului apos în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014

Azotul este unul din principalele elemente necesare pentru nutriţia plantelor. Insuficienţa

azotului frănează creşterea şi dezvoltarea plantelor. Principalele forme de azot din sol sunt

compuşii organici cu azot, ionul NH4+ şi NO3

-. Azotul anorganic din sol este doar o fracţiune

mică din azotul total. Cea mai mare parte din azotul de la suprafaţa solului se găseşte sub formă

56

de compuşi organici. Aceste forme de rezervă a azotului pot fi supuse diferitelor procese de

transformare în sol, să fie disponibile pentru plante (mineralizarea, imobilizarea şi nitrificarea ca

rezultat a formării ionilor de NH4+şi NO3

-).

Determinarea azotului a fost realizat după metoda Kjeldahl care determină ambele forme

de azot organic şi anorganic.

Rezerva de azot în solurile investigate variază în luna iunie de la 1296 mg/kg (0,1%)

pînă la 4574 mg/kg (0,5%), pe cînd în luna aprilie conţinutul acestuia a înregistrat valori de la

1555 mg/kg (0,2%) pînă la 3881 mg/kg (0,4%), situîndu-se în limitele specifice solurilor acestei

zone. Cantitate de azot total s-a majorat uşor în luna iunie în solul colectat de la toate adîncimile

din localitatea Ghindeşti, baza Onur Summa faţă de luna aprilie, astfel conţinutul acestuia a

înregistrat respectiv valori de la 3818 mg/kg (0,4%) faţă de 2474 mg/kg (0,2%), pînă la

4574 mg/kg (0,5%) faţă de 3881 mg/kg (0,4%) corespunzător, (fig.34).

Metalele sunt considerate ca importanţi poluanţi toxici care întră în circuitele

biogeochimice şi se acumulează în ecosisteme. Metalele grele sunt definite ca elemente cu

proprietăţi metalice şi cu număr atomic mai mare de 50, care există în mod natural în scoarţa

terestră, dar se mai găsesc şi datorită surselor artificiale. Metalele sunt componente esenţiale a

vieţii, dar devin dăunătoare cînd sunt prezente în exces prin acumulare.

Fig.34 Valorile azotului după Kjeldahl în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014

57

Fig.35 Conţinutul de plumb în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014

Concentraţiile formelor mobile a plumbului în solurile investigate în luna aprilie nu

depăşesc concentraţia maximă admisibilă (CMA). În luna iunie au fost depistate depăşiri ale

CMA pentru plumb mobil în solul colectat de pe şantierul companiei Onur Summa din preajma

satului Ţînţăreni, înregistrînd concentraţia 6,36 mg/kg (1,06 CMA) la adîncimea 0-10 cm, cît şi

pentru toate adîncimile solulului adiacent traseului R13 (Rîbniţa), joncţiunea de vest cu

concentraţia maximă - 7,12 mg/kg (1,19 CMA), (fig.35).

Concentraţiile formelor mobile a nichelului şi cadmiului în solurile investigate în luna

aprilie şi luna iunie nu depăşesc concentraţia maximă admisibilă (CMA), astfel denotîndu-ne că

solurile nu sunt poluate cu metale grele, (fig.36, 37)

Conţinutul de Ni++

în solul investigat în aprilie şi iunie 2014

0,00

0,50

1,00

Sără

teni

(0-1

0cm

)

Sără

teni

(10-

20cm

)

Sără

teni

(20-

30cm

)

Ţîn

ţăre

ni

(0-1

0cm

)

Ţîn

ţăre

ni

(10-

20cm

)

Ţîn

ţăre

ni

(20-

30cm

)

Rîb

niţa

(0-

10cm

)

Rîb

niţa

(10-

20cm

)

Rîb

niţa

(20-

30cm

)

Ghi

ndeş

ti

(0-1

0cm

)

Ghi

ndeş

ti

(10-

20cm

)

Ghi

ndeş

ti

(20-

30cm

)

Poligonul eşantionat

Ni++

CM

A

luna aprilie luna iunie

Fig.36 Conţinutul de nichel în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014

58

Conţinutul de Cd++

în solul investigat în aprilie şi iunie 2014

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

Sără

teni

(0-

10cm

)

Sără

teni

(10-

20cm

)

Sără

teni

(20-

30cm

)

Ţînţ

ăren

i (0-

10cm

)

Ţînţ

ăren

i (10

-

20cm

)

Ţînţ

ăren

i (20

-

30cm

)

Rîbn

iţa (0

-

10cm

)

Rîb

niţa

(10-

20cm

)

Rîbn

iţa (2

0-

30cm

)

Ghi

ndeş

ti (0

-

10cm

)

Ghi

ndeş

ti (1

0-

20cm

)

Ghi

ndeş

ti (2

0-

30cm

)

Poligonul eşantionat

Cd++

CM

A

luna aprilie luna iunie

Fig.37 Conţinutul de cadmiu în solurile investigate în aprilie şi iunie, a.2014

8. CARACTERIZAREA SEDIMENTELOR

Sedimentele în ecosistemul acvatic sunt similare cu cele ale ecosistemului terestru,

acestea fiind sursa de substrat nutrienţi, micro - macroflora şi fauna care servesc drept sursă

alimentară a resurselor acvatice vii. Sedimentele sunt catalizatorii cheie a ciclurilor alimentare

ecologice şi dinamice de calitate a apei, care provin din componentele naturale, fizice, chimice şi

biologice, legate în general, de bazinele de captare.

Materialul organic în sedimente provine din descompunerea ţesuturilor plantelor si

animalelor, din surse terestre şi acvatice şi din diferite puncte de evacuare de apele uzate.

Sedimentarea este rezultatul direct al pierderii (eroziune) sedimentelor zonelor acvatice

sau celor terestre. Adesea fiind sedimentele pot fi dăunătoare sau benefice pentru mediul acvatic.

Mai mult decît atît surplusul sau sărăcirea stratului sedimentar (eroziunea sau lipsa de

reaprovizionarea) într-o zonă sau alta cauzează daune considerabile ecosistemului acvatic.

În anul 2014 s-au continuat investigaţiile

asupra sedimentelor din lacul de acumulare Costeşti

şi r. Prut pe diferite secţiuni (tab.14), în scopul

determinării conţinutului metalelor totale, produselor

petroliere, POC şi BCB. De asemenea, în probele de

sedimente au fost determinate conţinutul formelor

totale ale azotului, fosforului, produselor petroliere şi

hidrocarburilor poliaromatice.

59

Tabelul 14 Reţeaua de monitorizare a sedimentelor acvatice în anul 2014

Locul prelevării Secţiunea Data prelevării

probelor

r. Prut

s. Lipcani 07.05.2014

02.10.2014

s. Branişte 07.05.2014

02.10.2014

or. Leova 20.06.2014

22.10.2014

s. Valea Mare 05.05.2014

09.10.2014

s. Giurgiuleşti 24.07.2014

23.10.2014

Lacul de acumulare Costeşti or.Costeşti 07.05.2014

02.10.2014

8.1. Conţinutul formelor totale ale metalelor grele

Principalele surse de poluare a apelor şi a sedimentelor cu metale grele sunt: surse

geologice (naturale); utilizările industriale şi casnice ale sărurilor de metale grele (de exemplu

cele de cupru, arsen, zinc şi mercur în pesticide, sau plumbul în benzină); din excreţiile umane şi

animale; din infiltraţiile de la haldele de gunoi.

În cadrul Programului de lucru s-au supus analizei 5 metale grele (Cu, Zn, Pb, Ni şi Mn)

aplicănd metoda spectrală cu absorbţie atomică din probele de sedimente, colectate pe parcursul

anului, în punctele incluse în reţeaua de monitorizare (tab.14). Rezultatele analizelor sînt

prezentate în tabelul 15.

Tabelul 15 Conţinutul formelor totale ale metalelor grele în sedimente, 2010- 2014

Locul prelevării Cu total,

mg/kg Ni total, mg/kg Zn total, mg/kg Pb total, mg/kg Mn total, mg/kg

2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014 2010 2014

r. P

rut

s. Şirăuţi 13,5 25,4

21,2 25,5

37,6 53,7

9,4 12,0

420,4 688,1

11,3 11,6 21,8 6,4 355,9

s. Branişte 12,6 5,5

19,5 6,8

27,9 12,8

12,7 3,0

330,1 180,9

7,9 9,6 17,9 6,2 209,5

or. Leova 10,6 12,5

17,2 15,4

30,4 29,5

11,1 7,8

313,3 344,5

10,4 13,0 26,3 7,1 314,5

s. Valea Mare 14,7

17,1

49,6

8,4

377,5

12,1 15,8 29,7 6,7 314,5

s. Giurgiuleşti 19 25,0

26,9 27,1

39,2 55,1

20,5 14,0

513,9 690,5

23,4 24,5 49,9 12,1 659,0

Lacul de acumulare Costeşti

15,1 8,3

18,6 5,9

31,4 9,5

15,3 8,4

312,8 153,7

17,5 18,5 36,9 8,0 465,4

60

Analizînd datele obţinute pe parcursul anilor 2010-2014 observăm că concentraţia

maximală de cupru total a fost înregistrată în sedimentele r. Prut, secţiunea s. Giurgiuleşti în anul

2013 cu valoarea de 29,73 mg/kg, iar conţinutul mai scăzut de cupru total s-a înregistrat în

r. Prut secţiunea s. Branişte în anul 2014, cu concentraţia 5,5 mg/kg. În comparaţie cu anii

precedenţi se înregistrează o fluctuacţie neesenţială a concentraţiei în toate secţiunele r. Prut cu

excepţia secţiunei a r-lui Prut s. Şirăuţi unde se observă o mărire a concentraţiei de cupru pînă la

25,4 mg/kg în anul 2014, (fig.38).

Fig.38 Dinamica conţinutului de cupru total în sedimente din r. Prut şi lacul de acumulare

Costeşti, a. 2010 – 2014 Analiza datelor multianuale arată că cele mai înalte concentraţii de nichel au fost

înregistrate în anii 2012-2013. în sedimentele r-lui Prut secţiunea s. Giurgiuleşti cu valoarea –

35,0 mg/kg. Comparativ cu anii precedenţi se observă scăderea conţinutuli de nichel în r. Prut

secţiunea s. Branişte. Totodată se observa o micşorare nesemnificativă a conținutului de nichel în

anul 2014 în r. Prut secţiunea s. Giurgiuleşti, (fig.39).

Fig. 39 Dinamica conţinutului de nichel total în sedimenetle din r. Prut şi lacul de acumulare

Costeşti, a. 2010 – 2014

61

În decursul anilor 2010-2014, conţinutul de zinc total în sedimente nu sa schimbat

semnificativ, cu excepţia secţiunei r. Prut, s. Giurgiuleşti, unde nivelul maxim cu valoarea

150,2 mg/kg a fost înregestat în 2013 (fig. 40).

Fig.40 Dinamica conţinutului de zinc total în sedimentle din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, a. 2010 – 2014

Valoarea maximă pentru plumb total a fost înregistrată în r. Prut s. Giurgiuleşti cu

valoarea 14,0 mg/kg. Cu toate acestea, conţinutul de plumb în sedimentele monitorizate menţine

o tendinţă de diminuare a conţinutului de plumb total

Conţinutul sporit de mangan total se evidenţiază în sedimentele prelevate din r. Prut

secţiunea s. Giurgiuleşti cu valoarea 690,5 mg/kg. Scăderea conţinutului de mangan total se

atestă în r. Prut, pentru secţiunile s. Branişte, s. Valea Mare şi or. Leova. Valoarea minimală a

conţinutului de mangan pentru anul 2014 fiind de 180,9 mg/kg, pentru r. Prut secţiunea

s. Branişte, (fig.41).

Fig.41 Dinamica conţinutului de mangan în sedimentele din r. Prut şi lacul de acumular Costeşti, a.2010 – 2014

62

8.2. Conţinutul azotului şi fosforului total

Azotul este elementul esenţial pentru viaţă, care în apă suportă foarte multe procese

chimice şi biochimice. Excesul duce la eutrofizarea apelor, contaminarea acviferelor, este

posibilă şi afectarea sănătăţii umane - methemoglobinemie la copii, cancer gastric.

Un alt nutrient cu rol esenţial în funcţionarea ecosistemelor este fosforul. În apele de

suprafaţă, fosforul se găseşte sub forma de fosfor organic, de PO43- dizolvat şi de fosfor fixat pe

particule aluvionare.

În scopul monitorizării conţinutului de azot şi fosfor total în sedimentele din obiectele

acvatice, incluse în reţeaua de monitorizare a DMCM asupra sedimentelor (tab.14), pe parcursul

anului au fost colectate 12 probe în perioada de primăvară şi toamnă.

Concentraţiile maxime de azot şi fosfor total au fost înregistrate în probele de sedimente

colectate din r. Prut, secţiunea s. Şirăuţi – 1454 mgN/kg pentru azot şi 562,5 mgP/kg, pentru

fosfor, iar conţinutul minim de azot total (151 mgN/kg) şi fosfor total (95,3 mg P/kg) s-a

înregistrat în lacul de acumulare Costești (tab. 16).

Tabelul 16

Conţinutul mediu a azotului şi fosforului total în sedimente în anul 2014

Denumirea obiectului acvatic

Azot total, mg N/kg

Fosfor total, mg P/kg

r. Prut, s. Şirăuţi 1454 562,6

556 319,0

r. Prut, s. Branişte 411 226

272 294

r. Prut,or. Leova 340 293

213 319

r. Prut, s. Valea Mare 396 240

416 120

r. Prut, s. Giurgiuleşti 1236 455

826 529

Lac de acumulare Costeşti

151 95,3

686 228,1

În anul 2014 comparativ cu anii precedenţi, se observă o scădere a conţinutului de azot

total pentru r. Prut în secţiunile: s. Branişte, s. Valea Mare şi or. Leova. O sporire a conţinutului

de azot total se manifestă în r. Prut, secţiunea s. Şirăuţi cu valoarea maximă 1454 mg N/kg, cea

ce este concentraţia maximală înregistrată pe parcursul anilor 2010-2014, (fig.42). Dinamica

conţinutului de fosfor total în sedimente din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, sunt

demonstrate în fig.43. Comparativ cu anii precedenţi, în anul 2014 conţinutul de fosfor s-a redus

63

în lacul de acumulare Costeşti. O sporire neesentială din 2011-2014 s-a înregistrat pentru r. Prut

secţiunea s. Branişte cu valoarea în anul 2014 – 226 mg P/kg. Creşterea conţinutului de fosfor

total s-a înregistrat în sedimentele r. Prut, secţiunea s. Şirăuţi, cu sporirea valorii pînă la

562,5 mgP/kg înregistrată în anul 2014.

Fig.42 Dinamica conţinutului de azot total în sedimentele din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, a.2010 – 2014

Fig.43 Dinamica conţinutului de fosfor total în sedimenetle din r. Prut şi lacul de acumulare

Costeşti, a.2010 – 2014

64

8.3. Conţinutul de produse petroliere

Produsele petroliere includ o gamă largă de substanţe care au la bază hidrocarburile

naturale şi o serie de substanţe petroliere rafinate, fiecare

avînd însă compoziţii chimice diferite.

Produsele petroliere rezultate din procesele de

rafinare sunt agenţi importanţi de poluare a apelor de

suprafaţă şi a celor freatice. Sunt grav afectate multe

organisme acvatice, ceea ce duce la dezechilibru ecologic.

Fiind mai uşoare ca apa, produsele petroliere formează peliculă/strat la suprafaţa apei ce

împiedică oxigenarea. Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezintă o problemă deosebit de

importantă şi greu de prevenit şi remediat. Afectează atît apele de suprafaţă cît şi pe cele

subterane. Reziduurile de petrol ajung în bazinele naturale de apă prin deversarea apelor

reziduale rezultate de la rafinării, uzine de cracare, de la depozitele şi staţiile de alimentare,

spălătoriile şi staţiile de deservire, poluări de accident. Aceste reziduuri conduc la creşterea

temperaturii şi turbidităţii, la formarea unei pelicule de petrol la suprafaţa apei sau a unor

emulsii, şi la schimbarea compoziţiei apei, prin dizolvarea în aceasta a substanţelor petroliere

solubile, toxice în anumite concentraţii, pentru organismele acvatice, om şi animale.

Rezultatele obţinute în urma investigaţiilor de laborator în anul 2014 denotă un conţinut

sporit al produselor petroliere a fost înregistrat în sedimentele r. Prut secţiunea or. Branişte cu

valoarea de 102,8 mg/kg, iar conţinutul minim al produselor petroliere a fost înregistrat în r. Prut

secţiunea s. Valea Mare cu valoarea 19,6 mg/kg, (tab.17, fig.44).

Tabelul 17:

Conţinutul produselor petroliere în sedimentele monitorizate în a.2010-2014

Denumirea obiectului acvatic

Produsele petroliere, mg/kg 2010 2011 2013 2014

r. Prut, s. Şirăuţi 39,7 54,6 48,0 68,1

r. Prut, s. Branişte 16,6 49,9 33,6 102,8

r. Prut,or. Leova 10,6 7,0 4,3 N.D.

r. Prut, s. Valea Mare 0,0 17,9 11,8 19,6

r. Prut, s. Giurgiuleşti 0,0 15,1 86,5 20,8

Lac de acumulare Costeşti 53,6 6,4 13,1 41,1

65

Fig.44 Dinamica conţinutului de produse petroliere în sedimentele din r. Prut şi lacul de acumulare Costeşti, a.2010 – 2014, mg/kg.

8.4. Conţinutul hidrocarburilor poliaromatice

In anul 2014, în scopul monitorizării conţinutului de hidrocarburi poliaromatice au fost

investigate sedimente din secţiunile localităţilor prezentate în tabelul 16, privind concentraţia

hidrocarburilor poliaromatice. Analiza datelor demonstrază că conţinutul total de HPA16 în

sedimente este mai mare în comparaţie cu conţinutul total de HPA16 în probele de sol de pe

cîmpurile agricole. Conţinutul de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) în probele de

sedimente investigate au înregistrat minima de 0,0019 mg/kg în lacul de acumulare Costeşti, iar

valoarea maximă a fost înregistrată în r. Prut, secţiunea or. Lipcani cu valoarea de 1,9524 mg/kg,

(fig.45).

Suma HPA 16, mg/kg

0

0,5

1

1,5

2

or.L

ipca

ni

or.Lip

cani

s.Val

ea M

are

s.Val

ea M

are

or.L

eova

or.L

eova

Secţiune

mg/

kg

Fig.45 Concentraţia hidrocarburilor poliaromatice în sedimentele

monitorizate în a. 2014 Datele obţinute demonstrează că, concentraţia maximă pentru benzo(a)piren s-a

înregistrat în r.Prut secţiune or.Lipcani cu valoarea de 0,1516 mg/kg, iar valoarea minimală a fost

66

înregistrată în sedimentele prelevate din r.Prut, secţiunea or.Branişte cu valoarea de 0,0030

mg/kg, (fig.46).

Fig.46 Conţinutul de benzo(a)piren în sedimentele monitorizate în a. 2014.


Rezultatele obţinute în urma efectuării încercărilor în sedimentele din secţiunile r. Prut şi

lacului de acumulare Costeşti asupra conţinutul de ƩDDT denotă că căntităţile restante de

pesticide organoclorurate au fost depistate în toate secţiunile r.Prut şi în lacul de acumulare

Costeţti secţiunea or.Costeşti, valoarea maximală de 0,0094 mg/kg au fost înregistrată în r.Prut

secţiunea s.Valea Mare.

În lacul de acumulare Costești, secţiunea or. Costeşti, a fost depistată concentraţia

0,0092 mg/kg de alfa-HCH, iar pentru beta-HCH, gama-HCH, metoxichlor, pentachlor,

heptachlor, heptachlorepoxid B, heptachlorepoxid A, endosulphan A, endosulphan B, aldrin,

dieldrin, endrin, şi mirex nu s-a depistat, sau au fost mai mici de limita de detecţie. În tabelul 18

sunt expuse detaliat concentraţiile pesticidelor organoclorurate.

67

Tabelul 18

Concentraţia pesticidelor organoclorurate în sedimente monitorizate în a. 2014.

Data colectării

Locul colectăr

ii


Σ DDT mg/kg

Alfa-HCH

Gama-HCH

Beta-HCH

2,4-DDE

4,4-DDE

2,4-DDD

4,4-DDD

2,4-DDT

4,4-DDT

mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg

07.05.2014

r.P

rut,

o

r.L

ipca

ni

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0015 0,0003 0,0022 N.D. N.D. 0,0040

02.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0010 N.D. 0,0015 N.D. N.D. 0,0025

07.05.2014

Lac

de

acu

mu

lare

C

ost

eşti

N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.

02.10.2014 0,0092 mg/kg

N.D. N.D. N.D. 0,0010

≤ 0,0003

0,0017 N.D. N.D. 0,0027

07.05.2014

r.P

rut,

or

.Bra

niş

te

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0009 N.D. 0,0009 N.D. N.D. 0,0018

02.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.

20.06.2014

r.P

rut,

o

r.L

eova

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0019 N.D. 0,0013 N.D. N.D. 0,0032


05.05.2014

r.P

rut,

s.

Va

lea

M

are

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0018 0,0014 0,0062 N.D. N.D. 0,0094


24.07.2014

r.P

rut,

s.

Giu

rgiu

leş

ti

N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0042 N.D. 0,0016 N.D. N.D. 0,0058

23.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0048 N.D. N.D. N.D. N.D. 0,0048


În urma monitorizării sedimentelor din bazinele acvatice conform Planului de activitate a

Centrului Monitoring al Calităţii Solului în anul 2014 asupra conţinutului de bifenili

policloruraţi, maxima pentru suma PBC6 a fost înregistrată în sedimentele din lacul de acumulare

Costeşti, secţiunea or.Costeşti cu valoarea de 0,0042 mg/kg, iar în r.Prut, în sedimentele din

secţiunea or.Lipcani cu valoarea de 0,0009 mg/kg, şi în sedimentele din secţiunea or.Leova cu

valoarea de 0,0011 mg/kg. În celelalte secţiuni valori ale BPC6 nu a fost înregistrate. Totodată o

valoare de 0,0011 mg/kg a fost depistată şi pentru BPC 180 în sedimentele r.Prut, secţiunea

s.Valea Mare (tab.19).

68

Tabelul 19

Concentraţiile bifenililor policloruraţi în sedimentele monitorizate în a. 2014.

Data colectării

Locul colectării

Ingredientul monitorizat Suma BPC6, mg/kg

BPC 118

BPC 28

BPC 52

BPC 101

BPC 153

BPC 138

BPC 180

mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg mg/kg

07.05.2014 r.Prut,

or.Lipcani

N.D. N.D. 0,0009 N.D. N.D. N.D. 0,0009 N.D.

02.10.2014 N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.

07.05.2014 Lac de acumulare Costeşti


02.10.2014 N.D. 0,0011 0,0007 N.D. N.D. 0,0024 0,0042 N.D.

07.05.2014 r.Prut,

or.Branişte



20.06.2014 r.Prut,

or.Leova

N.D. N.D. 0,0011 N.D. N.D. N.D. 0,0011 N.D.


05.05.2014 r.Prut,

s.Valea Mare

N.D. N.D. 0,0015 0,0011 0,0014 N.D. N.D. 0,0011


24.07.2014 r.Prut,

s.Giurgiuleşti

N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D. N.D.


8.7. Caracterizarea sedimentelor din lacul Beleu

Lacul Beleu reprezintă principala componentă geografică a rezervaţiei ştiinţifice "Prutul de

Jos", amplasat între localităţile Văleni şi Slobozia Mare, aflîndu-se la o distanţă de 30 km de centrul

raional - oraşul Cahul, avînd suprafaţa de 618 ha, coordonatele geografice ale căruia sunt:

45°36'32"N şi 28°29'14"E.

În anul 2014 au fost colectate 8 probe de sedimente din lacul de acumulare Beleu şi au

fost efectuate 48 analize pentru determinarea: fosforului total, azotului după Kjeldahl, produselor

petroliere, formelor totale ale metalelor grele (zinc, nichel, plumb, mangan, cupru şi cadmiu),

pesticidelor organoclorurate, bifenililor policloruraţi şi hidrocarburilor poliaromaticie.

Rezultatele analizelor sedimentelor din lacul de acumulare Beleu arată că au fost înregistrate

valori mai sporite de plumb total, care se încadrează în limitele de 47,22 mg/kg - 157,10 mg/kg,

(fig.40). Valorile de cupru total variază de la 12,72 mg/kg pînă la 32,38 mg/kg, valorile de zinc

total - de la 25,61 mg/kg pînă la 74,97mg/kg, de nichel total - de la 14,95mg/kg pînă la

38,23mg/kg şi de mangan total de la 487,59 mg/kg pînă la 942,64 mg/kg, (fig. 47).

69

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Lacul Beleu

mg/

kg Cu, mg/kg

Ni, mg/kg

Zn, mg/kg

Pb, mg/kg

Fig.47 Conţinutul de metale grele în sedimentele din lacul Beleu, a.2014

Concentraţiile de azot total variază de la 392 mg/kg pînă la 2462 mg/kg, iar de fosfor

total de la 968 mg/kg pînă la 1895 mg/kg, (fig. 48).

0

500

1000

1500

2000

2500

Lacul Beleu

mg/

kg

N Kjeldahl

P2O5 total

Fig.48 Conţinutul de azot şi fosfor total în sedimentele din lacul Beleu, a.2014

Concentraţia maximală de Ʃ DDT a atins 0,0084 mg/kg, iar Σ BPC6 -0,107 mg/kg. De

asemenea a fost înregistrată valoarea de 0,0038 mg/kg pentru BPC180.

Resturi de pesticide opranoclorurate, precum şi suma-HCH, metoxichlor, pentachlor,

heptachlor, heptachlorepoxid B, heptachlorepoxid A, endosulphan A, endosulphan B, aldrin,

dieldrin, endrin, şi mirex nu s-a depistat sau sunt mai mici de limita de detecţie, (tab.20).

70

Tabelul 20

Concentraţiile bifenililor policloruraţi şi pesticidelor organoclorurate

în sedimentele lacului Beleu, a. 2014

Σ BPC6 BPC180 Σ DDT

mg/kg mg/kg mg/kg

0,0099 N.D. 0,0044

N.D. N.D. 0,0076

0,0047 N.D. 0,0074

N.D. N.D. 0,0080

0,107 0,0038 0,0043

0,0092 N.D. 0,0025

N.D. N.D. 0,0084

0,003 N.D. 0,0014

Conţinuturile de hidrocarburi poliaromatice totale (HPA16) şi a benzo(a)pirenului în

sedimentele lacului Beleu sunt prezentate în fig.49. Valorile de Σ PAH16 variază de la 0,0657

mg/kg pînă 0,3783 mg/kg, iar valorile de benzo(a)piren variază de la 0,0262 mg/kg pînă 0,0708

mg/kg. Conţinutul de benzo(a)piren conţine aproximativ 2% de la conţinutul total ale de

hidrocarburi poliaromatice. Conţinuturile de hidrocarburi poliaromatice şi a benzo(a)pirenului în

lacul Beleu sunt mai sporite în comparaţie cu valorile din lacul de acumulare Costeşti şi r.Prut,

această demonstrează că se observă procesul de acumulare şi depozitare a substanţilor nocive în

sedimentele lacului Beleu.

Fig.49 Conţinutul de HPA16 şi benzo(a)piren în sedimentele din lacul Beleu, a.2014

71

CONCLUZII

Conform Planului de Lucru şi Programului de Activitate, CMCS monitorizează dinamica

stării solului pe intervale de 4 – 5 ani ( 2010 - 2014). În anul de referinţa CMCS a continuat

activitatea sa axată pe monitorizarea calităţii solului din cîmpurile agricole şi ariile naturale,

zonele industriale şi silvice ale oraşelor republicii, solul din preajma autostrăzilor şi caracteristica

sedimentelor.

1. În baza determinării proprietăţilor agrochimice ale solului şi evaluării datelor obţinute pe

parcursul anului 2014 constatăm că:

- clasificarea solurilor după conţinutul de humus s-a distribuit astfel: 58 % din suprafata

terenurilor agricole poseda conţinut moderat, un conţinut optim poseda doar 5 % şi 37 % au un

conţinut de humus scăzut si foarte scăzut. Reducerea conţinutului de humus se explica prin

faptul că anual pe cîmpurile agricole se utilizează cantităţi insuficiente de îngrăşăminte organice.

Conţinutul de humus pe teritoriul ariilor naturale este mai sporit faţă de cîmpurile agricole, ce se

explica prin faptul ca anual pe aceste terenuri cresc şi se dezvoltă vegetaţii care rămîn ca suport

organic pentru sol, nu este istovit solul si iepuizat de substante nutritive, iar în asa fel masa

organică a solului este în proces de bioacumulare;

- aciditatea solurilor agricole investigate în anul 2014 indică că 50 % din cîmpurile agricole se

caracterizează cu aciditate slab alcalină, 40 % - moderat alcalină şi 10 % din terenurile

investigate posedă aciditate neutră.

În punct de vedere a poluării solului s-au depistat depăşiri ale CMA pentru:

- cupru mobil - pe o suprafaţa de 556 ha - 11,1% din suprafaţă investigată cu concentraţia

maximală 7,86 mg/kg (2,62 CMA);

- conţinutul maxim pentru nichel mobil depistat în r-nul Briceni, com Balasineşti cu valoarea

maximă – 4,13 mg/kg (1,03 CMA) pe teren cu livadă (58 ha), aceasta fiind unica depăşire a

cunţinutului de nichel mobil în anul 2014;

- suma DDT - pe o suprafaţă de 322 ha, 7,0% din suprafaţa totală investigată cu concentraţia

maximală de 32,93 CMA;

- nitraţi - pe o suprafaţa de 264 ha – 5,1% din suprafaţă investigată cu concentraţia maximală 1,3

CMA;

- fosforul mobil - pe o suprafaţa de 82 ha cu plantaţie de viţa de vie din s.Albota de Jos r-nul

Taraclia, unde s-a depistat valoarea de 301,1 mg P2O5/kg, care se consideră că depăşărea

concentraţiei maximale admisibile de 1,5 CMA.

72

2. Caracterizarea stării solurilor din zonele industriale şi zonele silvice ale oraşelor republicii

arată că:

- depăşiri ale CMA sumei DDT au fost înregistrate în or. Ceadîr-Lunga, parcul central cu

valoarea maximală de 0,4419 mg/kg (4,42 CMA), în parcul central or. Ocniţa a fost înregistrată

valoarea 0,1387 mg/kg (1,39 CMA) şi în parcul central or. Bălţi, - 0,1710mg/kg (1,71 CMA).

- conţinuturile de produse petroliere în solurile colectate din zonele industriale ale oraşelor

republicii sunt destul de înalte, în solurile din zonele industriale în 55% din probele analizate

conţine un nivel mai mare de produse petroliere 100 mg/kg şi variază de la 112,6 pînă la 627,8

mg/kg. În zonele silvice conţinutul este mai jos şi variază de la 17,9 mg/kg în parcul central,

or.Ocniţa pînă la 86,3 mg/kg în parcul central or.Ungheni;

- referitor la conţinutul de metale grele – au fost depistată poluarea solului cu plumb cu valoarea

de 1,11 CMA (35,5 mg/kg), în proba de sol colectată din zona silvică, parcul central, or. Bălţi;

- depăşirea maximală ale CMA de benzo(a)piren s-a înregistrat în or. Bălţi, parcul central cu

concentraţia maximală 0,2006mg/kg (10,03 CMA), de asemenea au fost înregistrate depăşiri ale

CMA de benzo(a)piren şi în parcurile centrale ale oraşelor Cahul şi Ceadîr-Lunga, precum şi în

centrul s.Giurgiuleşti. În solurile din apropierea întreprinderii mun.Chişinău SA Zorile, SA

Tutun CTC şi SA Macon au fost depistate depăşiri ale CMA, concentraţia maximală de

benzo(a)piren a atins 0,1777 (8,89 CMA) în solul din preajma zonei industriale SA Zorile.

3. Caracterizarea stării solurilor din preajma autostrazilor

- se observă o tendinţă de creştere a produselor petroliere în solul din preajma tuturor traseelor

auto în comparaţie cu datele anului 2010, în preajma traseului Chişinău – Hînceşti, ce se

carcterizează cu un trafic de transport auto foarte intensiv, conţinutul de produse petroliere se

încadrează în limitele de 186,5 mg/kg- 559,1 mg/kg în anul 2014, pe cînd în anul 2010 conţinutul

de produse petroliere se încadra în limitele 146,2 – 166,4 mg/kg;

- conţinutul metalelor grele în preajma traseelor auto sunt mai sporite decît conţinuturile în sol

din cămpurile agricole;

- au fost depistate depăşiri ale CMA pentru benzo(a)piren în 10 probe din 14 analizate (71%),

valoarea maximală a conţinutului de benzo(a)piren au fost înregistrată în preajma traseului

Chişinău-Hănceşti din partea dreapă la distanşa 5 m cu valoarea de 0,0918 mg/kg (4,59 CMA;

- în luna iunie au fost depistate depăşiri ale CMA pentru plumb mobil în solul colectat de pe

şantierul companiei Onur Summa din preajma satului Ţînţăreni, înregistrînd concentraţia 6,36

mg/kg (1,06 CMA) la adîncimea 0-10 cm, cît şi pentru toate adîncimile solulului adiacent

traseului R13 (Rîbniţa), joncţiunea de vest, cu concentraţia maximă - 7,12 mg/kg (1,19 CMA).

73

4. Conţinutul produselor petroliere, poluanţilor organici persistenţi şi metalelelor grele în

sedimentele monitorizate în anul 2014 nu sa schimbat semnificativ în comparaţie cu anii

precedenţi. Conţinuturile de hidrocarburi poliaromatice şi a benzo(a)pirenului în lacul Beleu sunt

mai sporite în comparaţie cu valorile din lacul de acumulare Costeşti şi r.Prut, aceasta ne

vorbeste elocvent despre procesul de acumulare şi depozitare a substanţilor nocive în

sedimentele lacului Beleu.

74

Anexa 1 Concentraţiile maxime admisibile (CMA) în sol

Nr. d/o Poluant CMA, mg/kg

1. Suma HCH 0.1* 2. Suma DDT 0.1*

3. Suma BPC 0.06* 4. HCB 0.03** 5. Cu mobil 3.0* 6. Zn mobil 23.0* 7. Ni mobil 4.0* 8. Pb mobil 6.0* 9. Mn mobil 140.0* 10. Pb total 32.0* 11. Mn total 1500.0* 12. Nitraţi 130* 13. Superfosfat dupa P2O5 200*** 14. Benzo(a)pyrene 0,02*

*. Concentraţiile maxime admisibile în sol”, Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr.112-114 din 5 septembrie anului 2000 * * Concentraţiile maxime maxime de orientative în sol”, Monitorul oficial al Republicii Moldova Nr.112-114 din 5 septembrie anului 2000

*** - „Почва, очистка населенных мест, отходы производства и потребления, санитарная охрана почвы”. Предельно допустимые концентрации (ПДК) химических веществ в почве. Гигиенические нормативы. ГН 2.1.7.2041-06.

Concentraţiile maxime admisibile a metalelor în sol

Nr. d/o

Tipul solului Poluant mg/kg

1. Nisipoase şi argilonisipoase

Zn total

55.0 2. Leossoidale şi leossoidale acide (рНKCl < 5,5) 110.0 3. Aproape neutre, neutre, neutre – argilonisipoase

şi argiloase (рНKCl > 5,5) 220.0


Cu total




Ni total



„Почва, очистка населенных мест, бытовые и промышленные отходы. Санитарная охрана почвы”,Ориентировочно-допустимые концентрации (ОДК) тяжелых металлов и мышьяка в почвах с различнымифизико-химическими свойствами (валовое содержание, мг/кг. (Дополнение №1 к перечню ПДК и ОДК № 6229-91), официальное издание.)

75

Anexa 2 Limitele de detecţie a pesticidelor rganoclorurate şi bifinililor policloruraţi

în sol şi sedimente

Nr. d/o. Parametru

Limita de detecţie

mg/kg

1. Pentachlorbenzen 0,0002

2. alpha-HCH 0,0006

3. Hexachlorobenzene 0,0003

4. beta-HCH 0,0019

5. gamma-HCH 0,0007

6. Heptachlor 0,0027

7. Aldrin 0,0009

8. Heptachlorepoxid B 0,0009

9. Heptachlorepoxid A 0,0014

10. 2,4-DDE 0,0003

11. Endosulfan A 0,0023

12. 4,4-DDE 0,0004

13. Dieldrin 0,0018

14. 2,4-DDD 0,0003

15. Endrin 0,0032

16. Endosulfan B 0,0025

17. 4,4-DDD 0,0004

18. 2,4-DDT 0,0009

19. 4,4-DDT 0,0025

20. Methoxichlor 0,0024

21. Mirex 0,0005

22. BPC 28 0,0003

23. BPC 52 0,0003

24. BPC 101 0,0003

25. BPC 118 0,0003

26. BPC 153 0,0003

27. BPC 138 0,0004

28. BPC 180 0,0005

76

Limitele de detecţie a hidrocarburilor poliaromatici în sol şi sedimente

Nr. d/o.

Parametru Limita de detecţie în, mg/kg

1 Naphthalene 0,0002

2 Acenaphthylene 0,0004

3 Acenaphthene 0,0005

4 Fluorene 0,0008

5 Phenanthrene 0,0007

6 Anthracene 0,0009

7 Fluoranthene 0,0006

8 Pyrene 0,0006

9 Benz(a)anthracene 0,0009

10 Chryzene 0,0010

11 Benzo(b)fluoranthene 0,0012

12 Benzo(k)fluoranthene 0,0012

13 Benzo(a)pyrene 0,0023

14 Indeno(1,2,3-cd)pyrene 0,0022

15 Dibenz(a,h)anthracene 0,0025

16 Benzo(g,h,i)perylene 0,0018

77

Anexa 3

Clasificarea solurilor după conţinutul de humus şi elemente nutritive

Gradul de clasificare

Humus, %

Capacitatea de

nitrifivare, N(NO3

-), mg/kg

Fosfor mobil după Metoda Macighin, mg

P2O5/kg

Potasiu după Metoda Macighin, mg

K2O/kg

foarte scăzut sub 2 sub 5 sub 10 sub 50 scăzut 2-3 5-10 11-15 50-100

moderat 3-4 10-15 15-30 100-200 optim 4-5 15-20 31-45 200-300 ridicat 5-6 peste 20 45-60 300-400

foarte ridicat peste 6 peste 60 peste 400

Gradul de clasificare

mg/kg

zinc mangan cupru foarte scăzut sub 3 sub 15 sub 0,1

scăzut 0,3-0,9 15-25 0,1-0,3 moderat 0,9-1,5 25-40 0,3-0,7 optim peste 1,5 peste 40 peste 0,7

conform “Metodologiei valorificării superioare a solului

în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricole”, editura Ruxanda Chişinău, 1999

Clasificarea solurilor după gradul de aciditate

Valoarea pH (H2O) Aciditatea solului 3,6-4,3 foarte puternic acid 4,4-5,0 puternic acid 5,1-5,8 moderat acid 5,9-6,8 slab acid 6,9-7,2 neutru 7,3-8,4 slab alcalin 8,5-9,0 moderat alcalin 9,1-9,4 puternic alcalin

conform “Monitoringul stării de calitate a solurilor din Romînia” – Institutul de cercetări pentru pedologie şi agrochimie. - Bucureşti. – 2000

Clasificarea solurilor privind conţinutul bazelor schimbabile, mmol/100 g sol Indicatori Conţinutul

Scăzut Optim Ridicat Ca++ <15 25-35 >45 Mg++ <1 2-6 >10

Ca++ + Mg++ <16 27-41 >55 Аринушкина Е.В.” Руководство по химическому анализу почв. М”.: изд-во МГУ, 1970.

78

Anexa 4

la ordinul Ministerului Mediului nr._______din_______________

SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI – ALERTĂ PRIVIND

CAZURILE EXCEPŢIONALE DE POLUARE AL MEDIULUI AMBIANT ÎN REPUBLICA MOLDOVA

(la momentul depistării)

Ministerul Mediului al Republicii Moldova

tel. 022204507 fax. 022226858

E-mail:[email protected]



ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

Mass-media Societatea civilă

Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM

tel.022281473 fax.022211134

E-mail: [email protected]

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al Republicii

Moldova tel. 022738554/ fax. 022738501


Inspectoratul Ecologic de Stat

tel. 022226941 fax. 022242100


Primăria mun. Chişinău tel. 022227236 fax.022238084

E-mail: [email protected];

[email protected]

Centrul Naţional de Sănătate Publică fax. 022729725 tel. 022729647


Agenţia ecologică

Bălţi tel/fax. 231 33390


Agenţia ecologică Chişinău

tel/fax. 022281577 E-mail:

[email protected]

Agenţia ecologică Cahul

tel/fax. 299 20554 E-mail:

[email protected]

Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia(Comrat)

tel/ fax. 29824046 E-mail:

[email protected]

Serviciul Piscicol fax. 022472412

tel. 022473237 E-mail:

[email protected]

79

Anexa 5


SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND CALITATEA MEDIULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA



PPrreeşşeeddiinntteellee PPaarrllaammeennttuulluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa tteell//ffaaxx.. 002222226688556600

EE--mmaaiill:: vveerroonniiccaa..ssiirrbbuu@@ppaarrllaammeenntt..mmdd

PPrriimm –– mmiinniissttrruull RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

tel. 022250101 fax. 022242696


CCoonnssiilliieerruull PPrreeşşeeddiinntteelluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

tel. 022250250 fax. 022250365


Ministerul Mediului

tel. 022204507

fax. 022226858

E-mail:

[email protected]


tel. 022281473 fax. 022211134


Biroul Naţional de Statistică tel. 022403000 fax. 022226146


Inspectoratul Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100


CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall ddee SSăănnăăttaattee PPuubblliiccăă

fax. 022729725 tel. 022729647


Primăria mun. Chişinău Secția Ecologie

tel. 022238084 fax. 022223145 E-mail:

[email protected]; [email protected]

Agenţia ecologică Bălţi


[email protected]


Tel/fax. 022281004 E-mail:

[email protected]

Agenţia ecologică Cahul tel/fax. 029920554


Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia

(Comrat)tel/ fax. 29824046 E-mail:

[email protected]

Societatea civilă

Mass-media

REC Moldova

Centrul Informaţional de Mediu al Ministerului

Mediului

80

Anexa 6


SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND GRADUL ÎNALT ŞI/SAU EXTREM DE ÎNALT AL POLUĂRII MEDIULUI

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Ministerul Mediului

tel. 022204507 fax. 022226858





tel. 022281473 fax. 022211134


Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor

Interne tel. 022738554/ fax. 022738501


Inspectoratul

Ecologic de Stat tel. 022226941 fax. 022242100



tel. 22238084; fax.022223145 E-mail: [email protected];

[email protected]

Centrul Naţional de Sănătate Publică

tel. 022729647; fax. 022729725 E-mail: [email protected]

Agenţia ecologică Bălţi tel/fax. 0231 33390




[email protected]

Agenţia ecologică Cahul tel/fax. 0299 20554



(Comrat) tel/fax. 029824046




81

BIBLIOGRAFIE

1. Buletin de monitoring ecopedologic. Chişinău: Agroinformreclama, 1993 - ediţia I.

2. Degradarea solurilor şi deşertificarea. Chişinău, 2000 - 308 p.

3. GOST 17.4.3.01-83. Почвы. Общие требования к отбору проб.

4. GOST 26107-84. Почвы. Методы определения общего азота.

5. GOST 26205-91. Почвы. Определение подвижных соединений фосфора и калия по методу

Мачигина в модификации ЦИНАО.

6. GOST 26261-84. Почвы. Методы определения валового фосфора и валового калия.

7. GOST 26423-85. Почвы. Методы определения удельной электрической проводимости, рН и

плотного остатка водной вытяжки.

8. GOST 26487-85. Почвы. Определение обменного кальция и обменного (подвижного) магния

методами ЦИНАО.

9. GOST 26489-85. Почвы. Определение обменного аммония по методу ЦИНАО.

10. PD 2.24.71-88. Методические указания по определению содержания хлорорганических

пестицидов и их метаболитов в донных отложениях. Госкомгидромет. Ростов-на-Дону, 1988.

11. Programul complex de valorificare a terenurilor degradate şi sporirea fertilităţii solurilor. Partea I

Ameliorarea terenurilor degradate. Red. resp. S. Andrieş/-Ch.: Pontos, 2004 – 212 p.

12. Ungureanu, V. şi alţii, Practici agricole prietenoase mediului – îndrumar. Chişinău. Agenţia Naţională

de Dezvoltare Rurală, 2006, p. 96. ISBN 978-9975-9710-8-9.

13. Ursu A. Clasificarea Solurilor Republicii Moldova. Chişinău - 2001 (ediţia II) - 40 p.

14. Ursu A. Pămîntul - principala bogăţie naturală a Moldovei. Chişinău - 1999 - 52 p.

15. Ursu A. Raioanele pedogeografice şi particularităţile regionale de utilizare şi protejare a solurilor.

Chişinău - 2006.

16. Ursu A. Solurile Moldovei. ştiinţa – 2011.

17. Временные методические рекомендации по контролю загрязнения почв. - М.-

Гидрометеоиздат. - 1983.

18. И.М.Ващенко и др. Практикум по основам сельского хозяйства. М. – 1991.

19. Н.Х.Дудина и др. Агрохимия и система удобрения. М. – 1991.

20. РД 52.18.156-88. Методические указания. Охрана природы. Почвы. Методы отбора

представительных проб почвы, характеризующих пространственное загрязнение

сельскохозяйственного угодья остаточными количествами пестицидов. Госком. СССР по

гидрометеорологии. М. - 1988.

21. Cerbari V. Monitoringul calităţii solurilor Republicii Moldova. Chişinău - 2010.

22. Metodologiei valorificării superioare a solului în noile condiţii de gospodărire a terenurilor agricole,

editura Ruxanda Chişinău, 1999

Elaborarea și tehnoredactarea computerizată:

Șef CMEIMI Rodica Midari

Inginer-coordonator Violeta Topor

Verificat: Șef CMCS

Inginer-coordonator Inginer

Anna Cumanova

Galina Buga

Constantin Barbălată

Aprobat: Șef DMCM Gavril Gîlcă

14

4. EVALUAREA SITUAŢIEI RADIOLOGICE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA ÎN ANUL 2014 ŞI DINAMICA VARIAŢIILOR ÎN PERIOADA ANILOR 2010-2014

Monitoringul echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama se efectuează mai

mult de 30 ani la toate staţiile meteorologice din reţeaua SHS. Investigaţii asupra depunerilor

atmosferice se realizează la 6 staţii meteorologice: din anul 2003 - la staţiile meteorologice din

mun. Chişinău, or. Cahul, mun. Bălţi, din anul 2005 – la staţia meteorologică din or. Leova, ca post

transfrontier de observaţii asupra poluării aerului la distanţe lungi şi din anul 2008 la staţiile

meteorologice din or.Briceni şi s. Corneşti, iar investigaţii în mostrele de sol se efectuează la 13

staţii meteorologice de pe teritoriul republicii.

Tabelul 1

Lista localităţilor unde se monitorizează radioactivitatea mediului în Republica Moldova

NORDUL REPUPLICII CENTRUL REPUBLICII SUDUL REPUBLICII

1. Briceni▲*

2. Soroca▲

3. Camenca

4. Bălţi▲*

5. Rîbniţa 6. Făleşti▲

7. Mateuţi▲

8. Corneşti▲*

9. Bravicea▲

10.Dubăsari

11.Chişinău▲*●

12.Bălţata▲ 13.Tiraspol 14.Bender

15. Ştefan Vodă▲

16. Leova▲* 17. Comrat▲

18. Cahul▲*

“*“- Investigaţii în depuneri atmosferice

“▲“ – Investigaţii în mostrele de sol “●” – Investigaţii în aerosolii atmosferici

Nordul republicii include 7 puncte de monitoring radiologic:

4.1. Punctul de monitoring radiologic BRICENI, or. Briceni.

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. BRICENI, poziţionată geografic în

spaţiu la longitudinea estică de 27003\19\\, latitudinea nordică de 48022\31\\ şi altitudinea de 261 m

deasupra nivelului Mării Baltice.

Platforma meteorologică este situată în partea de S-E a or. Briceni, pe un teren drept, ce

ocupă o poziţie oblică spre N. Spre E şi S-E de platformă, la o distanţă de 20 m se află o încăpere

destinată pentru generarea gazelor cu înălţimea de 3-4 m.

Staţia meteorologică din or. BRICENI este situată pe creasta înălţimii Hotinului, avînd

cotele absolute de cca. 300 m, iar spre E şi N-V se înalţă coline, ce depăşesc neesenţial cotele din

preajma staţiei. Relieful din preajmă este deluros întretăiat de vîlcele şi rîpe cu depresiuni de cca. 30

- 40 m, ce se întind în direcţiile S-V şi S-E. La o distanţă de cca 1,6 km de staţie, de la N spre S

curge rîul Lopatinka. Lăţimea rîului în regiunea staţiei este de 2,5-3 m, iar valea rîului se întinde pe

1,5-2 km. În vecinătatea staţiei meteorologice sunt amplasate terenuri cu destinaţie agricolă şi

talveguri împădurite, unde cresc arbori solitari şi în grupuri. Spre E, la cca. 4,5 km, pe o suprafaţă

de ≈15 km² se întinde o pădure de foioase, iar la 2 km spre V un alt teren împădurit pe o suprafaţă

15

de cca. 25 km². Diversitatea solurilor e constituită preponderent din cernoziom argilo-nisipos,

podzolit şi cenuşiu de pădure. Apele acviferului superior sunt localizate la o adîncime de cca. 15 m.

Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de

cantitatea medie anuală (a.1891-2000) de precipitaţii ce constituie 610 mm.

Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -33,80C (a.1963), iar temperatura

maximă absolută: 37,0 0C (a.1946). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă a atins

înălţimea – 89 cm (a. 1973).

La staţia meteorologică din or. Briceni, pe parcursul anului 2014, conform Programului de

activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei

gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000 – în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).

Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate.

Tabelul 2

Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama au variat între 13 – 15 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul

de 20 µR/h, în luna iunie.

0

5

10

15

20

25

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

µR

/h

Lunile

maxime

medii

Fig. 7. Valorile maxime şi medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Briceni, a.2014

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BRICENI, a. 2014

lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

D 13 14 14 14 14 14 14 14 14 15 14 15 X 17 18 17 17 17 20 18 18 18 18 18 18

D - valoarea medie; X - valoarea maximă.

16

În perioada ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei

ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Briceni au înregistrat o creştere în anii

2011, valoarea maximală înregistrîndu-se în 2012 - 24 R/h, cu o tendință de micșorare în anul

2013 și 2014 coborînd pînă la 20 R/h iar mediile anuale au înregistrat o valoare constantă de 13

R/h în perioada 2010 şi 2012, iar în 2011, 2013 și 2014 au înregistrat o uşoară creştere pînă la 14

R/h (Fig.8).

20

23

24

20

20

13

14

13

14

14

0 5 10 15 20 25 30

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.8. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Briceni, a.a. 2010-2014

În anul 2014, în baza mostrelor lunare de depuneri atmosferice totale colectate s-au

determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.

Din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice din or. Briceni au fost prelevate probe

de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a

radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au înregistrat următoarele valori

pentru:

137Cs – 6,34 Bq/kg

40K – 618,78 Bq/kg

226Ra – 24,21 Bq/kg

232Th – 37,67 Bq/kg

17

4.2. Punctul de monitoring radiologic SOROCA, r-nul Soroca, s. Cosăuţi

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din r-nul SOROCA, poziţionată geografic

în spaţiu la longitudinea estică de 28017\28\\, latitudinea nordică de 48012\44\\şi altitudinea de 173m.

Staţia meteorologică se află pe culmile unui podiş, pe loc deschis, avînd panta puţin

înclinată spre sud. Platforma meteorologică este situată pe un loc neted. Sectorul ocupat de ea şi de

suprafeţele adiacente sunt acoperite cu vegetaţie naturală.

Staţia meteorologică este situată pe malul drept al r. Nistru, la distanţa de 5-7 km spre N-E,

avînd cotele absolute de 200-300 m, la 6 km depărtare de or. Soroca. Relieful regiunii este deluros,

întretăiat de vîlcele şi rîpe, cu precădere spre E şi S, micşorîndu-şi treptat altitudinea, iar la distanţa

de cca. 2 km spre S, panta coboară brusc sub un unghi de 30-35º şi trece treptat în valea r. Nistru.

Valea rîului este intens valorificată şi utilizată în scopuri agricole, iar pe alocuri se întîlnesc grupuri

răzleţe de pomi şi construcţii. La 700 m în direcţia S-V de staţie, pe o distanţă de 2 km se întinde o

pădure de foioase, acoperind văile rîpelor. Solul în zona staţiei este preponderent de tip cernoziom

podzolit, care treptat trece în argilo-nisipos cu evidenţierea în profilul solului a straturilor de

prundiş, pietriş şi nisip. Apele superficiale sunt localizate la adîncimi de 40-50 m, iar pe alocuri, în

special în rîpele create, acestea ies la suprafaţă sub formă de izvoare. Caracteristica climatică este

determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală (a.a1891-2000)

de precipitaţii ce constituie 533 mm. În lunile de iarnă cad 10-15 % de precipitaţii, în cele de vară –

35-45%, iar primăvara şi toamna în medie până la 20-25%. Temperatura minimă absolută a aerului

a constituit: - 34,9 0C (a.1963), iar cea maximă absolută: 40,9 0C (a.2013). Grosimea maximă a

stratului de zăpadă pe decadă a atins înălţimea – 51 cm (a. 1996).

Pe parcursul anului 2014, conform Programului de activitate întocmit, s-au efectuat

măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi

2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).

Cazuri de depăşire a valorii de avertizare (25 µR/h) n-au fost înregistrate. Tabelul 3

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. SOROCA, a. 2014


D 13 13 13 13 14 13 13 13 14 14 14 14

X 16 16 16 18 17 16 16 18 16 16 16 16


0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii

Fig.9. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale

a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Soroca, a. 2014

18


radiaţiei gama au variat în limitele 13-14 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la

nivelul de 18 µR/h, în luna aprilie și august.

16

18

19

19

18

12

13

13

14

13

0 5 10 15 20

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.10. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Soroca, a.a. 2010–2014

Reieşind din valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Soroca s-a observat o tendinţă de creştere a

radioactivităţii de fond din anii 2012, 2013 cînd s-a înregistrat valoarea de 19 µR/h. Valorile medii

au variat între 12-14 µR/h (Fig.10).

În probele colectate pe parcursul anului 2014 s-a determinat conţinutul radionuclizilor

telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen 137Cs în solul necultivat prelevat din

perimetrul staţiei meteorologice din or. Soroca. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat

următoarele valori pentru:

137Cs – 24,93 Bq/kg

40K – 469,93 Bq/kg

226Ra – 20,67 Bq/kg

232Th – 29,67 Bq/kg

19

4.3. Punctul de monitoring radiologic CAMENCA, or. Camenca

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. CAMENCA, poziţionată geografic în

spaţiu la longitudinea estică de 28042\ 00\\, latitudinea nordică de 48002\ 00\\ şi altitudinea de 154 m.

Staţia meteorologică este situată la o distanţă de 2,5 km de malul stîng al r. Nistru şi la 1 km

depărtare de or. Camenca. Relieful din preajmă este deluros, întretăiat de vîlcele şi rîpe adînci.

Spre E de staţie, la o distanţă de cca. 1,5 km, în depresiunea unei văi adînci curge

r. Camenca, pe pantele căruia cresc plantaţii de viţă de vie. În direcţia S, la o distanţă de cca. 500 m

sunt plantate livezi şi vii, iar la 300-400 m se întinde o pantă abruptă şi pietroasă. La cca. 1-1,2 km

spre N-V de staţie pe versanţii dealurilor din partea locului se întinde pădurea de foioase a Podişului

Nistrean, iar la 4 km spre S-E trece linia de cale ferată. Solul este preponderent cernoziom tipic.

Apele superficiale sunt localizate la adîncimi de 50-60 m. Staţia meteorologică se învecinează cu

terenuri destinate pentru agricultură, iar platforma meteorologică este situată pe o pantă uşor

înclinată spre est, acoperită de un înveliş ierbos.


cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 523 mm. Temperatura minimă

absolută a aerului a constituit: -32,80 C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 41,5 0C (a.2007).

Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 50 cm (a. 1985).

Pe parcursul anului 2014, la staţia meteorologică din or. Camenca, s-au efectuat măsurători a

echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama o dată/24h, la orele 700 - în total 365,

utilizînd dozimetrul de tipul DРГ 06 m.


Tabelul 4

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CAMENCA, a. 2014


D 14 14 14 14 14 15 14 14 14 14 14 13

X 17 17 18 16 19 19 18 19 17 20 19 15



radiaţiei gama s-au situat la nivelul – 13-15 µR/h pe parcursul întregului an, iar valoarea maximă

absolută s-a înregistrat la nivelul de 20 µR/h, în luna octombrie.

20

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Camenca, a. 2014

Pe parcursul ultimilor 5 ani, evoluţia valorilor maxime ale echivalentului debitului dozei

ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Camenca, indică o creștere a debitului

dozei ambientale gama astfel înregistrînd 20 µR/h în anul 2014. Valorile medii în perioada

2010-2014 au fost constante, înregistrînd 14 µR/h (Fig. 12).

16

18

19

19

20

14

14

14

14

14

0 5 10 15 20 25

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.12. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Camenca, a.a. 2010 – 2014

21

4.4. Punctul de monitoring radiologic BĂLŢI, mun. Bălţi, str. Pavel Boțu

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun.BĂLŢI, poziţionată geografic în


Staţia meteorologică este amplasată în valea r. Răut, pe malul stîng al acestuia. Cota absolută a colinei pe care este amplasată stația atinge 191 m la distanța de 780 m spre nord şi în valea ei la distanţa de 2 km 700 m spre sud de stație -100 m. La N,W și E de stație pe o distanță de cca 1-10 km relieful este deluros, întretăiat de vilcele și rîpe. Cotele absolute ale colinelor ating ≈ 150-200 m. În nemijlocita apropiere a stației suprafața terenului este înclinată spre sud. Solul în înmprejurimile stației predomină preponderent cernoziom obișnuit mediu viguros greu argilo-nisipos cu trecere lentă în cernoziom obișnuit și cu fîșii înguste de cenușiu de pădure. Solul pe platforma meteorologică prezintă cernoziom degradat cu stratul de 1,5 m adîncime. Partea de N a platformei a fost nivelată fiind mai înaltă și solul de aceea este argilo-nisipos. Apele freatice sunt localizate la nivelul adîncimilor cuprinse între 8-10 m. Platforma meteorologică este situată pe colină și are înclinare spre sud.

Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 510 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -35,40C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 40,00C (a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 41 cm (a. 1985). Pe parcursul anului 2014, conform Programului de activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BĂLŢI , a. 2014

lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII D 17 16 17 16 16 17 16 16 16 17 16 16

X 19 19 20 20 20 20 20 20 19 20 19 19


Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama au variat în limitele 16-17 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul de 20 µR/h – pe toată perioada de primăvară, vară și luna octombrie.

0

5

10

15

20

25


µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bălţi, a. 2014

22

În baza valorilor maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama atestate pentru ultimii 5 ani la staţia meteorologică din mun. Bălţi s-a observat o

uşoară majorare în anii 2011-2014, la nivelul de 20 µR/h, în comparaţie cu anul 2010, înregistrînd

19 µR/h. Valorile medii au îregistrat a scădere ușoară în anii 2013, 2014, astfel constituind 16 µR/h,

în comparație cu perioada 2010-2012 cînd a fost atestată valoarea de 17 µR/h (Fig.14).

19

20

20

20

20

17

17

17

16

16

0 5 10 15 20 25

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.14. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bălţi, a.a. 2010-2014

În anul 2014, în baza mostrelor lunare de depuneri atmosferice colectate s-au determinat

radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.

Din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice din mun. Bălţi au fost prelevate probe

de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi

radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori:

137Cs – 5,45 Bq/kg

40 K – 556,18 Bq/kg

226 Ra – 22,09 Bq/kg

232 Th – 38,51 Bq/kg

23

4.5 Punctul de monitoring radiologic RÎBNIŢA, or. Rîbniţa

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. RÎBNIŢA, poziţionată geografic în


Staţia meteorologică este situată în partea de N-E a or. Rîbniţa, pe malul stîng al r. Nistru

avînd cote absolute între 160-240 m. Relieful din împrejurimile staţiei este întretăiat de văi, rîuleţe

cu adîncimea de 60-80 cm şi de rîpe cu adîncimea de 15-20 m. Spre Vest de staţie, în direcţie

meridională la o distanţă de 1 km îşi ia început lacul de acumulare Dubăsari. La 1,5 km în direcţia

sudică de staţie, curge rîul Rîbniţa, în care se revarsă doi afluenţi, de stînga şi dreapta rîului. Din

partea malului drept al lacului de acumulare Dubăsari, la 1,5 km spre V de staţie, se revarsă

r. Ciorna, iar la 2,5 km spre S-V r. Rezina, malurile căruia ating cotele de pînă la 100 m. Pe malul

drept şi stîng al lacului de acumulare se întîlnesc fîşii împădurite, avînd suprafeţe cuprinse între

8-10 km². În marea majoritate, sectoarele din preajma staţiei sunt supuse activităţii agricole.

Solul din regiune este preponderent cernoziom tipic, carbonatic şi argilo-nisipos, iar sectorul

ocupat de platforma meteorologică este acoperit cu un înveliş natural de vegetaţie. Caracteristica

climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală

(a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 517 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a

constituit: -30,7 0C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 40,0 0C (a.2012). Grosimea maximă

a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 39 cm (a. 1996).

La staţia meteorologică din or. Rîbniţa, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat măsurători a

echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama o dată/24h, la orele 700 - în total 365,

utilizînd dozimetrul de tipul PKCБ – 104.


Tabelul 6

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. RÎBNIŢA, a. 2014


D

12

12

12

13

15

15

15

15

15

12

13

12

X

13

13

14

16

17

17

16

16

16

14

14

14



radiaţiei gama au variat în limitele 12–15 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la

nivelul de 17 µR/h, în lunile mai-iunie.

24

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii

Fig.15. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Rîbniţa, a. 2014.

Conform valorilor maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Rîbniţa, în anii 2010 și 2012 s-a înregistrat valoarea

de 16 µR/h, iar în următorii ani s-a observat o uşoară majorare. Valorile medii anuale au înregistrat

13 µR/h în anii 2010, 2013 și 2014, în 2011 s-au majorat pînă la 14 µR/h, iar în 2012 a scăzut pînă

la 12 µR/h (Fig. 16).

16

17

16

17

17

13

14

12

13

13

0 5 10 15 20

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.16. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la st. Rîbniţa, a.a. 2010–2014

25

4.6. Punctul de monitoring radiologic FĂLEŞTI, or. Făleşti, str. Cosmodemianscaea

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. FĂLEŞTI, poziţionată geografic în

spaţiu la longitudinea estică de 270 42\ 00\\, latitudinea nordică de 470 35\ 00\\ şi altitudinea de 162 m.

Staţia meteorologică este situată în zona cîmpiei Prutului în partea de N-V a or. Făleşti cu

înclinaţie uşoară de la N spre S. Relieful din preajmă este deluros, întretăiat de numeroase vîlcele,

rîpe, dealuri, versanţi care depăşesc înălţimea locului pe care este amplasată staţia cu 15-50 m.

Spre S şi S-E de staţia meteorologică, la o distanţă de 1,5 km se află un bazin de acumulare

cu suprafaţa de 12 ha. Pantele vîlcelelor şi ale rîpelor sunt plantate cu culturi agricole, viţă de vie şi

livezi. La o distanţă de 10 km în direcţia S şi S-E se întîlnesc fîşii forestiere, relativ mici. În jurul

staţiei, la distanţa de 2-8 km sunt amplasate localităţi rurale. Solul din împrejurimile staţiei este

preponderent de tip cernoziom nisipo-argilos. Sectorul staţiei este acoperit de un înveliş ierbos

natural. Apele freatice sunt localizate la cota de adîncime de 20 - 25 m. Spre N şi V de staţie la o

distanţă de cca. 20-30 m trece un drum de ţară, iar în partea de E este amplasat teritoriul unei

întreprinderi. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi

de cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii ce constituie 564 mm. Temperatura

minimă absolută a aerului a constituit: -27,5 0C (a.1963), iar temperatura maximă absolută: 42,4 0C

(a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 47 cm (a. 1966).



20 00 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 7

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. FĂLEŞTI a. 2014


D 13 12 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13

X 15 15 18 15 15 15 15 15 15 15 15 15




nivelul de 18 µR/h, în luna martie.

26

0

4

8

12

16

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii

Fig.17. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Făleşti, a. 2014

Pe parcursul ultimilor 5 ani valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei

ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Făleşti au variat în limitele 16-19 µR/h,

atestînd valoarea maximă de 19 µR/h, în anul 2010. Valorile medii s-au situat în limitele 10-15

µR/h (Fig.18).

19

16

16

16

18

15

10

14

13

13

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.18. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Făleşti, a.a. 2010-2014.

Pentru determinarea conţinutului radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului

tehnogen 137Cs din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice au fost prelevate probe de sol

necultivat. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:

137 Cs – 35,21 Bq/kg226 40K – 426,58 Bq/kg

Ra – 19,81 Bq/kg 232Th – 23,83 Bq/kg

27

Postul automatizat de monitoring a calităţii aerului şi fondului radioactiv

4.7 Punctul de monitoring radiologic s. MATEUŢI, r-nul Rezina

Este amplasat în cadrul staţiei automate din

s. MATEUŢI, poziţionată geografic în spaţiu la

longitudinea estică de 28055\56\\, latitudinea nordică

de 47048\ 36\\, şi altitudinea de 120 m.

Staţia automată este situată în partea de nord,

la circa 8 km de or. Rezina, pe partea dreaptă a

Podişului Nistrean, avînd cotele absolute între 150-

245 m.

Relieful din vecinătatea punctului de

monitoring este deluros, cu înălţimea colinelor situată

în limitele 150-200 m, pe alocuri folosite în calitate

de terenuri agricole. În regiune se găsesc zăcăminte

de calcar ce sunt utilizate la producerea cimentului,

varului ars şi ca piatră brută, nisip, pietriş utilizate în

construcţie.

i Sectorul staţiei este acoperit de un înveliş

ierbos natural. Solul din regiune este preponderent de tip cernoziom tipic, carbonatic, argilo-nisipos.


cantitatea medie anuală de precipitaţii, ce constituie 517 mm. Temperatura minimă absolută a

aerului a constituit: -28,1 0C (a.1977), iar temperatura maximă absolută: 39,6 0C (a.2007).

Grosimea stratului de zăpadă este nesemnificativă şi în mediu nu depăşeşte 25 cm.

Începînd cu luna martie, anul 2007 în scopul realizării eficiente a monitoringului privind

calitatea aerului atmosferic s-au iniţiat lucrări de investigare la staţia automată de control din

s. Mateuţi. Amplasarea acestei staţii poate fi explicată prin nivelul sporit de poluare în această zonă

din Republica Moldova.

Complexul computaţional de recepţionare a informaţiei în

timp real de la staţia automatizată din s.Mateuţi

28

Pe parcursul anului 2014 la postul automat din s. Mateuţi s-au efectuat circa 14688

măsurători a debitului dozei de expoziţie a radiaţiei gama în regim continuu. În perioada 24 iulie -

31 decembrie nu s-au efectuat măsurători din motive tehnice.

Tabelul 8

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la postul MATEUŢI a. 2014


D 7 7 7 7 7 7 7 *- - - - -

X 10 9 9 10 11 10 11 - - - - -

D - valoarea medie; X - valoarea maximă. *- lipsa măsurătorilor din motive tehnice

Valorile medii lunare în a. 2014 s-au înregistrat la nivelul de 7 µR/h, iar valoarea maximă

absolută a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama s-a înregistrat la nivelul de

11 µR/h, în lunile mai și iulie, luîndu-se în consideraţie doar lunile în care s-au efectuat măsurători

(Fig.19).

0

2

4

6

8

10

12

14

I II III IV V VI VII

µR

/h

Lunile

maxime

medii

Fig.19. Variaţia valorilor medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată din s. Mateuţi, r-nul Rezina, a. 2014 (ianuarie-iulie)

Din perimetrul amplasamentului staţiei automate au fost prelevate probe de sol necultivat, în

care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului

tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori, care nu au

depăşit concentraţiile maxime admisibile:

137Cs – 4,57 Bq/kg

40K – 449,30 Bq/kg

226Ra – 21,34 Bq/kg

232Th – 31,23 Bq/kg

29

Centrul republicii include 7 puncte de monitoring radiologic:

4.8. Punctul de monitoring radiologic CORNEŞTI, s. Corneşti, r-nul Ungheni Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din s.CORNEŞTI, poziţionată geografic în


Staţia meteorologică este amplasată în Zona Codrilor, succedată de un relief deluros,

întretăiat de vîlcele şi rîpe, orientate în diferite direcţii. La distanţa de 1 km spre sud de staţie trece

linia de cale ferată, iar pe ambele costişe ale văii este situat s. Corneşti. La 3 km spre N-E şi E de

staţie se întinde un masiv forestier.

La o distanţă de 3 km spre V de staţie curge rîul Pojarnaia, pantele văii rîului sunt ocupate

cu grădini, vii şi livezi.

Regiunea de amplasament a staţiei, este predominată de cîteva tipuri de sol: cenuşiu de

pădure, cernoziom tipic, argilo-nisipos, precum şi soloneţuri cernoziomice.

Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi

cantitatea medie anuală (a.a1891-2000) de precipitaţii înregistrată ce constituie 613 mm.

Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -27,1 0C (a.1947), iar temperatura maximă

absolută: 40,6 0C (a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea –

36 cm (a. 1973).

La staţia meteorologică din s. Corneşti, pe parcursul anului 2014, conform Programului de


gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000- în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 9

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CORNEŞTI a. 2014


D 13 13 13 13 13 13 13 13 12 12 12 12

X 16 15 16 14 16 16 15 15 14 14 14 15



radiaţiei gama au variat în limitele 12-13µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la

nivelul de 16 µR/h, în lunile ianuarie, martie, mai, iunie.

30

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii

Fig.20. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Corneşti, a. 2014.


ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Corneşti au variat în limitele 16–19 µR/h.

Valorile medii anuale s-au situat la nivelul - 13 µR/h (Fig.21).

18

19

18

17

16

13

13

13

13

13

0 5 10 15 20

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.21. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Corneşti, a.a. 2010-2014

În anul 2014 la staţia meteorologică din s. Corneşti, în baza mostrelor lunare de depuneri

atmosferice colectate s-au determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.

Din perimetrul amplasamentului staţiei meteorologice au fost prelevate probe de sol

necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a

radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori

pentru: 137Cs – 16,41 Bq/kg 226Ra – 17,66 Bq/kg

40K – 455,02 Bq/kg 232 Th – 24,98 Bq/kg

31

4.9. Punctul de monitoring radiologic BRAVICEA, s. Bravicea, r-nul Călăraşi

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din s. BRAVICEA, poziţionată geografic în

spaţiu la longitudinea estică de 280 25\ 29\\, latitudinea nordică de 470 23\ 03\\ şi altitudinea de 78 m.

Staţia meteorologică este situată în Zona Codrilor, pe panta nordică a văii r. Cula, care curge

la o distanţă de 800 m. Relieful din jurul staţiei - preponderent deluros (cotele absolute de cca. 300

m), este întretăiat de vîlcele, rîpe şi lanţuri de coline. Lanţul de sud al dealurilor, care atinge

altitudinea de 320 m, serveşte cumpăna apelor dintre cele două rîuri: Cula şi Ichel. Părţile

superioare ale pantelor sunt acoperite cu vii şi livezi şi doar pe alocuri culmile dealurilor fiind

acoperite cu formaţiuni forestiere. Lunca rîului are lăţimea de 500-600 m, primăvara şi toamna

preponderent mlăştinoasă, în unii ani rîul seacă. Valea r. Cula este orientată de la V spre E.

Staţia meteorologică este amplasată la periferia nordică a s. Bravicea şi pe o rază de 2-10 km

staţia e înconjurată de sate. Sectorul ocupat de platforma meteorologică este acoperit cu un înveliş

ierbos natural. În partea N-V şi S-V platforma este împrejmuită de construcţiile satului, cele mai

apropiate dintre acestea, fiind cu înălţimea de cca. 5 m şi plasate la o distanţă de 30-50 m. Apele

freatice sunt localizate la adîncimi de 8-10 m. Solul din regiunea staţiei este preponderent - cenuşiu

de pădure, argilo-nisipos, cernoziom tipic şi levigat. Caracteristica climatică este determinată în

special de specificul reliefului regiunii şi cantitatea medie anuală (1891-2000) de precipitaţii ce

constituie 595 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -34,8 0C (a.1963), iar

temperatura maximă absolută: 40,7 0C (a.2007 şi 2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe

decadă atinge înălţimea – 47 cm (a. 1954).

La staţia meteorologică din s. Bravicea, pe parcursul anului 2014, conform Programului de


gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000- în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 10

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BRAVICEA a. 2014


D

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

16

X

19

18

18

18

18

19

18

18

18

18

18

19

D - valoarea medie; X - valoarea maximă. Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale

a radiaţiei gama a înregistrat 16 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul de

19 µR/h, în lunile ianuarie, iunie, și decembrie.

32


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bravicea, a.2013.

Conform valorilor maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama pe parcursul ultimilor 5 ani la staţia Bravicea s-au înregistrat 20 µR/h în anul 2011,

în ceilalţi ani valoarea acestuia a constituit 19 µR/h. Valorile medii s-au situat în limitele 14-16

µR/h (Fig.23).

19

20

19

19

19

15

16

14

15

16

0 5 10 15 20 25

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.23 Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bravicea, a.a. 2010-2014.

Pe teritoriul staţiei meteorologice din s. Bravicea au fost prelevate probe de sol necultivat, în

care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen

137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:

137 Cs – 9,77 Bq/kg 226 Ra – 21,10 Bq/kg

232 Th – 32,83 Bq/kg 40K – 455,53 Bq/kg

33

4.10. Punctul de monitoring radiologic DUBĂSARI, or. Dubăsari

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or.DUBĂSARI, poziţionată geografic în

spaţiu la longitudinea estică de 290 08\ 35\\, latitudinea nordică de 47017\ 59\\ şi altitudinea de 40 m.

Staţia meteorologică este amplasată în partea de N-V a or. Dubăsari, la o distanţă de 150 m

de la malul r. Nistru. Staţia este situată pe panta stîngă a văii rîului Nistru, care are lăţimea văii de

3,5 – 4,5 km, iar pantele căreia sunt moderat-abrupte cu înălţimea de 100-120 m. Versantul stîng

este puternic întretăiat de vîlcele şi rîpe, versantul drept, la 3 km S de staţie, este întretăiat de valea

r. Răut care este afluent de dreapta al r. Nistru. La sud, cca. 2,5 km de staţie, terenul este deluros.

Spre vest de staţie, la distanţa de cca. 300 m, se întinde lacul de acumulare Dubăsari cu lăţimea de

aproximativ 1,4 km. Pantele văii sunt acoperite cu livezi şi vii, crestele acestora, fiind destinate

pentru agricultură. La 1-1,5 km spre vest, pe versantul drept al văii, se întinde un masiv păduros de

cca. 3 km², iar de celelalte părţi, staţia este înconjurată de sate.

Apele freatice sunt localizate la adîncimea de 12-15 m. Solul platformei este caracterizat

prin cernoziom carbonatic în combinaţie cu cernoziom tipic slab-humifer. Stratul de la suprafaţa

solului reprezintă un strat amestecat de cernoziom nisipo-argilos cu prundiş. Caracteristica

climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală

(1891-2000) de precipitaţii ce constituie 511 mm. Temperatura minimă absolută a aerului a

constituit: -29,6 0C (a.1937), iar temperatura maximă absolută: 40,4 0C (a.2007). Grosimea maximă

a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 40 cm (a. 1985).

La staţia meteorologică din or. Dubăsari, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat măsurători

a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama o dată/24h, la orele 700 - în total 365,

utilizând dozimetrul de tipul PKCБ – 104.


Tabelul 11


radiaţiei gama s-au situat în limitele 11-13 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la

nivelul de 16 µR/h, în lunile mai și iulie.

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. DUBĂSARI a. 2014


D

13

12

12

12

12

12

12

12

11

12

12

12

X

15

14

13

13

16

13

16

13

12

13

13

14


34

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime medii

Fig.24. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Dubăsari, a. 2014.

Echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la punctul de monitoring

radiologic din or. Dubăsari prezentat în Fig. 25 a înregistrat valoarea maximă de 18 µR/h în anii

2012 şi 2013, comparativ cu anii 2010-2011 cînd s-a atestat valoarea de 17 µR/h. Valorile medii au

înregistrat 14 µR/h în perioada ultimilor 5 ani de observații, cu excepția anului 2014, cînd s-a

înregistrat o scădere ușoară pînă la 12 µR/h.

17

17

18

18

16

14

14

14

14

12

0 5 10 15 20

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.25. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Dubăsari, a.a. 2010 – 2014.

35

4.11. Punctul de monitoring radiologic CHIŞINĂU, mun. Chişinău, str. Grenoble, 134

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun. CHIŞINĂU, poziţionată geografic

în spaţiu la longitudinea estică de 28051\20\\, latitudinea nordică de 46057\56\\şi altitudinea de 173m.

Staţia meteorologică este amplasată pe Podişul Moldovei Centrale, avînd cotele absolute de

circa 200 m şi este situată la periferia sudică a mun. Chişinău pe una din colinele înalte ale oraşului.

La o distanţă de 4 km de staţie se află Aeroportul Internaţional.

Platforma meteorologică este situată pe o suprafaţă plană şi este împrejurată cu diferite tipuri

de construcţii, atît cu destinaţie locativă, cît şi administrativă. Prezenţa acestora, precum şi aşezarea

geografică a postului în zona limitrofă a oraşului declanşează un trafic intens al transportului urban

şi a camioanelor ce tranzitează oraşul. Sectorul ocupat de platformă este acoperit cu un înveliş

ierbos natural. Spaţiile verzi din cadrul perimetrului staţiei sunt prezentate de fîşii plantate de-a

lungul străzilor şi aleelor, de arborii şi arbuştii din cadrul complexelor de locuit. În apropiere se

găseşte Grădina Botanică şi Grădina Zoologică a mun. Chişinău, urmată de o zonă de recreaţie

înzestrată cu parcuri şi bazine artificiale.

Apele freatice sunt localizate la adîncimea de 23 m. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe

întreg teritoriul oraşului au o adîncime de la 2 până la 30 m. Solul din preajma staţiei este

preponderent cernoziom carbonatic leossoidal. Caracteristica climatică este determinată în special

de specificul reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 526 mm.

Temperatura minimă absolută a aerului a constituit: -31,5 0C (a.1937), iar temperatura maximă

absolută: 39,5 0C (a.2007). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea –

35 cm (a. 1985).

La staţia meteorologică din mun. Chişinău, pe parcursul anului 2014, conform Programului

de activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000- în total 730, (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 12

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CHIŞINĂU a. 2014


D 12 12 13 13 12 12 12 12 12 13 11 13

X 21 21 20 20 21 18 18 19 20 20 17 22


36



nivelul de 22 µR/h, în luna decembrie.

0

5

10

15

20

25


µR

/h

Lunile

medii

maxime

Fig.26. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Chişinău, a. 2014.

Conform valorilor maxime absolute anuale ale echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama pe parcursul a 5 ani la punctul de monitoring radiologic din mun. Chişinău,

comparativ cu radioactivitatea de fond înregistrată în reţeaua de observaţii, se semnalează deseori

cazuri cu valori destul de înalte, 22-24 µR/h. Valorile medii s-au situat în limitele 12-14 µR/h

(Fig.27).

23

23

24

23

22

13

14

14

13

12

0 5 10 15 20 25 30

2010

2011

2012

2013

2014

An

ii

µR/h

mediimaxime

Fig.27. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Chişinău, a.a. 2010 - 2014.

37

Staţia ASS-500 destinată pentru

prelevarea probelor de aerosoli atmosferici

La staţia meteorologică în anul 2014, în baza mostrelor de depuneri atmosferice colectate

lunar s-au determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.

Pe teritoriul staţiei a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul

radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.

Conform investigaţiilor efectuate s-a constatat următoarele valori pentru:

137Cs – 2,78 Bq/kg

226Ra – 17,75 Bq/kg

232Th – 29,46 Bq/kg

40K – 408,54 Bq/kg

În anul 2014, la staţia meteorologică din mun. Chişinău, s-au efectuat investigaţii pentru

determinarea conţinutului radionuclizilor 90Sr, 137Cs şi 40K în aerosolii din aerul atmosferic.

Conform investigaţiilor efectuate s-a constatat că valorile anuale pentru 137 Cs s-au încadrat în

limitele: 5,71 x 10-7–3,01 x 10-5 Bq/m3; pentru 7Be –8,16 x 10-5–4,92 x 10-3Bq/m3 şi pentru 40K –

6,07 x 10-5 – 1,02 x 10-4Bq/m3 pentru 137 (tab.21).

38

4.12. Punctul de monitoring radiologic BĂLŢATA, s. Bălţata, r-nul Criuleni

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din s. BĂLŢATA, poziţionată geografic în

spaţiu la longitudinea estică de 29002\15\\, latitudinea nordică de 470 03\ 42\\ şi altitudinea de 79 m.

Staţia meteorologică este situată la 200 m spre N de satul Bălţata, pe Înălţimea Centrală a

Codrilor, împrejurimile ei fiind întretăiate de văi, pante adînci şi vîlcele. Platforma meteorologică

este situată pe un loc neted, uşor înclinat spre S-E, acoperită cu un înveliş ierbos artificial şi

înconjurată de terenuri utilizate în agricultură.

La cca. 9 km de staţie se întinde un lanţ de dealuri cu înălţimea de 60-70 m, formaţiuni

forestiere, cu suprafaţa de 6-8 km², iar pe o rază de la 1 pînă la 6 km, staţia e înconjurată de sate. La

170 m spre E de terenul meteorologic se află un talveg adînc de 15-16 m. Clădirea staţiei

meteorologice cu înălţimea cca. 5 m, este înconjurată de o alee de salcîmi înalţi şi cimitirul satului,

care este aşezat la o distanţă 150 m spre V.

Staţia meteorologică este amplasată pe o culme între pîrăul Bălţata, care curge la o distanţă

de 1,2 km spre S-V de staţie şi un talveg. La o distanţă de 5 km spre N de staţie curge r. Nistru, iar

la 700 m spre S este un lac de acumulare cu suprafaţa de 12 ha, construit în 1955. Apele freatice

sunt localizate la adîncimea de 14-16 m. Solurile preponderent - cernoziom tipic carbonatic şi

cernoziom argilo-nisipos. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul

reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 509 mm. Temperatura

minimă absolută a aerului a constituit: -30,5 0C (a.1954, 1963), iar temperatura maximă absolută:

39,6 0C (a.2007 şi a.2012). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 34 cm

(a. 1996).

La staţia meteorologică din s. Bălţata, pe parcursul anului 2014, conform Programului de


gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).




nivelul de 16 µR/h, în lunile martie, august, septembrie.

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BĂLŢATA a. 2014


D

11

12

12

12

11

12

12

13

12

12

12

12

X

14

14

16

15

14

15

15

16

16

15

15

15


39

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bălţata, a. 2014.

În perioada anilor 2010-2014 constatăm că valorile maxime a echivalentului

debitului dozei ambientale a radiaţiei gama au înregistrat fluctuaţii în limitele 16-19 µR/h. Valorile

medii practic au fost constante situîndu-se în limitele 12-13 µR/h (Fig.29).

17

19

17

16

16

13

13

13

12

12

0 5 10 15 20

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.29. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale

a radiaţiei gama la staţia meteorologică din s. Bălţata, a.a. 2010 - 2014.

Pe teritoriul staţiei meteorologice din s. Bălţata au fost prelevate probe de sol necultivat, în

care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen

137Cs. Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:

137Cs – 22,69 Bq/kg

232Th – 29,68 Bq/kg

226 Ra – 20,30 Bq/kg

40K – 484,77 Bq/kg

40

4.13. Punctul de monitoring radiologic TIRASPOL, mun. Tiraspol

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun.TIRASPOL, poziţionată geografic

în spaţiu la longitudinea estică de 29039\44\\, latitudinea nordică de 46049\ 28\\ şi altitudinea de 40 m.

Staţia meteorologică este situată pe panta stîngă a văii rîului Nistru, la 500 m spre S-E de

mun. Tiraspol. Relieful regiunii se caracterizează prin prezenţa unor coline neînsemnate, cu peisaje

preponderent plane, iar spre S cu precădere la nivelul albiei rîului. În vecinătatea staţiei se întîlnesc

lanuri, grădini, livezi, vii, iar de-a lungul fluviului se întind pajişti, formaţiuni forestiere şi arbuşti.

Platforma meteorologică este situată pe un loc plan, deschis, iar sectorul ocupat de ea este

acoperit de un înveliş ierbos natural. La o distanţă de cca. 500 m spre N-E de staţie trece calea

ferată. Spre sud de staţie, la o distanţă de 1 km, curge r. Nistru, pe malul stîng al căruia este situată.

Albia rîului şerpuieşte, formînd un şir de meandre. Malurile fluviului sunt înalte de 2-5 m, iar

lăţimea rîului - 100-120 m. Apele freatice sunt localizate la adîncimi de 6-8 m. Solul din

împrejurimile staţiei este preponderent - cernoziom aluvial şi argilo-nisipos.


cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 484 mm. Temperatura minimă absolută a


Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 35 cm (a. 1996).

La staţia meteorologică din mun. Tiraspol, pe parcursul anului 2014,s-au efectuat măsurători

a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama zilnic, la ora 700, care au constituit în

total 365, utilizînd dozimetrul de tipul DРГ 06 m.


Tabelul 14

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. TIRASPOL a. 2014


D

14

13

14

14

14

16

16

15

15

13

13

13

X

16

16

17

17

17

19

18

18

20

15

16

14 D - valoarea medie; X - valoarea maximă.



nivelul de 20 µR/h, în luna septembrie.

41

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii

Fig.30. Valorile medii şi maxime lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Tiraspol, a. 2014.


ambientale a radiaţiei gama la staţia menţionată s-au înregistrat în limitele 16-20 µR/h, iar valorile

medii anuale au fost constante din 2010 pînă în 2011 – 13 µR/h în 2012 au înregistrat o creştere de

pînă la 15 µR/h iar în anul 2013 și 2014 au scăzut pînă la 14 µR/h (Fig.31).

16

17

19

18

20

13

13

15

14

14

0 4 8 12 16 20 24

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.31. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Tiraspol, a.a. 2010 - 2014.

42

4.14. Punctul de monitoring radiologic BENDER, mun. Bender Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun. BENDER, poziţionată geografic în


Staţia meteorologică este amplasată la periferia de N-E a mun. Bender, pe panta dreaptă a

văii r. Nistru. Relieful din împrejurimi este întretăiat de văi şi rîpe, iar valea malului stîng al rîului

este şerpuitoare, pantele-abrupte, întretăiate de vîlcele, unde se găsesc case de locuit şi clădiri

industriale. Lunca inundabilă din stînga rîului are o lăţime de 2-3 km, este îndiguită şi acoperită de

livezi şi grădini de zarzavaturi.

Mun. Bender este situat la confluenţa rîurilor Nistru şi Bîc, pe un teren deluros, ce se întinde

pe o distanţă de 10-11 km de la nord spre sud, de-a lungul malului drept al r. Nistru. În apropiere se

găseşte o pădure de foioase, cu o suprafaţă de 70 km². La 15 km spre S de staţie este amplasat

postul pentru măsurarea cotelor de nivel a rîului. Apele freatice sunt localizate la adîncimea de

8-10 m. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul reliefului regiunii şi de



Grosimea stratului de zăpadă este nesemnificativă şi în mediu nu depăşeşte 25 cm.

Solul din preajma staţiei este cernoziom aluvional, nisipo-argilos, grosimea stratului de

cernoziom e de cca. 30 cm. Sub acest strat se află altul de argilă şi nisip, care alterează între ele.

La staţia meteorologică din mun. Bender, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat măsurători

a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama zilnic, la ora 700- în total 365,

utilizînd dozimetrul de tipul PKCБ – 104.


Tabelul 15

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. BENDER a. 2014


D

12

12

12

12

12

14

14

13

12

12

12

12

X

14

13

14

14

14

16

18

16

14

13

15

14


Pe parcursul anului 2014 valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale

a radiaţiei gama au variat în limitele 12-14 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la

nivelul de 18 µR/h, în luna iulie.

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Nistru

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_B%C3%A2c&action=edit

43

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bender, a. 2014


ambientale a radiaţiei gama la punctul de monitoring radiologic din mun. Bender a înregistrat cea

mai mare valoare în anul 2011 de 20 µR/h, iar în 2014 aceasta a scăzut la 18 µR/h. Valorile medii

anuale s-au situat în limitele 12-15 µR/h (Fig.33).

17

20

17

17

18

15

14

12

12

13

0 5 10 15 20 25

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

Fig.33. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Bender, a.a. 2010 - 2014.

44

Sudul republicii include 4 puncte de monitoring radiologic:

4.15. Punctul de monitoring radiologic ŞTEFAN VODĂ, or. Ştefan Vodă, str. 31 August

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. ŞTEFAN VODĂ, poziţionată

geografic în spaţiu la longitudinea estică de 29028\30\\, latitudinea nordică de 46031\00\\ şi

altitudinea de 173m.

Staţia meteorologică menţionată este situată în partea de V a Cîmpiei Mării Negre. Este

amplasată la periferia N-V a or. Ştefan - Vodă. În oraş predomină construcţii cu un singur nivel, iar

sectorul pe care e situată staţia, este neted, acoperit cu un înveliş ierbos natural. Teritoriul acestei

zone reprezintă o cîmpie deluroasă înclinată spre r. Nistru şi spre depresiunea Mării Negre. Râul

Nistru curge spre S-E de staţie, la o distanţă de 10 km. Teritoriul din preajma staţiei este ocupat de

cîmpuri, pe alocuri întretăiate de fîşii forestiere, iar la distanţa de 10-12 m spre S-V, este plantată o

livadă. La 100 m spre E de platforma meteorologică trece şoseaua Căuşeni-Belgorod-Dnestrovsc,

iar la cca. 80 m spre sud de staţie se află o clădire de serviciu cu două nivele. Apele freatice sunt

localizate la adîncimea de 13-15 m. Solurile din preajma staţiei sunt preponderent de tip cernoziom

obişnuit şi carbonatic leaso-argilos.



aerului a constituit: -25,30C (a.2006), iar temperatura maximă absolută: 41,10C (a.2007). Grosimea

maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 32 cm (a. 1954).

La staţia meteorologică din or. Ştefan Vodă, pe parcursul anului 2014, s-au efectuat


2000 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 16

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. ŞTEFAN VODĂ a. 2014


D

11

11

11

12

12

12

12

11

11

11

11

11

X

14

14

14

14

14

14

14

14

13

13

13

14



radiaţiei gama s-au situat între 11-12 µR/h, iar valoarea maximă absolută s-a înregistrat la nivelul

de 14 µR/h, în perioada ianuarie-august și luna decembrie.

45

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Ştefan-Vodă, a. 2014.

În perioada anilor 2010-2014, valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului

dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Ştefan - Vodă s-au înregistrat între

14-16 µR/h. Valorile medii anuale s-au situat în limitele 11-12 µR/h (Fig.35).

15

16

15

15

14

11

12

11

11

11

0 5 10 15 20

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.35. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Ştefan-Vodă, a.a. 2010-2014.

Pe teritoriul staţiei a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a determinat

conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.

În urma investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:

137Cs –22,62 Bq/kg 226Ra – 24,78 Bq/kg

232 Th – 38,27 Bq/kg 40K – 537,03 Bq/kg

46

4.16. Punctul de monitoring radiologic LEOVA, or.Leova, str. Livezilor, 26 Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. LEOVA, poziţionată geografic în

spaţiu la longitudinea estică de 28016\57\\, latitudinea nordică de 460 30\ 15\\ şi altitudinea de 156m.

Staţia meteorologică este situată pe una din terasele înalte de stînga a r. Prut, la periferia de

N a or. Leova. Platforma meteorologică se află pe un loc neted, sectorul ocupat de ea este acoperit

cu înveliş ierbos natural. La 100 m spre V de platformă trece o şosea, după care se află o fîşie de

copaci solitari. La 3 km spre V de staţie, în direcţie meridională curge r. Prut, la 3-5 km - rîul Sîrma,

iar la 7-8 km spre E r. Sărata. Văile rîurilor Sîrma şi Sărata au o adîncime de 160-180 m, iar pantele

lor de dreapta sunt abrupte, pronunţat divizate de văgăuni şi rîpe cu o acţiune intensă de alunecare.

Pantele de stînga sunt divizate moderat de vîlcele, parţial cultivate. Se întîlnesc masive forestiere,

cu suprafaţa mai mare de 1 km². Solurile din preajma staţiei sunt preponderent de tip cernoziomuri

obişnuite şi carbonatice de componenţa argilo-nisipoase. Nivelul apelor freatice este localizat la

adîncimea de 5-7 m.



aerului a constituit: -31,40C (a.1954), iar temperatura maximă absolută: 39,8 0C (a.2012). Grosimea


La staţia meteorologică din or. Leova, pe parcursul anului 2014, conform Programului de

Activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei

gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 20 00- în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 17

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. LEOVA a. 2014


D

11

12

11

12

12

12

12

13

12

11

11

11

X

13

13

13

14

13

13

14

15

13

12

14

13




nivelul de 15 µR/h, în luna august.

47

0

5

10

15

20


µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Leova, a. 2014.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei

ambientale a radiaţiei gama la punctul de monitoring radiologic din or. Leova înregistrează

valoarea minimă la nivelul - 15 µR/h, în anul 2014, iar maxima – 21 µR/h, în anul 2011. Valorile

medii s-au situat în limitele 12-13 µR/h (Fig.37).

17

21

18

17

15

13

13

12

12

12

0 5 10 15 20 25

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Leova, a.a. 2010 - 2014.

Pe teritoriul staţiei meteorologice a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a

determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.

Conform investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru:

137 Cs – 6,48 Bq/kg 226Ra – 19,97 Bq/kg

232Th – 26,46 Bq/kg 40K – 412,69 Bq/kg

48

4.17. Punctul de monitoring radiologic COMRAT, mun. Comrat, str. Şevcenco, 56, Unitatea

Teritorială Autonomă Găgăuzia

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din mun.COMRAT, poziţionată geografic în


Staţia meteorologică din mun. COMRAT este amplasată în regiunea Cîmpiei Moldovei de

Sud, pe malul drept a r. Ialpug, în zona limitrofă de vest a or. Comrat. Platforma meteorologică este

amplasată pe un podiş cu o înclinaţie mai evidentă în direcţia nordică, pe alocuri, platforma este

acoperită cu înveliş ierbos natural. Relieful din preajmă este deluros întretăiat de vîlcele şi rîpe

adînci de cca. 20-30 m, iar în direcţia N şi S la o distanţă de 1-1,5 km se înalţă coline care depăşesc

nivelul staţiei cu 20-60 m. Spre E de staţie la 3 km curge r. Ialpug, avînd malurile joase, puţin

înclinate cu lăţimea văii de 1-2 km, iar adîncimea de 40-50 m. În direcţia sudică pantele văii sunt

acoperite de livezi, viţă de vie, fîşii forestiere. Solul din regiune este preponderent de tip cernoziom

carbonatic, obişnuit cu variaţii argilo-nisipoase. Apele freatice sunt localizate la adîncimea de 8-10 m.



aerului a constituit: -28,1 0C (a.1932), iar temperatura maximă absolută: 40,8 0C (a.2007). Grosimea


La staţia meteorologică din mun. Comrat, pe parcursul anului 2014, conform Programului

de activitate întocmit, s-au efectuat măsurători a echivalentului debitului dozei ambientale a

radiaţiei gama de 2 ori/24h, la orele 700 şi 20 00 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 18

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. COMRAT a. 2014


D

15

13

14

14

14

13

13

13

13

13

15

14

X

22

18

17

18

17

19

17

16

18

19

20

18




nivelul de 22 µR/h, în luna ianuarie.

49

0

5

10

15

20

25


µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Comrat, a. 2014.


ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Comrat a înregistrat preponderent

nivelul de 22 µR/h, doar în anul 2011 aceasta a atins maxima de 23 µR/h. Valorile medii anuale

s-au situat în limitele 13-14 µR/h (Fig.39).

22

23

22

22

22

13

13

14

14

14

0 5 10 15 20 25

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime

Fig.39. Valorile maxime absolute şi medii anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din mun. Comrat, a.a. 2010-2014.

Pe teritoriul staţiei au fost prelevate probe de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul

radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi radionuclidului tehnogen 137Cs. Conform

investigaţiilor efectuate s-a constatat următoarele valori pentru:

137Cs – 15,15 Bq/kg 226Ra – 20,23 Bq/kg

232Th – 29,83 Bq/kg 40 K – 402,54 Bq/kg

50

4.18. Punctul de monitoring radiologic CAHUL, or. Cahul, str. A. Lupan, 68

Este amplasat pe teritoriul staţiei meteorologice din or. CAHUL, poziţionată geografic în


Staţia meteorologică din or. CAHUL este situată în Cîmpia Moldovei de Sud, pe malul stîng

al r. Prut, în partea de S a periferiei or. Cahul. Platforma meteorologică este situată pe un loc drept

şi deschis, iar sectorul ocupat de ea este acoperit cu un înveliş ierbos natural. Regiunea dată se

caracterizează prin prezenţa reliefului deluros întretăiat de vîlcele şi rîpe. Spre V de staţie la o

distanţă de cca. 10-12 km de la N spre S curge rîul Prut. Lunca malului stîng al rîului are lăţimea de

5-6 km, fiind acoperită cu stufărişuri, sectoare de luncă inundabilă şi iazuri ce se alimentează din

r. Prut. La 10-12 km spre vest de staţie se întinde panta dreaptă a văii cu înălţimea de cca. 120 m.

Staţia este înconjurată de terenuri destinate pentru agricultură. De-a lungul drumurilor şi a

lanurilor sunt plantate fîşiile forestiere de protecţie. Diversitatea solurilor este constituită

preponderent din cernoziom carbonatic, aluvional, slab levigat şi argilo-nisipos. Apele freatice sunt

localizate la adîncimea de 8-20 m. Caracteristica climatică este determinată în special de specificul

reliefului regiunii şi de cantitatea medie anuală de precipitaţii ce constituie 521 mm. Temperatura

minimă absolută a aerului a constituit: -25,8 0C (a.1954), iar temperatura maximă absolută: 39,4 0C

(a.2007). Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe decadă atinge înălţimea – 52 cm (a. 1985).



20 00 - în total 730 (utilizînd dozimetrul Ultra RadiacTM).


Tabelul 19

Valorile lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (µR/h), la st. CAHUL a. 2014


D

12

12

12

13

12

12

13

12

12

12

12

12

X

15

15

15

16

14

17

15

16

15

16

16

15




nivelul de 17 µR/h, în luna iunie.

51

0

5

10

15

20

IV V VI VII VIII IX X XI XII

µR

/h

Lunile

maxime

medii


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Cahul, a. 2014.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, valorile maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei

ambientale a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Cahul au variat în limitele de la 17 µR/h

în 2014, pînă la 22 µR/h în anul 2012. Valorile medii anuale s-au situat în limitele 12-14 µR/h

(Fig.41).

20

20

22

19

17

13

14

14

13

12

0 5 10 15 20 25

2010

2011

2012

2013

2014

µR/h

An

ii

medii

maxime


a radiaţiei gama la staţia meteorologică din or. Cahul, a.a. 2010 - 2014.

Investigaţii asupra depunerilor atmosferice la punctul de monitoring radiologic din or. Cahul, se efectuează din anul 2003. În anul 2014 în baza mostrelor lunare colectate s-au determinat radionuclizii tehnogeni 137Cs şi 90Sr.

Pe teritoriul punctului de monitoring a fost prelevată o probă de sol necultivat, în care s-a determinat conţinutul radionuclizilor telurici: 40K, 226Ra, 232Th şi a radionuclidului tehnogen 137Cs.

În urma investigaţiilor efectuate s-au constatat următoarele valori pentru: 137 Cs – 11,83 Bq/kg 226 Ra – 21,67 Bq/kg 40K – 457,22 Bq/kg 232 Th – 29,20 Bq/kg

52

5. Rezultatele monitoringului radioactivităţii mediului

5.1 Debitul dozei ambientale a radiaţiei gama

Un indicator important al radioactivităţii atmosferei îl prezintă debitul dozei ambientale a

radiației gamma. Acest parametru este determinat prin măsurare. În Fig.42 sunt prezentate valorile

medii şi maximele anuale înregistrate la punctele de monitoring radiologic de pe teritoriul

Republicii Moldova.

În cadrul SHS pe parcursul anului 2014 s-au efectuat observaţii conform Programului de

Activitate aprobat. Informaţia privind echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama

include 12410 observaţii colectate de la 17 staţii meteorologice de pe teritoriul republicii – la 12

staţii s-au efectuat măsurători de 2 ori/24h, la orele 700

şi 2000

, iar la 5 staţii, amplasate pe teritoriul

din stînga Nistrului s-au efectuat măsurători o dată/24h, la ora 700

. La staţia automată din s. Mateuţi

s-au efectuat 14688 măsurători în regim continuu.

Conform datelor colectate de la punctele de monitoring radiologic, valorile medii ale

echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe teritoriul Republicii Moldova pentru a.

2014 a variat în limitele:

- la Nord - 12 R/h (or. Rîbnița, Fălești) - 20 R/h (or. Briceni, Bălți,Camenca);

- în Centru - 11 R/h (or. Dubăsari, Chișinău,Bălțata)- 22 R/h (mun. Chişinău);

- la Sud - 11 R/h (or. Ștefan-Vodă, Leova) - 22 R/h (or. Comrat).

La staţia automată de control din s. Mateuţi debitul dozei de expoziţie a radiaţiei gama a variat în

limitele 7 - 11 R/h. (tab. 20) ( ()

www Valorile medii anuale ale echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama s-au

situat în limitele 7 R/h (s. Mateuţi) – 22 R/h (mun. Chișinău, or. Comrat).

Valorile menţionate nu depăşesc limita de avertizare (25 R/h) şi nu prezintă pericol pentru

poluarea mediului înconjurător (tabelul 20, Fig.42). Comparativ cu anul 2013, în anul 2014,

valorile medii lunare a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama nu au suportat

modificări esenţiale.

Variaţia echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama este cauzată de influenţa

considerabilă a factorilor meteorologici şi de condiţiile meteorologice, de gradul de exalare a radonului

din roci şi sol, de viteza şi direcţia vîntului, de gradul de umectare a solului, temperatura şi umiditatea

aerului. Majorarea fondului gama, determinată după căderea ploilor sau a ninsorii, poate fi cauzată de

„spălarea” aerosolilor naturali din straturile adiacente cu suprafaţa pămîntului ale atmosferei şi prin

precipitarea lor pe pămînt. eeeeeeeeeeeeeeeee

53

Tabelul 20

VALORILE ECHIVALENTULUI DEBITULUI DOZEI AMBIENTALE A RADIAŢIEI GAMA,

EXPRIMATE ÎN µR/h, PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA, ANUL 2014

D – valoarea medie „-” Nu au fost efectuate măsurători din motive tehnice

X – valoarea maximă ▼

– observaţiile s-au efectuat numai la ora 700

*– Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se efectuează în regim continuu

№

Luna

Staţia

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Anual

D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X D X

1

No

rd

Briceni 13 17 14 18 14 17 14 17 14 17 14 20 14 18 14 18 14 18 15 18 14 18 15 18 14 20

2 Soroca 13 16 13 16 13 16 13 18 14 17 13 16 13 16 13 18 14 16 14 16 14 16 14 16 13 18

3 Camenca▼ 14 17 14 17 14 18 14 16 14 19 15 19 14 18 14 19 14 17 14 20 14 19 13 15 14 20

4 Bălţi 17 19 16 19 17 20 16 20 16 20 17 20 16 20 16 20 16 19 17 20 16 19 16 19 16 20

5 Rîbniţa▼ 12 13 12 13 12 14 13 16 15 17 15 17 15 16 15 16 15 16 12 14 13 14 12 14 13 17

6 Făleşti 13 15 12 15 13 18 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 15 13 18

7 Mateuţi* 7 10 7 9 7 9 7 10 7 11 7 10 7 11

8

cen

tru

Corneşti 13 16 13 15 13 16 13 14 13 16 13 16 13 15 13 15 12 14 12 14 12 14 12 15 13 16

9 Bravicea 16 19 16 18 16 18 16 18 16 18 16 19 16 18 16 18 16 18 16 18 16 18 16 19 16 19

10 Dubăsari▼ 13 15 12 14 12 13 12 13 12 16 12 13 12 16 12 13 11 12 12 13 12 13 12 14 12 16

11 Chişinău 12 21 12 21 13 20 13 20 12 21 12 18 12 18 12 19 12 20 13 20 11 17 13 22 12 22

12 Bălţata 11 14 12 14 12 16 12 15 11 14 12 15 12 15 13 16 12 16 12 15 12 15 12 15 12 16

13 Tiraspol▼ 14 16 13 16 14 17 14 17 14 17 16 19 16 18 15 18 15 20 13 15 13 16 13 14 14 20

14 Bender▼ 12 14 12 13 12 14 12 14 12 14 14 16 14 18 13 16 12 14 12 13 12 15 12 14 13 18

15

Su

d

Şt. Vodă 11 14 11 14 11 14 12 14 12 14 12 14 12 14 11 14 11 13 11 13 11 13 11 14 11 14

16 Leova 11 13 12 13 11 13 12 14 12 13 12 13 12 14 13 15 12 13 11 12 11 14 11 13 12 15

17 Comrat 15 22 13 18 14 17 14 18 14 17 13 19 13 17 13 16 13 18 13 19 15 20 14 18 14 22

18 Cahul 12 15 12 15 12 15 13 16 12 14 12 17 13 15 12 16 12 15 12 16 12 16 12 15 12 17

Maxima lunară 17 22 16 21 17 20 16 20 16 21 17 20 16 20 16 20 16 20 17 20 16 20 16 22 16 22

54

14

1314

16

13 13

7

13

16

12 12 12

14

13

11

12

14

12

20

18

20 20

17

18

11

16

19

16

22

16

20

18

14

15

22

17

0

5

10

15

20

25

µR

/h

Staţiile meteorologice

medii

maxime

Fig.42. Valorile medii şi maxime absolute anuale a echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama, pe teritoriul Republicii Moldova, a. 2014

55

5.2 Aerosoli atmosferici

Atmosfera cu fenomenele ei specifice determină rolul principal în poluarea radioactivă a

mediului. Radionuclizii nimerind în atmosferă formează aerosoli, care sub influenţa forţei de

gravitaţie, cît şi a factorilor meteorologici (curenţii de aer ascensionali şi descensionali, curenţii

turbionari, precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă, ninsoare, ceaţă) se precipită pe suprafaţa

pămîntului şi suprafeţele acvatice, poluînd astfel solul, apa şi plantele. Importanţa studiului

radiologic a straturilor adiacente ale atmosferei se prezintă prin posibilitatea depistării operative în

ea a celor mai neînsemnate cantităţi de noxe radioactive la etapa timpurie de migrare a lor în

biosferă.

Tabelul 21

Conţinutul radionuclizilor în aerosolii din aerul atmosferic monitorizați la staţia

din mun. Chişinău, anul 2014

Nr.

d/o Perioada de prelevare

Activitatea specifică 137

Cs

[Bq/m3]

Activitatea specifică 7Be

[Bq/m3]

Activitatea specifică 40

K

[Bq/m3]

1 03 – 17 martie 2,76 x 10-6

2,75 x 10-3

1,29 x 10-4

2 17 martie – 01 aprilie 4,23 x 10-7

2,04 x 10-3

6,07 x 10-5

3 01 – 15 aprilie 2,81 x 10-6

3,23 x 10-3

9,12 x 10-5

4 16 – 30 aprilie 7,87 x 10-7

2,76 x 10-3

1,02 x 10-4

5 30 aprilie – 15 mai 1,58 x 10-6

4,92 x 10-3

8,44 x 10-5

6 15 – 30 mai 4,72 x 10-6

3,84 x 10-3

1,94 x 10-4

7 30 mai – 14 iunie 1,02 x 10-6

3,58 x 10-3

1,61 x 10-4

8 14 iunie – 01 iulie 3,01 x 10-5

1,28 x 10-4

6,76 x 10-5

9 01 – 16 iulie 6,78 x 10-7

3,50 x 10-3

8,73 x 10-5

10 16 – 31 iulie 1,22 x 10-6

4,90 x 10-3

8,40 x 10-5

11 31 iulie – 15 august 1,99 x 10-6

5,67 x 10-4

1,13 x 10-4

12 15 august – 01 septembrie 5,71 x 10-7

4,86 x 10-4

7,73 x 10-5

13 01 – 15 septembrie 1,65 x 10-6

5,05 x 10-4

1,36 x 10-4

14 15 septembrie – 01 octombrie 1,11 x 10-6

4,70 x 10-4

1,09 x 10-4

15 01 – 15 octombrie 9,87 x 10-7

3,44 x 10-4

8,99 x 10-5

16 15 – 31 octombrie 6,56 x 10-7

1,41 x 10-4

8,39 x 10-4

17 31 octombrie – 17 noiembrie 1,04 x 10-6

9,66 x 10-4

1,02 x 10-4

18 17 noiembrie – 01 decembrie 3,71 x 10-7

5,63 x 10-4

1,02 x 10-4

19 01 – 16 decembrie 1,48 x 10-6

1,07 x 10-3

1,04 x 10-4

20 15 – 31 decembrie 7,40 x 10-7

8,16 x 10-5

7,94 x 10-5

56

În prezent, poluarea aerului în țară se datorează în primul rînd proceselor globale de

transformare în mediul înconjurător și poluării transfrontaliere a maselor de aer.

Pentru determinarea conţinutului radionuclizilor tehnogeni şi cosmogeni în probele de

aerosoli atmosferici colectaţi la staţia Chişinău s-a utilizat sistemul de aspiraţie ASS-500 (cu volum

de aer aspirat circa 500m3 pe oră), prelevarea efectuîndu-se prin intermediul filtrului Petreanov

ФПП-15-1,5. Măsurătorile calitative şi cantitative a radionuclizilor s-au efectuat utilizînd

spectrometrul cu rezoluţie înaltă (ORTEC: GEM55P4-83-SMP), la baza căreia stă cristalul de

germaniu extra pur.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

NV,N E,N N,E NV,N N N, NV N,NE E,N E,N E,N,V

Lunile anului. Direcţia vîntului

[Bq/m3] • 10

-6

Fig. 43 Concentrația 137

Cs în probele de aerosoli atmosferici în mun. Chișinău în anul 2014

Conform rezultatelor analizei gamma spectrometrice în probele de aerosoli se evidențiază

următorii radionuclizii: 137

Cs, 40

K, 7Be,

226,228Ra. În anul 2014, izotopii cu viaţă scurtă, inclusiv

131I,

n-au fost depistaţi. Deasemenea nu s-au înregistrat modificări semnificative a 137

Cs în aer,

comparativ cu anul precedent, cu excepția lunii iunie. (Fig. 43,44)

Concentrația 137

Cs în aerosolii atmosfecrici

și direcția vîntului la stația Chișinău, în anul 2014 Direcția vîntului NV,N E,N N,E NV,V N N, NV N,NE E,N E,N E,N,V

luna 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

concentrația 137

Cs,

Bq/m3•10

-6 1.59 1.8 3.15 15.56 0.95 1.28 1.38 0.82 0.71 1.11

57

Fig. 44. Dinamina concentraței 137

Cs în probele de aerosoli atmosferici

în mun. Chișinău în perioada anilor 2013-2014

Este remarcabil faptul că conținutul radionuclizilor în atmosferă variază în funcţie de

manifestarea condițiilor meteorologice. În anul 2014 cea mai mare concentrație s-a atestat în luna

iunie cînd direcţia vîntului preponderent s-a manifestat din partea de nord și nord-vest (Fig. 45).

0

10

20

30N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Frcvenţa, %

Fig. 45. Repetabilitatea % direcției vântului, luna iunie 2014

Investigaţiile gama spectrometrice efectuate pentru probele de aerosoli atmosferici, au

permis identificarea 137

Cs în concentraţii foarte scăzute, de ordinul μBq/m3, valorile situându-se în

general sub limita de detecţie a aparatelor.

Conform rezultatelor estimate, incluse în tabelul 21, s-a constatat că concentraţia radionuclizilor

tehnogeni şi cosmogeni pe parcursul anului 2014 au variat în limitele specifice teritoriului:

pentru 137

Cs : 5,71 x 10-7

–3,01 x 10-5

Bq/m3;

pentru 7Be –8,16 x 10

-5–4,92 x 10

-3Bq/m

3;

pentru 40

K – 6,07 x 10-5

– 1,02 x 10-4

Bq/m3.

Repetabilitatea % direcției vântului în luna iunie

Direcția

vîntului N NE E SE S SV V NV

repetabilitatea% 28 7 10 5 6 5 9 30

58

5.3 Determinarea activității specifice α și β globale în baza pulberilor cu fracţia PM10 mkm

În anul 2014 la staţia Chişinău au fost iniţiate măsurători ale activităţii α şi β globale a

pulberilor PM10 mkm. Pe parcursul anului aceste măsurători, au fost efectuate fiind colectate

mostre de aerosoli a pulberilor cu fracţia PM 10 mkm care s-au prelevat sezonier. Mostrele au fost

prelevate utilizînd echipamentul de aspiraţie Tecora ECHO PM cu volumul de aer aspirat

aproximativ de 2,3 m3/h, şi a filtrelor Whatman cu un diametru de 47 mm. Ulterior activitatea

specifică α și β grlobală, cu excluderea componentei radonului şi toronuluii, s-a determinat prin

intermediul radiometrului portabil iSOLO ALPHA BETA 300G.

În anul 2014 maxima activității specifice α globală s-a atestat în luna ianuarie - 1,19 x 10-3

și

maxima activității β globală s-a atestat în luna aprilie- 3,71 x 10-3

; minima activității specifice α

globală s-a atestat în luna decembrie 7,03x 10-6

şi minima activității specifice β globală s-a atestat

în luna ianuarie 1,56x 10-4

(tabelul 22).

Flucţaţia impulsurilor variază în fiecare an, ca urmare a instabilității climei cauzate de încălzirea

globală, necătînd la aceasta activitatea specifică globală atestînd modificări neesenţiale.

Tabelul 22

Activitatea specifică α – β globală, cu excluderea produşilor descendenţi ai radonului şi

toronului în probele mostrelor PM10 mkm prelevate la staţia Chişinău

Perioada de

prelevare

Maxima Minima

Activitatea

specifică

α globală

impuls/m3

Activitatea specifică

β globală

impuls/m3

Activitatea specifică

α globală

impuls/m3

Activitatea

specifică

β globală

impuls/m3

ianuarie 1,19 x 10-3

1,16 x 10-3

1,21 x 10-5

1,56 x 10-4

februarie 8,20 x 10-4

2,15 x 10-3

2,15 x 10-5

1,57 x 10-4

aprilie 1,47 x 10-4

3,71 x 10-3

1,04 x 10-5

1,67 x 10-4

mai 2,62 x 10-4

1,97 x 10-4

2,67 x 10-5

1,86 x 10-4

iulie 2,41 x 10-4

2,34 x 10-4

1,32 x 10-5

1,79 x 10-4

august 2,45 x 10-4

3,69 x 10-4

3,06 x 10-5

1,80 x 10-4

noiembrie 1,81 x 10-4

4,84 x 10-4

1,22 x 10-5

1,62 x 10-4

decembrie 8,54 x 10-5

1,65 x 10-4

7,03 x 10-6

1,62 x 10-4

Măsurarea activităţii alfa şi beta cu ajutorul radiometrului portabil,

modelul iSolo (iSolo ALPHA BETA 300G

59

5.4 Depuneri atmosferice totale

Cantitatea depunerilor de substanţe radioactive pe suprafaţa Terrei depinde de anotimp şi se

atestă maxima în perioada de primăvară-vară şi minima – toamnă-iarnă. Primăvara prin breşele

tropopauzei are loc un amestec vertical intensiv de mase de aer, datorită căruia, aerosoli radioactivi

din stratosferă coboară în troposferă, sporind sedimentarea lor. Nivelul radioactivităţii în depuneri

atmosferice nu este identic pe întreg teritoriul Republicii Moldova, depinde de anotimp şi condiţiile

meteorologice (vînt, ploaie, prezenţa particulelor în suspensie, etc.). wwwwwwwwwwwww

În anul 2014, în scopul determinării radionuclizilor tehnogeni 137

Cs şi 40

K s-au colectat

probe de depuneri atmosferice de la staţiile meteorologice din: or. Briceni, mun. Bălţi, s. Corneşti,

mun. Chişinău, or. Leova, or. Cahul. Valorile obţinute pentru 137

Cs s-au situat în limitele 0,001

Bq/m2 (Cornești) – 0,380 Bq/m

2 (Leova), iar pentru 40

K concentrațiile au variat de la 0,020 Bq/m2

(Briceni), pînă la 0,796 Bq/m2 (Leova).

În tabelul 23 este prezentat conţinutul radionuclizilor tehnogeni 137

Cs şi 40

K determinat în

cadrul CMCAARM cu utilizarea metodei gama-spectrometrice .

Tabelul 23

Activitatea specifică lunară a radionuclizilor tehnogeni şi cosmogeni în depuneri atmosferice

prelevate la staţiile meteorologice din cadrul SHS

Lu

nil

e Briceni Bălţi Corneşti Chişinău Leova Cahul

137Cs

Bq/m2

40K

Bq/m2

137Cs

Bq/m2

40K

Bq/m2

137Cs

Bq/m2

40K

Bq/m2

137Cs

Bq/m2

40K

Bq/m2

137Cs

Bq/m2

40K

Bq/m2

137Cs

Bq/m2

40K

Bq/m2

I 0,082 0,091 0,005 0,061 0,005 0,092 0,021 0,053 0,044 0,217 0,009 0,087

II 0,068 0,184 < LD 0,102 0,010 0,072 0,035 0,185 0,172 0,796 0,027 0,211

III 0,134 0,257 0,139 0,179 0,033 0,080 0,014 0,213 - 2* - 0,047 0,211

IV 0,008 0,102 0,106 0,225 0,049 0,139 0,004 0,119 0,038 0,163 0,041 0,116

V 0,019 0,050 0,034 0,233 0,006 0,087 0,019 0,109 0,051 0,129 0,020 0,078

VI 0,018 0,108 0,016 0,197 0,001 0,086 0,012 0,157 0,127 0,498 0,059 0,197

VII 0,006 0,020 < LD 0,063 0,052 0,062 0,024 0,200 0,024 0,093 0,078 0,111

VIII 0,024 0,109 < LD 0,177 0,052 0,062 0,012 0,216 0,189 1,437 0,064 0,141

IX 0,011 0,178 0,028 0,86 0,012 0,085 0,154 0,212 0,380 0,711 0,052 0,210

X 0,033 0,089 0,059 0,040 0,012 0,074 0,081 0,293 0,106 0,222 0,056 0,124

XI 0,029 0,070 0,005 0,036 0,041 0,060 0,050 0,019 0,016 0,032 0,061 0,119

XII < LD* 0,177 0,037 0,091 0,167 0,099 0,022 0,228 0,008 0,211 < LD 0,139

1* - valorile s-au atestat sub limita de detecţie (LD).

2* - lipsa mostrelor.

60

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

0,35

0,4

Bq

/m2

lunile

Briceni

Bălți

Cornești

Chișinău

Leova

Cahul

Fig.46. Conţinutul 137

Cs (Bq/m2) în probele de depuneri atmosferice, anul 2014

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

Bq

/m2

lunile

Briceni

Bălți

Cornești

Chișinău

Leova

Cahul

Fig.47. Conţinutul 40K (Bq/m

2) în probele de depuneri atmosferice, anul 2014

Tabelul 24

Conţinutul radionuclizilor tehnogeni 137

Cs, 90

Sr și 40K

în probele sumare de depuneri atmosferice, anii 2010 - 2014

Staţiile

Anii

Briceni Bălţi Corneşti Chişinău Leova Cahul

Radionuclizi, Bq/m2

40K

137Cs

40K

137Cs

40K

137Cs

40K

137Cs

40K

137Cs

40K

137Cs

2014 0,257 0,134 0,233 0,139 0,139 0,167 0,293 0,154 1,437 0,380 0,211 0,078

Staţiile

Anii

90Sr

137Cs

90Sr

137Cs

90Sr

137Cs

90Sr

137Cs

90Sr

137Cs

90Sr

137Cs

2013 0,046 0,0042 0,039 0,003 0,048 0,0041 0,048 0,0045 0,040 0,0038 0,030 0,0028

2012 ≤0,02 ≤0,33 ≤0,02 ≤0,2 ≤0,2 ≤0,79 ≤0,02 ≤0,2 ≤0,02 ≤0,2 ≤0,16 ≤0,49

2011 ≤0,01 ≤0,33 ≤0,01 ≤0,15 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,33

2010 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,15 ≤0,01 ≤0,08 ≤0,01 ≤0,12 ≤0,01 ≤0,13 ≤0,01 ≤0,12

*≤ – valorile obţinute se situează sub limita de detecţie sau apropiate de limita de detecţie a a instrumentului de măsurare

61

Tabelul 25

Activitatea specifică α – β globală, cu excluderea produşilor descendenţi ai radonului

în probele de depuneri atmosferice prelevate de la staţiile meteorologice din cadrul SHS, utilizînd radiometrul portabil iSolo.

Lu

na

an

ulu

i

Briceni Bălţi Corneşti Chişinău Leova Cahul

Activitatea

α globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

β globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea α

globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

β globală

[Bq/m2/zi]

Activitate α

globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

β globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

α globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

β globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

α globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

β globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea α

globală

[Bq/m2/zi]

Activitatea

β globală

[Bq/m2/zi]

I 0,818 x 10-2

0,325 1,061 x 10-3

0,140 0,132 x 10-2

0,314 0,339 x 10-2

0,350 1,666 x 10-3

0,249 1,452 x 10-2

0,227

II 0,682 x 10-2

0,201 1,471 x 10-2

0,233 0,263 x 10-2

0,454 0,565 x 10-2

0,279 2,606 x 10-3

0,181 1,435 x 10-2

0,248

III 1,334 x 10-2

0,266 3,196 x 10-3

0,310 0,868 x 10-2

0,365 0,226 x 10-2 0,157 -

2* - 1,758 x 10

-3 0,250

IV 2,163 x 10-3

0,290 2,424 x 10-3

0,216 1,289 x 10-2

0,456 0,645 x 10-2

0,209 1,576 x 10-2

0,274 1,661 x 10-3

0,302

V 1,902 x 10-2

0,305 1,078 x 10-2

0,232 0,158 x 10-2

0,424 0,306 x 10-2

0,222 1,773 x 10-2

0,295 1,323 x 10-2

0,202

VI 0,901 x 10-2

0,298 1,636 x 10-2

0,144 0,263 x 10-2

0,258 0,935 x 10-2

0,305 1,294 x 10-3

0,106 0,952 x 10-2

0,129

VII 2,502 x 10-3

0,247 1,727 x 10-2

0,230 1,368 x 10-3

0,314 1,307 x 10-3

0,278 1,364 x 10-3

0,151 1,258 x 10-2

0,288

VIII 2,387 x 10-3

0,200 2,132 x 10-3

0,306 1,783 x 10-3

0,314 1,194 x 10-3

0,198 2,864 x 10-3

0,218 1,032 x 10-2

0,367

IX 2,848 x 10-3

0,198 2,694 x 10-3

0,257 0,315 x 10-2

0,298 2,484 x 10-3

0,200 2,758 x 10-3

0,152 0,839 x 10-2

0,246

X 0,978 x 10-3

0,182 1,789 x 10-2

0,198 0,318 x 10-2

0,297 1,306 x 10-2

0,196 1,606 x 10-2

0,145 0,903 x 10-2

0,323

XI 1,320 x 10-3

0,183 1,348 x 10-2

0,300 1,079 x 10-2

0,324 0,806 x 10-2

0,230 1,242 x 10-2

0,169 0,984 x 10-2

0,311

XII 1,530 x 10-3

0,218 1,212 x 10-2

0,269 3,394 x 10-3

0,500 0,355 x 10-2

0,215 1,121 x10-2

0,298 0,158 x 10-2

0,361

1

* - valorile s-au atestat sub limita de detecţie (LD). 2

* - lipsa mostrelor.

În anul 2014, în scopul determinării radioactivităţii α şi β totale s-au determinat probe de

depuneri atmosferice de la staţiile meteorologice din: or. Briceni, mun. Bălţi, or. Corneşti,

mun. Chişinău, or. Leova şi or. Cahul cu ajutorul radiometrului portabil, modelul iSolo (iSolo

ALPHA BETA 300G) pentru măsurarea activităţii alfa şi beta totale cu algoritmul de exludere a

componentei radonului.

Nivelul radioactivităţii α şi β totale în probele de depuneri atmosferice pentru anul 2014 este

prezentat în Tabelul 25. Mecanismul prin care radionuclizii din sol ajung în atmosferă este

resuspensia particulelor fine din stratul superficial din sol. Radioactivitatea α şi β totală în probele

de depuneri atmosferice totale prelevate în decursul anului s-au situat în medie sub 1 Bq/m2/zi.

Astfel, activitatea totală α s-a înregistrat în limitele 3,394 x 10-3

Bq/m2/zi la stația Cornești, în luna

decembrie- 0,132 x 10-2

Bq/m2/zi, la stația Cornești în luna ianuarie, iar activitatea β totală 0,106

Bq/m2/zi la stația Leova, în luna iunie - 0,500 Bq/m

2/zi, la stația Cornești în luna decembrie,valorile

obţinute situîndu-se sub limita de detecţie a instalaţiei de măsurare.

Măsurările efectuate indică că concentraţiile radionuclizilor în mediul ambiant sunt în limitele

specifice teritoriului RM şi nu au înregistrat „evenimente” de contaminare radioactivă a mediului.

Dinamica concentraţiilor radionuclizilor 137

Cs şi 90

Sr în depunerile atmosferice în altimii ani

semnifică o scădere pînă la nivelul de fond, fapt ce denotă o stabilitate şi o securitate a situaţiei

radiologice. De menţionat că fluctuaţia parametrilor radiologici este condiţionată de procesele

dinamice atmosferice şi de particularităţile regionale ale teritoriului Republicii Moldova.

5.5 Ape de suprafaţă

În cadrul Programului de supraveghere a radioactivităţii mediului în apele de suprafaţă, pe

parcursul anului 2014, în scopul determinării conţinutului de 90Sr au fost prelevate şi analizate probe

de apă în volum de 10 l fiecare din rîurile Nistru şi Prut în lunile februarie, mai, iulie şi noiembrie.

Conform investigaţiilor efectuate singurul radionuclid artificial identificat, în cantităţi foarte

mici, în probele de apă din r. Nistru şi Prut, a fost 90

Sr. Conţinutul acestuia nu a înregistrat valori

semnificative, situîndu-se sub limita de detecţie a spectrometrului utilizat în măsurare.

Rezultatele obţinute privind evoluţia radioactivităţii în apele de suprafaţă denotă că nu s-a

înregistrat nici o poluare radioactivă, care să conducă la creşteri semnificative a nivelului de radiaţii

sau care să pericliteze mediul înconjurător, activităţile desfăşurate sau ecosistemele din diverse

zone.

5.6 Sol necultivat

Radioactivitatea naturală a solurilor depinde de conţinutul uraniului-238, toriului-232,

radiului-226 şi potasiului-40. Fondul radiaţional natural al solurilor este determinat mai cu seamă de

potasiu-40. La poluarea biosferei şi în special a solurilor cu elemente radioactive naturale contribuie

extragerea şi transportarea minereurilor radioactive, deşeurilor industriei de prelucrare a lor,

evacuarea straturilor acvifere captive cu un conţinut sporit al radionuclizilor din zăcăminte de petrol

şi gaze. O sursă suplimentară de poluare prezintă cu sine staţiile termice. Ele injectează în mediul

înconjurător elemente radioactive mai puternic, decît staţiile atomice electrice echivalente după

capacitatea de producere a electroenergiei. La poluarea radioactivă a terenurilor agricole poate

contribui administrarea îngraşămintelor minerale, care conţin sub formă de balast radionuclizii

naturali.

Pe parcursul perioadei de referinţă în scopul determinării radionuclizilor telurici: 226

Ra,

232Th,

40K şi a radionuclidului tehnogen

137Cs au fost prelevate şi analizate mostre de sol necultivat

de la 13 staţii meteorologice din: mun. Chişinău, mun. Bălţi, or. Briceni, or. Soroca, or. Comrat,

or. Leova, or. Cahul, s. Bălţata, s. Bravicea, s. Corneşti, or. Făleşti, or. Ştefan Vodă şi s. Mateuţi

(Tabelul 26).

Tabelul 26

Conţinutul de radionuclizi în mostrele de sol necultivat, anul 2014

Nr.

d/o

Staţia

Conţinutul (Bq/kg)

137 Cs

40 K

226 Ra

232 Th

N

ord

1. Mateuţi 4,57 449,30 21,34 31,23

2. Briceni 6,34 618,78 24,21 37,67

3. Soroca 24,93 469,93 20,67 29,67

4. Bălţi 5,45 556,18 22,09 38,51

5. Făleşti 35,21 426,58 19,81 23,83

C

entr

u

6. Corneşti 16,41 455,02 17,66 24,98

7. Bravicea 9,77 455,53 21,10 32,83

8. Bălţata 22,69 484,77 20,30 29,68

9. Chişinău 2,78 408,54 17,75 29,46

S

ud

10. Şt. Vodă 22,62 537,03 24,78 38,27

11. Leova 6,48 412,69 19,97 26,46

12. Comrat 15,15 402,54 20,23 29,83

13. Cahul 11,83 457,22 21,67 29,20

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Bq

/kg

Staţiile meteorologice

226 Ra 232 Th 137 Cs


Ra, 232

Th şi 137

Cs în mostrele de sol necultivat, anul 2014

Analizând rezultatele obţinute putem constata că valorile maxime ale 226

Ra și ale 232

Th au fost

înregistrate în proba de sol necultivat prelevată de pe teritoriul staţiei meteorologice din or. Ștefan

Vodă, constituind 24,78 Bq/kg pentru 226

Ra și 38,51 Bq/kg, pentru 232

Th a fost înregistrat în proba

de sol necultivat prelevată de pe teritoriul staţiei meteorologice din or. Bălți. Valoarea maximă de

35,21 Bq/kg a 137

Cs a fost înregistrată în proba de sol necultivat prelevată de pe teritoriul staţiei

meteorologice din or. Făleşti (Fig.48). Pentru 40

K, valoarea maximă s-a înregistrat la staţia

meteorologică din or. Briceni – 618,78 Bq/kg. (Fig. 49).

Stocarea şi procesarea informaţiei privind nivelul radioactivităţii mediului

0 100 200 300 400 500 600 700

Mateuţi

Briceni

Soroca

Bălţi

Făleşti

Corneşti

Bravicea

Bălţata

Chişinău

Şt. Vodă

Leova

Comrat

Cahul

Bq/kg

Sta

ţiil

e m

eteo

rolo

gic

e

2012

2013

2014


K în probele de sol necultivat, anii 2012 - 2014

Tabelul 27

Conţinutul radionuclizilor telurici: 40

K, 226

Ra, 232

Th şi a radionuclidului tehnogen 137

Cs în

perioada anilor 2012-2014

Anii

Staţiile

2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2014

Radionuclizi, Bq/kg

137

Cs 40

K 226

Ra 232

Th

Mateuţi 5,67 6,18 4,57 439,68 319,31 449,30 24,67 24,73 21,34 28,91 31,56 31,23

Briceni 7,10 8,01 6,34 571,94 608,88 618,78 23,04 24,87 24,21 35,91 36,67 37,67

Soroca 26,80 26,57 14,93 543,34 521,84 469,93 22,4 21,40 20,67 33,05 32,62 29,67

Bălţi 12,43 20,18 5,45 644,55 558,85 556,18 24,57 20,44 22,09 39,21 32,39 38,51

Făleşti 34,61 42,19 35,21 541,05 598,09 426,58 23,90 24,39 19,81 33,20 33,87 23,83

Corneşti 19,51 15,51 16,41 530,16 477,80 455,02 20,54 17,02 17,66 30,33 27,42 24,98

Bravicea 13,47 9,39 9,77 527,17 460,20 455,53 21,60 18,47 21,10 33,99 28,90 32,83

Bălţata 28,02 21,45 22,69 533,66 420,35 484,77 22,60 18,33 20,30 33,44 25,80 29,68

Chişinău 3,08 2,57 2,78 414,88 463,30 408,54 19,04 18,33 17,75 30,07 31,14 29,46

Ştefan

Vodă

18,60 26,69 22,62

499,15 521,82 537,03

24,66 21,97 24,78

36,46 37,44 38,27

Leova 17,57 2,29 6,48 531,84 461,59 412,69 24,35 23,66 19,97 35,40 34,35 26,46

Comrat 18,95 16,37 15,15 487,92 379,22 402,54 22,37 19,74 20,23 33,80 29,18 29,83

Cahul 12,94 15,24 11,83 532,72 589,30 457,22 25,98 32,99 21,67 35,10 41,25 29,20

Atmosfera

Apa

Animalele

agricole Produsele

alimentare

animaliere

Omul

Solul Plantele

Nutreţurile Produsele

alimentare

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

232-Th 226-Ra 137-Cs 232-Th 226-Ra 137-Cs 232-Th 226-Ra 137-Cs

Nord Centru Sud

Bq

/kg

Staţiile

2012

2013

2014

Fig.50. Variaţia conţinutului radionuclizilor în probele de sol necultivat prelevat

la staţiile meteorologice, a.a. 2012 - 2014

Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor efectuate pe probele de sol necultivat pe parcursul

anilor 2012-2014 au variat în următoarele limite:

- pentru 137

Cs de la 16,02 Bq/kg în anul 2012, înregistrat în centrul republicii pînă la 35,21

Bq/kg în anul 2014, la Nord;

- pentru 226

Ra de la 18,03 Bq/kg în anul 2013, în centru, pînă la 25,46 Bq/kg în anul 2013, la

Sud;

- pentru 232

Th de la 28,31 Bq/kg în anul 2013, în partea centrală pînă la 38,51 Bq/kg pentru

anul 2014, la Nord.

Fig.48. Schema migrării radionuclizilor în domeniul agricol

Concentraţia radionuclizilor naturali în natură variază în limite largi. În scoarţa terestră predomină

40K, pe cînd conţinutul uraniului, radiului şi toriului este mai redus. La poluarea solurilor cu

elemente radioactive naturale contribuie extragerea şi transportarea minereurilor radioactive,

deşeurile industriei de prelucrare a lor, evacuarea stratelor acvifere captive cu un conţinut sporit al

radionuclizilor din zăcămintele de petrol şi gaze. O sursă suplimentară de poluare prezintă staţiile

termice electrice. Ele injectează în mediul înconjurător elemente radioactive mai puternic decît

staţiile atomice electrice echivalente după capacitatea de producere a electroenergiei. La poluarea

radioactivă a terenurilor agricole poate contribui administrarea îngraşămintelor minerale, care

conţin sub formă de balast radionuclizii naturali.

Distribuirea radionuclizilor pe profilul diferitor tipuri şi subtipuri de sol şi conţinutul lor în

solurile landşaftelor elementare subordonate depinde, în temei, de textură. Conform conţinutului de

40K,

232Th ,

226Ra, în comparaţie cu concentraţia elementelor radioactive în solurile lumii, nivelul

fondului radioactiv natural al învelişului de sol al Moldovei este în limitele lui fireşti.

6. CONCLUZII

1. Distrubuirea radionuclizilor în biosferă, capacitatea lor de migraţiune în circuitele ecologice şi

trofice determină necesitatea controlului coerent al poluării mediului ambiant. Radioactivitatea

naturală a mediului înconjurător în ţară poartă un caracter coevoluţional stabil. Totodată necesită

studierea conţinutului radionuclizilor naturali şi artificiali în toate componentele mediului. Situaţia

radioecologică este potenţial agravată de faptul funcţionării în jurul teritoriului ţării la o distanţă de

125 - 400 km a 7 staţii atomo-electrice, iar un accident la aceste staţii ar provoca poluarea mediului

înconjurător cu substanţe radioactive, cum a fost în cazul accidentului de la centrala atomo-electrică

de la Cernobîl. În afară de aceasta, Moldova este situată între latitudinea de 40-50º- epicentrul

precipitaţiilor radioactive globale. Sus-numitele aspecte determină organizarea unui sistem riguros

de control radiologic. Prin urmare, pe prim plan reiese rolul monitorizării nivelului radioactivităţii

mediului deoarece amprentele activităţii umane asupra mediului se întîlnesc pretutindeni şi o

atenţie deosebită urmează a fi acordată problemei sănătăţii omului în raport cu gradul de poluare a

mediului cu substanţe radioactive.

2. Investigaţiile, efectuate în cadrul SHS pe parcursul anului 2014 la 17 puncte de supraveghere a

radioactivităţii mediului, amplasate pe teritoriul staţiilor meteorologice de pe teritoriul republicii şi

în regim continuu la staţia automată din s. Mateuţi, permit să constatăm că nivelul radioactivităţii

mediului, în comparaţie cu anul 2013, nu a suferit schimbări esenţiale.

3. În rezultatul estimării nivelului echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe

întreg teritoriul republicii ne denotă faptul, că pe parcursul anului 2014 depăşiri ale limitei de

avertizare (25 R/h) n-au fost înregistrate.

4. În cadrul DMCM s-au efectuat observaţii privind conţinutul radionuclizilor tehnogeni și

cosmogeni 137

Cs, 40

K(cesiu-137, caliu-40) precum şi activitatea specifică α şi β globală în probele

sumare de depuneri atmosferice colectate la 6 staţii meteorologice. În probele de sol necultivat

colectate la 13 staţii meteorologice pe parcursul anului s-a determinat conţinutul radionuclizilor

telurici şi tehnogeni 137

Cs,226

Ra, 232

Th, 40

K (cesiu-137, radiu-226, toriu-232, caliu- 40). La staţia

Chişinău, s-au prelevat şi determinat concentraţia radionuclizilor

137Cs

, 7Be,

40K (cesiu-137,

beriliu-7, caliu- 40) în aerosolii atmosferici utilizînd prelevatorul de aspiraţie ASS-500. De

asemenea s-au efectuat observaţii în apele de suprafaţă (r. Nistru şi Prut).

Rezultatele obţinute privind evoluţia radioactivităţii în componentele mediului (depuneri

atmosferice la 6 puncte de monitoring radiologic: Bălţi, Briceni, Corneşti, Chişinău, Cahul, Leova;

sol necultivat, aerosoli atmosferici şi ape de suprafaţă) pe teritoriul Republicii Moldova, indică

faptul, că în anul 2014 nu s-a înregistrat nici o poluare radioactivă, spaţială sau temporală, care să

conducă la creşteri semnificative a nivelului de radiaţii sau care să pericliteze activităţile desfăşurate

sau ecosistemele din diverse zone. Fluctuaţia concentraţiilor radionuclizilor în componentele

mediului este condiţionată de procesele dinamice atmosferice şi de particularităţile regionale ale

teritoriului Republicii Moldova.

5. Informaţia relevată în anuar însumează o serie de sinteze referitoare la starea radioactivă, iar

datele obţinute în baza investigaţiilor efectuate pe parcursul anului 2014 ne permit să constatăm, că

starea radioactivităţii mediului pe teritoriul republicii a fost stabilă.

6. În prezent CMCAARM răspunde obiectivelor de lucru asumate. Sistemul de supraveghere a

radioactivităţii mediului trebuie însă dezvoltat şi modernizat. În acest scop ar fi monitorizarea on-

line a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama (dotare cu detectoare gama automate), extinderea

programului standard de monitorizare prin determinarea radioactivităţii în mai multe componente

ale mediului cum ar fi: vegetaţie spontană, supravegherea mediului din preajma punctului de stocare

a deşeurilor radioactive ş. a.

7. Toate măsurările au fost efectuate în conformitate cu prevederile „Îndrumarului metodologic de

lucru la Staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului”. Corectitudinea şi

efectuarea acestor Programe se verifică periodic, prin schimbul de experienţă şi traininguri

efectuate atît la nivel naţional cît şi internaţional cît şi intercomparări de laborator.

Analiza rezultatelor monitorizării arată că principalii factori care determină fluctuaţia conţinutului

radionuclizilor în mediu sunt:

• dezintegrarea radionuclizilor naturali;

• poluare transfrontalieră;

• migrația verticală și orizontală a radionuclizilor în sol;

• interacţiunea factorilor meteorologici, fenomenelor geofizice, nivelul şi gradul de contaminare

radioactivă a aerului atmosferic (fluctuațiile sezoniere, impactul condițiilor meteorologice, etc.).

BIBLIOGRAFIE

1 Stasiev Gr., Nedealcov S., Burlacu I. „Substanţele radioactive artificiale şi impactul radiaţional”. Starea

radioecologică a mediului Republicii Moldova, 1998, pg.70

2 Недялков С. «Радиологические аспекты в агрохимическом обслуживании». Agricultura Moldovei

№3, 2001, с.15-17

3 Руководящий Документ, Руководство по контролю загрязнения атмосферы 52.04.186-89

Госкомитет СССР по метеорологии. - М. 1991.

4 Ежегодник. Радиационная обстановка на территории России и сопредельных государств.

5 Marcu Gh., Marcu T. „Poluarea mediului şi riscurile iradierii”.

6 Constantin A „Curs de radioactivitate. ” Institutul de cercetare şi inginerie a mediului, laboratorul de

radioactivitate a mediului. L.R.M., Bucureşti, Afumaţi, 1993

7 „Curs radioactivităţii” Ministerul apelor, pădurilor şi protecţiei Mediului, Bucureşti, 78, România

8. „Raport de supraveghere a radioactivităţii mediului în România, pentru anul 2009”.

LEGISLAŢIA ŞI GHIDURILE CU PRIVIRE LA MONITORINGUL

RADIOLOGIC

1 Legea Republicii Moldova cu privire la activitatea hidrometeorologică, nr.1536-XIII din 25 februarie

1998. (Monitorul Oficial,2 iulie 1998, № 60-61)

2 Legea Republicii Moldova privind desfăşurarea în siguranţa a activităţilor radiologice şi nucleare, nr.

132 din 08 iunie 2012.

3

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 961 din 21 august 2006 cu privire la aprobarea

Regulamentului reţelei naţionale de observare şi control de laborator asupra contaminării (poluării)

mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologiei.

4 Legea Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XI din 16 iunie 1993.

(Monitorul Oficial № 10)

5

Ordinul Serviciului protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a Ministerului Afacerilor Interne „Cu

privire la punerea în aplicare a Instrucţiunii privind organizarea şi efectuarea observării radiative,

chimice şi înştiinţarea în caz de contaminare radiativă şi chimică în protecţia civilă” din 9 noiembrie

2010.

6

Recomandaţii metodice Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al Republicii

Moldova din 17 septembrie 1999 cu privire la nivelele de intervenţie în caz de accident nuclear, însoţit

de contaminarea teritoriului, produselor alimentare şi apei potabile cu radionuclizi la nivel sporit.

7 Normele fundamentale de radioprotecţie NFRP 2000 (Monitorul Oficial,5 aprilie 2001, № 764-765)

8 „Наставление гидрометеорологическим станциям и постам” – Ленинград Гидрометеоиздат 1982 şi

„Методические рекомендации по санитарному контролю за содержанием радиоактивных веществ в

объектах внешней среды – Москва 1980.

STANDARDE

1 SR 133220:1994. Aer înconjurător. Determinarea Sr-90 în depuneri atmosferice.

Director al

Serviciului Hidrometeorologic de Stat Anatolie PUŢUNTICĂ

Schema AVERTIZĂRII URGENTE a instituţiilor abilitate privind depăşirea

echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama peste limita de 0,25μSv/h (25 μR/h) în Republica Moldova

În orele de serviciu

Observatorul punctului de supraveghere din cadrul

staţiei meteorologice al Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS)

Cenrul Monitoring al Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului (SHS)

Tel. 022 762 566

Stat – major local al Serviciului Protecţiei

Civile şi Situaţiilor Excepţionale

Ministerul Afacerilor Interne al RM

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

Ministerul Afacerilor Interne al RM

Tel. 022 738 545

Tel. 77-85-45

Şeful Direcţiei Monitoring

al Calităţii Mediului (SHS)

Tel. 022 766 855 Mob. 069191029

Directorul Serviciului Hidrometeorologic

de Stat Tel. 022 773 633 Mob.069191024

Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor

Nucleare şi Radiologice Tel. 022 311 136 Mob. 069215449

Anexa 1

la Ordinul Ministerului Mediului

nr._______din_______________

În perioada de odihnă

Director al

Serviciului Hidrometeorologic de Stat Anatolie PUŢUNTICĂ

Centru de Prognoze Meteorologice (SHS)

Tel. 022 773 544

Observatorul punctului de supraveghere din cadrul staţiei meteorologice al Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS)

Anexa 2

la Ordinul Ministerului Mediului

nr._______din_______________

Centru de Comunicaţii şi Tehnologii Informaţionale Meteorologice (SHS)

Tel. 022 773 600

Cenrul Monitoring al

Calităţii Aerului Atmosferic şi

Radioactivităţii Mediului (SHS) Mob. 069215447

Şeful Direcţiei Monitoring

al Calităţii Mediului (SHS)

Tel/fax. 022 766 855 Mob. 069191029

Directorul Serviciului Hidrometeorologic

de Stat Tel. 022 773 633

Mob.069191024

Agenţia Naţională

de Reglementare a Activităţilor Nucleare

şi Radiologice Tel. 022 311 136 Mob. 069215449

Schema AVERTIZĂRII URGENTE a instituţiilor abilitate privind depăşirea

echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama peste limita de 0,25μSv/h (25 μR/h) în Republica Moldova

Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor

Excepţionale Ministerul Afacerilor

Interne al RM Tel. 022 738 545

Anexa 3


SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI – ALERTĂ PRIVIND CAZURILE EXCEPŢIONALE DE POLUARE AL MEDIULUI AMBIANT

ÎN REPUBLICA MOLDOVA (la momentul depistării)

Ministerul Mediului al Republicii Moldova tel. 022204507 fax. 022226858



tel.022281473 fax.022211134


Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale al Republicii

Moldova tel. 022738554/ fax. 022738501






Primăria mun. Chişinău tel. 022227236 fax.022238084

E-mail: [email protected];

[email protected]

Centrul Naţional de Sănătate Publică fax. 022729725 tel. 022729647


d




[email protected]



[email protected]



[email protected]

Agenţia ecologică U.T.A.Găgăuzia(Comrat)

tel/ fax. 29824046 E-mail:

[email protected]


Serviciul Piscicol fax. 022472412

tel. 022473237 E-mail:

[email protected]

Anexa 4


SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND GRADUL ÎNALT ŞI/SAU EXTREM DE ÎNALT AL POLUĂRII MEDIULUI

PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Ministerul Mediului tel. 022204507 fax. 022226858



tel. 022281473 fax. 022211134


Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al Ministerului Afacerilor

Interne tel. 022738554/ fax. 022738501







tel. 22238084; fax.022223145 E-mail: [email protected];

[email protected]

Centrul Naţional de Sănătate Publică

tel. 022729647; fax. 022729725 E-mail: [email protected]




[email protected]



[email protected]



[email protected]


(Comrat) tel/fax. 029824046



Anexa 5


SCHEMA DIFUZĂRII BULETINULUI LUNAR PRIVIND CALITATEA

MEDIULUI PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA

Ministerul Mediului tel. 022204507 fax. 022226858



tel. 022281473 fax. 022211134


Biroul Naţional de Statistică tel. 022403000 fax. 022226146


PPrreeşşeeddiinntteellee PPaarrllaammeennttuulluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa tteell//ffaaxx.. 002222226688556600

EE--mmaaiill:: vveerroonniiccaa..ssiirrbbuu@@ppaarrllaammeenntt..mmdd

PPrriimm –– mmiinniissttrruull RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

tel. 022250101 fax. 022242696


CCoonnssiilliieerruull PPrreeşşeeddiinntteelluuii RReeppuubblliicciiii MMoollddoovvaa

tel. 022250250 fax. 022250365






CCeennttrruull NNaaţţiioonnaall ddee SSăănnăăttaattee PPuubblliiccăă

fax. 022729725 tel. 022729647



tel. 022238084 fax. 022223145 E-mail:

[email protected]; [email protected]



[email protected]


Tel/fax. 022281004 E-mail:

[email protected]

Agenţia ecologică Cahul tel/fax. 029920554



(Comrat)tel/ fax. 29824046 E-mail:

[email protected]

Societatea civilă

Mass-media

REC Moldova

Centrul Informaţional de Mediu al

Ministerului Mediului

IANUARIE 2014 Pe lună

Cod Denumirea Ora Zilele

staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 minima maxima media

min. /24h 7 4 6 4 3 7 6 7 4 6 4 7 4 3 3 4 7 4 6 7 4 6 3 3 3 6 3 4 6 6 4 3 7 5

Mateuţi * max. /24h 8 9 9 8 4 8 8 8 8 8 8 9 8 8 8 8 9 9 9 10 8 8 8 8 8 7 8 9 7 7 7 4 10 8

med. /24h 7 8 7 7 7 7 7 7 7 8 7 8 7 7 7 7 7 7 8 8 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 6 6 8 7

07-00 14 14 13 16 13 14 15 13 14 11 13 15 15 12 13 10 14 15 13 15 12 15 14 15 13 14 15 11 15 12 13

20-00 15 14 16 15 17 12 17 15 13 12 15 13 11 14 11 16 12 11 17 13 13 16 15 16 11 12 10 14 12 13 12

07-00 15 11 14 15 14 13 15 15 11 12 12 15 12 11 14 14 10 12 15 16 11 12 15 14 14 12 14 11 14 12 10

20-00 11 12 14 16 12 15 13 16 10 14 14 16 14 11 12 15 14 15 14 14 10 14 14 16 15 13 13 15 11 14 14

33679 Camenca 07-00 12 13 12 13 13 14 14 13 16 15 14 17 15 13 16 16 16 13 12 13 13 15 12 13 14 13 14 14 15 12 14 12 17 14

07-00 17 18 17 17 16 16 18 18 17 16 18 17 16 16 17 16 17 15 18 18 17 17 19 18 16 17 19 18 13 16 17

20-00 16 16 16 15 17 18 18 18 17 18 15 15 17 18 18 16 16 17 19 17 18 19 17 17 15 16 19 12 14 16 18

33754 Rîbniţa 07-00 11 12 13 11 12 11 13 13 12 13 12 12 11 11 13 12 13 12 13 13 11 13 12 12 12 11 13 13 11 12 13 11 13 12

07-00 12 13 14 12 13 13 14 15 14 13 14 14 12 14 12 13 13 12 11 12 11 12 13 12 13 13 12 14 13 13 14

20-00 13 12 13 11 12 13 15 11 12 15 14 10 13 12 14 15 12 14 15 11 12 14 12 14 13 11 12 13 14 14 12

07-00 12 12 13 12 12 15 14 12 12 14 14 12 14 15 13 12 13 13 11 13 12 11 14 12 13 12 14 11 12 14 13

20-00 16 14 14 12 15 14 13 12 16 13 13 14 13 13 14 14 12 13 12 14 14 12 13 11 12 14 13 12 15 12 15

07-00 16 17 16 15 18 18 18 17 18 15 16 15 13 17 16 17 15 16 16 15 16 18 17 18 17 19 17 16 15 15 14

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745

13

13

13

17

13

10 17

10 16

19

10 15

12

11 16

Bălţi

33744 Făleşti

33748 Corneşti

07-00 16 17 16 15 18 18 18 17 18 15 16 15 13 17 16 17 15 16 16 15 16 18 17 18 17 19 17 16 15 15 14

20-00 17 15 14 16 17 17 16 17 18 17 16 12 17 18 15 16 12 16 14 18 18 16 15 15 19 18 18 16 15 16 16

33821 Dubăsari 07-00 12 11 13 11 11 12 12 15 14 13 14 14 11 12 12 13 15 13 11 11 12 14 13 12 12 13 13 14 12 12 13 11 15 13

07-00 10 8 11 12 13 12 12 15 11 11 13 11 12 13 10 10 13 15 10 18 15 13 5 11 15 14 11 14 13 15 10

20-00 12 10 11 10 9 11 20 18 5 15 14 13 10 14 13 17 21 18 17 17 14 8 13 9 10 12 6 9 12 9 14

07-00 12 11 12 9 12 11 10 14 10 10 12 10 11 10 12 10 14 10 12 9 10 10 10 14 10 11 12 13 10 10 10

20-00 10 14 14 10 9 10 12 13 12 14 10 13 14 12 9 12 10 14 9 11 9 12 13 12 9 10 12 11 9 12 12

33829 Tiraspol 07-00 12 13 13 13 14 14 14 14 13 16 13 14 14 14 16 14 14 13 16 14 12 13 13 13 14 14 12 14 14 11 14 11 16 14

Bender 07-00 13 12 12 11 13 12 14 12 13 13 12 13 12 12 13 11 11 11 12 12 12 14 11 12 12 13 14 13 12 12 11 11 14 12

07-00 10 9 12 10 10 10 9 10 12 11 10 10 11 10 13 12 11 11 11 11 11 10 11 12 11 9 12 11 10 12 10

20-00 10 11 10 11 12 13 10 14 12 10 10 12 12 13 14 13 10 12 13 12 10 12 12 12 10 11 13 12 13 12 12

07-00 11 11 12 10 10 12 11 11 13 11 11 10 11 12 12 10 10 10 12 11 13 11 11 11 11 12 11 12 10 11 11

20-00 11 12 12 11 12 12 11 13 10 12 12 12 12 12 11 11 12 10 10 12 12 12 11 12 12 12 12 12 11 12 12

07-00 14 13 18 17 17 14 20 18 12 16 13 14 12 15 12 13 11 17 12 19 16 12 11 12 10 12 16 11 15 13 9

20-00 11 16 16 20 15 18 19 22 20 12 14 16 17 15 16 12 10 14 15 13 15 10 14 14 15 14 13 16 14 18 12

07-00 14 11 11 13 12 12 13 10 12 15 12 14 13 10 10 15 14 12 12 14 12 13 11 11 11 13 13 12 10 10 12

20-00 12 13 10 14 10 13 11 12 12 14 13 12 11 12 14 12 11 13 12 13 13 14 10 10 12 14 12 11 11 13 13

* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.

Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

33824 Bălţata

12

16

11

11

12

15

21

9

12 19

9

5

14

11

22

10 15

9 14

10 13

Cen

tru

33749 Bravicea

33815 Chişinău

FEBRUARIE 2014 Pe lună


staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 minima maxima media

min. /24h 3 6 4 3 3 3 3 4 6 6 6 6 4 6 4 4 3 3 4 4 3 4 6 7 7 3 3 4 3 7 4

Mateuţi * max. /24h 7 7 7 8 8 7 7 7 8 8 8 7 8 8 8 8 8 8 8 8 9 8 8 8 8 8 8 8 7 9 8

med. /24h 6 7 7 7 7 7 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 6 7 7

07-00 14 14 15 13 14 11 15 13 10 10 16 15 11 17 17 14 17 10 10 15 16 16 14 13 17 16 17 15

20-00 12 15 13 17 15 16 15 11 15 18 14 13 16 16 14 15 14 14 15 14 15 15 12 17 17 15 14 10

07-00 15 15 11 13 15 12 13 15 15 11 15 14 11 15 11 14 16 16 16 11 15 14 16 11 11 11 13 14

20-00 15 11 12 11 14 11 13 14 15 11 13 15 15 13 13 12 15 15 12 11 15 12 11 14 15 16 15 12

33679 Camenca 07-00 14 14 13 13 15 16 13 13 12 12 14 14 15 14 14 14 17 11 11 13 15 16 17 13 12 17 13 14 11 17 14

07-00 19 16 13 16 18 17 15 18 16 17 14 14 16 18 15 19 16 18 18 15 16 17 16 15 17 13 18 17

20-00 18 19 15 17 16 17 17 16 18 16 14 15 19 18 18 17 17 17 13 17 15 15 18 12 15 18 15 14

33754 Rîbniţa 07-00 11 12 12 12 12 12 13 11 13 12 12 13 12 13 13 13 11 12 12 12 11 13 11 12 13 13 13 13 11 13 12

07-00 13 14 13 14 12 13 12 14 13 14 13 13 12 10 13 10 10 12 12 14 10 13 12 10 11 12 14 13

20-00 14 13 15 13 14 13 14 11 14 12 11 11 10 12 11 10 11 11 12 12 11 14 10 14 11 12 10 14

07-00 14 12 14 12 13 14 13 13 13 12 13 14 13 13 14 13 12 12 12 14 13 12 14 13 13 12 13 12

20-00 12 11 15 13 12 14 11 12 12 11 12 13 12 11 14 14 13 13 12 12 12 11 12 14 12 14 12 12

07-00 15 18 18 14 16 14 16 13 15 16 16 14 17 16 17 15 16 15 15 14 18 16 18 15 15 17 17 14

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

13

16

14

12

13

10 18

16

12 19

11

10 15

11 15

07-00 15 18 18 14 16 14 16 13 15 16 16 14 17 16 17 15 16 15 15 14 18 16 18 15 15 17 17 14

20-00 17 16 16 17 15 15 15 14 17 18 16 15 16 15 17 16 17 17 17 16 15 18 17 16 15 18 16 15

33821 Dubăsari 07-00 13 14 12 12 12 11 13 11 11 12 11 11 11 12 13 12 12 13 13 13 10 13 12 10 12 12 12 13 10 14 12

07-00 11 12 15 11 5 15 11 13 10 18 11 15 15 16 9 12 12 15 15 14 10 9 21 12 12 15 14 13

20-00 8 11 8 8 10 16 8 18 10 14 16 13 9 13 10 5 11 11 11 18 12 13 12 11 19 10 12 16

07-00 10 12 11 12 14 13 12 10 14 14 12 13 11 12 11 10 13 14 14 14 10 13 11 10 10 12 11 9

20-00 12 10 12 12 13 14 10 12 13 14 14 14 12 10 10 10 14 14 12 13 11 12 11 12 10 10 9 10

33829 Tiraspol 07-00 12 12 12 12 13 13 12 13 13 13 14 13 13 12 14 16 14 14 14 13 14 16 12 13 14 14 16 14 12 16 13

Bender 07-00 12 11 12 11 12 11 12 12 12 13 12 12 12 13 13 12 12 11 12 11 11 13 12 11 11 12 11 12 11 13 12

07-00 11 11 10 13 12 11 10 11 10 10 10 12 12 11 10 11 10 11 11 11 10 11 10 12 11 10 11 12

20-00 12 10 12 12 10 12 14 12 12 11 13 14 13 13 10 12 10 10 11 12 12 12 13 13 10 11 10 10

07-00 12 12 11 11 12 11 11 11 13 11 11 12 13 12 12 12 13 12 12 11 11 11 12 12 12 11 11 12

20-00 10 11 12 12 10 10 13 12 10 11 12 13 12 12 12 13 11 11 11 12 11 10 12 11 12 11 11 11

07-00 13 14 17 17 15 14 11 12 13 18 14 16 11 13 12 13 17 13 13 12 14 14 12 14 11 14 15 17

20-00 13 15 15 12 13 12 9 14 11 14 12 14 15 16 13 14 10 10 10 14 13 15 14 10 16 12 16 12

07-00 12 13 12 11 13 13 11 12 12 13 14 13 11 15 14 14 12 10 10 11 13 12 11 12 14 14 12 11

20-00 11 12 10 12 14 12 11 11 14 12 10 10 12 13 12 10 12 12 10 12 11 12 14 13 13 12 10 12


Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33815 Chişinău

33824 Bălţata

12

13

12

12

11

16

10 14

10 15 12

13 18

5 21

10 13

9 18

9 14

MARTIE 2014 Pe lună



min. /24h 4 7 3 4 6 3 3 7 6 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3 3 7 3 7 4

Mateuţi * max. /24h 8 8 9 8 9 9 8 8 8 8 8 8 8 8 9 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 9 8 8 9 8 8 9 8

med. /24h 7 7 8 7 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7

07-00 13 12 16 13 17 12 15 14 13 12 12 14 15 16 15 13 15 15 12 16 10 14 12 15 14 16 13 14 11 14 12

20-00 15 12 14 17 14 16 13 16 12 11 14 16 14 14 15 16 13 12 14 13 11 14 15 17 15 15 14 16 12 16 13

07-00 10 14 13 15 15 11 14 11 15 16 11 11 15 10 14 15 15 11 12 15 15 10 14 13 11 14 14 10 15 14 12

20-00 15 13 15 11 15 14 12 10 15 10 12 14 16 13 15 11 16 12 14 11 16 12 13 9 15 10 12 13 15 11 10

33679 Camenca 07-00 11 13 15 14 13 12 12 14 17 17 14 15 14 14 18 18 15 14 13 16 15 12 14 16 14 16 14 13 15 13 15 11 18 14

07-00 16 11 17 16 16 16 16 14 16 15 16 16 15 17 16 16 20 19 17 16 17 13 17 20 18 17 20 17 18 17 18

20-00 19 14 15 15 14 14 15 17 17 18 15 17 18 18 19 15 18 17 17 15 18 15 19 20 19 15 19 18 19 20 11

33754 Rîbniţa 07-00 12 11 12 12 11 13 12 13 13 12 11 12 11 13 13 12 11 13 12 13 13 12 13 13 11 13 13 12 12 13 14 11 14 12

07-00 14 11 13 13 12 10 12 12 12 14 13 13 13 14 13 13 12 13 11 13 12 14 14 13 15 14 12 13 10 12 12

20-00 18 13 14 13 11 13 12 14 15 12 14 13 15 12 14 13 13 13 12 11 15 14 13 13 12 12 14 11 12 14 13

07-00 12 12 13 12 12 14 13 11 13 12 13 14 13 12 12 13 13 12 15 12 15 14 13 13 12 13 12 13 13 14 13

20-00 11 13 14 12 14 14 12 14 12 14 12 14 12 13 14 12 12 16 14 14 14 14 11 12 14 11 13 14 14 11 11

07-00 16 17 18 16 17 18 15 17 15 17 17 15 15 14 17 14 18 15 18 16 17 15 16 14 14 17 18 15 16 18 15

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

14

13

17

13

11

9 16

16

11 20

10 18

10 17

13

07-00 16 17 18 16 17 18 15 17 15 17 17 15 15 14 17 14 18 15 18 16 17 15 16 14 14 17 18 15 16 18 15

20-00 18 16 16 16 17 16 17 17 16 16 18 17 14 15 17 14 17 14 17 15 16 17 16 15 16 15 16 14 18 17 16

33821 Dubăsari 07-00 12 12 10 11 12 13 12 11 11 11 11 12 12 11 13 12 13 12 12 12 11 12 13 12 12 12 13 13 13 11 11 10 13 12

07-00 11 10 9 14 8 13 14 13 10 15 16 15 7 13 14 14 12 13 9 14 15 16 14 10 14 15 15 14 13 14 19

20-00 8 11 9 10 8 16 18 12 11 14 13 12 13 11 13 10 9 15 13 12 18 9 13 12 16 13 12 11 10 15 20

07-00 10 12 16 14 10 13 10 12 11 13 14 12 15 14 12 10 9 12 14 10 15 13 14 15 10 12 13 14 14 14 10

20-00 11 10 15 12 11 10 9 15 13 14 12 10 14 12 10 12 10 12 10 13 15 14 12 15 11 13 10 15 13 11 12

33829 Tiraspol 07-00 13 14 13 14 17 12 13 14 14 14 14 14 16 14 16 14 14 12 13 12 13 14 14 14 14 14 14 13 14 14 14 12 17 14

Bender 07-00 13 12 11 13 12 12 13 13 12 12 12 13 11 13 12 13 12 13 11 11 14 13 12 12 13 13 11 12 13 12 13 11 14 12

07-00 12 11 10 11 11 10 10 9 10 12 11 10 10 10 11 12 11 11 10 11 10 10 9 12 10 11 11 12 11 10 10

20-00 13 12 11 12 10 11 12 11 12 13 10 12 11 14 13 12 10 12 12 11 12 12 11 12 11 14 13 12 12 12 13

07-00 13 12 11 12 12 10 11 12 11 11 11 12 11 11 11 10 12 11 11 12 11 10 11 11 11 12 12 12 11 11 12

20-00 11 11 12 10 10 11 11 10 12 10 11 11 10 11 10 12 11 11 11 12 12 10 11 12 13 11 11 11 12 12 12

07-00 14 13 14 13 14 12 13 14 16 14 15 16 11 14 15 16 17 14 16 17 11 15 16 12 12 11 12 13 11 10 12

20-00 12 12 15 16 13 14 12 13 15 10 14 10 12 17 12 14 15 14 15 14 12 16 15 10 14 14 17 15 15 12 13

07-00 13 10 11 12 13 11 13 11 11 12 15 12 13 12 11 15 11 12 11 12 10 15 14 12 15 10 11 12 13 13 12

20-00 12 12 13 13 11 13 12 13 10 11 13 13 14 14 13 12 13 14 12 12 13 14 11 13 11 12 12 11 14 11 11


Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33815 Chişinău

33824 Bălţata

16

137 20

9 16

14 18

14

12

10 17

10 15

9 14

10 13

12

11

11

APRILIE 2014 Pe lună


staţiei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 minima maxima media

min. /24h 3 3 3 3 3 4 3 3 3 4 3 3 7 3 3 3 3 3 3 3 6 3 3 4 3 3 3 7 3 6 3 7 4

Mateuţi * max. /24h 8 9 8 10 8 8 8 8 8 9 10 10 8 9 9 9 8 8 8 9 8 8 8 9 8 8 8 8 8 8 8 10 8

med. /24h 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7

07-00 15 12 10 13 15 13 11 12 14 15 12 13 14 10 10 12 14 12 13 14 15 11 14 15 13 10 12 15 14 12

20-00 10 14 14 15 13 16 12 14 17 13 10 15 10 11 13 15 17 16 15 15 13 17 11 13 11 15 14 17 15 16

07-00 12 15 12 12 12 13 15 10 15 15 15 15 14 13 16 12 11 13 14 15 13 14 16 16 9 11 14 14 12 11

20-00 14 15 10 10 9 15 11 16 13 15 15 14 15 15 15 11 11 15 15 13 13 15 11 14 13 14 12 10 11 18

33679 Camenca 07-00 16 13 14 15 12 15 12 14 14 12 13 13 15 14 14 15 13 13 13 15 12 15 16 13 14 13 14 15 13 12 12 16 14

07-00 14 15 19 18 16 15 14 14 15 14 19 18 19 18 17 12 14 15 14 11 13 17 15 20 18 15 16 16 17 18

20-00 17 16 19 18 15 16 15 13 16 20 20 20 17 19 11 16 13 16 14 15 18 17 18 17 14 17 20 19 15 19

33754 Rîbniţa 07-00 11 14 13 12 12 11 12 13 13 13 10 13 14 12 12 16 14 14 13 13 14 15 14 16 14 13 14 15 13 16 10 16 13

07-00 13 11 12 13 11 11 12 15 13 14 11 14 14 13 12 15 12 13 14 12 13 11 12 13 14 14 14 14 13 13

20-00 12 13 13 14 13 11 13 14 14 12 12 14 12 11 13 13 11 14 12 14 15 13 13 15 14 13 11 13 14 14

07-00 13 12 12 13 14 12 12 13 12 13 12 13 14 12 14 14 12 12 12 13 13 12 14 13 14 13 12 13 11 14

20-00 13 14 12 12 13 12 11 11 12 12 14 11 13 14 13 13 13 14 12 14 14 14 13 12 12 14 13 14 13 14

07-00 15 16 16 14 16 15 17 15 18 17 18 15 15 16 17 15 17 16 17 18 15 16 18 18 17 16 15 16 17 15

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

13

16

13

1410 17

13

11 14

9 18

11 20

11 15

07-00 15 16 16 14 16 15 17 15 18 17 18 15 15 16 17 15 17 16 17 18 15 16 18 18 17 16 15 16 17 15

20-00 17 15 16 15 13 16 17 15 14 16 17 16 17 15 16 16 17 15 17 15 14 16 17 16 14 16 17 15 14 18

33821 Dubăsari 07-00 11 12 12 12 13 13 12 12 12 12 11 12 12 12 11 11 13 13 12 12 12 12 12 11 11 12 12 13 11 12 11 13 12

07-00 18 15 15 12 15 15 14 13 12 13 16 16 10 10 15 13 19 14 15 16 11 14 14 15 14 10 11 14 15 14

20-00 12 13 16 8 13 16 8 10 10 9 15 14 11 12 9 12 13 14 19 16 13 10 20 12 16 13 10 18 12 13

07-00 10 12 14 12 13 14 15 10 10 14 13 11 11 12 14 12 10 15 11 10 10 14 10 12 9 11 10 13 12 15

20-00 10 13 11 10 15 14 9 12 12 14 10 15 13 13 10 14 12 14 12 9 12 14 10 10 13 10 14 10 9 14

33829 Tiraspol 07-00 14 14 17 16 14 13 16 14 14 13 14 14 11 14 13 11 16 13 13 14 14 14 14 14 13 12 13 14 13 16 11 17 14

Bender 07-00 14 12 12 14 13 12 12 13 12 11 11 14 13 13 14 13 12 12 12 13 11 12 12 11 12 13 12 12 13 12 11 14 12

07-00 11 11 12 12 12 12 11 10 12 11 12 10 11 12 10 10 11 11 12 10 12 11 10 11 10 11 10 9 12 10

20-00 13 14 13 14 13 12 13 14 12 14 12 9 13 10 12 13 13 12 14 12 13 12 10 13 12 12 13 13 11 11

07-00 12 12 12 12 12 11 12 12 11 12 12 11 11 12 12 11 11 12 12 12 12 12 12 12 12 12 14 12 12 10

20-00 12 12 13 12 11 11 10 12 12 13 12 11 11 11 11 11 13 13 13 11 12 12 13 12 13 12 13 13 11 12

07-00 11 12 14 13 14 13 15 17 14 18 14 15 12 11 14 17 16 12 14 11 14 10 13 16 13 16 17 12 13 12

20-00 14 15 13 15 16 11 14 15 15 15 17 14 13 16 14 15 16 13 17 13 12 15 11 12 14 14 15 11 15 15

07-00 13 13 12 14 15 13 13 12 12 11 13 14 13 10 12 13 13 10 15 11 14 13 12 14 11 13 14 13 10 11

20-00 14 12 16 12 14 14 11 10 13 12 14 11 12 12 11 14 11 12 12 13 13 14 16 12 12 14 11 14 12 14

* - Măsurători a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia automată Mateuţi se fac în continuu.efectuează în continuu.

Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33815 Chişinău

33824 Bălţata 12

12

9 15

9 14

10 14 12

10

13 18 16

8 20 13

18 14

10 16 13

MAI 2014 Pe lună



min. /24h 3 3 3 4 3 6 3 4 4 3 3 4 3 3 7 4 4 3 3 6 6 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 7 4

Mateuţi * max. /24h 9 9 8 8 8 8 8 8 8 9 8 10 8 8 9 8 8 8 8 8 11 8 8 8 8 8 8 9 9 9 10 8 11 8

med. /24h 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 8 7 6 7 7 7 7 7 7 7 7 6 8 7

07-00 10 15 15 13 12 14 15 17 13 11 13 12 16 13 15 12 14 12 15 16 15 13 14 13 14 15 15 16 12 15 14

20-00 14 13 11 10 16 14 17 15 14 13 15 13 17 14 11 15 12 13 17 17 15 11 13 16 15 13 17 15 14 13 13

07-00 12 15 11 12 16 12 15 13 11 14 16 17 15 15 15 14 13 14 15 13 14 14 13 15 12 11 14 16 12 11 15

20-00 14 9 9 15 14 15 9 11 14 15 11 16 12 15 15 11 14 13 15 14 15 11 14 14 13 14 15 13 16 15 15

33679 Camenca 07-00 14 15 19 16 12 12 11 15 16 11 14 15 16 16 13 13 14 14 13 13 14 14 13 14 11 13 18 13 14 12 16 11 19 14

07-00 17 15 16 17 16 18 14 18 16 15 14 16 17 11 18 19 17 17 14 18 16 18 12 13 16 15 15 16 12 15 13

20-00 10 13 18 14 17 16 17 18 17 13 17 14 11 16 20 20 17 15 16 19 19 14 14 15 17 14 19 14 14 15 19

33754 Rîbniţa 07-00 14 16 15 16 17 14 15 15 14 14 15 16 17 16 14 16 15 16 14 15 15 15 14 16 14 17 15 13 14 15 16 13 17 15

07-00 14 11 13 13 11 13 14 13 14 14 13 11 12 11 13 11 14 11 14 12 13 11 13 14 11 14 12 14 14 12 13

20-00 13 13 14 12 12 15 13 15 14 12 14 11 13 13 13 13 13 15 14 14 12 13 11 13 12 12 15 14 12 14 12

07-00 12 14 13 12 12 13 12 12 12 14 13 12 13 12 14 13 12 14 12 14 12 13 13 14 14 16 14 13 12 13 12

20-00 15 12 12 12 14 14 13 14 13 13 14 11 14 11 12 14 12 12 15 14 12 14 13 14 11 13 13 14 10 11 12

07-00 15 15 16 16 15 17 14 16 17 16 15 15 15 14 17 14 15 15 13 17 15 17 14 18 14 13 14 13 16 16 16

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

20

10 16 13

10 17

9 17

11 13

14

14

16

15

10

07-00 15 15 16 16 15 17 14 16 17 16 15 15 15 14 17 14 15 15 13 17 15 17 14 18 14 13 14 13 16 16 16

20-00 14 15 18 17 16 15 14 18 16 17 15 17 16 15 16 17 16 17 18 18 16 15 13 16 15 15 13 15 18 17 14

33821 Dubăsari 07-00 16 13 12 12 14 12 12 12 13 13 13 10 11 12 12 12 13 12 12 12 12 11 11 12 12 13 13 13 12 13 13 10 16 12

07-00 11 13 12 13 12 14 13 12 10 9 15 13 14 16 13 10 12 10 11 13 14 15 10 12 13 12 11 13 12 10 13

20-00 15 14 15 11 8 10 11 11 11 13 12 12 14 9 11 19 16 12 10 12 21 13 11 8 15 10 18 13 7 17 10

07-00 10 11 12 11 10 11 12 11 10 11 12 13 10 13 9 9 12 10 12 13 14 11 12 9 13 10 12 11 12 13 10

20-00 10 14 10 13 10 14 9 11 9 14 10 12 14 9 10 11 12 14 10 13 10 12 10 13 10 12 13 10 10 9 12

33829 Tiraspol 07-00 11 14 14 14 14 14 14 14 17 13 16 13 14 13 12 14 14 11 13 13 13 13 13 13 14 13 13 14 16 14 16 11 17 14

Bender 07-00 12 13 12 12 11 13 13 11 12 11 12 12 11 12 12 13 14 13 12 12 11 13 13 12 12 13 14 13 12 14 13 11 14 12

07-00 10 10 11 10 12 10 10 11 10 12 11 10 12 12 10 12 11 10 10 11 12 11 10 10 11 10 12 12 10 10 12

20-00 12 11 12 14 12 12 12 13 12 13 14 13 10 12 14 13 12 10 12 13 12 10 12 14 11 14 13 10 12 14 13

07-00 11 12 10 11 12 12 12 12 12 11 11 12 12 11 12 11 11 10 11 12 11 11 13 11 12 11 10 11 11 12 11

20-00 13 12 12 11 13 12 12 11 12 12 13 12 12 12 12 12 11 11 12 11 12 13 12 12 11 12 11 12 12 11 13

07-00 14 16 12 17 12 11 14 17 15 16 16 12 13 11 13 16 14 15 13 10 11 15 16 13 12 11 16 14 16 13 14

20-00 15 14 10 14 10 10 13 15 15 12 14 16 11 10 12 15 12 16 13 14 13 11 15 16 13 15 13 14 14 17 12

07-00 12 13 12 14 10 12 13 11 13 12 10 12 11 11 11 12 13 11 13 14 12 13 12 10 13 13 12 12 13 14 13

20-00 12 11 11 11 11 11 12 14 12 11 12 13 12 10 13 12 12 14 11 13 14 11 11 14 14 11 10 11 12 13 11


Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33815 Chişinău

33824 Bălţata

17

10 14

10

13 18

7 21 12

10 14 12

9 14

16

11

10 13 12

12

14

IUNIE 2014 Pe lună



min. /24h 7 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 7 4 4 3 7 3 3 3 3 7 3

Mateuţi * max. /24h 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 10 8 8 8 8 8 10 8

med. /24h 7 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 6 8 7

07-00 13 10 15 11 12 14 14 13 15 13 14 11 15 16 13 12 17 18 15 14 10 13 15 14 15 20 16 15 15 15

20-00 12 14 13 12 11 15 13 17 16 14 14 16 14 15 11 16 16 15 14 12 15 16 12 17 18 16 14 17 14 16

07-00 16 14 15 15 13 12 15 15 14 15 14 12 14 11 11 12 14 14 16 13 10 13 13 11 14 12 11 13 14 14

20-00 15 16 13 13 15 16 16 10 15 12 10 12 15 11 14 13 15 15 10 13 13 10 14 10 15 14 11 12 15 11

33679 Camenca 07-00 12 17 17 15 14 15 18 13 15 17 15 14 14 19 18 12 13 13 14 15 15 14 14 16 12 14 14 13 15 13 12 19 15

07-00 18 18 19 19 16 18 12 18 15 16 17 14 16 13 14 13 19 18 18 16 15 14 18 15 16 16 20 19 18 16

20-00 13 17 18 19 18 20 16 13 18 19 14 17 15 16 16 17 18 19 19 14 17 19 16 17 15 14 15 17 19 19

33754 Rîbniţa 07-00 15 14 15 13 16 16 14 15 16 16 14 15 15 16 16 14 15 17 15 16 15 16 15 14 15 15 14 16 15 15 13 17 15

07-00 11 11 13 14 12 13 13 13 15 12 14 12 14 15 12 13 13 14 13 14 11 15 12 12 11 15 15 15 13 14

20-00 12 11 14 15 11 11 12 14 10 11 13 13 13 14 13 14 10 12 14 10 14 13 10 13 14 13 14 13 14 14

07-00 13 12 13 12 13 13 14 13 12 12 13 13 14 12 16 12 15 12 13 11 14 12 15 12 14 12 14 13 13 12

20-00 12 11 14 11 14 12 13 12 14 13 11 14 12 14 14 14 12 14 13 12 12 11 14 13 12 14 13 12 12 13

07-00 15 15 15 15 16 17 15 16 15 12 16 13 17 14 16 17 15 16 14 18 17 15 17 14 16 19 16 14 15 14

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

14

13

17

13

13

10

10 16

12 20

11 16

10

20

15

07-00 15 15 15 15 16 17 15 16 15 12 16 13 17 14 16 17 15 16 14 18 17 15 17 14 16 19 16 14 15 14

20-00 17 14 17 17 18 14 16 18 17 15 16 17 15 15 14 17 16 15 16 15 16 16 16 16 18 17 13 16 16 15

33821 Dubăsari 07-00 12 10 12 11 11 10 12 13 11 12 11 12 12 11 12 12 12 12 12 13 13 12 12 11 11 12 13 11 11 11 10 13 12

07-00 10 10 10 10 9 11 10 12 15 12 10 12 15 12 13 14 12 11 13 10 9 13 10 9 12 13 12 10 15 15

20-00 13 12 10 12 13 14 12 13 11 14 12 13 12 10 14 15 9 10 13 12 11 10 12 10 11 10 14 12 14 9

07-00 11 10 14 13 11 14 12 10 13 12 11 12 13 14 10 11 13 14 12 10 12 10 13 10 12 13 14 12 11 10

20-00 13 12 10 9 10 12 13 18 14 14 14 10 17 6 11 16 16 10 13 16 11 17 11 9 12 11 10 15 8 9

33829 Tiraspol 07-00 16 14 14 17 16 15 19 13 13 16 16 15 15 17 16 14 15 17 15 16 17 17 14 17 16 15 14 17 14 15 13 19 16

Bender 07-00 14 15 16 14 13 14 15 14 13 14 14 15 13 15 14 15 14 15 13 14 13 14 13 16 14 12 13 14 13 14 12 16 14

07-00 12 10 11 10 11 10 12 12 10 10 11 10 11 10 12 10 11 10 10 12 11 12 12 10 12 11 10 12 11 12

20-00 10 13 12 14 12 13 14 12 13 12 12 12 12 13 11 11 12 12 11 13 12 13 12 12 10 13 11 11 14 11

07-00 12 11 11 11 13 12 12 12 12 12 12 12 11 11 11 11 11 11 11 11 10 11 10 11 10 12 10 10 11 13

20-00 12 12 12 12 13 13 13 11 13 13 11 12 12 12 12 10 12 11 12 12 12 12 12 11 12 11 11 12 10 13

07-00 13 15 16 14 16 11 14 10 9 10 14 10 15 14 12 12 10 12 15 12 13 12 14 13 13 16 13 14 11 13

20-00 12 12 12 13 10 15 16 13 11 12 12 16 10 13 13 11 14 13 14 16 14 15 16 10 14 14 15 17 15 19

07-00 12 13 12 11 14 12 14 11 10 13 12 10 11 17 10 13 13 11 12 11 14 12 13 14 12 12 14 12 15 13

20-00 11 12 13 12 12 14 12 12 12 14 11 12 14 11 12 14 12 12 10 12 13 11 12 12 13 14 13 10 14 12


Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33824 Bălţata

33815 Chişinău

19

126

12 19

18

9 15 12

16

12

10 17 12

10 14

1210 13

9 13

IULIE 2014 Pe lună



min. /24h 3 3 3 3 3 4 3 7 4 3 3 3 7 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 7 3

Mateuţi * max. /24h 8 8 9 8 8 8 8 8 8 9 10 11 8 8 8 10 10 8 8 8 8 8 9 Defecţiuni tehnice 8 11 9

med. /24h 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 7

07-00 14 14 10 12 16 15 14 12 18 15 16 15 15 17 16 12 14 16 10 15 12 17 15 17 15 15 17 15 13 15 16

20-00 16 10 14 18 13 17 15 17 13 14 13 14 18 16 15 11 14 13 11 14 18 17 16 14 11 17 14 17 16 17 17

07-00 13 11 11 10 15 12 14 11 13 15 14 14 12 11 13 14 14 14 9 14 9 11 15 15 16 15 12 14 13 13 16

20-00 12 10 9 11 13 15 12 12 16 16 13 14 13 13 11 14 16 16 15 14 9 11 15 10 14 10 15 14 11 11 15

33679 Camenca 07-00 18 16 16 13 14 17 15 14 14 12 14 15 11 13 14 13 12 14 17 11 13 15 16 14 15 14 14 14 13 14 14 11 18 14

07-00 17 20 17 16 18 15 14 15 16 12 15 18 17 10 13 16 17 14 17 17 18 17 19 18 16 15 13 15 16 19 13

20-00 15 18 17 15 14 12 17 15 15 13 16 14 13 15 13 12 13 19 15 20 19 18 16 12 14 19 17 19 14 17 16

33754 Rîbniţa 07-00 14 15 15 16 16 14 15 15 14 15 14 16 16 15 16 15 15 14 12 14 14 15 16 14 15 14 15 16 14 16 15 12 16 15

07-00 14 13 14 11 13 11 12 14 14 13 14 14 12 14 13 14 14 12 11 15 12 12 14 12 11 14 12 11 13 13 14

20-00 15 15 12 13 12 14 15 13 13 14 15 14 13 12 15 13 13 13 12 13 11 14 14 13 14 13 13 13 13 15 12

07-00 12 13 13 12 14 13 12 12 12 13 13 12 13 13 13 12 14 13 12 12 11 13 12 12 13 14 12 13 13 12 13

20-00 11 15 14 10 11 12 14 12 12 15 14 14 14 14 14 13 12 12 14 14 11 14 12 14 12 14 14 13 14 15 15

07-00 16 17 15 16 17 18 15 15 15 17 15 17 15 17 14 17 15 17 13 16 15 14 16 15 17 13 16 15 16 18 16

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

9 16

10 18

13

14

1620

10 15

11 15

10

13

13

07-00 16 17 15 16 17 18 15 15 15 17 15 17 15 17 14 17 15 17 13 16 15 14 16 15 17 13 16 15 16 18 16

20-00 18 15 17 15 16 16 14 16 15 15 17 16 14 15 16 18 16 14 15 17 15 14 15 17 14 14 17 18 17 18 17

33821 Dubăsari 07-00 11 13 12 10 11 13 12 12 16 12 11 11 12 12 13 11 12 12 12 10 11 12 12 12 12 13 12 13 11 12 12 10 16 12

07-00 11 10 14 15 10 13 11 12 13 12 10 14 11 10 12 13 10 10 9 12 11 13 10 14 13 12 14 11 15 14 13

20-00 13 12 13 12 10 13 10 14 15 13 12 10 12 12 13 12 12 12 10 10 14 14 12 15 10 11 12 14 15 15 14

07-00 12 14 13 12 11 12 10 12 10 14 13 10 11 13 11 12 11 14 13 12 11 13 14 13 13 12 14 11 9 11 15

20-00 11 16 14 14 10 14 13 11 11 12 14 13 16 10 13 15 10 18 9 10 10 10 14 11 10 16 12 15 13 10 13

33829 Tiraspol 07-00 14 13 15 14 16 14 16 17 13 16 16 15 17 15 14 17 16 17 17 16 13 17 17 18 12 15 16 15 16 16 18 12 18 16

Bender 07-00 16 12 14 13 13 13 14 13 16 14 13 15 14 14 13 14 13 15 14 13 15 15 14 15 14 15 14 18 16 15 16 12 18 14

07-00 10 11 12 10 12 10 10 11 13 11 11 11 11 9 12 11 12 11 10 11 11 11 11 10 10 10 11 12 10 10 11

20-00 12 14 12 11 13 12 11 12 12 10 12 13 11 11 14 13 12 12 13 13 12 13 12 11 12 14 13 11 12 14 13

07-00 12 13 11 12 13 13 12 11 11 11 12 12 12 11 12 12 12 12 12 11 11 12 11 12 12 11 12 12 11 11 12

20-00 12 12 12 12 12 11 12 12 12 13 12 12 12 13 11 12 12 11 10 12 14 12 12 12 12 13 14 11 12 13 13

07-00 16 15 17 16 12 9 14 9 11 12 13 14 10 12 14 11 13 12 13 14 12 12 10 14 11 12 15 14 14 13 15

20-00 13 16 15 14 7 13 10 10 17 14 13 14 13 13 12 15 12 16 11 10 11 11 12 15 14 13 16 12 12 14 17

07-00 12 13 14 11 11 12 12 13 12 12 13 12 12 14 12 12 14 13 13 11 13 13 12 12 14 13 12 13 13 13 11

20-00 11 12 14 12 13 12 12 12 13 14 10 11 13 13 13 13 12 15 11 12 14 12 11 13 15 15 14 12 15 11 12


Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33824 Bălţata

33815 Chişinău

12

12

12

13

9 15

13 18

10 15

16

12

7 17 13

9 14

10 14

9 18

AUGUST 2014 Pe lună



min. /24h 0 0

Mateuţi max. /24h 0 0

med. /24h 0 0

07-00 14 14 16 15 16 14 17 16 11 14 15 17 12 15 13 16 15 14 12 15 10 13 15 10 12 14 12 15 11 13 16

20-00 13 18 15 17 16 16 15 13 16 15 15 14 15 15 18 16 12 16 16 13 15 11 16 14 16 15 17 14 15 16 17

07-00 13 14 13 15 14 15 12 14 14 13 14 14 14 14 10 11 15 16 11 12 12 15 14 15 14 15 10 14 13 15 16

20-00 12 15 11 13 11 13 15 15 11 11 11 15 10 12 14 15 14 14 14 15 15 10 12 15 18 14 13 11 11 12 14

33679 Camenca 07-00 14 14 13 13 14 12 15 13 14 12 14 19 14 14 14 14 17 14 13 14 15 12 15 15 18 14 14 14 14 15 14 12 19 14

07-00 17 16 17 19 17 17 15 14 17 15 15 16 17 17 17 16 15 16 10 14 13 17 15 15 16 16 18 17 16 17 17

20-00 14 17 20 13 16 17 17 17 13 14 16 15 14 14 19 18 19 12 15 16 18 19 18 18 19 18 15 14 18 15 18

33754 Rîbniţa 07-00 15 15 15 16 16 14 15 16 15 15 16 14 15 13 14 16 15 15 16 15 14 15 16 15 14 16 14 15 16 15 16 13 16 15

07-00 14 15 13 11 13 10 12 13 12 13 14 13 14 14 14 13 13 12 14 13 14 13 14 14 14 13 14 12 13 14 11

20-00 14 12 13 12 11 14 13 11 15 15 13 12 14 13 15 12 11 14 15 14 12 14 13 15 13 12 12 13 13 15 13

07-00 14 12 12 14 14 12 13 13 13 14 12 13 14 12 13 14 12 12 14 13 13 12 12 11 12 12 13 11 12 12 13

20-00 13 14 15 13 13 13 14 13 11 11 15 11 14 14 15 12 13 11 11 13 14 12 13 13 11 12 14 12 13 13 12

07-00 15 17 15 14 14 16 18 14 16 14 18 16 14 17 18 15 16 14 15 16 14 15 13 15 15 15 18 16 16 15 16

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

13

1410 18

10 18

10 20

10 15

11 15

Defecţiuni tehnice

13

13

16

07-00 15 17 15 14 14 16 18 14 16 14 18 16 14 17 18 15 16 14 15 16 14 15 13 15 15 15 18 16 16 15 16

20-00 17 14 16 12 16 17 15 15 16 16 14 15 17 17 13 15 16 17 18 17 15 16 16 13 17 16 16 14 17 18 17

33821 Dubăsari 07-00 12 11 11 12 11 12 12 12 13 13 12 12 11 13 11 11 12 11 12 11 12 11 11 12 12 12 13 12 11 10 11 10 13 12

07-00 13 14 12 14 12 13 10 15 16 15 15 13 14 15 14 12 12 11 14 10 10 13 12 14 15 13 10 13 12 10 10

20-00 15 10 12 10 12 10 13 14 15 14 16 14 16 14 15 13 10 12 14 11 12 14 14 12 14 10 11 10 12 9 12

07-00 12 15 11 13 16 10 10 13 13 19 13 12 11 11 10 14 11 9 8 15 15 14 13 14 10 11 12 9 8 15 12

20-00 12 8 10 16 18 12 12 14 15 15 10 10 17 12 15 13 12 10 11 12 11 12 17 7 13 16 10 10 11 10 14

33829 Tiraspol 07-00 14 11 11 16 14 17 15 15 16 16 16 16 16 16 15 16 16 16 17 15 14 16 17 14 14 15 13 13 14 18 16 11 18 15

Bender 07-00 12 11 14 14 11 11 13 15 11 12 15 12 12 11 13 13 12 12 13 12 11 12 12 13 13 15 16 13 12 11 13 11 16 13

07-00 12 11 12 12 10 10 10 12 11 10 11 12 11 12 11 12 10 11 10 11 10 11 10 10 11 10 11 10 9 10 10

20-00 13 12 14 14 12 13 11 10 13 10 14 13 14 14 13 12 12 11 12 13 12 10 10 12 13 12 13 11 10 12 13

07-00 12 12 12 12 11 12 11 12 12 12 12 15 14 14 12 14 14 12 12 14 11 12 12 12 12 12 12 11 11 12 11

20-00 13 14 14 13 13 12 13 14 14 13 15 15 15 12 15 15 13 13 14 13 13 13 14 12 13 14 13 12 13 12 13

07-00 12 10 11 15 13 11 15 13 13 16 14 13 15 16 12 11 16 12 10 11 11 15 10 10 13 14 15 14 11 12 13

20-00 13 11 12 11 13 14 12 11 14 14 11 16 14 15 12 13 15 9 14 12 13 11 12 14 13 13 13 10 11 14 12

07-00 12 13 12 12 14 11 12 13 11 10 12 13 10 12 15 14 11 12 11 10 10 12 11 12 12 14 12 10 13 12 14

20-00 13 14 16 14 12 13 10 12 12 11 14 12 11 14 14 11 10 15 11 12 13 13 14 11 13 12 11 12 11 13 13

Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33824 Bălţata

Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883

33815 Chişinău

12

11

13

13

9 16

15

9

12 18

11

16

16

14

10 16

13

7 19 12

9

SEPTEMBRIE 2014 Pe lună



min. /24h 0 0


med. /24h 0 0

07-00 15 10 14 13 15 12 10 13 15 15 12 15 13 11 15 15 14 15 16 14 11 13 16 15 11 15 18 13 17 17

20-00 13 11 14 14 11 14 15 18 17 14 11 16 17 16 14 13 14 18 12 11 15 14 12 13 14 16 15 16 15 15

07-00 13 14 16 13 14 15 10 14 15 12 12 14 10 14 12 13 13 12 15 16 15 16 14 15 14 13 14 12 15 16

20-00 15 15 14 11 15 9 12 15 13 14 11 11 15 13 12 14 15 15 13 14 15 11 14 12 16 12 13 13 16 11

33679 Camenca 07-00 15 15 13 14 12 13 14 13 12 15 15 12 13 12 14 14 13 12 13 14 13 14 13 17 13 14 15 14 16 16 12 17 14

07-00 16 15 18 19 16 14 17 15 15 14 14 17 15 16 17 15 16 14 17 16 18 17 18 16 17 16 17 18 17 16

20-00 17 16 17 19 17 16 15 18 16 16 18 18 17 15 15 17 16 15 16 14 19 19 14 15 16 11 17 16 15 16

33754 Rîbniţa 07-00 15 16 15 14 13 14 15 15 16 16 15 16 15 14 13 14 16 15 14 16 16 15 16 14 16 16 15 14 16 16 13 16 15

07-00 12 12 13 13 14 14 14 14 13 12 13 13 14 13 14 13 13 12 14 12 13 14 11 14 14 13 12 14 13 14

20-00 11 14 12 15 14 15 14 14 15 14 11 11 14 15 14 15 14 14 13 13 15 12 12 14 13 12 14 15 13 13

07-00 12 13 12 12 13 12 13 12 11 11 12 14 12 11 13 13 12 12 13 11 12 12 13 12 13 12 11 12 11 12

20-00 14 10 14 13 12 11 14 13 12 14 14 13 12 12 11 12 12 10 12 13 11 13 11 13 12 11 12 13 12 13

07-00 15 14 15 17 14 15 16 18 16 15 17 17 16 14 16 14 17 15 13 18 15 14 14 18 17 16 14 17 16 14

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

12

11 15

9

10 14

16

11 19

13

1810 14

14

16

33748 Corneşti

Defecţiuni tehnice

33745 Bălţi

33744 Făleşti

07-00 15 14 15 17 14 15 16 18 16 15 17 17 16 14 16 14 17 15 13 18 15 14 14 18 17 16 14 17 16 14

20-00 15 17 13 15 16 17 17 18 14 17 16 15 16 15 13 15 16 15 16 14 16 16 18 16 17 15 16 15 16 17

33821 Dubăsari 07-00 12 12 11 12 12 12 11 12 12 12 12 10 12 12 10 12 12 12 12 11 12 11 10 11 11 11 11 10 10 11 10 12 11

07-00 10 13 12 10 15 14 13 10 10 13 12 12 10 10 10 12 13 12 13 10 10 10 11 14 13 15 13 14 10 13

20-00 11 12 10 12 14 12 11 12 11 14 12 15 11 11 14 10 12 14 11 11 10 9 16 16 14 12 16 14 10 14

07-00 13 15 10 11 10 10 16 11 12 13 12 11 10 13 10 12 15 11 13 9 12 13 12 12 10 15 12 13 9 10

20-00 18 8 9 12 9 14 11 10 9 16 10 13 16 14 9 19 12 10 9 10 11 18 10 15 9 20 11 14 8 17

33829 Tiraspol 07-00 14 17 16 14 18 17 15 17 18 17 15 15 17 15 15 14 16 16 15 20 16 15 15 11 12 14 13 12 12 12 11 20 15

Bender 07-00 14 11 11 12 12 13 12 12 12 12 13 12 13 13 11 11 12 11 12 12 12 12 11 11 14 12 12 12 11 12 11 14 12

07-00 11 10 9 12 11 11 10 12 12 11 10 11 12 11 10 10 11 10 12 11 10 12 12 10 11 10 12 12 11 10

20-00 13 12 11 12 10 13 13 13 12 13 12 10 11 13 12 12 13 12 10 11 13 13 11 10 13 11 13 10 13 12

07-00 12 12 12 11 11 12 12 12 11 12 12 12 12 11 12 11 12 11 12 11 11 12 10 11 11 12 11 11 10 12

20-00 13 13 12 13 13 13 12 12 13 13 13 12 12 13 13 10 11 11 12 12 11 12 11 10 12 12 12 10 11 12

07-00 14 12 17 15 18 17 13 12 15 14 12 14 12 10 9 11 12 10 14 11 12 14 12 11 10 13 14 12 11 13

20-00 9 15 14 16 10 12 14 14 12 11 13 12 14 11 12 14 13 12 10 11 16 12 12 13 14 12 13 14 12 14

07-00 12 9 11 14 13 15 11 12 10 13 13 11 12 12 13 11 12 11 11 12 12 9 11 11 15 12 11 12 12 11

20-00 13 10 12 13 14 12 12 11 10 14 11 10 13 14 12 12 10 12 10 13 13 12 10 12 12 10 13 10 11 1212

13

12

16

12

159

12

9 16

18

10

13 18

8

13

9

20

13 119

Cen

tru

33749 Bravicea

33824 Bălţata

33815 Chişinău

Comrat

33885 Cahul

Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883

OCTOMBRIE 2014 Pe lună



min. /24h 0 0


med. /24h 0 0

07-00 18 14 13 12 11 12 13 15 13 16 15 10 15 15 13 14 13 11 15 14 14 13 13 10 16 15 13 11 15 15 14

20-00 15 16 14 15 17 14 15 15 18 16 18 13 14 17 12 16 14 17 18 15 12 17 15 14 16 13 14 12 13 17 15

07-00 14 12 16 15 10 12 15 14 16 12 15 16 15 12 14 15 11 12 15 16 14 16 15 15 15 15 15 15 14 14 15

20-00 12 14 13 12 14 14 15 15 10 16 15 14 14 14 13 11 16 13 15 13 10 14 16 15 14 13 15 16 11 11 15

33679 Camenca 07-00 17 16 13 14 14 19 12 11 13 18 15 20 16 16 12 15 14 14 14 12 13 15 13 11 14 15 13 16 15 16 11 11 20 14

07-00 13 16 15 15 19 17 17 16 14 16 17 18 16 16 18 15 15 18 18 17 14 17 17 18 19 18 17 18 19 18 19

20-00 15 17 16 20 16 15 18 17 15 14 15 18 15 16 17 14 17 16 15 16 18 16 19 18 16 16 15 15 16 17 18

33754 Rîbniţa 07-00 11 13 14 13 12 12 11 13 13 12 13 11 11 12 12 13 13 11 13 13 12 14 12 12 13 11 12 13 13 14 13 11 14 12

07-00 14 13 14 12 13 12 14 14 14 12 11 13 14 14 13 12 11 12 12 12 13 14 14 14 13 13 13 14 12 13 12

20-00 13 12 11 14 11 13 14 15 13 13 13 14 13 13 14 13 12 13 13 14 12 11 14 12 15 13 12 13 14 12 13

07-00 11 11 12 11 12 12 11 12 13 12 12 13 14 11 12 10 11 11 12 12 13 12 11 11 12 11 12 11 12 13 12

20-00 12 12 13 10 11 13 12 11 10 12 12 12 12 11 12 11 12 12 12 11 11 11 10 12 12 12 13 12 12 12 11

07-00 15 13 17 16 14 15 16 15 13 13 17 15 13 16 15 17 15 18 16 14 15 14 16 16 15 18 16 15 13 13 16

Defecţiuni tehnice

No

rd

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

33744 Făleşti

13 20

10 16

10 1518

11 15

14

13

17

10 14 12

Reg

iun

ea

33748 Corneşti

07-00 15 13 17 16 14 15 16 15 13 13 17 15 13 16 15 17 15 18 16 14 15 14 16 16 15 18 16 15 13 13 16

20-00 15 16 15 16 17 14 17 15 17 15 16 15 18 16 15 17 13 17 15 17 16 18 17 16 18 15 16 17 15 17 15

33821 Dubăsari 07-00 11 12 11 12 11 11 11 12 12 11 11 12 12 11 12 12 12 11 12 13 13 12 11 13 12 13 12 11 11 12 12 11 13 12

07-00 11 14 13 9 14 13 15 14 11 13 10 9 14 13 14 11 12 9 8 13 10 13 10 14 15 12 7 8 16 15 12

20-00 12 11 8 9 12 12 14 20 9 15 12 12 12 12 13 15 13 11 17 11 14 17 16 13 8 15 14 18 13 16 13

07-00 12 10 14 12 10 10 13 12 10 10 13 14 13 10 15 14 11 13 10 11 10 10 14 14 10 12 13 12 13 10 12

20-00 10 12 13 10 14 12 11 10 12 13 12 15 10 12 15 12 14 13 11 12 10 12 15 9 12 13 14 14 10 11 11

33829 Tiraspol 07-00 13 13 13 13 12 12 14 14 13 13 13 14 12 13 14 15 12 13 11 12 12 13 12 12 14 13 13 12 11 12 13 11 15 13

Bender 07-00 12 12 11 11 11 12 12 13 12 11 12 12 12 13 13 13 12 13 12 12 11 13 11 12 12 12 13 11 12 11 11 11 13 12

07-00 11 11 10 12 10 10 12 10 10 12 12 10 10 11 10 11 10 12 10 10 10 12 10 10 11 10 10 12 12 12 10

20-00 10 11 13 12 11 11 10 12 11 11 12 13 12 13 12 11 12 10 10 12 13 10 11 12 11 12 13 12 11 10 11

07-00 12 11 12 10 11 10 10 12 11 11 10 10 11 11 10 12 10 10 10 11 11 12 10 12 10 10 10 10 11 10 10

20-00 12 12 10 10 11 10 12 12 12 10 10 10 11 11 12 12 11 10 12 12 12 10 12 10 10 10 10 10 10 10 10

07-00 11 15 13 10 9 10 12 12 11 19 13 16 16 14 16 12 11 10 10 11 12 14 13 13 11 13 14 13 13 15 12

20-00 14 12 11 12 10 11 10 13 16 14 14 13 12 15 9 14 13 11 14 11 15 15 14 14 15 12 11 12 11 13 12

07-00 10 11 13 13 12 14 12 12 10 13 15 12 13 10 12 14 12 11 14 12 13 9 13 12 13 14 12 14 15 13 13

20-00 12 14 12 12 14 11 13 12 11 12 14 16 12 11 12 12 13 12 15 11 12 15 11 13 11 11 12 13 12 12 1233885

13

12

10 13

9 16 12

20 13

159

7

10 12

9 19

11

11

13 18 16

Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33815 Chişinău

33824 Bălţata

Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

NOIEMBRIE 2014 Pe lună



min. /24h 0 0


med. /24h 0 0

07-00 14 11 15 13 15 13 14 11 15 12 16 15 15 16 13 15 14 15 15 11 15 16 15 17 16 16 13 14 15 18

20-00 13 15 17 15 12 10 11 13 14 16 17 16 18 14 15 16 12 13 13 10 18 14 17 14 18 15 14 17 16 15

07-00 14 15 15 10 11 9 12 15 15 16 15 15 15 10 14 15 15 13 15 15 16 10 15 16 15 12 11 14 14 14

20-00 11 13 12 12 11 10 11 15 11 15 13 15 16 13 15 16 14 14 15 12 14 13 13 15 12 14 16 15 13 15

33679 Camenca 07-00 13 14 15 13 13 13 14 16 14 13 16 13 14 13 14 11 12 12 16 12 15 15 14 14 14 14 12 19 13 13 11 19 14

07-00 18 18 17 18 17 19 18 17 19 12 17 18 16 16 14 16 17 14 14 14 18 12 14 16 15 13 16 17 16 13

20-00 16 16 15 16 13 15 19 16 15 15 16 14 15 13 14 15 18 17 13 17 13 16 15 13 16 14 16 18 11 15

33754 Rîbniţa 07-00 14 12 13 13 12 13 11 12 13 12 14 13 12 13 13 12 12 14 14 11 13 11 12 12 13 12 13 14 13 11 11 14 13

07-00 15 13 14 13 13 13 12 13 12 12 12 13 12 11 13 12 12 12 12 12 12 12 11 12 12 13 13 13 13 13

20-00 14 14 12 14 13 14 13 14 13 13 13 12 13 12 12 14 12 13 11 12 13 13 13 12 13 13 12 13 13 13

07-00 10 11 12 12 11 14 11 11 12 12 11 10 11 14 13 12 11 12 11 11 11 11 10 11 10 12 12 11 11 12

20-00 12 12 13 13 12 11 12 12 13 13 12 12 14 13 10 11 12 13 10 12 12 10 11 12 12 11 11 10 11 11

07-00 16 15 17 15 16 15 17 15 14 17 18 17 15 14 18 17 15 15 17 16 15 14 15 16 17 15 16 15 14 14

33748 Corneşti

Reg

iun

eaN

ord

33664 Briceni

33678 Soroca

33745 Bălţi

14

16

12

11 15 13

14

9 16

18

10

10 14

11 19

Defecţiuni tehnice

33744 Făleşti

07-00 16 15 17 15 16 15 17 15 14 17 18 17 15 14 18 17 15 15 17 16 15 14 15 16 17 15 16 15 14 14

20-00 16 16 16 14 16 18 17 15 16 15 17 16 15 16 16 17 16 14 18 15 17 16 17 18 17 17 16 16 15 15

33821 Dubăsari 07-00 12 12 11 13 12 11 12 12 12 13 12 12 12 13 13 11 11 12 12 13 12 11 11 12 12 12 12 12 13 12 11 13 12

07-00 14 10 12 7 15 17 15 15 14 8 13 13 15 12 14 13 13 10 14 13 9 8 7 8 12 7 8 12 13 9

20-00 13 14 11 16 10 13 16 14 11 10 11 17 10 11 14 14 8 12 9 7 8 9 10 8 9 10 9 11 10 11

07-00 12 11 12 10 11 14 14 13 12 11 14 15 13 11 10 13 14 15 10 10 13 14 10 9 10 11 13 12 10 13

20-00 10 14 13 12 12 10 12 13 10 15 14 13 12 14 15 13 12 12 12 12 10 12 11 12 9 14 15 9 10 14

33829 Tiraspol 07-00 13 11 11 11 14 13 13 11 12 13 14 13 13 12 16 14 12 15 13 13 13 13 11 12 12 11 11 12 13 12 11 16 13

Bender 07-00 11 11 12 11 11 11 11 12 11 14 12 13 11 11 12 12 15 11 12 12 13 12 12 14 12 11 12 12 14 13 11 15 12

07-00 10 11 10 10 11 11 12 10 11 10 11 10 9 10 12 12 9 11 11 12 10 12 11 10 12 11 12 10 11 11

20-00 11 12 12 13 12 12 11 11 12 12 12 10 11 12 9 11 12 13 12 10 13 11 10 13 12 12 11 12 10 12

07-00 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 11 13 11 10 11 14 11 10 12 12 12 12 11 12 12 11 10 10 11

20-00 12 11 10 10 10 11 10 10 10 10 12 11 12 10 12 13 12 11 12 12 12 12 10 11 11 12 11 11 10 11

07-00 11 10 17 18 17 14 17 13 12 19 15 11 12 13 15 16 15 13 11 16 17 15 17 10 17 13 16 15 20 16

20-00 9 20 14 17 17 15 15 10 16 17 15 14 15 15 14 12 16 13 14 15 12 14 16 13 14 15 12 17 12 12

07-00 11 10 12 14 13 12 11 12 14 11 14 11 10 12 13 14 12 14 11 11 11 11 13 11 13 11 13 10 13 11

20-00 10 11 14 12 14 13 12 16 13 12 13 12 11 13 12 11 13 12 10 11 11 12 10 10 12 12 12 11 12 11

Su

d

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

33883 Comrat

33885 Cahul

Cen

tru

33749 Bravicea

33815 Chişinău

33824 Bălţata 12

9 20 15

12

11

10 16

15

10 14 11

9 13

7 17

14

11

18 16

9

DECEMBRIE 2014 Pe lună



min. /24h 0 0


med. /24h 0 0

07-00 15 14 17 18 15 17 17 16 15 15 15 16 15 17 15 16 14 15 17 11 13 15 15 14 16 15 12 14 15 13 15

20-00 17 15 15 15 17 16 16 15 15 14 18 14 17 16 14 13 16 16 17 15 17 14 12 13 14 11 13 16 17 16 15

07-00 14 16 15 15 11 15 14 15 14 15 15 13 13 15 14 14 12 14 13 15 13 15 15 14 14 15 14 15 15 15 11

20-00 12 15 12 16 14 16 15 14 15 15 16 15 14 16 13 14 16 11 15 12 14 15 12 12 13 16 12 13 14 14 12

33679 Camenca 07-00 14 13 11 13 13 13 15 15 14 14 14 13 14 15 15 14 14 14 15 12 12 14 14 12 13 12 13 13 14 11 12 11 15 13

07-00 14 16 18 11 17 16 16 14 14 16 15 18 17 16 15 18 16 19 17 14 17 15 14 12 16 16 17 13 19 18 19

20-00 14 19 18 15 14 15 17 16 15 14 14 16 14 17 15 14 18 14 13 19 15 14 13 14 15 14 14 18 17 18 13

33754 Rîbniţa 07-00 12 13 12 12 12 12 14 13 14 14 14 11 12 13 13 14 13 12 14 11 12 12 12 12 13 12 11 11 13 11 12 11 14 12

07-00 14 13 13 11 13 14 11 12 12 13 11 13 13 14 13 13 12 13 12 12 13 13 11 12 13 14 13 13 14 13 13

20-00 12 12 13 13 12 13 11 11 13 12 13 13 11 14 11 11 12 13 12 14 13 13 14 14 14 12 12 15 12 14 11

07-00 10 11 11 13 11 12 12 12 12 11 12 12 13 13 12 14 13 12 12 11 13 12 10 14 11 12 12 13 13 12 12

20-00 12 12 13 12 14 12 12 13 12 12 13 11 15 14 13 12 12 14 13 12 11 14 14 13 12 14 12 11 11 12 13

Defecţiuni tehnice

33748 Corneşti

33745 Bălţi

33744 Făleşti

33664 Briceni

33678 Soroca

11 19 16

11 16 14

13

10 15

15

12

11

11 18 15

Reg

iun

eaN

ord

07-00 16 15 16 17 16 16 17 16 13 18 14 14 14 16 15 16 17 18 15 16 15 17 15 16 16 15 16 15 15 16 17

20-00 14 16 18 18 14 15 18 15 17 16 17 15 14 17 18 18 15 16 17 19 16 16 17 15 17 16 17 14 17 15 17

33821 Dubăsari 07-00 11 11 11 12 12 12 12 11 10 12 13 12 12 10 12 13 12 11 12 13 11 12 11 13 12 12 12 12 12 14 10 10 14 12

07-00 10 11 9 11 15 11 8 14 10 14 13 11 15 11 15 14 13 12 15 13 17 11 7 13 10 15 11 14 12 14 13

20-00 13 12 10 14 13 16 12 12 11 12 15 10 15 17 16 10 13 15 22 13 14 16 14 12 17 7 14 13 10 13 15

07-00 10 13 12 13 11 12 14 11 10 9 11 12 12 10 11 11 10 13 12 10 10 13 10 10 10 14 12 10 12 13 12

20-00 11 12 14 15 14 12 10 10 12 10 9 10 13 10 9 14 11 12 14 10 12 13 12 10 12 13 10 14 14 12 11

33829 Tiraspol 07-00 13 12 13 13 14 12 11 11 12 14 13 13 13 14 12 13 13 12 11 13 11 13 11 13 13 13 13 13 13 14 13 11 14 13

Bender 07-00 11 12 11 11 12 13 12 12 12 14 13 11 11 12 12 12 11 13 13 12 11 12 11 11 12 12 14 12 13 12 13 11 14 12

07-00 10 10 11 11 11 10 11 11 11 11 10 9 10 11 10 10 11 10 11 12 10 9 11 10 10 10 12 11 12 10 10

20-00 12 11 12 14 11 13 12 12 13 10 10 12 14 12 12 12 12 13 11 12 11 12 11 11 12 14 12 13 11 12 11

07-00 10 11 12 13 10 11 10 11 11 11 11 11 11 11 11 12 12 11 11 12 11 11 12 11 12 10 11 11 12 11 11

20-00 11 12 12 11 12 12 11 12 12 11 13 12 12 11 13 13 12 12 12 12 12 10 12 13 11 11 10 11 12 12 13

07-00 9 11 18 16 17 9 11 12 14 16 17 17 14 13 10 15 11 16 14 16 16 13 17 17 14 14 16 12 16 15 17

20-00 12 14 14 17 12 15 14 15 12 16 15 12 16 16 14 13 15 17 15 15 14 12 15 18 17 13 12 14 13 12 14

07-00 10 11 14 12 13 14 12 14 * 10 15 14 12 14 11 11 12 13 12 11 14 12 13 11 12 11 13 12 11 14 11

20-00 12 12 10 10 10 11 13 13 12 12 13 10 11 13 12 13 13 11 14 15 13 11 10 14 13 11 11 15 13 12 10

* - Defectarea echipamentului de măsurare

33883 Comrat

33815 Chişinău

33824 Bălţata

33749 Bravicea

33885 Cahul

33892 Ştefan Vodă

33881 Leova

9 18 14

10 15 12

13

9 15 12

7 22

11

10 13 11

9 14

1613 19

Su

dC

entr

u

Elaborarea și tehnoredactarea computerizată:

Șef CMEIMI Midari Rodica

Verificat: Șef CMCAARM

Inginer-coordonator Inginer

Violeta Bălan

Natalia Ghieș

Olga Ștain

Aprobat: Șef DMCM Gavril Gîlcă

serviciul hidrometeorologic de stat direcŢia...

Documents