apm buzau_starea mediului 2008

MINISTERUL MEDIULUI

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUZĂU

RAPORT PRIVIND

STAREA MEDIULUI ÎN

JUDEŢUL BUZĂU

2008

2

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE Şl ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ pag:3

Capitolul 2. ATMOSFERA pag:13

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE pag:33

Capitolul 4. APA pag:45

Capitolul 5. SOLUL pag:74

Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII Şl A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA pag:93

Capitolul 7. DEŞEURI pag:123

Capitolul 8 SUBSTANŢE Şl PREPARATE CHIMICE PERICULOASE pag:165

Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA pag:177

Capitolul 10. MEDIUL URBAN pag:190

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI pag:201

Capitolul 12. ENERGIA pag:213

Capitolul 13. TRANSPORTURILE Şl MEDIUL pag:224

Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA pag:228

3

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE 1.1 Date generale (ale regiunii/judeţului respectiv) 1.1.1. Aşezare Judeţul Buzău este situat în zona de curbură a Carpaţilor, în partea de sud-est a României.Are suprafaţă de 6102,55 km² şi este situat între 44°51' si 45°45' latitudine nordicã şi 26°10' si 27°20' longitudine esticã. Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

Punct

cardinal Punctul extrem Comuna Latitudine nordică*/

Longitudine estică*/

Nord Vadu Oii Gura Teghii 45º49' 26º27' Sud Cotorca Glodeanu Siliştea 44º44' 27º10' Est Vâlcelele Vâlcelele 45º24' 27º26' Vest Bâsca Chiojdului Chiojdu 45º30' 26º04'

* / -după Greenwich Tabel 1.1.1.1.Poziţia geografică a judeţului Buzău

1.1.2.Relief Judeţul Buzău cuprinde armonios toate formele de relief: Munţii Buzăului şi o mica parte a Munţilor Vrancei, în partea de nord, câmpie - la sud, între acestea situându-se zona colinară subcarpatică. Munţii Buzăului sunt situaţi în partea centrală a Carpaţilor de Curbură, între Subcarpaţii situaţi in partea de sud, Munţii Teleajanului - în vest, Depresiunea Braşovului -în nord şi Munţii Vrancei - în nord-est. Spaţiul montan situat între aceste limite, cu o suprafaţă de 2156 km2, face parte din Carpaţii Orientali, ramură a Carpaţilor Româneşti. Munţii Buzăului au înfăţişarea generală a unor munţi cu altitudini mijlocii şi mici, alcatuiţi din culmi largi, rotunjite sau înguste şi fragmentate , separate de văi transversale adânci şi de şei largi sau depresiuni cu şesuri aluviale extinse. Munţii Buzăului sunt alcatuiţi din două masive proeminente -Penteleu şi Siriu- cu altitudini de peste 1600m, din munţi cu altitudini de 1300-1450m (Tătaru şi Podu Calului) şi din munţi cu altitudini de 1000-1250m (Zmeureţu-Muntioru, Munţii Întorsurii şi Ivăneţu) separaţi de văi largi şi de depresiunile Întorsura Buzăului şi Comandău. Zona de deal este alcatuită din Subcarpaţii Buzăului şi reprezintă o îmbinare de curburi deluroase cu depresiuni şi bazinete. Altitudinea culmilor este cuprinsă între 400-800 m şi scade în văi şi depresiuni până la 200 – 100 m. Subcarpaţii Buzăului sunt alcatuiţi din formaţiuni geologice mai tinere, cutate larg. Zona de câmpie a judeţului este reprezentată de Câmpiile Rămnicului şi Săratei, care reprezintă unităţi ce se integrează părţii central - estice a Câmpiei Române, ocupă cam 2/5 din suprafaţa judeţului, are o altitudine de 40 – 100 m, şi este constituită din sedimente moi, cu un aspect general orizontal sau larg vălurit. Altitudinile principalelor localităţi ale judeţului Buzău ( sistemul de referintă este Marea Baltică):

• Rm. Sărat: 132,00 m; • Nehoiu: 368,00 m; • Pătârlagele : 291,00 m; • Pogoanele : 61,00 m; • Buzău: 97,5 m .

Altitudinea medie este de 418,84 m, cea maximă este de 1777 m şi minima este de 40 m.

4

Denumirea vârfului Altitudinea – m

Denumirea masivului muntos

Localitatea

Lăcăuţ 1777 Vrancei Vadu Oii Penteleu 1772 Buzău Vadu Oii Siriu 1664 Siriu Gura Siriului Furul Mare 1415 Buzău Pleşi Paltinul 1381 Buzău Vadu Oii Caşoca Mare 1397 Buzău Caşoca

Tabel1.1.1.2.Principalele altitudini muntoase

Denumirea localităţii Altitudinea medie (m)

Municipiul Buzău 95

Municipiul Râmnicu Sărat 130 Oraşul Nehoiu 500

Oraşul Pătârlagele 310 Oraşul Pogoanele 65

Berca 190 Verneşti – Cândeşti 140

Cislău 260 Beceni 250

Tabel1.1.1.3.Altitudinea medie a principalelor localităţi

1.1.3.Clima Teritoriul judetului este cuprins în zona de climã temperat - continentalã. Regimul termic Regimul termic de tip temperat continental prezintă mari fluctuaţii diurne, lunare, anotimpuale şi anuale, determinate de circulaţia şi frecvenţa maselor de aer, de prezenţa principalelor trepte de relief, de orientarea principalelor culmi montane şi deluroase, precum şi de orientarea văilor majore şi de înclinarea versanţilor etc.

• Temperatura medie anualã a variat între 3,2° C în zona montanã(staţia meteo Penteleu), 8,6°-10,6° C în zona de deal (staţiile meteo Bisoca şi Pătârlagele) şi 12,1°-12,4°C în zona de câmpie(staţiile meteo Rm. Sărat şi Buzău).

• Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în luna iulie. • Temperatura minima absolută s-a înregistrat în ianuarie la staţiile din zona de deal şi

câmpie şi în februarie, la staţia din zona de munte. • Data medie a primului inghet (temp. min. mai mica sau egală cu 0 gr.C), este 17

noiembrie- la Buzău , 16 noiembrie- la Rm. Sărat , 9 noiembrie- la Bisoca, 27 octombrie- la Pătârlagele şi 19 septembrie- la Penteleu.

5

• Data medie a ultimului înghet, este 27 martie la Buzău, la 28 martie la Rm.Sarat , 2 aprilie la Bisoca, 31 martie la Patârlagele, 12 mai la Penteleu.Foarte dăunătoare, în special pentru agricultură, este apariţia celui mai timpuriu inghet (cel de toamna) şi mai ales cel mai tirziu inghet (cel de primăvara).

• Numărul anual al zilelor de iarna (temp. max.< 0 gr.C.). este de 19 la Buzău, 33 la Bisoca, de 13 la Patârlagele, 93 la Penteleu;

• Numărul anual al zilelor de îngheţ (temp. min. < 0 gr.C). este de 75 la Buzău, 71 la Rm. Sărat, 97 la Bisoca, 106 la Pătârlagele, 173 Penteleu.

• În ceea ce priveşte numărul anual al zilelor de vară (temp. max. > 25 gr.C), acesta este de 114 la Buzău, 105 la Rm. Sârat, 24 la Bisoca, 173 la Penteleu,de 92 la Patârlagele.

Staţia

meteorologică 2003 2004 2005 2006 2007 2008

BUZĂU 11,1 11,3 11,0 11,4 12,7 12,4

RM. SĂRAT 10,8 11,2 10,8 11,2 12,5 12,1

PĂTÂRLAGELE 9,6 9,4 9,4 10,0 11,4 10,6

BISOCA 7,5 7,9 7,2 7,7 9,1 8,6

PENTELEU 2,2 2,1 1,9 2,4 3,8 3,2

Tabel 1.1.3.1.Temperatura medie anuală şi multianuală în perioada 2003-2007 (gr. C)

Staţia meteorologica

2003 2004

2005

2006 2007 2008

BUZĂU 37,3/02.07 34,6/21.08 35,5/1.08 36,1/19.07 40,3/23.07 38,4/16.08

RM. SĂRAT 36,6/02.07 35,0/21.08 34,2/31.07 35,3/20.08 39,0/23 şi 24.07

38,0/15.08

PATÂRLAGELE 33,7/02.07 33,4/9.07 33.0/01.08 35,0/19.08 38,2/25.08 35,5/15,16.08

BISOCA 28,6/30.07 27,4/9.07 28,1/29.07 28,0/19.08 33,0/24.07 29,9/16.08

PENTELEU 23,3/02.07 22,7/21.08 22,2/29.07 25,3/20.08 26,7/23.07 23,3/14.08

Tabel 1.1.3.2.Temperaturile maxime absolute în perioada 2003-2008 (gr. C)

6

Tabel 1.1.3.3.Temperaturile minime absolute în perioada 2003-2008 (gr. c) Regimul precipitaţiilor Acesta este determinat de factori generali cum ar fi circulaţia maselor de aer, dar şi locali, precum poziţia geografică, unităţile de relief vecine, altitudinea reliefului, orientarea principalelor culmi şi văi, înclinarea versanţilor, gradul de împădurire etc. Cantităţile medii multianuale de precipitaţii, cresc în funcţie de dispoziţia în trepte a reliefului judeţului Buzău, din zona de câmpie spre zonele deluroase şi de munte, astfel:

• zona de câmpie : 386,2-500,4 l/mp • zona de deal : 541,1-526,1 l/mp • zona de munte : 699,2 l/mp

Staţia meteorologică

2003 2004 2005 2006 2007 2008

BUZĂU 40,1/31.07 40,4/29.08 52,2/12.07 32,0/14.06 69,0/ 07.08 42,0/03.05

RM. - SĂRAT 44,0/11.07 57,4/29.08 84,8/12.07 44,1/11.05 61,3/07.08 51,7/22.05

PATÂRLAGELE 22,0/10.06 46,4/10.11 54,4/20.09 44,6/11.08 69,7/23.03 52,2/05.10

BISOCA 28,3/21.07 31,2/28.07 89,7/12.07 76,8/11.08 58,6/23.03 41,6/15.04

PENTELEU 30,1/07.06 40,4/27.08 107,1/12.07 46,1/01.07 58,7/23.03 56,0/05.10

Tabel1.1.3.4.Cantităţile maxime de precipitaţii în 24 ore, în perioada 2003-2008


2003 2004 2005 2006 2007 2008

BUZĂU -13,6/12.02 -23,5/26.01 -19,1/06.02 -18,4/23.01 -11,6/25.02 -13,4/05.01

RM. SĂRAT -14.5/14.02 -17,1/27.01 -15,3/08.02 -19,4/23.01 -12,7/25.02. -17,6/05.01

PATÂRLAGELE -17,5//04.02 -14,5/22.02 -18,4/08.02 -21,5/24.02 -14,1/25.02 -15,2/14.01

BISOCA -15,6/13.02 -17,1/13.02 -15,0/01.03 -22,6/23.01 -14,4/25.02 -15,3/05.01

PENTELEU -19,6/22.03 -26,5/13.02 -22,4/01.03 -22,9/24.01 -17,0/30.01 -20,2/17.02

7


2003 2004 2005 2006 2007 2008

BUZĂU 412,7 500,0 753,7 548,7 542,4 386,2

RM. SĂRAT 402,4 526,8 819,8 446,6 649,2 500,4

PATÂRLAGELE 519,1 688,2 993,6 640,6 670,1 541,1

BISOCA 480,0 550,4 979,5 696,3 629,2 526,1

PENTELEU 593,1 707,0 1285,2 802,3 737,8 699,2

Tabel1.1.3.5.Cantităţile de precipitaţii si media multianuală în perioada 2003-2008 (l/mp) 1.1.4.Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora. Anul 2008 a fost un an cu temperaturi maxime absolute cu 10C panâ la 30 C mai mici decât 2007.Şi temperaturile minime absolute au fost mai mici cu 10C până la 5 0C faţă de 2007. În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, cantităţile maxime de precipitaţii în 24 ore au fost în 2008 mai mici cu 1 l/mp până 17 l/mp, faţă de 2007, ducând la o medie anuală, la staţia meteo Buzău, mai mică cu 156 l/mp faţă de 2007. Aceeaşi tendinţă de scădere a cantităţii medii anuale de precipitaţii s-a menţinut în 2008 şi la celelate staţii meteo din judeţ (tabel 1.1.3.5). 1.2. Resursele naturale 1.2.1. Resurse naturale neregenerabile(Petrolul, gaze naturale, cărbunele, calcarul, nisipurile cuarţoase, diatomita, argila, pietrişurile şi nisipurile, plăcile de gresie, sarea, chihlimbarul). Dintre resursele subsolului, petrolul constituie în prezent principala bogăţie a judeţului. Zăcămintele de hidrocarburi sunt localizate în depozitele meoţiene, dar sunt extrase şi din cele sarmaţiene, terţiene şi chiar cretacice. Alături de petrol, în sud-estul judeţului sunt cantonate însemnate zăcăminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 ani. Cărbunele existent este de slabă putere calorică, în cantităţi mici, ceea ce îl face neexploatabil. Se întâlneşte pe o suprafaţă de circa 125 ha, în regiunea Ojasca, unde a fost extras, mai mult pentru nevoile locale, până în anul 1959. Prezenţa în subcarpaţi (Istriţa, Măgura) a calcarelor*) a permis de mult timp luarea lor în exploatare. În zona Năieni există o carieră de calcar şi. de asemenea, în zonele Ciuta şi Vipereşti există numeroase mici exploatări de calcar de interes local. Calcarele sunt folosite atât pentru amenajarea căilor rutiere judeţene şi comunale, cât mai ales pentru obţinerea varului. În zona localităţii Pătârlagele se extrag nisipuri cuarţoase şi diatomita *). La Crivineni, a existat o carieră de extracţie a nisipului cuarţos, de unde acesta se transporta la Pătârlagele, iar de aici spre Buzău, Scăieni, Azuga, unde era întrebuinţat la fabricarea sticlei.În prezent această exploatare nu mai functionează. Diatomita se exploatează prin intermediul unei cariere din dealul Burduşoaia, situat pe malul stâng al râului Buzău, la confluenţa cu Valea Sibiciului. Acest loc reprezintă sectorul accesibil exploatării, unde diatomita aflorează pe o suprafaţă

8

mare, în cadrul depozitelor oligocene. În judeţ există şi alte aflorimente cu diatomită, însă dimensiunile reduse ale stratelor şi calitatea slabă a acesteia, nu permit, pentru moment, exploatarea ei. La nord-est de municipiul Buzău (Simileasca), la Berca (Sătuc), la Cilibia şi în sud-vestul municipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila*), de calitate superioară, larg folosită în industria materialelor de construcţie. La nivel local, în majoritatea satelor din subcarpaţi, orizonturile de argilă sunt utilizate pentru confecţionarea de cărămizi sau în construcţia de case. În albia Buzăului, a Râmnicului şi a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrişuri şi nisipuri*), în multe locuri existând balastiere de mare productivitate. Pentru construcţii de locuinţe, sau pentru amenajarea terasamentului căilor forestiere din zona montană sunt folosite plăcile de gresie de Tarcău sau de Kliwa. Prospecţiunile geologice şi lucrările de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol au evidenţiat prezenţa zăcămintelor de sare, la diferite adâncimi, la Mânzăleşti, Bisoca, Brătileşti, Goideşti, care pot fi luate în exploatare în viitor. Alături de acestea, în subsolul judeţului sunt semnalate gipsuri şi chihlimbar. Chihlimbarul, datorită varietăţii de nuanţe şi dimensiunilor mari ale bucăţilor extrase, a fost căutat încă din secolul trecut, fără a constitui o operaţie permanentă. El a fost semnalat în perimetrul Mlăjet – Sibiciu – Colţi – Bozioru – Ploştina - Terca, în depozitele oligocene. Dimensiunile elementelor variază de la câteva grame până la câteva kilograme (pe Valea Boului, afluent al Sibiciului, a fost colectat un exemplar de 3,5 kg). Cele mai mari exemplare au fost găsite în albia Sibiciului, în apropiere de Colţi. 1.2.2. Resurse naturale regenerabile Resursele de apă teoretice sunt de 639,7 mil mc din care 384,5 mil mc - resurse de suprafaţă – şi 255,2 mil mc – resurse din subteran. Resursele de apă tehnic utilizabile sunt de de 343,3 mil mc din care 174,8 mil mc - resurse de suprafaţă şi 168,5 mil mc – resurse din subteran.

Lungimea cursului de apă – km Denumirea cursului

de apă Totală din care: pe teritoriul judeţului

Buzău 302 140 Râmnicu Sărat 145 28

Bâsca Mare 60 21 Bâsca Mică 42 42

Bâsca ( de la confluenţă până la vărsare )

17

17

Tabel1.2.2.1.Lungimea principalelor cursuri de apă

Apele freatice. Varietatea litologică, tectonică şi structurală, specifică celor trei mari unităţi de relief, influenţează în mod direct distribuţia şi caracterul apelor subterane. Zona montană corespunde flişului paleogen compus din facies grezos sau pelitic bituminos, cu fisuraţii fine, ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane. Cele mai bogate rezerve de

9

ape subterane se întâlnesc, însă, în depozitele deluvio-coluviale, cantonate sub formă de lentile. Prezenţa lor este pusă în evidenţă prin izvoare numeroase, cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute şi câteva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au conţinut ridicat în hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopătari, Nehoiu şi Fişici. Zona dealurilor subcarpatice se caracterizează hidrogeologic prin existenţa a două sectoare. Cel situat la vest de Valea Slănicului are o litologie şi o tectonică variată (gresii şi marne nisipo-argiloase), ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane la mari adâncimi. În depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 şi 7 m. Prezenţa masivelor de sare, a argilelor sărate şi a gipsurilor influenţează chimismul apelor subterane, dându-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explică prezenţa numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Găvanele şi din Văile Murătoarea, Scoroseşti etc. Sectorul de la est de valea Slănicului se caracterizează prin predominarea gresiilor, nisipurilor şi pietrişurilor, cu strate acvifere dispuse diferenţiat. Pe interfluvii, apele subterane se găsesc la mare adâncime, pe când în cadrul văilor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate în depozitele proluviale şi de terasă. Ca o particularitate hidrologică apare concordanţa ce există între direcţia de curgere a apelor subterane şi înclinarea generală a reliefului (mai pregnantă în cazul piemontului Râmnicului, unde orizonturile acvifere se găsesc la 20-30 m adâncime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicată. O menţiune aparte trebuie acordată conului de dejecţie al Buzăului. Grosimea mare a depozitelor aluviale ce se suprapun pietrişurilor de Cândeşti şi prezenţa numeroaselor lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate. În zona de câmpie, formaţiunile cuaternare permeabile favorizează înmagazinarea unor importante cantităţi de apă. Alimentarea stratelor acvifere de adâncime se face din marginea externă a subcarpaţilor, unde apele sunt cantonate la 50-200 m. La contactul cu dealurile, unde predomină pietrişurile, se formează 1-2 strate acvifere, cu grosimi mari şi debite bogate (5 - 10 l/s), în timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, se găsesc strate acvifere mai subţiri şi cu debite mai mici (sub 1 l/s). Din punct de vedere al mineralizării, apele din câmpie se încadrează în tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizaţie totală de 0,650 g/Kg. Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se află la Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fişici, Balta Albă, Străjeni, Nifon, Lopătari. Izvoarele de la Siriu-Băi, cu o temperatura medie de 30º C şi un debit de aproape 4000 l/h oferă posibilităţi de tratament în boli reumatismale. Nămolul de la Balta Albă, cu un procent redus de substanţe organice, cu o concentraţie în săruri de 12471,9 mg/kg (în care predomină ionii de clor, sodiu, magneziu), deşi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutică, este în mai mică măsură folosit. Terapia într-un cadru neorganizat, se practică sub formă de ungeri cu nămol, expunere la soare şi băi în lac. Apele curgătoare. Principala artera hidrografică ce străbate judeţul şi care dirijează aproape întregul regim hidrologic este Buzăul. Extremitatea estică a judeţului este ocupata de bazinul Râmnicului care, prin suprafaţa lui redusă, nu prezintă mare importanţă sub aspect hidrologic. Buzăul îşi adună apele de pe culmea estică a Munţilor Ciucaş. Bazinul superior al văii Buzăului se desfăşoară pe suprafaţa a trei judeţe: Braşov, Covasna şi Buzău. De aici raul curge prin Depresiunea Întorsura Buzăului, unde are un curs leneş şi sinuos, executând şi un cot de peste 90º. Intră apoi în judeţul Buzău, unde străbate cele trei mari unităţi de relief: munte, deal şi câmpie si iese din judetul Buzau la Banita si intra in judetul Braila. Particularităţile fizico-geografice ale acestora se înscriu şi în aspectele morfohidrologice ale râului. Sectorul montan Legat de prezenţa bazinetelor, în sectorul montan întâlnim două tendinţe generale de evoluţie hidrodinamică. În cadrul bazinetelor Sasu, Broasca, Nehoiu-Nehoiaş, Păltineni, Mlăjet etc., prezenţa unei pante mai mici şi a unei secţiuni mai largi contribuie la scăderea vitezei şi la o împrăştiere a apei în cadrul luncii şi albiei minore. Ca urmare, energia şi competenţa râului

10

scad, iar debitul solid transportat include cu preponderenţă elemente cu diametrul redus. Din contră, în sectoarele înguste ale văii, viteza şi puterea hidraulică a râului cresc, ca rezultat al măririi pantei în profil longitudinal şi al îngustarii profilului ei transversal. Dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. In sectorul de câmpie, Buzăul primeşte un număr redus de afluenţi şi de o importanţă minoră, a căror dispunere îi conferă un caracter simetric. Caracteristic este coeficientul ridicat de sinuozitate şi despletire, iar spre aval prezenţa limanelor fluviatile (Amara, Balta Albă) şi a numeroaselor cursuri părăsite (“buzoielele”). Regimul hidrochimic al râurilor buzoiene este determinat, în principal, de structura geologică şi de climat. Prezenţa gresiilor, marnelor, argilelor, nisipurilor, loessurilor, a benzilor de sare şi gips determină apariţia, în apele râurilor, a anumitor săruri solubile şi a unor suspensii minerale. În perioadele secetoase se înregistrează o creştere a mineralizarii apelor, iar în cele ploioase precipitaţiile produc o eroziune puternică a solurilor, fapt ce influenţează negativ calitatea apelor. De asemenea se constată o creştere a mineralizării apelor în funcţie de treaptă de relief: în zona de munte, apele au un caracter sulfatat-bicarbonatat, cu mineralizare mijlocie; în zona de dealuri, mineralizarea creste la 350-650 mg/l (din care sulfaţi 134-250 mg/l şi cloruri 30-125 mg/l); în zona de câmpie, mineralizarea atinge 680-1160 mg/l (din care cloruri 350-370 mg/l). O notă aparte o dau izvoarele sulfuroase de la Băile Siriu, Fişici şi Nehoiu, precum şi unele izvoare Sărate din subcarpaţi. Nu este de neglijat nici potenţialul hidrografic, reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruia există două amenajări hidroenergetice. Una dintre aceste amenajari este AMENAJAREA HIDROENERGETICA SIRIU-NEHOIASU (formata din barajul Siriu, lacul de acumulare Siriu, aductiunea Siriu-Nehoiasu si centrala hidroelectrică Nehoiaşu ). Aceasta amenajare are rol de producere a energiei electrice, alimentare cu apa potabila, regularizare a debitelor si apararea impotriva inundatiilor. Cea de-a doua amenajareeste hidroenergetică Cândeşti –Verneşti - Simileasca (formata din barajul Candesti, lacul de acumulare Candesti, canalul energetic si centralele hidroelectrice Candesti, Vernesti si Simileasca ) are rolul de producerea energiei electrice si alimentare cu apa pentru irigatii pentru Sistemul de Irigaţii Câmpia Buzăului Est şi respectiv Vest.. Pe teritoriul judetului Buzau mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasate pe râurile Bâsca Chiojdului şi Slănic. Este in curs de realizare sistemul hidroenergetic Surduc-Nehoisu in bazinul Hidrografic al raului Basca. Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăţii naturale ale judeţului. Zona montană concentrează cea mai mare parte din suprafaţa acoperită cu păduri şi totodată cel mai însemnat volum de masă lemnoasă, flora şi fauna caracteristice acestei zone. Masivele forestiere închegate se extind din vârful Lăcăuţ şi până în culmea Siriului. Cel mai mare pericol cu care se confruntă pădurile judeţului este distrugerea prin tăieri necontrolate; fenomenul poate lua amploare odată cu retrocedarea altor păduri către foştii proprietari, dacă nu se iau măsuri. 1.3. Date demografice 1.3.1 Procesul de urbanizare Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea şi dezvoltarea. Aceasta se poate exprima în funcţie de raportul dintre numarul locuitorilor care locuiesc în oraşe şi populaţia întregului judeţ.În cazul judeţului Buzău, acesta este de 41,3%.

11

Numărul locuitorilor (populaţia stabilă)

Grupe de municipii, oraşe, comune după numărul locuitorilor Date

absolute În % faţă de total

Total judeţ 488724 100,0 ■ Municipii şi oraşe 232026 47,48

■ Comune 256698 52,52

Tabel1.3.1.1.Gruparea localităţilor din judeţul Buzău după numărul locuitorilor la 03.11.2008

Oraş/Municipiu Anul Nr.populaţie

Buzău

2002 2003 2004 2005 2007 2008

147 878 147 433 140 111 139 619 134 619 132 368

Rm.Sărat

2002 2003 2004 2005 2007 2008

41821 41690 40445 40345 39950 39454

Nehoiu

2002 2003 2004 2005 2007 2008

12734 12705 11917 11843 11649 11515

Pătârlagele

2002 2003 2004 2005 2007 2008

8700 8656 8522 8455 8128 7958

Pogoanele

2002 2003 2004 2005 2007 2008

7776 7759 7970 7914 7744 7654

Tabel1.3.1.2.Evoluţia demografică a populaţiei în mediul urban în perioada 2002 - 2008

12

1.3.2. Concentrările urbane

Numărul oraşelor

Judeţul Suprafaţa -km²- Total

din care: municipii

Numărul comunelor

Numărul satelor

Buzău 6102,55 5 2 82 475 Tabel 1.3.2.1. Organizarea administrativă a teritoriului, la sfârşitul anului 2008

Judetul

Zona urbană ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (1 iulie 2008)

Buzău 45 102 5328 7,39% 79,4

Tabel1.3.2.1. Concentrările urbane

13

Capitolul 2. ATMOSFERA Scopul evaluării impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului este indentificarea şi cuantificarea potenţialelor consecinţe asupra acestuia. Pentru a înţelege mai bine acest impact, se impune colectarea, schimbul şi diseminarea informaţiilor privind calitatea aerului. Evaluarea impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului înconjurător se realizează prin:

• estimarea emisiilor de poluanţi prin realizarea inventarelor de emisii, măsurători ale emisiilor şi/sau modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici;

• monitorizarea calităţii aerului în vederea cunoaşterii efectelor acestor emisii asupra sănătăţii populaţiei şi ecosistemelor.

Estimarea emisiilor anuale de poluanţi atmosferici reprezintă primul pas în stabilirea impactului acestor poluanţi asupra mediului înconjurător. La nivelul anului 2008, monitorizarea calităţii aerului la APM Buzău s-a realizat atât prin prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator cât şi în cadrul sistemului de monitorizare continuă a calităţii aerului. 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici 2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant Prin acidifiere se înţelege procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi solului. Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot şi amoniac, provenite din arderea combustibililor fosili, de la spălarea combustibililor solizi, din reacţii chimice şi din transport sunt principalele surse de emisii în aer, care pot produce acidifierea. Aceşti poluanţi sunt transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei şi formează ploile acide, care la randul lor conduc la acidifierea apelor de suprafaţă şi a solului. Prin acidifiere suprafaţa pamântului suferă continuu o creştere a acidităţii, ducând la degradarea solului, apelor precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente. 2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) Dioxidul de sulf se datorează arderii combustibililor cu conţinut de sulf. Este deosebit de toxic, determinând efecte directe asupra florei şi faunei (produce acidifierea solului şi degradarea construcţiilor). Prezintă un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc., este foarte solubil în apǎ şi contribuie în mare măsură la producerea ploilor acide. Cantităţile anuale ale emisiilor de bioxid de sulf, rezultate de la principalele surse de emisii în atmosferă, pe raza judeţului Buzău, sunt prezentate în tabelul 2.1.1.1. Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.1.1

Judeţul Buzău 2007 2008 Emisii anuale de SO2 (t/an) 213,6 151,3

14

Figura 2.1.1.1 Emisii anuale de SO2 ( tone)

Alături de arderile combustibililor fosili, o serie de industrii ca: industria metalurgică, în special cea neferoasă, cocseriile, industria alimentară etc.emit în atmosfera oxizi de sulf. Instalaţiile mici, ce folosesc combustibili fosili pentru încălzire, contribuie foarte mult la emisiile în atmosfera oraşelor. Emisiile mari de dioxid de sulf, în condiţiile unei inversii termice, determină apariţia fenomenului de „smog acid”, care a fost răspunzător de mari accidente de poluare care au avut loc în lume. 2.1.1.2.Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor şi din traficul auto. Sunt toxici, în special NO2, care provoaca asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, căderea frunzelor la copaci, reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului, formarea ploilor acide etc. Cantitâţile anuale ale emisiilor de oxizi de azot, pe raza judeţului Buzău sunt prezentate în tabelul 2.1.1.2. Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 106, iar punctele de lucru 185. Tabel 2.1.1.2.

Judeţul Buzău 2007 2008 Emisii anuale de NOx (t/an)

801 823,9

0

50

100

150

200

250

to

ne

anii

2007

2008

15

Figura 2.1.1. 2 Emisii anuale de NOx ( tone )

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atâta timp cât se folosesc carburanţi convenţionali, ştiut fiind faptul că substanţa de bază care contribuie la formarea acestora, este azotul, (care se găseşte în cantităţi mari în aerul atmosferic) iar temperaturile ridicate din timpul arderii stimulează reacţia de formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot. 2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor naturale în poluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ 15-20%. Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ este agricultura, iar din cadrul acesteia, zootehnia de tip intensiv este cea mai importantă. Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, înţepător, care se percepe la o concentraţie de 20 ppm, fiind mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apǎ. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organolepticǎ este valabilǎ numai pentru o perioadǎ scurtǎ de la intrarea în contact cu el. Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 106, iar punctele de lucru 185. Tabel 2.1.1.3.

Judeţul Buzău 2007 2008 Emisii anuale de NOx (t/an) 1469 1987,3

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

to

ne

anii

2007

2008

16

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

ton

e

anii

2007

2008

Figura 2.1.1.3. Emisii anuale de NH3 ( tone)

România şi-a luat angajamentul ca în anul 2010, nivelul emisiilor să se încadreze în

plafoanele prevăzute de Protocolul de la Gothenburg. Arderile din sectorul energetic constituie principala sursă de emisie a dioxidului de sulf.

La acestea se alătură arderile din industria de prelucrare şi instalaţiile din zonele rezidenţiale.

2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Principalele surse de emisie pentru compuşii organici volatili sunt procesele de producţie, instalaţiile rezidenţiale, traficul rutier şi emisiile directe din sol.

Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 106, iar punctele de lucru 185. COV (mii tone) Tabel 2.1.2 JUDEŢUL BUZĂU 2007 2008 Emisii anuale de COV(mii tone) 926 914,3

Emisiile de COV Fig 2.1.2.1

905

910

915

920

925

930

mii

ton

e

anii

2007

2008

17

În anul 2008 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o scădere a emisiilor de COV. 2.1.3. Emisii de metale grele

Aceste substanţe sunt cunoscute sub denumirea de poluanţi sistemici, datorită faptului că nu au o funcţie biologică, dar după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.

Surse de emisii pentru astfel de substanţe pot fi:

cadmiu � surse staţionare care cuprind procese de combustie pe bază de cărbuni, petrol,

gaze naturale � surse mobile- trafic pe bază de motorină

mercur � surse mobile – trafic pe bază de benzină � surse staţionare – centrale termice, turnătorii fonta � incinerare deşeuri spitaliceşti

plumb

� Surse mobile – trafic; � Surse staţionare – procese industriale etc.

Prin ardere. plumbul organic este transformat în plumb mineral, crescând gradul de expunere al populaţiei.

Cantităţile anuale ale emisiilor de metale grele, pe raza judeţului Buzău, sunt prezentate în tabelul 2.1.3.

Tabel 2.1.3 Metale grele

2007 2008

Mercur (kg) APM BUZĂU 0,997 2,76 Cadmiu (kg) APM BUZĂU 1,98 3,49

Fig 2.1.3.1 Exprimare grafică mercur (kg)

În anul 2008 la nivelul Judeţul Buzău s-a înregistrat o creştere

0

100

200

300

400

500

600

2007 2008

kg

APM BUZAU

18

Fig 2.1.3.2. Exprimare grafică Cadmiu (kg)

În anul 2008 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o creştere la mercur şi cadmiu.

2.1.4. Emisii de plumb

Tabel 2.1.4

Metale grele

2007 2008

Plumb (kg) APM BUZĂU 99,75 54,64 Fig 2.1.4. Exprimare grafică Plumb (kg)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2007 2008

APM BUZAU

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2007 2008

APM BUZAU

19

În anul 2008 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o scădere a plumbului 2.1.5 Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP) Poluanţii Organici Persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurator. Principalele tipuri de POP sunt :

- pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen,

DDT, etc. ;

- substanţe sintetice: bifenili policloruraţi (aprox.129 compusi) ; - produse secundare: dioxine şi furani.

Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase şi efectele lor asupra organismelor vii, sunt :

- persistenţa – sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică având următorii timpi

de injumătăţire :

- în apa : > 2 luni ; - în sol : > 6 luni ; - în aer : > 2 zile.

- sunt transportabili în mediu pe distanţe lungi de la sursă ; - bioacumularea – se depun în ţesuturile grase ale organismrlor vii, prin intermediul apei,

hranei şi a aerului inspirat ( factorul de bioacumulare este intotdeauna > 5 000) ;

- toxicitatea – sunt toxici pentru oameni şi animale producând dezechilibre ale sitemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice.

Scopul monitorizării POP-urilor

Protejarea sănătăţii umane şi a mediului înconjurator împotriva impactului dăunător al POP-urilor constituie scopul general al Convenţiei de la Stockholm, adoptată de România prin Legea 261/2004. Prevederile generale ale acestei Convenţii sunt : - măsuri de eliminare a evacuărilor datorită producţiei şi utilizării intenţionate;

- restricţionarea producţiei şi utilizării; - măsuri de reducere şi eliminare a evacuarilor din producerea neintenţionată; - măsuri de reducere şi eliminare a evacuărilor de la depozite şi deşeuri. În acest sens este necesar ca aceşti poluanţi să fie monitorizati pentru : - identificarea surselor de emisie în mediu ; - determinarea emisiilor şi măsurarea lor cantitativă ; - stabilirea priorităţilor în vederea reducerii şi eliminării emisiilor; - evaluarea riscurilor privind sănătatea şi mediul; - promovarea masurilor de prevenire a poluării. Sursele de emisie ale POP –urilor se clasifica în 3 categorii: a. punctiforme – din activităti industriale şi neindustriale de tip :

- producerea fontei – cu emisii de hidrocarburi aromatice piliciclice(PAH),

hexaclorbenzen, dioxine ;

- producţia de oţeluri în cuptoare electrice ;

20

- producţia continua şi discontinua de asfalt în mixere tip cuptor şi în tambur rotativ - cu

emisii de benzo-a-antren, crisen, benzo-b-fluorantren, benzo-a-piren ;

- conservarea lemnului – cu emisii de creozot ; - incinerarea deşeurilor spitaliceşti ; - utilizarea solvenţilor în activităţi gospodareşti. b. de suprafaţă – din activităţi agricole de tip: - arderea miriştilor ; - aplicarea produselor fitosanitare. c. liniare – din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare în fabrici, agricultură,etc.). Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.5 JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii anuale de POP (Kg) 3.487 5.308 5.886 7.692 9.061

Fig 2.1.5

Principalele surse de emisie de dioxine sunt reprezentate de arderile în sectorul rezidenţial,

incinerarea deşeurilor, arderile în industriile energetice şi procesele de producţie.

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice Emisiile naţionale anuale de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) scad în anul 2006 cu

0,71 şi cu 0,86 tone faţă de anii precedenţi, 2004 şi respectiv 2005. Ponderea emisiilor este reprezentată de procesele de combustie din sectorul rezidenţial urmate de procesele de producţie. Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.6 JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice(HAP) (kg)

2.278 4.244 4.71 6,33 7,73

0

2

4

6

8

10

gra

me

anii

2004

2005

2006

2007

2008

21

Fig. 2.1.6. Principalele surse de emisie de dioxine sunt reprezentate de arderile în sectorul

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

În judeţul Buzău nu sunt emisii de PCB în anii 2007 şi 2008. Principala sursa de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de siderurgie şi metalurgie urmată de incinerarea deşeurilor. Tabel 2.1.7 JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii anuale de bifenili policloruraţi (PCB) (kg)

0,0026 0,0015 0,002 - -

Fig. 2.1.7.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

kg

anii

2004

2005

2006

2007

2008

0

0,0005

0,001

0,0015

0,002

0,0025

0,003

kg

anii

2004

2005

2006

2007

2008

22

2.1.8. Emisii de hexaclorbezen

Emisiile de hexaclorbenzen (HCB) fac excepţie de la tendinţa descrescător al poluanţilor organici persistenţi, ei prezentând o creştere constantă din 2004 până în 2006 cu 0,1 - 0,2 kg anual. Domeniul răspunzător pentru această creştere este reprezentat de procesele de producţie. Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.8 JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii anuale de hexaclorbenzen(HCB) (kg) 0,909 0,594 0,203 0,247 0,258

Fig 2.1.8

2.2. Calitatea aerului ambiental În anul 2008 calitatea aerului în judeţul Buzău a fost monitorizată prin măsurători orare

cu ajutorul staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului de tip de fond urban amplasată în centrul munucipiului Buzău, staţie care face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Prin intermediul acestei staţii sunt monitorizaţi şi evaluaţi, conform Ordinului MAPM nr. 592/2002, poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, PM10, benzen şi O3.

Menţionăm că această staţie a intrat în funcţiune în anul 2008 şi datele prezentate sunt aferente acestui an. În anul 2008 calitatea aerului în judeţul Buzău a fost monitorizată şi conform STAS 12574/1987, prin intermediul punctelor de prelevare a probelor din aer şi analiza în laborator, asfel:

- în municipiul Buzău, poluanţii gazoşi (NO2, NH3, SO2), pulberi în suspensie ; Pentru o evaluare corectă a poluanţilor s-a avut în vedere, că pentru punctele de prelevare a probelor, determinările să fie făcute astfel:

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

kg

anii

2004

2005

2006

2007

2008

23

- concentraţii maxime şi minime la 24 de ore; - frecvenţa de depăşire a concentraţiei maxime admisibile (CMA) la 24 ore; - concentraţii medii anuale pentru: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi

sedimentabile şi pulberi în suspensie. Monitorizarea poluanţilor gazoşi s-a realizat numai în municipiul Buzău în următoarele puncte: -SEDIUL A.P.M. BUZĂU – este situat în centrul oraşului, influenţat în special de traficul intens din zonă şi de emisiile caracteristice datorate agenţilor economici din zona industrială a oraşului datorită faptului că direcţia predominantă a vântului este SE –NV iar poluanţii urmăriţi au fost NO2, NH3, SO2. - SC FILATI SA BUZĂU) - este situat la intrarea în oraş prin partea nordică, influenţat de trafic rutier, poluanţii urmăriţi au fost NO2, NH3, SO2. -SC CORD SA BUZĂU– este situat în partea de SV a oraşului, influenţat de traficul rutier şi de industrie prin poluanţii emişi de la SC DUCTIL SA, SC HOEGANES EUROPE SA, SC CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA cu profilul de activitate prelucrarea metalelor, poluanţii urmăriţi au fost NO2, NH3, SO2. În afară de poluanţii gazoşi în municipiul Buzău s-a mai urmărit începând cu anul 2004 pulberilor în suspensie fracţiunea PM 10, într-un singur punct de prelevare în municipiul Buzău (până în luna august 2006 la sediu instituţiei şi apoi în cartierul Posta ).

2.2.1 Dioxidul de azot Concentraţia medie anuală măsurată de staţia BZ 1 nu arată o depăşire a valorii limită

pentru sănătatea umană. Valoarea acestei concentraţii este: NO2 – 25,5 µg/mc NOx – 37,1 µg/mc

0

5

10

15

20

25

30

35

40

NO2 NOx

Series1

Figura 2.2.1.1. Concentraţia medie anuală de NO2 şi NOx Emisia anuală de oxizi de azot la nivelul judeţului Buzău este prezentată în Tabelul

2.2.1.1

24

Aglomerare 2007, tone 2008, tone Judeţ Buzău 801,5 823,9

Tabel 2.2.1.1. Emisii anuale de oxizi de azot

Determinări conform STAS 12571/1987

Evoluţia valorilor obţinute din prelucrarea datelor referitoare la monitorizarea nivelului (mg/mc)

dioxidului de azot, în aerul atmosferic, este redată pe ani în tabelele de mai jos. Tabel 2.2.1.2 2007

Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã Nr. valori

Nr. depăşiri

Frecv. dep.

Buzău Sediu APM NO2 0,0050 0,0356 0,0005 260 0 0

Buzău CORD NO2 0,0051 0,0306 0,0006 226 0 0

Buzău COMAT(FILATI) NO2 0,0090 0,0439 0,0003 181 0 0

Tabel 2.2.1.3 2008


Nr. depăşiri

Frecv. dep.

Buzău Sediu APM NO2 0,0025 0,0049 0,0017 27 0 0

Buzău CORD NO2 0,0069 0,0242 0,0012 291 0 0

Buzău FILATI NO2 0,0080 0,0700 0,0010 262 0 0

O situaţie sintetică pentru judeţul Buzău,din punct de vedere al NO2 în perioada 2007-2008 (mg/mc), este redată în tabelul 2.2.1.3. Tabelul 2.2.1.4.

Anul

Concentraţia medie anualã

mg/mc

Concentraţia max. la 24 h

mg/mc

Concentraţia min. la 24 h

mg/mc

Frecvenţă depăşiri

%

Număr total de probe

2007 0,0064 0,0439 0,0003 0 667

2008 0,0058 0,0700 0,0010 0 580

Figura 2.2.1.2.

0,0054

0,0056

0,0058

0,006

0,0062

0,0064

mg

/mc

anii

2007

2008

25

CONCLUZII: În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane.

2.2.2 Dioxid de sulf Emisia anuală de SO2 este prezentată în Tabelul 2.2.2.1


Tabel 2.2.2.1. Emisii anuale de SO2

Concentraţia medie anuală de dioxid de sulf măsurată de staţie (3,14 µg/mc nu a depăşit

pragul de calitate pentru protecţia sănătăţii umane şi a ecosistemelor.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

SO2

Series1

Figura 2.2.2.1. Concentraţia medie anuală de SO2

Determinări conform STAS 12571/1987 Evoluţia valorilor obţinute din prelucrarea datelor referitoare la monitorizarea nivelului (mg/mc) dioxidului de sulf,în aerul atmosferic, este redată pe ani în tabelele de mai jos. Tabel 2.2.2.2 2007


Nr. depăşiri

Frecv. dep.

Buzău Sediu APM SO2 0,0009 0,0086 0,0001 260 0 0

Buzău CORD SO2 0,0011 0,0089 0,0001 226 0 0 Buzău COMAT(FILATI) SO2 0,0018 0,0160 0,0002 181 0 0

26

Tabel 2.2.2.3 2008


Nr. depăşiri

Frecv. dep.

Buzău Sediu APM SO2 0,0006 0,0016 0,0003 27 0 0

Buzău CORD SO2 0,0010 0,0080 0,0001 291 0 0 Buzău COMAT(FILATI) SO2 0,0012 0,0057 0,0001 262 0 0

O situaţie sintetică pentru judeţul Buzău din punct de vedere al SO2 în perioada 2007-

2008 (mg/mc), este redată în tabelul 2.2.2.3. Tabel 2.2.2.4

Anul


mg/mc


mg/mc


mg/mc


%


2007 0,0013 0,0160 0,0001 0 667

2008 0,0009 0,0080 0,0001 0 580

Figura 2.2.2.2. CONCLUZII: În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru

protecţia sănătăţii umane la SO2. 2.2.3. Pulberi în suspensie Concentraţia medie anuală de PM10 (24 µg/mc), determinată automat prin metoda

nefelometrică la staţia Buzău 1, nu a depăşit valoarea limită anuală impusă prin Ordinul MAPM nr. 592/2002. În cursul lunilor ianuarie şi februarie au fost înregistrate 10 depăşiri ale valorii medii zilnice de 50 µg/mc, faţă de 7 cât ne permite ordinal.

0

0,0002

0,0004

0,0006

0,0008

0,001

0,0012

0,0014

mg

/mc

anii

2007

2008

27

0

5

10

15

20

25

30

PM10

Series1

Figura 2.2.3.1. Concentraţia medie anuală de PM10

Emisia totală de pulberi în suspensie, exprimate ca TSP, este prezentată în Tabelul 2.2.3.1


Tabel 2.2.3.1. Emisii anuale de TSP

Determinări conform STAS 12571/1987 Rezultatele măsurătorilor, pe ani sunt prezentate în tabelele de mai jos: Tabelul 2.2.3.1 2007

Zona Punct Medie Maximã Minimã Nr. Valori Nr. depăşiri Frecv. dep.

Buzău Cartier Poşta 0,0373 0,113 0,0125 246 58 23,58%

Tabelul 2.2.3.2 2008

Zona Punct Medie Maximã Minimã Nr. Valori Nr. depăşiri Frecv. dep.

Buzău Cartier Poşta 0,0373 0,109 0,0083 292 22 7,53%

Datele sintetice privind monitorizarea PM10, în cadrul judeţului Buzău este redată în tabelul 2.2.3.3:

Tabelul 2.2.3.3

Anul Concentraţia medie anualã mg/mc

Concentraţia max. la 24 h mg/mc

Concentraţia min. la 24 h mg/mc

Frecvenţă depãşiri %

Numãr total de probe

2007 0,0373 0,113 0,0041 23,58% 246 2008 0,0373 0,109 0,0083 7,53 292

28

Fig.2.2.3 Concluzii: La staţia Buzău 1 în anul 2008 s-au înregistrat 10 depăşiri ale valorii limită/24h, faţă

de 7 câte permite Ordinul 592/2002. La punctual de prelevare Cartier Poştă, în anul 2008 s-au înregistrat 22 depăşiri ale

valorii limită/24h, faţă de 7 câte permite Ordinul 592/2002 şi a valorii limită anuale, 37,3 µg/mc faţă de 26,7 µg/mc.

Aceste depăşiri confirmă evaluările calităţii aerului realizate în trecut şi urmează să se realizeze Programul de Gestiune a calităţii Aerului în municipiul Buzău, conform legislaţiei în vigoare.

2.2.4. Metale grele APM Buzău nu dispune de aparatura necesară pentru monitorizarea maetalelor grele. Emisiile totale de cadmiu şi plumb sunt prezentate în Tabelul 2.2.4.1.

2007, kg 2008 Aglomerare Cd Pb Cd Pb

Judeţul Buzău 1,98 99,1 3,5 54,6

Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de Cd şi Pb 2.2.5. Monoxidul de carbon Valoarea concentraţiei medii anuale de CO (0,25 mg/mc) nu a depăşit valoarea limită

impusă prin Ordinul MAPM nr. 592/2002.

05

10152025303540

mic

rog

ram

e/m

c

anii

2007

2008

29

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

CO

Series1

Figura 2.2.5.1. Concentraţia medie anuală de CO Emisia totală deCO, este prezentată în Tabelul 2.2.5.1

Aglomerare 2007, tone 2008, tone

Judeţ Buzău 1580 980,4

Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de CO 2.2.6. Benzen În anul 2008 analizorul BTEX nu a funcţionat, din cauza unor probleme tehnice, decât în

luna decembrie când valoarea medie a concentraţiei a fost de 6 µg/mc, dar această valoare nu o putem considera ca valoare medie anuală.

Emisiile totale de benzen, exprimat ca NMVOC sunt prezentate în Tabelul 2.2.6.1.


Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de benzen (NMVOC)

2.2.7 Amoniac Emisiile totale de NH3 sunt prezentate în Tabelul 2.2.7.1.

Aglomerare 2007, tone 2008, tone

Judeţ Buzău 1469,43 1987,3

Tabelul 2.2.7.1. Emisii totale de NH3

30

Determinări conform STAS 12571/1987 Evoluţia valorilor obţinute din prelucrarea datelor referitoare la monitorizarea a nivelului

(mg/mc ) amoniac, în aerul atmosferic, este redată pe ani, în tabelele de mai jos:

Tabel 2.2.7.2 2007

Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã Nr.

valori Nr.

depăşiri Frecv. dep.

Buzău Sediu APM NH3 0,0087 0,0437 0,0008 260 0 0

Buzău CORD NH3 0,0096 0,0437 0,0006 226 0 0

Buzău FILATI NH3 0,0145 0,0818 0,0018 181 0 0

Tabel 2.2.7.3 2008

Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã Nr.

valori Nr. depăşiri Frecv. dep.

Buzău Sediu APM NH3 0,0057 0,0116 0,0029 27 0 0

Buzău CORD NH3 0,0105 0,0474 0,0024 291 0 0

Buzău FILATI NH3 0,0116 0,0399 0,0015 262 0 0

O situaţie sintetică pentru judeţul Buzău pentru NH3 în perioada 2007-2008 (mg/mc), este redată în tabelul 2.2.7.3.

Tabel 2.2.7.4

Anul


mg/mc


mg/mc


mg/mc


%


2007 0,0109 0,0818 0,0006 0 667

2008 0,0093 0,0474 0,0015 0 580

Fig.2.2.7.1

0,0054

0,0056

0,0058

0,006

0,0062

0,0064

mg

/mc

anii

2007

2008

31

CONCLUZII: În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane.

2.2.8. Ozon Concentraţia medie anuală nu depăşeşte valoarea impusă prin Ordinul MAPM nr.

592/2002, fiind înregistrată o valoare de 52,1 µg/mc. Totuşi în perioada de vară, datorită radiaţiei solare foarte puternice, au fost înregistrate valori mai ridicate fără a depăşi pragul de alertă.

0

10

20

30

40

50

60

O3

Series1

Figura 2.2.8.1. Concentraţia medie anuală de O3

2.2.9. Evoluţia calităţii aerului Datorită faptului că staţia automată nu a funcţionat decât în anul 2008 nu putem face o

apreciere asupra evoluţiei calităţii aerului. Totodată nu putem face o comparaţie cu modul de monitorizare prin prelevare de probe şi analizate în laborator deoarece metodele de analiză nu sunt identice. Începând cu 01.01.2009 vechile instalaţii au fost oprite.

Concentraţiile medii anuale în 2008 pentru poluanţii monitorizaţi şi evaluaţi conform

Ordinului MAPM nr. 592/2002 sunt prezentate în Tabelul 2.2.9.1. şi în Figura 2.2.9.1.

Poluant Tip staţie Concentraţie medie

SO2 (µg/mc) FU 3,14 PM10 (µg/mc) FU 24 O3 (µg/mc) FU 52,1 NO2 (µg/mc) FU 25,5 NOX (µg/mc) FU 37,1 CO (mg/mc) FU 0,25 Benzen (µg/mc) FU -

Tabel 2.2.9.1. Concentraţiile medii în 2008

32

0

10

20

30

40

50

60

SO2 NO2 NOx CO O3 PM10

Series1

Figura 2.2.9.1. Concentraţiile medii în 2008

33

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE 3.1. Cadru general. Cadru legislativ. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani este serios ameninţat de activităţile antropice. Ameninţările iminente sunt legate de efectul de seră, încălzirea globală, subţierea stratului de ozon şi ploile acide. Specialistii sunt din ce in ce mai preocupaţi de faptul că emisiile gazelor cu efect de seră rezultate din activităţile umane produc creşterea temperaturii globale. În ultimii ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru menţinerea echilibrului atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unei cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze rezultate din procesul de combustie. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unei cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă. Efectul de seră este un fenomen natural şi este responsabil de menţinerea temperaturii planetei la o valoare cu 33°C mai mare decât ar fi în absenţa acestui fenomen, fapt care permite existenţa vieţii pe Pământ. Gazele deja existente în atmosferă trebuie să reţină căldura produsă de razele solare reflectate de pe suprafaţa Pământului, care este radiată înapoi în spaţiu sub formă de radiaţii infraroşii. Când, datorită poluării, proporţia de gaze cu efect de seră creşte căldura reţinută va determina creşterea temperaturii globale.

Sursele principale emitente de poluanţi sunt: sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate preponderent pe verticală); circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi

Radiaţii solare

Radiaţii infraroşii

Absorbite în atmosferă de gazele

cu efect de seră

Radiate în spaţiu

34

traficul greu; şantiere de construcţie şi staţii de betoane; centralele electrotermice; surse difuze de combustie. Studiile ştiinţifice de impact au pus în evidenţă modificările produse de schimbarea climei asupra sistemelor naturale şi au analizat măsurile de adaptare pentru ca aceste modificări să fie minime, astfel încat să se asigure resursele de hrană şi dezvoltarea pe termen lung a societăţii şi economiei. Astfel, măsurile de adaptare se referă, în principal, la procedeele de diminuare a vulnerabilităţii ecosistemele naturale la schimbarea climei, în timp ce măsurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de gaze cu efecte de seră rezultate în urma activităţii umane. Articolul 2 al Convenţiei Cadru pentru Schimbări Climatice prevede în mod expres că obiectivul ultim al acestei convenţii este stabilizarea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă, la un nivel care să nu aibă o influenţă periculoasă asupra sistemului climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-un interval de timp care să permită adaptarea ecosistemelor la schimbarea climei, să asigure că producţia de hrană nu este periclitată şi să dea posibilitatea unei dezvoltări economice durabile. Protocolul de la Kyoto, la Convenţia Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, din decembrie 1997 a făcut referire atât la Convenţia privind schimbările climatice cât şi la protocolul de la Montreal referitor la substanţele care epuizează stratul de ozon şi s-a desfăşurat pe tema limitării cuantificate a emisiilor de gaze cu efecte de seră şi angajamentul reducerii acestora. Obligaţii ale României ca ţară semnatară a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice precum şi a Protocolului de la Kyoto O obligaţie pe care România o are ca ţară semnatară a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice vizează transmiterea anuală a tuturor informaţiilor relevante, respectiv să creeze un Sistem Naţional pentru estimarea emisiilor antropice la surse şi reducerea prin captare, precum şi o Strategie Naţionala pentru schimbări Climatice. Protocolul de la Kyoto declară explicit faptul că un Sistem Naţional de estimare a emisiilor include toate aspectele. De asemenea, este necesară elaborarea unui Registru Naţional computerizat, conform liniilor directoare stabilite de Articolul 7.1 al Protocolului de la Kyoto, precum şi stabilirea cantităţii iniţiale de emisii de gaze cu efect de seră pe care trebuie să o reducem în conformitate cu liniile directoare din Articolul 7.4 al Protocolului de la Kyoto. România are obligaţia de a depune anual inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră care nu sunt incluse în Protocolul de la Montreal. În anul 2003 s-a continuat implementarea măsurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, care are două obiective de bază: - respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; în cazul României angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de bază 1989, pentru perioada 2008-2012; - adoptarea unui set de mecanisme de piaţa, inclusiv pentru pemise de comercializare transferabile şi aplicarea comună a prevederilor, în cooperare cu alte ţări. Convenţia Natiunilor Unite privind schimbările climatice ratificată prin legea nr. 24/1994 a luat -în considerare următoarele aspecte: -schimbările climatice ale planetei şi efectele lor nefaste sunt un motiv de ingrijorare pentru omenire; -activitatea omenească a făcut să crească sensibil concentraţia gazelor cu efect de seră, care dau o încălzire suplimentară a planetei pe care riscă să o suporte ecosistemele naturale şi omenirea; -cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este generată de ţările dezvoltate; -în ţările în curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar în continuă creştere ca urmare a satisfacerilor nevoilor sociale şi de dezvoltare.

35

Convenţia a stipulat urmatoarele principii: -echitatea între generatţi; -atenţie deosebită acordată ţărilor în curs de dezvoltare; -principiul precauţiei în luarea deciziei şi cel al prevenirii; -părţile au dreptul la dezvoltare durabilă, deoarece dezvoltarea economică este indispensabilă pentru adoptarea unor măsuri; -crearea unui sistem economic international deschis astfel încât ţările în curs de dezvoltare să beneficieze de dezvoltarea durabilă. Gazele cu efect de seră din protocol: -bioxidul de carbon – CO2; -metanul – CH4; -oxid azotos – N2O; -hidrofluorocarburi – HFC; -perfluorocarburi – PFC; -hexafluorură de sulf–SF6 În judeţul Buzău au fost realizate: -inventarul surselor de poluare a atmosferei ; -impunerea automonitorizării emisiilor, la nivelul agenţilor economici; -calculul emisiilor rezultate prin evaluări care s-au făcut de-a lungul timpului; -impunerea măsurilor de reducere a poluării atmosferice prin reducerea la sursă sau prin adoptare de măsuri de epurare prin instalaţii specifice. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Buzău Consecinţa cea mai cunoscută a poluării atmosferice este efectul de seră, care reprezintă un pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. În unele zone poluate, s-au constatat modificări ale factorilor climaterici, în funcţie de natura, nivelul şi durata perioadelor de poluare. Creşterea procentului de dioxid de carbon din atmosferă, de exemplu, ar conduce la ridicarea temperaturii mai ales la suprafata solului. În prezent, acest fenomen se pare că este compensat de o răcire produsă pe de o parte de reflectarea în spaţiu a razelor solare de către praful din atmosferă, iar pe de altă parte prin reţinerea unei cantităţi din radiaţia solară calorică de către elementele poluante din atmosferă. Aceste fenomene determină o scădere a temperaturii aerului dar mai ales a solului. În acelaşi timp, diverşi poluanţi atmosferici, în special aerosolii, constituie nuclee de condensare pentru vaporii de apă din aer, ceea ce măreşte nebulozitatea atmosferică, favorizează formarea ceţei şi creşte frecvenţa precipitaţiilor. Cercetări statistice comparative, efectuate pe perioade îndelungate, în diferite zone, au arătat că odata cu creşterea poluării aerului a avut loc şi o creştere a numărului de zile înnourate, cu 15 pană la 20%. Toate aceste modificări ale factorilor climatici, determinate de poluarea aerului, au repercusiuni în timp asupra sanătaţii populaţiei din zonele poluate. Afecţiunile favorizate de aceste schimbări climatice sunt în primul rând cele reumatismale şi cele neuropsihice. La acestea se adaugă afecţiunile determinate indirect. Dintre poluanţii reglementaţi prin ,, Protocolul de la Kyoto’’, în Romania se inventariază următoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, oxizi de azot si metanul, urmând ca în perspectivă să se inventarieze şi celelalte gaze prevăzute în protocol, respectiv: hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi şi hexafluoruri de sulf. Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău a început evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră pe baza modelelor de estimare prevazute in ,,Atmospheric Emission Inventory Guidebook-2000’’- ghid CORINAIR.

36

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră sunt prezentate în figura 3.2.1. Gazele cu efect de seră sunt: CO2, CH4, N2O, precum şi PFC, HFC şi SF6. În inventarul de emisii al judeţului Buzău sunt incluse numai emisiile de CO2, CH4 şi N2O, ceilalţi compuşi neputând fi estimaţi din cauza lipsei datelor de intrare necesare calculului. Sectoarele în care s-au estimat emisiile de gaze cu efect de seră sunt: sectorul energetic, procesele industriale, utilizarea solvenţilor şi a altor produse, agricultura, extracţia şi distribuţia combustibililor fosili, tratarea şi depozitarea deşeurilor şi transportul rutier.

Tabel 3.2.1: Emisii totale de gaze cu efect de seră

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră (mii tone CO2 Eq)

Valoare 317.5 313.45 665.87 517.75 597.42 618.47 723.76 784.79

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.2.1 : Emisii totale de gaze cu efect de seră

Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii totale (mii tone CO2 Eq)

317,504 313,445 665,874 517,752 597,418 618,468 723,755 784,788

37

0

50

100

150

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră in sectorul energetic

(mii tone CO2 Eq)

Valoare 118,812 141,698 123,905 93,931 144,4806

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.2.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic(mii tone) Tabel 3.2.2: Emisii anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO2 Eq. )pe cap de locuitor

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon (CO2) Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit în mod hotărator ca planeta Terra să fie ceea ce este, permiţând dezvoltarea vieţii. Moleculele de dioxid de carbon au blocat din totdeauna radiaţiile calorice provenite de la Soare. Numai menţinerea relativ constantă a unei cantităţi de dioxid de carbon asigurǎ condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii. Dacă anumite limite ar fi depăşite, efectele ar fi devastatoare.

De la începutul industrializării, echilibrul energetic s-a schimbat pe pamânt datorită creşterii emisiilor de gaze antropogene cu efect de seră, în principal a dioxidului de carbon. Datorită acumulării de CO2 în atmosfera în decursul ultimelor doua secole, a crescut cantitatea de radiaţie infraroşie absorbită în atmosferă. În acelaşi timp s-a observat o creştere considerabilă a temperaturii medii globale şi a concentraţiilor de CO2 în atmosferă. Gazul carbonic şi vaporii de apă din atmosferă absorb cea mai mare parte din radiaţiile infrarosii. Aproape o treime din lumina ce reuşeşte să ajungă la suprafaţa terestră este reflectată din nou în spaţiu, restul fiind absorbită. Aceasta din urmă generează, atunci când solul se răceşte, formarea de radiaţii infrarosii sau căldură, care sunt retrimise în atmosferă, unde sunt reţinute de moleculele de dioxid de carbon, care se comporta ca un filtru în sens unic, permitând trecerea radiaţiilor vizibile la ducere, dar împiedicând trecerea radiaţiilor cu lungimi de undă mai mari la întoarcere.

Judetul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Emisii totale

(mii tone CO2 Eq.)

317,504 313,445 665,874 517,752 597,418 618.468 723,755 784,788

Populatie (loc.)

503451 500160 498085 495878 492787 490981 488763 488724

Emisii/cap loc.

0,63 0,62 1,34 1,04 1,21 1,26 1,47 1,60

38

Poluarea aerului se datorează în proporţie de 50% dioxidului de carbon. Se ştie că, în linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon. Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanţilor fosili. Crescând concentraţia de CO2 şi nereducându-se ceilalţi factori care contribuie la producerea efectului de seră, în anul 2050 supraîncalzirea va creşte cu 4 - 5 grade. În tabelul 3.3 sunt prezentate emisiile de dioxid de carbon din judeţul Buzău între anii 2001-2008. Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datorează faptului că numărul agenţilor economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alte activităţi şi alţi agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în vederea utilizării lor. Poluant, mii tone/an

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CO2 226,12 250,66 515,336 483,687 532,907 514,234 674,012 684,056 Tabel 3.3 Emisii anuale de CO2

0

100

200

300

400

500

600

700

Emisii anuale de CO2 (mii tone CO2)

Valoare 226,12 250,66 515,34 483,69 532,91 514,23 674,01 684,06

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 3.3.1. Emisii anuale de dioxid de carbon

0

50

100

150

Emisii anuale de CO2 in sectorul energetic (mii tone CO2 Eq)

Valoare 117,012 138,461 121,65 92,604 86,5755

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.3.2. Emisii anuale de CO2 în sectorul energetic

39

3.4. Emisii anuale de metan (CH4) Emisiile de metan intervin în generarea efectului de seră. Acestea provin din: - arderea combustibililor; - descompunerea vegetală; - arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor- bovine, termite ) - materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozite) Formare: Surse naturale: zone mlastinoase, animale, de ex. termite (termitele digeră lemnul cu ajutorul unor bacterii ce produc metan), rumegătoare Surse antropogene: câmpuri de orez, creşterea animalelor (bacteriile din stomacul unei vaci produc zilnic aprox. 100 de litri de metan), gropile de gunoi, exploatarea şi transportul gazelor naturale, minele de cărbuni, deşeurile, reziduurile menajere. Din 1750, concentraţia de gaz metan din atmosferă a crescut cu 151% , fiind în continuare în creştere (raportul IPCC din 2001). Moleculele de gaz metan au o mare capacitate de a absorbi căldura, ceea ce înseamnă că şi concentraţiile mai slabe au o contribuţie importantă în ceea ce priveşte efectul de seră. În tabelul 3.4.1 sunt prezentate emisiile de metan din judeţul Buzău între anii 2001-2008. Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului că numarul agenţilor economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alte activităţi şi alţi agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în vederea utilizării lor. Poluant, mii tone/an

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

CH4 3,751 0,936 4,439 3,455 3,403 4,313 1,350 3.871 Tabel 3.4.1 Emisii anuale de metan

0

1

2

3

4

5

Emisii anuale de CH4 (mii tone CH4)

Valoare 3,751 0,936 4,439 3,455 3,403 4,313 1,35 3,871

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Fig. 3.4.1 Emisii anuale de metan

40

0

1

Emisii anuale de CH4 (mii tone CO2 Eq)

Valoare 0.109 0.251 0.152 0.087 0.089

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.4.2. Emisii anuale de metan în sectorul energetic 3.5. Emisii anuale de protoxid de azot (N2O) Protoxidul de azot este de 300 de ori mai eficient în crearea efectului de seră decât CO2. Protoxidul de azot din atmosferă provine în proporţie foarte mare din arderea combustibililor fosili şi din transportul rutier. Se formează în principal prin transformarea microbiana a azotului din sol. Producţia de N2O intensificată prin influenţa antropică poate fi explicată prin pătrunderea unei cantităţi mai mari de azot în soluri, mai ales prin agricultură şi industrie. În tabelul 3.5. sunt înregistrate emisiile de protoxid de azot din judeţul Buzău între anii 2001-2008. Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului că numărul agenţilor economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alte activităţi şi alţi agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în vederea utilizării lor. Poluant, mii tone/an

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

N2O 0,028 0,139 0,185 0,021 0,049 0,044 0,069 0,0627

Tabel 3.5. Emisii anuale de N2 O

0

0.05

0.1

0.15

0.2

Emisii anuale de N2O (mii tone)

Valoare 0.028 0.139 0.185 0.021 0.049 0.044 0.069 0.0627

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.5.1. Emisii anuale de N2 O

41

0

1

2

3

Emisii anuale de N2O (mii tone CO2 Eq)

Valoare 1.691 2.984 2.103 1.24 1.26

2004 2005 2006 2007 2008

Figura 3.5.2. Emisii anuale de N2 O în sectorul energetic

3.6. Acţiuni privind reducerea de gaze cu efect de seră. 3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

România a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 3/2001. În conformitate cu acest protocol, România elaborează suplimentar măsuri şi politici în concordanţa cu împrejurările naţionale, cum ar fi: - industria va trebui să devină mult mai eficientă din punct de vedere al consumului de energie trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon (cărbune), la combustibilii săraci în carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi; - industria energetică, de la extracţie şi până la consum, trebuie restructurată astfel încât să devină mai eficientă şi mai puţin poluantă; - transportul trebuie să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri reduse; - construcţiile să fie eficiente energetic şi să tindă spre utilizarea surselor de energie regenerabilă; - echipamentele şi produsele să fie din cele cu consum redus de energie; - pădurile vor fi protejate şi chiar vor fi extinse. Măsurile pentru diminuarea emisiilor de CO2

Pentru a răspunde cererii de energie electrică se va urmări: -creşterea eficienţei instalaţiilor energetice; -dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei. Economisirea energiei prin: -modernizarea punctelor termice; -modernizarea şi reabilitarea reţelelor termice secundare; -modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport a apei calde; -îmbunătaţirea izolaţiei termice; -controlul şi măsurarea căldurii livrate; Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potenţial de economisire şi conservare a energiei prin: -schimbări structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie); -modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor existente; -îmbunataţirea managementului energiei. Modernizarea agriculturii in România prin: -creşterea eficienţei maşinilor agricole;

42

-modernizarea fermelor de animale. Schimbarea politicii forestiere prin împiedicarea despăduririi şi extinderea spaţiilor verzi. Politicile pentru emisiile de CO2 în sectorul transporturilor se bazează pe: -creşterea performanţelor vehiculelor rutiere; -dezvoltarea transportului public urban şi interurban. -folosirea combustibililor alternativi. Măsuri pentru reducerea emisiilor fugitive de CH4 din industria gazelor naturale prin: -îmbunătăţirea tehnologiei de exploatare; reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor. Un mai bun management al deşeurilor prin; -igienizarea staţiilor de depozitare; -diminuarea cantităţilor de deşeuri organice depozitate Îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere a animalelor prin: -îmbunatăţirea calităţii nutreţului -creşterea performanţelor animaliere Diminuarea emisiilor de N2O Aplicarea de tehnologii îmbunătăţite de tratament al solurilor cu îngrăşăminte pe bază de azot. Măsurile de diminuare a emisiilor în ecosistemele de păduri sunt: -extinderea ariilor de pădure; -îmbunatăţirea speciilor şi formelor de copaci; -realizarea întregului volum de protecţie a lemnului 3.6.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră Comerţul cu certificate de emisii reprezintă abilitatea a doua entităţi, care trebuie să-şi reducă emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din certificatele de emisii. Acest concept a evoluat în principal într-un context intern, ca o modalitate de control asupra emisiilor interne. Deşi unii pun, în mod justificat, sub semnul îndoielii “dreptul” de a polua şi crearea unei piete de credite de poluare, comerţul cu certificate de emisii este ferm inscris în protocolul de la Kyoto, în articolul 17. El permite oricăror două părţi cu angajamente stipulate în anexa B a Protocolului, să tranzacţioneze o parte din certificatele de emisii, redistribuind in consecinţă repartiţia de credite de emisii între ele, în orice moment. Principiul comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la nivel global, deci nu contează de unde provin aceste emisii şi, în consecinţă nu contează nici unde se reduc. Astfel, efectul comerţului cu emisii asupra climei este neutru, atâta timp cât emisiile globale de GES sunt limitate la nivel global de angajamentele Parţilor sub Protocolul de la Kyoto. Statele şi regiunile diferă în privinţa gradului de dependenţă de activităţile de producţie care emit GES, eficienţa cu care produc bunuri şi servicii per tona de GES emisă şi uşurinţa relativă în a accesa surse de energie.În consecinţă, statele şi regiunile se confruntă cu costuri marginale diferite de reducere a emisiilor de GES. Angajamentului susţinut al UE de a-şi reduce emisiile de GES i se subînscrie adoptarea în octombrie 2003 a Directivei 2003/87/CE care stabileşte o schemă de comerţ cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră în interiorul Uniunii Europene. Ca ţară din anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în anexa B a Protocolului de la Kyoto, România şi-a manifestat dorinţa de a participa la comerţul internaţional cu certificate de emisii. Faţă de obiectivul de a-şi reduce emisiile GES cu 8% faţă de cele din 1989, România produce în prezent emisii GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989, datorită tranziţiei economiei. Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şi putea indeplini angajamentul sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012. Ţările vor avea un anumit grad de flexibilitate in modul de realizare si măsurare a reducerilor impuse. În particular, se va instaura un regim international de “comerţ de emisii” care va

43

permite tarilor industrializate sa cumpere si să vânda credite de emisie intre ele. De asemenea vor putea sa obtina si “unitati de reducere a emisiilor” prin finantarea unor proiecte in alte tari dezvoltate printr-un mecanism cunoscut sub denumirea de “Joint Implementation”. In plus, un “mecanism de dezvoltare curat” pentru promovarea unei dezvoltari durabile va permite tarilor industrializate sa finanteze proiecte de reducere a emisiilor in ţările in curs de dezvoltare si sa primeasca credit pentru aceasta. Se va urmari reducerea emisiilor in majoritatea sectoarelor economiei. Protocolul incurajeaza guvernele sa coopereze intre ele în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice, în vederea reformării sectoarelor de energie si transport, a promovării de forme de obtinere a energiei din surse regenerabile, limitării emisiilor de metan din sistemele de energie si de management al deseurilor, etc. DIRECTIVA 2003/87/UE instituie un sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu efect de seră şi de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS). Directiva face parte din acquis-ul comunitar de mediu şi are ca scop promovarea unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către agenţii economici cu activităţi care generează astfel de emisii. Directiva se aplica numai pentru emisiile de CO2. Directiva 2003/87/CE este transpusă în legislatia românească prin:

- HG nr. 780/2006 privind înfiinţarea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gsze cu efect de seră - Ordin 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012 - Ordin 85/2007 modificat cu Ordinul nr. 296/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naţional de alocare

Cantitatea de gaze cu efect de seră ce va fi atribuită oficial României pentru prima perioadă de angajament (2008-2012) va trebui contabilizată corect printr-un registru naţional ce va fi pentru estimarea emisiilor antropogene pe surse şi modalităţile de reţinere pentru respectarea prevederilor Protocolului. Potenţialul reducerilor de gaze cu efect de seră indică pentru anul 2008, în cazul unui scenariu cu valori minime, un potenţial disponibil de 22500 Gg CO2e pentru comerţul cu emisii al României. Din această cantitate se apreciază că peste 79% aparţin industriei. Lucrările de retehnologizare care se vor face în instalaţiile mari de ardere, în această perioadă de timp, vor permite atât îndeplinirea cerinţelor reglementărilor privind controlul poluării industriale dar şi obţinerea unor importante disponibilităţi de CO2e. In cazul României, aceste disponibilităţi pot face obiectul unor proiecte de Joint Implementation sau vor face obiectul unor tranzacţii comerciale, cum este stipulat în Portocolul de la Kyoto. Numeroase state cum sunt Olanda, Danemarca, Austria, Suedia, Norvegia, au încheiat Memorandum-uri de Inţelegere cu România pentru dezvoltarea de proiecte de Joint Implementation. Se asteaptă posibile cooperări cu Canada, Italia, Japonia şi Franţa. Oricare din acete ţări pot fi posibili parteneri în asemenea proiecte pentru companie. În baza inventarului instalaţiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privind schema de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră , în judetul Buzău au fost identificaţi următorii operatori economici din sectoarele energie respectiv ceramică care intră în prima fază de tranzacţionare a certificatelor de emisie gaze cu efect de seră şi au obţinut autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră: REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ ,,RAM” BUZĂU; SC URSUS BREWERIES SA-Sucursala Buzău; SC AGRANA ROMÂNIA SA-Sucursala Buzău; SC KRONBERGER GRUP SA SĂTUC. Pentru cei patru operatori, la nivelul judeţului Buzău, prin Planul Naţional de Alocare au fost alocate certificate de emisie cu titlu gratuit, în număr de:

44

• 173.798 certificate - pentru 2007 • 849.435 certificate - pentru perioada 2008-2012 3.7. Emisii anuale de HFC Emisiile anuale de HFC-134a nu au putut fi estimate, dar au fost inventariate consumurile de substanţă, acestea fiind următoarele: Tabel 2.8.6.1.

HFC 134a Cantitate utilizată (kg) 2000 107 2001 71,3 2002 139,8 2003 78 2004 158,9 2005 459,039 2006 651,8 2007 997,2 2008 770,076

0100200300400500600700800900

1000

2000 2002 2004 2006 2008

Consumul de HFC 134a (kg)

Consum HFC134a

Figura 3.7. Consumul de HFC 134a

Se observă o scădere a consumului de HFC 134a în anul 2008 faţă de anul 2007. Acest lucru se datorează introducerii pe piaţa internă a echipamentelor care utilizeză agenţi frigorifici ecologici şi folosirii de către operatorii economici din sectorul ,,service,, a unor cantităţi din ce în ce mai mici de HFC 134a, acesta fiind înlocuit cu agenţi frigorifici ecologici.

45

4. APA 4.1. Introducere Datele cu privire la apele de suprafaţă şi subterane, necesare pentru întocmirea acestui capitol, au fost preluate de la autorităţile de gospodărire a apelor (A.N.APELE ROMÂNE-DIRECŢIA APELOR BUZĂU IALOMIŢA pentru bazinele hidrografice ale râurilor Buzău, Călmăţui şi Sărata, aferente judeţului Buzău şi SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR VRANCEA, pentru bazul hidrografic al râului Rm. Sărat, aferent judeţului Buzău ). Sistemul de monitorizare în domeniul apei, prevăzut de Directiva Cadru şi de celelalte Directive Europene este reprezentat de patru subsisteme: -ape curgătoare de suprafaţă; -lacuri; -ape subterane freatice; -ape uzate (surse de poluare). În conformitate cu prevederile Directivei Cadru 60/2000 şi a celorlalte directive din domeniul apei sunt analizate următoarele medii de investigare, fiind necesară extinderea cu precădere a abordării mediului biotic şi cel al sedimentelor: - apa - sedimentele/materiile în suspensii - biota Datele cu privire la apa potabilă, necesare pentru întocmirea acestui capitol, au fost preluate de la AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BUZĂU şi de la autorităţile publice locale. 4.2.Resursele de apă 4.2.1.Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile în cadrul judeţului Buzău, în anul 2008, sunt redate în tabelul 4.2.1.1.

Resursa de suprafaţă(mii mc) Resursa din subteran (mii mc) Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Buzău 373000 124000 251000 169000 Tabel 4.2.1.1. 4.2.2. Prelevări de apă Cantităţile de apă prelevate din surse de suprafaţă şi subterane, în judeţul Buzău, în anul 2008 au fost conform tabelului 4.2.2.1.

Judeţ Prelevări din surse de suprafaţă ((mii mc)

Prelevări din surse subterane (mii mc)

Total prelevări (mii mc)

Buzău 13077,47 19828,32 32905,79 Tabel 4.2.2.1. Prezentăm mai jos indicatorii de dezvoltare durabilă: în tabelul 4.2.2.2. captarea apei şi tabelul 4.2.2.3. intensitatea consumului de apă. Indicatorul captarea apei se referă la cantitătile anuale prelevate atât din sursele de apă de suprafaţă, cât şi din sursele de apă din subteran. Indicatorul intensitatea consumului de apă reflectă consumul total de apă

46

în relaţia cu populaţia totală a judeţului şi se calculează ca raportul dintre consumul de apă în sectorul public şi populaţia totală a judeţului.

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 Indicator captarea apei(mil. mc)

32,65 29,52 31,27 39,32 32,91

Tabel 4.2.2.2.

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 Consumul total anual de apă (mii mc)

14841 14127 14071 14286 13436

Număr total de locuitori judeţ

495325 492787 490981 488763

488724

Indicator intensitate consum de

apă ( mc / cap

de locuitor)

30,1 28,7 28,6 29,2 27,5

Tabel 4.2.2.3. 4.3. Ape de suprafaţă 4.3.1.Starea râurilor interioare 4.3.1.1 Bazinul hidrografic Buzău (porţiunea aferentă judeţului Buzău )

Bazinul hidrografic Buzău este situat în partea de S-E a ţării, aparţinând bazinului hidrografic Siret, râul Buzău fiind ultimul afluent de dreapta şi totodată cel mai important afluent al râului Siret înainte de vărsarea acestuia în fluviul Dunărea.

Râul Buzău izvorăşte din partea de vest a masivului Ciucaş, traversează Munţii Buzăului, drenează o serie de depresiuni, cea mai mare fiind Întorsura Buzăului, apoi străbate Câmpia Buzăului şi nordul Câmpiei Bărăganului, având o lungime de 302 km şi un bazin de recepţie de 5264 km2.

Limitele bazinului sunt constituite din cumpenele de ape ce-l despart de bazinele învecinate: la N-V bazinul Olt, la V şi S-V bazinul Ialomiţa, la S - bazinul Călmăţui, iar la N şi E bazinele Rîmnic şi Putna.

Afluenţii cu cel mai important aport de debit sunt: Bâsca Mare, Bâsca Micã, Bâsca Chiojdului, Bălăneasa, Slănic şi Nişcov.

Pe teritoriul judeţului Buzău, râul Buzău a fost supravegheat din punct de vedere a calităţii apelor printr-o reţea de 5 secţiuni de control (aval Siriu, Nehoiu, Măgura, amonte municipiul Buzău, Baniţa ) şi 13 secţiuni amplasate pe afluenţii râului Buzău, după cum urmează:

47

-râul Bâsca Mare la Comandău şi postul hidrometric Varlaam; -râul Caşoaca Mare la amonte confluenţă Titilău şi amonte confluenţă Buzău; -râul Harţag în secţiunea Harţag; -râul Giurca Mare în secţiunea amonte lac Siriu; -râul Bâsca (Unită) la postul hidrometric Bâsca Rozilei; -râul Bâsca Chiojdului la amonte Chiojdu (secţiune de referinţă) şi amonte confluenţă

Buzău; -râul Bălăneasa la Pîrscov; -râul Slãnic la am. Lopătari (cea mai bună secţiune disponibilă) şi postul hidrometric

Cernăteşti; -râul Câlnău la post hidrometric Costomiru (secţiune de referinţă);

Calitatea globală a apelor în secţiunile de monitorizare de pe râul Buzău În prezentarea de mai jos sunt cuprinse şi două secţiuni din afara judeţului, secţiunea Vama Buzăului (din judeţul Covasna) fiind secţiune de referinţă pentru râul Buzău şi secţiunea Racoviţa (din judeţul Brăila) pentru comparaţie la intrarea în alt judeţ.

Pentru a evidenţia evoluţia indicatorilor fizico-chimici de-a lungul râului Buzău sunt prezentate în continuare graficele variaţiei indicatorilor oxigen dizolvat, CBO5, N-NH4, cloruri şi reziduu filtrabil pe secţiunile monitorizate de pe râul Buzău.

Grafic nr.4.3.1.1.1.


48




49

În condiţii normale conţinutul în oxigen solvit al apelor curgătoare nu suferă variaţii bruşte, întrucât depinde mai cu seamă de factorii fizici intrinseci curentului, care prezintă modificări circadiene mai puţin evidente. Oxigenul dizolvat a înregistrat o scădere mai mare, la nivelul secţiunii am. Buzau (9,39 mg/l), comparativ cu secţiunile din amonte, datorită apelor uzate menajere insuficient epurate evacuate de la SERVCOM Nehoiu, Nehoiaşu şi PRESTSERV Pătârlagele. Scaderea se mentine si in continuare la nivelul sectiunilor Banita (9,24 mg/l) si Racovita (9,19 mg/l) datorita evacuarii apelor insuficient epurate din zona industriala a orasului Buzau.

În cazul indicatorului CBO5 valoarea cea mai mare (3,06 mg/l) s-a înregistrat în secţiunea Baniţa (grafic nr.4.3.1.1.2.), fiind generată de debitul mare de ape uzate insuficient epurate descărcate de către staţia de epurare a Municipiului Buzău (R.A.M. Buzău). Astfel calitatea apei se schimbă la nivelul acestei secţiuni, trecând de la clasa a I-a (foarte bună) la clasa a II-a (bună) conform limitelor din Ord. 161-2006 ale acestui indicator fizico-chimic. Până la nivelul secţiunii Racoviţa consumul biochimic se mai reduce (2,80 mg/l), fiind o consecinţă a capacităţii de autoepurare a apei.

Concentraţia indicatorului azot amoniacal (grafic nr.4.3.1.1.3.) pe râul Buzău a cunoscut o creştere gradată până la nivelul secţiunii Baniţa unde s-a înregistrat o valoare medie de 0,537 mg/l faţă de 0,110 mg/l în secţiunea din amonte.

Rezultatele analizei probelor de apă au evidenţiat o scădere a concentraţiei medii a azotului amoniacal la 0,257 mg/l până la nivelul secţiunii Racoviţa, datorată desfăşurării procesului de autoepurare.

Pentru grupa “salinitate” s-au efectuat analize la indicatorii cloruri şi reziduu filtrabil. Rezultatele obţinute în urma analizei probelor de apă prelevate din secţiunile de

monitorizare au evidenţiat variaţii foarte mari în cazul indicatorului cloruri (grafic nr. 4.3.1.1.4.) de-a lungul râului Buzău. Valoarea cea mai semnificativă s-a înregistrat la nivelul secţiunii amonte Buzău (371,7mg/l), comparativ cu secţiunea Măgura (39,2 mg/l). Aceasta se datorează aportului afluentilor Bălăneasa si Slanic rauri degradat natural din punct de vedere calitativ. Până la vărsarea în râul Siret, concentraţia în cloruri a apei râului Buzău se diminuează pana la valoarea de 154,6 mg/l -la nivelul secţiunii Racoviţa.

Variaţii destul de mari au fost înregistrate şi în cazul indicatorului reziduu filtrabil (grafic nr. 4.3.1.1.5.). Din secţiunea Vama Buzăului şi până la Măgura creşterea s-a realizat gradat. Însă la nivelul secţiunii amonte Buzău valoarea de 1148,9 mg/l a generat modificarea calităţii apei râului Buzău în clasa a V-a de calitate.

Această variaţie şoc a fost cauzată tot de încărcarea minerală naturală a afluentilor Bălăneasa si Slanic rauri degradat natural din punct de vedere calitativ.

Aşa cum se observă în graficul nr. 4.3.1.1.6., calitatea râului Buzău se schimbă la nivelul secţiunii Am. Buzău unde valoarea indicelui saprob determină încadrarea apei în clasa a II-a de calitate, cu o stare ecologică bună, care se menţine până la vărsarea în râul Siret.

50


Această scădere a calităţii apei este consecinţa deversării apelor uzate de către S.C. IGOSERV S.A. Berca -staţia de epurare, cumulată cu aportul afluentului Bălăneasa, degradat natural din punct de vedere calitativ, având o încărcare naturală minerală mare.

În urma analizei şi interpretării rezultatelor obţinute, din punct de vedere biologic, de-a lungul râului Buzău, efectivele numerice ale macronevertebratelor se reduc de la izvor, din secţiunea de referinţă Vama Buzăului (306 ex/m2), şi până în ultima secţiune monitorizată -Racoviţa (31 ex/m2). O scădere foarte semnificativă a densităţii hidrobionţilor zoobentonici s-a realizat la nivelul secţiunii Av. Siriu, fiind generată de apele uzate menajere evacuate de către SC Hidroconstrucţia Siriu.

În zona secţiunii amonte Buzău, densitatea organismelor ajunge la 75 ex/m2, fiind probabil consecinţa deversării de ape uzate de către S.C. IGOSERV Berca, Spital Săpoca, Spital Ojasca.

La nivelul secţiunii Baniţa se observă (grafic nr. 4.3.1.1.7.) o reducere foarte mare a efectivelor numerice (32 ex/m2), datorată probabil fluctuaţiilor mari de debit ale apelor uzate orăşeneşti insuficient epurate descărcate de către staţia de epurare a Municipiului Buzău (RAM Buzău). Aceste fluctuaţii generează variaţii-şoc de concentraţie a poluantului, greu de suportat de către vieţuitoarele acvatice. Consecinţele acţiunii acestui factor antropic asupra mediului acvatic sunt: dispariţia multor specii care colonizează substratul şi supravieţuirea organismelor capabile de adaptare la aceste condiţii. Astfel, structura biocenotică se reface foarte greu, dovadă că şi în secţiunea Racoviţa se menţin valori scăzute (31 ex/m2) ale densităţii hidrobionţilor macrozoobentonici, obţinute în urma analizei probelor biologice.

51


În urma rezultatelor obţinute s-au constatat următoarele: concentraţia medie e indicatorului CBO5 creşte invers proporţional cu oxigenul dizolvat (grafic nr. 4.3.1.1.8.) şi direct proporţional cu indicele saprob începând din secţiunea Vama Buzăului şi până la Racoviţa.

Oxigenul dizolvat a înregistrat o scădere mai mare a concentraţiei medii la nivelul secţiunii Am. Buzău, probabil datorită apelor uzate menajere insuficient epurate evacuate de către RAM Buzău.


Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului sub aspectul repartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu (km) în anul 2008 pentru indicatorii fizico-chimici

Clasa de calitate TRONSONUL DE RÂU Total (km) I II III IV V

Râul Buzău 173 110 15 48 - - Limită jud.Covasna-Confl. râu Bălăneasa

110 110 - - - -

Cf. râu Bălăneasa-Confl. râu Slanic

15 - 15 - - -

52

Confl. râu Slanic-limită jud.Brăila

48 - - 48 - -

Râul Căsoaca Mare 16 16 - - - - Izvoare - vărsare 16 16 - - - - Râul Bâsca Mare 61 61 - - - - Izvoare-Varlaam 61 61 - - - - Râul Bâsca (Unită ) 15 15 - - - - Varlaam-vărsare 15 15 - - - - Râul Bâsca Chiojdului 42 26 - 16 - - Izvoare -confl. râu Stîmnic 26 26 - - - - Confl. râu Stîmnic-vărsare 16 - - 16 - - Râul Bălăneasa 31 - 31 - - - Izvoare-vărsare 31 - 31 - - - Râul Slănic 73 - 73 - - - Izvoare-vărsare 73 - 73 - - - Râul Câlnău 57 - - 57 - - Izvoare -vărsare 57 - - 57 - - Râul Harţag 8 8 - - - - Izvoare -vărsare 8 8 - - - - Râul Giurca Mare 4 4 - - - - Izvoare -vărsare 4 4 - - - - TOTAL BAZIN 480 240 119 121

Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului sub aspectul repartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu (km) în anul 2008 pentru indicatorii biologici

Clasa de calitate TRONSONUL DE RÂU Total (km) I II III IV V

Râul Buzău 173 110 63 - - - Limită jud. Covasna-Confl. râu Bălăneasa

110 110 - - - -

Confl. râu Bălăneasa- Limită jud. Brăila

63 - 63 - - -

Râul Căsoaca Mare 16 16 - - - - Izvoare - vărsare 16 16 - - - - Râul Bâsca Mare 61 61 - - - - Izvoare-Varlaam 61 61 - - - - Râul Bâsca (Unită ) 15 15 - - - - Varlaam-vărsare 15 15 - - - - Râul Bâsca Chiojdului 42 26 16 - - - Izvoare -confl. râu Stîmnic 26 26 - - - - Confl. râu Stîmnic-vărsare 16 - 16 - - - Râul Bălăneasa 31 - 31 - - - Izvoare-vărsare 31 - 31 - - - Râul Slănic 73 - 73 - - - Izvoare - vărsare 73 - 73 - - - Râul Câlnău 57 - 57 - - - Izvoare -vărsare 57 - 57 - - - Râul Harţag 8 8 - - - -

53

Izvoare -vărsare 8 8 - - - - Râul Giurca Mare 4 4 - - - - Izvoare -vărsare 4 4 - - - - TOTAL BAZIN 480 240 240

Încadrarea în clase de calitate a secţiunilor din bazinul hidrografic Buzău pentru anul 2008

Clasa de calitate Nr. crt.

Cursul de apă

Secţiunea de control

Regimul oxige-nului

Nutri-enţi

Salini-tate

Polu-anţi speci-fici de origine natura-la

Alţi polu-anţi speci-fici rele-vanţi

Gene-rală

1 Bâsca Mare

Comandău (Captare Covasna)

I I I I I I

2 Buzău Vama Buzaului I I I I I I

3 Hartag Hartag I I I I I I 4 Giurca

Mare Am.lac Siriu I I I I I I

5 Buzău Av. Siriu I I I I I I 6 Bâsca

Mare Varlaam I I I I I I

7 Căşoca Mare

Am. confl. Titilău II I I I I I

8 Căşoca Mare

Am. confl. Buzau II I I I I I

9 Bâsca Bâsca Roziliei

I I I I I I

10 Buzău Av. Nehoiu (Setu)

II I I I I I

11 Basca Chiojdu-lui

Am. Chiojdu I I I I I I

12 Basca Chiojdu-lui

Am. Confl. Buzau I I III I I III

13 Balanea-sa

Parscov II I V I I II

14 Buzău Măgura II I II I I II 15 Slanic Lopatari II I V I I II 16 Slanic Cernatesti II I V I I II 17 Buzău Am mun.

Buzău II I V I I III

54

18 Câlnău Am. Potârnicheşti (Costomiru)

II I III I I III

19 Buzău Baniţa II II III I I III 20 Buzoel Av.

Gherghesa IV II V I I V

21 Boldu Balta Alba IV III V III I V 22 Buzău Racoviţa II II III I I III

Încadrarea în clase de calitate din punct de vedere biologic a secţiunilor din bazinul hidrografic Buzău pentru anul 2008

Clasa de calitate Nr. crt.

Cursul de apă

Secţiunea de control

Fito-plancton

Micro-fitobentos

Macro-zoobentos

Gene-rala

1 Bâsca Mare Comandău (Captare Covasna)

- I I I

2 Buzău Vama Buzaului - I I I 3 Hartag Hartag - II I I 4 Giurca Mare Am.lac Siriu - II I I 5 Buzău Av. Siriu - II I I 6 BâscaMare Varlaam - I I I 7 Căşoca Mare Am. confl. Titilău - II I I 8 Căşoca Mare Am. confl. Buzau - II I I 9 Bâsca Bâsca Roziliei - I I I 10 Buzău Av. Nehoiu (Setu) - II I I 11 Basca

Chiojdului Am. Chiojdu - II II II

12 Basca Chiojdului

Am. Confl. Buzau - II II II

13 Balaneasa Parscov II - II II 14 Buzău Măgura - II I I 15 Slanic Lopatari II - II II 16 Slanic Cernatesti II - II II 17 Buzău Am mun. Buzău II - I I 18 Câlnău Am. Potârnicheşti

(Costomiru) II - II II

19 Buzău Baniţa III - II II 20 Buzoel Av. Gherghesa III - - III 21 Boldu Balta Alba IV - II II 22 Buzău Racoviţa II - II II 4.3.1.2 Bazinul hidrografic Rm. Sărat (porţiunea aferentă judeţului Buzău )

55

Principalul curs de apă din bazinul hidrografic Rm. Sărat este râul Rm. Sărat, cu o lungime totală de 137 km, din care 51 km sunt pe raza judeţului Buzău. La staţia hidrometrică Puieşti debitul mediu pentru anul 2008 a fost de 1,06 mc/s. Râul Rm. Sărat izvorăşte din Munţii Vrancei şi este afluent al râului Siret. Acesta se încadrează în clasa apelor sulfatice şi clorurate, cu mineralizare mare, consecinţă a rocilor salifere pe care le străbate în cursul său. Ca atare, clorurile, reziduul fix şi ionii de sodiu sunt în concentraţie mare. Din acest punct de vedere, apa râului Rîmnicu–Sărat corespunde clasei a V-a de calitate, ,,degradat”, chiar din punctul martor Tulburea. La mineralizarea naturală se adaugă poluarea organică moderată produsă de oraşul Rm. Sărat. Evoluţia calităţii apei râului s-a urmărit în 3 puncte de control: Tulburea, Nicoleşti şi Măicăneşti. În primul punct de control, Tulburea, considerat şi secţiune de referinţă, corelat cu particularităţile naturale - mineralizare accentuată, râul Rm. Sărat se încadrează în clasa a V-a de calitate, deşi după grupa de indicatori RO, corespunde clasei I de calitate. La următorul punct de control, Nicoleşti, aval de oraşul Rm. Sărat, se resimte influenţa surselor de poluare (staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat şi alte surse organizate şi neorganizate din zonă) la mineralizarea naturală, care încadrează râul in clasa a V-a de calitate –degradată, adăugându-se nutrienţii corespunzători clasei a IV-a de calitate şi regimul de oxigen corespunzător clasei a II-a de calitate. În punctul Măicăneşti, situat la 129,7 km de izvoare, din punct de vedere fizico-chimic, râul Rm. Sărat se menţine degradat natural - clasa a V-a- după mineralizare; după RO se încadrează în clasa a II-a de calitate – bună, ca şi punctul din amonte. Indicatorul poluanţi toxici specifici de origine naturală încadrează râul în clasa I. Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului hidrografic sub aspectul repartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu (km) in anul 2008 pentru indicatorii fizico-chimici este prezentat în tabelul nr.4.3.1.2.1.

Tabel nr.4.3.1.

2.1. Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului hidrografic sub aspectul repartiţiei pe tronsoane caracteristice de râu(km) pe indicatorii biologici este prezentat în tabelul nr.4.3.1.2.2.

Clasa de calitate Tronsonul de râu Total (km) I II III IV V

Tulburea-Nicoleşti 58,1 - 58,1 - - - Nicoleşti-Măicaneşti

43,6 - 43,6 - - -

Total 101,7 - 101,7 - - - Tabel nr.4.3.1.2.2. Încadrarea anuală în clasele de calitate a râului Rîmnicu Sărat s-a făcut conform Ordinului 161/2006 şi este redată în tabelul nr.4.3.1.2.3.

Clasa de calitate Tronsonul de râu Total

(km) I II III IV V Tulburea-Nicolesti 58,1 - - - - 58,1 Nicoleşti-Maicanesti 43,6 - - - - 43,6 Total 101,7 - - - - 101,7

56

Cursul de apă

Secţiunea de supraveghere

RO Nutri-enţi

Ioni generali, salinitate

Poluanţi toxici

specifici de

origine naturală

Alţi indica-

tori chimici

rele-vanţi

Gene-rală

Tulburea Jud.Vrancea

I I V I I V

Nicoleşti Jud.Buzău

II II V V II V

Râu Rîmnicu Sărat

Măicăneşti Jud. Vrancea

II II V I I V

Tabel 4.3.1.2.3. Mediile anuale în cele 3 secţiuni de supraveghere, la indicatorii pH, CCO-Mn, RF, SO42-, NO2, NO3— ,media aritmetică, precum şi încadrarea în clase de calitate, conform Ordinului 161/2006, sunt redate în tabelul de mai jos:

Râul Rm.Sărat Tulburea Nicoleşti Măicăneşti

Indicator analizat

mg /l Clasa de calitate



pH 8,0 - 8,0 - 8,0 - CCO -Mn 3,71 I 5,26 II 5,1 II RF 5101,5 V 2.736,3 V 2469,3 V SO4 2- 314,5 V 258,3 IV 268,2 IV NO2- 0,004 I 0,212 IV 0,076 IV NO 3- 0,148 I 0,570 I 1,48 II Tabel 4.3.1.2.4. Râul Rm.Sărat pe toată lungime sa de 137 km, s-a incadrat în anii 2003, 2004, 2005, 2006 ,2007 şi 2008 în clasa a-V-a de calitate, urmare a mineralizării naturale. Cursurile de apă de pe teritoriul judeţului Buzău care fac parte din bazinul hidrografic Rm. Sărat sunt: pârâul Spidele cu o lungime de 6 km, pârâul Izvorul Pietrelor cu o lungime de 7km; pârâul Grebănu cu 14 km. 4.3.1.3. Bazinul hidrografic Călmăţui (parte aferentă judeţului Buzău ) În anul 2008, în bazinul hidrografic Călmăţui, (parte aferentă judeţului Buzău pe râul Călmăţui), nu s-a realizat monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă prin secţiuni de control. 4.3.1.4. Bazinul hidrografic Ialomiţa (partea aferentă judeţului Buzău ) În anul 2008, în bazinul hidrografic Ialomiţa, (parte aferentă judeţului Buzău pe râul Sărata), nu s-a realizat monitorizarea calitaţii apelor de suprafaţă prin secţiuni de control. 4.3.1.5. Indicator de dezvoltare durabilă-Calitatea apelor de suprafaţă Indicatorul calitatea apelor de suprafaţă se exprimă în % şi se calculează ca raport între lungimile totale de curs de apă din judeţ încadrate într-o anumită categorie şi lungimea totală a cursurilor de apă supravegheate (tabel nr.4.3.1.5.1.).

57

2004 2005 2006 2007 2008 Cate-gorii

km % km % km % km % km %

I 68 14 58 13 137 29 - - 240 41 II 112 24 122 26 102 22 370 56 119 20 III 167 36 137 29 108 23 95 14 121 21 IV - - 30 6 - 59 9 - - V 121 26 121 26 121 26 137 21 102 18 Total 468 - 468 - 468 - 661 - 582 -

Tabel 4.3.1.5.1 Notă: Lungimea cursurilor de apă monitorizate din categoria a-V-a, au fost încadrate aşa datorită mineralizării naturale. Numărul de km a rezultat diferit pe ani, datorită faptului că autoritatea de gospodărire a apelor a monitorizat diferite lungimi de cursursuri de apă. Concluzii În anul 2008, secţiunile de pe râul Buzău sunt repartizate din punct de vedere chimic în următoarele clase de calitate: -clasa a I-a de calitate: 3 secţiuni -clasa a II-a de calitate: 1 secţiuni -clasa a III-a de calitate: 3 secţiuni Din punct de vedere biologic, de-a lungul râului Buzău, secţiunile se încadrează în 2 clase de calitate: -clasa a I-a de calitate: 4 secţiuni (57,14 %); -clasa a II-a de calitate: 3 secţiuni (42,86 %). Calitatea globală a apelor de suprafaţă în secţiunile amplasate pe afluenţii râului Buzău Secţiunile amplasate pe afluenţii râului Buzău sunt repartizate din punct de vedere chimic în clase de calitate astfel: -clasa a I-a de calitate: 8 secţiuni -clasa a II-a de calitate: 3 sectiuni -clasa a III-a de calitate: 2 secţiune Din punct de vedere biologic secţiunile amplasate pe afluenţii râului Buzău sunt repartizate în clase de calitate astfel: -clasa a I-a de calitate: 8 secţiuni -clasa a II-a de calitate: 5 secţiuni Râul Rm. Sărat se menţine mineralizat natural, fiind degradat de la izvoare până la vărsare aproximativ 137,0km. Principalul poluator in bazinul hidrografic Rm. Sărat este SC Acvaterm SA Rm. Sărat. Datorită depăşirilor limitelor impuse de HG 352 –NTPA 001, a apelor uzate evacuate, conform programului de etapizare aprobat, se impun lucrări de extindere şi modernizare la staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat. 4.3.2.Starea lacurilor 4.3.2.1.Calitatea principalelor lacuri din judeţul Buzău în raport cu gradul de troficitate În cadrul subsistemului lacuri pentru judeţul Buzău, în raport cu gradul de troficitate, autorităţile de gospodărire a apelor au studiat calitatea a 2 lacuri de acumulare: Cândeşti, Siriu.

58

Lacul Cândeşti -lac de acumulare amplasat la 19 km amonte de oraşul Buzău, în zona comunei Cândeşti, are o suprafaţă la NNR de 74 ha, un volum total de 4.4 mil m.c şi un volum la NNR de 1.5 mil. m.c. Se alimentează din râul Buzău. Apa lacului este folosită pentru irigaţii şi producere de energie electrică. Din punct de vedere al gradului de eutrofizare lacul este mezotrof, încadrare dictată de valorile obţinute pentru indicatorii fosfor total- 0,0115 mg/l, clorofila “a”-4,35 mg/l, azot total-0,791 mg/l. Pentru analiza indicatorului fitoplancton au fost efectuate prelevări în lunile aprilie, iulie, septembrie şi octombrie. În cele 4 campanii s-au recoltat probe din secţiunea baraj lac, în 2 profilele suprafaţă şi zona fotică. S-au determinat în medie 8 taxoni/l. Biomasa fitoplanctonică a avut valori cuprinse între 1,00 mg/l în luna septembrie şi 3,02 mg/l în luna iulie, în secţiunea baraj, profilul suprafaţă. Analizele au evidenţiat următoarea componenţă specifică: Cymbella affinis, Synedra ulna, Gomphonema olivaceum, Diatoma vulgare, Navicula sp., Nitzschia palea (Bacillariophyte), Cryptomonas ovata (Chryptophyta). Grupa dominantă în toate cele 4 campanii a fost Bacillariophyta, cu speciile eudominante Cymbella affinis, Diatoma vulgare şi Gomphonema olivaceum. Densitatea limnoplanctonică a variat între 395000-920000 ex/l, în secţiunea baraj. Valoarea maximă (8,88 µg/l) a clorofilei “a” s-a înregistrat în profilul suprafaţă. În funcţie de valoarea medie a biomasei (1,37 mg/l), lacul se încadreaza în stadiul oligotrof. În campania din octombrie s-au recoltat şi probe de microfitobentos şi macrozoobentos şi au fost identificaţi în medie 9 taxoni/m2, respectiv 2 taxoni/m2. Biocenoza fitobentonică a fost dominată de Bacillariophyta, cu speciile eudominante Cymbella affinis şi Gomphonema olivaceum, Chlorophyta cu specia eudominantă Cosmarium formulosum. În comunităţile zoobentonice au predominat dipterele, cu specia eudominantă Chironomus thummi. În luna august au fost inventariate macrofitele şi s-au identificat 2 specii hidrofite (Najas marina, Potamogeton crispus) şi 3 specii helofite (Epilobium palustre, Phragmites australis, Typha angustifolia). Inventarierea macrofitelor acvatice din lacuri s-a realizat în conformitate cu CEN EH 30014/2004 -Calitatea apei. Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din lacuri. Procedura de inventariere a inclus determinarea speciilor de macrofite acvatice pe teren (nefiind prelevate si conservate) si inregistrarea parametrilor abiotici (sunt factori importanti deoarece influenteaza prezenta sau absenta macrofitelor). Lacul Siriu este situat pe valea superioară a râului Buzău, în zona comunei Siriu. Are o suprafaţă de 360 ha şi un vol la NNR de 126 mil. m.c., iar volumul total de 158 mil. m.c . Lacul este destinat pentru irigaţii, producerea de energie electrică şi în alimentarea cu apă a localităţilor din aval. Pentru aprecierea gradului de troficitate al lacului s-au urmărit indicatorii fizici (temperatură, pH), chimici (regimul de oxigen, regimul nutrienţilor, poluanti toxici specifici de origine naturala, alti poluanti specifici relevanti), indicatori biologici (fitoplanctonul şi microfitobentosul). Din punct de vedere al gradului de eutrofizare lacul este mezotrof, incadrarea fiind dictata de valorile obtinute pentru indicatorii fosfor total- 0,01574 mg/l, clorofila “a”-2,228 mg/l si azot total-0,1778 mg/l. Pentru analiza indicatorului limnofitoplancton au fost efectuate prelevări în lunile aprilie, iulie, septembrie şi octombrie. În cele 4 campanii s-au recoltat probe din secţiunea coada lac, în profilul suprafaţă, mijloc lac din cele 3 profile (suprafaţă, zona fotică şi limita zona fotică) şi din secţiunea baraj/priză cu cele 2 profile (suprafaţă şi zona fotică). S-au determinat în medie 7 taxoni/l la baraj, 7 taxoni/l în secţiunile mijloc şi coadă lac. Analizele efectuate probelor limnofitoplanctonice au evidenţiat taxoni eudominanţi în cadrul grupei bacilariofitelor în toate cele 4 campanii -Cyclotella ocellata, Diatoma vulgare, Cymbella affinis, Gomphonema olivaceum, Nitzschia palea, iar în cadrul grupei criptofitelor –specia Cryptomonas ovata. Sub aspect cantitativ, speciile care au populat limnofitoplanctonul au înregistrat densităţi cuprinse între 790000 ex/l în luna octombrie -secţiunea mijloc lac şi 230000 ex/l în luna august -

59

secţiunea baraj. Valoarea maximă a densităţii se datorează prezenţei în număr mai mare a organismelor încrengăturii Bacillariophyta. Biomasa fitoplanctonică a înregistrat o valoare maximă de 1,94 mg/l în luna octombrie -secţiunea baraj lac şi una minimă de 1,00 mg/l în luna septembrie -secţiunea mijloc lac, profilul limită zona fotică. În funcţie de valoarea medie (1,19 mg/l) a biomasei, lacul s-a încadrat în stadiul trofic oligotrof. Clorofila “a” a încadrat acumularea din punct de vedere trofic în categoria lacurilor mezotrofe, având o medie anuală de 3,57 µg/l. Acest parametru a înregistrat o valoare maximă de 8,88 µg/l în campania lunii iulie, corelată cu cea a biomasei fitoplanctonice, în secţiunea mijloc lac. Au fost prelevate şi probe de microfitobentos, într-o singură campanie în luna octombrie, din secţiunea baraj lac. S-a determinat un număr de 8 taxoni/m2. Densitatea hidrobionţilor care au colonizat bentalul a fost de 1760000 ex/m2, iar dintre aceştia, speciile eudominante au fost Cyclotella ocellata, Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum şi Navicula sp. În luna iulie s-au efectuat analize şi la indicatorul macrozoobentos. S-a determinat un număr de 39 taxoni/m2. Componenţa taxonomică a biocenozei macrozoobentonice a fost dominată de diptere, cu speciile eudominante Diamesa insignipes, Dicroptendipes nervosus. Comunităţile zoobentonice au înregistrat o densitate a bioindicatorilor de 577 ex/m2. 4.3.2.1.Calitatea principalelor lacuri din judeţul Buzău în raport cu chimismul apei În cadrul subsistemului lacuri pentru judeţul Buzău, în raport cu chimismul apei, autorităţile de gospodărire a apelor au studiat calitatea a 2 lacuri de acumulare: Cândeşti, Siriu. Pentru lacul Cândeşti (lac prezentat mai sus) din analizele efectuate la probele de apă recoltate rezultă că acest lac se incadrează in clasa a II-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic, asa cum se observa din urmatoarele valori obtinute: - concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 6,86 şi 10,6 mg/l; - CBO5 prezintă valori cuprinse între 1,55 -2,32 mg/l; - reziduu filtrabil relevă valori cuprinse între 289 şi 1890 mg/l, iar clorurile între 47,7 şi 95,5 mg/l. Pentru lacul Siriu (lac prezentat mai sus) din analizele efectuate la probele de apă recoltate rezultă că acest lac se incadrează in clasa a I-a de calitate din punct de vedere fizico-chimic, asa cum se observa din urmatoarele valori obtinute: - concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 7.33 şi 11,9 mg/l; - CBO5 prezintă valori cuprinse între 1,49 -2,14 mg/l. În cadrul judeţului s-a mai urmărit calitatea apei a încă două lacuri naturale, lacul Amara şi lacul Balta Albă. Situaţia acestora este prezentată mai jos la concluzii. Concluzie privind calitatea apei lacurilor din judeţul Buzău

Clasa de calitate Nr. Crt

LACUL Regi-

mul oxige-nului

Nutri-enţi

Salini-tate

Polu-anţi speci-fici de origi-ne naturală

Alţi poluanţi specifici rele-vanţi

Gene-rală

Grad de eutrofiza-re

1 SIRIU I I I I I I Mezotrof

60

2 CĂNDEŞTI II I II I I II Mezotrof

4 AMARA V II V I I V hipertrof

5 BALTA ALBĂ V II V I I V hipertrof

4.3.3. Starea fluviului Dunărea Nu este cazul pentru judeţul Buzău. 4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” Nu este cazul pentru judeţul Buzău. 4.4. Ape subterane 4.4.1. Bazinul hidrografic Buzău (porţiunea aferentă judeţului Buzău )

În anul 2008, în bazinul hidrografic Buzău au fost analizate probe din 27 foraje din reţeaua hidrogeologică naţională. Pentru a analiza evoluţia calităţii apelor subterane freatice, s-au prelevat probe de apă, trimestrial sau semestrial, în perioadele mai -iunie şi septembrie -octombrie. Din cele 27 foraje de observaţie monitorizate, 4 sunt foraje de adâncime (Cilibia, Săgeata, Baniţa, Sălcioara), 1 de mare adâncime (Voetin) şi 1 de potabilizare (Verguleasa).

Calitatea apei freatice rămâne în continuare majoritar necorespunzătoare, pentru toate forajele monitorizate. Astfel din totalul de 27 foraje monitorizate, 92,95% au depăşiri ale limitelor admise conform STAS 1342/1991 coroborat cu Legea apei potabile nr. 458/2002 la mai mult de 2 indicatori. Dintre acestea 6,06 % au depăşiri la 3 indicatori, 9,09% au depăşiri la 4 indicatori, 1,51% au depăşiri la 5 indicatori, restul de până la 100% având depăşiri la mai mult de 5 indicatori. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici. Depăşirile limitei admise înregistrate pentru indicatorii fier, cloruri, mangan şi sodiu nu se datorează unei surse de poluare (bogate în fier), ci unei încărcări naturale a apelor. Prezenţa fierului în apele subterane a fost pusă în evidenţă începând cu zona localităţii Pătârlagele şi terminând cu forajele amplasate în zona confluenţei cu râul Siret. De asemenea, se remarcă o încărcare minerală a apelor subterane începând cu zona Municipiului Buzău şi terminând cu forajele amplasate în zona confluenţei cu râul Siret. Această mineralizare a apelor subterane poate fi explicată luând în considerare apele de suprafaţă, ele putându-se influenţa unele pe altele (râul Buzău are doi afluenţi de stânga cu încărcare minerală naturală foarte mare, deversări de ape uzate insuficient epurate şi propria încarcare naturală a apelor râului Buzău). Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a

fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

-poluarea apelor de suprafaţă; -condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a

diferiţilor anioni şi cationi;

61

-folosirea excesivă în agricultură în ultimele decenii a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor şi a pesticidelor a condus la acumularea în sol a unora dintre acestia (sau a produşilor de degradare);

-efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

-particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

Având în vedere faptul că apele subterane reprezintă cea mai importantă rezervă de apă potabilă de care dispunem, se consideră că este necesar să se menţină în continuare interesul acordat protecţiei calităţii acestora, cu atât mai mult cu cât creşterea gradului de urbanizare este unul din factorii care pot conduce la deteriorarea caracteristicilor naturale ale acestora. 4.4.2. Bazinul hidrografic Rm. Sărat (porţiunea aferentă judeţului Buzău) În anul 2008 au fost analizate cele două captări ale municipiului Rm. Sărat – fronturile de captare Voetin şi Oreavu şi nu s-au înregistrat probleme deosebite. În bazinul hidrografic Rm. Sărat sunt urmărite şi 4 foraje din reţeaua INMH, în zona localităţii Ceauşu şi Nicoleşti, constatându-se depăşiri la indicatorii cloruri, sodiu, sulfaţi. Cauzele depăşirii limitelor admise, conform L 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, la unii indicatori de calitate, nu pot fi precizate cu exactitate. S.G.A. Vrancea realizează două determinări pe an, insuficiente pentru a se putea stabili aceste cauze.Având în vedere caracterul stagnant al apei şi faptul că forajele sunt de medie adâncime, apreciem că este puţin probabil ca influenţele să fie de natură antropică. 4.4.3. Bazinul hidrografic Călmăţui (parte aferentă judeţului Buzău ) În anul 2008 nu s-au realizat investigaţii în acest subbazin hidrografic din punct de vedere al calităţii apei subterane. 4.4.4. Bazinul hidrografic Ialomiţa (partea aferentă judeţului Buzău-râu Sărata) În anul 2008 nu s-au realizat investigaţii în acest subbazin hidrografic din punct de vedere al calităţii apei subterane. 4.5. Apa potabilă 4.5.1. Mediul urban În tabelul 4.5.1.1. sunt prezentate datele cu privire la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă la nivel urban, din cadrul judeţului Buzău atsfel: Denumire localitate/ Sursa de apa

Denumire reţea

Lungimea reţelei(km)

Volum distribuit în 2008(mii mc)

Număr de localitaţi

Populaţie racordată

Buzău/ subterană

Sistem public de alimentare

178,05

7071

1

127500

62

Rm.Sărat/ subterană

Reţea de apă potabilă

94,79 1718 1 37497

Pogoanele/ subterană

Reţea din ţeavă de oţel

14,6 5,84 1 2100

Pătârlagele/ subterană

Reţea de apă potabilă

33,4 125 6 3230

Nehoiu/ Suprafaţă din lacul Siriu

Reţea de apă potabilă 34,20 470 9 4200

Tabel 4.5.1.1. În cadrul judeţului Buzău nu există sisteme de alimentare cu apă menajeră, în mediul urban. Datele cu privire la pierderile de apă din sistemul de alimentare cu apă potabilă produsă dar, pierdută în şi din sistemele aflate în zona urbană a judeţului Buzău (inclusiv cea furată) sunt redate în tabelul 4.5.1.2.

Cantitate ( mii mc) Denumire localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Buzău 2,308 1,627 3,054 1,655 1,617 2,056 4,037 4,863 3,580 Rm.Sărat 2,962 2,040 1,645 1,476 1,187 0,918 0,902 0,922 0,704 Pogoanele - - - - - - 0,078 0,078 Pătârlagele 1,8 1,6 1,5 1,2 1,0 1,0 0,8 0,8 2,5 Nehoiu 1,1 1,2 1,25 1,1 1,15 1,1 1,25 1,4 1,4 Tabel 4.5.1.2. Calitatea apei potabile din punct de vedere al indicatorilor chimici şi al indicatorilor bacteriologici, din sistemele centralizate, din zona urbană a judeţului Buzău, este redată în tabelul 4.5.1.3.

Calitatea apei potabile

Indicatori fizico-chimici, chimici Indicatori bacteriologici

Denumire localitate

Nr. total probe

recoltate

Nr. probe necores

punzătoare

% probe necores

punzătoare

Nr. total probe

recoltate

Nr. probe necores

punzătoare

% probe necores

punzătoare Buzău 461 12 2,60 1111 31 2,79 Rm. Sărat 691 15 2,17 525 90 17,14 Pogoanele 20 1 5,00 23 5 21,73 Pătârlagele 56 9 16,07 50 35 70,00 Nehoiu 17 0 0,00 18 7 38,88 Tabel 4.5.1.3. În tabelul 4.5.1.4. redăm consumul mediu lunar de apă potabilă şi programul de distribuţie a acesteia,în mediul urban:

63

Consum mediu lunar apă potabilă/ cap locuitor (mc/cap locuitor)

Denumire localitate

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Program distribuţie

Buzău 11,4 8,4 4,9 3,8 3,7 3,5 3,4 3,2 3,3 24 h Rm.Sărat 6,45 4,73 4,10 3,48 3,02 2,71 2,75 2,72 2,73 24 h Pogoanele 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,78 2,78 3 h/zi Pătârlagele 4 4 3 3 4 4 4 4 3,5 8 h/zi Nehoiu 8,572 8,174 8,021 7,75 6,90 6,04 6,12 6,12 6,73 24 h Tabel 4.5.1.4. . Tabelul 4.5.1.5. cuprinde procentul de populaţie cu acces la surse de apă potabilă,inclusiv sistemul centralizat din zona urbană a judeţului Buzău.

Procentul % Denumire localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Buzău 88 89 91 91 91 91 92 95 95 Rm.Sărat 92 93 93 94 95 95,5 96 96 96,6 Pogoanele 19 19 19 21 22,5 24 24,7 25 25 Pătârlagele 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Nehoiu 72 76 80 82 85 88 90 91 91 Tabel 4.5.1.5. 4.5.2. Mediul rural In tabelul 4.5.2.1. sunt prezentate datele cu privire la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă la nivel rural, din cadrul Judeţului Buzău atsfel:

Denumire localitate/

Sursa de apa

Denumire reţea

Lungimea reţelei(km)

Volum distribuit

în 2008(mii

mc)

Număr de

localitaţi


Berca

Sistem distribuţie apă

potabilă Verneşti-Berca-

Unguriu-Măgura

67

412

12

13600

Bălăceanu Reţea de apă potabilă

10

37

1

900

Boldu Reţea de alimentare

18,20

38

1

1500

Breaza Reţea de apă potabilă

31,2

61,200

5

1500

Calvini Reţea de apă potabilă

17

180,65

4

3120

Cătina Reţea apă şi fântâni

4,5

17,420

1

2940

Căneşti Reţea de apă potabilă

2

2,184

1

156

64

Colţi Retea de apă potabilă

8,5

3,300

3

536

Gura Teghii Reţea de apă potabilă

8

92,41

4

2650

Grebanu Retea cu apă potabilă

50

10,482

6

4193

Mărăcineni Reţea apă potabilă

11

132,3

3

4800

Movila Banului Reţea de apă potabilă

7,5

39,780

1

735

Săhăteni Reţea de apă potabilă

3,5 31 1 660

Săpoca Reţea de apă potabilă

23 360 2 3100

Siriu Reţea de apă potabilă

9,8

225

4

470

Smeeni Reţea de apă potabilă

12

43,2

1

240

Padina Reţea de apă potabilă

6

-

1

300

Pietroasele Reţea de apă potabilă

3,5

210

4

3560

Podgoria Reţea de apă

potabilă

25

15

3

2700

Vadu Paşii Reţea de apă potabilă

7

48,8

1

600

Râmnicelu Reţea de apă potabilă

8,1

68

1

3200

Ulmeni Sistem

alimentare cu apă

7,4 - 2 420

Vintilă Vodă

Sistem de alimentare cu

apă Valea Slănicului

32,75 16,6 5 1750

Merei Sistem de

alimentare cu apă

30 59 5 1368

Pîrscov Sistem de

alimentare cu apă

32 672 3 786

Vipereşti Sistem de

alimentare cu apă

8,3 0,25 2 150

Ghergheasa

Sistem de alimentare cu

apă 7 - 2 -

65

Topliceni Sistem de

alimentare cu apă

12,1 32 2 1620

Chiojdu Sistem de

alimentare cu apă

40 99,7 3 2200

Bozioru Sistem de

alimentare cu apă

17,5 14 6 630

Lopătari Sistem de alimentare cu

apă 3 250 1 270

Cislău Sistem de alimentare cu

apă 19,85 954,6 1 4162

Beceni Sistem de alimentare cu

apă 75 60 7 3680

Mînzăleşti Sistem de alimentare cu

apă 25 91,4 3 6500

Poşta Cîlnău Sistem de alimentare cu

apă 51 208,4 6 4876

Cernăteşti Sistem de alimentare cu

apă 45 100 7 3500

Tabel 4.5.2.1.

În cadrul judeţului Buzău nu există sisteme de alimentare cu apă menajeră, în mediul rural. Datele cu privire la pierderile de apă din sistemul de alimentare cu apă potabilă produsă dar, pierdută în şi din sistemele aflate în zona rurală a judeţului Buzău (inclusiv cea furată) sunt redate în tabelul 4.5.2.2.

Cantitate (mc) Denumire localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Berca - 4295 4745 5126 5134 4820 4670 4290 4250 Boldu - - - - - - - 3,5 19,38 Calvini 10 10 10 15 15 20 30 20 30 Gura Teghii - - - - 30 30 30 30 30 Mărăcineni 65552 10478 14193 16891 20323 26230 32283 37638 39687 Săhăteni - - - - - 30 30 - 100 Săpoca 55000 55000 60000 60000 70000 70000 70000 70000 70000 Siriu 42000 42000 40000 40000 38000 38000 37000 36000 36000 Pietroasele 250 250 260 260 260 2310 2310 2310 2310 Vadu Paşii 50 50 50 50 50 50 50 50 49 Râmnicelu - - - - - - - - - Merei - - - - - 2000 2100 1500 1000

66

Pîrscov - - - - - - - 200 200 Topliceni - - - - 2500 2300 2100 2000 2000 Cislău 60000 67000 70000 77000 79000 80000 85000 90000 95000 Beceni - - - - - - - - 700 Mînzăleşti - - - - - 5865 6526 9930 22800 Poşta Cîlnău 775 770 740 700 650 650 600 550 500 Cernăteşti 7000 7000 8000 8000 10000 16000 16000 16000 16000 Tabel 4.5.2.2. Calitatea apei potabile din punct de vedere al indicatorilor chimici şi al indicatorilor microbiologici, din sistemele centralizate, din zona rurală a judeţului Buzău, este redată în tabelul 4.5.2.3.


Indicatori fizico-chimici, chimici Indicatori microbiologici

Denumire localitate Nr. total

probe recoltate

Nr. probe necores-

punzătoare

% probe necores-

punzătoare

Nr. total probe

recoltate

Nr. probe necores-

punzătoare

% probe necores-

punzătoare Berca 39 9 23 29 5 17,24 Bălăceanu 10 8 80 10 10 100 Boldu 4 4 100 4 3 75 Breaza 11 3 27,27 11 3 27,27 Calvini 27 2 7,4 17 5 29,41 Cătina 16 2 12,5 9 8 88,88 Căneşti 5 2 40 5 2 40 Colţi 2 0 0 2 0 0 Gura Teghii 3 0 0 3 0 0 Grebănu 30 20 66,66 30 22 73,33 Mărăcineni 44 3 6,81 17 1 5,88 Movila Banului

2 1 50 2 1 50

Săhăteni 2 2 100 1 1 100 Săpoca 23 0 0 11 2 18,18 Siriu 77 2 2,59 42 6 14,28 Smeeni 56 10 17,85 19 6 31,57 Padina 12 5 41,66 12 5 41,66 Pietroasele 12 3 25 21 7 33,33 Podgoria 22 15 68,18 22 22 100 Vadu Paşii 18 5 27,77 6 4 66,66 Râmnicelu 10 10 100 10 10 100 Beceni 29 14 48,27 31 12 38,7 Bozioru 4 0 0 1 0 0 Cernăteşti 28 1 3,57 14 3 21,42 Chiojdu 5 0 0 5 4 80 Cislău 65 3 4,61 34 11 32,35 Ghergheasa 6 5 83,33 6 6 100 Lopătari 23 0 0 10 2 20 Mînzăleşti 77 0 0 32 6 18,75

67

Merei 54 5 9,25 22 2 9,09 Pîrscov 12 0 0 8 2 25 Poşta Cîlnău

29 6 20,68 9 4 44,44

Topliceni 20 9 45 18 13 72,22 Ulmeni 2 1 50 1 1 100 Vintilă Vodă 15 2 13,33 13 5 38,46 Vipereşti 8 1 12,5 13 12 92,3 Tabel 4.5.2.3. În tabelul 4.5.2.4. redăm consumul mediu lunar de apă potabilă şi programul de distribuţie a acesteia, în mediul rural:

Consum mediu lunar apă potabilă/ cap locuitor (mc/cap locuitor)

Denumire localitate

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Pro-gram distri-buţie ore/ zi

Berca - 3,2 3,5 2,4 2,2 2,3 2,3 2,2 2,1 24 Boldu - - - - - - - 1,27 1 8 Calvini 9,8 9,8 8,2 8,2 8,2 8,1 8,1 7,0 9,5 24 Gura Teghii 0,5 0,5 0,8 1 1,5 1,7 1,8 2 2 Grebanu 1 1,3 1,5 1,5 2 2 2,2 2,5 2,5 24 Mărăcineni 1,3 1,47 1,54 1,70 1,95 2,07 2,12 2,24 2,3 15 Săhăteni 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,7 0,75 0,75 8 Săpoca 100 102 104 105 116 116 115 116 116 24 Siriu 6 6,2 6,3 6,5 6,8 7 7 7 7,5 24 Pietroasele 7 7,5 11,1 13 15 18,5 18,5 18,5 18,5 24 Vadu Paşii 6 6 6 6 6 6 6 6 6 24 Râmnicelu 0,04 0,03 0,03 0,035 0,035 0,04 0,04 0,038 0,03

6 24

Ulmeni 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 24 Vintilă Vodă 1 1 1 1 1 1 1,5 1,5 1,5 24 Merei - - - - - 19 45 79 86 24 Pîrscov - - - - - - 0,5 0,5 0,5 24 Vipereşti - - - - - - - - 1,0 24 Topliceni - - - - 2,3 1,8 1,51 1,59 1,61 24 Chiojdu - - - - 1,5 1,5 2 2,5 3 24 Bozioru 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 24 Lopătari 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 2 Cislău 1 1,1 1,1 1,2 1,4 1,6 1,7 1,8 1,9 24 Beceni 10 10 10 10 10 10 10 10 10 24 Mînzăleşti - - - - - 0,3 0,5 0,7 1,2 24 Poşta 1,2 1,2 1,2 1,3 1,3 1,5 1,6 1,8 1,85 24

68

Cîlnău Cernăteşti 2 2 2 2 2 2 2 2 2 24 Tabel 4.5.2.4. Tabelul 4.5.2.5. cuprinde procentul de populaţie cu acces la surse de apă potabilă,inclusiv sistemul centralizat din zona rurală a judeţului Buzău:

Procentul % Denumire localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Berca - 85,4 87,8 88,4 87 90,5 93 95 96,2 Boldu - - - - - - - 100 100 Calvini 50 50 60 60 60 60 60 70 70 Gura Teghii 60 60 65 70 75 75 75 75 80 Grebanu 40 40 55 60 60 65 65 70 70 Mărăcineni 19 27 34 37 39 46 55 61 63 Săhăteni 20 20 20 25 25 30 30 30 30 Săpoca 90 92 94 95 100 100 100 100 100 Siriu 92 93 95 95 96 96 97 97 97 Pietroasele 50 55 55 55 55 70 80 92 98 Vadu Paşii 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Râmnicelu 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Ulmeni 85 85 85 85 85 85 85 85 90 Vintilă Vodă 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Merei - - - - - 60 65 65 70 Pîrscov - - - - - - 8 16 18 Vipereşti - - - - - - - - 36,9 Topliceni - - - - 44 60 72 80 88 Chiojdu - - - - 15 31 42 54 60 Bozioru 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Lopătari 16 16 16 16 16 16 16 16 16 Cislău 45 52 55 62 64 65 70 75 80 Beceni 100 100 100 100 100 100 100 100 100 Mînzăleşti - - - - - 30 50 60 65 Poşta Cîlnău 50 50 50 50 60 60 60 75 85

Cernăteşti 40 40 50 50 70 80 80 80 95 Tabel 4.5.2.5. Restul de localităţi din zona rurală a judeţului Buzău, folosesc fie sisteme proprii de alimentare cu apă potabilă şi menajeră, fie folosesc făntânile săteşti. Situaţia privind calitatea apei potabilă, din zona rurală, unde nu există sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, este redată în tabelul 4.5.2.6.


Indicatori fizico-chimici, chimici Indicatori bacteriologici

Denumire localitate

Nr. total probe

recoltate

Nr. probe necores-

punzătoare

% probe necores-

punzătoare

Nr. total probe

recoltate

Nr. probe necores-

punzătoare

% probe necores-

punzătoare Brădeanu 11 1 9,09 4 1 25 C.A.Rosetti 11 1 9,09 11 4 36,36 Costeşti 3 1 33,33 1 1 100

69

Florica 5 5 100 5 3 60 Gălbinaşi 5 3 60 5 3 60 Gherăseni 5 4 80 5 3 60 Glodeanu Sărat 1 1 100 2 2 100

Glodeanu Siliştea 5 4 80 5 3 60

Luciu 7 4 57,14 2 1 50 Măgura 6 0 0 10 1 10 Mihăileşti 5 2 40 2 1 50 Ruşeţu 10 6 60 12 11 91,66 Săgeata 14 5 35,71 5 2 40 Scutelnici 5 2 40 5 2 40 Verneşti 62 2 3,22 24 3 12,5 Zărneşti 3 0 0 11 10 90,9

Tabelul 4.5.2.6.

Concluzii Procentul foarte mare de analize necorespunzatoare se datorează faptului că aprovizionarea cu apă de băut se face din fântâni ca sursă permanentă sau alternativă pentru un procent de 47% din totalul populaţiei judeţului, iar instalaţiile centrale din mediul rural au dotări tehnice deficitare şi personal necalificat pentru exploatarea lor. Efectele consumului de apă ce nu se încadreaz în parametrii de potabilitate ai Legii 458/2002 cu modificarile şi completările ulterioare , nu s-au concretizat în boli de etiologie hidrică decât la grupa de varsta 0-3 ani , sub forma intoxicaţiilor cu nitriţi care în anul 2008 au fost în numar de 6 ( numarul de cazuri este în scădere faţă de anul 2007 când s-au înregistrat 11 cazuri ). Scăderea incidenţei bolii se datorează acţiunilor de educaţie pentru sănătate realizate în judeţ în rândul populaţiei, dar şi comunicării către administraţia locală şi către cabinetele medicale individuale a obligaţiei de a informa populaţia cu privire la calitatea apei de băut , din sursele existente în zonă . Localităţile unde au aparut intoxicaţii cu nitriţi generate de apa de fântâna în anul 2008 au fost : Smeeni , Stâlpu , Beceni , Florica , Verneşti , Mărăcineni. Nu s-a înregistrat nici un deces prin intoxicaţie cu nitriţi în judeţul Buzău. Prezentăm mai jos situaţia cu localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE DEZVOLTARE, privind alimentarea cu apă a localităţilor, până în anul 2015, în tabelul 4.5.2.7.

Nr. crt.

DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE

1 Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău, Sibiciu de Sus, Cislău, Măgura, Unguriu, Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni, Nehoiu, Pătârlagele

2 Valea Chiojdului Cătina 3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârscov 4 Valea Sărăţelului Chilii, Căneşti, Scorţoasa 5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă,

Beceni, Cernăteşti, Săpoca

70

6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Zărneşti Blăjani, Poşta Câlnău, Racoviţeni

7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Valea Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti, Rm. Sărat

8 Dealul Istriţa Breaza, Pietroasele, Săhăteni 9 Valea Sărata Merei, Monteoru, Ulmeni, Movila Banului, Amaru,

Glodeanu Sărat, Florica 10 Valea Buzăului

(curs inferior) Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, C.A.Rosetti, Robeasca

11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici, Padina, Pogoanele

12

Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Luciu, Largu, Ruşeţu

13

Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu, Cochirleanca

Tabel 4.5.2.7. 4.6. Apele uzate 4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008 4.6.1.1. Bazinul hidrografic Buzău ( porţiunea aferentă judeţului Buzău) În cadrul subsistemului ape uzate au fost supravegheate şi controlate 35 de surse de poluare din bazinul hidrografic Buzău. Principalele surse de poluare sunt: S.C. SERVCOM S.A. Nehoiu -staţiile de epurare Nehoiaşu şi Păltineni, PRESTSERV Pătârlagele, S.C. IGOSERV S.A. Berca -staţia epurare, S.C. DUCTIL STEEL S.A. Buzău, S.C. CORD S.A. Buzău, S.C. GEROM S.A. Buzău, R.A.M. Buzău -staţia de epurare a Municipiului Buzău, S.C. ROMCARBON S.A. Buzău. În bazinul hidrografic Buzău, agenţii economici autorizaţi să evacueze ape uzate au diferite profile de activitate şi anume: industrie alimentară, prelucrarea lemnului, prelucrări chimice, industria de produse din minerale nemetalice, industria metalurgică, gospodărie comunală, sănătate, alte activităţi. În anul 2008 s-a monitorizat un număr de 35 de agenţi economici dintre care cinci au evacuat ape epurate corespunzator. Agenţii economici care au o influenţă determinantă asupra calităţii resurselor de apă din bazin sunt în general cei de gospodărie comunală dintre care fac parte următorii: S.C. SERVCOM S.A. Nehoiu, PRESTSERV Pătârlagele, S.C. IGOSERV S.A. Berca, R.A.M. Buzău.

4.6.1.2. Bazinul hidrografic Rm. Sărat ( porţiune aferentă judeţului Buzău ) Singurul agent economic cu impact asupra factorilor de mediu, urmărit de SGA Vrancea în anul 2008, este SC ACVATERM SA Rm. Sărat, care a evacuat 1,555 mil. mc apă insuficient epurată. SC Acvaterm SA deţine in prezent o reţea de canalizare de 68,22 km, fiind racordaţi un nr. de 27 932 locuitori din nr.total de 38805. La reţeaua de alimentare cu apă sunt racordaţi un număr de 37 497 locuitori. 4.6.1.3. Bazinul hidrografic Călmăţui (partea aferentă judeţului Buzău) Singurul agent economic cu impact asupra apei râului Călmăţui este S.C.APOSERV S.R.L. Pogoanele (staţia de epurare a oraşului Pogoanele).

71

4.6.1.4. Bazinul hidrografic Ialomiţa (partea aferentă judeţului Buzău ) În acest bazin, pe cursul de apă Sărata, există un singur evacuator de ape uzate mai important, staţia de epurare a localităţii Sărata Monteoru. 4.6.2. Poluanţi în apele uzate

4.6.2.1. Bazinul hidrografic Buzău ( porţiunea aferentă judeţului Buzău)

Mai jos sunt prezentaţi principalii operatori economici surse de emisii în apele de

suprafaţă cu cantităţile de apă uzată evacuate şi cantităţile de poluanţi evacuaţi. SC SERVCOM S.A. Nehoiu (agent economic de gospodărie comunală) -în anul 2008 a

evacuat un volum de 0,197 mil. mc. Unitatea are în dotare două staţii de epurare situate la Nehoiaşu şi Păltineni. Prima staţie de epurare a evacuat un volum de 0,046 mil. mc, înregistrându-se depăşiri la indicatorii azot total,fosfor total si detergenti. Staţia este supradimensionată si nu funcţionează . Cea de-a doua staţie de epurare situată la Păltineni epurează apele uzate provenite din oraşul Nehoiu. Această staţie este subdimensionată. S-au înregistrat depăşiri la indicatorul azot total -2,466 t/an si fosfor total - 0,196 t/an punându-se în evidenţă exploatarea şi întreţinerea necorespunzătoare a staţiei de epurare.

S.C. PRESTSERV Pătârlagele (fost Andares SRL) -cu un volum de apă evacuat în anul

2008 de 0,053 mil. mc/an. În staţia de epurare a unităţii, sunt prelucrate, de fapt, apele uzate menajere orăşeneşti din orasul Pătârlagele. Staţia de epurare prevazutacu douã trepte mecanica si chimica nu a funcionat. Apele uzate evacuate în râul Buzău prezintă depăşiri faţă NTPA-001 la indicatorul fosfor total -0,122 t/an (46%).

S.C. IGOSERV S.A. Berca (agent economic de gospodărie comunală) – dotată cu o

staţie de epurare pusă în funcţiune în anul 1998 şi alcătuită din treaptă mecanică şi biologică, a evacut în anul 2008 unvolum de 0,120 mil. mc apă insuficient epurată. Datorită funcţionării instalaţiilor de epurare în condiţii necorespunzătoare s-au înregistrat depăşiri ale indicatorului materii in suspensie -0,106 t/an, CBO5 -43,98 t/an ,CCOCr -77,76 t/an, azot total -4,235 t/an fosfor total-1,189 t/an si - substante extractibile - 0,020 t/an.

R.A.M. Buzău (agent economic de gospodărie comunală) -a evacuat în anul 2008 un

volum de 13,070 mil.mc/an. Este principalul poluator al apelor râului Buzău. Unitatea asigură alimentarea cu apă potabilă şi tehnologică a zonei industriale a municipiului Buzău, precum şi epurarea apelor uzate ce sunt evacuate în râul Buzău. Incepand cu trimestrul IV al anului s-a pus in functiune o noua statia de epurare, astfel incat s-au inregistrat depasiri numai la indicatorul fosfor total cu 68,572 t/an (131,2%).

În afara agenţilor economici de gospodărie comunală au evacuat ape insuficient epurate şi unităţi industriale dintre care depăşiri semnificative s-au înregistrat la urmatoarele:

S.C. DUCTIL STEEL S.A (industrie metalurgică şi construcţii de maşini) a evacuat în

anul 2008 un volum de 0,425 mil. mc apă insuficient epurată. Au fost înregistrate depăşiri la

72

următorii indicatori: CCO-Cr -3,953 t/an, reziduu filtrabil -469,659 t/an, cloruri -163,361 t/an, calciu -37,189 t/an ,substanţe extractibile -3,872 t/an si sulfati 34,749 t/an.

S.C CORD S.A (industrie metalurgică şi construcţii de maşini) a evacuat în anul 2008 -

0,081 mil. mc/an. Datorită întreţinerii şi exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare la evacuarea apelor uzate s-au înregistrat depăşiri faţă de limitele admise prin autorizaţia de gospodărirea apelor, la următorii indicatori:0,810 t/an la materii in suspensie, 0,094 t/an la CBO5, 10,789 t/an la reziduu filtrabil, 0,006 t/an la cupru şi 0,066 t/an la zinc.

S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. (industrie alimentară) - Determinările fizico-chimice efectuate probelor de apă uzată epurată au pus în evidenţă depăşiri ale limitelor indicatorilor de calitate CBO5 -1,982 t/an si CCO Cr -2,566 t/an.

SPITALUL SĂPOCA cu cele trei secţii din localitatile Săpoca, Nifon şi Ojasca a evacuat în anul 2008 un volum de 0,075 mil mc apă insuficient epurată. Depăşiri semnificative s-au înregistrat la indicatorii :CBO5, CCO Cr, azot total, fosfor total şi detergenţi. 4.6.2.2. Bazinul hidrografic Buzău ( porţiunea aferentă judeţului Buzău) SC Acvaterm SA Rm.Sărat principala sursă de emisie de ape uzate în râul Rm. Sărat deţine o staţie de epurare cu capacitatea de 170l/s. În anul 2008 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: suspensii, CBO5, CCOCr, detergenţi, NH4. 4.6.3. Reţele de canalizare Reţelele de canalizare existente pe raza judeţului Buzău, sunt reţele care primesc în general amestecuri de ape uzată menajeră, industrială şi pluvială. Pe raza judeţului nu există sisteme de canalizare care să fie destinate numai apelor uzate menajere. În tabelul 4.6.3.1 sunt redate informaţiile cu privire apă uzată primită în reţelele de canalizare din judeţul Buzău.

Denumire localitate Lungime reţea de canalizare ( km)


la reţea

Volum de apă evacuat în 2008

(mc)

Buzău 115,28 123500 11081139 Rm. Sărat 68,22 27932 1486000 Pogoanele 2,9 427 12870 Pătârlagele 12,6 1000 52000 Nehoiu 6,2 2700 165240 Beceni 3 350 780 Siriu 1,5 268 22500 Tabel 4.6.3.1.

73

4.7. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane Zonele critice ale apelor din bazinul hidrografic Buzău sunt pe râul Buzău, după confluenţa cu afluentul Slănic, precum şi zona în care staţia de epurare a R.A.M. Buzău evacuează ape uzate menajere şi orăşeneşti din Municipiul Buzău. Drept urmare rezultatele analizelor probelor de apă încadrează tronsonul inferior al râului Buzău în clasa a III-a de calitate. Principalul potenţial poluator al apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Rm. Sărat îl constituie batalul de deşeuri petroliere rezultate din prelucrarea uleiului uzat, aparţinând SC Rafinăria Venus Oilreg SA Rm. Sărat. Începând din anul 2002 nu s-au mai depus reziduuri petroliere şi conform programului de etapizare sunt necesare lucrări pentru realizarea unui dig de apărare a acestuia şi lucrări de închidere şi ecologizare batal. Din lipsa fondurilor aceste lucrări nu s-au realizat. 4.8. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei Pentru protecţia calităţii apelor în bazinul hidrografic Buzau, din cadrul judeţului Buzău sunt necesare următoarele măsuri: - reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare ale localităţilor Nehoiu, Pătârlagele, Berca, Buzău, Pogoanele, Rm. Sărat. - execuţia la termen a măsurilor şi lucrărilor prevăzute în Programele de etapizare; - îmbunătăţirea randamentelor de funcţionare a staţiilor de epurare orăşeneşti printr-o exploatare corespunzătoare conform prevederilor regulamentelor de funcţionare, întreţinere şi exploatare; - îmbunătăţirea prin investiţii de reabilitare şi modernizare a randamentelor de funcţionare, a staţiilor de preepurare a folosinţelor de apă din b.h.Buzău ; - dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul şi supravegherea calitãţii apelor, în conformitate cu prevederile legale şi ale directivelor europene; - perfectarea mecanismului financiar cu privire la obligativitatea de plată a penalităţilor şi amenzilor contravenţionale aplicate; - implicarea autorităţilor locale pentru îndepărtarea surselor de poluare locale. Pentru protecţia calităţii apelor în bazinul hidrografic Rm. Sărat, din cadrul judeţului Buzău, deoarece staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat este depăşită din punct de vedere moral şi fizic şi nu se realizează indicatorii de calitate conform 352/2005-NTPA 001, s-a realizat o etapizare a lucrărilor modernizare, retehnologizare şi extindere, cu termen de finalizare 2010. Aceste lucrări constau in : - înlocuirea denisipatorului şi a grătarelor mecanice - reabilitarea decantoarelor primare radiale şi echiparea lor cu poduri racloare - reamenajarea bazinelor de aerare, a bazinelor de omogenizare nămol - realizarea unui decantor secundar radial -reamenajarea staţiei de pompare nămol, a platformelor de depozitare a nămolului deshidratat mecanic - realizarea unei trepte terţiare pentru eliminarea compuşilor cu azot şi fosfor. SGA Vrancea are în administrare pe linie de gospodărirea apelor 7 comune din judeţul Buzău. Pentru conformarea la cerinţele Directivei 91/271/CEE comunele Topliceni, Rîmnicelu, Podgoria, au întocmit Programe de etapizare cu măsuri privind elaborarea unor studii de fezabilitate şi documentaţii tehnice pentru accesare fonduri, în vederea înfiinţării reţelelor de canalizare şi staţii de epurarea apelor uzate menajere.

74

Capitolul 5 Solul

5.1 Introducere

Solul, prin poziţia, natura şi rolul său este un component al biosferei şi produs al interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Solul este o resursă naturală practic neregenerabilă. El joacă un rol crucial pentru activităţile umane şi supravieţuirea ecosistemelor. Costurile degradării solului sunt foarte ridicate şi generate, în principal, de către societate, nu de către cei care folosesc terenul. Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, precum şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa şi de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă. 5.2. Fondul funciar Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza cărora sunt deţinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României. Structura de proprietate a fondului funciar pe 2007 Tab. 5.2

Nr. crt Tipul suprafeţei Suprafaţa judeţului (ha)

Suprafaţa agricolă (ha)

1 Total din care: 610255 402015 2 Proprietate privată particulară 405612 345270 3 Domeniul public al statului 161727 11410 4 Proprietate privată a statului 42916 45335

Date primite de la OCPI Buzău

Repartitia fondului funciar pe tipuri de proprietate

050000

100000150000200000250000300000350000400000450000

total fond funciar suprafete agricole

sup

rafe

te (

ha) proprietate privata

domeniul public alstatului

proprietate privata astatului

Fig. 1 5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe In functie de destinatie, terenurile sunt:

• terenurile cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, răsadniţele şi altele asemenea - cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte

75

din amenajamentele silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajările piscicole si de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;

• terenuri cu destinaţie forestieră, si anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;

• terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale;

• terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;

• terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii, pentru exploatarile miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă- anul 2007-jd. Buzău Tabel 5.2.1.

Nr. crt Tipul de folosinţă Suprafaţa (ha)

1 Terenuri agricole 402015

2 Păduri şi alte suprafeţe cu vegetaţie forestieră 163905

din care păduri 140031 3 Construcţii şi curţi 15812 4 Drumuri şi căi ferate 8887 5 Ape, bălti, lacuri 11417 6 Alte suprafeţe 8219 7 Total 610255

Date oferite de OCPI Buzău

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

suprafata(ha)

categoria

Repartitia solurilor pe categorii de folosinta- Buzau 2007

Terenuri agricole

paduri si alte suprafeteforestiere

numai paduri

constructii si curti

drumuri si cai ferate

ape, balti, lacuri

alte suprafete

Fig. 2

76

Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în anul 2008 – Buzău Tabelul nr. 5.2.2. a

Suprafaţa Tipul de folosinţă

ha %

Arabil 257749 64,11

Păşuni 89161 22,18

Fâneţe şi pajişti naturale 28746 7,15

Vii 15435 3,83

Livezi 10978 2,73

Total agricol 402069 100

Din care proprietate privată 345270 85,87

Date primite de la DADR Buzau

Structura terenurilor agricole pe tipuri de folosinta

64%

22%

7% 4% 3%

Arabil Pasuni Fanete si pajisti naturale Vii Livezi

Fig. 3 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Buzău , în perioada 2000-2008 Tab. 5.2.2.b

SUPRAFATA (HA) TIPURI DE FOLOSINTA 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1 ARABIL 256181 257559 257918 258273 257653 257673 257698 257740 257749 2 PASUNI SI

FANETE 117576 117231 117763 117074 117799 118504 117743 117907 117907

3 VII 16120 15763 15523 15632 15343 15247 15713 15444 15435 4 LIVEZI 11078 11047 10954 11018 11125 10716 10968 10978 10978 TOTAL AGRICOL 400955 401600 402166 401997 401920 402120 402113 402069 402069

77

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Suprafata(ha)

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Evolutia diferitelor tipuri de folosinta in perioada 2000-2008

ARABIL PASUNI SI FANETE VII LIVEZI

Fig. 4

Evolutia supf. de teren agricole in perioada 2000-2008

400000

400500

401000

401500

402000

402500

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

perioada

Fig.5 Suprafeţe de teren scoase definitiv din circuitul agricol în anul 2008 Tab. 5.2.2.c

Tipul suprafeţelor Categoria de folosinţă Suprafaţa

(ha) Motivul

arabil 47 Obiective investiţii vii livezi

Intravilan

păşuni şi fâneţe arabil 5 Obiective investiţii vii livezi

Extravilan

păşuni şi fâneţe Date furnizate de DADR Buzău 5.3 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din judeţul Buzău 5.3.1. Îngrăşăminte Îngrăşămintele sunt substanţe care se aplică în sol, la suprafaţa lui şi pe plante cu scopul de a completa hrana necesară plantelor cultivate în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei agricole. Asigurarea necesarului de nutrienţi pentru culturile agricole şi pentru pajişti este o problemă care trebuie tratată şi rezolvată cu mare atenţie. Cantităţile de nutrienţi care sunt aplicate, trebuie să fie în acord cu cerinţele plantelor.

78

Utilizarea îngraşămintelor organice naturale şi chimice în cantităţi care depăşesc cerinţele înseamnă risipă, cheltuieli suplimentare, chiar poluarea apelor de suprafaţă şi subterane. Ingrăşămintele organice de diferite provenienţe şi cu o consistenţă variată (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd şi alte dejecţii lichide, nămoluri de canalizare etc) sunt considerate ca surse valoroase de materie organică, azot, fosfor, potasiu şi alte minerale, care sunt indispensabile culturilor agricole. Luând în considerare conţinutul de nutrienţi din astfel de materiale organice se poate reduce consumul de îngrăşăminte minerale.

Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice între anii 2006- 2007, în judeţul Buzău Tabel 5.3.1.a

ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE FOLOSITE (TONE SUBSTANŢĂ ACTIVĂ) N+P2O5+K2O(KG/HA

ANUL N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 2000 3129 1075 124 4328 16,83 10,80 2001 2959 618 118 3695 14,35 9,20 2002 1850 206 133 2189 8,49 5,45 2003 3572 792 156 4520 17,50 11,25 2004 2514 563 135 3212 12,47 8,00 2005 2360 437 41 2838 11,01 7,06 2006 2865 723 120 3708 14,39 9,23 2007 3549 1382 9 4940 11,5 5,5 2008 4704 1355 46 6105 9,2 6,7

Date primite de la DADR Buzău

Evolutia cantitatii de ingrasaminte aplicata in jd. Buzau in perioada 2000-2008

0

1000

2000

3000

4000

5000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008perioada

can

tita

te (

ton

e su

bs.

ac

tiva

)

N

P2O5

Fig.6 Suprafaţa fertilizată natural în 2008 este de 48169 ha Situaţia utilizării îngrăşămintelor naturale Tabel 5.3.1.b

ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Cant. (tone) 117430 107097 103224 109910 207840 127795 230270 61015

Date transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

79

Evolutia utilizarii ingrasamintelor naturale in jd. Buzau

0

50000

100000

150000

200000

250000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

ton

e su

bs.

act

iva

Fig 7 Datorită solubilităţii crescute a îngrăşămintelor chimice de sinteză, se asigura o creştere rapidă a plantelor, ca efect principal, dar cu o serie de efecte colaterale, nedorite. Unul dintre cele mai grave efecte ale excesivei utilizări a îngraşămintelor chimice se produce din cauza fenomenului de spălare a principiilor nutritive din şi de pe sol de către apele de irigaţie sau ploi şi infiltrarea acestora în apele freatice, contribuind la accentuarea procesului de eutrofizare a cursurilor de apă Principalele surse de îmbogăţire a terenului, utilizate în agricultura biologică, sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte, resturi de porumb, cartofi, resturi rezultate în urma curăţatului pomilor etc.), combinate într-o proporţie adecvată cu îngraşăminte organice, de preferat, gunoi de grajd sau compost matur. 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) Situaţia consumului produselor de protecţie a plantelor în perioada 2001-2007 Tab. 5.3.2

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Consum total de pesticide (tonă substanţă activă) din care

226294 15945 92437 68976 126041 130247 217230

insecticide 41751 29087 15225 6821 8185 7940 39553 fungicide 116625 73230 43661 33625 59255 38731 39513 erbicide 67918 49628 33551 28530 58601 83576 138164 Revin pe ha arabil total(kg substanţă activă) din care:

0,9 0,6 0,4 0,3 0,5 0,5 0,8

insecticide 0,2 0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 0,2 fungicide 0,4 0,3 0,2 0,2 0,3 0,2 0,1 erbicide 0,3 0,2 0,2 0,1 0,2 0,3 0,5 Date transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Reducerea consumului produselor fitosanitare şi scăderea suprafeţelor şi a culturilor tratate a fost determinată de reorganizarea şi restructurarea proprietăţilor din agricultură, concomitent cu creşterea preţurilor la tratamentele fitosanitare. Gama actuală de produse de uz fitosanitar include peste 300 de substanţe active din diverse clase de compuşi chimici, gamă care se completează şi se perfecţionează sistematic, în concordanţă cu cerinţele tot mai severe care se impun şi anume: realizarea de compuşi noi cu

80

activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare (g/ha) şi cu impact minim asupra mediului înconjurător; reducerea numărului de stropiri, diminuarea riscului formării raselor rezistente, creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune; perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare, în vederea diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului înconjurător

Evolutia consumului de pesticide la nivelul jd. Buzau

050000

100000150000200000250000

2001

2003

2005

2007

kg. s

ub

s. a

ctiv

a

erbicide

fungicide

insecticide

Fig 8 Fig.9 Consumatorii sunt supuşi la consumul de pesticide din cauza micilor cantităţi ce rămân ca reziduuri în produsele recoltate. Cantităţile de reziduuri identificate în alimente trebuie să nu dăuneze sănătăţii consumatorilor şi să fie la niveluri cât mai mici posibil, corespunzator celor mai scăzute cantităţi de pesticide folosite la culturi pentru obţinerea efectului dorit. Nivelul maxim de reziduuri (MRL) este nivelul cel mai ridicat posibil al unui reziduu de pesticide care este legal acceptat în produsele alimentare şi furaje. 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Ca urmare a scăderii şeptelului, cantităţile de poluanţi zootehnici au scăzut, iar trecerea de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-o anumită măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe suprafeţe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă, favorizând utilizarea lor ca îngrăşământ natural. Reziduurile zootehnice se constituie ca îngrăşământ organic pentru suprafeţele agricole, numai că monitorizarea reziduurilor de la fermele de păsări şi porci nu a fost făcută pe teritoriul judeţului nostru şi nu ne putem pronunţa asupra efectelor negative pe care acestea le-ar putea avea asupra solurilor. 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare

Pe lângă aportul la producţia agricolă amenajările de îmbunătăţiri funciare contribuie la siguranţa obiectivelor sociale şi economice, a vieţii oamenilor şi animalelor, reconstrucţia ecologică şi protecţia mediului. Evolutia amenajarilor de îmbunatăţiri funciare pe teritoriul judeţului Buzău Tab 5.3.4.a

Suprafaţă amenajată

pentru irigaţii cu lucrari de desecare-drenaj

cu lucrari de combatere a eroziunii

Anul

ha % ha % ha %

2004 44387 7,3 127644 20,9 53413 8,8 2005 44377 7,3 127644 20,9 53413 8,8 2006 44347 7,3 127644 20,9 53413 8,8 2007 44316 7,3 127644 20,9 53413 8,8 Date furnizate de Direcţia de Statistică Buzău .

Suprafaţă amenajată

pentru irigaţii cu lucrari de desecare-drenaj

cu lucrari de combatere a eroziunii

Anul

ha % ha % ha %

2008 40542 6,68 122274 20,02 53413 8,8 Date furnizate de ANIF- Sucursala Argeş Buzău

Evolutia consumului total de pesticide

0

50000100000

150000200000

250000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Kg

. su

bst

. act

iva

81

Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA , Sucursala Teritorială Argeş- Buzău a raportat pentru 2008 şi efectuarea lucrărilor de întreţinere la 2 amenajări de apărare împotriva inundaţiilor, respectiv barajul de la Pitulicea şi cel de la Crângu Ursului. Dintre lucrările mai importante executate de ANIF pe teritoriul judeţului Buzău, în 2008 amintim:

• începerea proiectului de investiţie cu finanţare Sapard pentru reabilitarea Canalului Est-AHC Câmpia Buzăului, zona Măteşti;

• repunerea în funcţiune a Canalului de irigaţii VEST, Cândeşti- Săhăteni; • amenajări de combaterea eroziunii solului şi desecare în comuna Topliceni, afectată de

calamităţile din mai-iulie 2008; • reparaţii baraje beton în localităţile Chiojdu, Buda, Năieni, Cândeşti; • decolmatări canale desecare 55000mc, în localităţile Săhăteni, Movila Banului, Stâlpu,

Merei, Amaru, Ulmeni;

Suprafata agricolă irigată în perioada 2000 – 2007 Tab 5.3.4.b Anul Suprafaţa

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 ha 2907 3394 6564 5970 3281 311 375 2113

% din total suprafaţa agricolă

0,7 0,8 1,6 1,5 0,8 0,1 0,1 0,5

Date furnizate de Direcţia de Statistică Buzău

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

sup

rafa

ta (

ha)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia suprafetelor irigate in jd. Buzau in perioada 2000-2007

Fig. 10 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial minier, siderurgic, energetic etc.) Cod. 01: Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi, balastiere, cariere Suprafeţe importante sunt afectate de balastiere (circa 150ha în Lunca Buzăului), care adâncesc albiile apelor, producând scăderea nivelului apei freatice şi ca urmare, reducerea rezervelor de apă din zonele învecinate, dar şi deranjarea solului prin depunerile de materiale extrase. Cod 02: Poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare, depozite de gunoaie etc

82

Depozitele de gunoaie orăseneşti cât şi cele din domeniul rural îşi urmează programul de închidere conform graficelor stabilite pe baza reglementărilor în vigoare. Suprafeţele afectate sunt de cca 120ha Analizele efectuate, în data de 26.06.2007, la depozitul de deşeuri tehnologice (post închidere) al SC Ductil Steel Buzău, zona Dig- Buzău, prezintă următoarele valori pentru metale grele: Tabel 5.3.5.a

Parametrul mg/ kg s.u Cr Cu Ni Cd Zn Mn Cloruri

Adâncimea probelor 30 cm

30 cm

30 cm

30 cm

30 cm

30 cm

30 cm

Proba 1 partea de V 8,2 77,4 21,6 <1 455 786 33,4 Proba 2 parea de V 8,7 73,4 19,6 <1 467 772 29,4 Proba 1 partea de S 9,8 101,7 29,3 <1 488 793 48,4 Proba 2 partea de S 9,2 105,6 26,4 <1 476 765 40,2 Proba 1 partea de N 10,4 71,6 22,5 <1 459 748 37,2 Proba 2 partea de N 9,6 77,3 24,8 <1 446 731 30,6 Toate valorile sunt sub pragul de alertă S. C . Fermit Râmnicul Sărat, intreprindere de materiale de fricţiune şi garnituri de etanşare elimină în urma procesului de producţie deşeuri care pot polua cu metale grele solul. Analizele prezentate în bilanţul de mediu de nivel II, relevă faptul că numai în solul din vecinătatea haldei de deşeuri tehnologice, concentraţiile de metale grele depăşesc limitele pragului de alertă şi intervenţie. Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Fe) la SC Fermit Râmnicul Sărat- Zona sectorului finisaj ferodouri, depozit deşeuri şi halda de deşeuri tehnologice Tabel 5.3.5.b PARAMETRUL PB CU ZN FE Adâncimea probelor

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm

0-10 cm

10-20 cm 0-10 cm

10-20 cm

Vecinătate hală maşini 22,3 10,3 153,8 148,8 74,3 62,2

Vecinătate haldă deşeuri 1185 1043 1412 1309 19,847 19,09

Vecinătate depozit deşeuri

35,4 27,1 43,3 37,5 273,5 161,7 - -

Vecinătate societate 193,3 172,5 182,3 137,8 405,9 388,7 - -

Pragul de alertă 250 250 250 250 700 700 - -

Pragul de intervenţie 1000 1000 500 500 1500 1500 - -

Metalele grele ajung la ţinte în mod uzual prin următoarele căi de migrare; • cale o reprezintă geamurile şi uşile; • sistemele de evacuare şi reţinere noxe; • aerul ambiental, precipitaţiile, curenţii atmosferici şi apa uzată.

În mod accidental metalele grele au următoarele căi de migrare: • coşul de evacuare fără reţinere noxe în cazul defectării sistemelor de evacuare şi

reţinere • fisuri la reţeaua de canalizare

Pericolul contă în aceea că metalele grele sunt fitotoxice. Suprafeţele afectate cuprind halda Rafinăriei Venus Oilreg de 6,2ha şi depozitul tehnologic al SC Fermit SA cu 2ha, ambele din Rm. Sărat şi depozitul de deşeuri tehnologice al SC Ductil Steel din Buzău cu 0,8ha. Cod .06: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară, uşoară şi alte industrii afectează 39,7 ha.

83

Cod 08: Poluarea cu dejecţii animale Aceasta constă în dereglarea compoziţiei chimice a solului prin îmbogăţirea cu nitraţi, care pot avea efecte toxice şi asupra apei freatice. Comuna Vâlcele a raportat 1 ha afectat de dejecţii animaliere. Cod 19: Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol) sau asociată şi cu poluarea cu ţiţei Conţinuturile ridicate de apă sărată, în cazul unor “erupţii”, schimbă drastic chimismul solurilor, în sensul pătrunderii sodiului în complexul adsorbtiv, cu efecte toxice pentru plante, apărând flora specifică sărăturilor şi impurificând apa freatică. În cazul terenurilor în pantă apar alunecări de teren. De asemenea, poate fi dereglată compoziţia apelor freatice, care alimentează puţurile din gospodăriile locuitorilor aflate pe teritoriul învecinat. Cod 20: Poluarea cu petrol de la extracţie, transport şi prelucrare. Procesele fizice care au loc datorită activităţii de extracţie a petrolului constau în deranjarea stratului fertil de sol în cadrul parcurilor de exploatare (suprafeţe excavate, reţea de transport rutier, reţea electrică, conducte sub presiune şi cabluri îngropate sau la suprafaţa solului etc.). Toate acestea au ca efect tasarea solului, modificări ale configuraţiei terenului datorate excavării şi în final, reducerea suprafeţelor productive agricole sau silvice. Procesele chimice sunt determinate de tipul de poluare: cu petrol sau cu petrol şi apă sărată (mixtă); poluare ascendentă, descendentă şi suprapusă. Pe plan naţional predomină poluarea ascendentă, care se datorează, în general, spargerii unor conducte sub presiune, scurgerile din acestea putând ajunge în pânza pedofreatică. Capacitatea de reţinere în sol a produselor petroliere depinde de conţinutul de argilă, acestea putându-se infiltra, în general, până la 70 - 80 cm şi chiar mai mult, îngreuind procesul de depoluare. Un indicator important care ilustrează reţinerea acestor produse în sol îl constituie raportul carbon/azot (C/N). Poluare PETROM S.A În condiţii de funcţionare normală, cu respectarea strictă a fluxului tehnologic, pierderile tehnologice de ţiţei şi apă de zăcământ sunt reţinute de amenajările tehnologice existente (decantoare, incinte indiguite, canalizări, beciuri sonde). Pot fi identificate următoarele surse potenţiale de poluare: sonde- prin neetanşeităţi, fisuri habe, scurgeri fluide din beciuri, tasări terenuri cu măsuri de vidanjare periodică a beciurilor sau în cazul lucrărilor de investiţii şi PP- RK sonde; trasee conducte- prin neetaşeităţi la ventilele de secţionare ale conductelor, fisurări, spargeri conducte datorită uzurii, coroziunii sau alunecărilor de teren; parcuri- prin pierderi de fluide ca urmare a neetanşeităţilor, uzurii intervenite la instalaţii, echipamente şi componente. Pe structura Bărbunceşti au fost amenajate 12 careuri ecologice, la sondele : 490, 507, 492, 509, 504, 397, 82, 371, 410, 356, 394, 388 prin această măsură evitându-se scurgerea fluidelor din careurile sondelor pe terenurile adiacente.

Pentru Parcul 3 Bărbunceşti, analizele de sol din 2006 au evidenţiat uşoare variaţii ale paremetrilor analizaţi, fiind înregistrate depăşiri ale pragului de alertă şi de intervenţie în cazul TPH-IR şi ale pragului de alertă în cazul benzenului. Valorile rezultate din analizele de laboraror indică variaţii oarecum aleatoare pe adâncime şi în suprafaţă, totuşi, din evoluţia concentraţiilor rezultate din analizele de laborator se poate observa:

• pH-ul solului este cuprins între valori moderat acide până la slab alcaline(5.6- 7.93); • clorurile au valori cuprinse între 34.5mg/kg substanţă uscată ţi 3937 mg/kg, fără a putea

stabili o tendinţă generală de variaţie cu adâncimea. Cea mai ridicată valoare, de 3937 mg/kg, a fost înregistrată pe treapta de adâncime 1,0-2,0m;

84

• sulfaţii înregistrează valori ce variază între 9,1 şi 484 mg/kg substanţă uscată, nefiind semnalate depăşiri ale pragurilor de alertă sau intervenţie. Pe adâncime, în toate forajele executate există o tendinţă de descreştere cu adâncimea;

• în cazul indicelui fenol şi al metalelor grele se observă uşoare fluctuaţii în jurul valorii normale, nefiind semnalate depăşiri ale pragurilor de alertă sau intervenţie:

• în cazul compuşilor aromatici mono-ciclici (BTEX total şi fiecare compus în parte), în general valorile determinate se înscriu în limitele valorilor normale cu excepţia unei foraj de monitorizare în incinta parcului, în vecinătatea decantorului, la o adîncime de 0,5m, unde s-a înregistrat o valoare ce depăşeşte pragul de alertă

Pentru Parcul 35 Plopeasa, analizele de laborator din incintă nu au relevat afectarea în profunzime a calităţii solurilor. Totuşi pentru hidrocarburile petroliere a fost înregistrată o depăşire a pragului de intervenţie pentru o probă prelevată din vecinătatea bazinului pentru scurgeri într-o zonă cu scurgeri vizibile de ţiţei. În ce priveşte probele prelevate din perimetrele sondelor, toate au înregistrat depăşiri ale pragurilor de intervenţie (sonda 120, sonda 140, sonda 131). Aceleaşi probleme şi pentru Parcul 113 Plopeasa cu depăşiri ale pragurilor de intervenţie (sonda 113 şi sonda 124). La Parcul 90 Plopeasa, din analiza rezultatelor probelor de sol se constată depăşiri faţă de limitele normale la cadmiu, nichel şi cupru, fără a atinge pragul de alertă. În cazul HTP sunt depăşiri majore al pragului de intervenţie la două probe de sol superficial prelevate la 0,3m adâncime, din interiorul parcului. Valoarea maximă a fost de 23814mg/kg substanţă uscată, adică o valoare de circa 11ori mai mare decât pragul de intervenţie pentru folosinţe mai puţin sensibile. La Parcul 30 Plopeasa , în cazul HTP sunt depăşiri ale pragului de intervenţie în cazul probelor prelevate de la sondele 63 şi 12, pe adâncimile 0,15- 0,3m, de cca 2 ori. La Depozitul de ţiţei Sătuc, pH-ul se situează între 6,91- 7,79, cu tendinţa de descreştere în adâncime. Tot aici se înregistreză depăşiri ale toluenului de cca 30 de ori faţă de valoare normală, xilenul între 20,8 şi 68 de ori faţă de valoarea normală. Pentru HTP se înregistrează depăşiri ale pragului de intervenţie de 3,7- 6,36 ori în sondajul de adâncime şi 3,49- 19,19 ori la probele de sol superficial.

5.4 Calitatea solurilor Calitatea terenurilor agricole se referă atât la fertilitatea solului, cât si modul de manifestare a celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte,clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.

5.4.1. Repartiţia solurilor din judeţul Buzău pe clase de calitate Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Buzău Tabel 5.4.1.

SUPRAFEŢE PE CLASE DE BONITARE ALE SOLURILOR (HA) NRCRT

SPECIF. SUP.TOTALA (HA) I II III IV V Total cartat

1 Arabil 257740 42866 134477 46685 26448 7264

253977

2 Pajişti şi fâneţe

117934 321 13399 39063 38825 26326 83444

3 Vii 15444 67 5891 6496 2452 538 15287 4 Livezi 10978 - 2586 4964 2750 678 8315 5 Total 402096 43254 156353 97208 70475 34806 361023

Date furnizate de Oficiu de Studii Pedologice şi Agrochimice Buzău

85

Repartitia terenurilor din judetul Buzau pe clase de bonitate

11%

38%

18%

9%

24%

ClasaI

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

Repartitia terenurilor arabile pe clase de bonitate

17%

52%

18%

10% 3%Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

Fig 11 Fig. 12 După cum se poate urmări în tabelul 5.4.1 cea mai mare parte a terenurilor arabile se încadrează în clasa de bonitate II, terenurile agricole cu vii se încadrează în clasele IIşi III, livezile în III iar păşunile şi fâneţele în clasele III şi IV. 5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. In multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic, în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Principalele restricţii ale calităţii solurilor agricole sunt prezentate în tabelul 5.4.2 Tab. 5.4.2

NR CRT DENUMIREA FACTORULUI

SUPRAFAŢA AFECTATĂ(HA) OBSERVAŢII

1 Seceta -

2 Amenajări pentru irigaţii 44 387 3 Exces de umiditate 7 321 4 Amenajări pentru drenaj 127 644 5 Eroziunea solului prin apă 42 400 6 Amenajări antierozionale 53 413 7 Alunecări de teren 4 302 8 Sărăturarea solului

din care cu alcalinitate ridicată 37 563 4 568

9 Compactarea solului datorită lucrărilor necorespunzătoare nu deţinem date

10 Compactarea primară a solului nu deţinem date 11 Formarea crustei nu deţinem date 12 Rezervă mică de humus în sol 36 542 13 Aciditate puternică şi moderată 9 433 14 Asigurarea slabă cu fosfor mobil 21 297 15 Asigurarea slabă cu potasiu mobil 4 089 16 Asigurarea slabă cu azot 15 045 17 Carenţe de microelemente (zinc) nu deţinem date 18 Poluarea chimică a solului, din care: 46,2 - excesiv poluate 6,2 Rafinăria Venus OIL

REG- Rm. Sărat -poluate cu petrol 40 SC PETROM SA - poluare cu substanţe purtate de vânt nu deţinem date

19 Distrugerea prin excavări nu deţinem date 20 Acoperirea terenurilor cu deşeuri şi

reziduuri solide 22,10 Suprafeţe invent.doar pe

teritoriul com Merei, Verneşti, B.Albă . Gl Sărat

Date oferite de Oficiu de Studii pedologice şi Agrochimice Buzău

86

Degradarea solurilor. Tipuri de costuri

Restricţii Tipuri de costuri generate de către utilizatorii terenului Tipuri de costuri generate de către societate

Contaminarea

Deprecierea proprietăţii Costuri de asigurare Măsuri de protecţie a expunerii

Costuri de îngrijire a sănătăţii Tratarea apei contaminate Controale ale securităţii alimentare

Eroziunea Pierderea fertilităţii şi recoltei Daune aduse proprietăţii Pierderi de venit (ex. turism)

Dragări în albie Degradarea infrastructurii Tratarea apei

Declinul materiei organice

Pierderea fertilităţii şi recoltei Costuri mari de producţie

Degajarea gazelor de seră din sol Tratarea apei

Salinizarea Pierderea fertilităţii şi recoltei Degradarea infrastructurii de alimentare cu apă

Alunecari de teren

Daune aduse infrastructurii şi a proprietăţii

Pierderi de vieţi omeneşti Intreruperea rutelor de transport

Extras din stategia pentru protecţia mediului din cadrul Uniunii Europene 5.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILOR Monitorizarea poate fi făcută analizându-se mai mulţi indicatori:

• Indicatori agrari de presiune pentru soluri (repartizarea ramurilor de cultură agricolă, folosirea îngrăşămintelor chimice, pesticidelor, ierbicidelor, îngrăşămintelor organice, respectiv a nămolurilor provenite de la staţii de epurare, irigarea cu ape reziduale, depozitarea dejecţiilor lichide)

• Indicatori industriali de presiune pentru soluri (prezenţa substanţelor minerale, mineritul) • Indicatori pentru starea solurilor (tipul de degradare, raportul de degradare, soluri

poluate, soluri ce trebuiesc supuse unor activităţi de remediere a poluărilor, locuri de monitorizare pentru soluri)

5.5.1 Monitorizarea calităţii solurilor la nivel local Reţeaua de monitorizare a solului la nivelul judeţului Buzău în 2007 a fost formată din puncte din zone agricole (Aldeni, Cochirleanca, Valea Râmnicului, Vipereşti-Cislău, Verneşti) şi din apropierea rampelor de deşeuri menajere şi industriale (Nehoiu-Valea Rea, Pătârlagele, Buzău 1 şi 2, Rm. Sărat 1 şi 2, Pogoanele 1 şi 2, Smeeni). Probele au fost recoltate şi analizate trimestrial şi în tabel sunt prezentate valorile medii anuale. Indicatorii monitorizaţi au fost: PH, umiditate, aciditate hidrolitică, conductivitate, săruri solubile, carbon organic, humus, Fe acetat, etc. Tabelul 5.5.1.

Adân cimea de recol tare

PH Umidi-tate

Aciditate hidrolitică

Conduc tivitate

Săruri solubile

Carbon organic

Hu-mus

Fe acetat

Punct de recoltare

Cm UpH % µE/100g µS/cm mg/kg % % mg/kg

10 7,025 2,527 15,25 209,25 712,75 1,0725 1,85 Ver neşti

20 6,983 2,268 14,178 212,25 721,25 0,93 1,6

10 7,185 2,072 16,36 176,25 599,25 0,975 1,68 Vipe- reşti

20 7,12 2,071 15,703 183,75 624,5 1,1125 1,92

87

10 7,313 2,437 20,72 244,75 832 1,045 1,80 0,063 Valea Rea

20 7,288 2,457 20,503 256,25 871 1,3425 2,31 0,0591

10 7,198 2,254 16,358 262,5 892,5 0,8175 1,41 0,049 Pătâr lagele

20 7,235 2,304 17,233 254,25 864,5 0,8225 1,42 0,0662

10 6,973 3,318 16,628 209 710,75 1,2875 2,23 0,0353 Buzău 1 20 7,063 3,272 17,523 202,5 688,25 1,3125 2,27 0,0317

10 7,238 3,458 18,755 202 686,75 1,5125 2,61 0,0373 Buzău 2

20 7,243 2,953 12,033 232 788,5 1,545 4,17 0,0412

10 7,13 2,567 17,015 188,25 640,25 1,0828 1,87 0,0393 Rm. Sărat 1 20 7,225 2,671 13,743 168 571 1,1555 1,99 0,0387

10 7,025 2,115 14,835 184,5 627,25 1,0925 1,88 0,1168 Rm Sărat 2 20 7,118 2,362 13,805 181 616 1,0578 1,83 0,0391

10 7,188 2,143 13,945 171,25 582,25 0,823 1,42 Valea Râmni cului 20

7,11 2,274 15,755 164 557,5 0,86 1,49

10 7,145 3,8 15,05 175 594,75 0,8425 1,46 Cochir leanca 20 7,138 2,38 16,358 170,75 580,25 0,855 1,48

10 7,34 5,334 13,678 239,25 813,5 1,355 2,34 0,0321 Pogoa nele 1 20 7,27 5,173 15,268 238,25 809,75 1,245 2,15 0,06

10 7,238 5,265 16,793 218 741 1,3803 2,37 0,0393 Pogoa nele 2 20 7,283 5,244 17,448 211,25 718,25 1,3775 2,38 0,123

10 7,01 4,686 10,033 219,5 746,25 1,22 2,10 0,0334 Smeeni 20 7,053 4,335 11,778 209,75 713 1,2925 2,24 0,0545

10 7,16 3,743 12,43 263 894 1,1825 2,04 0,0379 Monteo ru 20 7,145 3,683 13,96 263,5 895,75 1,2725 2,15 0,0281

10 7,15 2,315 18,32 217,75 741 0,769 1,33 Aldeni 20 7,108 2,405 14,615 218,5 743 0,7353 1,27 Concluzii:

- nu s-au inregistrat situaţii de poluare a solului datorită acidifierii; - din punct de vedere a pH-ului, solurile analizate prezintă o variatie sezonieră, fiind

mai scazută în perioadele uscate şi cu temperaturi mari, şi mai ridicate în perioadele reci cu umiditate mărita în sol;

- din punct de vedere a nutriţiei plantelor, pH-ul are implicaţii directe asupra solubilităţii şi accesibilităţii elementelor nutritive în sol. Astfel în perioadele mai uscate creşte conţinutul de săruri (valoarea pH-ului scade), iar în perioadele cu umiditate ridicată creşte pH-ul ca urmare a diluţiei sărurilor, care evidenţiază o buna levigare a sărurilor solubile

- solurile situate în apropierea rampelor de deşeuri menajere şi industriale prezintă conţinut mare de săruri solubile şi concentraţii ridicate la % de carbon organic.

88

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor 5.6.1.Inventarul terenurilor afectate de diferite procese OSPA Buzău ne-a transmis o suprafaţă de 4302 ha de teren afectat de alunecările de teren, inventariată la nivelul judeţului Buzău şi pentru care se impun măsuri de refacere. Alunecările de teren au cauze multiple în judeţul Buzău: defrişări, exploatări în subsol, structura geologică, seismele. In zona colinară a judeţului sunt frecvente cazurile de alunecări de teren datorită gradului mare

de înclinare a pantelor şi intercalaţiilor de argilă în profil. Acest fapt favorizează degradarea naturală a solului, conduce la schimbarea categoriei de folosinţă în sensul declanşării acesteia, la apariţia izvoarelor de coastă, a pajiştilor cu vegetaţie specifică scoţând practic suprafaţa din circuitul productiv. Zonele cele mai expuse fenomenelor de alunecare sunt zonele subcarpatice Berca, Pârscov, Chilii, Bisoca, Săruleşti, Breaza, Năieni, Pardoşi, Mărgăriteşti, Gura Teghii, Buda, Colţi, Vintilă Vodă.

În cazul eroziunii de suprafaţă (prin apă pentru solurile situate pe versanţi) gradul de afectare se determină prin grosimea orizonturilor de suprafaţă sau a celor subiacente, conform indicatorului nr. 20 din M.E.S.P. (1987). În cazul eroziunii de adâncime se ţine seama de forma şi adâncimea organismului torenţial. Alunecările se grupează pe tipuri, conform indicatorului 38 din M.E.S.P. 1987, şi anume: alunecări în brazde, în valuri, în trepte, cu movile, curgătoare sau prăbuşiri de mal şi pe grade de afectare (stabilizat, semistabilizat sau active)

. 5.6.2 Inventarul siturilor contaminate

Resursele naturale ale României şi politicile de industrializare anterioare anului 1990 au

favorizat dezvoltarea activităţilor intens poluatoare din industriile extractivă, metalurgică, chimică şi energetică. Urmare a desfăşurării acestor activităţi, solul şi subsolul au fost poluate local, zonal sau regional cu hidrocarburi, metale grele, substanţe organice naturale şi sintetice s.a., determinând în timp apariţia şi extinderea siturilor contaminate care afectează şi în prezent sănătatea oamenilor şi mediul. Produsele petroliere au afectat suprafeţe semnificative atât în zonele de exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze cât şi în jurul instalaţiilor de petrochimie şi transport.

La nivelul judeţului, APM a analizat, chestionarele prevăzute în anexele nr.1 şi 2 ale H.G.1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare poluării solului şi subsolului, completate de către operatorii economici şi documentaţiile existente pentru actele de reglementare realizându-se lista siturilor contaminate din judeţul Buzău. La nivelul judeţului a fost identificat un număr de 25 de situri contaminate incluse în tabelul 5.6.2

Tab. 5.6.2 Nr. crt.

Denumire sit contaminat

Operatorul economic deţinătorul terenului

Domeniul de activitate

Agentul poluant

1 Batal vechi Rafinăria Venus Oilreg

S.C. Rafinăria Venus Oilreg S.A.

Rm. Sărat

Eliminarea sau valorificarea deşeurilor

periculoase

Metale grele

2 Batal nou Rafinăria Venus Oilreg

S.C. Rafinăria Venus Oilreg S.A.

Rm. Sărat

Eliminarea sau valorificarea deşeurilor

periculoase

Metale grele, cianuri

89

3

Depoul CFR Buzău

SNTFM Marfă S.A Sucursala Galaţi

depoul de exploatare a

locomotivelor marfă Buzău

Transport CFR

Produse

petroliere, metale grele

4 Mina de petrol Monteoru S.C Petrom SA Membru OMV-

Grupul de zăcăminte Torceşti -

Burcioaia - Bărbunceşti

Ind,Petrolieră -extracţie.depozit

are

Hidrocarburi totale din petrol

5 Staţia de uscare gaze Stănceşti

S.C Petrom SA Membru OMV-



Ind,Petrolieră -extracţie.depozit

are

Hidrocarburi totale din

petrol

6 Staţia de uscare gaze Bărbunceşti




Ind,Petrolieră -extracţie.depozitare


petrol

7 Parc 1 Bărbunceşti S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol






petrol






petrol

10 Parc 5017 Amaru S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

90

11 Parc 571 Padina S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

12 Parc Lipănescu 41 S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

13 Parc Monteoru S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

14 Parc 7 Berca S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

15 Parc 1 Beciu S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

16 Parc 3 Beciu S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

17 Parc 35 Plopeasa S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol






petrol

91






petrol






petrol

21 Parc 1 Pâcle S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol






petrol






petrol

24 Structura Arbănaşi S.C Petrom SA Membru OMV-





petrol

25 Depozit Tititei, Baterie de cazane Satuc






petrol

5.7.1. Modalităţi de investigare Hotărârea Guvernului nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic. Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi subsolului se numără: - constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

92

- elaborarea bilanţului de mediu; - stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului. Scopul investigării şi evaluării detaliate este delimitarea spaţială a zonei poluate, clarificarea naturii şi intensităţii poluării identificate, relaţia poluanţilor cu matricea minerală a rocilor şi structura mediului geologic, căile de migrare şi transport al poluanţilor şi evaluarea riscului geologic, date necesare elaborării programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic. Rezultatele investigării şi evaluării detaliate sunt cuprinse în raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, care se depune la autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Este stabilită obligaţia pentru operatorul economic sau deţinatorul unui teren, ca la încetarea activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei terenului, să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului ecologic. Finanţarea lucrărilor de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic este suportată de operatorul economic sau de deţinătorul de teren, în cazul poluărilor actuale şi istorice. Pentru situri contaminate orfane şi abandonate aparţinând domeniului public al statului, lucrările de investigare şi de evaluare a poluării mediului geologic sunt finanţate de la bugetul de stat, prin bugetele autorităţilor care le administrează sau din fonduri structurale şi de coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a acestor fonduri.

5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău, a început lucrările de investiţie în perimetrul Aldeni-Cernăteşti pentru ameliorarea a cca 200ha, afectate de eroziune. Lucrările vizează captări de izvoare, modelări cu reînsămânţări, regularizarea scurgerilor pe versant prin canale şi debuşee, amenajarea de drumuri antierozionale cu canale marginale şi podeţe, lucrări transversale din beton pe ravene, plantaţii de protecţie, drenaje. Valoarea lucrărilor se estimează la 500 000 RON Direcţia Silvică a demarat lucrările de refacere ecologică prin corectare de torenţi a unor terenuri de pe văile râurilor Bâsca Mare şi Crasna (pe teritoriul judeţului Buzău şi Covasna). Pe Bâsca Mare inferioară se urmăreşte consolidarea reţelei hidrografice cu degradări pe o lungime de 1,19 km şi o suprafaţă de 9120mp. Durata va fi de 24 de luni iar valoarea lucrărilor se estimează la cca 679 826 EURO. Pe Crasna Mare corectarea torenţilor este necesară deoarece în zonă se constată distrugerea drumurilor forestiere, surparea malurilor şi alunecări de teren care pot duce implicit la colmatarea lacului de acumulare Siriu (se propune corectarea albiilor torenţiale pe lungimea de 3,89km şi S= 3,81 km). Valoarea lucrărilor estimate este de 373 927 EURO. Toate costurile aferente lucrărilor sunt suportate de la bugetul de stat.

93

Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR 6.1. Biodiversitatea României

Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

România este o ţară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atat la nivel de ecosisteme, cât şi la nivel de specii. Ecosistemele naturale si seminaturale reprezintă aproximativ 47% din suprafaţa ţării. Diversitatea florei şi a faunei se reflectă şi în faptul ca România deţine cele mai mari populaţii de lupi, urşi, capre negre si râşi din Europa, cât şi extinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor.

Nivelul ridicat al diversităţii habitatelor se reflectă şi în nivelul ridicat al diversităţii speciilor de flora şi fauna, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii de plante, dintre care speciile endemice reprezintă 4%.

In ceea ce priveste fauna, au fost identificate un număr de 33792 specii de animale, din care 33085 nevertebrate şi 707 vertebrate.

Pe teritoriul judeţului Buzău se reunesc nu mai puţin de trei regiuni biogeografice reprezentate în proporţii aproximativ egale : zona alpină, zona continentală şi zona stepică. 6.2 Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică 6.2.1 Habitate naturale

Habitatele naturale reprezintă zone terestre, acvatice sau subterane, în stare naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.

Identificarea habitatelor se face, în mod obişnuit, prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează şi anume prin luare în consideraţie a speciilor edificatoare(în general dominante) şi indicatoare ecologice şi/sau cenologice, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor staţiunii, în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol. Fig.1 Habitatul prioritar ponto-sarmatic 62CO

de la Pâclele Mari

Pe teritoriul judeţului Buzău au fost identificate cca 68 de tipuri de habitate de interes naţional, reprezentând cca 20000ha şi au fost înscrise în Reţeaua Ecologică Natura 2000 27 de habitate de interes comunitar, dintre care 7 prioritare, însumând aproximativ 18000ha.

Habitate naturale cuprinse în situri comunitare Tabel 6.2.1

Nr. crt Cod Denumirea habitatului

Suprafete cuprinse în situri

(ha) 1 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care

colonizează terenurile umede şi nisipoase 1000

94

2 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

10094

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

0,5

4 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara

500

5 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

30

6 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

80

7 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 47 8 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 260 9 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix 10 10 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 6 11 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin 160

12 6520 Fâneţe montane 700 13 62C0* Stepe ponto-sarmatice 800 14 7110* Turbării active 3 15 7230 Mlaştini alcaline 7 16 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din

etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii

3

17

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

1

18 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1240 19 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 290 20 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 110 21 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

35

22 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene

16

23 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 800 24 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat

calcaros 6

25 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 80 26 92D0* Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea

şi Securinegion tinctoriae 140

27 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea

1460

TOTAL(27 de tipuri din care 7 tipuri prioritare) 17 878,5 6.2.2 Flora şi fauna sălbatică Flora cuprinde toate speciile de plante care apar şi se dezvoltă spontan, inclusiv speciile care s-au înmulţit artificial în diferite regiuni formând în acest fel plantaţii în care plantele cresc independent.

În Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

95

faunei sălbatice, anexa 3 sunt specificate speciile de floră şi faună pentru care este necesară desemnarea ariilor speciale de conservare. Plante identificate pe teritoriul judeţului Buzău a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare: Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Echium russicum(capul şarpelui), Adenophora lilifolia, Campanula serrata, Ligularia sibirica, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica, Iris humilis ssp. arenaria, Cypripedium calceolus(papucul doamnei), Agremonia pilosa (turiţa),şi pante inferioare : Dicranum viride, Drepanocladus vernicosus.- 12 specii Specii de interes national care necesită o protecţie strictă(conform anexei nr.4B, OUG 57/2007)- Diantus trifasciculatum ssp.parviflorus, Nitraria schoberi(gărdurariţa) Lycopodium inundatum . 3 specii Plante de interes comunitar identificate pe teritoriul judeţului Buzău care fac obiectul măsurilor de management anexei 5A din OUG 57/2007: Lycopodium spp. (pedicuţă), Galanthus nivalis (ghiocelul alb), Gentiana lutea (ghinţură), Ruscus aculeatus (ghimpe) 4 specii Specii de floră ocrotite pe raza judeţului Buzău pe baza Hotărîrii Consiliului Judeţean nr. 13 din 1995:

1. Garofiţa ( Dianthus spiculifolus) - Culmile Siriului 2. Smirdan ( Rhododendron kotschy) - Culmile Siriului 3. Laleaua pestriţă ( Fritillaria meleagris) - Parcul Crâng din municipiul Buzău 4. Laleaua de crâng (Tulipa bierbestiniana) - Parcul Crâng din municipiul Buzău 5. Frasin pufos ( Fraxinus pallisae) - Pădurea Spătaru şi Pădurea Frasinu 6. Roua cerului (Drosera rotundifolia)- Lacul Manta din Munţii Siriului, Muntele Penteleu 7. Goodyera repens - Pădurea Milea Viforâta 8. Bujorul (Paeonia arborea) - Parcul dendrologic Monteoru 9. Gărdurariţa ( itraria schoberi)- Pâclele Mari şi Pâclele Mici 10. Papucul doamnei ( Cypripedium calceosus)- Valea Nişcovului, Siriu 11. Tisa ( Taxus baccata) - Valea Nehoiului 12. Alga verde ( Chara crinita)- Balta Albă Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate, inclusiv cele care au fost reproduse artificial într-o anumită regiune, formând o populaţie de animale care se înmulţeşte de sine stătător. La nivelul ţării sunt identificate peste 100 de specii de mamifere (dintre acestea 57% au regim de protecţie), peste 400 de specii de păsări sălbatice (dintre care 61,5% protejate), 23 de specii de reptile (82,61% protejate), 19 specii de amfibieni (89,5%protejate). Fig.2 Ursulbrun -

Reţeaua Natura 2000 include pentru protecţie 26 de specii de mamifere, 12 specii de amfibieni şi reptile, 27 specii de peşti, 57 specii de nevertebrate şi 118 specii de nevertebrate.

Fauna judeţului Buzău este una dintre cele mai bogate şi variate din ţară, ca o consecinţă a varietăţii ecosistemelor acvatice şi terestre. Gradul mare de împădurire, în special în zona montană şi subcarpatică, asigură condiţii bune de viaţă pentru multe specii de animale de interes cinegetic şi ştiinţific. Mamifere de pe raza judeţului Buzău Specii de mamifere din judeţul Buzău care necesită desemnarea ariilor de conservare: Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoavă), Rhinolophus mehelyi (liliacul cu potcoavă a lui Mehely), Myotis myotis (liliacul comun), Spermophilus citellus (popândăul), Sicista subtilis (şoarecele săritor de stepă), Canis lupus(lup), Ursus arctos (ursul brun), Mustela eversmani (dihorul de stepă), Vormela peregusna(dihorul pătat), Lynx lynx(râsul) - 10 specii Specii de mamifere de interes comunitar care necesită măsuri de management speciale: Martens martens (jder de copac), Mustela putorius (dihor de casă), Rupicapra rupicapra( capra neagră)- 3 specii.

96

Specii de mamifere de interes naţional care necesită măsuri de management speciale: Lepus europaeus(iepurele de câmp), Oryctolagus cuniculus (iepurele de vizuină), Sciurus vulgaris(veveriţa), Vulpes vulpes (vulpe), Martens foina(jderul), Mustela nivalis(nevăstuică), Meles meles(viezure), Capreolus capreolus (căprioară), Cervus elaphus (cerb), Dama dama (cerb lopătar), Sus scrofa (mistreţul) 11 specii. Amfibieni şi reptile de pe raza judeţului Buzău Specii de amfibieni/reptile pentru care se desemnează arii de protecţie speciale: Triturus cristatus(tritonul cu creastă), Triturus dobrogicus(tritonul dobrogean), Triturus montandoni ( tritonul carpatic), Bombina bombina ( buhai de baltă cu burta roşie sau izvoraş de baltă cu burta roşie), Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă) - 5 specii Specii de amfibieni de importanţă comunitară cu protecţie strictă: Triturus cristatus(tritonul cu creastă), Triturus montandoni ( tritonul carpatic), Bombina bombina( buhai de baltă cu burta roşie sau izvoraş de baltă cu burta roşie), Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă), Hyla arborea (brotăcel), Rana dalmatiana( broasca de pădure), Pelobates syriacus(broasca de pământ dobrogeană), Bufo viridis (broasca râioasă verde) - 8 specii Specii de amfibieni de interes comunitar care necesită planuri de management: Rana ridibunda (broasca mare verde de lac), Rana temporaria (Broasca roşie de munte) - 2 specii Specii de amfibieni de interes naţional care necesită o protecţie strictă: Triturus alpestris alpestris (tritonul de munte), Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca râioasă brună), Rana lessonae (broasca verde de baltă), Rana temporaria (Broasca roşie de munte) - 5 specii Reptile pentru care se desemnează arii de protecţie speciale : E mys orbicularis (broasca ţestoasă de apă)- 1 specie

Reptile de interes comunitar cu protecţie strictă: Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă), Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta viridis (guşter), Podarcis muratis(şopârla de zid), Coronella austriaca(şarpele de alun), Natrix tessellata (şarpele de apă) -6 specii Reptile de interes naţional care necesită o protecţie strictă: Lacerta praticola (şopârlă de luncă), Vipera berus( vipera comună). - 2 specii Fig. 3.Elaphe quatuorlineata( Balaur mare)

Specie de importanţă comunitară Vulcanii Noroioşi

PEŞTI

Pesti pentru care se desemnează arii speciale Pde protecţie: Aspius aspius (avat), Barbus meridionalis (moioagă), Gobio uranoscopus (petroc), Cobitis taenia (zvârlugă), Misgurnis fossilis (ţipar), Cottus gobio( zglăvoc) -6 specii Peşti de interes comunitar care necesită planuri de management: Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana), Barbus meridionalis (moioaga) 3 specii

NEVERTEBRATE Nevertebrate pentru care se desemnează arii speciale de protecţie: Carabus variolosus, Cerambyx cerdo(croitor), Lucanus cervus(rădaşcă), Rosalia alpina(croitorul alpin), Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi, Pholidoptera transsylvanica - 12 specii Nevertebrate de interes comunitar care necesită o protecţie strictă: Carabus variolosus, Cerambyx cerdo(croitor), Lucanus cervus(rădaşcă), Rosalia alpina(croitorul alpin), Apatura metis, Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi, Pholidoptera transsylvanica, Saga pedo, Maculina arion, Proserpinus proserpina, Zerynthia polyxena - 17 specii Nevertebrate de interes naţional care necesită o protecţie strictă: Apatura metis, Maculinea alcon - 2 specii Nevertebrate de interes comunitar care necesită planuri de management: Helix pomatia (melcul de livadă) - 1 specie

97

PĂSĂRI Judeţul Buzău are în patrimoniu său natural peste 100 de specii de păsări sălbatice de importanţă comunitară şi naţională, majoritatea fiind concentrate în zona lacurilor şi bălţilor din câmpie, zonele împădurite şi în luncile râurilor.

Specii de păsări de pe raza judeţului Buzău care necesită desemnarea ariilor de protecţie specială avifaunistică: Acrocephalus melanopogon, Alcedo atthis, Anser erythropus, Anthus campestris, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Charadrius alexandrinus, Charadrius morinellus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus, Coracias garrulous, Crex crex, Cygnus Cygnus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Emberiza hortulana, Falco columbarius, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Ficedula parva, Gavial arctica, Gavia stellata, Glareola pratincola, Grus grus, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Hieraaetus pennatus, Ixobrychus minutes, Lanius collurio, Lanius minor, Larus melanocephalus, Lullula arborea, Melanocorypha onocrotalus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmeus, Phalaropus lobatus, Pernis apivorus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Pluvialis apricaria, Porzana parva, Porzana porzana, Porzana pusilla, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons, Sterna hirundo, Strix uralensis, Sylvia nisoria,Tringa glareola . -67 de specii Alte păsări de pe raza judeţului Buzău protejate pe anexa II- Directiva Păsări şi lista rosie naţională::

Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus schoenobaenus, Acrocephalus scirpaceus, Alauda arvensis, Anas acuta, Anas clypeata, Anas crecca, Anas Penelope, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Anas strepera, Anser albifrons, Anser anser, Anser fabalis, Anthus pratensis, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Apus apus, Ardea cinerea, Asio otus, Aythya farina, Aythya fuligula, Calidris alpina, Calidris temminckii, Calidris ferruginea, Calidris minuta, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Charadrius dubius, Charadrius hiaticula, Coccothraustes coccothraustes, Columba oenas, Columba palumbus, Coturnix coturnix, Cuculus canorus, Cygnus olor, Delichon urbica, Dendrocopos major, Emberiza rustica, Erithacus rubecula, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Fringilla coelebs, Fulica atra, Galerida cristata, Gallinago gallinago, Gallinula chloropus, Hirundo rustica, Jynx torquilla, Larus cachinnans, Larus canus, Lanius excubitor, Limosa limosa, Locustella luscinioides, Locustella fluviatilis, Lymnocryptes minimus, Luscinia megarhynchos, Mergus merganser, Merops apiaster, Miliaria calandra, Motacilla alba, Motacilla flava, Muscicapa striata, Netta rufina, Numenius arquata, Oenanthe oenanthe, Oriolus oriolus, Phalacrocorax carbo, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Pluvialis squatarola, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis, Pyrrhula pyrrhula, Rallus aquaticus, Regulus ignicapillus, Regulus regulus, Remiz pendulinus, Riparia riparia, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Serinus serinus, Sitta europaea, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylvia communis, Sylvia curruca, Tachybaptus ruficollis, Tadorna tadorna, Tringa erythropus, Tringa nebularia, Tringa stagnatilis, Tringa tetanus, Turdus merula, Turdus philomelos, Upupa epops, Vanellus vanellus .

- 102 specii Specii de faună ocrotite pe raza judeţului Buzău pe baza

Hotărîrii Consiliului Judeţean nr. 13 din 1995: Specii de animale:

1. Râsul ( Lynx lynx) - Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea Harţagu. 2. Barza albă (ciconia ciconia) - Zona de câmpie 3. Egreta mare ( Egreta alba) .- Balta Amara 4. Egreta mică ( Egreta garzetta) - Balta Amara 5. Scorpionul ( Euscorpius carpatichus)- Platoul Meledic 6. Cocoşul de munte ( Tetrao urogallus)- Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea Harţagu. 7. Termite ( Reticulitermes)- Dealul cu lilieci, Platoul Meledic

8. Cerbul lopătar ( Dama dama) - Lopătari- Bisoca 9. Ciocănitoarea verde (Picus viridis) - Culoarul Sibiciu - Lopătari 10. Capra neagră ( Rupicapra rupicapra carpathica)- Culmile Siriului, Mălâia

98

6.2.3 Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic Reglementarea activităţilor de valorificare economică a unor specii sălbatice de floră şi

faună se face conform ORDIN nr.410 din 11 aprilie 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.

În 2008 APM Buzău a eliberat 2 autorizaţii de mediu pentru recoltarea ciupercilor, a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale.

Fig 4. Fructe de pădure

Fig 5. Ciuperci În 2008 a fost eliberată 1 autorizaţie pentru capturare melci- specia Helix lucorum- 20 000kg. APM Buzău a eliberat şi 15 autorizaţii pentru vânătoare din care 2 pentru vânătoare de carnivore protejate. Cantităţi autorizate: Fig. 6. Capra neagră din Siriu a) mamifere Nr. crt Specia Nr. exemplare

autorizat 1 Căprior 322 2 Cerb carpatin 58 3 Capra neagră 3 4 Mistreţ 477 5 Viezure 42 6 Vulpe 574 7 Bizam 5 8 Dihor 49 9 Iepure de

câmp 7810

10 Jder de copac 4 11 Jder de piatră 2 12 Nevăstuică 44 13 Şacal 11

Nr.crt. Denumire Specii

Cantitatea autorizată

(kg) Gălbiori 20 000 Hribi 30 000 1 Ciuperci Ghebe 5 000 Vâsc 1 000 Mesteacan 1 000 Nuc 1 000 Păducel 5 000 Pelin 1 000 Rostopască 1 000 Salcâm 3 000 Sunătoare 1 000 Tei argintiu 30 000 Tei Pucios 15 000 Soc 10 000

2 Plante

medicinale

Urzică 1 000 Cătină albă 240 000 Măceşe 100 000 Păducel 20 000

3 Fructe de

pădure Porumbe 80 000

99

b) mamifere protejate

Fig.7. Lup

c) păsări

Nr. crt Specia Nr.

exemplare autorizat

Nr. crt Specia Nr. exemplare autorizat

1 Becatina comună 80 17 Potârniche 1065 2 Cioară grivă 1800 18 Raţă mare 1700 3 Cioară de

semănătură 600 19 Raţa mică 830

4 Ciocârlia de camp 27000 20 Raţă cu cap castaniu 35 5 Cocoş de munte 8 21 Raţă lingular 30 6 Cocoşar 1280 22 Raţă suliţar 25 7 Coţofană 4360 23 Raţă cârâitoare 45 8 Gaiţă 455 24 Raţa cu cap negru 25 9 Găinuşă de baltă 10 25 Raţă fluierătoare 40 10 Gîrliţă mare 2360 26 Raţă moţată 15 11 Gâşte de vară 295 27 Raţă sunătoare 15 12 Guguştuc 4470 28 Sitar de pădure 450 13 Lişiţă 110 29 Sturz de vîsc 480 14 Porumbel Gulerat 172 30 Sturzul viilor 850 15 Porumbel de

scorbură 22 31 Turturică 1550

16 Prepeliţă 10680 32 Fazan 602 Fiecare beneficiar de autorizaţie, prezintă un studiu de evaluare elaborat de unităţi de

cercetare ştiinţifică în care se precizează nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare nefavorabilă, precum şi date referitoare la zonele pentru care se impune instituirea de interdicţii periodice de recoltare/capturare în scopul menţinerii potenţialului natural de regenerare a acestor resurse şi a echilibrului ecologic. 6.2.4 Specii deţinute în captivitate - Nu este cazul judeţului Buzău unde nu sunt înfiinţate grădini zoologice, acvarii si nu există încă centre de reabilitare şi îngrijire a animalelor sălbatice cu dizabilităţi. 6.3. Starea ariilor naturale protejate

Fig.8 – imagine din situl de importanţă comunitară Bisoca

Nr. crt Specia

Nr. exemplare autorizat

1 Urs brun 7 2 Lup 10 3 Râs 5 4 Pisică

sălbatică 6

100

Valoarea patrimoniului natural al României este recunoscută la nivel naţional şi internaţional prin protejarea celor mai reprezentative zone şi includerea acestora în reţeaua naţională de arii naturale protejate sau în cadrul altor reţele internaţionale de arii naturale protejate constituite în baza unor convenţii sau tratate la care ţara noastră a aderat. Rămâne de rezolvat modul de administrare al acestora şi eliminarea tuturor activită.ilor cu impact semnificativ asupra lor.

Judeţul Buzău are o suprafaţa protejată de cca 36.092,6ha, reprezentând aproximativ 6% din suprafaţa judeţului( s-a luat în considerare faptul că anumite arii,ca de expl. Balta Albă, au în acelaşi timp statut de rezervaţie , de SCI sau de SPA) 6.3.1 Arii de interes naţional

La nivelul Judeţului Buzău ariile naturale de interes naţional sunt reprezentate de ariile desemnate prin Legea nr.5 din 2000 ca rezervaţii naturale(12) şi monumente ale naturii(3).

Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes naţional Tabel 6.3.1

SUPRAFATA( HA)

COD ARIE DENUMIRE ARIE

L.5/2000 Vect.2004

1 2.261 Vulcanii noroiosi - Pâclele Mari 15,2 18,8 2 2.262 Vulcanii noroioşi- Pâclele Mici 10,2 13,2 3 2.263 *Sarea lui Buzău 0,8 1,77 4 2.264 Blocurile de calcar - Bădila 1,0 3,0 5 2.265 Pădurea Crivineni 14,1 15,4 6 2.266 Pădurea Brădeanu 5.8 5.8 7 2.267 Platoul Meledic 67,5 156,7 8 2.268 Padurea Lacurile- Bisoca 10 10 9 2.269 Dealul cu lilieci- Cernăteşti 3,0 10,6 10 2.270 Pădurea cu tisă 150 196,8 11 2.271 Balta Albă 600 1167 12 2.272 Balta Amara 900 813,8 13 2.273 *Focul Viu 0,03 0,25 14 2.274 *Piatra alba "La Grunj" 0,025 0,025 15 2.275 Chihlimbarul de Buzău 2,52 2,23

Total cca 1850ha *monumente ale naturii

Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate. Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice, dupa caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăuneaza obiectivelor atribuite.

Tot in categoria ariilor de interes naţional se va înscrie şi Geoparcul „Ţinuturile Buzăului”, nedesemnat oficial, ce va cuprinde localităţile: Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru, Brăieşti, Căneşti, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Săruleşti, Scorţoasa, Vintilă- Vodă, Chiliile, Valea Salciei. Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de UNESCO, în parteneriat cu Reţeaua Europeană a Geoparcurilor. 6.3.2 Arii de interes internaţional Pentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale Biosferei: Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) , 5 situri Ramsar: Delta Dunării (1991),

101

Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006) şi 1 sit natural al patrimoniului natural universal- Delta Dunării ( din 1991)- cu 576.216 ha

Nu există în prezent pe teritoriul judeţului Buzău desemnate aceste tipuri de arii. 6.3.3 Arii de interes comunitar

În anul 2007, România a declarat 273 Situri de Importanţă Comunitară 108 Situri de Protecţie Specială Avifaunistică. Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 din România, raportată la suprafaţa ţării, este de 17,84%. Aceste situri fac parte din Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000.

Scopul acestei reţele este de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o selecţie a celor mai importante tipuri de specii ale Europei şi de a promova activităţi economice benefice pentru biodiversitate. Natura 2000 este soluţia prin care Europa se străduieşte să păstreze natura în toată diversitatea ei actuală şi să promoveze activităţi economice care nu dăunează biodiversităţii. Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice. În România se regăsesc 5 regiuni biogeografice :alpină, continentală, panonică, stepică, pontică. Pe teritoriul judeţului Buzău se regăsesc 3 bioregiuni :alpină, continentală şi stepică. Pentru judeţul Buzău:

• numărul siturilor comunitare desemnate prin Ordinul nr.1964/2007- 10 situri • numărul de situri de protecţie avifaunistică desemnat prin HG 1284/2007- 1sit

Fig. 9 Distribuţia siturilor de importanţă comunitară în România – 2008

Fig 9. Situri de importanta comunitara

102

Fig. 10 Distribuţia siturilor de protecţie specială avifaunistică în România -2008

Fig 10. Situri de protectie avifaunistică Lista siturilor comunitare Tabel 6.3.3

NR. CRT COD DENUMIRE LOCALIZARE

SUPRAFAŢĂ (HA)

1 ROSCI0005 Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni

Judeţul Brăila: Galbenu (7%), Grădiştea (11%), Jirlău (9%), Vişani (17%)

Judeţul Buzău: Balta Albă (30%), Boldu (11%)

6415.4 din care 3336 ha în Buzău

2 ROSCI0009 Bisoca

Judeţul Buzău: Bisoca (14%), Mânzăleşti (2%)

1160.6

3 ROSCI0057 Dealul Istriţa Judeţul Buzău: Breaza (9%), Pietroasele (3%)

587.9

4 ROSCI0103 Lunca Buzăului Judeţul Buzău: Berca (2%), Buzău (6%), C.A. Rosetti (2%), Cilibia (4%), Cislău (2%), Gălbinaşi (4%), Măgura (6%), Mărăcineni (12%), Nehoiu (<1%), Pănătău (2%), Pârscov (2%), Pătârlagele (2%), Săgeata (2%), Săpoca (13%), Unguriu (9%), Vadu Paşii (6%), Verneşti (2%), Vipereşti (2%)

3990.5

5 ROSCI0127 Muntioru Ursoaia Judeţul Buzău: Bisoca (2%) 156

103

6 ROSCI0190 Penteleu

Judeţul Covasna: Comandău (<1%), Zagon (<1%) Judeţul Buzău: Gura Teghii (24%)

11233.1 din care 11200 în judeţul Buzău

7 ROSCI0199 Platoul Meledic Judeţul Buzău: Lopătari (<1%), Mânzăleşti (1%)

136.6

8 ROSCI0229 Siriu Judeţul Buzău: Chiojdu (7%), Gura Siriului (22%)

5747.3

9 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului

Judeţul Buzău: C.A. Rosetti (2%), Cilibia (12%), Costeşti

(16%), Gălbinaşi (2%), Gherăseni (14%), Largu

(21%), Luciu (34%), Ruşeţu (11%), Smeeni (15%), Ţinteşti

(6%).

17 000 din care 9556

ha în jud Buzău

10 ROSCI0272 Vulcanii Noroioşi

de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

Judeţul Buzău: Berca (<1%), Scorţoasa (1%)

93.8

11 ROSPA0004 Balta Albă - Amara

– Jirlău

Judeţul Buzău: Balta Albă (10%) ,Judeţul Brăila: Galbenu (5%), Jirlău (7%), Vişani (5%)

4509,6

Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes judeţean Tabel 6.3.4 Nr. crt.

Denumirea zonei Localizare

Suprafaţa (ha) Administraţie

Anul declarării

1 Culmile Siriului

com. Siriu 85

O. S. Nehoiaşu, Cons. Local com.Siriu 1995

2 Pădurea Frasinu

com. Ţinteşti 158 O.S. Buzău 1995

3 Pădurea Spătaru

com. Stâlpu 165

O.S. Buzău, Cons. Local com. Costeşti 1995

4 Pădurea Găvanu

com. Mânzăleşti 216 O.S. Vintilă Vodă 1995

5 Pădurea Milea Viforâta

com. Gura Teghii 165 O.S.Nehoiu 1995

6 Pădurea Crângul Buzăului

mun. Buzău 162

O.S. Buzău Cons. Local Buzău

1995

7 Pădurea Harţagu

com. Siriu 191 O.S. Nehoiaşu 1995

8 Stejarul din Buzău

Str. Crizantemelor nr. 1, mn. Buzău

- SC Agrotransport SA 1995

104

9 Platanii din Râmnicul Sărat

Parcul central al oraşului Râmnicu Sărat

- Consiliul Local Râmnicu Sărat 1995

Total cca 1142 ha

Din totalul ariilor protejate la nivelul judeţului Buzău numai 3 arii sunt atribuite în custodie, respectiv Balta Amara, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mici. În 2008 nu a fost atribuită în custodie nicio arie protejată.

Monitorizarea creşterii reţelei globale a ariilor protejate, distribuţia lor şi obiectivele de management ale acestora sunt vitale, dar este la fel de important de cunoscut starea reală în care se găseşte o anumită arie protejată şi mai ales cât este de eficient managementul ariei protejate. Pentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale Biosferei: Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) şi 5 situri Ramsar: Delta Dunării (1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006). 6.4 MEDIU MARIN ŞI COSTIER Nu este cazul 6. 5 STAREA PĂDURILOR 6.5.1 Fondul forestier

Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional. Termenul pădure include: a) pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum si cele incluse ulterior în acestea, în condiţiile legii; b) perdelele forestiere de protecţie; c) jnepenişurile; d) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculata numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. Tab. nr. 6.5 Fondul forestier al judeţului Buzău în 2008

Suprafaţa(ha) pe tipuri de proprietate Fondul forestier Publică de stat

Publică UAT Privată UAT

Privată pers. fizice şi juridice

răşinoase 28763 500 13531 păduri foioase 70149 737 24830

terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate in scopuri forestiere

9

terenurile destinate împăduririi 92 9 terenurile care servesc nevoilor de cultură

51 34

terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică

3

terenurile care servesc nevoilor de administraţie

608 22

105

terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora

594 1

iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice

38

perdelele forestiere de protecţie jnepenişurile păşunile împădurite Total 100 298 1237 38496 Date oferite de ITRSV Focşani

Repartitia FF pe tipuri de proprietate

1%

72%

27%

0%

De stat

Publica UAT

Privata UAT

Privata persoanefizice si juridice

Fig 11. Repartiţia fondului forestier pe tipuri de proprietate

; 101270

; 7434; 13696 ; 17631

020000

40000

6000080000

100000120000

Suprafete(ha)

Repartitia fondului forestier al judetului Buzau pe administratori

Directia Silvica OS Buzaul Ardelean OS Siriu SRL OS Nehoiu privat SRL

Fig 12. Repartiţia FF pe administratori 6.5.2 Funcţia economică a pădurilor Pădurile, prin multiplele lor funcţii, constituie o importantă resursă a economiei naţionale. Veniturile se obţin din:

� arbori grosi pentru obţinerea de furnire estetice şi tehnice;

106

� arbori groşi pentru lemn de cherestea ; � arbori mijlocii pentru celuloză şi construcţii rurale; � fauna pădurii pentru blănuri şi carne; � fructe şi ciuperci pentru valorificare în industria

alimentară; � plante medicinale; � organizare de partide de vânătoare;

Deloc neglijabilă este bogaţia de produse secundare pe care le adaposteşte pădurea: fructe mici, ciuperci, plante Fig. 13- Creasta cocosului medicinale dar şi marea varietate de animale sălbatice ca: urşi, mistreţi, vulpi, râşi, cocoşi de munte, lupi, capra neagră, ce deschide perspective pentru practicarea vânătorii. Reţeaua densă de râuri şi pâraie montane gestionate de organele silvice sau de asociaţiile vânătorilor şi pescarilor, populată natural cu specii de peşte (păstrav, lipan, zglăvoc, clean, mreana, scobar, boiştean, beldiţă, petroc, s.a.) reprezintă o bază folosită curent pentru pescuitul sportiv. 6.5.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic Direcţia Silvică Tabel 6.5.3.a

Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc) Natura tăierii Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Prop.stat Prop.UAT Prop. priv

Produse principale 1250 122,5 Accidentale I 2987 13,9 Conservare 215 9,9 Accidentale II 708 4,3 Rărituri 2761 75,9 Igiena 7019 15,3

Ocolul Silvic Buzăul Ardelean Tabel 6.5.3.b


Produse principale 146 7,8 Accidentale I 80 0,2 Conservare 59 1,8 Accidentale II 76 0,1 Rărituri 76 1,8 Igiena 384 0,3

SC Ocolul Privat Nehoiu Tabelul 6.5.3.c


Produse principale 14 156 1,1 11,1 Accidentale I 20 0,8 Conservare 136 2,5 Accidentale II Rărituri 48 0,8 Igiena 14 975 0,1 3,1

OS SIRIU SRL Tabelul 6.5.3.d Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc) Natura tăierii

Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Produse principale

107

Accidentale I Conservare Accidentale II Rărituri Igiena

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic la nivelul anului 2008 în judeţul Buzău Tabelul 6.5.3


Produse principale 122,5 1,1 37,8 Accidentale I 13,9 0 3,6 Conservare 9,9 0 4,9 Accidentale II 4,3 0,6 0,3 Rărituri 76,5 0 3 Igiena 15,3 0,2 4,9

Exploatarea pădurilor este definită ca reprezentând ansamblul activităţilor prin care se

extrage şi se pune în valoare masa lemnoasă cu scopul de a se asigura condiţii optime de dezvoltare şi regenerare a arboretelor şi de a satisface cerinţe ale societăţii. Punerea în valoare a masei lemnoase presupune transformarea arborilor marcaţi în sortimente de lemn brut- sortimente care reprezintă produsul final al exploatării şi care sunt constituite din prese de lemn cu dimensiuni, forme şi calităţi impuse de necesităţile de folosire ulterioară. În plus, pentru a putea fi valorificate, sortimentele de lemn brut trebuie să se găsească în final, în locuri accesibile beneficiarilor de astfel de produse. Activitatea de exploatare trebuie să fie eficientă din punct de vedere economic iar pe de altă parte să se desfăşoare astfel încât să nu producă ecosistemului prejudicii care să depăşească pragul de suportabilitate al acestuia. 6.5.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief în judeţul Buzău Tab. 6.5.4

Forma de relief Suprafaţa totală /ha) Suprafaţa relativă (%) Munte 56012 40

Deal 54366 39 Câmpie 29653 21

Distributia padurilor dupa formele de relief

40%

39%

21%

Munte Deal Câmpie

Fig 14. Distribuţia pădurilr după forma de relief

108

6.5.5 Starea de sănătate a pădurilor Pentru promovarea unei silviculturi durabile vor fi necesare modificari fundamentale,

schimbari de conceptie în sensul unei gestionari durabile a pădurilor. Având în vedere că veniturile populaţiei rurale din zona montană depind în mare măsură de valorificarea lemnului, pe lângă restricţii trebuie introduse şi alternative (soluţii) pentru ca pădurea să nu fie afectată din punct de vedere ecologic.

Datorită exploatării şi transportului lemnului cu mijloace deseori prea puţin adecvate, reţeaua de drumuri forestiere a avut mult de suferit. Şi în acest sector este loc pentru investiţii şi retehnologizare. Deosebit de gravă este depozitarea la întâmplare, deseori pe malul apelor, a rumeguşului care rezultă din prelucrarea lemnului. Acesta este un pericol real pentru peşti Acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor: Impădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul agricol;

• Reconstucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factorii naturali; • Creare de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a solului şi împotriva eroziunii; • Menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţii pădurilor; • Aplicarea de tratamente intensive şi de tratamente cu perioadă lungă de regenerare,

care să asigure realizarea de arborete amestecate, cu structura mozaicată. Tăierile rase trebuie diminuate drastic;

• Ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului şi reconsiderarea acestei activităţi ca importantă componentă a silviculturii.

Suprafeţe de pădure afectate de diverşi factori la nivelul anului 2008 Tabel 6.5.5.a

Factori ce afectează sănătatea pădurilor Suprafeţe afectate (ha)

Pagube aproximative (RON)

Incendii 2,0 3191 Agresiuni climatice 359,0 neevaluate Boli - - Insecte - - Poluare - -

Date transmise de ITRSV Focşani Tratamente aplicate pădurilor Tabel 6.5.5.b

Tipul tratamentului Suprafeţe tratate(ha) Pentru combaterea insectelor 487 Pentru paraziţii vegetali (preventiv) 468

Date oferite de ITRSV Focşani 6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri în 2008

Suprafeţe parcurse cu tăieri pe toate tipurile de proprietăţi Tabel 6.3.6

Tipul tăierii Proprietate

de stat (ha)

Proprietatea unit. administrativ-teritoriale

(ha)

Proprietate privată

(ha) de regenerare 1135 14 763 de produse accidentale 3695 - 540 de igienă şi curăţire 7019 14 1480 de îngrijire în păduri tinere 3327 - 156 de transformare a păşunilor împădurite

- - 80

Date oferite de ITRSV Focşani

109

6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Dacă se pune problema instalării unei păduri pe terenuri care au fost acoperite cu

vegetaţie forestieră până în ultimile decenii este vorba, practic, de reîmpădurire. Împădurirea propriu-zisă se execută pe un terenul lipsit de pădure de cel puţin 50 de ani. În mod curent însă se foloseşte termenul împădurire. Un obiectiv important al strategiei silviculturii româneşti îl constituie împădurirea terenurilor degradate. Categoriile de terenuri care necesită împăduriri pentru judeţul Buzău sunt:

• terenuri agricole degradate (terenuri erodate, terenuri afectate de alunecări, terenuri agricole destructurate);

• terenuri agricole cumpărate în condiţiile legii de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva; • terenuri agricole pe care se creează perdele forestiere de protecţie a culturilor agricole,

cursurilor de apă şi căilor de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în pantă, etc.

Pădurile formate prin împădurire sunt însă departe de cele naturale în ceea ce priveşte biodiversitatea, compoziţia speciilor, diversitatea genetică sau stabilitatea lor. De aceea, este nevoie ca noile păduri să fie create în apropierea sau în contact cu cele naturale sau bătrâne, pentru ca speciile să le colonizeze şi să asigure astfel o biodiversitate din ce în ce mai ridicată şi, implicit, o stabilitate care să permită existenţa lor pe termen lung. Zonele declarate de Direcţia Silvică ca fiind cu deficit de vegetaţie forestieră sunt: O.S. Râmnicu Sărat – UP I- Cernăteşti- 2577,3ha OS Buzău- UP II Pogoanele - 1023,3 ha Academia Română- Pădurea Ruşeţu- 34 ha 6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

• suprafeţe scoase temporar- 0ha în 2008 • suprafeţe scoase definitiv- 0 ha în 2008

6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008

În mod firesc, continuitatea unei păduri se asigură prin regenerare naturală. Arboretele ajunse la vârsta exploatabilităţii fructifică dacă sunt rărite corespunzător. Dacă şi solul este capabil să asigure germinarea seminţelor şi instalarea seminţişului o nouă pădure se va instala în locul celei vechi. Aceasta ar fi calea cea mai indicată din punct de vedere silvicultural şi economic. Folosirea optimă a factorilor de vegetaţie pentru obţinerea unor producţii de lemn importante calitativ şi cantitativ, dar şi îndeplinirea obiectivelor de protecţie a mediului implică deseori intervenţii în modificarea compoziţiei pădurilor. Prin urmare, există multe situaţii când este necesar să se recurgă la împădurirea anumitor suprafeţe pe cale artificială şi anume: - în cazul culturilor cu cicluri scurte de producţie; - când se aplică tratamentul tăierilor rase; - în arborete degradate sau brăcuite (slab productive); - în tipuri de păduri derivate; - la crearea de noi păduri; - în pădurile intrate în conversiune; - în cazul în care regenerarea naturală a eşuat pe parcurs ; - când arborii bătrâni (din arboretul ajuns la vârsta exploatabilităţii) sunt bolnavi sau aparţin unor specii necorespunzătoare staţiunii; - datorită gospodăririi necorespunzătoare a unor păduri, starea lor actuală nu mai reflectă potenţialul productiv al staţiunilor forestiere. Astfel, productivitatea multor păduri de stejar este în prezent inferioară potenţialului staţional. - în situaţii în care pădurea a fost tăiată ras sau distrusă (doborâturi de vânt, uscări, incendii); - în porţiuni de pădure care nu s-au regenerat în mod satisfăcător pe cale naturală şi pe care se vor realiza împăduriri pentru completarea şi ameliorarea calitativă a regenerării

110

naturale. Suprafeţe de păduri regenerate în 2008 transmise de ITRSV Focşani:

• regenerare naturală- 422 ha; • regenerare artificială- 51 ha

6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului Declinul pădurilor s-a manifestat sub două forme:

- defrişarea pădurilor, adică înlăturarea completă şi definitivă a învelişului forestier (neurmată de regenerare sau împădurirea suprafeţei respective) - degradarea pădurilor, adică destructurarea lor sub aspectul compoziţiei, consistenţei, stării de vegetaţie, capacităţii de producţie, caracteristicilor calitative, stării de sănătate etc. La deteriorarea pădurilor contribuie mai multi factori:

• defrişările ilegale şi exploatarea forestieră extensivă; • factorii de climă (seceta, inundaţiile, gerurile puternice,etc) exercită presiuni puternice

asupra pădurii; • publicul are influenţă nefastă asupra pădurii prin: camparea sau parcarea automobilelor

pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea deşeurilor menajere la întâmplare, ruperea de ramuri, recoltări de plante din zonele speciale de conservare, aprinderea de focuri în zone nepermise şi nesupravegherea acestora, etc;

• vânătoarea ilegală a unor specii de animale care conduce la modificarea ecosistemelor pădurii;

• extinderea păşunilor a făcut ca limita superioară a pădurilor şi a jnepenişurilor să coboare în multe zone montane cu 100-250 de metri altitudine;

• lucrările desfăşurate pentru obţinerea de noi surse energetice Reţeaua de păduri naturale incluse în zone strict protejate trebuie să mărească eficienţa sistemelor de administrare şi să sprijine investiţiile în cercetarea ştiinţifică din domeniul ecologiei forestiere şi a conservării biodiversităţii. Sensibilizarea publicului trebuie să înceapă încă din şcoală. Orice campanie publicitară nu poate avea rezultate mai bune decât implicarea directă a copiilor, a adulţilor şi de ce nu a bătrânilor. Participarea la plantarea puieţilor, la igienizarea pădurilor de agrement responsabilizează pe cei implicaţi. Pentru deţinătorii de titluri de proprietate este important să conştientizeze că de avantajele pădurii trebuie să beneficieze şi generaţiile următoare . 6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Defrişarea şi degradarea pădurilor are trei consecinţe directe majore: - scăderea biomasei şi a volumului de resurse forestiere valorificabile (lemn, fructe de pădure, ciuperci, latex, cauciuc, etc.) - modificarea proceselor ecologice (circuitul elementelor, stocarea carbonului, diminuarea rezistenţei la factori perturbatori etc.) - reducerea diversităţii biologice la toate nivelurile (genetice a speciilor, comunităţilor, peisajelor). Aceste consecinţe directe generează la rândul lor o serie de alte consecinţe. Astfel, scăderea biomasei şi a volumului de resurse forestiere valorificabile duce la: - diminuarea cantităţii de carbon stocat în lemn şi în solurile forestiere; - diminuarea unei importante materii prime pentru industrie şi consumul populaţiei; - necesitatea înlocuirii lemnului ca sursă regenerabilă de energie cu alte surse, unele mai puţin pretenţioase faţă de mediu; - sărăcirea populaţiei prin lipsirea acesteia de o sursă de venit; - diminuarea unor resurse care constituie materii prime pentru diferite industrii (alimentară, farmaceutică, cauciucului etc.);

111

- fragmentarea masivelor forestiere. Modificarea proceselor ecologice duce la: - modificarea circuitului carbonului în natură; - modificarea circuitului apei în natură; - modificarea circuitului oxigenului în natură; - apariţia unor modificări climatice, (încălzirea climei – aşa numitul efect de seră),albedou mai ridicat, vânturi mai puternice; - apariţia fenomenului de aridizare; - amplificarea proceselor ocazionale; - degradarea habitatelor; - strangularea unor coridoare ecologice; - izolarea populaţiilor. Reducerea diversităţii biologice are drept consecinţe: - dispariţia unor specii de plante şi animale; - dispariţia unor forme şi varietăţi adaptate la anumite condiţii ecologice; - diminuarea efectivelor unor populaţii de plante şi animale; - modificări la nivelul relaţiilor trofice (apariţia unor atacuri de fitofagi). Pe lângă poluare, acţiunile umane, ca de pildă înlocuirea pădurilor naturale cu plantaţii de specii străine, au produs schimbări în floră şi faună, au accentuat eroziunea şi au contribuit la schimbari climatice. Furtunile, amplificate ca rezultat al schimbarilor climatice, distrug arii mari cu monoculturi de conifere formate din arbori cu o vitalitate şi o rezistenţă redusă, păduri vulnerabile instalate de oameni în afara zonei în care acestea ar trăi în mod normal. De asemenea, focurile aprinse de fulgere, avalanşele, bolile produse de bacterii, fungi sau insecte fitofage, ca si alte fenomene naturale care altadată erau izolate, au acum puterea să distrugă o pădure din ce în ce mai slăbită de intervenţia omului. Multe specii de arbori au fost eliminate pentru simplul fapt că nu aveau o valoare utilitară, cum ar fi cireşul, mărul sau părul sălbatic şi tisa (otravitoare pentru animalele domestice). Pădurile din România conţin 58 de specii de arbori şi 118 specii de arbuşti . 6.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

In ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural. Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor,distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc. Principalii factori antropici:

� desecarea luncilor râurilor şi desecarea mlaştinilor � construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică � crearea lacurilor de acumulare � creşterea poluării apelor şi a solurilor prin neizolarea deşeurilor industriale � defrişări necontrolate şi exploatarea exesivă a masei lemnoase � neutilizarea fertilizatorilor naturali � utilizarea pesticidelor � recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea

acestora de a se regenera, importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiinţifică

� utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conducte pentru transportul produselor petroliere, etc).

� reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării Fig 15. Orhidee- Ophrys Scolopax � turismul haotic

112

� practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate Educaţia ecologică a populaţiei este departe de a fi mulţumitoare şi probabil în viitorii ani se vor face eforturi deosebite pentru a o realiza nu numai în şcoli ci şi pentru cetăţeanul de toate vârstele. Dacă se ţine seama că aceste fenomene de deteriorare a ecosistemelor se produc pe suprafeţe imense, se poate înţelege şi faptul că ele afectează nu numai echilibrele ecologice locale, ci şi starea ecologică globală a planetei, implicit calitatea vieţii populaţiei umane. 6.7 BIOSECURITATEA

Bisecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici de biosecuritate, regim de reglementari, măsuri ştiintifice şi tehnice) aplicate într-un cadru organizat, necesar minimalizării riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce asupra echilibrului natural al mediului înconjurator şi sănătăţii umane. 6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

Activităţile care implică organisme sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare şi administrare, în conformitate cu legislaţia şi actele juridice internaţionale la care România este parte. La nivelul UE biosecuritatea este reglementată prin următoarele acte normative: • Directiva Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea deliberată în mediu și

plasarea pe piață a organismelor modificate genetic care abrogă Directiva Consiliului nr.90/220/CE;

• Directiva Consiliului nr.90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, amendată prin Directiva nr. 98/81/CEE;

• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1829/2003 privind alimentele și furajele modificate genetic;

• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1830/2003 privind urmărirea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea produselor alimentare şi furaje produse din organismele modificate genetic şi care amendează Directiva Consiliului nr.2001/18/CE;

• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1946/2003 privind transportul peste frontieră a organismelor modificate genetic.

Obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic (plante, animale sau microorganisme) sunt supuse, în toate ţările, unui regim special de reglementare, autorizare şi administrare, care stabileşte cadrul juridic şi instituţional menit să elimine sau să reducă riscurile de producere a unor efecte negative asupra sănătăţii oamenilor, diversităţii biologice, echilibrului ecologic şi calităţii mediului înconjurător. Aceste reglementări au la bază principiul precauţiei şi includ proceduri detaliate privind evaluarea şi managementul riscurilor.

România este practic una dintre primele ţări din S - E Europei care şi-a reglementat propriul cadru naţional de biosecuritate. La nivel internaţional, România a semnat în data de 11 octombrie 2000, în calitate de Parte la Convenţia privind Diversitatea Biologică, Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea, pe care l-a ratificat în 30 iunie 2003. Legislaţia caracteristică din România OUG nr. 49/2000 ( 30 ianuarie 2000) este primul act legislativ care reglementează regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea . Legea nr. 214/2002 (19 aprilie 2002) pentru aprobarea OG nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea (publicat în Monitorul Oficial 316/2002). Ordinul MMGA nr. 606/2005 (6 iulie 2005) privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte

113

scopuri decât introducerea pe piaţă (publicat în Monitorul Oficial Partea I Nr. 707/4 august 2005). Ordin MMGA nr. 838/2005 pentru aprobarea “Îndrumarului” privind aplicarea Anexei 122- Planul de monitoring din L egea nr. 214/ 2002. Îndrumarul este în conformitate cu Decizia Consiliului nr. 2002/811/CE, care stabileşte linii directoare pentru aplicarea Anexei VII a Directivei nr. 2001/18/CE. Ordin MMGA nr. 923/2005 privind Formularul de prezentare a rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse. Legea nr. 59/2003(11 martie 2003) pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea la Convenţia privind Diversitatea Biologicã (convenţie semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptată la Montreal la 29 ianuarie 2000. Legea MAPDR nr. 266/2002 (15 mai 2002) privind producerea, prelucrarea controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 23 mai 2002). Ordinul MAPDR nr. 550/2002 (27 noiembrie 2002) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol (publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 937 din 20 decembrie 2002). Ordinul MAPDR nr. 462/2003 (15 iulie 2003) privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 542 din 29 iulie 2003). Ordinul MMGA nr. 727/2003 (29 septembrie 2003) pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedurile naţionale pentru autorizarea şi supravegherea produselor medicinale de uz veterinar (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 787 din 7 noiembrie 2003) care prezintă conţinutul cererii pentru autorizarea unui produs medicinal veterinar modificat genetic (Articolul 6). Hotărârea Guvernamentală nr. 106/2002 (7 februarie 2002) privind etichetarea alimentelor (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 27 februarie 2002). Reglementarea cuprinde Norme Metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau care conţin aditivi sau arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic. Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2005, privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, care are un capitol special referitor la OMG, respectiv capitolul VI “Regimul organismelor modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne”. H.G. 28/2006 privind transportul transfrontier al organismelor modificate genetic H.G.nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic; H.G. nr. 256/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic; Ordin MDGA nr. 55/2007 pentru înfiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privire la modificările genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaţiei către Comisia Europeană HG nr. 497/2007, privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1946/2003 privind mişcarea transfronsfrontieră a organismelor modificate genetic Ordin MMDD nr. 1.829/2007, pentru aprobarea îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic OUG nr. 43 din 23 mai 2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic. Ultima ordonanţă are rolul de a compatibiliza legislaţia din România cu prevederile Directivei 2001/18/CE privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi asigurarea unui cadru legislativ unitar în acest domeniu Legea nr.3 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic

114

6.7.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii 6.7.2.1. Cadrul instituţional În România cadrul instituţional în domeniul biosecurităţii este asigurat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Comisia pentru Securitate Biologică şi alte autorităţi publice centrale. Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile coordonează şi asigură aplicarea principiului precauţiei pentru evitarea efectelor adverse potenţiale ale organismelor modificate genetic asupra sănătăţii umane şi asupra mediului, asigură cadrul legislativ în domeniul biosecurităţii, şi stabileşte proceduri de comunicare cu Comisia Europeană şi cu alte state membre în funcţie de solicitările organismelor comunitare. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului gestionează procedurile de notificare şi autorizare, emite autorizaţii/acorduri, conform prevederilor legale în vigoare, le suspendă sau anulează, colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, autorităţile implicate, notificatorul, Comisia pentru securitate biologică şi cu organul de control, colaborează cu autorităţile naţionale şi comunitare în procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizarea directă ca aliment sau hrană pentru animale, sau ca produse medicamentoase de uz uman sau veterinar, realizează şi gestionează baza de date pentru funcţionarea Biosafety Clearing-House (BCH) la nivel naţional, asigură raportarea stadiului evoluţiei şi implementării legislaţiei în domeniul microorganismelor şi organismelor modificate genetic atât către Comisia Europeană (DG ENV) în contextul îndeplinirii obligaţiilor de natură comunitară ce revin României în calitate de Stat Membru, cât şi în raportarea către Comisia pentru Diversitate Biologică (CBD), respectiv către Biosafety Clearing House (BCH), în contextul îndeplinirii obligaţiilor de natură internaţională ce revin României în calitate de stat Parte la Protocolul de la Cartagena. Comisia pentru Securitate Biologică este autoritatea ştiinţifică cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de M.M.D.D. – A.N.P.M. Alte autorităţi publice centrale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, au atribuţii în procedura de notificare, stabilirea capacităţii necesare de a primii şi evalua notificările, îndeplinirea/realizarea de către utilizatori, a evaluării de risc, pentru evaluarea efectelor potenţial periculoase a OMG asupra diversităţii biologice, luând in considerare de asemenea riscul asupra sănătăţii umane, realizarea registrului locaţiilor introducerii deliberate in mediu a PSMG (plantelor superioare modificate genetic), pentru testare în câmp sau pentru cultivare, informarea şi participarea publicului referitor la introducerea deliberată în mediu si plasarea pe piaţă a OMG şi asigurarea trasabilităţii şi etichetării produselor plasate pe piaţă. 6.7.2.2. Procedura de autorizare INTRODUCERE DELIBERATA IN MEDIUL INCONJURATOR Orice persoană fizică sau juridică, înainte de a introduce în mediul înconjurător un organism modificat genetic sau o combinaţie de asemenea organisme, în scopul cercetării, testării şi dezvoltării şi/sau în orice alt scop, cu excepţia producerii în scopul introducerii pe piaţă, trebuie să prezinte Comisiei Naţionale o notificare. Notificarea privind intenţia introducerii deliberate în mediul înconjurător a organismelor modificate genetic va conţine: - un dosar tehnic cuprinzând informaţiile necesare pentru evaluarea riscurilor previzibile, fie că sunt imediate sau cu efect întârziat, pe care organismul sau combinaţia de organisme modificate genetic îl pot avea pentru sănătatea oamenilor şi/sau mediul inconjurător; - o prezentare a evaluării impactului şi a riscurilor generate de OMG sau de combinaţia de organisme modificate genetic pentru sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurător, ca rezultat al introducerii lor în mediul înconjurător; - informaţii privind rezultatele introducerii aceloraşi OMG sau aceleaşi combinatii de OMG, notificate anterior sau în acel moment, notificaţii obţinute de notificator în ţară şi/sau în afara

115

acesteia. Comisia Naţionala poate accepta ca introducerea în mediul înconjurător, într-un anumit loc, a unei combinaţii de OMG sau a aceluiaşi OMG în locuri diferite, într-un singur scop şi pe o perioada limitată, să fie notificată printr-o singură notificare. Pentru facilitarea luării deciziei cu privire la aprobarea introducerii deliberate în mediul înconjurator a unor OMG, a căror introducere a fost deja notificată şi/sau, dupa caz, aprobată pentru ţările din Uniunea Euopeană, din proprie iniţiativă sau la solicitarea Comisiei Naţionale, orice persoană fizică sau juridică care intenţionează a introduce în mediul înconjurător un OMG sau o combinaţie de asemenea organisme, va prezenta : - fie un exemplar din rezultatul notificării, transmis Comisiei UE de către autorităţile naţionale competente din statele membre; - fie un exemplar din documentul Comisiei UE, prin care se aprobă introducerea organismului modificat pe teritoriul statelor membre. Atunci când se consideră îndreptăţit, notificatorul poate solicita, prin notificarea adresată Comisiei Naţionale, aplicarea regulilor procedurii simplificate pentru aprobarea introducerii în mediul înconjurător a organismului modificat genetic. Dupa ce şi-a stabilit procedura care trebuie urmată, Comisia Naţională va răspunde, în scris, notificatorului, în termen de maximum 90 zile de la primirea notificării. Notificatorul poate începe activitatea propusă numai după obţinerea aprobării scrise a Comisiei Naţionale şi cu respectarea condiţiilor stabilite prin aceasta aprobare. INTRODUCERE DELIBERATA PE PIATA. Introducerea deliberată pe piaţă a organismelor modificate genetic, a produselor provenite din organismele modificate genetic sau care conţin organisme modificate genetic se poate face numai în baza aprobării date de Comisia Naţională. Aprobarea se acordă numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii : - produsele corespund normelor din legislaţia naţională, iar dacă acestea nu sunt stabilite, se vor avea în vedere cele din legislaţia Uniunii Europene sau din legislaţia internaţională; - produsele corespund cerinţelor stabilite pentru evaluarea riscurilor asupra sănătăţii oamenilor şi mediului; - Comisia Naţională a dat aprobarea notificării sau dacă s-a efectuat o analiză de risc bazată pe cerinţele de evaluare a riscurilor. Regulile procedurilor simplificate vor asigura protecţia sănătăţii oamenilor, securitatea biologică, echilibrul ecologic şi calitatea mediului înconjurător şi se vor aplica dacă : - Introducerea pe piaţă a produsului în cauză a fost aprobată şi se realizează în Statele Membre ale Uniunii Europene; - Consumul de produse rezultate din organismele modificate genetic, din categoria celui in cauză, a fost aprobat pentru Statele Membre ale Uniunii Europene.

Fig.16. Procedura de notificarea pentru Fig. 17. Procedura de autorizare pentru introducerea în mediul inconjurător a OMG-urilor întroducerea în mediul inconjurător a OMG-urilor

116

6.7.2.3. Evaluarea riscurilor Obiectivele evaluării riscurilor asupra mediului îl constituie identificarea şi evaluarea posibilelor

efecte negative pe care OMG îl poate avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, pe parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi care pot apărea imediat sau cu întârziere. Evaluarea trebuie realizată pentru a se stabili dacă este necesară sau nu dezvoltarea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care acesta este necesar se vor preciza cele mai bune metode de aplicare. Procedura este reglementată prin Ordonanţa de Guvern nr. 43/2007, care transpune Directiva 2001/18/CE. Ca principiu general, ER (evaluarea riscului) trebuie să integreze rezultatele unor cercetări adecvate relevante privind riscurile potenţiale, asociate introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă a OMG, precum şi orice studiu sau experienţă similar/similară, documentat/documentată( Ord. 1.829/2007). În acord cu principiul precauţiei în evaluarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului, trebuie să se urmărească următoarele reguli generale:

• caracteristicile OMG ce pot determina efecte negative în timpul utilizării acestuia trebuie să fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic din care derivă;

• studiul de evaluare a riscului asupra mediului trebuie realizat într-un mod ştiinţific şi transparent, bazat pe date existente;

• studiul de evaluare a riscului asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz, deoarece informaţiile pot varia în funcţie de tipul de organism modificat genetic, de scopul utilizării şi de caracteristicile mediului în care este introdus, ţinându-se seama, printre altele, de rezultatele introducerilor anterioare în mediu a OMG;

• în momentul în care apar noi informaţii privind OMG şi efectele acestuia asupra mediului, studiul de evaluare a riscului asupra mediului trebuie revăzut pentru a stabili dacă:

a. riscurile se modifică; b. este necesară modificarea planurilor de management al riscurilor.

Efecte adverse pot apărea direct sau indirect prin mecanisme care pot include: - răspândirea unui OMG sau a unor OMG în mediu; - transferul materialului genetic inserat la alte organisme sau în acelaşi organism; - indiferent dacă este sau nu modificat genetic; - instabilitatea fenotipică şi genetică; - interacţiunile cu alte organisme;

- schimbări ale managementului, inclusiv, când este cazul, în practicile agricole. 6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente

Activităţile care privesc organismele modificate genetic sunt supuse procedurii de monitorizare asupra potenţialelor efecte negative asupra sănătăţii umane şi mediului înconjurător. Activitatea de monitorizare se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de introducere deliberată în mediu sau pe piaţă a organismelor modificate genetic. Datele colectate în urma monitorizării oferă noi informaţii privind impactul introducerii unui nou organism modificat genetic în mediu sau pe piaţă. Dacă apar astfel de date noi, acestea trebuie să fie luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului.

Obiectivele planului de monitorizare sunt: confirmarea faptului că orice ipoteză în cadrul evaluării riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu, în ceea ce priveşte apariţia şi impactul efectelor adverse potenţiale ale organismului modificat genetic sau ale utilizării acestuia, este corectă; identificarea apariţiei acelor efecte adverse ale organismului modificat genetic sau ale utilizării acestuia asupra sănătăţii umane ori asupra mediului care nu au fost anticipate în evaluarea riscurilor asupra mediului.

Notificatorul are obligaţia de a elabora un plan de monitorizare care se depune la autoritatea competentă, odată cu notificarea.

Interpretarea datelor colectate prin monitorizare trebuie să fie făcută în funcţie de toate condiţiile de mediu existente şi de toate activităţile. În cazul în care se observă modificări în

117

mediu, trebuie să se aibă în vedere o evaluare suplimentară, cu scopul de a stabili dacă aceste modificări sunt o consecinţă a organismului modificat genetic sau a utilizării sale, precum şi dacă asemenea modificări pot fi un rezultat al factorilor de mediu, alţii decât introducerea pe piaţă a organismului modificat genetic.

Monitorizarea caz – specifică reprezintă analiza efectelor potenţiale evidenţiate în studiul de evaluare a riscurilor (verificarea corectitudinii prezumtiilor avansate pe baza studiului de evaluare a riscurilor). Exemple: diseminarea prin intermediul polenului, persistenţa, invazivitatea, compatibilitatea sexuală cu specii înrudite, apariţia formelor de rezistenţă la anumite insecte etc.

Monitorizarea prin supraveghere generală reprezintă efectele neanticipate, neprevăzute (perioadă de timp mai lungă, observaţii, zone mai extinse) – realizată cu ajutorul fermierilor (recomandare EFSA). Exemple: efecte negative asupra ecosistemului, biodiversităţii, modificarea biologiei plantei în timp.

Notificatorul are obligaţia de a transmite rapoartele de monitorizare, autorităţii competente, Comisiei Europene şi autorităţilor competente ale statelor membre.

PRIN Ordinul M.M.G.A. nr. 606/2005 a fost aprobat Formularul pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă. Acest ordin conţine proceduri clare: pentru fiecare notificare va fi transmis un raport final sau un raport final şi unul intermediar de monitorizare, după caz; raportul final trebuie transmis după ultima recoltare a plantelor superioare modificate genetic; raportul final de monitorizare post–introducere se transmite după finalizarea monitorizării post-introducere. Experienţa acumulată şi datele obţinute prin monitorizarea introducerilor experimentale ale organismelor modificate genetic pot să ajute la elaborarea planului de monitorizarea postcomercializare, necesar pentru introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau componente ale unor produse. 6.7.3. Etichetarea şi trasabilitatea organismelor modificate genetic

Actele normative care reglementează aceste activităţi sunt: Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1830/2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor alimentare şi furajere obţinute din organisme modificate genetic, transpus prin H.G. nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organismele modificate genetic şi Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1829/2003 privind alimentele şi furajele obţinute din organisme modificate genetic, transpus în legislaţia românească prin H.G. nr. 256/2006. 6.7.3.1. Etichetarea.

H.G. nr.173/2006, are ca scop facilitarea etichetării corespunzătoare, monitorizarea efectelor asupra mediului şi, după caz, asupra sănătăţii umane şi sănătăţii animale şi aplicarea măsurilor corespunzătoare de management al riscului, ce includ, dacă este necesar, retragerea de pe piaţă a produselor. Hotărârea prevede că, în prima etapă a introducerii pe piaţă a unui produs constituit din sau care conţine organisme modificate genetic, operatorii trebuie să transmită celorlalţi operatori care preiau produsele că: produsul conţine sau este constituit din OMG şi codul/codurile unice de indentificare atribuit/atribuite acestor OMG.

Etichetele produselor preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie să aibă înscrisă menţiunea: "Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau "Acest produs conţine «numele organismului/organismelor» modificat/ modificate genetic". De asemenea, pentru produsele nepreambalate, destinate consumatorului final, un afiş care să însoţească expunerea la vânzare a produselor trebuie să includă menţiunea: "Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau "Acest produs conţine «numele organismului/ organismelor» modificat/modificate genetic". De la această prevedere sunt exceptate produsele, destinate utilizării directe ca alimente, hrană pentru animale sau pentru prelucrare, care conţin urme de

118

OMG într-o proporţie mai mică de 0,9%, cu condiţia ca aceste urme să fie întâmplătoare sau inevitabile din punct de vedere tehnic.

În momentul în care produsele obţinute din OMG sunt introduse pe piaţă, operatorii trebuie să se asigure că următoarele informaţii sunt transmise în scris operatorului care primeşte produsul: o indicaţie despre fiecare dintre ingredientele alimentare obţinute din OMG; o indicaţie despre fiecare dintre furajele sau aditivii furajeri produşi din OMG; în cazul produselor pentru care nu există o listă a ingredientelor, o indicaţie conform căreia produsul este obţinut din OMG.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile controlează modul de îndeplinire a prevederilor legale în vigoare din acest domeniu. 6.7.3.2. Trasabilitatea.

Poate fi realizată numai în urma etichetării corespunzătoare de-a lungul întregului lanţ, începând cu organismele modificate genetic din laboratorul amelioratorilor şi continuând cu producătorii de seminţe, fermieri, procesatori şi/sau importatori/exportatori. Elemente de trasabilitate s-au introdus prin Ordinul M.A.P.D.R. 471/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic. Precizăm că în procesul de autorizare privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a PSMG (plantelor superioare modificate genetic) în 2007, M.A.D.R. a avizat importul şi introducerea deliberată în mediu, pentru testare sau cultivare, numai cu condiţia respectării prevederilor Ordinului de către toţi agenţii economici cultivatori.

M.A.D.R., în baza acestui ordin, este autoritatea naţională competentă pentru evidenţa agenţilor economici care cultivă PSMG. Ordinul prevede obligativitatea agenţilor economici (persoane fizice sau juridice, asociaţii fără personalitate juridică) de a declara la Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, respectiv a municipiului Bucureşti, suprafeţele cultivate cu PSMG şi producţiile realizate. Declaraţia se completează în 2 exemplare astfel, un exemplar se depune la DADR în decurs de 30 zile de la încheierea semănatului.

După încheierea recoltatului agenţii economici sunt obligaţi să depună o declaraţie privind producţia obţinută şi destinaţia acesteia, până la data de 15 decembrie. Informaţiile se centralizează la DADR şi se transmit, electronic, la Centrul de Calcul al MAPDR (Registrul de evidenţă al agenţilor economici care cultivă PSMG în România). Pentru a asigura respectarea O.M. al M.A.P.D.R. nr. 471/2006, companiile transmit clienţilor lor, o dată cu documentele de vânzare a seminţei, şi formularele de declaraţii, pe care trebuie să le completeze şi să le transmită direcţiilor agricole. De asemenea, companiile sunt obligate să transmită M.A.P.D.R., informaţii cuprinzând datele de identifcare ale clienţilor, cantităţile de seminţe vândute, pe soiuri şi categorii biologice. Aceste informaţii sunt necesare pentru verificarea datelor primite prin direcţiile agricole.

Importul seminţelor se face numai după obţinerea avizului de import eliberat de M.A.D.R.. Marfa este ambalată în saci, iar pe etichetele şi documentele însoţitoare se menţionează că soiul este modificat genetic. Pentru evidenţa seminţelor distribuite, clienţii sunt obligaţi să restituie companiilor ambalajele goale după încheierea semănatului.

M.A.D.R. poate lua măsuri de interzicere a utilizării unui soi modificat genetic pentru o parte sau pentru întreg teritoriul ţării, dacă se constată că soiul este dăunător culturilor din alte soiuri sau alte specii, ori prezintă risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Un soi modificat genetic nu poate fi testat şi înregistrat fără ca solicitantul să dovedească faptul că acesta îndeplineşte condiţiile legale privind protecţia mediului şi a sănătătţii umane. 6.7.4. Controlul implementării legislaţiei

Autorităţile cu responsabilităţi de inspecţie şi control în domeniul biosecurităţii sunt: M.M.D.D. prin Garda Naţională de Mediu (G.N.M.) în atribuţiile căreia intră verificarea conformării cu prevederile legislaţiei specifice domeniului, respectarea condiţiilor de autorizare,

119

potrivit tipului de organism modificat genetic sau de combinaţii de organisme modificate genetic sau de produse care conţin sau constau din organisme modificate genetic, sau potrivit tipului de activităţi; M.A.D.R. prin Inspecţia de Stat pentru Controlul Organismelor Modificate Genetic (ISCOMG), organism abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea trasabilităţii producţiei de plante modificate genetic de la cultivator până în depozit; A.N.S.V.S.A., urmăreşte aplicarea cerinţelor privind asigurarea trasabilităţii alimentelor şi a hranei pentru animale obţinute din OMG; A.N.P.C., urmăreşte aplicarea cerinţelor referitoare la etichetarea produselor obţinute din OMG, în vederea informării corecte, complete şi precise a consumatorilor.

1. Garda Naţională de mediu , Comisariatul Judeţean Buzău a raportat un număr de? controale în domeniul biosecurităţii.

2. Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău a raportat un număr de 27 controale privind domeniul transabilităţii şi etichetării alimentelor şi furajelor modificate genetic( 12 inspecţii la FNC pentru soia şi porumb, 13 inspecţii la unităţile de procesare şi 2 inspecţii la unităţile de comercializare a produselor pe bază de soia). Nu au fost date amenzi sau avertismente.

3. Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Buzău a raportat 0 controale legate de modul de etichetare al produselor alimentare modificate genetic.

6.7.5. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic în România În anul 2007, plantele modificate genetic au fost cultivate pe 143.7 milioane ha, în 23 de ţări de pe 6 continente, cu 26 milioane mai mult decât în anul precedent. Pe parcursul celor 10 ani de la introducerea în cultură, pe scară largă, a plantelor transgenice, această suprafaţă a crescut de la 1,7 milioane ha în anul 1996 la 143,7 milioane ha în anul 2007.

Fig. 18 Suprafaţa mondială cultivată cu plante modificate genetic în perioada 1996-2007

Ponderea speciilor de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial în anul 2007 sunt reprezentate în figura nr. 14

120

Soia; 58,6mil ha; 57%

Bumbac; 13,4mil ha; 13%

Porumb; 25,2mil ha;

25%

Soia Porumb Bumbac Rapiţă

Fig. 19 Specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial în anul 2007

În Europa, în anul 2007, numărul ţărilor care au cultivat plante modificate genetic a crescut de la 22 la 23, incluzând şi Polonia, care a plantat pentru prima dată porumb modificat genetic. Spania a cultivat 70.000 de ha cu porumb în anul 2007. Alte specii de plante ca de exemplu: cartof, dovlecel, papaya, garoafe s-au cultivat pe suprafeţe foarte mici. România s-a aliniat politicii agricole a Uniunii Europene în ceea ce priveste regimul organismelor modificate genetic, iar respectarea angajamentelor în acest domeniu implica interzicerea cultivării de soia modificată genetic.

Din categoria organismelor modificate genetic, singura plantă care este autorizată de UE este porumbul modificat genetic. Potrivit MADR, porumbul modificat genetic MON 810 rezistent la Sfredelitorul porumbului, este aprobat în cultura în Uniunea Europeana şi deci şi în România. Suprafaţa totală autorizată în 2007 de către Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, conform legislaţiei în vigoare, pe care s-a cultivat porumb modificat genetic în România în anul 2007, este de 332,5 ha, în judetele Arad (40 ha), Brăila (60 ha), Călăraşi (226,5 ha, inclusiv testare), Iaşi (5 ha), Neamţ (0,5 ha testare), Timiş (0,5 ha testare).

În 2008 la Centrul de testare soiuri Râmnicul Sărat din judeţul Buzău s-a început testarea soiurilor de porumb modificate genetic, linia MIR 604 (NX44267DW), linia GA21 (NX44257GB), linia Bt11(NX400BB), linia Bt11XMIR60XGA21(NX44287WU), linia Bt11XGA21(NX44277YT) aparţinând societăţii autorizate SC Syngenta Agro SRL, precum şi a soiurilor linia NK603 pentru hibrizii EC3701HTTZ, ED4005HTTZ, MPA421HTTA, ED4203HTTZ, linia DKC5143 cu hibrizii TXP151-M şi TXP939A-B aparţinând agentului economic SC Monsanto România. La CTS Râmnicu Sărat s-a cultivat în 2008 1.5ha porumb modificat genetic, comform autorizaţiei nr. 2/23.04.2008 şi o suprafaţă de 0,0625 ha soia modificată genetic, deţinând autorizaţie de la DADR nr. 3/20.06.2008 şi de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 3/23.04.2007 SA Inverg Greabanu a cultivat 40ha porumb modificat genetic MON 810, din care 20ha pe raza comunei Greabănu şi 20 ha pe raza comunei Valea Râmnicului, deţinând autorizaţia de la DADR nr.1/09.04.2008.

Zona unde s-a făcut testarea este cunoscută pentru cultivarea porumbului în România şi nu se găseşte în apropierea unor arii protejate prin lege. Sămânţa rămasă după semănat a fost recuperată în totalitate şi distrusă prin ardere. Recoltarea s-a efectuat manual, ştiuleţii fiind puşi în saci de plastic etichetaţi pentru a împiedica diseminarea. După recoltare, resturile vegetale au fost tocate şi încorporate în sol, locul urmând a fi cultivat în anul 2009 cu altă plantă de cultură care va fi supusă monitorizării.

121

Toate câmpurile de testare au fost înconjurate de câte o perdea de protecţie de 6 m lăţime care a fost tratată în mod similar cu plantele modificate genetic, iar pe toată perioada cultura experimentală este atent monitorizată. Producţia de porumb modificat genetic a fost nesemnificativă, masa vegetativă fiind distrusă după recoltare.

Guvernul României a decis interzicerea cultivării soiei modificate genetic, începând cu data de 1 ianuarie 2007, conform reglementărilor în vigoare în Uniunea Europeană. Cultivatorii de soia modificată au fost informaţi , prin diferite mijloace de comunicare, cu privire la noua legislaţie de interzicere a cultivării de soia modificată genetic începând cu data de 1 ianuarie 2007. La nivelul Uniunii Europene este autorizat pentru utilizarea ca aliment şi furaj un singur tip de soia modificată genetic GTS-40-3-2. România importă soia modificată genetic pentru utilizarea ca aliment şi furaj. Legislaţia românească prevede explicit faptul că, operatorilor din domeniu le revine obligaţia de a respecta prevederile legislative referitoare la trasabilitate şi anume să deţină sisteme şi proceduri pentru a identifica provenienţa şi destinaţia produselor care conţin soia. Prin prelucrarea boabelor de soia se obţin: făina de soia, utilizată în industria alimentară (lapte, brânză, fulgi, cafea, ciocolată, macaroane, biscuiţi, substituient al cărnii); uleiul de soia, folosit la fabricarea margarinei, săpunurilor, lecitinei etc; şroturile de soia, rezultate din procesarea uleiului, utilizate în hrana animalelor. 6.7.6. Coexistenta Coexistenţa se referă la abilitatea fermierilor de a face o alegere practică între agricultura convenţional, ecologică sau cea care utilizeaza OMG, indeplinind obligaţiile legale de etichetare şi / sau standarde de puritate. Comisia Europeană consideră că măsurile de coexistenţă trebuie dezvoltate şi implementate de Statele Membre. Conform Recomandarii Comisiei nr. 556/2003, măsurile de coexistenţă trebuie să fie: eficiente, specifice fiecărei culturi, să dea prioritate măsurilor de management al fermelor şi să se bazeze pe practicile existente de separare, de exemplu cele privind seminţele. 6.7.7 PERSPECTIVE La nivelul UE se doreşte ca ţările europene să joace un rol activ în evaluarea riscurilor pe care le presupun OMG-urile. 62% din populatia Europei are prejudecăţi legate de alimentele care provin din culturi modificate genetic. Libertatea de alegere pentru consumatori a fost asigurată prin introducerea etichetelor la produsele modificate genetic. Potrivit Comisiei Europene, Uniunea Europeană are prea puţină experienţă în domeniul culturilor modificate genetic şi ar trebui să se aştepte finalul procesului de implementare a măsurilor decise de statele membre, la nivel naţional. EFSA (Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară) face eforturi pentru a ameliora sistemul de evaluare a riscurilor. Intitulat “Coexistenta imposibilă”, un studiu realizat de Greenpeace încearcă să demonstreze ca “organismele modificate genetic cultivate în Spania, singura ţară din Uniunea Europeana care cultivă OGM-uri pe scara largă, reduc biodiversitatea agricolă şi alegerea consumatorilor”. Bazat pe o cercetare care include teste de laborator realizate pe eşantioane care provin de pe culturi de porumb de pe 40 de exploataţii spaniole, convenţionale şi ecologice, studiul dat publicităţii de Greenpeace arată că: - Aproape un sfert din eşantioanele studiate conţineau urme de porumb modificat genetic, procentul putând ajunge chiar şi la 12,6%. - In mai multe cazuri, agricultorii afectaţi au înregistrat pierderi economice, nemaifiind în măsura să vândă producţia de porumb la preţul pieţei.

122

- Trei dintre aceste cazuri de contaminare afectează varietăţile de pobumb locale care, după mulţi ani de selecţionari atente, nu mai pot fi utilizate ca sămânţă certificată. Legislaţia românească prevede etichetarea produselor modificate genetic încă din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind înlocuite de HG 173/2006). Nici un produs de pe piaţa românească nu este etichetat ca şi OMG. Legislaţia europeană permite statelor membre interzicerea OMG pe teritoriul lor, prin activarea clauzei de salvgardare reglementată prin Directiva 18/2001. Statele se pot preleva de principiul precauţiei pentru a proteja astfel mediul şi consumatorii.

123

CAPITOLUL 7. DEŞEURI

7.1. Date generale. Cadru legislativ

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).

În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.

De aceea, legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului asupra mediului produs de deşeuri.

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor de deşeuri după închiderea lor.

Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora prin:

• dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale; • dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare, utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare; • dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase din deşeurile destinate valorificării; • valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.

Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.

La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD), de Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, utilizând date de la nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor au fost aprobate prin Ordinul Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 şi al M.I.E. nr. 1499/21.12.2006.

Elaborarea şi aprobarea PRGD asigură beneficii majore în toate regiunile, astfel: asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deşeurilor municipale cu finanţare din fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor municipale la nivel judeţean şi regional; asigură, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea unor sisteme integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

124

PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu, iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt:

• extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale nearondate până în prezent unor servicii de salubritate;

• dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz;

• construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;

• închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor; • construirea şi operarea unor depozite noi conforme. Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor şi acţiunilor cuprinse în PRGD se face prin intermediul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, care este în curs de elaborare de către Consiliul Judeţean, împreună cu Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului şi toţi factorii interesaţi din judeţ.

Începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului realizează anual colectarea datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor în anul anterior, atât pentru necesităţile interne de raportare, cât şi în vederea elaborării raportărilor către Comisia Europeană şi EUROSTAT. Această activitate are la bază atât prevederile legislative generale în domeniul protecţiei mediului, cât şi reglementările specifice din domeniul deşeurilor. Colectarea şi validarea datelor aferente anului 2007 este finalizată.

Alte tipuri de date şi informaţii specifice legate de generarea şi gestionarea anumitor fluxuri de deşeuri sunt colectate de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului cu frecvenţă anuală sau mai mare, în funcţie de cerinţele legislative şi de solicitările Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. De aceea, datele prezentate în raportul de faţă se referă atât la anul 2007, cât şi la anul 2008, acest lucru fiind specificat în fiecare caz.

Tabel 8.1.1. Deşeuri generate pe principalele categorii în 2006

Deşeuri generate Cantitate (tone)

Procent

Deşeuri generate în activităţi industriale

75624,85 30,58%

Deşeuri municipale generate 171674,94 69,42% Total 247299,79 100 %

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

7.2. Deşeuri municipale

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Deşeuri municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.

125

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri. Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul întregului judeţ. În anul 2007, agenţii de salubritate au colectat 103176,67 tone de deşeuri (tabelul 7.2.1.1 şi figura 7.2.1.1.), atât de la populaţie şi agenţi economici, cât şi din serviciile publice. Din datele avute la dispoziţie, rezultă că în anul 2007 procentul populaţiei urbane care a beneficiat de servicii de salubritate, a fost de 54,91 % iar cel al populaţiei rurale de 6,9 %. De asemenea, ţinând cont de aceste procente şi de faptul că în zonele rurale nu prea există servicii specializate pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere, se poate estima cantitatea de deşeuri menajere necolectate şi anume 68498,27 tone în 2007, respectiv cantitatea de deşeuri municipale generate - 171674,94 tone. 7.2.1 Cantităţi şi compoziţie Tabel 7.2.1.1. Deşeuri municipale generate în anii 2006 şi 2007

Cantitate deşeuri generate în anul, (tone) Deşeuri municipale 2006 2007

Deşeuri menajere colectate 69158,87 70550,67 în amestec 67790,82 66721,26 de la populaţie 56946,45 55589 de la agenţi economici 10844,37 11132,26

• separat 1368,05 3829,41 Deşeuri din servicii publice(stradale, pieţe, spaţii verzi)

26747 32626

Deşeuri din construcţii şi demolări( inclusiv alte categorii de deşeuri neclasificate)

0 0

Total deşeuri municipale colectate 95905,87 103176,67 Deşeuri menajere necolectate 69139 68498,27 Total deşeuri municipale generate 165044,87 171674,94

Sursa: Operatori de salubritate

După provenienţa lor, deşeurile municipale au inclus (tabelul 7.2.1.2 şi figura 7.2.1.2):

Fig. 7.2.1.1. Deşeuri municipale generate in anul 2007 (tone)

deşeuri necolectate 68498,27deşeuri

colectate 103176,67

126

• deşeuri menajere de la populaţie; • deşeuri menajere de la agenţii economici; • deşeuri din servicii municipale (deşeuri stradale, din pieţe, spaţii verzi); • deşeuri din construcţii, demolări. Tabel 7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2007

Deşeuri municipale colectate

Cantitate colectată (tone)

Procent

Deşeuri menajere 70550,67 68,38 Deşeuri din servicii publice 32626 31,62 Deşeuri din construcţii şi demolări 0 0

Total 103176,67 0 Sursa: Operatori de salubritate

Fig. 7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2007

deşeuri menajere de la

populaţie şi agenţi

economici68,38 %

deşeuri din construcţii/demolări

0%

deşeuri din servicii

municipale31,62 %

Distribuţia deşeurilor menajere colectate în amestec de la populaţie şi agenţii economici este prezentată în tabelul 7.2.1.3. şi figura 7.2.1.3. Tabelul 7.2.1.3. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2007 Deşeuri menajere colectate în amestec Cantitate colectată Procent % Deşeuri menajere de la populaţie 55589 83,32 Deşeuri menajere de la agenţii economici 11132,26 16,68 Total 66721,26 100 Sursa: Operatori de salubritate

Fig. 7.2.1.3. Deşeuri menajere colectate în amestec de la municipalităţi în anul 2007

deseuri menajere de la

agenti economici

83.32%

deseuri menajere de la

populatie16.68%

127

Colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării materialelor reciclabile provenite din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) se practică într-o mică măsură. Implementarea colectării selective s-a preconizat să fie abordată în trei etape, astfel: • 2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), conştientizare populaţie; • 2007 – 2017: extinderea colectării selective la nivel naţional; • 2017 – 2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective,

mediu rural dispersat, zone montane). Din cauza procentului foarte scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimină aproape în totalitate prin depozitare finală împreună cu celelalte deşeuri municipale.

Tabelul 7.2.1.4. Deşeuri menajere colectate separat în anul 2007 Deşeuri colectate separat Procent % Hârtie, carton 99,35 Sticlă 0 Plastic 0,65 Metale 0 Biodegradabile 0 Altele 0 Total 100

Sursa: Operatori de salubritate Compoziţia procentuală a deşeurilor menajere colectate în judeţul Buzău, pentru anul 2007 (date estimative), este prezentată în tabelul 7.2.1.5.

Tabel 7.2.1.5. Compoziţia procentuală estimativă a deşeurilor menajere şi asimilabile în anul 2007

Material Cantităţi Procentaj Hârtie şi carton 8030,6 11,383 Sticlă 7294,3 10,34 Metale 3450,2 4,89 Materiale plastice 3424,4 4,854 Textile 3440,2 4,876 Inerte 67 0,095 Biodegradabile 35971,3 50,987 Altele 8872,7 12,576 Total 70550,7 100

Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică 7.2.2. Deşeuri biodegradabile

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă importantă. În această categorie sunt cuprinse: - deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică; - deşeuri vegetale din parcuri, grădini; - deşeuri biodegradabile din pieţe; - componenta biodegradabilă din deşeurile stradale; - nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;

128

- hârtia, teoretic este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, cea care nu poate fi reciclată. În ultimii ani, procentul de biodegradabile din deşeurile municipale la nivel naţional, a scăzut dar cantitatea de materie biodegradabilă pe locuitor într-un an de zile a crescut, deoarece a crescut cantitatea de deşeuri municipale generate, ca şi cantitatea de nămol orăşenesc generat. Directiva 1999/31 privind depozitarea include prevederi pentru reducerea deşeurilor biodegradabile de la depozitare pentru a evita efectele adverse asupra mediului cauzate de comportamentul acestor deşeuri în condiţii de depozitare, producerea de levigat şi a gazului de depozit. Articolul 5 al acestei directive cuprinde ţinte pentru reducerea progresivă a depozitării deşeurilor biodegradabile la 25% la nivelul anului 2006, 50% la nivelul anului 2009 şi 35% la nivelul anului 2016, din cantitatea totală la nivelul anului 1995 (an de referinţă). Statele membre care în 1995 sau ultimul an dinainte de 1995 pentru care există date standardizate EUROSTAT au depus în depozite mai mult de 80% din deşeurile municipale colectate, pot amâna atingerea obiectivelor pe o perioadă nedepăşind patru ani. Astfel România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării cu 4 ani a realizării ţintelor de reducere cu 25% şi respectiv 50%, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Soluţiile disponibile de recuperare/reciclare şi/sau de reducere cantităţilor de deşeuri biodegradabile sunt: - compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil; - degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil, - tratare mecano-biologică (degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate,

depozitabile. Pentru a atinge ţintele pe termen scurt privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile (reducere cu 25% în 2010) cu implicarea unor investiţii minime, este necesară concentrarea asupra cantităţilor de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul, lemnul şi ambalajele pentru reciclare, deşeurile din grădini şi parcuri şi deşeurile alimentare pentru compostare. Cantităţile de deşeuri biodegradabile care vor trebui colectate separat precum şi capacităţile necesare pentru tratarea şi prelucrarea acestora au fost estimate în Planurile Regionale pentru Gestionarea Deşeurilor. Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor, care este în curs de elaborare, va stabili necesarul instalaţiilor de compostare sau incinerare pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile de la depozitare. Pentru a se utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare separată a deşeurilor organice. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, deoarece acestea au un conţinut ridicat de metale grele, cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn, şi Hg. Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care populaţia locuieşte în „medii verzi”, gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deşeuri biodegradabile poate fi colectat în mediul rural şi este recomandabil ca în aceste zone să se realizeze compostarea individuală (reutilizarea materiilor biodegradabile în propriile gospodării). În condiţiile existente în România este recomandată introducerea colectării separate a materiei biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi în unele zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25–35% din populaţie. În unele oraşe s-au înfiinţat staţii pilot de compostare a deşeurilor biodegradabile. În funcţie de rezultatele acestor proiecte, se vor stabili condiţiile necesare pentru extinderea sistemelor de colectare separată şi compostare a deşeurilor biodegradabile.

129

În judeţul Buzău, în prezent nu există nici o instalaţie pentru compostarea sau tratare mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile. Cu excepţia compactării realizate în utilajele de transport (gunoiere, autocompactoare) deşeurile municipale nu sunt supuse niciunui proces de tratare prealabilă înaintea eliminării finale. Tabel 7.2.2.1. Deşeuri biodegradabile (cantităţi estimate)

Cantitate de deşeuri biodegradabile colectată în amestec (tone)

Cantitate de deşeuri biodegradabile depozitată (tone)

Cantitate de deşeuri biodegradabile valorificată (tone)

Aprox. 80300 Aprox. 80300 0 Sursa: Operatori depozite şi agenţi de salubritate

Pentru deşeurile biodegradabile, HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (care transpune Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor), stipulează necesitatea scăderii cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, după cum urmează: - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2006; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2009; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2016. 7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje În baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje , întocmită pentru anul 2008, a fost introdus un număr de 78 de operatori economici. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în 2008 a fost de 6087,25 tone, iar prezentarea pe tipuri de ambalaje se regăseşte în tabelul 7.2.3.1.

Tabel 7.2.3.1. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2008 Tip material Cantitate (tone)

Sticlă 2680,94 Plastic 1397,74

Hârtie şi carton 972,73 Metal 7,97 Lemn 1027,56 Altele 0,31 Total 6087,25

Din care ambalaje de desfacere - În judeţul Buzău există operatori economici autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje, iar prezentarea acestora se regăseşte în tabelul 7.2.3.2.

Tabel 7.2.3.2. Societăţi ce realizează reciclarea deşeurilor de ambalaje Denumire agent economic Localizare Tip deşeu prelucrat

Com. Ţinteşti, Ferma Frasinu, Jud. Buzău

PET, HDPE,LDPE,PP

SC GREENTECH SA Aleea Industriilor nr.7 , Mun.

Buzău, Jud.Buzău

PET, HDPE,LDPE,PP

130

SC LAUREX PROD SRL Sat. Valea Rîmnicului, Com. Valea Rîmnicului, Jud. Buzău

Metalice neferoase

SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA

Str. Urziceni nr.33, Mun. Buzău, Jud. Buzău

Metalice

SC ROMTERA PRODUCT SRL Sos. Brăilei nr.7, Mun. Buzău, Jud. Buzău

PVC

SC REPLASTICA HDPE SRL Sos. Brăilei nr.7, Mun. Buzău, Jud. Buzău

PET,HDPE,LDPE,PP,PS,PVC

Se consideră că întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piaţă devine deşeu. Cantităţile de deşeuri de ambalaje preluate şi gestionate în anul 2008 de către operatorii economici autorizaţi sunt prezentate în tabelul 7.2.3.3.

Tabel 7.2.3.3. Cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate în anul 2008 Cantitate de deşeuri valorificată Materialul Cantitate de deşeuri de

ambalaje preluată Total Din care reciclate Sticlă 0 0 0 Plastic 23271,63 23284,22 23151,21 Hârtie şi carton 1482,20 1345,31 1054,42 Metale 154,61 140,32 139,13 Lemn 0 0 0 Altele 0,75 Total 24909,19 24769,85 24344,76

În judeţul Buzău există un număr de 20 agenţi economici care au încheiat contracte cu societăţi de preluare responsabilităţi de realizare a obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. 7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Ţinând cont de aspectul diminuării tot mai accentuate a resurselor naturale de materii prime, la nivel mondial recuperarea şi reciclarea deşeurilor a devenit o activitate destul de importantă pentru economie. În judeţul Buzău, deşeurile municipale sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor reciclabile într-o mică măsură, cea mai mare parte a deşeurilor fiind eliminată prin depozitare. În anul 2008, a funcţionat un sistem de colectare selectiva a deşeurilor municipale ( disponibil doar pentru PET şi hârtie-carton), distribuţia fiind prezentată în tabelul de mai jos. Tabel nr. 7.2.4.1. Situaţia corespunzătoare anului 2008 privind punctele de colectare selectivă a deşeurilor municipale

Localitatea

Fracţii de deşeuri

colectate selectiv

Număr locuitori arondaţi

Număr containere pe tip de deşeu şi tipul

containerului

Cantitate colectată

(tone) Cantitate

valorificată (tone)

Hârtie 16 82,544 82,544 Buzău PET

74000 16 0,6 0,6

Rm.Sărat PET 14530 20 0 0 Breaza PET 2960 6 0,08 0,08

131

Săhăteni PET 3328 5 0,1 0,1 Pietroasele PET 3950 5 0,204 0,204 Mărăcineni PET 7136 7 0,3 0,3 Vadu Paşii PET 10500 2 0,03 0,03 Pătârlagele PET 2200 5 0,5 -

Hârtie * 1,05 1,05 Berca PET

1868 3 0,6 0,6

Hârtie 83,594 83,594 TOTAL PET 2,414 2,414

* În anul 2008, în localitatea Berca, pentru colectarea deşeurilor de hârtie-carton de la gospodăriile individuale a fost utilizat sistemul de colectare periodică „din poartă în poartă” cu ajutorul a două autoutilitare.

Foto 7.2.4.1. Recipienţi colectare selectivă

Deşeurile din hârtie-carton colectate din judeţul Buzău sunt predate spre valorificare la fabricile de hârtie din ţară.

Deşeurile de mase plastice sunt valorificate la SC GREENTECH SA Buzău.

La sfârşitul anului 2008, în judeţul Buzău existau 44 societăţi autorizate pentru colectarea deşeurilor de ambalaje şi 5 societăţi autorizate pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje. In judeţul Buzău nu există staţii de sortare a deşeurilor menajere. Nămolurile de la staţiile de epurare nu sunt valorificate decât într-o mică măsură (vezi punctul 7.6.)

În judeţul Buzău, cu excepţia compactării realizate în utilajele de transport (gunoiere, autocompactoare) deşeurile municipale nu sunt supuse niciunui proces de tratare înaintea eliminării finale. Incinerarea deşeurilor nu reprezintă o practică obişnuită pentru tratarea/eliminarea deşeurilor municipale în România. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor reglementează desfăşurarea activităţilor de incinerare şi co-incinerare şi a măsurilor de control şi urmărire a instalaţiilor de incinerare şi co-incinerare. Reglementarea acestor activităţi are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apelor de suprafaţă şi subterane şi a oricăror riscuri pentru sănătatea populaţiei. În prezent, în judeţul Buzău nu sunt în funcţiune incineratoare pentru tratarea termică a deşeurilor solide municipale. Compoziţia şi caracteristicile deşeurilor menajere (de exemplu, umiditate de circa 50% şi putere calorică mai mică de 8400 kJ/kg), precum şi costurile mai

132

ridicate ale acestei metode de eliminare a deşeurilor menajere, nu fac viabilă incinerarea la această dată. 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

Deşeurile menajere municipale sunt eliminate controlat de către serviciile de salubritate în depozitele de deşeuri existente, care însă, cu excepţia depozitului zonal de deşeuri nepericuloase de la Gălbinaşi, nu au amenajările necesare protecţiei factorilor de mediu şi conformării la cerinţele legislaţiei în vigoare. În judeţul Buzău, ca de altfel în toată ţara, depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Au fost identificate şi clasificate depozitele de deşeuri care intră sub incidenţa prevederilor Directivei 1999/31/CE; în ceea ce priveşte depozitele care sunt exceptate de la anumite prevederi ale Directivei (respectiv cele din aşezările izolate), niciuna din cele 32 de aşezări izolate identificate în judeţul Buzău nu a întrunit condiţiile stabilite prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor pentru aplicarea excepţiei. Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune prevederile Directivei 1999/31/EC, depozitele de deşeuri se clasifică astfel : - depozite de clasa “a” pentru deşeuri periculoase; - depozite de clasa “b” deşeuri nepericuloase, inclusiv municipale; - depozite de clasa “c” pentru deşeuri inerte. Până la data aderării României la UE, închiderea depozitelor s-a putut realiza printr-o procedură simplificată, care respectă cerinţele articolului 4 din Directiva 75/442/CEE, însă din cauza inexistenţei până la acea dată a unor alternative pentru eliminarea conformă a deşeurilor municipale, în judeţul Buzău niciun depozit nu a fost închis prin procedura simplificată. După data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cerinţelor Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 3 ani. 7.2.5.1. Depozite deşeuri rurale În mediul rural, aproape fiecare comună are anumite spaţii destinate depozitării deşeurilor. În zona rurală colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor se realizează individual, neexistând posibilitatea ţinerii unei evidenţe privind cantităţile de deşeuri eliminate anual. Pe aceste amplasamente se depozitează deşeuri menajere, dejecţii animaliere solide (gunoi de grajd), resturi vegetale provenite de la culturi agricole şi deşeuri de materiale din construcţii (în special moloz, restul materialelor fiind valorificate în gospodării). Aceste depozite, în general, sunt terenuri neamenajate, stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale şi administrate de către primării ele fiind de cele mai multe ori suprafeţe de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu uşurinţă aduse la starea iniţială.

Închiderea şi ecologizarea depozitelor rurale va trebui realizată până la 16.07.2009, odată cu extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor şi în zona rurală, cu realizarea sistemului de transport şi a staţiilor de transfer. Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform prevederilor Ordinului MMDD nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare, completat prin Ordinul MMDD nr. 120/2008.

133

În anul 2008, după o reinventariere a spaţiilor de depozitare din zona rurală, Consiliul Judeţean Buzău a realizat un calendar de închidere al acestora, conform Ordinul ministrului MMGA nr. 1274/2005 care stipulează că ”sunt exceptate de la obţinerea avizului de mediu spaţiile de depozitare din zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere şi ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2”. În calendarul de închidere al spaţiilor de depozitare din zona rurală (care cuprinde şi localităţile urbane mici Pogoanele, Pătârlagele), au fost stabilite de către consiliile locale, termene de sistare a depozitării, termene şi măsuri de reabilitare, modul de gestionare al deşeurilor generate în localitate după sistarea depozitării pe aceste amplasamente. Modul de gestionare al deşeurilor generate după sistarea depozitarii în spaţiile de depozitare din mediu rural, va fi prin înfiinţarea serviciului propriu de salubritate al primăriilor, sau prin concesionarea acestuia către un operator autorizat. În anul 2008, doar 6 primării din mediu rural au avut încheiate contracte cu operatori de salubritate. 7.2.5.2. Depozite conforme de deşeuri municipale Depozitul zonal de deşeuri nepericuloase din localitatea Gălbinaşi, este singurul depozit conform, caracteristicile sale fiind prezentate în tabelul tabelul 7.2.5.2.

Tabel 7.2.5.2. Depozite de deşeuri municipale conforme

Depozitul ecologic zonal de deşeuri nepericuloase Galbinaşi deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 24/02.11.2006 reactualizată în 22.10.2007.

Foto 7.2.5.2. Depozitul zonal Gălbinaşi

7.2.5.3. Depozite de deşeuri municipale neconforme Celelalte depozite pentru deşeuri menajere urbane, care deservesc municipiul Rm. Sărat şi oraşul Nehoiu, vor fi folosite în continuare, până la găsirea unor surse de finanţare pentru

Cant. deşeuri depozitată în anul, (tone)

Denumire depozit/ Localizare Operator

Supraf. (ha)

2005 2006 2007 2008 Depozitul ecologic zonal de

deşeuri nepericuloase Galbinaşi/ Com. Gălbinaşi

S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL

Buzău 14,7 70745 77739 95 000 140710,3

134

amenajarea staţiilor de transfer şi pentru închiderea depozitelor existente, dar nu mai târziu de termenele de sistare a depozitării negociate cu Uniunea Europeană.

Avându-se în vedere costurile mari necesare demarării procedurii de închidere a celor trei depozite de deşeuri menajere actuale (Buzău - depozitare sistată, Rm. Sărat şi Nehoiu) s-a acordat, pentru implementarea Directivei 1999/31 EC, perioadă de tranziţie, după cum urmează:

- 2017 - pentru depozitul Râmnicu Sărat; - 2009 - pentru depozitul Nehoiu; - pe fostul depozit al municipiului Buzău s-a sistat depozitarea în anul 2003, urmând să

se desfăşoare procedura de închidere. Caracteristicile depozitelor urbane neconforme sunt prezentate în tabelul 7.2.5.3. Tabel 7.2.5.3. Depozite de deşeuri municipale neconforme

Cantitate deşeuri depozitată în anul, (tone)

Denumire depozit/ Localizare

Operator Suprafaţă proiectată (ha)

2005 2006 2007 2008

An închidere

Depozit mixt orăşenesc Nehoiu/Nehoiu

SC SERVCOM SA Nehoiu

0,1 1895 1997 1901 1790 2009

Depozit mixt municipal Rm. Sărat/Rm. Sărat

ADP Râmnicu Sărat

2 13007 23140 11 810 2875 2017

Sursa: Operatori depozite 7.2.5.4. Colectarea şi transportul deşeurilor

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct – prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect – prin concesionarea serviciului firmelor specializate în servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate şi operează mai ales în zonele urbane. În anul 2008, s-a constatat o creştere a acoperirii cu servicii de salubrizare cu aprox. 1 % faţă de anul 2007 la nivel de judeţ, iar în mediu rural cu aprox. 4,5%.

Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, metale) nu se recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deşeuri urbane.

• Activitatea de salubrizare Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţ, sunt organizate diferit în funcţie de: mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare şi forma de proprietate a agenţilor de salubritate.

Redăm mai jos datele de identificare ale agenţilor de salubritate şi numărul locuitorilor pe care i-au deservit în anul 2008.

Tabel 7.2.5.4.1. Datele de identificare ale agenţilor de salubritate din judeţul Buzău

Populaţie deservită în 2008

Denumire agent salubritate Adresa

Tel/fax, E-mail urban rural SC IGOSERV SA Berca , Com. Berca, Str. 1 Decembrie Tel/Fax: 0238/526218; E-mail: [email protected]

- 4200

135

SC SERVCOM SA Nehoiu, Oraş Nehoiu, Str. Alba Iulia nr. 6 Tel/Fax: 0238/554373

4515 512

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Mun. Buzău, Str. Unirii bl. 4B, Parter Tel: 0238/436912; Fax: 0238/720037 E-mail: [email protected]

103000 15170

SC PREST SERV SRL Pătârlagele Oraş Pătârlagele, Bl. C3, Jud. Buzău,Tel: 0238/550001; Fax: 0238/550566

2500 -

110015 19882 Total locuitori 129897

Sursa: Operatori depozite

Fig. 7.2.5.4.1.Populaţia judeţului deservită de serviciile de salubritate în 2007

Populaţie judeţ

489784

Populaţie deservită 132353

Tabel 7.2.5.4.2. Ponderea populaţiei deservită de societăţile de salubritate pe mediu urban

şi rural

Populaţie existentă la 01 ianuarie

Populaţie deservită Ponderea populaţiei

deservite Anul

judeţ urban rural judeţ urban rural judeţ urban rural

2007 489784 203107 286677 125964 118830 7134 25,72 58,51 2,49 2008 486445 200365 286080 129897 110015 19882 26,703 54,91 6,95 Sursa: Operatori depozite Având în vedere procentele populaţiei deservite de servicii de salubritate, care în anul 2006 reprezenta 25,02%, în anul 2007 aprox. 25,72%, iar în anul 2008 26,703%, se poate constata o foarte uşoară, dar constantă creştere a ariei de acoperire cu servicii de salubritate, pe ultimii 3 ani.

136

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

Fig. 7.2.5.4.2. Ponderea populaţiei care beneficiază de servicii de salubritate în mediul urban şi rural în

2008

urban populaţiedeservită

rural populaţiedeservită

• Staţii de transfer

În judeţ, la această dată, nu există staţii de transfer. În Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor în Regiunea 2 Sud-Est, sunt propuse a se realiza, în judeţul Buzău, 8 astfel de staţii. În anul 2006 au fost fixate locaţiile a 3 staţii de transfer în localităţile Râmnicu Sărat, Beceni şi Cislău, iar celelalte 5 amplasamente au fost stabilite prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău nr. 20/28.02.2007, în localităţile Pătârlagele, Berca, Zărneşti, Pogoanele şi Ulmeni. Cele de la Cislău şi Beceni au obţinut finanţare externă (Fonduri PHARE CES 2005) pentru implementarea proiectelor, iar staţia de transfer de la Rm. Sărat este în curs de realizare de către operatorul de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA prin fonduri provenite de la Administraţia Fondului de Mediu. Sistemele de management integrat al deşeurilor, cu staţiile de transfer în localităţile Pogoanele, Pătîrlagele, Berca, Ulmeni şi Zărneşti au obţinut finanţare pentru realizarea studiului de fezabilitate prin PHARE CES 2005, valoarea SF 19.950 euro, proiecte încheiate în prima parte a anului 2008 (ianuarie-februarie). În anul 2008, APM Buzău a emis Notificarea cu impact redus nr. 256/31.12.2008 pentru proiectul de investiţie: „Sistem de management integrat al deşeurilor cu staţie de transfer în comuna Cislău, jud. Buzău”, iar pentru proiectul „Staţie de transfer deşeuri menajere” finanţat prin fonduri AFM, amplasament municipiul Rm. Sărat”, s-a început procedura de emitere a notificării B fără acord de mediu. 7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Conform Planului de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE – privind depozitarea deşeurilor, cantităţile de deşeuri municipale periculoase depozitate (conform studiului realizat de ICIM în principalele centre urbane) reprezintă maxim 0,05 % din cantitatea totală depozitată. Ca deşeuri menajere periculoase (DMP) se pot enumera: recipienţi impregnaţi, deşeuri sanitare, componente a echipamentelor electrice – electronice, tuburi fluorescente, acumulatori şi baterii uzate, baterii auto, medicamente. Având în vedere ca o parte a acestor deşeuri se colectează selectiv pentru valorificarea sau eliminarea lor (echipamente electrice şi electronice, baterii) se poate considera că influenţa deşeurilor periculoase este neglijabilă. Numeroase produse care se găsesc într-o bucătărie, baie, într-un garaj sau în anexe utilitare sunt potenţiale substanţe menajere reziduale periculoase. Din cauza naturii lor chimice, sunt adesea otrăvitoare şi pot să corodeze metalele, să explodeze sau să ia foc, atunci când nu sunt manevrate adecvat. Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare

137

a lemnului, bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat sunt exemple de produse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe toxice chimice. Atunci când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare, contaminează mediul. Deşeurile menajere periculoase prezintă probleme serioase pentru municipalităţi, inclusiv pentru administratorii localităţilor, angajaţi şi locuitori. Cele mai multe DMP ajung la gropile de gunoi sau în sistemul de canale colectoare. Importanţa DMP nu trebuie subestimată. Aceste deşeuri reprezintă o răspundere semnificativă pentru angajaţii serviciilor de salubrizare. În vederea gestionării deşeurilor periculoase existente în amestec, în deşeurile menajere, operatorii depozitelor au obligaţia: - sortării deşeurilor periculoase; - depozitării temporare a deşeurilor periculoase sortate pe platforme betonate, acoperite, în incinta depozitului; - găsirii unor filiere adecvate pentru tratarea fiecărui tip de deşeu periculos. În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase generate de populaţie, la nivelul judeţului nu s-a implementat până în prezent niciun sistem de colectare selectivă a acestora, prin urmare nu se cunoaşte exact cantitatea generată. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică. Estimarea cantităţii generate se poate realiza pe baza de indicatori statistici de generare din alte ţări europene, şi anume: • 2,5 kg/persoană x an, în mediu urban; • 1,5 kg/persoană x an, în mediu rural.

Tabel 7.2.6.2. Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate în 2007 şi 2008

Populatia judeţului (nr. locuitori)

Cantit. de deşeuri menajere periculoase generată (kg) Indicator de generare

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2007 Anul 2008 Mediul urban 2,5 203107 200365 507768 500913 Mediul rural 1,5 286677 286080 430016 429120 Total judeţ 489784 486445 937783 930033

Pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În vederea gestionării corecte a deşeurilor menajere periculoase la nivelul judeţului, în Planul Judeţean de gestionare a Deşeurilor, se propune: - înfiinţarea unor centre de colectare a DMP pentru anumite comunităţi, în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, în cadrul unor centre de predare a materialelor reciclabile; de la aceste puncte de colectare, DMP vor putea fi transportate la depozitele de deşeuri periculoase sau la co-incinerare; - organizarea unei colectări mobile care să asigure colectare DMP şi din zonele rurale;nerate

138

În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale, la început eficienţa acesteia va fi destul de scazută şi va creşte doar prin educaţie continuă. Sunt necesare campanii prelungite de conştientizare a publicului în legatură cu riscurile. Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au ca obligaţie să asigure „colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. De asemenea trebuie să asigure „spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora”. În prezent la nivelul judeţului Buzău nu există posibilităţi de tratare şi eliminare a deşeurilor periculoase municipale, decât a celor provenite de la echipamentele electrice şi electronice.

7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări OUG nr. 78/200 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele în privinţa deşeurilor din construcţii şi demolări:

• deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o alta persoană, pe baza unui contract;

• primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta;

• producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.

Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor, introduce ca activitate în cadrul serviciului de salubrizare al localităţilor (serviciu public local de gospodărie comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autorităţile administraţiei publice locale) şi activitatea de „colectare, transport şi depozitare a deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitate separată de ”precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere”. Judeţean d Sistemul de colectare poate aborda diferit persoanele fizice şi cele juridice. Un punct de colectare pentru deşeuri menajere poate primi cantităţi mici de deşeuri provenite din construcţii sau demolări de la persoane fizice. Pentru deşeurile de construcţii sau demolări provenite de la persoane juridice, acestea îşi pot amenaja propriile puncte de colectare în funcţie de necesităţi. In ambele situaţii transportul trebuie asigurat cu utilaje specializate urmând ca deşeurile să fie separate la staţia de sortare sau să fie depozite într-un depozit pentru deşeuri inerte. Introducerea unui sistem de colectare a deşeurilor din construcţii şi demolări trebuie să fie pregătită prin organizarea de informări ale publicului, dispoziţii clare şi taxe şi control prin aplicarea de sancţiuni. Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, până la reglementarea acestui domeniu, (la Ministerul Mediului se află în lucru un proiect de act normativ privind gestionarea şi valorificarea deşeurilor inerte din construcţii şi demolări, inclusiv a modului lor de depozitare) Consiliul judeţean şi Consiliile locale ar trebui să prevadă un paragraf adiţional în contractele cu agenţii economici care se ocupă cu reparaţia drumurilor, construcţia de drumuri, construcţia de clădiri noi precum şi cu lucrări de renovare şi modificare, care să reglementeze gestionarea

139

deşeurilor. Oferta agenţilor economici va conţine la componenta preţ de cost şi valorile pentru colectarea şi eliminarea conformã a deşeurilor). O anumită cantitate de deşeuri sortate din demolări şi construcţii sau materiale excavate sunt folosite ca materiale de separare a straturilor de deşeuri in depozitele de deşeuri sau pentru drumurile din perimetrul depozitelor. În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări aceasta se realizează parţial prin utilizarea în gospodării (pentru pavări alei, construire anexe gospodăreşti etc.) sau prin folosirea lor ca materiale de umplere (pentru aducerea la cote a terenurilor destinate construirii de obiective).

La nivelul judeţului Buzău nu există instalaţii de sortare, tratare, reciclare a deşeurilor din construcţii şi demolări, cea mai mare parte a cantităţii de deşeuri generată de către populaţie este depozitată în depozitele de deşeuri menajere sau în locuri nepermise în scopul umplerii de gropi. În municipiul Buzău, deşeurile din construcţii şi demolări sunt depozitate pe un amplasament situat în zona “Dig apărare râu Buzău” - şoseaua de Centură - Parc Tineretului şi este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău. Depozitarea deşeurilor inerte în această zonă a fost stabilită de Primăria municipiului Buzău, în scopul aducerii la cotă a terenului. În municipiul Râmnicu Sărat deşeurile din construcţii şi demolări sunt depozitate în depozitul municipal neconform, al oraşului. În celelalte oraşe, deşeurile de materiale din construcţii sunt utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces în depozitele de deşeuri menajere şi/sau pentru aducerea la cotă a terenurilor. Operatorul de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău predă deşeurile din construcţii şi demolări colectate, spre eliminare la Depozitul zonal de deşeuri nepericuloase Gălbinaşi.

Tabel 7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Localităţile Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate (tone)

Mod de valorificare/eliminare

10856 Eliminare pe rampa „dig de apărare râu Buzău” Mun. Buzău

597 Eliminare la dep. Gălbinaşi Mun. Râmnicu Sărat 1900 Eliminare la dep. Mun.

Râmnicu Sărat Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ia măsuri pentru controlul acestui flux de deşeuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (măsuri pentru control fluxului de deşeuri în scopul menţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şi eliminate), prin condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiile de depozitare specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesare şi prin amenajarea de depozite pentru aceste tipuri de deşeuri. 7.3. Deşeuri de producţie În urma prelucrării datelor din anchetele statistice pentru gestiunea deşeurilor corespunzătoare anului 2007, cantitatea de deşeuri generate de industrie şi agricultură, în judeţul Buzău a fost de 75624,85 tone. Cantitatea reciclată/valorificată de deşeuri industriale, a fost de 70575,51 tone, în această cantitate fiind incluse şi deşeuri aflate în stoc la începutul anului 2006, precum şi cantităţi de deşeuri preluate de la alţi agenţi economici. În tabelul 8.3.1. sunt prezentate cantităţile de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2006.

140

Tabel 7.3.1. Cantităţile de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2007

Cantitate generată

( tone)

Cantitate valorificată

( tone)

Cantitate eliminată

( tone)

Stoc 31.12.2007

75624,85 70575,51 5898,81 4475,86 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică În judeţul Buzău principalii producători de deşeuri de producţie sunt: SNP PETROM – SCHELA Berca, DUCTIL STEEL SA Buzău, DUCTIL SA Buzău, CORD SA Buzău, ELARS SA Rm. Sărat, METAL SOMET SA Buzău, ROMCARBON SA Buzău, SC AVICOLA SA Buzău, SC HOEGANAES EUROPE SA Buzău, ROTEC SA Buzău, GLASSROM SA Berca, NATURAL EST SA Buzău, SOFROM EXIM SA Buzău, SNCFR - SECŢIA L3 Buzău. În judeţul Buzău nu s-au generat drojdii cu ferocianuri. Deşeurile nepericuloase generate, în anul 2007, în cantitate de peste 74019,48 tone, au reprezentat 97,88% din totalul deşeurilor generate. Principalii producători de deşeuri de producţie nepericuloase sunt: DUCTIL STEEL SA Buzău, CORD SA Buzău, ELARS SA Rm. Sărat, METAL SOMET SA Buzău, ROMCARBON SA Buzău, SC AVICOLA SA Buzău, SC HOEGANAES EUROPE SA Buzău, ROTEC SA Buzău, GLASSROM SA Berca, NATURAL EST SA Buzău, SOFROM EXIM SA Buzău, DUCTIL SA Buzău.

7.3.1. Deşeuri periculoase

Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea 426/2001, modificată de OUG 61/2006 , aprobată prin Legea 27/2007. Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin HG 856/2002. Prin definiţie deşeurile periculoase au cel mai mare impact potenţial asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, coroziune, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros. Deşeurile periculoase generate, în anul 2007 (tabelul 7.3.1.1.), în cantitate de peste 1605,37 tone, au reprezentat 2,12 % din totalul deşeurilor generate, spre deosebire de anul 2006 când 2270,21 tone, au reprezentat 4 % din totalul deşeurilor generate şi de anul 2005 când au reprezentat 7% din totalul deşeurilor generate. Deci se constată o scădere de la an la an.

Tabel 7.3.1.1. Cantităţi de deşeuri periculoase în anii 2003-2007 Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi

Anul Cantitate generată (tone)

Cantitate valorificată (tone)

Cantitate eliminată (tone)

2003 1084,976 708,595 866,884 2004 2418,376 460,851 2279,597 2005 5901,80 664,14 362,00 2006 2270,21 1047,33 10798,66 2007 1605,37 207,48 635,48

141

Institutul Naţional de Statistică Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în anul 2007 au fost : - deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului, - nămoluri provenite de la epurarea apelor industriale. Principalii agenţi economici generatori de deşeuri periculoase în anul 2007 au fost: PETROM SERVICE SA Berca, SNP PETROM – SCHELA Berca, DUCTIL STEEL SA Buzău, DUCTIL SA Buzău, CORD SA Buzău, DEPOUL CFR Buzău, SNCFR - SECŢIA L3 Buzău, METAL SOMET SA Buzău. 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie 7.3.2.1. Gestionarea deşeurilor nepericuloase Deşeurile de producţie nepericuloase generate în anul 2007 au fost colectate, valorificate /eliminate de către firme autorizate. Deşeurile valorificate în cea mai mare măsură au fost: - deşeurile metalice, - deşeurile din materiale plastice ( PET, PE, PP, PVC), - deşeurile de hârtie şi carton, - deşeurile de lemn. Modul de gestionare al principalelor categorii de deşeuri de producţie nepericuloase, în judeţul Buzău a fost următorul:

• deşeurile de zgură neprocesată provenite de la SC HOEGANAES CORPORAŢION EUROPE SA au fost eliminate prin depozitare în Depozitul propriu de deşeuri nepericuloase de la Gălbinaşi/Tăbărăşti;

• deşeurile de nămoluri de la epurarea apelor uzate au fost eliminate prin depozitare pe sol sau valorificare prin împrăştiere pe sol, în beneficiul agriculturii;

• deşeurile de beton, nisip şi argilă, dejecţiile animaliere au fost valorificate prin împrăştiere pe sol, în beneficiul agriculturii sau pentru reconstrucţie ecologică;

• deşeurile de lemn şi rumeguş au fost valorificate de societăţile generatoare în instalaţiile proprii, sau prin vânzare către populaţie;

• deşeurile de mase plastice, au fost valorificate prin firmele autorizate existente în judeţul Buzău (SC GREENTECH SA, SC GEANI CONPES SA, SC ROMTERA PRODUCT SRL);

• deşeurile de sticlă şi deşeurile textile, au fost valorificate prin firmele autorizate din în alte judeţe;

• anvelopele uzate şi deşeurile din cauciuc au fost valorificate prin coincinerare la fabricile de ciment din alte judeţe;

• deşeurile metalice feroase au fost valorificate prin firmele autorizate din judeţul Buzău (SC HOEGANAES SC CORPORAŢION EUROPE SA, SC SCORPION EXIM SRL, SC MSD COM SRL, SC PROMETAL SRL, SC METAL COM 95 SRL, SC REMATHOLDING CO SRL), sau din alte judeţe;

• deşeurile metalice neferoase au fost valorificate prin firma autorizată din judeţul Buzău SC LAUREX PROD SRL Rm. Sărat şi prin alte firme autorizate din afara judeţului.

• deşeurile de hârtie-carton au fost predate spre valorificare unităţilor autorizate pentru reciclare, din alte judeţe.

142

Pentru deşeurile industriale nepericuloase există 2 depozite administrate de următoarele societăţi: - SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA Buzău administrează un depozit de deşeuri nepericuloase (zgura neprocesată; deşeuri de beton refractar spinelic; deşeuri de cărămizi magnezitice) rezultate din procesele de elaborare a oţelului în cuptorul cu arc electric şi de demolare şi de refacere a căptuşelilor refractare cu o suprafaţă de 0,3 ha. Termenul de sistare a depozitării a fost stabilit la 16.07.2009, iar ca metodă alternativă aleasă, este depozitarea pe un alt depozit propriu conform, amplasat în raza comunei Mărăcineni, pentru construirea căruia societatea a început deja demersurile în cursul anului 2008. - SC CORD SA Buzău administrează un depozit de deşeuri nepericuloase (nămoluri inertizate) cu o suprafaţă de 0,5 ha. Pe acest depozit s-a început depozitarea în luna mai 2008. Tabel 7.3.2.1.2. Situaţia depozitelor de deşeuri nepericuloase

Cantităţi

depozitate (t)

Localitat

e

Denumire

depozit

Deţinător

depozit

2007 2008

Supra

f.

(ha)

Autoriz.

de mediu

Cod

deşeu

Sat

Tăbărăşti

, Com.

Gălbinaşi

Haldă

deşeuri

nepericuloa

se (zgură

neprocesat

ă)

SC

Hoeganes

Corporaţion

Europe SA

Buzău

2588,5

6

3032,5

6

0,3 Nr. 547/

22.11.200

7

10.02.0

2

16.11.0

4

Sat

Tăbărăşti

, Com.

Gălbinaşi

Depozit de

namoluri

inertizate

SC CORD

SA Buzău

0 351,90

5

0,5 Nr. 356/

13. 08.

2007

19.03.0

7

Sursa: Operatori depozite şi APM Buzău

143

Foto 7.3.2.1.1. Depozitul de deşeuri inertizate al SC CORD SA

7.3.2.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase Modul de gestionare al acestor deşeuri periculoase în anul 2007, constă în principal în colectarea şi stocarea lor în spaţii special amenajate şi predarea spre valorificare (acumulatori, uleiuri uzate, alte produse petroliere uzate), eliminare în depozite de deşeuri industriale, neutralizare şi evacuare în reţele de canalizare (deşeuri lichide apoase cu conţinut de substanţe periculoase). Uleiurile minerale de motor, transmisie şi de ungere au fost valorificate la unităţi autorizate pentru valorificare din ţară. Nămolurile cu conţinut de substanţe periculoase generat de SC DUCTIL STEEL SA, au fost depozitate în depozitul propriu. Echipamentele casate cu conţinut de clorofluorocarburi (HCFC, HFC), condensatorii cu conţinut de PCB, electroliţii colectaţi separat din baterii şi acumulatori au fost eliminaţi în general prin firma autorizată SC Setcar SA Brăila, sau alte societăţi similare. Bateriile cu plumb au fost valorificate prin firme autorizate ca SC Neferal SA Bucureşti. Toate echipamentele electrice cu conţinut de PCB, sunt fie depozitate în spaţii care respectă prevederile HG nr. 173/2000, fie sunt în funcţiune urmând să fie eliminate conform Planurilor de eliminare. Deşeurile de substanţe periculoase care au termen de valabilitate depăşit au fost depozitate separat în condiţii de siguranţă, o parte din acestea fiind predate către firme autorizate pentru eliminare. • Depozite de deşeuri periculoase Cele 5 depozite de deşeuri periculoase sunt administrate de agenţii economici generatori de astfel de deşeuri, situaţia lor fiind prezentată în tabelul 7.3.2.2.1.

Tabel 7.3.2.2.1. Situaţia depozitelor de deşeuri periculoase

Cantităţi de deşeuri depozitate în anul

Deţinător depozit

Tip depozit Cod deşeu

Supraf. (ha)

2006 2007 2008

Anl sistare depozit

are

SC Ductil Steel SA si SC

Cord SA Buzău

Haldă de nămol

tehnologic

19 08 13*

0,8 0 0 0 2005

SC Fermit SA Rm.Sărat

Haldă de deşeuri

industriale

06 13 04*

2 94,61 0 0 2006

144

SC Rafinăria Venus Oilreg SA Rm. Sărat

Batal pentru reziduuri de la regenerarea uleiului uzat

13 01 01*

6,2 0 0 0 2002

SC PETROM SA - SUC. PETROM PLOIEŞTI (SCHELA BERCA)

Dep. de deşeuri

peric.provenite din ind.

extractivă a petrolului Grăjdana

01 04 07*

0,99 10199

0 0 2006

SC DUCTIL STEEL SA

Buzău

Depozit conform de

nămoluri tehnologice

11 01 09*

19 08 13*

0,71 458,72

362,59

354,84

-

Sursa: Operatori depozite şi APM Buzău

Toate cele 4 depozite neconforme prezentate în tabelul 7.3.2.2.1., s-au conformat termenului de sistare a depozitării impus de prevedere HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, până pe 31.12.2006.

Foto 7.3.2.2.1 Batalul SC PETROM SA – Grăjdana

Halda de deşeuri industriale a SC Fermit SA Rm.Sărat a obţinut avizul de închidere în anul 2008. Depozitul de deşeuri periculoase provenite din ind. extractiva a petrolului Grăjdana (Tisău), deţinut de către SC PETROM SA - SUC. PETROM PLOIEŞTI (SCHELA BERCA) a obţinut avizul de închidere în anul 2007, halda de nămol tehnologic administrată de către societăţile S.C.DUCTIL STEEL SA BUZĂU şi SC CORD SA BUZĂU a obţinut avizul de închidere încă din anul 2005 (lucrările de închidere au fost finalizate în anul 2007, acum aflându-se în faza de monitorizare postînchidere), iar SC Rafinăria Venus Oilreg SA Rm. Sărat a depus la APM solicitarea nr. 275/11.01.2008 pentru obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, însă datorită faptului că operatorul nu a dat

145

curs solicitărilor repetate de completare a documentaţiei, în data de 30.10.2008, APM Buzău a decis încetarea procedurii de emitere.

SC DUCTIL STEEL SA Buzău deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 10/22.05.2006 pentru noul depozit, situat în Tăbărăşti.

În conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, în anul 2008 s-au emis 5 aprobări pentru transport deşeuri periculoase.

7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari. La nivelul judeţului Buzău au fost identificaţi şi notificaţi agenţii economici care deţin echipamente şi/sau materiale care conţin compuşi desemnaţi (PCB) în cantităţi mai mari decât cantităţile minimale, în conformitate cu HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari, modificată prin H.G. nr. 291/2005 şi H.G. nr. 975/2007. Situaţia operatorilor economici care deţineau echipamente cu conţinut de PCB la nivelul anului 2008 este prezentată în tabele 7.3.3.1 şi 7.3.3.2 Tabel 7.3.3.1. Transformatori care conţin PCB

Transformatori scoşi din uz (buc)

Transformatori în funcţiune(buc) Judeţ

Nr. buc în stoc 2008

Eliminaţi 2008

Nr. buc în stoc 2008

Eliminaţi 2008

BUZĂU 5 - 36 - Tabel 7.3.3.2. Condensatori care conţin PCB

Condensatori scoşi din uz (buc) Condensatori în funcţiune(buc)

Judeţ Nr. buc în stoc 2008

Eliminaţi 2008

Nr. buc în stoc 2008 Eliminaţi 2008

BUZĂU 3474 1413 2101 123 Toţi agenţi economici care deţin echipamente cu conţinut de PCB/PCT au întocmit Planurile de eliminare a echipamentelor care au fost aprobate de către APM Buzău. Conform acestora s-a stabilit graficul de eliminare etapizată a echipamentelor. Faţă de începutul anului 2008, când în inventar existau 26 operatori economici deţinători de echipamente cu PCB, până la sfârşitul anului mai rămăseseră 22, deoarece 4 operatori au ieşit de sub incidenţa Directivei 96/59/CEEE prin eliminarea echipamentelor deţinute. 7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Bateriile şi acumulatorii se supun prevederilor Hotărâre Guvernului nr. 1132/2008 ce transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei 91/157/CEE. Obiectivul principal al legislaţiei este de a reglementa condiţiile de introducere pe piaţă a bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase, precum şi modalităţile de gestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, în scopul asigurării condiţiilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei.

146

7.4.1. Gestionare deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili Colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori se face individual de către producători sau prin transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către un operator economic legal constituit – organizaţie colectivă. Producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze următoarele rate minime de colectare: - 25% până la data de 26 septembrie 2012; - 45% până la data de 26 septembrie 2016. 7.4.2. Gestionare deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali Colectarea acumulatorilor auto se realizează în principal prin sistemul "depozit" - sistem prin care cumpărătorul, la cumpărarea unei baterii şi/sau a unui acumulator pentru autovehicul, plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când bateria şi/sau acumulatorul uzat cu electrolitul în el este returnat persoanelor juridice care comercializează baterii şi/sau acumulatori pentru autovehicule. În judeţul Buzău, în anul 2008, au fost inventariaţi numai operatori economici autorizaţi pentru colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, dar nu toţi au desfăşurat activitate de colectare pe anul 2008. Nu există în judeţ unităţi de tratare a deşeurilor de baterii sau acumulatori, nici societăţi economice pentru producţia de baterii sau acumulatori. În tabelul 7.4.3 sunt prezentate datele privind gestionarea bateriilor sau acumulatorilor uzaţi colectaţi în anul 2008 unde vor fi incluşi şi cei rămaşi în stoc la sfârşitul anului 2007 şi predaţi pentru tratare/reciclare în anul următor. Tabel 7.4.3 Datele privind gestionarea bateriilor sau acumulatorilor uzaţi colectaţi în anul 2008

Judeţ/tip baterii

Nr. colectori

Deşeuri colectate

Predate pentru tratare/reciclare

In stoc 31.12.2008

Nr. Kg Nr. Kg Nr. Kg Auto 8 15 804 335,823 15642 333,931 344 6,696 Portabili - - - - - - -

Industriali - - - - - - -

7.5. Deşeuri generate din activităţi medicale Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este reglementată prin acte normative specifice ale Ministerului Sănătăţii. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/2002 cu toate modificările şi completările ulterioare, care aprobă Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi Metodologia de culegere a datelor pentru baza naţională de date, reglementează modul în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transportă şi se elimină aceste deşeuri, o atenţie deosebită acordându-se deşeurilor medicale periculoase (pentru a preveni astfel contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate). Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri periculoase sau să reducă pe cât posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi cu codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.

147

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti gestionează baza de date naţională privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală. Din cantitatea totală de deşeuri produse în unităţile sanitare în anul 2008, în judeţul Buzău, 78% sunt deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere şi numai 22% sunt deşeuri periculoase ( 4% înţepătoare-tăietoare şi 18% infecţioase). Atât cantităţile, cât şi tipurile de deşeuri rezultate din activităţile medicale variază în funcţie de mai mulţi factori: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţilor şi al serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi la un moment dat şi pe perioada întregului an. Deşeurile medicale periculoase fac obiectul unor măsuri speciale de colectare şi gestionare ulterioară, iar cantitatea acestora este înregistrată separat. Estimări privind deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale în perioada 2000 – 2006, bazate pe raportări ale Direcţiei de Sănătate Publică a jud. Buzău, sunt prezentate în tabelul 7.5.1. Datele referitoare la anii 2007 şi 2008 nu mai reprezintă estimări, ele reflectând exact cantităţile de deşeuri colectate şi transportate la instalaţii de incinerare autorizate de către două firme cu care unităţile medicale din judeţ au avut încheiate contracte de eliminare. Tabel 7.5.1. Cantităţi privind deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale

Anul Cantităţi medii generate (t/an) Cantităţi medii eliminate (t/an) 2000 225,470 225,470 2001 240,345 240,345 2002 233,880 233,880 2003 276,165 276,165 2004 242,370 242,370 2005 265,996 265,996 2006 284,314 284,314 2007 184,533 184,533 2008 167,031 167,031

Comparativ cu anul 2006, în anii 2007 şi 2008, se constată o scădere continuă a cantităţii de deşeuri periculoase generate de unităţile sanitare cu paturi cu 35 % ( în 2007 şi respectiv cu 41 % în 2008).

Atât cantităţile, cât şi tipurile de deşeuri rezultate din activităţile medicale variază în funcţie de mai mulţi factori: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţilor şi al serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi la un moment dat şi pe perioada întregului an. La nivelul unităţilor sanitare din judeţul Buzău, se respectă în general condiţiile privind colectarea deşeurilor sanitare periculoase în ambalaje şi recipiente speciale (saci negri pentru deşeuri menajere, sac galben sau cutie din carton galbenă cu sac în interior pentru deşeuri infecţioase şi cutie de culoare galbenă cu pereţi rigizi pentru deşeuri înţepătoare/tăietoare), constatându-se o permanentă îmbunătăţire a modului de gestionare a acestor deşeuri. Din totalul de 9 unităţi sanitare analizate în eşantionul Direcţiei de Sănătate Publică a jud. Buzău, doar una Spitalul judeţean de Urgenţă Buzău deţine un spaţiu de stocare temporară amenajat special, întrunind condiţiile stipulate de legislaţia în vigoare.

În toate unităţile spitaliceşti, transportul deşeurilor se realizează manual pe scările de serviciu sau cu liftul, pe baza unui program orar stabilit, dar există încă deficienţe majore care rezidă în faptul că se realizează pe acelaşi circuit cu cel al pacienţilor şi vizitatorilor. Transportul extern (în afara unităţii sanitare) al deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare, elaborate de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerul

148

Sănătăţii şi Familiei, cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi a populaţiei. Pentru transportul deşeurilor medicale periculoase sunt autorizate de către APM Buzău următoarele societăţi:

- SC DERATY MAX SRL BUZĂU - SC CABEL SNC BUZĂU - SC MARY COM-EXPO SRL BUZĂU

Pe teritoriul judeţului au existat 15 instalaţii de tratare termică a deşeurilor medicale, care nu îndeplineau cerinţele HG nr. 128/2002, modificată şi completată cu HG. nr. 268/2005, motiv pentru care a fost elaborat un plan de închidere etapizată., s-au închis. Urmărind “Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor” se constată că în perioada iunie 2004-martie 2007, toate instalaţiile neconforme din judeţ şi-au sistat activitatea, după cum urmează: o instalaţie în anul 2004, 3 în 2005, 9 în 2006 şi 2 în 2007. Ultima instalaţie închisă, cea aparţinând Maternităţii Buzău, avea termenul de închidere stabilit pentru 2008, dar a fost închisă în avans, pe 15 martie 2007, astfel încât în anul 2008 nicio unitate medicală din judeţ, nu a incinerat deşeurile periculoase generate în crematoriul propriu, ci au deţinut contracte încheiate cu firme specializate în vederea colectării şi transportului cu firme autorizate, care la rândul lor le-au predat pe bază de contract, spre eliminăre finală.

Astfel colectarea şi transportul deşeurilor medicale periculoase rezultate de la celelalte 15 unităţi spitaliceşti care şi-au închis incineratoarele, au fost realizate de operatorii SC DERATY MAX SRL Buzău, SC CABEL SNC BUZĂU şi SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanţa, iar eliminarea finală a fost realizată la incineratoarele ecologice autorizate, aparţinând SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti şi respectiv SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanţa.

Pentru desfăşurarea activităţii de depozitare temporară a deşeurilor medicale, SC DERATY MAX SRL, deţine Autorizaţia de Mediu nr. 201/14.05.2007, iar SC ECO FIRE SISTEMS SRL

Constanţa în anul 2008 a demarat procedura de obţinere a Acordului de mediu.Deşeurile nepericuloase rezultate din activităţi medicale sunt deşeuri asimilabile celor menajere, rezultate din activităţile serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi oficiilor de distribuire a hranei. Aceste deşeuri se colectează şi se îndepărtează la fel ca şi deşeurile menajere. În categoria deşeurilor nepericuloase intră: ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice etc.

Eliminarea finală a deşeurilor nepericuloase asimilabile celor menajere rezultate din activităţile medicale se realizează prin depozitare în depozitul zonal de deşeuri nepericuloase. Pe baza de contract, companiile de salubritate preiau deşeurile nepericuloase de la unităţile sanitare, transportându-le apoi la depozitul conform. Pe baza analizei datelor prezentate mai sus se poate observa, faţă de anii anteriori, o îmbunătăţire a sistemului de gestionare a deşeurilor în unităţile sanitare. Majoritatea unităţilor sanitare utilizează ambalaje adecvate pentru colectarea deşeurilor, s-au creat spaţii de depozitare temporară.

149

7.6. Nămoluri Nămolurile provin de la tratarea apelor uzate orăşeneşti, industriale şi de la potabilizarea apei. Principala sursă de producere a nămolurilor o reprezintă însă staţiile de epurare urbane. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate sunt nămolurile reţinute şi colectate din decantoarele primare şi secundare ale staţiilor de epurare mecano–biologice. Apele uzate tratate în staţiile de epurare provin din zonele dens populate dar şi din întreprinderi industriale racordate la canalizare sau nu, caz în care apele uzate sunt vidanjate. Conform noilor reglementări din domeniu, deţinătorii staţiilor de epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului şi să asigure o gestionare corespunzătoare a acestora. În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri nepericuloase.

7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti În judeţul Buzău au fost inventariate 13 staţii de epurare municipale, din care, în anul 2008 au funcţionat 8. Situaţia nămolurilor generate de staţiile de epurare municipale este prezentată în tabelul nr. 7.6.1.1.: Tabel 7.6.1.1. Nămoluri generate de staţiile de epurare municipale în 2008

Tip de nămol Nămol primar

Nămol secundar

Nămol chimic Nămol mixt Total

Nămol umed (tone/an) 12 6 0 49847 49865

Nămol uscat (tone/an)

12 5 0 1594.8 1611.8

Referitor la gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale, în tabelul nr. 7.6.1.2. se prezintă modalităţile utilizate şi cantităţile gestionate. Tabel 7.6.1.2. Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale în 2008 – cantităţi (tone)

Tip gestionare Nămol primar Nămol secundar

Nămol chimic Nămol mixt Total

Depozitare la depozitul de

deşeuri 10 5 0 575 590

Incinerare 0 0 0 0 0 Depozitare în stocul propriu

0 0 0 1019,8 1019,8

Alte forme de eliminare

2 0 0 0 2

Folosite în agricultură 0 0 0 0 0

7.6.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale La nivelul anului 2008 au fost inventariate în judeţ un număr de 35 de staţii de epurare şi preepurare a apelor uzate industriale din care:

150

- 2 nu au funcţionat; - 8 nu au necesitat scoaterea nămolului.

În tabelele nr. 7.6.2.1. şi 7.6.2.2. se prezintă situaţia privind generarea şi gestionarea nămolurilor provenite de la epurarea apelor uzate industriale.

Tabel 7.6.2.1. Nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate industriale

Tip de nămol

Nămol primar

Nămol secundar

Nămol chimic

Nămol mixt

Total

Nămol umed (tone/an) 369,2 560,03 3601,94 363,1 4894,27

Nămol uscat (tone/an) 362,996 560,03 3601,9363 362,74 4887,705

Tabel 7.6.2.2. Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare industriale – cantităţi (tone)

Tip de nămol Nămol primar

Nămol secundar

Nămol chimic

Nămol mixt Total

Depozitare la depozitul de deşeuri

337,01 552,56 3558,93 362,39 4810,89

Incinerare 4,8 0 0 0,21 5,01 Depozitare în stocul

propriu 19,336 2,91 43,0063 0,35 65,6023

Alte forme de eliminare 0 0 0 0 0 Folosite în agricultură 1,85 6,72 0 0 8,57

În anul 2008, nu s-a eliberat nici un permis de aplicare a nămolurilor pe terenurile agricole, în conformitate cu prevederile Ordinului comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Cantitatea de 0,21 t nămol mixt şi 2,16 t nămol secundar au fost generate în anul 2007, dar au fost valorificate în anul 2008. 7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice Colectarea şi tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice Conform HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, autorităţile locale sunt obligate să pună la dispoziţie spaţiile pentru punctele de colectare iar producătorii de echipamente trebuie să preia responsabilitatea administrării acestor puncte.

În anul 2005 au fost stabilite amplasamentele, care vor fi puse la dispoziţia producătorilor de echipamente electrice şi electronice pentru amenajarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pentru judeţ şi pentru Municipiul Buzău (oraş cu peste 100 000 locuitori), iar în anul 2006 s-a stabilit amplasamentul pentru punctul de colectare care deserveşte Municipiul Râmnicu Sărat (oraş cu peste 20 000 locuitori). Situaţia acestor puncte este prezentată în tabelul nr. 7.7.1.

151

Tabel 7.7.1. Puncte de colectare DEEE în Regiunea Sud Est

Operator, amplasare punct colectare DEEE

Acte de reglementare deţinute

Deserveşte Funcţional (da/nu)

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Sediu: Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. Buzău; Pct. lucru: Garaj din Şoseaua Buzău-Vadu Paşii, Tel: 0238/436912; Fax: 0238/720037; E-mail: [email protected]; Poteraş Ninel

Autorizaţia de mediu nr. 126/22.03.2007, valabilă până la data de 22.03.2012

Mun. Buzău (oraş cu peste 100000 locuitori)

Da

ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC RÂMNICU SĂRAT, Str. Armoniei, nr. 58 bis; Tel/Fax: 0238/563032; E-mail: [email protected]; Manolache Sorin


Judeţul Da

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. Buzău; Tel: 0238/436912; Fax: 0238/720037; E-mail: [email protected]; Pct. lucru: Râmnicu Sărat, str. Căpitan Roşca Nicolae, nr. 1, Tel/Fax: 0238/567305

Autorizaţia de mediu nr. 146/30.05.2008, valabilă 5 ani, până la data de 30.05.2013

Mun. Râmnicu Sărat (oraş cu peste 20000 locuitori)

Da

Aceste puncte de colectare au devenit funcţionale în cursul anului 2007.

Astfel în anul 2007, în punctele de colectare existente în judeţ, s-au colectat 8,1992 tone DEEE, dintre care 6,1803 tone provin de la populaţie. Întreaga cantitate colectată, a rămas pe stoc în centrele de colectare, la sfârşitul anului 2007. În anul 2008 firmele autorizate pentru colectarea DEEE au colectat în total 189,28 tone DEEE, din care 157,823 tone provin de la populaţie şi au predat firmelor autorizate pentru tratare 148,673 tone, rămânând pe stoc la sfârşitul anului o cantitate de 48,8063 tone. Cantităţile de DEEE colectate şi respectiv tratate în judeţ, pe ani, sunt prezentate în tabelul 7.2.2.

Tabelul 7.7.2. Cantitati DEEE colectate si reciclate Cantitate colectată

(tone) Cantitate tratată

(tone) 2006 2007 2008 2006 2007 2008

0 8,1992

189,2801

0 0 0

Lista societăţilor economice care în anul 2008 erau autorizate pentru colectare/tratarea DEEE este prezentată în tabelul nr. 7.7.3.

152

Tabel 7.7.3. - Societăţi economice autorizate pentru colectare/tratare/reciclare DEEE în judeţul Buzău în anul 2008

Agent economic (denumire, date de contact)

Acte de reglementare

deţinute

Colector Tratator Reciclator

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. Buzău;Pct. lucru: Garaj din Şoseaua Buzău-Vadu Paşii, Tel: 0238/436912; Fax:238/720037; E-mail: [email protected]; Poteraş Ninel


Da - -

ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC RÂMNICU SĂRAT, Str. Armoniei, nr. 58 bis; Tel/Fax: 0238/563032; E-mail: [email protected]; Manolache Sorin


Da - -

SC REMATHOLDING Co SRL BUCUREŞTI, str. Blăjel nr.4, bl.V3,Sc.1,Etj.7, Ap.23, Tel/Fax:0238/710604; 0238/710603; e-mail:[email protected]; Pct.lucru: Str.Izlazului nr.6, Mun. Buzău; Aldea Nicoleta

Autorizaţie de mediu nr. 214/22.05.2007, revizuită prin AM nr. 9/06.06.2008

Da - -

SC GREENTECH SA BUZĂU, Sediul: Str. Aleea Industriilor nr. 17, Mun. Buzău; Tel: 0238/725759, Fax: 0238/725796, e-mail: [email protected]; Pct.lucru: Ţinteşti-ferma Frasinu, jud. Buzău; Dragostin Nela

Autorizaţia de Mediu nr. 569/12.12.2007, valabilă până la 12.12.2012

Da - -

SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. Buzău; Tel: 0238/436912; Fax: 0238/720037; E-mail: [email protected]; Pct. lucru Râmnicu Sărat, str. Căpitan Roşca Nicolae, nr. 1, Tel/Fax: 238/567305

Autorizaţia de mediu nr. 146/30.05.2008, valabilă 5 ani, până la data de 30.05.2013

Da - -

SC PROD PET IMPEX SRL BUZĂU, Mun. Buzău, Str. Transilvaniei nr. 356 A, Tel/Fax: 0238/718913, Grasim Angelica-Tel: 0788430903

Autorizaţia de mediu nr. 168/24.04.2007, valabilă până la data de 24. 04. 2010

Da - -

SC CNDPI ROMSOFT SA BUCUREŞTI, Sediul: Bd. Mareşal Averescu nr. 8-10, sector 1, Tel/Fax(021)319.06.26, Mateescu Cristina, Pct. lucru: Mun. Buzău, Str. Unirii, Bl. 16 H, Parter


Da - -

SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU Amplasament - Parcul Industrial Frasinu, sat Odaia Banului, comuna Ţinteşti, jud. Buzău, Tel: 0338100601, 602, 603; Fax: 0338100604 E-mail: [email protected]

Acord de mediu nr. 10/17.12.2008 Autorizaţia de mediu nr. 62/23.02.2009

Da Da -

Firma SC PROD PET IMPEX SRL BUZAU şi-a pierdut la sfârşitul anului 2008 autorizaţia, aflându-se în insolvenţă conform Legii nr. 85/2006, iar reprezentantul SC CNDPI ROMSOFT SA BUCUREŞTI ne-a comunicat în octombrie 2008, că nu va mai desfăşura activitatea de colectare DEEE la punctul de lucru din Buzău.

În ceea ce priveşte tratarea DEEE, SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU a primit în 2008 acordul de mediu pentru proiectul de investiţie „ Fabrica de tratare deşeuri de

153

echipamente electrice si electronice”, iar în 2009 autorizaţia de mediu pentru colectarea şi tratarea DEEE. Liniile tehnologice utilizate pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice sunt următoarele:

- Linia pentru tratarea aparatelor de uz casnic de mici dimensiuni şi a aparatelor de uz casnic de mari dimensiuni

- Linia pentru tratarea echipamentelor ce conţin tuburi cinescopice (televizoare şi monitoare)

- Instalaţia pentru tratarea cablurilor electrice şi a plăcilor de circuit imprimat. Capacitatea maximă de tratare a fabricii este de 24,893 t/oră.

Foto 7.7.1. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

• Politica în domeniul gestiunii DEEE Pentru o mai bună gestionare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice, producătorii au fost obligaţi ca în primele 4 luni ale anului 2006 să se înregistreze conform prevederilor Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.O. 1/03.01.2006). Fiecare producător va primi un număr de înregistrare ce va fi comunicat reţelelor de magazine unde îşi distribuie echipamentele. Fără acest număr producătorii nu au voie să vândă produsele. Garda de Mediu şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vor aplica amenzi între 10.000 si 20.000 RON pentru nerespectarea acestei prevederi. În acest fel, producătorii care nu se înregistrează se vor autoexclude de pe piaţă, iar producătorii existenţi vor plăti în mod echitabil pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice colectate. După 01.01.2007 producătorii plătesc doar pentru gestionarea deşeurilor provenite din propriile produse. Înregistrarea producătorilor se face la Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului, iar documentele necesare sunt prevăzute în Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Lista celor 9 agenţi economici din judeţul Buzău pentru care s-a emis numărul de înregistrare în registrul producătorilor şi importatorilor de EEE până la 18.12.2008, este prezentată în tabelul nr. 8.6.5.

154

Tabel 7.7.4. Lista agenţilor economici, pentru care s-a emis numărul de înregistrare în registrul producătorilor şi importatorilor de EEE

Nr. crt.

Denumire operator economic Data înregistrării la ANPM

Categ. EEE produs/ importat, conf. HG 448/2005, an. IA

1. PROSPERO IMPEX 2000 S.R.L Buzău

02.05.2006 4

2. ARCA INF S.R.L. Buzău 09.05.2006 3 3. DUCTIL S.A. Buzău 11.05.2006 6 4. UNITED ELECTRIC INDUSTRY

S.R.L Pârscov 19.05.2006 1, 2, 4, 10

5. TEHNO S.R.L. Buzău 05.07.2006 2,6 6. TEHNO BIONIC S.R.L. Buzău 04.08.2006 8 7. IDM DINAMIC S.R.L. Buzău 09.08.2006 1

8. PECAR COM S.R.L. Buzău 27.03.2008 8

9. SOFT EXPERT S.R.L. Buzău 22.08.2008 3

• Realizarea obiectivelor anuale de colectare Conform art. 5, alin. 13 din HG 448/2005, sunt prevăzute următoarele ţinte de colectare: a) până la 31 decembrie 2006, a cel puţin 2 kg/locuitor; b) până la 31 decembrie 2007, a cel puţin 3 kg/locuitor; c) până la 31 decembrie 2008, a cel puţin 4 kg/locuitor. În niciunul dintre anii 2006, 2007 şi 2008, în judeţul Buzău, nu au fost realizate ţintele de colectare a DEEE, precum nici cele de valorificare, refolosire sau reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor conţinute în aceste deşeuri. Din cauza nivelului scăzut de trai, echipamentele electrice şi electronice sunt utilizate cu mult peste durata medie indicată de producător. De asemenea, este imposibilă atingerea unui indice de colectare din gospodăriile populaţiei de 100%. La propunerea MMDD, în anul 2008, au fost organizate la nivel naţional 4 campanii de colectare DEEE, la care au participat şi municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, rezultatele lor fiind prezentate în tabelul 7.7.5. În afară de campaniile naţionale, în cele 2 municipii ale judeţului s-au mai organizat şi alte campanii lunare. Tabel 7.7.5. Cantităţile de DEEE colectate în localităţile judeţului Buzău, implicate în campaniile naţionale de colectare DEEE în anul 2008

Cantităţi DEEE colectate în campania din, (kg) Localităţi implicate 19 aprilie 4 octombrie 3 noiembrie 6 decembrie

Mun. Buzău 4100 1700 4107 1891 Mun. Râmnicu Sărat 400 420 1690 975 Total judeţ 4500 2120 5797 2866

Se poate constata o creştere considerabilă a cantităţii de DEEE colectate în anul 2008 faţă de anul 2007, datorată tocmai numeroaselor campanii de colectare desfăşurate în municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, prin aportul conjugat al APM, autorităţilor publice locale, operatorilor de salubritate (SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi ADP Râmnicu Sărat) şi al unităţilor din învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee).

155

În acest context, deşi în anul 2008 s-a înregistrat un progres remarcabil faţă de anii 2006 şi 2007, se consideră totuşi necesară organizarea unor noi campanii de informare şi conştientizare a publicului cu privire la următoarele aspecte:

- obligaţia de a nu elimina DEEE odată cu deşeurile municipale nesortate şi de a le colecta separat;

- disponibilitatea sistemelor de returnare şi colectare a DEEE - reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a DEEE - obligaţia de a utiliza sistemele de colectare selectivă pentru eliminarea DEEE - efectele potenţiale asupra mediului şi sănătăţii umane ca rezultat al prezenţei

substanţelor periculoase în EEE. 7.8. Vehicule scoase din uz – operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate Gestionarea acestui tip de deşeu se supune prevederilor H.G. 2406/2004 completată şi modificată prin H.G. 1313/2006 care reglementează măsurile de gestionare corespunzătoare a deşeurilor rezultate de la tratarea vehiculelor scoase din uz, punând accent pe reutilizarea, reciclarea, precum şi pe alte forme de valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării. În judeţul Buzău în anul 2008 funcţionau 8 operatori economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru colectarea şi/sau tratarea vehiculelor scoase din uz şi care au fost au fost validaţi de către Administraţia Fondului de Mediu să participe la desfăşurarea Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2008. Conform datelor furnizate de operatorii autorizaţi, în anul 2008 au fost colectate 1475 VSU, din care 1110 VSU, au fost supuse operaţiilor de tratare (dezmembrare). Din totalul VSU colectate în anul 2008, 620 VSU au reprezentat vehiculele scoase din uz cu o vechime de ce puţin 12 ani de la anul fabricaţiei, predate în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional. În tabelul 7.8.3 sunt prezentate datele privind numărul de vehicule colectate/tratate în anul 2008 unde vor fi incluse şi vehiculele uzate rămase pe stoc la sfârşitul anului 2007 şi supuse tratării în anul următor. Tabel 7.8.3. Agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi/sau tratarea VSU în 2008

Agent economic autorizat pentru colectare şi/sau

tratare VSU

Nr. vehicule colectate

Nr. vehicule tratate

VSU stoc la 31.12.2008

S.C. Automax Express S.R.L. 258 155 181 S.C. Autoglobus Com S.A. 54 39 48 S.C. Auto Rolla Service S.R.L 236 164 88 S.C. Iulia Neli S.R.L. 78 112 0 S.C. Puiu Service 2000 S.R.L. 60 12 68 S.C. MSD Com S.R.L. 520 520 0 S.C. Total Auto S.R.L 9 10 3 S.C. Rematholding CO S.R.L 260 260 0

Prin exemplul vechilor State Membre ca Germania, Olanda, Danemarca, care au dezvoltat o piaţă a deşeurilor, făcând din gestionarea VSU o activitate din ce în ce mai profitabilă, România a învăţat cum să meargă pe calea dezvoltării durabile participând la o Europă a reciclării. De

156

asemenea, este de aşteptat ca numărul de VSU să crească pe viitor şi ca urmare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, ce cunoaşte de la an la an, o continuă creştere. 7.9. Uleiuri uzate În domeniul uleiurilor uzate prevederile legislative urmăresc crearea unui sistem funcţional de gestiune a acestora, colectarea uleiurilor uzate reprezentând o prioritate pentru operatorii economici implicaţi în gestionarea acestui tip de deşeu. În municipiul Rm. Sărat în anul 2008, a fost autorizată SC ALBINA CARPATICA SRL, care realizează valorificarea uleiurilor uzate şi a altor reziduuri petroliere, în vederea obţinerii ecopetrolului. De asemenea, în judeţ îşi desfăşoară activitatea 4 operatori economici care realizează o valorificare a uleiurilor uzate prin combustie în centrale termice. Tabelul 7.9.1. Uleiuri uzate colectate în anul 2008

BUZĂU Număr agenţi

economici colectori

Cantitate colectata

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Mod de valorificare

Stoc la 31.12.2008

(tone) Colectori autorizaţi 1 0,9 0,9 Combustie în

centrală termică 0

Staţii distribuţie

61 0,08 0,5 10,833

Producători interni

-

- - - -

Importatori 1 - - - - Comercianţi 10 0,082 - - 0,132

Conform datelor furnizate de operatorii care utilizează uleiuri proaspete chestionaţi în anul 2008, situaţia la nivelul judeţului este prezentată în tabelul 7.9.2. Tabelul 7.9.2. Uleiuri proaspete utilizate în anul 2008

7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Dezvoltarea economică inegală si spectaculoasă din ultima vreme a făcut să ne confruntăm cu o creştere a varietăţi şi complexităţii tipurilor şi cantităţilor de deşeuri generate. Activitatea de gestionare a deşeurilor este recunoscută ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătate. Un impact mare asupra mediului îl au depozitele de deşeuri industriale şi urbane. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri sunt : - modificări de peisaj şi disconfort vizual - poluarea aerului

BUZĂU

Nr. agenţi economici utilizatori

Cantitate de ulei proaspăt utilizată (tone)

Cantitate de ulei uzat generată (tone)

Cantitate de ulei uzat predată (tone)

Cantitate de ulei uzat în stoc la 31.12.2008 (tone)

Generatori 58 304,50 43,05 56,62 30,46 Service-uri 20 61,16 60,06 80,86 14,16

157

- poluarea solului - poluarea apelor de suprafaţă şi subterane - modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei terenurilor învecinate.

Amplasarea depozitelor de deşeuri menajere în municipiile Buzău, Rm. Sărat şi în oraşul Nehoiu a fost stabilită (în anii 1970,1980 şi respectiv 1992) astfel încât impactul asupra aşezărilor umane să fie minim. În aceste zone, vânturile predominante nu transportă emisiile specifice depozitelor de deşeuri menajere spre cartierele locuite, iar alimentarea cu apă se realizează din surse de adâncime. În privinţa depozitelor de deşeuri din mediul rural, amplasarea acestora a fost verificată de comisii formate din specialişti de la Agenţia de Protecţie a Mediului, Administraţia „Apele Române” şi Direcţia de Sănătate Publică; acestea au acceptat doar acele amplasamente care aveau impact minim asupra populaţiei, apelor subterane şi de suprafaţă şi unde a fost cazul, au fost alese alte amplasamente corespunzătoare. Dovada faptului că impactul datorat transportului eolian de emisii specifice este minim, este faptul că s-a înregistrat un număr foarte mic de sesizări ale populaţiei din zonele învecinate depozitelor de deşeuri. Un aspect important, necuantificat, până în prezent în judeţul Buzău, este efectul emisiei gazului de depozit asupra atmosferei. Aşa cum se ştie, gazul de depozit, rezultat din descompunerea deşeurilor organice, este alcătuit din CH4, care alături de CO2, N2O, hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorid de sulf (SF6) contribuie la creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră. Având în vedere că o tonă de CH4 este echivalentă cu 21 tone de CO2, putem concluziona că CH4 are un impact mai mare în cadrul procesului de încălzire globală. Putem concluziona că, este imperios necesar să se ia măsuri de captare şi ardere a gazului de depozit. Acest aspect a fost evaluat în cadrul studiilor de evaluare a impactului şi bilanţurilor de mediu efectuate pentru depozitele de deşeuri menajere. Eliminarea deşeurilor industriale în depozite neconforme, practicată în ultimii câţiva zeci de ani, a condus în cele mai multe cazuri la poluarea solului, apelor subterane şi de suprafaţă. Bilanţurile de mediu efectuate încă din anul 2000 în cadrul procedurilor de autorizare a acestor depozite au relevat că depozitarea neconformă are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu. Acest fapt a condus la impunerea de măsuri de realizare a unor foraje de observaţie, de implementare a sistemului de automonitorizare a calităţii factorilor de mediu şi de găsire a unor soluţii alternative pentru eliminarea deşeurilor. Toate aceste măsuri au avut rolul de a face posibilă sistarea depozitării deşeurilor industriale pe aceste amplasamente şi ulterior închiderea acestora. Până la 31.12.2006 s-a sistat depozitarea în toate cele trei depozitele neconforme de deşeuri industriale periculoase, precum şi în cel de deşeuri din industria extractivă a petrolului şi urmează să se realizeze închiderea acestora. De menţionat că unul din cele trei depozite neconforme pentru deşeuri industriale periculoase (operat de SC DUCTIL STEEL SA şi SC CORD SA Buzău) a obţinut, în anul 2005, avizul de mediu pentru închidere, a finalizat procedura de închidere în cursul anului 2007, acum aflându-se în faza de monitorizare postînchidere. Problema impactului semnificativ asupra factorilor de mediu, datorat eliminării deşeurilor în depozite neconforme, va fi soluţionată definitiv după închiderea tuturor depozitelor existente, conform termenelor stabilite prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. O altă problemă o reprezintă depozitarea necontrolată a deşeurilor (în locuri nepermise, cum ar fi malurile râurilor, poduri şi podeţe, terenuri cu alte destinaţii etc.), care nu poate fi rezolvată

158

decât prin implicarea activă a administraţiei publice locale, a autorităţilor de mediu, ONG-urilor, a mass-mediei şi a întregii societăţi civile în acţiuni menite să asigure creşterea nivelului de educaţie ecologică a populaţiei.

7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului 7.11.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor, se va realiza prin realizarea următoarelor obiective specifice:

• înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, a staţiilor de transfer şi a depozitelor conforme;

• eliminarea depozitărilor necontrolate de deşeuri; • extinderea ratei de acoperire cu servicii de salubrizare; • extinderea colectării selective a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere provenite de

la populaţie; • creşterea gradului de reciclare al deşeurilor; • reducerea cantităţilor de deşeuri industriale eliminate la depozitele orăşeneşti de către

agenţii economici industriali. • reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate în depozite.

La propunerea MMDD, în anul 2008, au fost organizate la nivel naţional 4 campanii de colectare DEEE, la care au participat şi municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, rezultatele lor fiind prezentate în tabelul 7.7.5. În afară de campaniile naţionale, în cele 2 municipii ale judeţului s-au mai organizat şi alte campanii lunare. Toate aceste campanii în ansamblu, desfăşurare prin aportul conjugat al APM, autorităţilor publice locale, operatorilor de salubritate (SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi ADP Râmnicu Sărat) şi al unităţilor din învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee), au avut o contribuţie foarte mare la creşterea cantităţii de DEEE colectate în anul 2008 faţă de cea colectată în 2007.

Foto 7.11.1. Acţiune de colectare DEEE

159

O mare realizare la nivel de judeţ, legată de gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, este obţinerea de către SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU în 2008 acordul de mediu pentru proiectul de investiţie „Fabrica de tratare deşeuri de echipamente electrice si electronice”, iar în 2009 a autorizaţiei de mediu pentru colectarea şi tratarea DEEE. Liniile tehnologice de ultimă generaţie în domeniu, care vor funcţiona la această societate, vor contribui la rezolvarea problemelor nu numai pe plan local, ci chiar la nivel naţional în ceea ce priveşte tratarea DEEE.

Foto 7.11.2. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

În cursul anului 2008, s-a observat că 6 primării din mediul rural (Berca, Breaza, Mărăcineni, Pietroasele, Săhăteni şi Vadu Paşii) au făcut primii paşi pentru implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, încheind contracte de concesionare a serviciului de salubrizare cu un operator autorizat. Următoarele proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi se află în curs de derulare prin Programul PHARE CES 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu: • „Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Bălănesei,

Valea Buzăului şi Valea Chiojdului, cu staţia de transfer în comuna Cislău, judeţul Buzău”, beneficiar Consiliul Local Cislău, valoare proiect 780 000 euro,

• „Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Slănicului, cu staţia de transfer în comuna Beceni, judeţul Buzău”, beneficiar Consiliul Local Beceni, valoare proiect 780 000 euro,

• „Serviciul de gestionare a deşeurilor în regiunea Stîlpu şi Costeşti”, beneficiar Consiliul Local Stîlpu, valoare proiect 401 567 euro,

Proiectele care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în curs de finalizare prin programul PHARE RO 2005 – FONDUL DE MODERNIZARE PENTRU DEZVOLTAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVEL LOCAL III – IV, sunt:

160

• Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Căneşti prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide, beneficiar Consiliul Local Căneştii, valoare proiect 122 222 euro,

• Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Valea Rîmnicului prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide beneficiar Consiliul Valea Râmnicului, valoare proiect 122 222 euro.

Staţia de transfer de la Rm. Sărat este în curs de realizare de către operatorul de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA prin fonduri provenite de la Administraţia Fondului de Mediu. Sistemele de management integrat al deşeurilor, cu staţiile de transfer în localităţile Pogoanele, Pătîrlagele, Berca, Ulmeni şi Zărneşti au obţinut finanţare pentru realizarea studiului de fezabilitate prin PHARE CES 2005, valoarea SF 19.950 euro, proiecte încheiate în prima parte a anului 2008 (ianuarie-februarie) urmând a avea ca sursa potenţială de implementare a proiectului Schema de investiţii în domeniul protecţiei mediului a Programului PHARE CES 2005 (proiectele au fost depuse), Fondurile Structurale şi de Coeziune, POS Mediu prin Axa 2 «Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate» sau alte granturi oferite de ţări membre UE. 7.11.2. Iniţiative adoptate de A.P.M.

În dorinţa de a oferi cetăţenilor judeţului un mediu curat şi sănătos, în anul 2008, Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău a iniţiat : - campanii de informare a publicului şi de educaţie ecologică cu privire la colectarea selectivă desfăşurate în şcoli şi prin distribuirea de materiale informative (broşuri, pliante, afişe), apariţii în mass-media; - campanii pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie şi PET în unităţile şcolare din judeţ, în cadrul cărora, cu sprijinul material al SC GREENTECH SA Buzău s-au distribuit unităţilor şcolare pubele - campanii pentru colectarea DEEE în unităţi de învăţământ. De asemenea în cursul anului 2008, APM şi-a reactualizat permanent pagina web, venind în sprijinul tuturor celor interesaţi (agenţilor economici, instituţiilor, publicului larg, etc.) cu o gamă variată de informaţii utile din domeniul gestiunii deşeurilor. APM Buzău a instituit un sistem de raportare lunară a cantităţilor de deşeuri reciclabile generate, colectate şi valorificate şi a creat baza de date privind gestionarea deşeurilor.

Se ştie că o pondere în cantitatea de deşeuri menajere o au deşeurile de ambalaje. Faptul că acestea, în cea mai mare parte, sunt colectate de la populaţie neselectiv, ajungând să fie eliminate în depozite în loc să fie reciclate şi reintroduse în circuitul productiv, face ca întreg potenţialul lor util să se piardă, conducând pe de o parte la creşterea consumului de resurse naturale neregenerabile şi de energie pentru producerea materiilor prime (hârtie, sticlă, mase plastice), iar pe de altă parte la epuizarea prematură a capacităţilor de depozitare. În conformitate cu legislaţia europeană şi naţională, recuperarea deşeurilor reciclabile reprezintă o prioritate. Ca urmare, APM Buzău foloseşte toate pârghiile posibile pentru implicarea activă a factorilor responsabili (consilii locale, operatori de salubritate, asociaţii de proprietari) în educarea populaţiei şi implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie. Se urmăreşte permanent îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor menajere, prin extinderea şi modernizarea infrastructurii de colectare (pubele, containere, utilaje de colectare şi transport etc.), introducerea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în toate localităţile

161

judeţului, conştientizarea populaţiei, acordarea de consultanţă de specialitate şi sprijinirea tuturor iniţiativelor din acest domeniu. 7.12.Tendinţe privind generarea deşeurilor Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă de o deosebită actualitate, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-economice, precum şi autorităţi publice. Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte o dată cu creşterea nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri. 7.12.1.Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei; evoluţia economiei; racordare la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognoza activităţilor de construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor, educaţia privind mediul înconjurător, nivelul de trai. Cu toate că pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi în continuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de gestionare şi de a asigura alinierea la practicile europene, de evitare pe cât posibil a soluţiilor de eliminare finală (depozitare, incinerare). Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce societatea îşi va asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi compostarea acestora, iar industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel încât produsele să poată fi reutilizate sau reciclate. Cantitatea de deşeuri municipale generate va creşte din cauza creşterii consumului de bunuri la populaţie, creşterea fiind estimată la 0,8% pe an/locuitor. Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăşeneşti s-a luat în considerare populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-a prognozat o creştere medie de 25% pe an a populaţiei racordate, în acest fel crescând proporţional şi cantitatea de nămol generată. Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o creştere medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea. Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor au fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat. 7.12.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la un an la altul, această variaţie neuniformă având mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt :

162

- variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie; - retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea cantităţilor de deşeuri generate; - cercetarea este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri şi netransmiterea datelor pentru anul următor creează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an la an. Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi performanţe economice, nu se poate realiza o estimare prea exactă a cantităţii de deşeuri de producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv. Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie, deoarece aceasta este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială, este de aşteptat ca indicele de generare a deşeurilor industriale să scadă, pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării. Va fi necesară schimbarea abordării modului de gestionare a deşeurilor periculoase, astfel: • schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şi modificarea tehnologiei - aplicare BAT; • renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile; • găsirea unor modalităţi de valorificare şi înlocuirea depozitării permanente cu stocarea temporara în vederea valorificării; • promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică şi acolo unde deşeul devine nepericulos, depozitarea pe depozite pentru deşeuri nepericuloase; • depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza în depozite conforme cu cerinţele UE; Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor trebui realizate de către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de operatori economici specializaţi, autorizaţi să desfăşoare astfel de operaţii pentru terţi. Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale din România, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru următorii ani. Totuşi se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă,.

7.12.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ. Conform legislaţiei în vigoare, obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului. Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt: • asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în

vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui management ecologic raţional;

163

• reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări;

• prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;

• adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de substanţele periculoase din ambalaje,

• punerea în practică a obiectivelor Planului Naţional/Regional/Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus este necesară implicarea practic a întregii societăţi, reprezentată prin autorităţi publice, generatori de deşeuri, asociaţii profesionale, societatea civilă. În vederea conformării cu cerinţele legislative în domeniul gestionării deşeurilor, proiecte integrate de management al deşeurilor se vor derula în conformitate cu Planul Naţional/Regional/Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Programele de investiţii vor include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire, colectare şi colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Problemele privind gestiunea deşeurilor în judeţul Buzău sunt legate de : - scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (min. 20 ani), refacere ecologică şi monitorizare postînchidere (min. 30 ani); închiderea depozitelor neconforme, reconstrucţia ecologică care trebuie realizată după eliberarea zonei, precum şi monitorizarea postînchidere este o problemă datorită costurilor ridicate, care de cele mai multe ori nu pot fi suportate de către operatorii acestora, dacă nu s-a constituit fondul pentru închiderea depozitului. - colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util (hârtie, sticlă, metale, materiale plastice); - colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor nu este efectuată corespunzător în totalitate, din motive financiare sau manageriale. - realizarea celor 6 staţii de transfer pentru care încă nu s-a putut obţine finanţare externă; - realizarea staţiilor de compostare; - extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate; - închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la staţiile de transfer; Se poate aprecia totuşi că se urmăreşte extinderea/finalizarea sistemelor de management al deşeurilor. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management al deşeurilor care să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, prin stabilirea unui sistem adecvat care să trateze fiecare tip de deşeuri în parte, în vederea protejării mediului. În paralel, s-au derulat şi se vor mai derula proiecte de conştientizare a populaţiei, având în vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată a deşeurilor nu este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea populaţiei. A contribui la conservarea şi refolosirea resurselor existente este mai mult decât dovada unei bune politici civice, este exact ceea ce trebuie sa facă fiecare cetăţean în vederea protejării mediului în care trăim.

164

Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupun implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, valorificarea şi reciclarea deşeurilor refolosibile.

Foto 7.12.3. Depozitul conform Gălbinaşi - Staţia Pall de tratare a levigatului tip ROAW 9121 DTG 8

Reciclarea ajută la menţinerea unor costuri scăzute de eliminare a deşeurilor şi în acelaşi timp la conservarea resurselor naturale şi protejarea aerului, solului şi a apelor de suprafaţă. Fiecare cetăţean trebuie să conştientizeze faptul că, daca nu acţionează în direcţia colectării selective a unor deşeuri care se generează zilnic (ambalaje de hârtie şi carton, recipiente din plastic, sticlă sau metal, deşeuri electrice şi electronice, baterii) şi le aruncă amestecat în pubele sau containere de gunoi, acest lucru se va reflecta, foarte curând, nu doar în gradul ridicat de poluare care afectează sănătatea umană şi a mediului, ci şi în preţul pe care trebuie să-l plătească pentru produsele noi din acelaşi material, pentru serviciul de salubritate, etc. Concluzii

� Reglementarea şi controlul eficient reprezintă aspecte de maximă importanţă pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor;

� În judeţ se implementează sistemul de gestionare integrată a deşeurilor; � Transformarea recuperării şi reciclării într-un mod de viaţă şi de acţiune economică şi

socială asigură succesul implementării strategiei de dezvoltare durabilă; � Necesitatea intensificării şi eficientizării colaborării interinstituţionale; � Respectarea angajamentelor rezultate din negocierile pentru capitolul 22 – Mediu,

reprezintă o condiţie sine-qua-non; � Resursele financiare proprii fiind limitate, necesarul ridicat de investiţii conduce la

necesitatea accesării unor fonduri de finanţare.

165

Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

8.1 Introducere Datorită riscului pe care îl reprezintă substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru mediu şi sănătatea umană, activităţile desfăşurate care implică aceşti produşi chimici periculoşi presupun un interes deosebit, din partea tuturor factorilor implicaţi. Substanţele şi preparatele chimice periculoase se clasifică, în funcţie de gradul de pericol şi de natura specifică a riscurilor apărute, în mai multe categorii: explozive, oxidante, extrem de inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile, foarte toxice, toxice, corozive, iritante, sensibilizante, cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere şi periculoase pentru mediul înconjurător. Producătorul elaborează fişa tehnică de securitate pentru fiecare substanţă/preparat periculos astfel încât să dea posibilitatea utilizatorilor profesionali să ia măsurile necesare cu privire la protecţia sănătăţii şi a securităţii la locul de muncă şi la protecţia mediului. 8.2 Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparate conform Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005 Agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul substanţelor şi preparatelor chimice au obligaţia să raporteze anual date şi informaţii pentru substanţele fabricate, importate, utilizate sau distribuite pe piaţă în anul precedent, substanţe ca atare sau în preparate. În judetul Buzău, în anul 2008 un număr de 14 agenţi economici au raportat date pentru anul 2007, conform prevederilor Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005. În data de 09.01.2008 Agenţia Naţională de Protecţia Mediului a preluat toate atribuţiile şi responsabilităţile Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase privind implementarea, la nivel naţional, a legislaţiei din domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase, conform Legii nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice. Ca urmare a schimbărilor din legislaţia comunitară referitoare la substanţele şi preparatele chimice şi aplicării directe a Regulamentelor comunitare, în conformitate cu art. 28 al Regulamentului (CE) nr. 1907/2006/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), începând cu data de 01.06.2008, producătorii şi importatorii din UE care produc/importă substanţe chimice ca atare, în preparate sau în articole, în cantitate egală sau mai mare de 1 tonă pe an sunt obligaţi să înregistreze aceste substanţe. În scopul facilitării înregistrării acestor substanţe de către agenţii economici, a fost prevăzută procedura de preînregistrare. Producătorii şi importatorii de substanţe în cantitate egală sau mai mare de 1 tonă/an precum şi fabricanţii/importatorii de articole ce conţin asemenea substanţe, au transmis până la 01.12.2008 un dosar de preînregistare la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice de la Helsinki. A fost elaborată HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase prin care se abrogă numeroase acte normative din domeniul chimicalelor, printre care şi Ordinul comun MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005. 8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase (procedura PIC) Importul şi exportul de produse chimice periculoase este reglementat prin Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 (înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 689/2008). Obiectivele Regulamentului sunt:

166

• punerea în aplicare a Convenţiei de la Rotterdam privind procedura PIC (Procedura de Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză sau acord preliminar scris - APS) pentru anumite produse chimice şi pesticide periculoase comercializate la nivel internaţional;

• încurajarea răspunderii comune şi a eforturilor de cooperare în circulaţia internaţională a produselor chimice periculoase în scopul protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului de posibile daune;

• contribuţia la utilizarea ecologică corectă a acestora. Ţara noastră a aderat la Convenţia de la Rotterdam, adoptată la 10 septembrie 1998, prin Legea nr. 91/2003. Scopul Convenţiei de la Rotterdam este de cooperare între părţi în domeniul comerţului internaţional cu anumite produse chimice periculoase, în vederea asigurării unei gestionări temeinice a produselor chimice pentru a contribui la utilizarea raţională a acestora, facilitând schimbul de informaţii referitoare la caracteristicile lor şi pentru a proteja sănătatea populaţiei şi a mediului. Importul şi exportul anumitor produse periculoase se realizează în baza unei proceduri de notificare conform cerinţelor Regulamentului 304/2003 (înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 689/2008). În anul 2008, în judeţul Buzău nu au fost identificaţi agenţi economici importatori şi/sau exportatori de produse chimice periculoase reglementate prin Regulamentul (CE) 304/2003 şi Regulamentul (CE) nr. 689/2008. Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a realizat în anul 2008, inventarul pentru anul 2007 al declaraţiilor pe proprie răspundere ale agenţilor economici importatori/exportatori de substanţe şi preparate, altele decât cele reglementate sub procedura PIC. În cursul anului 2007 nu au fost efectuate operaţiuni de import/export care să aibă ca obiect substanţe şi preparate periculoase şi care să necesite declaraţia pe propria răspundere, conform prevederilor art. 6(3) din Ordinul nr. 1239/2007 dar, în anul 2008, s-a efectuat o astfel de operaţiune pentru care importatorul din Buzău a transmis o copie a declaraţiei pe propria răspundere pentru substanţa importată. 8.4. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Activităţile cu azbest sunt reglementate de HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, modificată şi completată prin HG nr. 734/2006 şi HG nr. 210/2007, care transpune Directiva 87/217/CEE cu acelaşi nume şi punctul 6 referitor la restricţionarea comercializării şi utilzării azbestului şi produselor care conţin azbest, din anexa nr.1 a Directivei 76/769 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării unor substanţe şi preparate periculoase. Produsele care conţin azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pânǎ la încheierea ciclului de viaţǎ al acestora. Astfel, utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să asigure atât reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în mediul acvatic şi a cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenirea apariţiei unor astfel de emisii. Deţinătorii de produse cu conţinut de azbest sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asigura că:

• demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtarea azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare semnificativă a mediului cu azbest;

• transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu sunt însoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea de lichide care conţin fibre de azbest;

• depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea, ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiţiile locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest.

167

În judeţul Buzău, conform inventarului realizat pe anul 2008 şi prezentat în tabelul 8.4.1, au fost identificaţi 40 de agenţi economici şi instituţii publice care deţin produse cu conţinut de azbest, frecvente fiind plăcile de azbociment, ca parte componentă a clădirilor, în acoperişuri. Deşi unul din agenţii economici a eliminat în 2007 întreaga cantitate de deşeuri cu azbest, numărul deţinătorilor de produse cu azbest nu a scăzut ci a crescut, comparativ cu anul 2007, deoarece au fost identificaţi noi agenţi economici deţinători de produse cu azbest. Tabelul 8.4.1. Instituţii publice şi agenţi economici deţinători de produse cu azbest şi utilizarea acestora în judeţul Buzău

Numǎr deţinǎtori

Pereţi cu azbest (mp)

Acoperişuri cu azbest

(mp)

Materiale de izolaţie

termicǎ (mp)

Articole cu azbest (kg)

Conducte azbociment(m)

40 22500 119858,8 264,05 287 35328 În anul 2008, s-au generat deşeuri cu conţinut de azbest prin demolarea acoperişurilor din plăci de azbociment şi, conform inventarului prezentat în tabelul 8.4.2, s-au eliminat 7,78 tone de deşeuri cu conţinut de azbest, prin eliminare la depozitul de deşeuri periculoase operat de SC VIVANI SALUBRITATE SA Slobozia. Tabelul 8.4.2. Cantităţile de deşeuri cu conţinut de azbest generate în judeţul Buzău

Numǎr generatori

Cantitate de deşeuri generatǎ

(t)

Cantitate eliminatǎ

(tone)

Mod de eliminare

Stoc la 31.12.2008

(tone) 4 17,76 7,78 depozitare 16,68

8.5. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) – inventarul cantităţilor de ODS-uri Substanţele chimice periculoase care distrug stratul de ozon sunt substanţele reglementate prin Protocolul de la Montreal şi anume: clorofluorocarburi, alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorura de carbon, 1,1,1-tricloretan, hidrobromofluorocarburi şi hidroclorofluorocarburi, bromura de metil, în stare pură sau în amestec, produse, recuperate, reciclate sau regenerate. Substanţele care afectează stratul de ozon se clasifică în opt grupe şi principalele lor aplicaţii sunt următoarele: • grupa I – clorofluorocarburi (CFC-11, CFC-12, CFC-113, CFC-114, CFC-115, CFC-uri

utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie), inclusiv izomerii acestora;

• grupa II – alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic – “alţi CFC” (CFC-13, CFC-111, CFC-112, CF-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217), inclusiv izomerii acestora;

• grupa III – haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor), inclusiv izomerii acestora; • grupa IV – tetraclorura de carbon (solvent industrial); • grupa V – 1,1,1 tricloretan (solvent); • grupa VI – bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de

depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor);

• grupa VII – hidrobromofluorocarburi inclusiv izomerii acestora; • grupa VIII– hidroclorofluorocarburi inclusiv izomerii acestora (HCFC hidrocarburi parţial

halogenate – agenţi frigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli).

168

Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal au hotărât să protejeze stratul de ozon prin luarea unor măsuri de precauţie pentru controlul echitabil al emisiilor globale de substanţe care contribuie la epuizarea stratului de ozon având drept obiectiv final eliminarea acestora prin intermediul progreselor înregistrate în domeniul ştiinţei şi având în vedere consideraţiile de ordin tehnic şi economic, prin găsirea de substanţe şi tehnologii alternative. Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987. De asemenea, a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990. Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în anul 1990, scurtează termenul de reducere a producţiei şi a consumului de gaze şi alte substanţe care distrug stratul de ozon, iar Amendamentul din 1992 convenit şi adoptat la Copenhaga (acceptat prin Legea nr. 9/2001) stabileşte termene ferme de interzicere a utilizării acestor substanţe dăunătoare. Regimul ODS-urilor este reglementat prin Legea nr.159/2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care epuizează stratul de ozon. Eliminarea ODS-urilor este reglementată prin HG nr. 58/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de eliminare treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon, având ca scop actualizarea pe termen scurt a unei strategii de eliminare eşalonate şi fezabile a ODS-urilor rămase în utilizare în România, aplicabilă în perioada 2003-2005. De la 01 ianuarie 2007, ca urmare a aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, se aplică direct Regulamentul Parlamentului Europen şi al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substanţele care diminuează stratul de ozon, modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000, Decizia Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei 2004/232/CE. În judeţul Buzău, în anul 2008 au fost identificaţi 10 utilizatori de ODS-uri din care:

• 8 în aplicaţii de tipul service refrigerare unde s-a utilizat HCFC 22; • 2 în curăţătorii chimice în care ODS-ul folosit ca solvent a fost percloretilena.

Agenţii frigorifici sunt înlocuiţi treptat cu agenţi frigorifici ecologici. Cantităţile utilizate de ODS-uri în judeţul Buzău, în anul 2008 sunt cele prezentate în tabelul 8.5.1. În judeţul Buzău, nu s-au utilizat agenţi de spumare, haloni, tetraclorură de carbon, hidrobromofluorocarburi.

Tabelul 8.5.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) – inventarul cantităţilor de ODS-uri

Tip ODS Agenţi frigorifici (Kg)

Agenţi spumare (Kg)

Solvenţi (Kg)

Alte utilizări: curăţătorie

chimică (Kg) CFC 0 - - -

HCFC 480,1 0 - - Agenţi ecologici 18929,85 - - -

CCl4 - - 0 - Solvenţi alternativi:

percloretilenă - - - 1070

169

8.6.Biocide (utilizare, import, export) Directiva 98/8/CE privind plasarea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în România prin HG nr. 956/2005, modificată şi completată prin HG nr. 584/2006 şi HG nr. 545/2008. Conform acestei Directive, produsele biocide sunt substanţe active şi preparate conţinând una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Normele metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 aprobate prin Ordinul comun nr.1321/280/90/2006 al Ministerului Sănătăţii/Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor/Autorităţii Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor, modificate şi completate de Ordinul comun MSP/MMDD/ANSVSA nr. 2164/2007/81/5/2008, stabilesc cerinţele şi conţinutul dosarului tehnic pentru solicitarea autorizării biocidelor şi procedura de autorizare şi evaluare a produselor biocide în vederea plasării pe piaţă. Aceste proceduri sunt derulate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide (CNPB), care funcţionează pe lângă Ministerul Sănătăţii Publice. Biocidele sunt clasificate în 23 de tipuri de produse biocide şi patru grupe principale: • grupa I – dezinfectante şi produse biocide generale utilizate pentru: igiena umană, spaţii

private şi zone de sănătate publică, igienă veterinară, industria alimentară şi de preparare a furajelor, apa potabilă;

• grupa a II-a – conservanţi utilizaţi pentru: produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc şi materiale polimerizate, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şi a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol, fluidele utilizate în metalurgie;

• grupa a III-a – pesticidele nonagricole utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor (rodenticide, avicide, moluscocide);

• grupa a IV-a – alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse toxidermale, pentru combaterea altor vertebrate.

În judeţul Buzău, conform inventarului realizat şi prezentat în tabelul 8.6.1, nu se cunosc importatori şi exportatori de biocide, însă au fost identificaţi, până în prezent, 15 utilizatori de produse biocide, care sunt deţinători de staţii de epurare şi surse de alimentare cu apă, unităţi sanitare. Tot în judeţul Buzău, sunt 2 agenţi economici care au preluat cantitatea de 12793 kg hipoclorit de sodiu cu denumirea comercială de ,,înălbitor tip Lotus” de la SC Becom SRL Oneşti pe care l-au ambalat în vedera plasării pe piaţă. Tabelul 8.6.1. Biocide (utilizare, import, export)

Judeţ Numǎr utilizatori Cantitǎţi utilizate în 2008 (tone) Buzău 15 37,724525

8.7. Poluanţi organici persistenţi Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (POPs), adoptată în luna mai 2001, are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane şi a mediului faţă de poluanţii organici persistenţi care au proprietăţi toxice, persistenţă, bioacumulare, volatilitate şi biodisponibilitate. A intrat în vigoare la 17 mai 2004 şi România a devenit parte a Convenţiei odată cu ratificarea acesteia prin Legea 261/2004, care prevede reducerea şi unde este necesar, eliminarea a nouă pesticide şi anume: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex, toxafen; două substanţe chimice industriale: bifenilii policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzenul (HCB), precum şi patru produşi secundari: dibenzo-p-dioxine policlorurate şi dibenzofurani, HCB şi PCB. Ca urmare a faptului că România este Stat Membru al Uniunii Europene, de la

170

01.01.2007 se aplică direct prevederile regulamentelor comunitare: Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului amendat de Regulamentul (CE) nr. 172/2007 şi Regulamentul (CE) nr. 323/2007. A fost elaborată HG nr. 561/2008 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE Conform Planului Naţional pentru Implementarea Convenţiei de la Stockholm se operează pentru realizarea obiectivelor:

• eliminarea stocurilor de PCB, a depozitelor şi deşeurilor de pesticide; • reducerea emisiilor de POPs din incinerarea deşeurilor; • orientarea către o dezvoltare durabilă a unei agriculturi ecologice.

Convenţia cere Părţilor să adopte şi să implementeze măsuri ce conduc la reducerea sau eliminarea emisiilor de POPs din mediu având în vedere reducerea expunerii populaţiei, animalelor şi organismelor din mediu la aceştia. Inventarul transformatorilor care conţin PCB este prezentat în tabelul nr. 7.3.3.1. iar cel al condensatorilor care conţin PCB este prezentat în tabelul nr. 7.3.3.2. În anul 2008, în judeţul Buzău nu s-au utilizat Poluanţi Organici Persistenţi. Deoarece endosulfanul şi perfluorooctan sulfonaţii sunt substanţe propuse spre a fi incluse în anexele Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, s-au realizat următoarele:

- inventarul operatorilor economici care au produs, importat, utilizat endosulfan ca substanţă activă în diverse insecticide, în perioada 01.01.2005-01.05.2008;

- inventarul operatorilor economici care produc şi utilizează perfluorooctan sulfonaţi. În judeţul Buzău nu au fost producători, importatori, comercianţi de produse pe bază de endosulfan şi nu au fost identificate stocuri de deşeuri cu conţinut de endosulfan la 01.05.2008. Au fost identificaţi doi utilizatori de Thionex 35 EC, (preparat pe bază de endosulfan), unul în anul 2006 iar celălalt în 2007. Conform prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr. 2024/2006 pentru stabilirea măsurilor tranzitorii de derogare de la Regulamentul CE nr. 2076/2002 şi Deciziile 98/270/EEC, 2002/928/EC, 2003/308/EC, 2004/129/EC, 2004/141/EC, 2004/247/EC, 2004/248/EC, 2005/303/EC şi 2005/864/EC privind continuarea utilizării produselor de protecţie a plantelor conţinând anumite substanţe active care nu au fost incluse în Anexa I la Directiva 91/414/CEE, ca urmare a aderării României, produsul Thionex 35 EC a avut o perioadă de graţie pentru a putea fi utilizat până la data de 31.12.2007. În judeţul Buzău nu sunt producători şi utilizatori de perfluorooctan sulfonaţi. 8.8. Produse pentru protecţia plantelor

Introducerea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor este reglementată de Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice, transpusă în legislaţia românească prin următoarele acte normative:

• Hotărârea nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, modificată şi completată prin HG nr. 894/2005 şi HG nr. 628/2006;

• Ordin nr. 134/2006 privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană;

• Ordinului nr. 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu;

171

• Ordonanţa nr. 38/2007 privind importul în România al produselor de protecţie a plantelor şi al mostrelor, ajutoarelor şi donaţiilor de produse de protecţie a plantelor din ţări terţe aprobată prin Legea nr. 22/2008.

Produsele de protecţia plantelor sunt produse de natură chimică, biologică sau biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţi patogeni, dăunători, buruieni şi alte organisme dăunătoare culturilor agricole, vegetaţiei forestiere precum şi produsele agricole depozitate. Tot cu aceeaşi denumire sunt şi produsele cu efect regulator de creştere, cu efect desicant, repelent, adjuvanat, sinergic dar şi produsele a căror utilizare are ca scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a produselor depozitate. Comercializarea produselor de protecţia plantelor este reglementată de prevederile următoarelor acte normative:

• Legea nr. 85/13.09.1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/20.01.1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură;

• Legea nr. 26/2006 pentru abrogarea unor prevederi din OG nr. 4/1995; • Ordonanţa nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor,

precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

Unitatea Fitosanitară Judeţeană Buzău autorizează societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de comercializare cu produse de protecţia plantelor. În judeţul Buzău nu sunt identificaţi producători şi nici importatori de produse de protecţia plantelor. Aprovizionarea agenţilor economici cu profil de comercializare şi/sau utilizare se realizează prin societăţi cu profil de distribuţie a produselor de uz fitosanitar, care au sediul social în alte judeţe. În anul 2008 în judeţul Buzău s-au utilizat următoarele cantităţi de produse de protecţia plantelor, prezentate în tabelul 8.8.1.(conform datelor furnizate de Unitatea Fitosanitară Judeţeană Buzău): Tabelul 8.8.1. Cantităţile de produse de protecţia plantelor utilizate în anul 2008 în judeţul Buzău

Cantitate totală (t), din care: Insecticide (t) Fungicide (t) Erbicide (t) 104,332 4,396 47,896 52,04

Ca urmare a încheierii Programului-Proiect PHARE EuropaAid/115815/D/SV/RO de eliminare a stocurilor istorice de pesticide (pesticide învechite) şi a costurilor ridicate pentru eliminarea deşeurilor de pesticide prin firme autorizate, în judeţul Buzău, în anul 2008 nu s-a eliminat nicio cantitate de deşeuri de pesticide. Stocul la 31.12.2008 este de 28,12122 tone de deşeuri de pesticide, conform tabelului nr. 8.8.2: Tabelul nr. 8.8.2. Cantităţile de deşeuri de pesticide eliminate în anul 2008

Cantitate eliminată (t) Stoc la 31.12.2008 (t) 0 28,12122

8.9 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru produsele de protecţia plantelor Biocidele şi produsele de protecţie a plantelor sunt substanţe şi preparate periculoase. Evaluarea riscului reprezintă estimarea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse care se pot produce în cadrul unei populaţii umane sau în cadrul unei componente de mediu, ca urmare a unei expuneri reale sau previzibile la o substanţă/preparat chimic periculos.

172

Evaluarea riscurilor implică identificarea pericolelor existente în orice societate şi determinarea amplorii riscurilor existente, luând în considerare măsurile de precauţie existente. Rezultatele unei evaluări cuprinzătoare şi adecvate trebuie să ajute la stabilirea celor mai adecvate măsuri de prevenire şi la selecţionarea celor mai potrivite bune practici. Evaluarea riscului se bazează pe furnizarea de informaţii despre substanţele existente, produse sau importate, pentru:

• crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscurilor substanţelor existente; • stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentru mediu

asociate substanţelor existente. În procesul de muncă, evaluarea riscurilor constă într-o examinare atentă a ceea ce poate cauza o vătămare a persoanelor, astfel încât să se poată decide dacă au fost luate suficiente măsuri de protecţie sau sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea oricărei vătămări sau afectare a sănătăţii. Utilizarea substanţelor/preparatelor periculoase trebuie eliminată, ori de câte ori este posibil. Dacă nu este posibil, substanţele periculoase/preparatele trebuie înlocuite prin altele, nepericuloase sau mai puţin periculoase. Controlul riscurilor se poate realiza din faza de proiectare a proceselor de lucru şi a sistemelor de control tehnologic astfel încât să se evite sau să se diminueze degajările de substanţe periculoase la locul de muncă de exemplu. Măsurile de control tehnologic sunt în funcţie de substanţele utilizate şi procesul tehnologic, dar există exemple de bune practici disponibile. În prezent se caută soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. În acest sens se acţionează cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă totală şi în deplină cooperare. Produsele biocide sunt plasate pe piaţă şi folosite pe teritoriul României numai dacă sunt autorizate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Resposabilii de plasarea pe piaţă a produsului biocid furnizează utilizatorilor profesionali, industriali, precum şi altor utilizatori fişa cu date de securitate, conform prevederilor art. 31 din Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 1907/2006/CE (REACH). Este interzisă comercializarea în unităţile fitofarmaceutice a produselor de protecţie a plantelor care nu sunt omologate pentru a fi utilizate în România. Importul produselor de protecţie a plantelor omologate în România se efectuează pe baza certificatului de abilitare. Reducerea impactului produselor de protecţia plantelor asupra factorilor de mediu şi implicit asupra sănătăţii umane se realizează prin: • introducerea pe piaţă doar a acelor produse omologate pentru a fi utilizate în România; • interzicerea utilizării stocurilor vechi de produse organoclorurate; • promovarea utilizării produselor sistemice, ecologice. 8.10. Metale grele: mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom,cobalt, arsen Metalele grele, cum sunt: mercurul, nichelul, cadmiul, plumbul, cromul, cobaltul, arsenul sunt metale restricţionate, regimul acestora este reglementat de următoarele acte normative : - HG nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase modificată şi completată prin HG nr. 932/2004; HG nr. 646/2005, HG nr. 498/2007; - Ordinul comun MMDDD/MSP/MMFES nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la HG nr. 347/2003;

173

- Ordinul comun MMDDD/MSP/MMFES nr. 923/556/1503/2008 pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la HG nr. 347/2003; Mercurul este un compus care poate fi găsit în mod natural în mediu, fie în formă metalică, fie ca sare de mercur sau compuşi organici de mercur. Mercurul metalic este folosit într-o serie de produse casnice ca barometre, termometre şi tuburi fluorescente de lumină. Mercurul din aceste dispozitive este blocat şi de obicei nu provoacă probleme de sănătate. Cu toate acestea, când un termometrul se sparge va avea loc, prin respirare, o expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp, până este vaporizat. Aceasta poate cauza efecte dăunătoare, ca nervozitate, afecţiuni ale creierului şi rinichilor, iritaţii la plămâni, iritaţii la ochi, mâncărimi ale pielii. Mici cantităţi de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte. Acestea se elimină încet, în decurs de un an, cu condiţia stopării inhalării unor noi cantităţi de mercur. În mod normal aceste cantităţi de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare. Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigură derularea multor procese de importanţă vitală. În doze mari în organism, metalele grele devin toxice, foarte toxice, astfel:

- în procesul de preparare a hranei metalele nu se descompun, dimpotrivă concentraţia lor pe unitatea de masă creşte;

- posedă proprietatea de a se acumula în organismul uman, astfel ele frânează sau chiar blochează procesele biochimice intracelulare;

- majoritatea metalelor posedă proprietăţi mutagene şi cancerigene. În conformitate cu prevederile Strategiei Uniunii Europene în domeniul mercurului, diferite organizaţii neguvernamentale de sănătate şi de protecţie a mediului au cerut Comisiei Europene să interzică exporturile de mercur şi să impună depozitarea în condiţii securizate a mercurului nefolosit. Toate părţile sunt de acord cu faptul că este nevoie de interzicerea exporturilor de mercur pe plan european. Exportul mercurului, cadmiului, arseniului şi al compuşilor acestor metale se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase (înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 689/2008). Metalele grele, respectiv deşeurile acestora sunt inventariate şi monitorizate. Deşeurile cu conţinut de metale grele trebuie să fie eliminate doar prin firme autorizate. Pentru anul 2007, în judeţul Buzău s-au inventariat metalele restricţionate şi deşeurile acestora. Rezultatul inventarierii pentru anul 2007 este prezentat în tabelele 8.10.1, 8.10.2, 8.10.3, 8.10.4, 8.10.5, 8.10.6,8.10.7: Tabelul 8.10.1. Situaţia mercurului la 01.01.2008

Judeţ Mercur utilizat, comercializat (kg)

Mercur total pe stoc la 01.01.08 (kg)

Metalic În compuşi

Metalic În compuşi Buzău

4,1 0 130,667 0,38 Tabelul 8.10.2. Situaţia nichelului la 01.01.2008

Judeţ Nichel utilizat, (kg) Nichel total pe stoc la 01.01.08 (kg)



4906,5 11 237,5 64

174

Tabelul 8.10.3.Situaţia cadmiului, arseniului la 01.01.08

Judeţ Cadmiu, arsen utilizat, (kg)

Cadmiu, arsen total pe stoc la 01.01.08 (kg)



0 0 0 0 Tabelul 8.10.4. Situaţia plumbului la 01.01.2008

Judeţ Plumb utilizat, (kg) Plumb total pe stoc la 01.01.08 (kg)



5765 23249,3 0 1080,6 Tabelul 8.10.5. Situaţia cromului la 01.01.2008

Judeţ Crom utilizat, (kg) Crom total pe stoc la 01.01.08 (kg)



5516 17596,56 1455 4275,09 Tabelul 8.10.6. Situaţia cobaltului la 01.01.2008

Judeţ Cobalt utilizat, (kg) Cobalt total pe stoc la 01.01.08 (kg)



0 0,22 0 0,03 Tabelul 8.10.7. Situaţia deşeurilor cu conţinut de metale grele la 01.01.2008

Deşeuri cu generate (kg)

Cantitǎţi de deşeuri cu continut de metale grele gestionate (Kg) JUD


Reciclat

Incinerat Depozitat Exportat Altele: predat

Pe stoc

Hg 6,079 0 0 0 149,702 0 5,257 149,702

Ni 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 1440000 0 0 1440000

Pb 1120 3680 0 0 5660 0 0 1400

Buzău

Cr 0 12900 0 12900 0 0 0 0

Situaţia inventarului metalelor restricţionate şi a deşeurilor acestora pe anul 2008 este prezentată în tabelele 8.10.8, 8.10.9, 8.10.10, 8.10.11, 8.10.12,8.10.13, 8.10.14: Tabelul 8.10.8. Situaţia mercurului la 01.01.2009 Judeţ Mercur utilizat (kg) Mercur total pe stoc la

01.01.08 (kg) Mercur total pe stoc la 01.01.09 (kg)

Metalic În compuşi Metalic În compuşi Metalic În compuşi Buzău

0 0 130,667 0,38 130,657 0,38

175

Tabelul 8.10.9. Situaţia nichelului la 01.01.2009 Judeţ Nichel utilizat (kg) Nichel total pe stoc la

01.01.08 (kg) Nichel total pe stoc la 01.01.09 (kg)


4632,3 9,5 237,5 64 155,2 54,5

Tabelul 8.10.10. Situaţia cadmiului, arseniului la 01.01.2009 Judeţ Cadmiu, arsen

utilizat (kg) Cadmiu, arsen total pe stoc la 01.01.08 (kg)

Cadmiu, arsen total pe stoc la 01.01.09 (kg)


0 0 0 0 0 0 Tabelul 8.10.11. Situaţia plumbului la 01.01.2009 Judeţ Plumb utilizat (kg) Plumb total pe stoc la

01.01.08 (kg) Plumb total pe stoc la 01.01.09 (kg)


9370 24431,2 0 1080,6 0 727,49 Tabelul 8.10.12. Situaţia cromului la 01.01.2009 Judeţ Crom utilizat (kg) Crom total pe stoc la

01.01.08 (kg) Crom total pe stoc la 01.01.09 (kg)


5080 16945,75 1455 4275,09 375 4729,84 Tabelul 8.10.13. Situaţia cobaltului la 01.01.2009 Judeţ Cobalt utilizat (kg) Cobalt total pe stoc la

01.01.08 (kg) Cobalt total pe stoc la 01.01.09 (kg)


0 0,25 0 0,03 0 0,28 Tabelul 8.10.14. Situaţia deşeurilor cu conţinut de metale grele la 01.01.2009

Deşeuri cu generate (kg)

Cantitǎţi de deşeuri cu continut de metale grele gestionate (Kg) JUD

Metalic

În compuşi

Reciclat

Incinerat

Depozitat

Exportat

Altele Pe stoc la 01.01.08

Pe stoc la 01.01.09

Hg 0,01 0 0 0 0 0 0 149,702 149,712

Ni 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 0 0 16450 1440000 1423550

Pb 0 13540 0 0 12006 0 0 1400 4054

Buzău

Cr 0 7884 0 4834 0 0 4250 0 3000

8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor Introducerea pe piaţă a detergenţilor se face în conformitate cu prevederile:

176

• Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 pentru detergenţi, privind adaptarea Anexelor III şi VII;

• HG nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii.

Autorităţile competente pentru aplicarea Regulamentului nr. 648/2004 sunt Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Detergenţii reprezintă orice substanţe sau preparate care conţin săpunuri şi/sau alţi agenţi tensioactivi destinaţi proceselor de spălare şi curăţare. Normele stabilite pentru realizarea liberei circulaţii a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi pe piaţa internă asigură un grad înalt de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane. Producătorii sunt responsabili de conformitatea detergenţilor şi/sau de agenţilor tensioactivi pentru detergenţi cu dispoziţiile din Regulament şi din anexele acestuia. Pentru introducerea pe piaţă a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi, normele conform Regulamentului se referă la:

• biodegradabilitatea agenţilor tensioactivi din detergenţi; • restricţii sau interdicţii privind agenţii tensioactivi din motive de biodegradabilitate; • etichetarea suplimentară a detergenţilor, care să includă parfumurile alergene; • informaţiile pe care producătorii trebuie să le pună la dispoziţia autorităţilor competente şi

personalului medical din statele membre. Testele conform prevederilor Regulamentului, utilizându-se metodele prevăzute de acesta, se efectuează numai în Laboratoarele înregistrate la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. În judeţul Buzău, în anul 2008 nu au fost efectuate operaţiuni de punere în liberă circulaţie a detergenţilor dar au fost identificaţi 4 producători de detergenţi. Cantitatea de detergent produsă în judeţul Buzău este prezentată în tabelul 8.11.1. Tabelul .8.11.1 Introducerea pe piaţă a detergenţilor

Judeţ Nr. importatori

Cantitate importată în anul 2008

Nr. producători

Cantitate produsă în 2008 (Kg)

Buzău 0 0 4 300592

177

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA Mediul înconjurător conţine surse naturale de radiaţii, existente de miliarde de ani pe planeta Pământ; acestora, omul le-a adăugat în ultimii aproape o sută de ani şi pe cele artificiale create de el. Scopurile supravegherii radioactivităţii sunt: - cunoaşterea factorului fizic – radioactivitatea – existent pe Pământ şi într-o bună măsură determinant al evoluţiei vieţii; - evaluarea expunerii omului la radiaţii şi, după caz, luarea de măsuri de radioprotecţie; - stabilirea oportunităţilor şi priorităţilor în refacerea ecologică a zonelor cu radioactivitate crescută ca urmare a acţiunilor umane. 9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului.

Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/22 decembrie 2005 şi a Ordinului nr. 338/2002 al Ministrului apelor şi protecţiei mediului.

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor M.M. privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

La nivelul anului 2008, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Bucureşti.

Staţia de Radioactivitatea Mediului Buzău efectuează în prezent măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.

Staţia de Radioactivitate a Mediului Buzău derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare, precum şi fluxul de date în cazul sesizării unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare. 9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

Situaţia radioactivităţii mediului pentru judeţul Buzău rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol si vegetaţie.

În anul 2008 s-a efectuat un număr de 8480 analize beta globale (imediate şi întârziate) şi de doză gamma externă. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în graficul următor:

178

Fig. 9.2.1. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat 9.2.1. Radioactivitatea aerului

Radioactivitatea naturală a mediului înconjurător este sursa majoră de iradiere (internă şi externă) a organismului uman. Radioactivitatea naturală este determinată de prezenţa în aer, apă, sol, vegetaţie, organisme animale a substanţelor radioactive de origine terestră, existente în mod natural din cele mai vechi timpuri, la care se adaugă radiaţia cosmică.

Radioactivitatea atmosferei este dată, în perioade normale de timp, în principal de descendenţii gazelor radioactive Radon şi Toron. În atmosferă, Radonul şi Toronul (gaze nobile) suferă procesul de dezintegrare radioactivă, dând naştere descendenţilor de viaţă scurtă sau de viaţă lungă. În momentul formării, aceşti descendenţi sunt ionizaţi pozitiv şi pot forma complexe care se pot ataşa de particulele de aerosoli.

Atât din cauza pericolului reprezentat de un accident nuclear, cât şi datorită impactului psihologic deosebit asupra populaţiei, este esenţial ca aceste variaţii naturale să se cunoască şi să poată fi deosebite de creşteri ale radioactivităţii rezultate din eventuale accidente.

9.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Una din procedurile de determinare a radioactivităţii naturale a atmosferei constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici şi măsurarea beta globală a radioactivităţii filtrelor la diferite intervale de timp.

În anul 2008 s-au măsurat 732 de probe de aerosoli (2 aspiraţii pe zi) în 3 etape: la 3 minute, la 1 zi şi la 5 zile de la prelevarea probei. S-au efectuat 366 de aspiraţii în perioada 2-7 şi 366 de aspiraţii în perioada 8-13. În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică aerosolilor atmosferici (50 Bq/mc) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi comparativ pentru perioada 2005-2008.

Depuneri atmosferice

8.6%

Sol0.4%

Vegetaţie0.4%Ape

17.2%

Aerosoli25.9%

Debit doză gamma47.5%

179

AEROSOLI ATMOSFERICI-Activitatea specifică beta globală[Bq/m3]

05

101520253035404550

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

luna

Act

ivit

atea

sp

ecif

ică

[Bq

/m3]

Aer im Limita de avertizare

Fig. 9.2.1.1.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru aerosoli atmosferici (valori imediate), comparativ cu limita de avertizare în 2008

Maxima anuală pentru măsurătorile imediate ale aerosolilor atmosferici s-a înregistrat în data de 02.12.2008 şi a avut valoarea de 8,5 Bq/m3. Toate valorile au fost sub 10 Bq/m3, care este valoarea de atenţie. Comparativ, în perioada 2005-2008, valorile activităţii specifice beta globale medii pentru aerosolii atmosferici au evoluat astfel:

AEROSOLI ATMOSFERICI Activitatea specifica beta globala (Bq/mc)

05

101520253035404550

2005 2006 2007 2008

anul

Act

ivit

atea

sp

ecif

ica

(Bq

/mc)

activitatea beta globala

limita de atentie

Fig. 9.2.1.1.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru aerosoli atmosferici (valori imediate), comparativ în perioada 2005-2008

180

Activitatea specifică beta globală a aerosolilor atmosferici (valori după 5 zile) a variat între 3,0±0,97--44,5±4,17 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 2,9±0,93 – 36,3±4,00 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Mediile anuale au fost de 8,06 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi de 8,7 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Maxima anuală s-a înregistrat în luna noiembrie şi a avut valoarea de 44,5±4,17 mBq/m3, în intervalul de aspiraţie (2-7).

În general, numărul de valori semnificative a fost mic. S-au înregistrat în total 70 de valori semnificative, reprezentând 9,58% din numărul total de valori măsurate. Se observă că valorile înregistrate nu au atins limita de atenţie pentru nici un interval de aspiraţie. Intervalul de variaţie al erorilor relative a fost de 9,4 – 34,0%.

Concentraţiile descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn 222) şi Toron (Tn) sunt calculate prin măsurarea beta globală a filtrelor la 20(25) ore de la încetarea aspiraţiei.

Pentru Radon valorile au variat între 496,9±61,38 – 23386,9±1259,13 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 321,1±73,87 – 26122±1380,04 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Mediile anuale au fost de 8744,8 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 3755,8 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Valoarea maximă a fost de 26122±1380,04 mBq/m3 şi s-a înregistrat în data de 03.12.2008, în intervalul de (aspiraţie 8-13).

Pentru Toron valorile au variat între 14,5±2,60 – 697,9±36,62 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 16,3±5,47 – 576,1±31,5 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Media anuală a fost de 231,7 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 127,6 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Valoarea maximă anuală a fost de 697,9±36,62 mBq/m3 şi s-a înregistrat în data de 03.11.2008, în intervalul de (aspiraţie 2-7). 9.2.1.2. Debitul dozei gamma în aer

Debitul dozei gamma absorbite în aer s-a determinat prin măsurări cu ajutorul debitmetrului de radiaţii TIEX la intervale de 60 de minute.

Valorile înregistrate s-au încadrat în intervalul 0,021 – 0,115 µGy/h. Valoarea medie anuală a fost de 0,071 µGy/h, iar maxima anuală a fost de 0,115 µGy/h, în data de 04.01.2008 şi în data de 28.12.2008.

Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 µGy/h. Numărul total de măsurători al debitului de doză gamma externă pe parcursul anului

2008 a fost de 4026. În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii

de doză gamma înregistrate în anul 2008.

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

Deb

it d

oza

ga

mm

a [

uG

y/h

]

Ian Feb M art Apr M ai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

luna

Valoarea debitului de doza gamma externă pe anul 2008

Doză gamma- Val min detectabile Doză gamma - Valori medii

Fig. 9.2.1.2.1. Valorile debitului de doză gamma externă pe anul 2008

181

Comparativ, în perioada 2005-2008, valorile debitului de doză gamma externă au evoluat astfel:

Fig. 9.2.1.2.2. Valorile medii anuale ale debitului de doză gamma, comparativ pentru anii 2005-2008

9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3 m2, durata de prelevare fiind de 24 ore. Pentru fiecare probă s-au efectuat 2 măsurători: o măsurătoare imediată şi o măsurătoare la 5 zile de la data colectării.

La măsurătorile imediate, valorile au variat între 0,2 – 17,0 Bq/m2/zi, maxima de 17,0 Bq/m2/zi înregistrându-se în data de 16.07.2008, când volumul precipitaţiilor căzute în perioada colectării a fost mare. Media anuală a fost de 0,86 Bq/m2/zi.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii ale depunerilor atmosferice imediate înregistrate în anul 2008.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

Act

ivit

ate

a b

eta

glo

ba

lă

[Bq

/m2

/zi]

Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

luna

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globală [Bq/m2/zi]

LIMITA DE AVERTIZARE - 1000 Bq/m2/zi

Dep im- Val min detectabile Dep im - Activitati medii

Fig.9.2.1.3.1 Valorile depunerilor atmosferice imediate pe anul 2008

0,066 0,067 0,068 0,07

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

Deb

it d

oza

gam

ma

(uG

y/h

)

2005 2006 2007 2008

Valorile debitului de doză gamma externă

pentru anii 2005-2008

182

Limita de avertizare în cazul depunerilor atmosferice (măsuratori imediate) este de 1000 Bq/m2/zi. Comparativ, în perioada 2005-2008, valorile activităţii beta globale pentru depuneri atmosferice au evoluat astfel:

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globala (Bq/mp/zi)

00,2

0,4

0,60,8

1

1,21,4

1,6

1,8

2005 2006 2007 2008

anul

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ala

(Bq

/mp

/zi)

activitatea beta globala medie

Fig. 9.2.1.3.2 Valorile medii anuale ale depunerilor atmosferice, comparativ pentru anii 2005-2008

Pentru măsurătorile efectuate la 5 zile de la data colectării, valorile au fost cuprinse între

0,2 ± 0,1–1,6 ± 0,4 Bq/m2zi. Valoarea maximă de 1,6 ± 0,4 Bq/m2zi a fost înregistrată pentru proba colectată în data de 17.08.2008, când volumul precipitaţiilor a fost, de asemenea, mare. Valoarea medie anuală a fost de 0,40 Bq/m2/zi.

Numărul valorilor semnificative a fost de 30, care raportat la numărul total de probe măsurate, reprezintă un procent de 8,20%. Intervalul de variaţie al erorilor relative a fost de 8,6 – 35%.

Radioactivitatea beta globală în probele de depuneri atmosferice totale prelevate în cursul anului 2008 s-a situat sub valoarea limitei de atenţie, atât la măsurătorile imediate, cât şi la cele întârziate. 9.2.2. Radioactivitatea apelor

Staţia de radioactivitate Buzău determină radioactivitatea beta globală a probelor de apă potabilă, apă brută, prelevată din râul Buzău şi apă brută de adâncime, prelevată din forajul Crâng.

Probele de apă potabilă se colectează zilnic (1l/zi) din reţeaua localităţii Buzău, după ce s-a lăsat apa să curgă cel puţin 10 minute. Au fost prelevate în total 366 probe pentru care s-au efectuat măsurători imediate.

Valorile măsurate au variat între 98,8 – 210,6 Bq/m3, maxima înregistrându-se pe 01.05.2008. Media anuală a fost de 133,09 Bq/m3, iar numărul de valori semnificative a fost de 199, ceea ce reprezintă aproximativ 54,52% din numărul total de probe.

183

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei potabile (5000 Bq/mc) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi comparativ pentru perioada 2005-2008.

Activitatea beta globală a apei potabile

0500

100015002000250030003500400045005000


luna

Act

ivit

ate

a b

eta

glo

ba

lă

[Bq

/m3

]

Apa potabilă im Limita de avertizare

Fig. 9.2.2.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa potabilă, comparativ cu limita de avertizare în 2008

Pentru perioada 2005-2008, evoluţia valorilor activităţii beta globale măsurate pentru apa potabilă a fost următoarea:

APA POTABILĂ- Activitatea beta globală medie (Bq/mc)

0500

100015002000250030003500400045005000

2005 2006 2007 2008

anul

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ală

(Bq

/mc) activitatea beta globala

medie anuala

limita de avertizare

Fig. 9.2.2.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa potabilă, comparativ în perioada 2005-2008

184

În anul 2008 s-au făcut recoltări zilnice de apă de adâncime provenind din forajul din zona Crâng a oraşului Buzău. Măsurătorile pentru apa de adâncime au fost numai măsurători imediate.

Valorile măsurate au variat în intervalul 98,8 – 599,0 Bq/m3, maxima înregistrându-se în data de 05..04.2008. Media anuală a fost de 131,27 Bq/m3, iar numărul de valori semnificative a fost de 133, ceea ce reprezintă aproximativ 36,43% din numărul total de probe.

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei de adâncime (5000 Bq/mc) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi comparativ pentru perioada 2005-2008.

Se menţionează că la nivelul anului 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de avertizare pentru acest factor de mediu.

Activitatea beta globală a apei foraj Buzău

0500

100015002000250030003500400045005000

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

luna

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ală

[Bq

/mc]

Apa foraj Buzau im

Limita de avertizare

Fig. 9.2.2.3. Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa de adâncime foraj Buzău, comparativ cu limita de avertizare în 2008

În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru apa de adâncime

foraj Buzău au evoluat astfel:

FORAJ BUZăU- Activitate beta globală medie (Bq/mc)

0500

100015002000250030003500400045005000

2005 2006 2007 2008

anul

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ală

(Bq

/mc) activitatea beta globala

medie anuala


Fig. 9.2.2.4. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa de adâncime foraj Buzău, comparativ în perioada 2005-2008

185

9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri

În cursul anului 2008 a fost urmărită radioactivitatea cursului de apă Buzău cu frecvenţă zilnică.

Au fost prelevate în total 366 probe pentru care s-au efectuat măsurători imediate şi măsurători întârziate (la 5 zile de la prelevarea probei).

Pentru măsurătorile imediate, valorile înregistrate s-au situat în intervalul 102,8 – 441,0 Bq/m3, maxima înregistrându-se în data de 05.04.2008.

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei brute (5000 Bq/m3) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi comparativ pentru perioada 2005-2008.

Activitatea beta globală a apei brute - Râul Buzău 2008

0500

1000

15002000

250030003500

400045005000


luna

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ală

[Bq

/m3]

Apa bruta im Limita de avertizare

Fig. 9.2.2.1.1 Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa brută Buzău (valori

imediate), comparativ cu limita de avertizare în 2008

În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru apa râu Buzău, au evoluat astfel:

APA BRUTĂ RÂU BUZĂU- Activitate beta globala medie (Bq/mc)

0

2000

4000

6000

2005 2006 2007 2008

anul

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ala

(Bq

/mc)

activitatea beta globalamedie


Fig. 9.2.2.1.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa râu Buzău

(valori imediate), comparativ în perioada 2005-2008

186

Pentru măsurătorile după 5 zile, valorile au variat între 66,3 ± 22,99 – 132,3 ± 24,86 Bq/m3, media anuală fiind de 42,92 Bq/m3.

Valoarea maximă anuală a fost de 132,3 ± 24,86 Bq/m3 şi s-a înregistrat pentru proba colectată în data de 10.12.2008. Numărul de valori semnificative a fost de 13, care raportat la numărul total de probe măsurate (366), reprezintă 3,55%.

Intervalul de variaţie al erorilor relative asociate fiecărui rezultat individual a fost de 18,8 – 34,7%. 9.2.2.2. Radioactivitatea Dunării Nu este cazul. 9.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre Nu este cazul. 9.2.3. Radioactivitatea solului Gradul de contaminare radioactivă a solului furnizează date de referinţă pentru nivelul de contaminare a culturilor, a vegetaţiei în general, verigă importantă a lanţului alimentar.

Probele de sol necultivat s-au prelevat săptămânal în ziua de vineri, în perioada 1 aprilie – 31 octombrie, din perimetrul amplasamentului SSRM.

S-a prelucrat şi măsurat beta global 1 g de sol pentru fiecare probă. Au fost prelevate 31 probe de sol, măsurarea lor făcându-se la 5 zile de la colectare. Valorile înregistrate au fost de 170,2 ± 26,94 – 390,8 ± 37,30 Bq/kg, cu maxima de 390,8 ± 37,30 Bq/kg pentru proba colectată în data de 03.10.2008. Valoarea medie anuală a fost de 220,95 Bq/kg.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii ale solului înregistrate în anul 2008.

0

100

200

300

400

Act

ivit

ate

a b

eta

glo

ba

lă

[Bq

/kg

]


luna

SOL NECULTIVAT- Activitatea beta globală [Bq/kg]

Val min detectabile Activităţi medii

Fig.9.2.3.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru sol pe anul 2008

187

În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru solul necultivat, au

evoluat astfel:

SOL NECULTIVAT- Activitatea beta globala (Bq/kg)

0

100

200

300

400

2005 2006 2007 2008

anul

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ala

(Bq

/kg

)


Fig.9.2.3.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru solul necultivat, comparativ în perioada 2005-2008

Toate cele 31 de măsurători au înregistrat valori semnificative, intervalul de variaţie al

erorilor relative fiind de 9,5 – 15,8%. 9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

Prin vegetaţie se înţelege vegetaţie spontană, plante furajere, produse vegetale (legume, fructe). La Staţia de radioactivitate Buzău se determină radioactivitatea beta globală a probelor de vegetaţie spontană. Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2008 din perimetrul amplasamentului SSRM Buzău, cu o frecvenţă săptămânală în perioada 1 aprilie-31 octombrie. Au fost prelevate 31 de probe, care au fost prelucrate şi măsurate beta global, măsurarea făcându-se la 5 zile de la data colectării.

Valorile măsurate au fost cuprinse în intervalul 95,2±15,25 – 536,6±44,59 Bq/kg. Media anuală a fost de 231,25 Bq/kg, iar maxima anuală de 536,6±44,59 Bq/kg a fost înregistrată pentru proba prelevată în data de 29.05.2008.

Toate cele 31 de măsurători efectuate în cursul anului 2008 au înregistrat valori semnificative, intervalul de variaţie al erorilor relative fiind 6,6 – 16%.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii ale vegetaţiei spontane înregistrate în anul 2008.

188

0

100

200

300

400A

ctiv

ita

tea

bet

a g

lob

ală

[Bq

/kg

]


luna

VEGETAŢIA SPONTANĂ- Activitatea beta globală [Bq/kg]

Val min detectabile Activităţi medii

Fig.9.2.4.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru vegetaţia spontană pe anul 2008

În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru vegetaţia spontană,

au evoluat astfel:

VEGETAŢIA SPONTANĂ - Activitatea beta globala (Bq/kg)

0

100

200

300

400

2005 2006 2007 2008

anul

Act

ivit

atea

bet

a g

lob

ala

(Bq

/kg

)


Fig.9.2.4.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru vegetaţia spontană, comparativ în perioada 2005-2008

189

Concluzii:

În anul 2008 s-au efectuat măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu ( aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă potabilă, apă râu Buzău, apă foraj Buzău, sol şi vegetaţie), calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Valorile măsurate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare. Comparativ cu anul 2007, valorile măsurate au fost apropiate ca ordin de mărime.

9.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic 9.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului 9.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului Nu este cazul. 9.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă

Nu este cazul. 9.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului. 9.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului Nu este cazul. 9.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui Nu este cazul. 9.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN-FCN Piteşti Nu este cazul. 9.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele Nu este cazul.

190

10. Mediul urban 10.1. Aşezările urbane 10.1.1. Amenajarea teritorială

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea, la nivelul întregului

judeţ, a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale judeţului. În acest context s-au elaborat Planurile de Urbanism General care armonizate cu Planul Urban de Management de Mediu fac posibilă şi creativă adaptarea la necesitatea rezolvării prezente şi viitoare a nevoilor fiecărui oraş. 10.1.1.1. Procesul de urbanizare

Urbanizarea privită ca un proces continuu, dinamic este o activitate operaţională, prin

detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului; integratoare, prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor; normativă, prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri, inclusiv infrastructura, amenajările şi plantaţiile.

Zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative, ştiinţifice,de învăţământ, comerciale, având căi de comunicaţie interne şi externe complexe.

Numărul de locuitori din mediul urban (locuitori la finele fiecărui an) din judeţul Buzău populaţia stabilă, este prezentat în tabelul 10.1.1.1.1.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 198256 205217 204510 203107 200365 232026

Tabelul 10.1.1.1.1 Numărul de locuitori din mediul urban Populaţia stabilă totală a judeţului Buzău (locuitori la finele fiecărui an) este prezentată în

tabelul 10.1.1.1.2.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 497172 495325 492787 489784 486445 488724

Tabelul 10.1.1.1.2 Populaţia totală a judeţului Buzău Indicatorul URBANIZAREA este exprimat prin raportul dintre numărul de locuitori din

mediul urban şi populaţia totală a judeţului şi se exprimă prin procente (%). Indicatorul URBANIZARE este prezentat în tabelul 10.1.1.1.3

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Indicatorul Urbanizare 0,39 0,41 0,41 0,41 0,41 0,47

Unitatea de

măsură (%)

Tabelul 10.1.1.1.3 Indicatorul Urbanizare

Suprafaţa totală a judeţului (km2) şi lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Buzău (km) sunt prezentate în tabelul 10.1.1.1.4

191

Specificaţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Suprafaţa totală judeţ - km²

6103 6103 6103 6103 6103 6103

Lungimea totală drumuri publice judeţ

- km 2646 2638 2646 2646 2646 2646

Tabelul 10.1.1.1.4 Suprafaţa totală a judeţului şi lungimea totală a drumurilor publice

Indicatorul DENSITATEA DRUMURILOR URBANE se calculează raportând lungimea totală a drumurilor publice din judeţul Buzău la suprafaţa totală a judeţului.

Indicatorul DENSITATEA DRUMURILOR URBANE este prezentat în tabelul 10.1.1.1.5

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Indicatorul Densitatea drumurilor

urbane

43,35 43,22 43,35 43,35 43,35 43,35

Unitatea de măsură

km/100km2

Tabelul 10.1.1.1.5 Indicatorul Densitatea drumurilor urbane

10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale În anul 2008 în municipiul BUZĂU, s-au realizat 8 centre comerciale în suprafaţa totală de 14 ha,

din care 5 complexe comerciale , zone rezidenţiale în execuţie Cartier Orizont în suprafaţă de 25 ha, cu dotări individuale, spaţii comerciale, grădiniţă, şcoală, biserică. Este în curs de elaborare PUZ pentru Cartier locuinţe DN10 (zona Verneşti) în suprafaţă totală de 46 ha cu spaţii de producţie şi prestări servicii nepoluante, locuinţe individuale şi colective cu dotări spaţii comerciale, grădiniţă, şcoală, biserică.

În anul 2008, în municipiul RÂMNICU SĂRAT, s-a dezvoltat un cartier nou – Bariera Focşani în suprafaţă de 45,9 ha.

În anul 2008, în oraşul POGOANELE, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi industriale.

În anul 2008, în oraşul PATÂRLAGELE, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi industriale.

În anul 2008, în oraşul NEHOIU, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi industriale

10.1.1.3. Concentrările urbane În tabelul 10.1.1.3.1 sunt prezentate suprafeţele oraşelor din judeţul Buzău, numărul de locuitori,

precum şi densitatea populaţiei în aceste localităţi.

Judeţul/Total Regiune Zona urbană (ha) Intravilan (ha)

% zona urbană din suprafaţa

judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (loc/km2)

Mun. Buzău 8128 2866 1,33 1655

Mun. Rîmnicu Sarat 875 850 0,14 950

Oraşul Nehoiu 1127,50 909 0,18 495

Oraşul Patîrlagele 804,5 535 0,13 305

Oraşul Pogoanele 526,25 983,28 0,09 557

Tabelul 10.1.1.3.1 Concentrările urbane

192

10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului în anul 2008 este prezentată în tabelul 10.1.1.4.1

Suprafeţe spaţii verzi cu acces public nelimitat (ha)

Suprafeţe spaţii verzi cu acces

limitat (ha)

Municipiu/ oraş

Scu

ar

Gră

dină

pub

lică

Par

c

Par

c sp

ortiv

Spaţii

ver

zi c

u ca

ract

er u

utili

tar

Alin

iam

ente

Tere

nuri

libe

re

nepr

oduc

tive

Afe

rent

e do

tări

lor

publ

ice

Baz

e sa

u pa

rcur

i sp

ortiv

e

Ser

e, p

epin

iere

Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor

Mun. Buzău 7,1 2,66 77 - - 8,2145

În c

urs

de

inve

ntar

iere

În c

urs

de

inve

ntar

iere

1,8 76 12,9

Mun. Râmnicu

Sărat 1,0 - 4,0 0,7 8,1 9,0 29,1 0,6 7,5 0,5 20,9

Oraşul Nehoiu 0,5 - - - 19,23 - - - - - 15,15

Oraşul Pătârlagele 1,8 - - - 3,8 0,5 - - - - 15

Oraşul Pogoanele - - - 2 3 8 4 2 - - 23,75

Tabelul 10.1.1.4.1 Situaţia spaţiilor verzi

Suprafaţa totală de spaţii verzi în mediul urban (ha) şi suprafaţa totală a mediului urban din cadrul judeţului Buzău (km2) sunt prezentate în tabelul 10.1.1.4.2

Specificaţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Suprafaţa totală a

mediului urban 37057 45102 45102 45102 45103 45102

Suprafaţa totală a spaţiilor verzi din mediul urban 180 182 182 182 183 214

Tabelul 10.1.1.4.2 Suprafaţa totală de spaţii verzi în mediul urban şi suprafaţa totală a mediului urban

Indicatorul SPAŢII VERZI ÎN MEDIUL URBAN prezintă procentul de spaţii verzi existente în mediul urban şi se calculează prin raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală a mediului urban.

Indicatorul Spaţii verzi în mediul urban este prezentat în tabelul 10.1.1.4.3

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Indicatorul Spaţii verzi în mediul

urban

0,0049 0,004 0,004 0,005 0,004 0,0047

Unitatea de măsură

%

Tabelul 10.1.1.4.3 Indicatorul Spaţii verzi

193

10.2. ZGOMOT Unul dintre elementele de importanţă majoră pentru derularea normală a activităţilor

umane pe timp de zi, seară şi noapte este confortul acustic definit de menţinerea nivelului de zgomot în parametrii recomandaţi.

Datorită ritmului alert de desfăşurare a actvităţilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei mai influenţi factori de stres, care conduce la creşterea oboselii şi perturbează activităţile umane. Din acest motiv poate fi considerat ca unul din “efectele secundare” negative ale civilizaţiei.

Tendinţa de formare de aglomerări urbane de mari dimensiuni are drept consecinţă mărirea numărului de surse de zgomot, fenomen care se accentuează mai ales în zonele adiacente arterelor de circulaţie şi activităţilor industriale.

Sursele principale de zgomot în mediul urban includ transportul rutier, feroviar, aerian şi activităţiile din zonele industriale din interiorul aglomerărilor.

Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare (pentru clădiri şi autovehicule) precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, maniferstări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot specifice vieţii de zi cu zi a unei societăţi umane.

Pentru perioada de noapte, se estimează că mai mult de 30% din populaţie este expusă la niveluri ce depăşesc 55 dB(A) şi care perturbă somnul.

Dezvoltarea tehnologică, creşterea reţelelor de trafic, aeroporturile vor amplifica în continuare problemele legate de zgomot, generate de activităţile specifice acestora, dacă nu se iau măsuri de planificare şi de prevenire a acestui fenomen.

Pentru oprirea acestei tendinţe s-au adoptat măsuri legislative de diminuare a nivelurilor de zgomot prin acţiuni “la sursă”, asupra elementelor generatoare de zgomot, cât şi “la receptor”, asupra elementelor ce trebuie protejate faţă de zgomot (locuinţe, spitale, şcoli, locuri de odihnă, parcuri etc.). În domeniul zgomotului, Comunitatea Europeană a elaborat Directiva 2002/49/EC a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, referitoare la evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, care a fost transpusă prin H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată.

Sursele de zgomot sunt clasificate în surse fixe, (zonele rezidenţiale, industriale, de construcţii şi demolare) şi surse mobile (date de reţeaua de transport urban de suprafaţă şi aeroporturi).

În cazul circulaţiei rutiere zgomotul este determinat de: sistemul de propulsie, transmisiile mecanice şi contactul pneu-cale de rulare.

Factorii care influenţează nivelul de zgomot sunt: factorii de emisie, textura suprafeţei de rulare, factorii de propagare (distanţa faţă de sursa de zgomot) şi factorii meteorologici.

Zgomotul produs de traficul feroviar, nu afectează întreaga populaţie a oraşelor, traficul este concentrat pe anumite direcţii şi zone, iar zgomotul se propagă în lungul axei căii ferate.

O componentă cu efect perturbator este pe moment, transportul cu tramvaiul. Schimbarea progresivă a parcului de tramvaie în exploatare, a calităţii şinelor, vor aduce un efect benefic transportului urban, de suprafaţă, acest mijloc având circulaţie fluentă, fiind bine perceput de populaţie ca nepoluant, rapid şi sigur.

Traficul aerian generează poluare fonică prin derularea ciclului de decolare-aterizare, afectând astfel populaţia care locuieşte în imediata vecinătate a aeroporturilor.

194

10.2.1 Hărţi strategice de zgomot Principalele avantaje pe care le oferă hărţile strategice de zgomot în mediul urban,

diferenţiate în funcţie de stadiul existent şi cel preconizat al dezvoltării urbanistice, sunt: • dezvoltarea de noi zone rezidenţiale; • informarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin panouri

locale, publicaţii periodice, paginile oficiale web etc.); • conservarea zonelor liniştite (zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu

este expusă unei valori a indicatorului Lzsn sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât valoarea limită în vigoare, indiferent de sursa de zgomot), ţinând cont de datele oferite de harta de zgomot;

• stabilirea zonelor unde se înregistrează depăşiri ale valorilor limită precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegându-se măsurile cele mai eficiente din punct de vedere tehnic şi economic pentru realizarea planurilor de acţiune. Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată,

pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficul rutier, traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, inclusiv pentru porturi.

Până la sfârşitul anului 2007 a fost finalizat procesul de elaborare al hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerările Bucureşti, Craiova, Galaţi; parte din aglomerarea formată din Ploieşti, Brazi, Bărcăneşti şi Blejoi (Ploiesti si Brazi); drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an; căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an. Sunt prezentate hărţile strategice de zgomot pentru aglomerările: Craiova, Bucureşti, Galaţi, Cluj Napoca, Timişoara şi pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti. Pentru municipiul Buzău trebuie elaborată harta strategică de zgomot şi pusă la dispoziţia agenţiei regionale pentru protecţia mediului Galaţi până la 30 iunie 2012.

10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008 APM Buzău a monitorizat nivelul de zgomot în anul 2008 în 4 puncte din municipiul Buzău: Buzău Nord, Complex OMI EXPO, zona Buzău Est şi intersecţia E85 cu DN10, într-un punct în municipiul Râmnicu Sărat – Scoala Ajutătoare, un punct în oraşul Nehoiu şi un punct în Oraşul Pătârlagele. În aceste puncte s-au înregistrat depăşiri ale limitei maxime admise care s-au datorat traficului foarte intens din aceste zone APM Buzău a efectuat şi analize conta cost, la limita incintei societăţii, la solicitarea diverşilor agenţi economici.

Tabelul 10.2.2.1

Tip masurătoare

zgomot

Număr măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri %

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor%

Sesizări rezolvate

% Pieţe , spaţii comerciale , restaurante în aer liber

- - - -

- -

Incinte de şcoli şi creşe , grădiniţe , spaţii de joacă pentru copii

- - - - - -

195

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

- - - - - -

Incinta industrială - - - - - -

Zone feroviare - - - - - - Măsurători la cerere

- - - - - -

Parcaje auto - - - - - - Stadioane , cinematografe în aer liber

- - - - - -

Trafic 84 96,9 46,42 Lech Altele- zone locuibile - - - - - -

Determinări în urma sesizărilor cetăţenilor

- - - - - -

Determinări exe. Cu GM

- - - - - -

La solicitarea ag. economici

22 81,7 0 Lech - -

Total 106 96,9 36,8 Lech - -

Tabelul nr. 10.2.2.2

Regiunea Număr măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri %

Indicator utilizat

Determinări în urma

sesizărilor%

Sesizări rezolvate

% APM Buzău 106 96,9 36,8 Lech - -

10.3. Mediu şi sănătate 10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populaţiei în mediul urban au fost

studiate prin monitorizarea calităţii aerului în relaţie cu morbiditatea ce ar putea fi atribuită acestui factor de mediu în Municipiile Buzău si Rm. Sărat. Această activitate s-a realizat în anul 2008 prin prelevarea de probe analizate lunar prin metoda pulberilor-sedimentabile, astfel:

• 180 probe au fost analizate chimic din cele 15 puncte pilot ale municipiului Buzău şi Rm. Sărat şi nu s-au înregistrat rezultate necorespunzătoare.

Nu s-au înregistrat depaşiri ale C.M.A. 10.3.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Procentul foarte mare de analize necorespunzătoare se datorează faptului că

aprovizionarea cu apă de băut se face din fântâni ca sursă permanentă sau alternativă pentru un procent de 47% din totalul populaţiei judeţului, iar instalaţiile centrale din mediul rural au dotări tehnice deficitare şi personal necalificat pentru exploatarea lor.

196

Efectele consumului de apă ce nu se încadrează în parametrii de potabilitate ai Legii 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, nu s-au concretizat în boli de etiologie hidrică decât la grupa de varstă 0-3 ani, sub forma intoxicaţiilor cu nitriţi care în anul 2008 au fost în număr de 6 ( numărul de cazuri este în scădere faţă de anul 2007 când s-au înregistrat 11 cazuri). Scăderea incidenţei bolii se datorează acţiunilor de educaţie pentru sănătate realizate în judeţ în rândul populaţiei, dar şi comunicării către administraţia locală şi către cabinetele medicale individuale a obligaţiei de a informa populaţia cu privire la calitatea apei de băut, din sursele existente în zonă. Localităţile unde au apărut intoxicaţii cu nitriţi generate de apa de fântână în anul 2008 au fost: Smeeni, Stâlpu, Beceni, Florica, Verneşti, Mărăcineni.

Nu s-a înregistrat nici un deces prin intoxicaţie cu nitriţi în Judeţul Buzău. 10.3.3 Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate Interdependenţa dintre protecţia sănătăţii populaţiei şi protecţia mediului este de mult timp recunoscută, drept pentru care managementul deşeurilor a apărut ca fiind extrem de necesar pentru asigurarea unui climat de viaţă sănătos. În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a resurselor, cât şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producţie cât mai puţin poluante şi echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile.

În ciuda conştientizării crescânde a problemelor legate de mediu, oamenii încă nu sunt destul de informaţi despre ce trebuie făcut pentru a reduce impactul pe care îl au deşeurile asupra mediului înconjurător. Gestionarea deşeurilor implică identificarea, colectarea şi tratare respectiv depozitarea acestora. Provenienţa, respectiv conţinutul acestor deşeuri, poate fi un mare risc pentru populaţie, motiv pentru care se acordă o grijă deosebită acestui sector. Din păcate, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri municipale şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

� modificări de peisaj şi disconfort vizual; � poluarea aerului; � poluarea apelor de suprafaţă; � modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compozitei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa poluării apelor subterane cu nitraţi si nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite,cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. În judeţul Buzău, în anul 2008, nu s-au înregistrat probleme de sănătate publică, determinate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor. 10.3.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Nu există în derulare un program de monitorizare a zgomotului în mediul urban.

197

10.4. Obiective şi măsuri 10.4.1. Oiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului Pentru poluanţii SO2, NO2, CO, O3, neînregistrându-se depăşiri ale valorilor limită la Staţia BZ - 1, obiectivul pentru viitor este de a păstra nivelele atinse în 2008 pentru aceşti poluanţi. Pentru poluantul PM10, la care s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru media la 24 de ore, obiectivul este de a se reduce nivelul sub limita admisă. Pentru acest lucru, conform legislaţiei în vigoare, se va iniţia Programul de îmbunătăţire a calităţii aerului din punctul de vedere al pulberilor în suspensie PM10 în municipiul Buzău (după realizarea evaluării privind calitatea aerului pe anul 2007). Pentru benzen obiectivele sunt ca nivelul poluantului să se încadreze sub valoarea limită începând cu data de 1 ianuarie 2010. În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri la Staţia BZ -1 ale pragurilor de alertă (pentru SO2, NO2) şi ale pragului de informare pentru ozon, ca urmare nu a fost necesară realizarea Planului de gestionare a calităţii aerului pentru municipiul Buzău. Menţionăm că în conformitate cu legislaţia în vigoare există întocmit Planul cadru de gestionare a calităţii aerului pentru situaţiile în care se depăşesc aceste praguri. În vederea monitorizării calităţii aerului în municipiul Rm.Sărat se va pune în funcţiune în cursul anului 2009 Staţia BZ - 2 de tip trafic. Pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă UE, în anul 2009 se vor monitoriza atât PM10 cât şi PM2,5 la Staţia BZ - 1. 10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei Există un program la nivelul CONSILIULUI JUDEŢEAN BUZĂU, pentru reabilitarea, extinderea şi înfiinţarea de noi reţele de canalizare în cadrul judeţului Buzău. Prezentăm mai jos situaţia localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE DEZVOLTARE, cu referire la reţelele de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere, până în anul 2018, în tabelul 10.4.2.1

Nr. crt. DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE 1 Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău,

Sibiciu de Sus, Cislău, Măgura, Unguriu, Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni, Nehoiu, Pătârlagele

2 Valea Chiojdului Cătina, Chiojdu 3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârscov 4 Valea Sărăţelului Căneşti, Scorţoasa 5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Mânzăleşti, Beceni, Săpoca 6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Zărneşti

Blăjani, Poşta Câlnău, Racoviţeni 7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Valea

Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti, Rm. Sărat 8 Dealul Istriţa Breaza, Pietroasele, Săhăteni 9 Valea Sărata Merei, Monteoru, Ulmeni, Movila Banului,

Amaru, Glodeanu Sărat, Florica 10 Valea Buzăului

(curs inferior) Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, C.A.Rosetti, Robeasca

11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici, Padina, Pogoanele

12 Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Luciu, Largu, Ruşeţu 13 Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu,

Cochirleanca Tabel 10.4.2.1.

198

Prezentăm mai jos situaţia localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE DEZVOLTARE, cu referire la colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale până în 2018, în tabelul 10.4.2.2.

Nr. crt. DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE 1 Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău,

Cislău, Măgura, Unguriu, Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni, Nehoiu, Pătârlagele

2 Valea Chiojdului Cătina 3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Pârscov 4 Valea Sărăţelului Căneşti 5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Beceni, Săpoca 6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Zărneşti

Blăjani, Poşta Câlnău 7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Valea

Râmnicului, Puieşti 8 Dealul Istriţa Pietroasele, Săhăteni 9 Valea Sărata Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihăileţti,

Amaru, Glodeanu Sărat, Florica 10 Valea Buzăului

(curs inferior) Vadu Paşii, Săgeata, Cilibia, Robeasca

11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici

12 Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni, Luciu, Largu, Ruşeţu

13 Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu

Tabel 10.4.2.2. 10.4.3. Obiective şi măsuri pentru gestionarea deşeurilor municipale Principalele obiectivele în acest domeniu sunt: � reducerea treptată a deşeurilor depozitate pe depozitul municipal Râmnicu Sărat ; � sistarea depozitării pe depozitul orăşenesc Nehoiu; � atingerea până la 31 decembrie 2009 a unui nivel mediu de colectare separată de cel puţin

patru kilograme pe cap de locuitor pe an de deşeuri de echipamente elecrice şi electronice (DEEE) provenind din gospodăriile populaţiei, precum şi nivelurile de recuperare, refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor;

� atingerea obiectivului de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 8% din masă la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007, 11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010;

� atingerea obiectivului global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 26% din masă la 31 decembrie 2006, 28% în anul 2007, 33% în anul 2008, 38% în anul 2009, 42% în anul 2010, 46% în anul 2011 şi 50% în anul 2012;

� atingerea obiectivului de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 21% din masă la 31 decembrie 2006, 22% în anul 2007, 32% în anul 2008, 38% în anul 2009, 44% în anul 2010, 48% în anul 2011 şi 54% în anul 2012;

199

� atingerea obiectivului de reciclare a plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 16% din masă în anul 2011 şi 18% în anul 2012;

� atingerea obiectivului de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare: 4% din masă la 31 decembrie 2006, 5% în anul 2007, 7% în anul 2008, 9% în anul 2009 şi 12% în anul 2010.

Având în vedere că volumul de deşeuri aflate în depozite trebuie stabilizat sau redus, creşterea acestuia evidenţiază importanţa asigurării de noi capacităţi de tratare a deşeurilor (reciclare, compostare, coincinerare etc.). Pentru succesul tehnicilor de reciclare, este important să se obţină deşeuri colectate selectiv cât mai curate. Pentru aceasta, trebuie organizată sortarea la sursă şi colectarea selectivă a lor, o sarcină dificilă, care depinde într-o anumită măsură de comportarea şi de gradul de conştiinţă ecologică al consumatorilor. Un obiectiv major este acela de a implementa acţiuni, proceduri şi investiţii de mediu în vederea atingerii ţintelor propuse. Se urmăreşte, de asemenea, încurajarea participării publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu. Despre obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor s-a mai vorbit în Capitolul 7. DEŞEURI al acestei lucrări, dar ele sunt prezentate foarte detaliat în cuprinsul Planului Regional şi respectiv Judeţean de Gestionare a Deşeurilor precum şi în Programul de Acţiuni al judeţului Buzău.

Foto 10.4.3. SC GREENTECH SA Buzău – valorificare deşeuri mase plastice şi doze aluminiu 10.4.4. Obiective şi măsuri privind reducerea zgomotului

Principalul obiectiv în domeniul zgomotului prevăzut în cadrul celui de-al VI-lea Program de acţiune pentru protecţia mediului constă în reducerea numărului de persoane afectate în mod regulat şi pe termen lung de nivele ridicate ale zgomotului, de la un număr de 100 milioane de persoane în anul 2000 cu 10% până în anul 2010 şi cu 20% până în anul 2020. Pentru limitarea acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate, susţinută de reglementări legislative corespunzatoare.

Principalele mijloace de combatere a zgomotului sunt: reducerea nivelului de zgomot la sursă; măsuri urbanistice specifice; măsuri de protecţie fonică a construcţiilor şi clădirilor; protecţia directă a omului expus zgomotului. Pentru municipiul Buzău trebuie elaborată harta strategică de zgomot şi pusă la dispoziţia agenţiei regionale pentru protecţia mediului Galaţi până la 30 iunie 2012 şi planurile de acţiune pentru reducerea zgomotului se pun la dispoziţia agenţiei regionale Galaţi până la data de 18 iulie 2013.

200

10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi

Pentru menţinerea, întreţinerea şi crearea de noi spaţii verzi, se prevăd următoarele obiective:

- stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane; - analiza suprafeţelor intraurbane şi periurbane existente, reglementarea şi monitorizarea

acestora; - conservarea suprafeţelor spaţiilor verzi; - extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin includerea în categoria spaţiilor verzi

publice a terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural. - identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţelor

acoperite cu vegetaţie; - menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul,

schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi al asigurării calităţii vieţii;

- regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi; Se prevăd în mod obligatoriu măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic

natural şi antropic al fiecărei localităţi şi zone, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi. Aceste măsuri sunt: realizarea de noi spaţii verzi în interiorul localităţilor urbane şi îmbunătăţirea celor existente; identificarea terenurilor degradate, dar posibil a fi reabilitate şi reamenajate ca spaţii verzi, continuarea acţiunilor de plantare a puieţilor de salcâm, stejar, molid, tei şi gard viu în parcuri; amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joacă, bănci; urmărirea respectării normelor regulamentului general de urbanism privind raportul număr locuitori/spaţii verzi în localităţile urbane; extinderea perdelelor de protecţie în zonele industrializate.

201

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 11.1. Agricultura

Solul agricol se defineşte ca fiind acea parte a litosferei care permite cultivarea şi creşterea de bunuri destinate în principal alimentaţiei. Solurile agricole, pe lângă faptul că stau la baza producţiei de alimente, îndeplinesc diverse şi importante funcţii: – creează o legătură între mediu, resursele de apă şi sistemele geologice; – filtrează diferitele substanţe dizolvate în apă şi acumulează particule depozitate de către atmosferă; – acţionează ca nişte rezervoare de carbon, datorită capacităţii culturilor de a fixa CO2 din atmosferă prin procesul de fotosinteză (asimilaţie clorofiliană) şi de a-l stoca în soluri la nivel de rizosferă; – reglează fluxul precipitaţiilor atmosferice; – interacţionează cu clima, determinând tipul de cultură care se poate realiza; – influenţează şi determină forma peisajului; – constituie baza diverselor habitate şi a diversităţii biologice, furnizând apă şi substanţe nutritive; – creează condiţii pentru conservarea seminţelor şi pentru viaţa organismelor şi a microorganismelor; – îndeplinesc, în sfârşit, importante funcţii sociale şi culturale. Agricultura este a doua ramură de bază a economiei judeţului Buzău, suprafaţa agricolă fiind de 402.015 hectare, din care 257 749 hectare teren arabil. Sectorul privat particular deţine 85,9 % din suprafaţa agricolă a judeţului, iar proprietatea privată a statului 11,3%, restul fiind domeniul public al statului. În zona colinară predomină plantaţiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile Dealul Mare, cu renumitul centru viticol Pietroasele şi Dealul Câlnăului, specializat în producerea vinurilor roşii. Pe văile Buzăului, Slănicului şi Râmnicului, se întâlnesc numeroase plantaţii de meri, pruni, vişini, caişi, etc. Bazinele legumicole din jurul oraşelor Buzău şi Râmnicul Sărat sunt renumite prin produsele sale ( varza, ceapa de apă, tomate, usturoi, etc) 11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul Agricultura reprezintă un sector economic extrem de dependent de fenomenele naturale, dar şi cu posibilităţi importante de reacţie. Pământul este expus mai mult ca oricând la daune ireversibile, provocate de eroziunea eoliană şi laminară, poluare, salinizare, impermeabilizare, sărăcire în substanţe organice şi pierderea biodiversităţii solurilor. Efectele negative deja resimţite sunt reprezentate de dezastrul hidrogeologic, de pătrunderea nitraţilor şi nitriţilor în pânzele acvifere , salinizarea solurilor, Fig. 1 pierderile de sol agricol, diminuarea biodiversităţii, creşterea vulnerabilităţii în faţa incendiilor, îmbolnăvirea plantelor şi a animalelor.

Aceste schimbări intervenite în interacţiunea dintre mediul natural-antropic şi cel productiv au efecte majore asupra cultivării plantelor şi a creşterii animalelor, asupra orientării folosirii solurilor pentru anumite producţii, asupra ofertei de produse alimentare, ceea ce are repercusiuni evidente asupra siguranţei alimentare, precum şi asupra aspectelor sociale, culturale şi economice ale zonelor afectate de fenomenul de abandonare, cu repercusiuni şi din punct de vedere hidro-geologic.

Rezultă că interacţiunea dintre solul agricol, apă şi aer defineşte funcţionarea unui sistem unic care trebuie să aibă ca obiectiv prioritar dezvoltarea unei agriculturi durabile, capabile să reducă poluarea şi degradarea mediului, să furnizeze servicii şi bunuri ecologice, menţinându-

202

şi, în acelaşi timp şi nu în ultimul rând, capacitatea de producţie. Într-adevăr, pe de o parte, agricultura suportă impactul celorlalte sisteme productive, însă, pe de altă parte, este responsabilă, de asemenea, de buna gestiune a acestei resurse naturale importante şi neregenerabile. 11.1.2 Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Protecţia ecosistemului sol şi lupta împotriva degradării acestuia face ca o atenţie deosebită să fie acordată programelor de împădurire, având în vedere, în acelaşi timp, că alegerea fondului forestier de arbuşti de tip mediteranean pentru intervenţii ce privesc zona Europei de sud poate să contribuie în mod eficient nu doar la lupta împotriva eroziunii, ci şi împotriva incendiilor. Tabel 11.1.2.1

Evolutia suprafetelor de paduri regenerate prin impadurire si

reimpadurire

0

50

100

150

2001

2003

2005

2007anul

sup

rafa

ta(

ha) impadurite si

reimpadurite

Fig 2 Fig. 3

Pădurile formate prin împădurire artificială sunt însă departe de cele naturale în ceea ce priveşte biodiversitatea, compoziţia speciilor, diversitatea genetică sau stabilitatea lor. De aceea, este nevoie ca noile păduri să fie create în apropierea sau în contact cu cele naturale sau bătrâne, pentru ca speciile să le colonizeze şi să asigure astfel o biodiversitate din ce în ce mai ridicată şi, implicit, o stabilitate care să permită existenţa lor pe termen lung. 11.1.2.2. Evoluţia şeptelului

Obiectivul strategic fundamental în dezvoltarea zootehniei îl constituie trecerea la economia de piaţă şi pregătirea adaptării producţiei animaliere românesti la cerintele C.E.E Factorul principal al dezvoltării producţiei zootehnice îl reprezintă fondul genetic al animalelor, care se îmbunătăţeşte continuu prin reproducţie şi selecţie, susţinute de însămânţările artificiale şi controlul oficial al producţiilor. Tab. 11.1.2.2

ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Bovine total

86 337 78 133 77 812 78 660 80 083 79 794 81 468 77082 73182

Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 naturale 115 250 372 602 501 308 399 422 împădurite şi reîmpădurite

122 109 101 126 84 69 64 51

Total 237 359 473 728 585 377 463 473

Evolutia suprafetelor regenerate natural

0

1000

2000

3000

anul 2001-2008

sup

rafa

ta(h

a)

naturale

203

Vaci lapte 52 796 46 960 45 624 46 196 46 096 45 051 45173 40145 36973

Alte bovine (bubaline)

9 10 12 18 36937 36209

Ovine total+ caprine

249 778 221572 227 933 227 239 241 121 265 438 217 716 200612 195932

Caprine(2005-2007)

27 234 24 848 22821 25406

Porcine

109 663 90 719 87 800 97 024 96 303 82 682 80 980 74508 54275

Păsări total mii cap

2608,049 2531,0 2990,32 3061,211 2821,0 2512,0 3781,00 4031,870 3513,727

Găini ouătoare

1154 1078 1168 1132 1239 1273 1340 1188,580 1315,662

Cabaline

25643 25257 25034 24373 25312 24900 25038 23813 23144

Animale blană- iepuri

425 379 250 75 75 25 25 - 4237

Evoultia efectivelor de pasari din jud. Buzau

0

1000

2000

3000

4000

5000

2000

2002

2004

2006

2008

Anii 2000-2008

Mii

cap

ete

Pasari

Gaini

Evolutia nr. de ovine

050000

100000150000200000250000300000

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

Perioada 2000-2008

nr.

cap

ete

Fig. 4 Fig. 5 11.1.2.3. Agricultura ecologică Rezultatele obţinute în agricultura ecologică, situaţia alimentară actuală, deficitară calităţii, impune tot mai mult abordarea unor aspecte care să răspundă preocupărilor viitoare ale societăţii. Exploataţiile ce practică agricultura ecologică au un sector zootehnic care asigură necesarul de îngrăşăminte organice pentru cultura vegetală şi exploatează un şeptel de animale care să nu afecteze solul. Deşi producţiile medii în fermele ecologice sunt mai scăzute, profiturile pe fermă sunt egale, iar pe forţa de muncă sunt mai mari (16 091 euro în ferma ecologică faţă de 15 848

204

euro în ferma convenţională). Aceasta din cauza preţurilor de vânzare care în fermele ecologice sunt mult mai mari. Preţurile de vânzare în fermele ecologice depăşesc de 1,2 la 2,5 ori pe cele din fermele convenţionale. Fig 6 Producători în agricultura ecologică din judeţul Buzău Tab. 11.1.2.3

Nr crt Numele producatorului

Cultura Suprafaţa (ha)

Cantitatea (kg)

Observaţii

1 CH Pietrosărăţii SRL

Vie nobilă 30,86 3,86ha conversie anul II

2 SCDVV Pietroasa

Vie nobilă 9,98 6,68 conversie anul II şi 3,30ha conversie anul III

Grâu 19,97 Certificată ecologic Mazăre boabe 11,60 Certificată ecologic In pentru ulei 10,00 Certificată ecologic

3 AF Ion Mădălin- Puieşti

Cătină albă 3,50 Anul III conversie Livadă 3,27 Anul II conversie Porumb 2,21 Anul II conversie

4 Liceul Beceni

Legume 0,18 Anul II conversie Cătină 240 000 Floră spontană Măceşe 100 000 Floră spontană Porumbe 80 000 Floră spontană

5 RNP Romsilva Direcţia Silvică Buzău

Păducel 20 000 Floră spontană 6 Elit Agrar SRL Grâu 1,75 Anul I conversie 7 SC INFO

CONSULT BUSINESS SERVICE SRL

Porumb 5,00 Anul I conversie

8 SC Agro Tera SRL

Tomate 0,02 Certificată ecologic

9 SC Nicosta Farm Group

Lucernă 10,00 Certificată ecologic

10 SC Puişoru Apis SRL

Albine 250 familii Certificată ecologic

11 SC Romagron SRL

Floarea Soarelui

36,00 Certificată ecologic

12 Panaiet Sanda- Nehoiu

Melci (Helix Pomatia)

0,90 800 Anul II conversie

13 Ghidel Emil- Pogoanele

Melci (Helix Pomatia)

0,58 2000 Anul III conversie

14 Gârban Marian Porumb 20,00 Anul I conversie Date furnizate de DADR Buzău Concluzie Agricultura ecologică pune accentul în mod special pe producţia cu inputuri scăzute, pe

protecţia resurselor naturale şi a biodiversităţii. De asemenea, este importantă contribuţia pe care agricultura ecologică o poate aduce la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale. 11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului Dacă ne referim la conflictul dintre agricultură şi mediul înconjurător putem evidenţia problemele cu care se confruntă agricultura:

1. În primul rând, efectele asupra sănătăţii omului (reziduurile pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice, metalelor grele, aditivilor din alimentaţia animală şi alte substanţe poluante prezente în sol, apă, în întregul lanţ alimentar).

205

2. Dezvoltarea necondiţionată conduce la deteriorarea mediului natural şi a sănătăţii populaţiei, punând în pericol existenţa umanităţii; contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane şi eutrofizarea apelor de suprafaţă din cauza nitraţilor şi fosfaţilor ceea ce poate implica o îmbolnăvire a populaţiilor locale; o scădere a capacităţii

resurselor de apă; o creştere a costului aprovizionării cu apă; 3. Poluarea agricolă legată de dezvoltarea creşterii intensive a animalelor (în special

poluarea solului unde dejecţiile lichide nu sunt stocate corespunzător şi implicit poluarea apei prin scurgerea acestora în pânza freatică);poluarea atmosferică datorită stropirii culturilor şi împrăştierii pe câmp a dejecţiilor semilichide şi lichide;

4. Tasarea, eroziunea şi poluarea solului, determinând o scădere a capacităţii productive a acestuia şi o degradare a calităţii resurselor de apă şi a capacităţii debitelor;

5. Degradarea peisajului şi a habitatului speciilor sălbatice ca urmare a concentrării fermelor; dezvoltării monoculturilor; desfiinţării gardurilor vii şi a teraselor; drenării solurilor umede ca şi din cauza degradării şi distrugerii clădirilor tradiţionale.

La nivelul judeţului Buzău au intrat într-un program de reabilitare 5 comune datorită poluării apelor de suprafaţă şi a celor din subsol cu nitraţi: Verneşti, Mihăileşti, Merei, Glodeanu Sărat, Balta Albă. Principalele surse pentru nitraţi şi fosfaţi sunt îngrăşămintele chimice şi dejecţiile provenite de la animale. 11. 1. 4 Utilizarea durabilă a solului Gestionarea durabilă a solului înseamnă combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, urmând politica menită să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind protecţia mediului înconjurător, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea socială. Pentru a putea vorbi de un model durabil al culturilor practicate trebuie să se respecte următoarele cerinţe: • practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului; • zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să ţină cont şi de condiţiile climatice: temperatură, precipitaţii etc.; • practicarea rotaţiei culturilor astfel încât să se cultive plante premergătoare care favorizează obţinerea unor producţii ridicate ale culturilor viitoare.

Implementarea agriculturii durabile în exploataţia agricolă din România necesită încă vaste cercetări, totuşi, ştiinţa agricolă dispune, încă de acum, de un arsenal însemnat de tehnici proprii agriculturii durabile, cum sunt: • lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înfiinţarea de perdele forestiere; • rotaţia culturilor care elimină unele probleme legate de boli, dăunători, buruieni, asigură surse alternative de azot în sol; reduce eroziunea solului; evită riscul poluării apelor; • strategii pentru combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor cu extinderea tehnicilor fizice, chimice şi mai ales biologice (combaterea biologică, bacterizarea plantelor, micorizarea rădăcinilor); • cultivarea de soiuri şi hibrizi, nou creaţi, rezistenţi la boli şi dăunători. Concluzie O agricultură durabilă impune corecturi majore ale politicilor agricole, de mediu şi economice. Aceasta necesită o cooperare în care să fie implicate populaţiile rurale, guvernul , sectorul privat şi comunitatea internaţională. 11.2.Capacitatea de pescuit In judeţul Buzău, datorită poziţiei lui geografice şi debitelor râurilor ce îl străbat, nu se poate vorbi de pescuit industrial cu nave comerciale ci doar de practicarea pescuitului industrial în

206

amenajări piscicole şi practicarea pescuitului sportiv în râurile, bălţile şi lacurile existente în teritoriu. 11.3 Acvacultura Conform OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, termenul de acvacultură se defineşte ca fiind creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice, cu tehnici destinate măririi peste capacitatea naturală a mediului, a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice; Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură încurajează aplicarea tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare economică ridicată, promovarea produselor pescăreşti organice, precum şi construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale. Unităţile de acvacultură din judeţul Buzău Tab. 11.3.a

Nr. crt

Denumirea societăţii Administrator Localizare Tipul

amenajării

Supraf. luciu (ha)

Suprafaţă A amenaj. (ha)

1 SC Caras Impex SRL

Consiliul Local Boldu Sat Boldu crescătorie 84 84

2 SC Vivian Auto Gaz SRL Rm Sărat

Proprietate privată Sat Baniţa

crescătorie pepinieră 334,17 338,17

3 SC Prodlux ABC SRL C. N. A. F. P Sat

Ghergheasa crescătorie 77,4 77,4

4 SC Lunca Mihăilesti Consiliul Local Mihăileşti

Sat Mihăileşti

crescătorie 307 307

5 SC Esox Prod SRL C. N. A. F. P Amara- com. Balta Albă

crescătorie 60,83 85,56

6 SC Luciu Prod Com SRL

Consiliul Local Luciu Sat Luciu

crescătorie pepinieră 451,65 460,49

7 SC Peştişorul Auriu SRL Buzău

Proprietate privată

Sat Cochirleanca

crescătorie 10 10

8 SC Diana 2006 SRL Buzău

Proprietate privată Sat Costieni crescătorie 3 3

9 SC TI & Bi SRL Proprietate privată Sat Verneşti crescătorie 1,96 2,2

10 Direcţia Silvică Buzău

Direcţia Silvică Buzău Sat Cislău

crescătorie 0,3 0,3

11 AJVPS Buzău Administraţia Naţională Apele Romane

Buzău crescătorie

6,78 12,28

12 Administraţia Naţională Apele Romane

Administraţia Naţională Apele Romane

Roşioru crescătorie

15 15



Amaru Pescuit sportiv stufizat 125



CA Rosetti Pescuit sportiv stufizat 300

Date furnizate de Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa Pescuitul sportiv

Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele maritime interioare şi în apele continentale se face pe baza permisului de pescuit recreativ/sportiv nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Permisul de pescuit recreativ/sportiv este un document, cu regim special, înseriat, a cărui tipărire este asigurată de Agenţie.

207

Practicarea pescuitului recreativ/sportiv de către asociaţiile de pescari sportivi, legal constituite, se face pe baza unui plan de management, elaborat pe o perioadă de 5 ani. Agenţia eliberează permisele de pescuit recreativ/sportiv nominale, în baza solicitării asociaţiilor de pescari sportivi al căror plan de management a fost aprobat prin decizia preşedintelui Agenţiei, pentru zona solicitată.

Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele de munte se face în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 231/2006 pentru aprobarea Normei tehnice interne cu privire la gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii din apele de munte gestionate de Regia Naţionala a Pădurilor-Romsilva.

Lista asociaţiilor de pescuit sportiv din judeţul Buzău la nivelul anului 2008 Tab 11.3.b Nr. crt Denumire asociaţie Preşedinte Locaţia

1 AJVPS Buzău Gichir Gheorghe Buzău 2 AVPS Vulturul buzoian Posea Gheorghe Siriu 3 APS Delfinul Ciotlos Emanoil Buzău 4 APS Pescaru Buzău Burhală Florin Buzău 5 AVPS Muflonul Buzău Avram Dumitru Buzău 6 AVPS Căprioara Râmnicului Aldea Ion RM. Sărat

Notă: Lacurile şi bălţile de pe teritoriu jud. Buzău nu sunt utilizate la capacitate maximă pentru acvacultură datorită tergiversării actelor de reglementare asupra proprietăţii, existând încă litigii pe rol între Compania Naţională pentru Amenajarea Fondului Piscicol, Consiliile Locale ale primăriilor pe raza cărora acestea se situează şi diverse persone fizice.

11.4. Industria 11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului Industria ocupă ponderea cea mai mare din economia judeţului Buzău din punct de vedere al importanţei pe care aceasta o deţine ca susţinătoare a celorlalte ramuri ale economiei. Judeţul Buzău este singurul producător din România de echipamente şi aparate pentru cale ferată, garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord metalic pentru armarea cauciucurilor, pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură, cât şi pentru sinterizarea sau recondiţionarea de piese metalice. Se mai produc electrozi de sudură, parbrize pentru autovehicule, filtre de aer şi ulei pentru autovehicule, obiecte decorative de sticlă prelucrate manual, inclusiv de tip Galle , mobilă din lemn masiv, inclusiv mobilă sculptată, zahăr, ulei alimentar, vinuri de calitate, etc. Principalele ponderi în volumul valoric al producţiei industriale le deţin agenţii economici aparţinând industriei metalurgice, industriei alimentare , construcţiei de maşini şi prelucrării metalelor , industriei chimice şi prelucrării maselor plastice , industriei uşoare. În cadrul judeţului Buzău, activitatea economică are următoarele tipuri de industrie: extractivă, metalurgică, energetică, materiale de construcţii, construcţii de maşini şi maşini unelte, industria alimentară, industria chimică, petrochimică şi farmaceutică, industria textilă şi papetărie, prelucrarea lemnului, prelucrarea sticlei, etc. Pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului care se află sub Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, s-au stabilit condiţiile necesare pentru a asigura cã sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.

208

11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Directiva CE referitoare la prevenirea şi reducerea integrată a poluării mediului din 30 octombrie 1996 (Directiva IPPC) reglementează autorizarea instalaţiilor industriale relevante pentru mediu în baza unui concept ce cuprinde toate aspectele. În această abordare sunt cuprinse atât emisiile în aer, apa şi sol cât şi aspectele economice legate de deşeuri, eficienţă energetică şi a resurselor şi prevenirea accidentelor. Scopul este atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, în întregul său.

Prevederile O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată prin Legea nr. 84/2006 sunt aplicate şi activităţilor desfăşurate de operatorii economici din judeţul Buzău. In anul 2008 au fost emise 2 autorizatii integrate de mediu pentru : SC AVICOLA BUZAU SA- Ferma Verguleasa si SC EUROEST PROD COM GRUP SRL Gheraseni, in total existand 16 obiective care functioneaza in baza autorizatiei integrate de mediu. Activităţile şi instalaţiile IPPC conforme care funcţionează în baza unor autorizaţii integrate de mediu sunt: • topitorie pentru metale feroase (producţia de metale sub forme primare şi semifabricate), activitate cu impact asupra aerului; • producţia de metale feroase sub forme primare, laminor la cald şi aplicarea de straturi protectoare din metal topit, instalaţii autorizate integrat cu programe de acţiuni, pentru care s-au elaborat şi planuri de urgenţă internă pentru combaterea poluării accidentale; • instalaţii pentru fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special producerea cărămizilor, activitate cu impact asupra aerului şi apei; • există un depozit de deşeuri tehnologice care primeşte namoluri industriale; • instalaţie de ardere cu capacitate de combustie mai mare de 50 MW; • un număr de 8 instalaţii pentru creşterea intensiva a păsărilor şi un abator de păsări ; • instalaţie pentru tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine vegetală (fabricarea berii). 11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale În scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale s-au întreprins acţiuni de control al conformarii activităţilor desfăşurate cu prevederile autorizaţiilor integrate/ autorizaţiilor de mediu emise, în scopul verificării : • conformării cu condiţiile impuse in autorizaţiile integrate / autorizaţiilor de mediu; • modului de implementare a sistemului de management al deşeurilor, substanţelor chimice şi preparatelor periculoase; • conformării cu prevederile: - Directivei 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii („Directiva solvenţi COV"); - Directivei Consiliului nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase (SEVESO II), amendată prin Directiva 2003/105/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 16 decembrie 2003; - Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor

209

11.5. TURISMUL

11.5.1 Potenţialul turistic al judeţului

Varietatea peisajului şi complexitatea cadrului natural faciliteazã practicarea turismului, îndeosebi în zonele de deal şi munte. Potenţialului natural al judeţului i se adaugã atracţiile istorice şi culturale, care se gãsesc rãspândite pe tot cuprinsul judeţului. Poziţia geograficã a acestuia, prin amplasarea la rãscrucea unor importante artere rutiere, a influenţat dezvoltarea turismului buzoian.

Potenţialul natural al judeţului este variat, complex şi bine reprezentat. La nivelul judeţului Buzãu se impun mai multe tipuri de turism: turismul de circulaţie (tranzit) , organizat pe traseele ce strãbat judeţul, Bucureşti-Suceava, Brãila-Braşov, Ploieşti-Buzãu; turismul de sejur, ce poate avea mai multe componente de turism cultural şi rural în pensiunile agro-turistice, turism de vânãtoare în zona montanã, turismul de pescuit în zona bãlţilor din sudul judeţului, turismul de week-end, pe trasee scurte pe vãile principalelor ape din judeţ etc.; turismul de circuit se poate desfãşura pe valea Buzãului, Slãnicului, zone în care existã şi unitãti de cazare. Dezvoltarea turismului buzoian pe termen mediu şi lung poate fi fãcutã prin promovarea de proiecte privind reabilitarea infrastructurii zonelor

turistice, stimularea iniţiativei private în domeniu precum şi atragerea fondurilor europene. Pentru a evidenţia obiectivele cele mai importante ale turismului buzoian, acestea au fost structurate în cuprinsul unor vãi turistice:

Valea Buzãului

Traseul se desfãsoarã pe D.N. 10, de la Buzãu pânã în comuna Siriu. În localitãţile din aceastã porţiune se gãsesc multe biserici ctitorite între 1800 şi 1850 cu o valoare arhitecturalã şi istoricã deosebitã. Principalele atracţii turistice ale vãii Buzãului sunt: în localitatea Berca - Complexul Brîncovenesc(mãnãstire întãritã cu ziduri); Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari si Pâclele Mici, mãnãstirea Rãteşti; în localitatea Pârscov - schitul Sf.Apostoli datat din 1695 şi casa memorialã

210

„Vasile Voiculescu”; la Mãgura - monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, iar de aici se ajunge la mãnãstirea Ciolanu, mãnãstirea Barbu şi tabãra de sculpturã în aer liber; în comuna Vipereşti se gãsesc „Calcarelele de la Bãdila”, rezervaţie geologicã şi paleontologicã şi „Sarea lui Buzãu”, rezervaţie geologicã şi botanicã; în comuna Cislãu atracţia este herghelia de cai înfiinţatã în 1894. Din Cislãu se poate merge pe valea Chiojdului; din Pãtîrlagele se poate ajunge în comuna Colţi, unde se aflã rezervaţia geologicã şi paleontologicã de chihlimbar. Tot aici existã şi Muzeul Chihlimbarului. Din Colţi se poate ajunge în zona aşezãrilor rupestre de la Aluniş sau la staţiunea balnearã de la Fişici; de la Nehoiu se poate ajunge în masivele Penteleu şi Podu Calului, pe valea Bâscii; în comuna Siriu turistul poate vizita lacul şi barajul omonim, munţii Siriului, Siriu Bãi şi zona Harţagu. Valea Slãnicului Accesul se face pe drumul judetean 203 K Buzãu-Lopãtari. Ca şi pe Valea Buzãului, în localitãţi existã numeroase biserici monument, înscrise în patrimoniul cultural al judeţului. Dintre cele mai importante obiective turistice din aceastã zonã menţionãm: Dealul cu lilieci din comuna Cernãtesti - rezervaţie botanicã şi zoologicã în care predominã liliacul sãlbatic; tabãra şcolarã de la Arbãnasi, de unde se poate ajunge la Vulcanii Noroioşi de la Pâclele; mãnãstirea de la Vintilã Vodã, ctitoritã de Vlad Vintilã, domnitor al Ţãrii Româneşti; în comuna Sãruleşti se gãseşte o rezervaţie de arhitecturã ce cuprinde case tãrãneşti specifice zonei; în comuna Bisoca existã rezervaţia forestierã „Lacurile” Bisoca, întinsã pe o suprafaţã de 10 ha şi unde sunt protejate specii de conifere; în Mînzãleşti se gãseşte o colecţie permanentã de artã popularã şi platoul Meledic - cu o rezervaţie mixtã: geologicã, zoologicã, speologicã unde se aflã lacul cu acelaşi nume şi peşterile în sare, printre care şi cea mai lungã din Europa; Piatra Albã de la Grunj - rezervaţie geologicã şi botanicã, situatã la confluenţa dintre Slãnic şi Jgheab; la 2 km de Lopãtari se aflã lacul Mocearu, unde apare plaurul plutitor; la Terca se aflã rezervaţia naturalã „Focul Viu”, unde gazele naturale ies la suprafaţã prin crãpãturile scoarţei şi ard cu flacãrã de aproape 1 m. 11.5.2. Impactul turismului asupra mediului

Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că, indiferent de forma de turism practicată, apar impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

Turismul este un important consumator de spaţiu, de resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului. Prin urmare, dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante:

• domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;

• domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiţiile respectării diversităţii biologice;

211

• domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea valorilor culturale.

Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp ele pot avea efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în ariile protejate nu se ţine cont de două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile fiecărei zone protejate.

Evaluarea impactului negativ presupune cunoaşterea principalelor aspecte negative ale dezvoltării turismului.

Impactul negativ al turismului asupra mediului este cauzat de următoarele acţiuni distructive :

• Circulaţie turistică necontrolată (în afara traseelor marcate); • Flux turistic crescut; • Dezvoltare excesivă şi neadaptată cerinţelor cadrului natural; • Lipsa dotărilor de folosire a energiei alternative, a reciclării şi epurării apelor utilizate, a

depozitării şi compostării gunoaielor în cadrul structurilor turistice de primire şi de alimentaţie publică;

• Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării; • Exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice; • Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate; • Turismul automobilistic (parcarea şi circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la

drumurile principale): • Culegerea speciilor floristice ca amintire.

Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor protejate este deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea lor trebuie să conducă la acţiuni de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme de turism.

11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a judeţului. Obiective măsuri La nivelul Judeţului Buzău există 60 de unităţi de cazare turistică cu o capacitate totală de cazare este de peste 2360 locuri.În funcţie de tipul structurii de primire turistică sunt:

• 18 hoteluri ce au o capacitate totală de cazare de 1257 locuri; • 6 moteluri cu o capacitate totală de cazare de 257 locuri; • o vilă turistică cu 43 de locuri de cazare; • 3 pensiune turistică urbană cu o capacitate totală de cazare de 120 de locuri; • 28 pensiuni rurale cu o capacitate totală de cazare de 427locuri; • un popas turistic cu o capacitate totală de cazare de 14 locuri; • un camping cu o capacitate totală de cazare de 74 locuri; • un bungalou cu o capacitate totală de cazare de 16 locuri;

212

• o tabără pentru elevi şi preşcolari cu o capacitate totală de cazare de 152 locuri; Numărul de turiştilor care au vizitat aceste unităţi de cazare turistică a fost în 2008 de 64584, din care, 5000 au fost turişti străini. Din numărul total al turiştilor care au fost cazaţi în aceste unităţi turistice 60% au preferat hotelurile, 15%- pensiunile rurale, 14% -motelurile, şi 11%, celelalte tipuri de structuri de primire turistică. Remarcăm că, în ultimii 3 ani, numărul unităţilor de cazare turistică din judeţ s-a dublat.Astfel, dacă în anul 2004 aveam 30 de unităţi turistice, la sfarşitul anului 2007 funcţionau 55 de astfel de unităţi, iar în 2008 funcţionau 60 de unităţi. Astfel că a crescut numărul de hoteluri (de la 8 , în 2004, la 18 în 2008) şi de pensiuni turistice rurale ( de la 8 în 2004, 28 în 2008).

11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului.

In anul 2008 nu s-au inregistrat poluări accidentale, accidente majore de mediu sau poluări accidentale cu impact major asupra mediului.

Tabel 11.6. Poluări accidentale

Nr crt

Data Localizarea fenomenului

Agentul poluator/ Localizarea fenomenului

Cauza poluării

Factorii de mediu afectaţi

Măsuri

- - - - - - -

Tabel Total de poluări accidentale pe factori de mediu în perioada 1999-2008

Factori de mediu

Anul Total de poluări accidentale aer apa sol

Observaţii

1999 - - - - 2000 - - - - 2001 - - - - 2002 - - - - 2003 0 0 0 0 2004 3 1 1 1 În anul 2004 a fost inclusă şi tragedia cu

pierderi de vieţi omeneşti de la Mihăileşti 2005 8 2 2 6 2006 5 1 - 4 2007 4 2 2 1 2008 0 0 0 0

213

12. ENERGIA 12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului Energia, mediul şi societatea fac obiectul unor preocupări majore pe plan mondial. Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane. Poluarea provenită din activitatea energetică , este responsabilă în proporţie de 50% la emisiile de metan şi monoxid de carbon, 90% la emisiile de dioxid de sulf, 88% la emisiile de oxizi de azot, 72% la emisiile de pulberi ]n suspensie şi 99% la emisiile de dioxid de carbon. Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: • extracţia şi prepararea cărbunelui; • extracţia petrolului şi a gazelor naturale; • extracţia şi prepararea minereurilor radioactive; • industria de prelucrare a ţiţeiului; • producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă. În perioada 01.01.-30.11.2008, conform Institutului Naţional de Statistică, în România, energia electrică s-a obţinut din următoarele unităţi de generare:

- temocentrale clasice – 56%; - hidrocentrale – 26,8%; - centrale nuclearo-electrice – 17,2%.

Centralele termice, prin procesele de combustie, generează emisii de gaze cu efect de seră care afectează calitatea atmosferei. Hidrocentralele, prin baraje şi lacurile de acumulare, modifică peisajul, ecosistemele, varietatea şi numărul de specii, calitatea apei şi produc perturbaţii climatice. Centralele nuclearo-electrice exercită impacturi specifice mai ales prin depozitarea deşeurilor radioactive. În judeţul Buzău energia electrică este produsă în hidrocentrale, iar energia termică este produsă în centrale termice. 12.2. Consumul brut de energie Consumul brut de energie, în anul 2008, la nivelul judeţului Buzău a fost de 261868TEP(tone echivalent petrol), din care:

- 163982 TEP energie electrică; - 97886 TEP energie termică pentru încălzire şi arderi în industria de prelucrare.

Consumul brut de energie în anul 2008 este prezentat în Tabelul 12.2.1

Judeţ Cărbune, t Păcură, t Gaze naturale,

mii mc

214

Buzău - - 1119638.7

Tabelul 12.2.1 Consumul brut de energie

Indicatorii de dezvoltare durabilă referitori la consumul de energie sunt următorii: • Resursele totale de energie primară sunt prezentate în Tabelul 12.2.2 şi în Fig. 12.2.1 şi au fost calculate ţinându-se seamă de consumul brut de energie electrică şi de gaze naturale: An 2004 .2005 2006 2007 2008

Mii TEP 251,783 233,963 253,948 269,741 261,868

Tabel 12.2.2. Resursele totale de energie primară

Mii TEP

210

220

230

240

250

260

270

280

2004' 2005' 2006' 2007' 2008'

Mii TEP

Fig. 12.2.1 Resursele totale de energie primară • Intensitatea utilizării energiei este prezentată în tabelul 12.2.2 şi este calculată doar pentru anii 2004, 2005 şi 2006 pentru care am obţinut datele necesare:

An Intensitatea utilizării

energiei, TEP/mil RON

2004 59,4 2005 51,6 2006 49,1

Tabel 12.2.2. Intensitatea utilizării energiei

• Consumul anual de energie pe cap de locuitor este prezentat în Tabelul 12.2.3

An Populaţie judeţ,

locuitori Consum brut energie,

TEP

Consum anual energie/locuitor,

TEP/locuitor

2004 495325 251783 0,51

215

2005 492787 233963 0,47

2006 490981 253948 0,52

2007 491317 269741 0,55

2008 488866 261868 0,54

Tabel 12.2.3 Consumul anual de energie pe cap de locuitor

Menţionăm că aceşti indicatori nu au fost transmişi de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău, ci au fost calculaţi pe baza datelor furnizate de respectiva instituţie şi de alte instituţii şi operatori economici din judeţ.

Evoluţia resurselor energetice este prezentată în Tabelul 12.2.4:

Resursa 2005 2006 2007 2008

Ţiţei, t 146327 140000 120000 107086

Gaze naturale, mii mc

386046 400000 400000 331562

Tabelul 12.2.4 Evoluţia resurselor energetice

În anul 2008 în judeţul Buzău s-a înregistrat un consum brut de energie electrică de 745373 MWh, aşa cum reiese din Tabelul 12.2.6:

din care: Industriali Casnici

Cantitatea de energie electrică

achiziţionată ( MWh )

Consum propriu

tehnologic ( MWh )

Cantitatea netă de energie electrică livrată la

consumatori ( MWh )

( MWh)

( MWh)

745373 97435 647938 455367 192571

Procent % 13,07 86,93 61,09 25,83 Tabel 12.2.5 Consumul brut de energie electrică în anul 2007

12.2.1. Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitor Consumul energetic pe judeţul Buzău în perioada 2001-2008 este prezentat în Tabelul 12.2.1.1:

Anul Judeţul Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Păcură, tone

- - - - - - - -

Gaze naturale, mii mc

- - 160652,7 123681 99920 119120 131809 119638,7

Energie electrică,

MW - - 660112 684496 691864 711266 735897 745373

Total - - 276368 251783 233963 253948 269741 261868

216

energie, TEP

Tabelul 12.2.1.1 Consumul energetic în perioada 2001-2008

Conform datelor furnizate de SC ELECTRICA MUNTENIA NORD – SUCURSALA BUZĂU, consumul de energie electrică pe cap de locuitor, în judeţul Buzău, în perioada 1999-2008, este prezentat în Tabelul 12.2.1.2 şi în Fig. 12.2.1.1:

An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Consum/loc, MWh/locuitor 1,263 1,332 1,291 1,269 1,325 1,380 1,400 1,445 1,498 1,52

Tabel 12.2.1.2 Evoluţia consumului de energie electrică/locuitor

Consum/locuitor, MWh/locuitor

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

1999

'

2000

'

2001

'

2002

'

2003

'

2004

'

2005

'

2006

'

2007

'

2008

'

Consum/locuitor, MWh/locuitor

Fig. 12.2.1.1 Consum energie electrică/locuitor

În anul 2008 în judeţul Buzău a fost produsă o cantitate de 731874 Gj energie termică pentru încălzirea apartamentelor şi producerea de apă caldă distribuită conform Tabelului 12.2.1.3:

Localitatea Tip combustibil Putere, MW Producţie,

Gj/an Consum

combustibil CLU - - -

53.29 CT cartier 146779 6021771 mc BUZĂU GN

127,6 CET 698607 24191282 mc RM. SĂRAT GN 12,32 CT cartier 18755 634765 mc

NEHOIU Lemn şi biomasă

1,75 CT 14512 2031 tone

Tabel 12.2.1.3 Producţia de energie termică produsă în anul 2008 Consumul de energie termică produsă de Centrala Termică Urbană în perioada 2001-2008 este prezentat în Tabelul 12.2.1.4: Energie termică,

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

217

Gcal Judeţ Buzău

5269084 4736186 4297182 3973944 3866778 3364481 3090523 2924020

Tabel 12.2.1.4 Consumul de energie termică produsă de CET Buzău

12.3. Producţia de energie electrică În judeţul Buzău SC HIDROELECTRICA SA BUCURESTI – SUCURSALA HIDRO- CENTRALE BUZĂU produce energie electrică în hidrocentralele amenajate pe râul Buzău, prin transformarea energiei hidraulice a căderilor de apă naturale sau artificiale în energie electrică, prin forma intermediară de energie mecanică. Lanţul de centrale hidroelectrice amenajate pe râul Buzău, cu dotarea aferentă este prezentată în Tabelul 12.3.1.:

Unitatea Putere instalată, MW Dotare CHE Nehoiaşu 42 2 turbine FVM 24-158 CHE Cândeşti 11,2 2 turbine KVB 6-15 CHE Verneşti 11,8 2 turbine KVB 6-15

CHE Simileasca 11,7 2 turbine KVB 6-15 CHE MP Chiojd 1 şi 2 0,69+0,75 2 turbine FO 125-640

CHE MP Chiojd 3 0,62 2 turbine FO 125-640 CHE MP Mânzăleşti 0,62 2 turbine FO 190-720

CHE MP Lopătari 0,84 2 turbine FO 190-720 Tabel 12.3.1. Unităţi producătoare de energie electrică Producţia de energie electrică se realizează în conformitate cu programul de funcţionare, aprobat de operatorul comercial, întocmit de SC HIDROELECTRICA SA în concordanţă cu graficul aprobat de DEN şi a programelor zilnice şi săptămânale transmise de Administraţia Naţională “Apele Române” – DA Buzău - Ialomiţa pentru exploatarea lacului Siriu, în condiţiile asigurării consumatorilor cu energie electrică, a apei pentru irigaţii şi încadrarea în repartiţiile de consum, în limitele indicatorilor tehnico-economici alocaţi. Producţia de energie electrică în perioada 2000-2008 a operatorului economic amintit mai sus este prezentată în Tabelul 12.3.2:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Energie

produsă, MWh

123048 129927 158227 97275 141280 265457 201573 134760 118461

Tabel 12.3.2. Producţia de energie electrică în perioada 2000-2008 12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului Energia electrică reprezintă elementul fundamental al dezvoltării durabile, având influenţă asupra tuturor aspectelor sociale şi economice ale dezvoltării. Energia electrică este cea mai

218

importantă formă de energie disponibilă pentru civilizaţia modernă, disponibilitatea ei este vitală pentru susţinerea structurilor economice.

Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de energie se referă la minimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil. În ce priveşte impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se referă la ploile acide, calitatea aerului, schimbările climatice, rezervele de resurse energetice şi chestiunile legate de utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte. Distribuţia şi consumul de energie electrică creează impact asupra mediului prin: • scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice (transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere, reductori de tensiune şi curent) aflate in exploatare sau mentenanţă; • declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene; • scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de acumulatori staţionari din staţiile de transformare. În momentul actual energia electrică este percepută ca un serviciu public către populaţie, dar în acelaşi timp şi în egală măsură, o necesitate pentru economie. Responsabilitatea de a asigura acest serviciu trebuie văzută de consumatori nu numai ca un drept de a fi serviţi, dar şi ca o obligaţie de a folosi raţional energia, în condiţii de eficienţă energetică. Producerea şi consumul de energie creează şi alte presiuni asupra mediului, cum ar fi deşeurile miniere, nucleare şi poluarea cu petrol a mediului marin de la rafinăriile de coastă, platformele petroliere şi transportul maritim. Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic şi estetic. În cazul activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice impactul asupra mediului este nesemnificativ, în mod normal în timpul acestei activităţi nu rezultă poluanţi în aer. Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului şi prevenirea poluării conform cu reglementările naţionale şi internaţionale în vigoare reprezintă pentru SUCURSALA HIDROCENTRALE BUZĂU o preocupare permanentă. Astfel, în anul 2008 s-au executat lucrări fizice de protecţia mediului în valoare de 5059086,51 lei. Aceste lucrări au constat în decolmatarea prizelor baraj, colmatate datorită viiturilor, consolidarea drumurilor de acces, amenajări de versanţi, asigurarea debitelor de servitute etc. Se monitorizează permanent comportarea construcţiilor, a versanţilor şi a regimului hidrologic. În vederea acţionării preventive şi a combaterii imediate a consecinţelor unor evenimente de mediu SUCURSALA HIDROCENTRALE BUZĂU dispune de materialele şi mijloacele de intervenţie necesare. 12.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze asupra mediului Producerea de ţiţei şi gaze are un impact semnificativ asupra mediului, în special asupra solului şi apelor freatice şi de suprafaţă.

Exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, pe teritoriul judeţului Buzău, este făcută de SC PETROM SA – GRUP ZĂCĂMINTE TORCEŞTI – BURCIOAIA – BĂRBUNCEŞTI – SCHELA BERCA, care în anul 2008 a extras următoarele cantităţi:

- ţiţei –109096 t ; - gaze –331562 mii mc.

Conform datelor furnizate de SC DISTRIGAZ SUD SA – SUCURSALA BUZĂU în anul 2008 consumul de gaze la nivelul judeţului a fost de 119638683 Nmc, repartizat astfel pe activităţi:

- consum industrial şi energetic – 87768452 Nmc; - consum casnic –31870231Nmc.

219

În perioada 2000−2008, Schela Berca a utilizat în cadrul procesului de producţie următoarele cantităţi de gaze, din producţia proprie:

An Consum, mii Nmc

2000 11764 2001 11578 2002 12219 2003 12215 2004 12620 2005 11011 2006 10898 2007 12000 2008 14000

Tabel 12.5. 1. Consumul de gaze pentru procesul de producţie Sursele potenţiale de poluare a factorilor de mediu în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi gaze sunt prezentate în Tabelul 12.5.2:

Sursă potenţială de poluare

Cauze potenţială Factor de mediu afectat

Sonde extracţie ţiţei şi gaze −erupţii; −incendii; −deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ din beciul sondei.

−sol; −ape freatice şi de suprafaţă

Sonde şi staţii de injecţie apă de zăcământ

−fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisurarea instalaţiilor şi deversări accidentale de apă de zăcământ.


Parcuri de rezervoare şi separatoare

−incendii; −deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ la vehiculare; −spargeri,fisurări decantoare ; −depozitări necontrolate de deşeuri solide sau şlam;


Conducte de amestec şi de pompare ţiţei, apă de zăcământ

−fenomene de coroziune, uzură ce conduc la fisuri, spargeri şi deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ


Staţie de tratare şi depozit ţiţei

−incendii; −deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ la vehiculare; −fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisuri şi spargeri ale instalaţiilor şi la deversări accidentale;


220

−spargeri sau fisurări ale decantoarelor şi rezervoarelor; −depozitări necontrolate de deşeuri solide sau şlam.

Staţii comprimare, uscare, măsură şi predare gaze

−incendii; −spargeri, fisurări ale instalaţiilor ce conduc la deversări de apă de zăcământ; −depozitări necontrolate de deşeuri solide.


Depozit şlam −degradarea construcţiei ce conduce la infiltraţii de apă de zăcământ în sol; −depozitări necontrolate de şlam.


Tabel 12.5.2. Surse potenţiale de poluare la extracţia ţiţeiului şi a gazelor Precizăm că aceste instalaţii pot deveni surse de poluare numai în condiţii de funcţionare anormală. Menţionăm că în cursul anului 2008 nu au fost semnalate evenimente/incidente de mediu pe raza judeţului Buzău. În cadrul Schelei Berca, pentru protecţia factorilor de mediu sol şi apă, se acţionează astfel : − pe linie de mentenanţă: respectarea programelor proprii de revizie şi reparaţii; - evacuarea prin vidanjare periodică a lichidelor din beciurile sondelor;: - rezolvarea tuturor neetanşeităţilor apărute la capetele de erupţie sau de pompare ale sondelor de ţiţei şi gaze; - întreţinerea şi refacerea digurilor de protecţie la rezervoarele de la parcuri şi depozite; - revizia şi repararea sistemelor de canalizare existente la parcuri; − pe linie de intervenţie în caz de poluări accidentale: se acţionează conform Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, utilizând forţele umane şi materiale din dotarea Schelei Berca. În anul 2008 a fost scoasă temporar din circuitul natural, pentru amenajare careurilor de sonde noi, o suprafaţă de 18189 m2 În anul 2008 depozitarea şlamului s-a efectuat în habe de cca. 20-40 mc aflate în zona parcurilor, deoarece depozitul de şlam de la Grăjdana a fost închis la data de 21.12.2006 conform prevederilor HG 349/2005. Depunerile de impurităţi mecanice (stocul mort) este considerat şlam în momentul curăţirii rezervoarelor, transportării şi procesării acestuia de către o firmă specializată. 12.6. Energii neconvenţionale Omenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale energiei, apei si alimentaţiei, rezolvarea lor corectă fiind esenţa preocupărilor pentru o dezvoltare durabilă. Oportunitatea punerii în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen lung şi oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice. Se definesc urmatoarele surse de energie regenerabile şi neconvenţionale :

221

a)- energia radiaţiei solare, denumită energie solară ; b)- energie hidraulică a acumulărilor de apă, exploatată în amenajări hidrotehnice denumite « sui generis » microhidrocentrale şi centrale hidro mici, cu putere instalată de maximum 10MW şi care nu fac parte din amenajări hidroenergetice complexe ; c)- energia valurilor şi a mareelor; d)- energia geotermală; e)- energia eoliană; f)-energia conţinută în masa lemnoasă şi în alte materii vegetale care formează împreună categoria combustibilului solid, denumită biomasă; g)-energia conţinută în produse secundare gazoase obţinute prin fermentare din materii reziduale organice, alcătuind categoria de combustibil gazos, denumită biogaz; h)-energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate, alcătuind categoria de combustibil lichid, denumita alcool carburant; i)-energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate până in prezent. În România, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse primare, în anul 2010 urmează să aibă un nivel de cca. 11%, iar în anul 2015 de 11,2% În condiţiile actuale din România , în balanţa energetică se iau în considerare următoarele tipuri de surse regenerabile de energie şi potenţialul lor :

Sursa Potenţial anual Aplicaţie Energie solară : Termică Fotovoltaică

Ridicat Mediu

Energie termică Energie electrică

Energie eoliană Ridicat Energie electrică Energie hidro Mediu Energie electrică Biomasă Ridicat Energie termică

Energie electrică Energie geotemală Mediu Energie termică

Tabel 12.6.1. Tipuri surse regenerabile de energie În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană la începutul anului 2007, va trebui să ne asumăm şi obiectivele strategice ale acesteia. Un exemplu în acest sens este demararea într-un viitor apropiat a Programului “Casa Verde”, care prevede utilizarea energiilor neconvenţionale la încalzirea locuinţelor şi a altor spaţii. În judetul Buzău am identificat 2 surse de energie alternativă :

- RAM Buzău CT3 Micro XIV - centrală cu cogenerare de energie electrică, cu o producţie de 49677 Gj în anul 2007 ;

- SC SOCIETATEA PENTRU ENERGIE, GENERARE ŞI SERVICII SA Bucureşti – punct de lucru Buzău – centrală de cogenerare cu o putere de 1064 Mwel şi 1082 Mwterm, care în anul 2008 a furnizat către SC URSUS BREWERIES SA –SUCURSALA BUZĂU o producţie de 30220 Gj energie electrică şi 19806,14 Gj energie termică.

12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2008 şi tendinţele generale în următorii ani Perioada 1995 – 2008 se caracterizează printr-o tendinţă puternică de eficientizare a consumului de energie, atât la agenţii economici producători cât şi la cei consumatori. Această tendinţă are ca rezultat o diminuare a impactului sectorului energetic asupra mediului. Utilizarea eficientă a energiei se poate traduce prin :

222

• cresterea eficienţei energetice în toate sectoarele economiei naţionale ; •promovarea de noi mecanisme financiare pentru stimularea investiţiilor energetice ; • introducerea tehnologiilor noi cu eficienţă energetică ridicată ; • cooperarea internaţională în domeniul eficienţei energetice ; • promovarea sistemelor de energie regenerabilă şi nepoluantă prin utilizarea energiei eoliene, geotermale, solare ( conform recomandărilor Protocolului de la Kyoto ) şi a bioenergiei. Conform datelor funizate de SC ELECTRICA MUNTENIA NORD – SUCURSALA BUZĂU, evoluţia cantităţii de energie electrică distribuită către clienţi, în perioada 1995-2008, este prezentată în Tabelul 12.7.1 şi în Fig. 12.7.1:

An Consum energie electrică, MWh

Evoluţie, %

1995 445656 - 1996 450568 1,10 1997 489565 8,66 1998 557003 13,78 1999 549772 -1,30 2000 542571 -1,31 2001 541874 -0,13 2002 523219 -3,44 2003 525191 0,38 2004 584585 11,31 2005 593192 1,47 2006 624888 5,34 2007 641850 1,03 2008 647938 0,94

Tabel 12.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 1995-2008

Evoluţie, % -

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

1996

'

1997

'

1998

'

1999

'

2000

'

2001

'

2002

'

2003

'

2004

'

2005

'

2006

'

2007

'

2008

'

Evoluţie, % -

Fig. 12.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 1995-2008 Pentru perioada 2009-2017, la nivelul judeţului Buzău se estimează o creştere anuală a consumului de energie electrică de aproximativ 1-2%, tendinţă de creştere prezentată în Tabelul 12.7.2:

Prognoza consumului de energie electrică, MWh/an

223

Judeţul BUZĂU 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

654417 660961 670875 678926 687073 696692 710626 724839 739336

Tabel 12.7.2. Prognoza consumului de energie electrică în perioada 2009-2017 Trebuie menţionat faptul că această evoluţie va fi condiţionată de creşterea economică la nivel naţional şi mondial. Concluzii Conform prevederilor Politicii energetice a României, măsurile specifice care vor fi adoptate pentru protecţia mediului, la toate nivelurile, sunt următoarele:

- realizarea investiţiilor corespunzătoare protecţiei mediului; - internalizarea treptată a costurilor de mediu în preţul energiei; - intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto şi de

Directiva 2003/87/CE; - promovarea tehnologiilor curate.

224

13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL 13.1. Impactul transporturilor asupra mediului Un sistem eficient şi flexibil de transport este esenţial pentru economie şi calitatea vieţii. Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninţători factori asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane. Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemului de transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării unui sistem de transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reţelele de transport naţionale şi europene. Reţeaua de transporturi, traficul, în special cel auto terestru, influenţează negativ mediul prin poluare chimică şi fonică. Poluarea chimică, care afectează în special calitatea aerului, este generată de gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului utilizat şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Se evidenţiază în mod deosebit gazele cu efect de seră (CO, CO2, CH4, N2O), acidifiante (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile. Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar şi solul prin depunerile de substanţe chimice şi apele, prin pătrunderea acestora în cursurile de suprafaţă sau subterane. Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităţi: • eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii foarte ridicate la înălţimi foarte mici chiar pentru gazele cu densitate mică şi capacitate mare de difuziune în atmosferă; • emisiile se fac pe toată suprafaţa localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie a străzii. Un alt impact asupra mediului al reţelei de transport este acela că şoselele şi căile ferate fragmentează zonele agricole şi naturale, ameninţând flora şi fauna din zonele respective. În tabelul 13.1.1 sunt prezentate emisiile de poluanţi provenite din transportul rutier, feroviar şi din activităţile agricole, aferente anilor 2006, 2007 şi 2008, emisii calculate cu ajutorul metodologiei CORINAIR: Poluant CO2,

mii t SO2, t

NOx, t

CH4, t

CO, t

N2O, t

NH3, t

TSP, t

Cd, kg

Pb, kg

POP, kg

2006 23,6 84 298 1,9 470,2 2,8 0,9 42,6 0,09 62,1 4,35 2007 23,64 90,1 348 2,2 530,1 3,1 0,1 40,4 0,1 73,6 1,1 2008 13,9 59,4 237 1,44 372,7 3,17 0,01 31,43 0,06 53,7 6,06 Tabel 13.1.1. Emisii de poluanţi din transporturi

13.2 Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

În ultima perioadă de timp transporturile au avut o evoluţie spectaculoasă, atât prin creşterea numărului de vehicule cât şi prin diversitatea funcţională a acestora. De asemenea se observă o deplasare a activităţii de transport de persoane şi de mărfuri către transportul rutier în detrimentul celui feroviar.

225

Această creştere a numărului de vehicule are un impact semnificativ asupra mediului prin creşterea cantităţii de poluanţi emişi in atmosferă, poluanţi rezultaţi atât din arderea carburanţilor cât şi din particulele antrenate în timpul circulaţiei. Pentru reducerea acestei presiuni asupra mediului au fost luate o serie de măsuri, măsuri susţinute de acte legislative: • au fost reglementate condiţiile de introducere pe piaţă a carburanţilor, prin introducerea la vânzare a unor noi tipuri de benzine şi motorine, care sunt conforme normelor europene în ceea ce priveşte cantităţile de poluanţi emişi. Acest fapt este relevat şi de cantităţile de carburanţi comercializaţi prin staţiile de distribuţie. Evoluţia cantităţilor de carburanţi comercializate în judeţul Buzău este prezentată în Tabelul 13.2.1:

Cantitatea comercializată, tone Carburant 2005 2006 2007 2008

Motorine Euro 3 şi 4 26500 39197 43605 46572 Benzină fără Pb 11000 15079 16618 19676 Benzină cu Pb 7000 5442 3831 3880

Tabel 13.2.1. Evoluţia cantităţilor de carburant comercializate

În acelaşi timp a fost reglementată şi promovarea utilizării în transport a biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili. • au fost reglementate procedurile de aprobare a tipurilor de motoare ce pot fi utilzate pe vehicule, condiţiile tehnice ale vehiculelor rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice, precum şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţii, de reglare şi/sau desfăşoară activităţi de reconstrucţie a vehiculelor rutiere.

•••• au fost reglementate problemele legate de gestionarea vehiculelor scoase din uz, precum şi cele referitoare la reînnoirea parcului auto. Astfel, în judeţul Buzău, în anul 2008, au fost colectate 1475 autovehicule, din care 636 autovehicule în cadrul programului de reînnoire a parcului auto. Din cele1475 autovehicule au fost tratate 1110, din care 351 autovehicule în cadrul programului de reînnoire a parcului auto. • au fost promovate mecanisme financiare menite să favorizeze utilizarea modurilor de transport mai puţin poluante şi care presupun un consum redus de carburant. 13.3. Situaţia parcului auto Indicatorii de dezvoltare durabilă referitori la transporturi, care au fost transmişi de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău, sunt următorii:

• Volumul total al transportului urban şi suburban rutier de pasageri, în mii pasageri-km, este prezentat în Tabelul 13.3.1:

An 2004 2005 2006 2007 2008( 9 luni)

Volumul total, mii pasageri-

km

42645,1 70395,6 53548 26605,4 20537,1

Tabel 13.3.1. Volumul total al transportului urban şi suburban de pasageri • Parcursul anual al pasagerilor cu mijloace auto, mii pasageri-km, este prezentat în Tabelul 13.3.2:

An 2003 2004 2005 2006 2007 2008(9 luni)

Parcursul 6852,3 8125,3 15778,7 12167,5 6078,4 3671,3

226

anual, mii pasageri-

km

Tabel 13.3.2. Parcursul anual al pasagerilor cu mijloace auto Menţionăm că pentru ceilalţi indicatori nu am primit datele solicitate.

Conform informaţiilor primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule, situaţia parcului auto al judeţului Buzău, în perioada 1998-2007, este prezentată în Tabelul 13.3.3:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Număr mijloa

ce auto

61116 66930 69338 69381 69594 71580 74918 79640 87490

Tabel 13.3.3. Situaţia parcului auto în perioada 2000-2008

Evoluţia numărului de autoturisme (inclusiv taxiuri), aflate în proprietatea persoanelor fizice din judeţul Buzău, în perioada 2003-2007, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău, este prezentată în tabelul 13.3.4: An 2003 2004 2005 2006 2007 Număr autoturisme

52365 54408 55912 52827* 56966

*) Date rectificate Tabel 13.3.4. Evoluţia numărului de autoturisme proprietate persoane fizice

Numărul de autovehicule pentru transport persoane şi mărfuri, cu excepţia autoturismelor, aflat în baza de date a Autorităţii Rutiere Române − ARR − Agenţia Buzău este prezentat în Tabelul 13.3.5:

Nr. crt. Transporturi Tipul autovehiculului

Număr autovehicule

1 Autobuze 108 2 Microbuze 65 3 Mărfuri generale 1232 4 Mărfuri specializate 148 5 Mărfuri perisabile 23 6 Mărfuri periculoase 64 7

Transport auto/călători/marfă/

intrajudeţean

Mărfuri agabaritice 2 Tabel 13.3.5. Numărul de autovehicule din jud. Buzău pentru mărfuri şi persoane

Pentru dezvoltarea unui transport durabil sunt necesare îmbunătăţiri ale tehnologiilor şi carburanţilor care au drept scop scăderea cantităţilor de emisii. Orientarea spre moduri de transport durabile necesită mijloace de transport mai eficiente din punct de vedere energetic şi mai puţin dăunătoare pentru mediu şi pentru sănătatea publică.

Conform datelor furnizate de RAR la nivelul judeţului Buzău, în anul 2008, erau în evidenţă 75753 autovehicule, din care 64762 autoturisme (85%). Situaţia statistică a acestui parc auto, în funcţie de carburantul folosit este prezentată în Tabelul 13.3.6 şi în Figura 13.3.1:

227

Tip carburant Număr autovehicule

Procent

Non-EURO 49918 65,9 EURO 1 0 0 EURO 2 5175 6,8 EURO 3 8246 10,9 EURO 4 12401 16,4 EURO 5 13 0,0002

Tabel 13.3.6. Situaţia statistică a parcului auto

non EURO

EURO 1

EURO 2

EURO 3

EURO 4

EURO 5

Figura 13.3.1 Situaţia statistică a parcului auto

228

14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU IN ROMÂNIA 14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintã mãsura economicã a rãspunsului dat de societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumitã etapã. Acestea includ cheltuielile efectuate pentru desfãşurarea activitãţilor de supraveghere şi protecţie a mediului şi pe cele care se referã la prevenirea sau repararea pagubelor aduse acestuia. DEFINIŢII Cheltuielile pentru protecţia mediului reflectã fluxurile financiare alocate de întreprindere pentru acţiuni care au ca scop prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului. Investiţiile pentru protecţia mediului includ bunurile de capital tangibile noi sau existente cumpãrate de la terţi sau produse pentru utilizãri proprii, având o duratã de funcţionare mai mare de un an, cu scopul de protecţie a mediului. Acestea includ şi bunuri tangibile neproduse cum ar fi terenurile, precum şi adãugirile, renovãrile şi îmbunãtãţirile care prelungesc durata de viaţã sau capacitatea echipamentelor. Mijloacele tehnice pentru protecţia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri, tehnologii pentru protecţia mediului. Acestea se clasificã, în funcţie de modul în care este influenţat procesul de producţie, în: Mijloace tehnice adãugate situate la sfârşitul procesului de producţie (nu influenţeazã producţia) şi au ca scop reducerea evacuãrilor de substanţe poluante rezultate din procesul de producţie, sau facilitãţi asimilate acestora, în cazul activitãţilor care nu sunt strict legate de un proces de producţie. Mijloace tehnice integrate în proces realizeazã adaptarea sau schimbarea unui proces sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât sã genereze mai puţine emisii poluante sau deşeuri, fie prin modificarea echipamentelor de producţie existente cu scopul explicit de a reduce substanţele poluante produse, fie prin înlocuirea unui echipament de producţie cu unul nou, cu efecte directe şi evidente în îmbunãtãţirea performanţelor industriale ale procesului de producţie, care contribuie în acelaşi timp la reducerea poluãrii. • investiţii pentru mijloace tehnice adãugate.Investiţii în mijloace tehnice amplasate la sfârşitul procesului de producţie care constau în instalaţii sau pãrţi de instalaţii, pentru utilizare în contextul protejãrii mediului. Aceste instalaţii opereazã independent de procesul de producţie şi au rolul de a preveni/reduce emisiile sau de a reduce nivelul de poluare. Aceste mijloace tehnice pot fi identificate ca pãrţi separate şi valorile aferente lor se regãsesc distinct în evidenţe. • investiţii pentru mijloace tehnice integrate în proces. investiţii în tehnologii integrate care reprezintã instalaţii sau pãrţi de instalaţii adaptate, în ideea de a genera mai puţinã poluare. Aceste echipamente sunt integrate în procesul de producţie şi nu pot fi identificate ca pãrţi separate. Valorile aferente lor se estimeazã ca un procent din valoarea totalã a investiţiei în respectivul echipament.

229

Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesare pentru operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor pentru protecţia mediului. Cheltuielile curente cuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, alte cheltuieli curente. Se includ şi cheltuielile asociate furnizãrii de servicii de mediu (coordonare, cercetare, managementul deşeurilor apelor uzate etc). Cheltuielile curente interne cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activitãţi de protecţia mediului executate de cãtre personalul unitãţii, pentru mijloace tehnice adãugate; pentru mijloace tehnice integrate; pentru activitãţi interne de cercetare. Cheltuielile curente externe cuprind servicii de protecţia mediului cumpãrate de la terţi (inclusiv studii de protecţia mediului, analize de laborator etc), precum şi taxele plãtite cu titlu de mediu şi plãţi pentru servicii de protecţia mediului ;plãţi pentru activitãţi de cercetare–dezvoltare;taxe pentru mediu. Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din: Investiţii, din care: pentru facilitãţi adãugate “end-of-pipe” (staţii de epurare, filtre, coşuri de dispersie etc); pentru facilitãţi în tegrate în procesele de producţie (instalaţii cu “tehnologii curate”). Cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu, din care: cheltuieli curente interne (pentru activitãţi proprii);cheltuieli curente externe (pentru activitãţi cumpãrate de la terţi). Cheltuielile cu investiţiile pentru protecţia mediului la nivelul Judeţului BUZĂU făcute de operatorii economici, Consiliul Local al Municipilui Buzău si Consiliul Judeţean Buzău s-au ridicat în anul 2008 la valoarea de: 58.214,25 mii RON . În cadrul judeţului Buzău au fost făcute cheltuieli pentru protecţia mediului şi de către alte instituţii ale statului din bugetul de stat. Valoarea acestor cheltuieli nu a fost raportată de către Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău. Cheltuielile pentru protecţia mediului făcute de către agenţii economici sunt prezentate la punctul 14.2. 14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Buzău:

Realizat anul 2008 ( mii RON)

Tip investiţii Surse proprii Buget de stat Alte surse Total

Din programele de conformare 16.089,60 28.883,99 441,80 45.415,39

În afara programelor de

conformare 4.634,73 2.052,85 - 6.687,58

TOTAL 20.724,33 30.936,84 441,80 52.102,97 Tabel 14.2.1- Cheltuieli efectuate de agenţii economici în anul 2008

Valoarea totală a investiţiilor pe anii 2006 -2008 este prezentată în tabelul 14.2.2.:

Realizări anul 2006 (mii RON)

230

Total Surse proprii

Buget local

Buget stat Alte surse

Agenţi ec. 2243,3 1017,5 - 1214,2 11,6

Consiliul local 272,3 272,3 - - -

Total 2515,6 1289,8 - 1214,2 11,6

Realizări anul 2007 (mii RON) Total Surse

proprii Buget local Buget stat Alte

surse

Agenţi ec. 21119,9 2904,4 35,7 18179,8 -

Consiliul local 446,5 446,5 - - -

Total 21566,4 3350,9 35,7 18179,8 -

Realizări anul 2008 (mii RON) Total Surse

proprii Buget local Buget stat Alte

surse

Agenţi ec. 52102,9 20724,3 - 30936,8 441,8

Consiliul local

6111,3 6111,3 - - -

Total 58214,2 26835,6 - 30936,8 441,8

Tabel 14.2.2. Valoarea totală a investiţiilor pe anii 2006- 2008

Dinamica cheltuielilor şi investiţiilor efectuate pentru protecţia mediului de către agenţii economici în perioada 2006-2008 este prezentată în graficul de mai jos:

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2006' 2007' 2008'

Ani

Val

oar

e (m

ii R

ON

)

Sursa - Garda de mediu-Comisariatul judeţean Buzău

Figura 14.2.1 – Evoluţia investiţiilorpentru protecţia mediului în perioada 2006-2008

14.3. FONDUL PENTRU MEDIU Fondul pentru Mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.

231

Unitatea care răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administraţia Fondului pentru Mediu, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, în coordonarea autorităţii publice pentru protecţia mediului. Susţinerea financiară din Fondul pentru mediu se acordă pentru proiecte propuse de : -operatori economici -organizaţii neguvernamentale -autorităţi locale -unităţi de învăţământ În cursul anului trecut au fost depuse 4 solicitări de obţinere a acordului din partea APM Buzău pentru proiecte propuse Administraţiei Fondului pentru Mediu de către operatori economici din judeţ în vederea obţinerii finanţării din Fondul pentru mediu. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu conform art.13, alin.2 din OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu în sesiunile organizate în cursul anului 2008 sunt următoarele: a) prevenirea poluării b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului c) reducerea nivelului de zgomot d) utilizarea de tehnologii curate e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi locale g) gospodărirea integrată a zonei costiere h) conservarea biodiversităţii i) administrarea ariilor naturale protejate j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului k) creşterea producţiei de energie din surse regenearbile l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului În cursul anului 2008,pentru judeţul Buzău situaţia proiectelor ce au primit fonduri nerambursabile de finanţare din Fondul pentru mediu a fost următoarea: 2 proiecte au fost finalizate, un proiect este în curs de finanţare (în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarae de spaţii verzi în localităţi) şi alte 2 proiecte au fost aprobate de către Comitetul de Avizare al AFM. - mii RON - Nr. crt.

Beneficiar Titlul proiectului Valoarea finanţării

Durata de implementare

Stadiul

1 SC AVICOLA SA BUZĂU

Construire staţie de epurare ape uzate la

abatorul de păsări

478,43 6 luni finalizat

2 Şcoala de Arte şi meserii, nr.2

Com. Verneşti

Împreună pentru viitor

15,40 12 luni finalizat

3 Primăria Mun.Rm.Sărat

Amenajare de parcuri şi spaţii de joacă

1500,00 12 luni în curs de finanţare

4 SC RER ECOLOGIC SERVICE SA

BUZĂU

Staţie de transfer deşeuri menajere în

Mun. Rm.Sărat

- - aprobat

232

5 SC GREENTECH SA BUZĂU

Instalaţie de tratare ape uzate şi racordare la

canalizarea urbană

-- - aprobat

Tabel 14.3.1 - Situaţia proiectelor finanţate din fondul pentru mediu În tabelul şi graficul de mai jos, este prezentată evoluţia încasărilor la Fondul de Mediu în perioada 2006-2008:

Valoarea (mii RON) Obligaţia bugetară 2006 2007 2008 Deşeuri 435,7 941,3 1289,6 Ambalaje 445,9 125,3 229,0 Lemn 4,3 12,0 33,0 Emisii de poluanţi

140,2 190,6 141,9

Chimice 0,2 0,1 5,1 Anvelope 0,3 0,4 0 Tutun 0 0 0 Terenuri 0 0 0 Vânătoare 0 0,1 0,9 Nedefalcate 918,9 1943,6 1196,3 TOTAL 1945,5 3213,4 2895,8

Tabelul 14.3.2- Evoluţia încasărilor la Fondul pentru Mediu pentru judeţul Buzău în perioada 2006-2008

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2006' 2007' 2008'

Ani

Val

oar

e (m

ii R

ON

)

Sursa - Administraţia Fondului pentru Mediu

Figura 14.3.1-Evoluţia încasărilor la Fondul pentru Mediu pentru judeţul Buzău în perioada 2006-2008

Numărul contribuabililor din judeţul Buzău înregistraţi la Fondul pentru Mediu în anul 2008 este de 937 . 14.4. Fondurile Uniunii Europene 14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare

233

Programul PHARE în România: În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “ Carta Verde a dezvoltării regionale în România “. Acest tip de politică a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi regionale din ţara noastră, care poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale colectivităţilor locale şi regionale. Politica regională în România are la bază măsuri planificate şi promovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi operatori privaţi sau publici de la nivel regional şi local, în scopul asigurării unei dezvoltări economice şi sociale susţinute şi dinamice, prin utilizarea eficientă a resurselor locale şi regionale, pentru realizarea obiectivului european al coeziunii economice şi sociale. Administraţiile publice locale joacă un rol foarte important în dezvoltarea infrastructurii locale, a serviciilor sociale şi a mediului de afaceri, datorită avantajului reprezentat de cunoaşterea realităţilor şi necesităţilor locale.De aceea, atragerea de fonduri de dezvoltare de către administraţiile publice locale este un element important pentru atingerea obiectivelor de coeziune ale Uniunii Europene. Programul PHARE reprezintă instrumentul financiar ale cărui obiective vizează consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor statelor ce doresc să adere la UE.România beneficiază de sprijinul Phare din 1991 şi a primit prin acest program aproximativ 2 miliarde de Euro. Implementarea programelor Phare se realizează în momentul de faţă pe baza Manualului DIS (Sistem descentralizat de implementare) şi a Ghidului practic (PRAG). Informaţiile privind proiectele ce au primit finanţare în cadrul programului PHARE (finalizate sau în curs de derulare) în judeţul Buzău, sunt prezentate în tabelele de mai jos:

234

Proiecte care au obţinut finanţare şi au fost finalizate în anul 2008 prin Programul PHARE CES 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregătirea de proiecte în domeniul protecţiei mediului

Nr. crt.

Beneficiar

Titlu proiect

Perioada de implementare

Valoare proiect (euro)

Obiective

1.

Consiliul Local Berca

Studiu de fezabilitate pentru realizarea investiţiei: Sistem de management integrat al deşeurilor, cu staţia de transfer în comuna Berca, judeţul Buzău

01.12.2007 – 30.06.2008

(finalizat)

19.950

Studiul de fezabilitate realizat în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în comunele: Berca, Chiliile, Căneşti, Scorţoasa, Tisău, Săpoca, Brăeşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pîrscov (38.040 locuitori) Valoarea investiţiei: 939.600 euro

2.

Consiliul Local Zărneşti

Studiu de fezabilitate pentru realizarea investiţiei: Sistem de management integrat al deşeurilor, în zona localităţilor de pe Valea Cîlnăului cu staţia de transfer în comuna Zărneşti, judeţul Buzău.

01.12.2007 – 30.06.2008

(finalizat)

19.950

Studiul de fezabilitate realizat în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în comunele Zărneşti, Blăjani, Bălăceanu, Cochirleanca Mărgăriteşti, Murgeşti, Pardoşi, Poşta Cîlnău, Racoviţeni, Ziduri (29.658 locuitori) Valoarea investiţiei: 939.600 euro

3.

Consiliul Local Ulmeni

Studiu de fezabilitate pentru realizarea investiţiei: Sistem de management integrat al deşeurilor, cu staţia de transfer în comuna Ulmeni, judeţul Buzău.

01.12.2007 – 30.06.2008

(finalizat)

19.950

Studiul de fezabilitate realizat în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în comunele Ulmeni, Amaru, Breaza, Florica, Gl. Sărat, Merei, Mihăileşti, Movila Banului, Năeni, Pietroasele, Săhăteni ( 27768 locuitori) Valoarea investiţiei: 939.600 euro

235

4.

Consiliul Local Pogoanele

Studiu de fezabilitate pentru realizarea investiţiei: Sistem de management integrat al deşeurilor, cu staţia de transfer în oraşul Pogoanele, judeţul Buzău

01.12.2007 – 30.06.2008 (finalizat)

19.950

Studiul de fezabilitate realizat în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în oraşul Pogoanele şi comunele Brădeanu, Largu, Luciu, Gl. Siliştea, Padina, Ruşeţu, Scutelnici, Smeeni( 38.092 locuitori) Valoarea investiţiei: 939.600 euro

5.

Consiliul Local Pătârlagele

Studiu de fezabilitate pentru realizarea investiţiei: Sistem de management integrat al deşeurilor, cu staţia de transfer în oraşul Pătârlagele, judeţul Buzău.

01.12.2007 – 30.06.2008 (finalizat)

19.950

Studiul de fezabilitate realizat în vederea implementării unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în oraşele Pătârlagele şi Nehoiu şi comunele: Siriu, Colţi, Gura Teghii, Pănătău (31.559 locuitori) Valoarea investiţiei: 939.600 euro

Tabel 14.4.1.1- Programul PHARE CES 2005 ( proiecte finalizate) Proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în derulare prin Programul PHARE CES 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu

Nr. crt.

Beneficiar

Titlu proiect



Obiective

Stadiul implementării (acţiuni derulate)

1.

Consiliul Local Beceni

Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Slănicului, cu staţia de transfer în comuna Beceni, judeţul Buzău

01.03.2008-30.09.2009

780.000

Crearea unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în zona localităţilor Beceni, Cernăteşti, Vintilă-Vodă, Mânzăleşti, Lopătari, Săruleşti, Bisoca ( 27.768 locuitori) prin realizarea unei staţii de transfer, a 87 de platforme de colectare, achiziţionarea a 2 autogunoiere, 174 pubele de colectare

Elaborare proiect tehnic

236

selectivă), instruirea personalului de exploatare a staţiei de transfer; conştientizarea populaţiei (promovare, informare, campanie de educare)

2.

Consiliul Local Cislău

Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Bălănesei, Valea Buzăului şi Valea Chiojdului, cu staţia de transfer în comuna Cislău, judeţul Buzău

01.03.2008-30.09.2009

870.000

Crearea unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în zona comunelor Cislău, Chiojdu, Cătina, Calvini, Vipereşti, Unguriu, Măgura (24.502 locuitori) prin realizarea unei staţii de transfer, a 62 de platforme de colectare, achizitionarea a 2 autogunoiere, 124 pubele de colectare selectivă, instruirea personalului de exploatare a staţiei de transfer; conştientizarea populaţiei (promovare, informare, campanie de educare)

Elaborare proiect tehnic Licitaţie pentru campania de publicitate Elaborare documentaţie pentru licitaţie lucrări – în curs de avizare la ADR

3.

Consiliul local Stîlpu

Serviciul de gestionare a deşeurilor în regiunea Stîlpu şi Costeşti

15.10.2008-15.10.2009

401.567

Crearea unui sistem de colectare selectivă şi de transport al deşeurilor în zona comunelor Stîlpu şi Costeşti (1850 locuitori) prin realizarea platformelor de colectare, achiziţionarea a 3 autogunoiere, 1557 pubele de colectare selectivă;

Elaborare documentaţie de achiziţionare a echipamentelor

Tabel 14.4.1.2 - Programul PHARE CES 2005 ( proiecte în derulare)

237

Proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în curs de finalizare prin programul PHARE RO 2005 – FONDUL DE MODERNIZARE PENTRU DEZVOLTAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVEL LOCAL III - IV

Nr. crt.

Beneficiar

Titlu proiect



Obiective


1.

Consiliul local Căneşti

Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Căneşti prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide

18.01.2008-17.01.2009

122 222

Dotarea cu 2 utilaje speciale (un încărcător frontal şi o autogunoieră), 40 pubele de colectare a deşeurilor de 120 l fiecare, realizarea a 1000 pliante pentru informarea populaţiei, instruirea unei persoane în managemementul deşeurilor

Raportare finală Obiectivele îndeplinite mai puţin instruirea persoanei în managementul deşeurilor

2.

Consiliul local Valea Rîmnicului

Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Valea Rîmnicului prin achiziţionarea de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide

17.01.2008-30.11.2008

122 222

Achiziţionarea a 2 utilaje speciale (un buldo - excavator, o autogunoieră), a 40 pubele de colectare deşeuri, materiale pentru informarea populaţiei, instruirea unei persoane în managemementul deşeurilor

Raportare finală Obiectivele îndeplinite mai puţin instruirea persoanei în managementul deşeurilor

Tabel 14.4.1.3 - Programul PHARE RO 2005 (proiecte în derulare)

238

Programul SAPARD Programul SAPARD (Program special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de transport şi protecţia mediului în ţările candidate la aderare. România a primit anual între 200 şi 260 de milioane de Euro (aproximativ 20% din bugetul anual al acestui program) pentru a-şi alinia standardele de mediu la cele ale Uniunii Europene, pentru a-şi extinde şi conecta reţelele de transport cu cele trans-europene şi pentru a se familiariza cu politicile şi procedurile aplicate în cadrul Fondurilor Structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene.

Nr. crt.

Beneficiar

Titlu proiect



Obiective

1.

Consiliul local Săgeata

Construirea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă în comuna Săgeata

15.03.2006-15.12.2008

3.505.000

Alimentarea cu apă potabilă în satele Săgeata, Borduşani, Drîmboca, realizarea a 12.446m reţea distribuţie apă, 6 foraje de mare adâncime, gospodăria cu apă - 2 bazine de 500mc

Tabel 14.4.1.4 - Proiecte care au obţinut finanţare şi au fost finalizate în anul 2008 prin PROGRAMUL SAPARD

Nr. crt.

Beneficiar

Titlu proiect



Obiective


1.

Consiliul local Năeni

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a satului Năeni, comuna Năeni

31.10.2007-31.04.2009

3.700.000

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă în satul Năeni

Realizarea forajelor de mare adâncime, înlocuirea reţelei de distribuţie a apei

Tabel 14.4.1.5 - Proiecte care au obţinut finanţare şi sunt în curs de implementare prin PROGRAMUL SAPARD

239

Programul ISPA: Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) reprezintă instrumentul financiar pus la dispoziţie de Comisia Europeană în perioada 2000-2006 şi este destinat finanţării de investiţii în infrastructura de mediu pentru serviciile publice urbane. Acest program vine în sprijinul realizării de progrese în procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã, prin implementarea directivelor costisitoare în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor. Proiect ISPA care s-a derulat în judeţul Buzău şi realizat în proporţie de aprox.90% Scurtă descriere Numele proiectului: “Reabilitarea staţiei de epurare , a reţelei de canalizare şi a reţelei de distribuţie a apei din municipiul Buzău” Localitatea :Buzău Sectorul :managementul apei Aplicant : Primăria Buzău –SC COMPANIA DE APĂ SA Buzău Date financiare: proiectul are un buget total de 35,4 milioane EURO , din care 9 milioane EURO reprezintă contribuţia locală şi 26,4 milioane EURO finanţarea nerambursabilă ISPA . Perioada de derulare a proiectului: 2004-2008 Scurtă prezentare a situaţiei iniţiale : -lungimea reţelei de canalizare: 114 Km; -24 000 locuitori nu beneficiau de reţea de canalizare; -70-80% din reţeaua de canalizare era colmatată în proporţie de 30-70 %; -staţia de epurare existentă în momentul realizării proiectului, de tip mecano- biologic , a fost realizată în 1964 având o capacitate de epurare de 650l/s; -procesul specific de epurare se realiza numai în proporţie de 51% pentru substanţe organice şi maximum 55 % pentru materii în suspensie; -lungimea reţelei de alimentare cu apă: 174,5 Km; -pierderi estimate datorită coroziunii pe reţeaua de alimentare cu apă : 30%; -în momentul demarării proiectului 1400 de locuitori nu beneficiau de reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi 7000 de locuinţe individuale (case) nu erau contorizate ; Implementarea măsurii ISPA Buzău cuprinde 4 contracte (componente) principale: 2 contracte de servicii (Asistenţă Tehnică, Supervizare) şi 2 contracte de lucrări (Staţie de epurare, Reţele de apă şi canal) Stadiul în care se află acestea este prezentat mai jos: Componenta 1. Asistenţa Tehnică • Contractul a fost semnat în luna februarie 2004 cu firma Carl Bro International AB Suedia • Consultantul a început activitatea începând cu data de 16 martie 2004, conform ordinului emis de Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP) • Durata contractului este de 48 de luni • Finanţare 100% ISPA Activităţi desfăşurate:

� furnizare de echipamente

240

� întocmire documente de licitaţie şi suport pentru contractare pentru celelalte 3 componente

� implementare parţială GIS � studii privind monitorizarea poluatorilor, întărire instituţională, publicitatea măsurii ISPA � finalizarea raportului privind strategia de depozitare a nămolului � furnizare de rapoarte conform contractului � Valoarea contractului este de 1.758.575 Euro

Componenta 2. Supervizare lucrări • Contractul a fost semnat în luna februarie 2005 cu firma Mott MacDonald Marea Britanie • Consultantul a început activitatea începând cu data de 16 februarie 2005, conform ordinului administrativ emis de Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE (OPCP) • Durata contractului este de 44 de luni • finanţare 100% ISPA Activităţi desfăşurate:

� andosarea documentelor de licitaţie şi participarea la evaluare pentru Reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare

� întocmirea de rapoarte conform contractului � Verificare şi aprobare documente de execuţie întocmite de OTV Franţa pentru staţia de

epurare � Supervizarea lucrărilor de la Staţia de epurare � Actualizarea Master-Planului � Întocmirea unei strategii privind operarea şi întreţinerea serviciilor � Valoarea contractului este de 1.934.464 Euro

Componenta 3. Reabilitarea staţiei de epurare • Contractul a fost semnat în luna ianuarie 2006 cu firma OTV Franţa • Constructorul a început activitatea începând cu data de 13 martie 2006 • Perioada de execuţie este de 24 de luni (martie 2006-martie 2008) • Finanţare 70% ISPA şi 30% Consiliul Local Buzău prin împrumut BEI Activităţi desfăşurate:

� planificarea şi proiectarea lucrărilor ce se vor executa-stadiul actual este de 90% � pregătirea documentelor suplimentare (plan de mediu, manual pentru asigurarea calităţii,

declaraţie de metodă, studiu geotehnic, etc.) � lucrări de demolare-100% din ce a fost planificat în anul 2007 � demontarea şi îndepărtarea echipamentelor pentru obiectele tehnologice ce vor fi

abandonate sau reabilitate-100% din ce a fost planiifcat în acest an � lucrări de amenajare a terenului � înlocuirea în totalitate a echipamentelor mecanice şi electrice � lucrări de reabilitare a obiectelor şi construcţiilor din staţia de epurare � facilităţi pentru deshidratarea, depozitarea temporară şi transportul nămolului � producerea de energie electrică folosind biogazul produs în staţia de epurare prin

tratarea nămolului � laborator modern echipat, ateliere şi utilaje noi

Măsuri dispuse sau întreprinse pentru finalizarea investiţiei: � lucrări suplimentare, remedieri şi teste în progres

Stadiul realizării fizice a măsurii din programul de etapizare privind reabilitarea staţiei de epurare este de 99%, valoric reprezentând 7692,8 mii Euro. Componenta 4. Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare • Contractul a fost semnat în luna decembrie 2006 cu firma SC Hidroconstrucţia SA • Finanţare 71% ISPA şi 29% Consiliul Local Buzău prin împrumut BEI

241

• Perioada de execuţie a lucrărilor este de 30 de luni (2007-2009) Lucrări derulate:

� înlocuirea cu conducte de polietilenă de înaltă densitate cca 44 km de reţele de apă potabilă (33% din totalul conductelor de oţel din reţea)

� extinderea actualei reţele de apă a municipiului prin instalarea a aprox. 2,6 km conducte de polietilenă de înaltă densitate, astfel încât toţi locuitorii municipiului să beneficieze de apă potabilă-stadiul de realizare a acestor măsuri este de 37%, aceasta reprezentând din punct de vedere valoric 4049,3 mii Euro

� achiziţionarea şi montarea a 7000 de contori pentru locuinţele individuale necontorizate în prezent-realizată 100%

� reabilitarea a 3 staţii de pompare (Sud, Est şi Zahăr) şi a fronturilor de captare de la sursele de apă ale SC COMPANIA DE APĂ SA BUZĂU. Proiectarea acestora este realizată în proporţie de 80%.

Stadiul realizării fizice aa măsurii din programul de etapizare privind reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a canalizării este de 80%, valoric reprezentând 7878,5 mii Euro. Pentru staţiile de pompare a fost semnat contractul şi investiţia este în curs de execuţie. Pentru fronturile de captare lucrările au fost realizate în proporţie de 42% şi sunt în progres.

� achiziţionarea a 4 staţii de clorare noi la complexele de pompare � procurarea unui stand de verificare şi calibrare pentru apometre

s-a achiziţionat un echipament mobil de detecţie a pierderilor şi se va realiza harta digitizată a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a oraşului şi modelul hidraulic al celor 2 reţele. Acest lucru va conduce la detectarea rapidă a pierderilor din reţea, intervenţia în timp util pentru remedieri şi simularea funcţionării reţelei pentru diferiţi parametri

� înlocuirea a aprox. 13 km canale colectoare � extinderea sistemului de canalizare cu aprox. 16 km (24000 de locuitori vor beneficia de

servicii de canalizare) � procurarea unui echipament mobil de inspecţie video şi a două echipamente de curăţire şi vidanjare a canalizării

� construcţia a 2 staţii de pompare în cartierele Mihai Viteazul şi Poştă şi a unei camere deversoare pe Aleea Industriilor –finalizată.

Planul de investiţii pentru reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelelor de alimentare cu apă potabilă în municipiul Buzău pe anul 2008, a fost de 57.008 mii RON (din care finanţare nerambursabilă ISPA -40.348 mii RON). Acesta a fost realizat în proporţie de 73% (41.483 mii RON din care finanţare nerambursabilă ISPA -28.720 mii RON).

242

Nr.crt Măsura Titlu Sectorul Localitatea Operator Perioada de derulare

1 ISPA Reabilitarea staţiei de epurare , a reţelei de canalizare şi a reţelei de distribuţie a apei din municipiul Buzău

Apă/apă uzată

Buzău SC COMPANIA DE APĂ SA BUZĂU

2004-2006

Tabel 14.4.1.6 – Asistenţă tehnică Nr.crt.

Măsura Titlu Sectorul Localitatea Operator Perioada de derulare

Buget (mil.Euro)

Stadiu Implement.

1 ISPA Reabilitarea staţiei de epurare, a reţelei de canalizare şi a reţelei de distribuţie a apei din municipiul Buzău

Apă/apă uzată

Buzău SC COMPANIA DE APĂ SA

BUZĂU

2006-2009 35,4 (din care 26,4 finanţare neramb.ISPA)

în curs de finalizare

Tabel 14.4.1.7 – Informaţii despre proiectul ISPA 14.4.2. Fondurile Uniunii Europene de post aderare Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu reprezintă documentul de programare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune care stabileşte strategia de alocare a fondurilor europene în vederea dezvoltării sectorului de mediu în România, în perioada 2007-2013. Comisia Europeană (CE) a aprobat acest program în data de 11 iulie 2007. Urmare a acestei decizii, România va beneficia, în perioada 2007-2013, de un important sprijin financiar pentru implementarea unor proiecte care vor contribui la protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă din ţara noastră. POS Mediu este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de mediu. Programul este finanţat din două fonduri - Fondul Agricol European de Dezvoltare Regională (FEADR) şi Fondul de Coeziune (FC) - cu o valoare de aproximativ 4,5 miliarde Euro, la care se adaugă şi cofinanţarea naţională de aproximativ 1,1 miliarde Euro. Fondul Agricol European de Dezvoltare Regională (FEADR) contribuie la eliminarea dezechilibrelor regionale în Comunitatea Europeană, reducerea diferenţei între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi recuperarea decalajului de către regiunile mai puţin favorizate.

243

Nr.crt.

Titlu proiect Axa prioritară/domeniul de intervenţie

Organizaţia aplicant

Dată începere proiect/termen

finalizare

Bugetul proiectului

- euro -

Parteneri de proiect

(denumire, localitate)

1 Canalizare, staţie de epurare şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri comunale

Axa III, măsura 322 / : "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale"

Consiliul local Gura Teghii

23.10.2008- 23.10.2010

2.486.416 nu este cazul

Tabel 14.4.2.1- Proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în implementare prin PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013 / FEADR

244

14.5 Planificarea de mediu Procesul de elaborare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu Buzău a început la sfârşitul anului 2004, când APM Buzău a iniţiat realizarea unui astfel de plan pentru judeţul Buzău. La sfârşitul anului 2005 am finalizat documentul PLAM care a fost adoptat oficial prin Ordinul de Prefect nr. 2/03.01.2006. Implementarea PLAM-ului începe odată cu data adoptării lui oficiale (data emiterii Ordinului de Prefect). În elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului pentru judeţul Buzău au fost parcurse următoarele etape : Etapa a I -a “Iniţierea şi instiţutionalizarea procesului PLAM”: Iniţierea procesului de elaborare a PLAM Organizarea procesului PLAM Instituţionalizarea procesului PLAM Identificarea activităţilor prin care se asigură participarea publicului la procesul de elaborare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu Etapa a II-a “Identificarea şi evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu. Stabilirea priorităţilor”: Identificarea şi evaluarea problemelor/aspectelor de mediu Ierarhizarea problemelor şi stabilirea priorităţilor de mediu Etapa a III –a “Elaborarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu” Stabilirea obiectivelor generale (strategice) Stabilirea obiectivelor specifice şi ţintelor Stabilirea indicatorilor în funcţie de obiectivele şi ţintele propuse prin Planul de Acţiune Identificarea acţiunilor care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor şi ţintelor Prioritizarea acţiunilor (pentru asigurarea unui Plan de Acţiune cât mai realist este absolut necesară stabilirea unor acţiuni prioritare) După stabilirea tuturor elementelor componente ale Planului de Acţiune, acestea au fost incluse în matrici pentru fiecare categorie de probleme identificate. Etapa a IV –a “Procesul consultativ în vederea finalizării documentului PLAM” Etapa a V-a “Adoptarea oficială a PLAM” În prezent parcurgem Etapa a VI – a “Implementarea, monitorizarea, evaluarea rezultatelor şi revizuirea PLAM”: Implementarea PLAM Monitorizarea, evaluarea rezultatelor (primul raport de evaluare este în curs de realizare începând cu anul 2006) Deşi iniţial revizuirea PLAM a fost stabilită a se realiza după 5 ani de la adoptare, în urma monitorizării şi evaluării rezultatelor, în cursul anului 2008 a fost luată decizia revizuirii acestuia. Aceasta a avut la bază analiza obiectivelor specifice propuse în Planul local de acţiune pentru mediu întocmit iniţial şi ţintele propuse pentru realizarea fiecărui obiectiv ( respectiv indicatorii pentru fiecare ţintă );de asemenea, s-au luat în considerare schimbările legislative şi problemele de mediu nou apărute, considerându-se în concluzie că este necesară actualizarea şi revizuirea Plam-ului prin prevederea de acţiuni suplimentare, corelate cu noi ţinte şi termene de realizare, pentru soluţionare în următorul PLAM revizuit. Situaţia procentuală de realizare a obiectivelor şi ţintelor (pe categorii de probleme), stabilită în urma Raportului de evaluare pe baza căruia a fost luată decizia de necesitate a revizuirii, se prezintă astfel:

• PM 0 – Poluarea apelor de suprafaţă: 50% realizate, 50% în curs de realizare (cu termen de finalizare 2018)

• PM 1 – Poluarea apelor subterane: 100% realizate

245

• PM 2 – Calitatea şi cantitatea apei potabile: 100% în curs de realizare (cu termen de finalizare 2015)

• PM 3 – Poluarea atmosferei: 77% realizate, 23% în curs de realizare (cu termen de finalizare 2017)

• PM 4 – Poluarea fonică: 40% realizate, 60% nerealizate • PM 5 – Poluarea solului: 67% realizate, 33% în curs de realizare (cu termen de

finalizare2010) • PM 6 – Conservarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale: 22% realizate, 78% în

curs de realizare (cu termen de finalizare 2010) • PM 7 – Gestiunea deşeurilor: 45% realizate, 55% în curs de realizare (cu termen

de finalizare 2012) • PM 8 – Aspecte legate de educaţie: 100% realizate, având termen permanent • PM 9 – Urbanism şi mediu: 100% realizate

În Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu sunt cuprinse 2 proiecte ce urmează a fi implementate pe raza judeţului Buzău; stadiul acestora este următorul:

• Proiectul de alimentare cu apă a localităţilor de pe Valea Buzăului din Lacul de acumulare Siriu - 25 de localităţi, se află în stadiu de studiu de fezabilitate, existând mai multe variante ale proiectului ce vor fi supuse în cel mai scurt timp analizei pentru selectarea variantei optime

• Proiectul privind reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de eroziune şi alunecări din bazinul hidrografic Slănic/Buzău, în vederea utilizării durabile şi reintroducerii acestora în circuitul economic, a primit deja finanţare şi este în curs de implementare.

De asemenea, este în curs de finalizare Planul Judeţean de Gestiune a deşeurilor, iar Master Planul judeţean pentru infrastructura de apă a fost finalizat în cursul lunii decembrie 2008. CONCLUZII Planificarea strategică de mediu este un proces permanent, iar etapele elaborării şi realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare şi corectare, pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între instituţii, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale, comunitate locală, toate având un interes comun în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de mediu. Planurile de acţiune pentru mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţii în stabilirea priorităţilor privind problemele de mediu şi soluţionarea acestora la nivel local/regional. Acestea presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii mediului la un moment dat, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea lor şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la obţinerea unei îmbunătăţiri reale a mediului şi a sănătăţii publice. Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu este un instrument de implementare a politicilor din domeniu prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării normelor interne şi a directivelor Uniunii Europene. PNAPM reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale. Actualizarea periodică a PNAPM se face în concordanţă cu obiectivele strategice, măsurile prioritare şi acţiunile la nivel naţional rezultate din analiza privind evoluţia şi tendinţele care se manifestă în domeniul protecţiei mediului.

246

Se poate aprecia cã elaborarea şi reactualizarea permanentã a PNAPM reprezintã un proces complex, care urmãreşte implementarea unor acţiuni şi proiecte concrete având drept scop final îmbunãtãţirea progresivã a calitãţii factorilor de mediu în România.

apm buzau_starea mediului 2008

Documents