internationalizare companiei farmec in franta

8/13/2019 Internationalizare Companiei Farmec in Franta

1/23

Variante strategice de ptrundere pe piaa internaionalForme concrete de penetrare a pieelor externe

Se clasific i analizeaz categoriile de strategii de ptrundere pe piata internationala bazndu-se pecriterii esen iale care definesc fiecare alternativ strategic cum ar fi: gradul de implicare, riscul presupus,

gradul de control oferit i profitul obtenabil. n func ie de elementele men ionate, strategiile de ptrundere pe pia a interna ional sunt urmtoarele:

Exportul, respectiv exportul direct, exportul indirect i grupurile de marketing pentru export Strategii de penetrare asociate care includn elegerile contractuale : licen ele, francizarea, contractele

de management, subcontractarea intern ional, parteneriatul sau societ ile mixte, consor iile. Inves itiile directe !n strintate care reprezint alternativa strategic de ptrundere pe pia a

interna ional ce corespunde cel mai bine criteriilor de implicare, risc si profit, toate fiind la nivel poten ial maxim. "cestea capt diferite forme cum ar fi: #oint-$entures-urile, biroul de reprezentare !n strintate,sucursala de distribu%ie, filiala comercial, filiala de produc%ie, ac&izi%ii de !ntreprinderi strine, fuziunile!ntre companii, investi%iile pe loc gol, participa%iile !n capitalul altor companii 'ma(oritar, paritar sauminoritar).

Exportuleste considerat forma tradi%ional a interna%ionalizrii !ntreprinderilor

*xportul poate fi direct sau indirect, distinc%ia constnd !n faptul c !n cazul exportului indirect !ncadrul procesului de sc&imb se apeleaz la un intermediar aflat !n %ara de origine a !ntreprinderii.

Exportul direct+ompania vinde unui client dintr-o alt %ar, utiliznd propria sa for% de vnzare, care poate s ia

forma unui birou de reprezentare !n strintate. "ceasta este modalitatea cel mai des adoptat de companiipentru a intra pe pia%a interna%ional, deoarece riscul financiar poate fi redus la minim.

rincipalele forme ale exportului direct:

Forta de vanzare a producatorului. irma isi creeaza propriul birou, departament de export sau divizie deexport care trimite periodic in strainatate propriii vanzatori cu scopul de a lua contact cu cumparatorii

potentiali pentru a obtine comenzi, a individualiza exigentele pietei si de a asigura asistenta necesara.ilialele comerciale in strainatate asigura o prezenta si un control mai mare al producatorului pe pietelestraine. *le au sarcina de a distribui, depozita si promova produsele. u este insa absolut necesara o baza

permanenta in strainatate. +ontactele cu piata pot fi luate si cu a(utorul unui reprezentant, la care apeleazamai ales firmele care exporta produse ce necesita o asistenta post-vanzare foarte intensa.

Agentii de export si distribuitorii straini. irma recurge la agenti sau distribuitori locali care au rolul de apune in contact direct producatorul cu cumparatorii. *i viziteaza clientii potentiali, obtin comenzii sitransmit informatii de piata. "gentii si distribuitorii pot dispune de centre de distributie 'magazine), potasigura asistenta post-vanzare sau sa transmita firmei producatoare comenzile clientilor. Statutul (uridic alagentului este variat, in functie de legislatia locala, dar el este, in general, un intreprinzator independent.

Utilizatorii finali. irma exportatoare ia contact direct cu consumatorii finali, in principal din initiativa sa."ceasta varianta este adoptata aproape intotdeauna la exportul de bunuri complexe, bunuri industriale simaterii prime. oate fi utilizata in mod eficient atunci cand trebuie asigurate servicii post-vanzare si candfirma producatoare are avanta(e competitive 'te&nologie, pret etc.).

"vanta(e /ezavanta(e0 permite adoptarea unei politici pe termen lung, cu 0 necesita investitii mai ales in faza initiala si face

1ncl%ru 2oana-"lexandra3rupa 4565, seria 7, anul 222

acultatea de 8arketing


2/23

participarea in mare parte a producatorului larealizarea exportului 'strategie proprie de distribuire,service, promovare)0 asigura contactul permanent cu pietele externe sicunoasterea acestora0 personalul de distributie depinde direct de

producator-exportator0 permite confruntarea cu concurenta cu eficientamaxima0 este singura alternativa pentru o patrundereeficienta pe piata0 asigura stabilitate superioara politicilor de

patrundere si de distributie0 concentrarea efortului de marketing exclusivasupra liniei de produse proprii0 prote(area mai buna a marcilor de fabrica si de

produs, a brevetelor, crearea unei imagini mai bune0 exportatorul poate beneficia de stimulente la

export0 asigura un control mai bun al operatiunii deexport, inclusiv asupra mixului de marketing.

necesara substituirea costurilor netransferabile0 necesita personal foarte bine calificat atat pe piatainterna cat si pe cea internationala0 face firma rigida fie in productie, fie incomercializare0 riscuri ridicate: economice, politice, demanagement 'riscul ca managerii sa deplasezeatentia in mod exagerat spre export in dauna

productiei)0 grad scazut de penetrare pe piata daca nu serealizeaza strategia de export0 imagine nefavorabila a firmei daca aceasta nureuseste sa convinga piata prin ceea ce face.

Sursa $. /anciu, 8arketing 2nternational, 94, p. 969

Exportul indirect

2ntreprinderea vinde unui client din %ara de origine, care la rndul lui export produsul. *xportul indirect

implica un sir de verigi intre producator si consumatorul final, firma cedand produsele altei firme care seocupa sa le exporte si sa le distribuie in strainatate.

rincipalii intermediariin exportul indirect sunt:

Mari cumparatori - ac&izitia este efectuata de firme straine care importa cantitati mari si care suntprezente, in general, cu reprezentanti in locurile de productie.

8arii cumparatori pot fi: -lanturile de supermagazine care solicita furnizarea de cantitati mari si cer ca produsele sa aiba

specificatii te&nice determinate pentru a le adapta pietei de vanzare -lanturi voluntare de comercianti 'grupuri de ac&izitie)

-firme de vanzare prin corespondenta -producatori si distribuitori straini care preiau produsele importate si le distribuie sub marca proprieprin reteaua lor de vanzare.Importatori-distribuitori- ac&izitia este facuta de firme specializate in import pe o anumita piata.

/istribuitorul cumpara pe cont si in nume propriu si este independent fata de producator. oate aveasau nu exclusivitatea unui produs sau a unei piete. rodusele tipice care utilizeaza acesti intermediari suntmasinile unelte, masinile si ec&ipamentele agricole, masinile electrice, mi(loacele de transport, aparaturamedicala si stiintifica, instrumentele de masura si unele tipuri de bunuri de consum durabile. Firme de intermediere internationala'international trading companies). "cestea se ocupa numai decomercializare si opereaza pe mai multe piete, in fiecare din ele ac&izitionand si vanzand in functie decaracteristicile pietei. *le pot fi firme independente, dar de mici dimensiuni sau pot face parte dintr-un grup

care cuprinde ; direct sau indirect ; si firme producatoare. oate fi vorba despre firme de e aceeasi piata cuexportatorul sau de pe alta piata.


3/23

Firme nationale specializate in exporturi. 2ntermedierea poate fi facuta si de o firma care are aceeasinationalitate cu cea producatoare. 2n acest caz, exportul este efectuat catre un angrosist sau detailist sau c&iarcatre consumatorul final. Consortii de firme. 8ai multe firme se asociaza in scopul de a potenta exporturile. 2n practica,responsabilitatea producatorului inceteaza in momentul cedarii produselor consortiului.

"vanta(e /ezavanta(e0 nu necesita investitii0 costurile sunt reduse, nu necesita alte resurse0 nu implica risc de piata sau politic0 firma nu are nevoie de organizatie proprie pentruexport0 poate duce la cote de piata ridicate.

0 nu permite cunoasterea pietei0 nu asigura controlul asupra elementelor mixului demarketing, altele decat produsul, in special asupraintermediarilor0 rezultatele depind de interesele intermediarilor0 venituri reduse din activitatea de comercializare inanumite cazuri.

Sursa $. /anciu, 8arketing 2nternational, 94, p. 99eprezinta o modalitate simpla de implicare a producatorului pe piata internationala. ?icentiatorul,respectiv titularul unui drept de proprietate industriala, permite unei firme straine folosirea procesului defabricatie, a marcii de comert, a brevetului, a secretului comercial sau a oricarui bun de valoare, in sc&imbulunei taxe sau redevente. ?icentiatorul, are astfel, posibilitatea de a penetra piata externa, in conditii de riscminime, iar licentiatul beneficiaza de experienta de productie, de un produs binecunoscut sau de un nume,fara a fi nevoit sa porneasca totul de la zero.

?icen%ele se pot clasifica !n func%ie de:- obiectul licen%ei: marcri, crea%ii estetice i inven%ii te&nice

- dimensiunea limitelor licen%ei: restric%ii spa%iale, temporale i obiectuale- felul dreptul supus licen%ierii: licente pentru patente, licen%e pentru kno@-&o@, licen%e pentru mrci- contrapresta%ia oferit: taxe forfetare 'Alump sumB), taxe curente 'AroCaltiesB), sc&imb de licen%e

'Across licensingB), !napoierea licen%ei.


4/23

"vanta(e /ezavanta(e0 nu intampina risc politic sau de piata la intrare0 evitarea barierelor tarifare si netarifare0 intrare pe piata rapida si economicoasa0 nu solicita investitii0 implicare redusa a licentiatorului0 costuri reduse pentru licentiator0 ofera recuperarea c&eltuielilor de cercetare-dezvoltare0 obtinerea de beneficii reciproce0 posibilitatea extinderii ofertei de prestari de licente'licentiere incrucisata).

0 probleme referitoare la conducerea si controlulvanzarilor, neexistand posibilitatea de control alicentiatorului asupra distributiei marfurilor pe piatalicentiatului0 poate exclude sau intarzia planurile pe termenlung0 profit scazut fata de export sau investitii directe0 creeaza concurenti potentiali0 limiteaza expansiunea la pietele nationale0 rar, rezultate satisfacatoare din dezvoltarea

produsului sau a serviciului la intregul potential0 riscul dimensiunii kno@-&o@-ului spre firme terte0 caracterul exclusiv al contractului de licentierelimiteaza posibilitatile licentiatorului de a folosi oalta strategie de penetrare0 transfer de imagine negativa de la licentiat lalicentiator.

Sursa: $. /anciu, 8arketing 2nternational, 94, p. 96omnia care au testat pie%ele interna%ionale au fost >omstal i itness"cademC. 7randul >omstal, specializat !n comercializarea ec&ipamentelor de instala%ii, s-a extins !n sistemde tip franciz !nc din 4FFG. * drept c la vremea respectiv dezvoltarea s-a fcut pe plan intern, daroportunit%ile de afaceri venite din strintate au determinat compania s ptrund !n 99 !n >epublica8oldova, dup care au urmat i alte %ri. otrivit datelor furnizate de reprezentan%ii "socia%iei >omne deranciz '">), filiale >omstal func%ioneaz acum i !n 7ulgaria, Kcraina, >usia i Serbia. ?a noi, >omstalare desc&ise 4G5 de magazine, F5 dintre acestea fiind business-uri de tip franciz.

Kn alt brand auto&ton foarte bine reprezentat pe plan interna%ional este Startonig&t. irma axat perealizarea i comercializarea de obiecte cu propriet%i luminoase !n !ntuneric a a(uns pn !n +anada. Knit%iStartonig&t gsim !ns i !n 7ulgaria, Jurcia, Serbia, +ipru, Spania, +roa%ia, /anemarca, "ustria i>epublica 8oldova. +&iar de la lansarea sa pe pia%, !n 95, compania a urmrit extinderea !n franciz.7usiness-ul Startonig&t a pornit cu o investi%ie ini%ial de un milion de euro, banii fiind c&eltui%i pentruridicarea a dou fabrici. 1n acest moment s-a a(uns la ase unit%i de produc%ie pe teritoriul >omniei, careaprovizioneaz cu marf toate punctele de desfacere din %ar i strintate.

ranciza *co >efill, de%inut de S+ *ximcom 8adis F6 S>?, s-a !nscris de curnd !n rndulafacerilor interna%ionale, reuind s gseasc parteneri tocmai !n "rgentina. irma este specializat pe!ncrcarea de cartue cu cerneluri ecologice i urmrete o extindere !n mai multe state ale lumii.

Kn alt brand romnesc a a(uns de curnd c&iar !n inima oraului american e@ Oork, unde 8usette adesc&is !n franciz primul su magazin de peste Lcean. "facerea cu gen%i i pantofi este controlat de+ristina 7tlan, care i-a fcut debutul !n aceast lume !n anii PF. 8usette de%ine o re%ea de 49 magazine !n>omnia, dar a desc&is unit%i i !n 7ulgaria i 2srael.


11/23

#olidon i ?eonardo sunt alte dou afaceri construite de romni care s-au dezvoltat i !n afaragrani%elor %rii. /eclanarea crizei economice a afectat !ns !n mod serios aceste companii, planurile lor deafaceri fiind date peste cap, firmele fiind acum !ntr-o etap de reorganizare. Knit%i #olidon sunt !n Kngaria,2talia i ran%a. irma, cunoscut ca lider !n domeniul len(eriei de corp, a fost fondat !n 4FF6 !n oraul +lu(-

apoca, iar prima filial #olidon !n strintate a aprut !n 9 !n Kngaria. 1n cazul ?eonardo, conducereasociet%ii a cerut insolven%a !n octombrie 9F, ceea ce a dus la !nc&iderea mai multor unit%i de tip franciz.

entru ca interna%ionalizarea !n sistem franciz s aib succes este foarte important ca brandurile careinten%ioneaz s se extind !n afar s ating un nivel de maturitate. "stfel, acestea trebuie s aib un succesrsuntor !n >omnia, urmnd ca apoi s prezinte interes pentru poten%ialii francizori din afara %rii. /easemenea, promovarea este foarte important. "ceasta trebuie s se bazeze pe o strategie complex foarte

bun, care s fie pliat exact pe publicul-%int.ai pe care posesorul unei francize ar trebui s-i urmeze pentru a avea succes !n alt %ar: AS-i

!nregistreze marca !n %ara unde dorete s activeze i s verifice dac legisla%ia acelui stat nu are anumiterestric%ii. S fac un studiu de pia% din care s reias dac acea franciz se poate integra culturii itradi%iilor, s studieze competitorii i, !n msura posibilit%ilor, s afle date despre profitabilitatea acestora i,dac nu au profit, s stabileasc motivele. /e asemenea, pre%urile produselorDserviciilor trebuie s fie !nconcordan% cu nivelul de trai din statul respectiv, trebuie s fac training corespunztor i s aib mare gri(!n selectarea partenerului externB.

9. roiectul +omconserv

Kn program european de promovare i sus%inere pe ter%e pie%ear putea fi ansa productorilor romnide a exporta conserve pe o pia% care !nainte de 4Fomconserv a decis s atragfondurieuropenepentru un program de promovare a conservelor romneti de legume i fructe pe ter%e pie%e din

afara Kniunii *uropene, !n cazul de fa% >usia, Kcraina i orvegia.A*xporturile romneti de legume i fructe reprezint !n (ur de =-4N din produc%ia total, !n special!n %rile cu comunit%i mari de romni precum Spania, 2talia sau ran%a. Qinta noastr este s a(ungem cu li-vrrile la export la un procent de 6N din vnzriB, a declarat preedintele patronatului.

5omconservProiectul, care a !nceput !n prima parte a anului 94 i se !ntinde pe trei ani, are ovaloare de circa 6 milioane de euro, din care =N reprezint cofinan%are de la Kniunea *uropean i

presupune participri la trguri, degustri, realizarea de site-uri de promovare, dar i discu%ii cu reprezen-tan%ii lan%urilor de magazine i ai importatorilor din %rile vizate, pentru a putea furniza produse ctre aces-tea. ?a program particip unele dintre cele mai importante companii productoare de conserve din >omnia,

precum +ontec oods din Jecuci, >ureni din (ude%ul $lcea, ?eader 2nterna%ional din +aracal sau Ra&prod8eteor din ilipetii de dure, (ude%ul ra&ova.

+&iar dac programul a !nceput de ceva timp, climatul de afaceri mai dificil din %rile fostului spa%iusovietic face ca productorii romni !nc s mai tatoneze pia%a, cantit%ile livrate la export fiind !n continuaremici, avnd rolul de a testa pia%a, dar i ct de serioi sunt noii parteneri. A>usia i Kcraina sunt pie%especifice, pe care e foarte greu de intrat, mai ales c ruii sunt foarte na%ionaliti i de aceea trebuie s fimaten%i. egociem i facem pai mici care nu implic riscuri mariB, explic 2ulius Lctavian /avid, directorulde marketing al Ra&prod 8eteor, productorul pastei de tomate Sultan.

roductorul de conserve de legume i fructe +ontec din Jecuci spune c !n continuare este interesatde marea pia% de desfacere din estul >omniei, !ns compania este doar la nivelul de studiere a pie%ei, caurmare a complexit%ii rela%iilor de afaceri din >usia. +ontec Jecuci export circa 9N din produc%iarealizat !n special !n *uropa de $est, !n %ri precum 2talia, ran%a, Spania, 3ermania. Ri ?eader2nterna%ional sper s poat intra pe noi pie%e, compania exportnd !n prezent !n (ur de 4N din produc%ie, !nspecial !n K*, potrivit directorului general al companiei, ?umini%a $lad.

aptul c 944 a fost un an agricol bun i-a avanta(at pe cultivatorii de legume i fructe i pe aceiproductori care au i ferme, cum este cazul ?eader 2nterna%ional, care !i asigur


12/23

asigurat la pre%uri rezonabile. Aentru noi, pre%ul legumelor este acelai, avnd !n vedere c am semnatcontracte de ac&izi%ie de legume cu fermierii la pre%uri fixe, !nainte de a se cunoate cum va fi recoltaB, adeclarat $icen%iu 7ercescu, directorul fabricii de conserve +ontec. +u toate acestea, +ontec va procesa de

patru ori mai multe tomate dect anul trecut. 7ercescu a mai precizat c productorul de legume din Jecuciva !ncerca s men%in pre%ul legumelor la un nivel similar celui din 94, !n condi%iile !n care att gazele, cti energia electric s-au scumpit !n acest an.

1n cazul vnzrilor productorilor de conserve de legume i fructe care !i distribuie cea mai mareparte a produselor pe pia%a intern, este mult mai important puterea de cumprare a romnilor, aa c scde-rea consumului le-a afectat vnzrile. /in acest motiv, 2ulius Lctavian /avid estimeaz c afacerile Ra&prodse vor situa anul acesta undeva !ntre o scdere de 6N i o cretere de 6-GN. /ei anul trecut Ra&prod a vn-dut relativ aceeai cantitate de conserve, cifra de afaceri a companiei a sczut pentru c a oferit produse laoferte promo%ionale de tipul A94 gratisB.

ia%a de conserve de legume i fructe este evaluat la circa 9-6 de milioane de euro, iar volumulpie%ei se ridic la circa 9=.-6. de tone, din care peste 4M. de tone reprezint produc%ia intern./in totalul produc%iei, 5N reprezint conserve de legume i 6N conserve de fructe, potrivit patronatului>omconserv.

/ei este !n cretere !n ultimii ani, produc%ia romneasc de conserve de legume i fructe se situeaz!n prezent la mai pu%in de (umtate fa% de ultimii ani din perioada comunist, cnd industria local de profil

livra 6=. de tone de conserve din care (umtate mergeau la export. 8a(oritatea fabricilor de procesarecare au reuit s supravie%uiasc perioadei postcomuniste au fcut investi%ii !n modernizare. 2nvesti%iile totalerealizate !n >omnia se situeaz !ntre = i 4 de milioane de euro, ducnd capacitatea de produc%ie la6. de tone de conserve pe an.

rincipalii productori au fcut i cele mai mari investi%ii. +ontec oods din Jecuci a a(uns lainvesti%ii de 4 milioane de euro !n modernizare, iar ?eader 2nterna%ional din +aracal, cel mai mare

proprietar de sere din >omnia, a realizat investi%ii de < milioane de euro. "lte dou companii, +onserv7uftea i Ilevek eteti, au realizat investi%ii cumulate de circa 49 milioane de euro. /e asemenea, 8ibrodcom din +lu(-apoca a finalizat investi%ii de circa G milioane de euro, iar la ravil i >ureni, din (ude-%ul $lcea, s-au investit circa < milioane de euro !n modernizarea capacit%ilor de produc%ie.

6. )aga'in cu produse rom,neti n Germania

?a sfarsitul anului trecut, "sociatia roducatorilor si *xportatorilor de $in din >omania '"*$), cuspri(inul programului german de asistenta T7 D 3JU, a organizat un turneu de promovare a vinurilorromanesti in trei orase: 7erlin, Ioln, 8unc&en. >oads&o@-ul a avut ca scop cunoasterea vinurilor de la noide catre profesionistii din domeniu si s-a materializat in seri de prezentare si degustare in cateva &oteluri de

buna calitate. +uriozitatea din parte publicului specializat a fost mare, turneul romanilor facand sali plinepeste tot. "sistenta a cuprins proprietari si manageri de magazine specializate, somelieri, manageri derestaurante, precum si reprezentanti ai unor retele de retail, interesati de comercializarea acestor produse.

+u ocazia acestui turneu, producatorii romani au avut ocazia sa-l cunoasca pe unul dintre cei maiactivi promotori ai vinurilor noastre pe aceasta piata: Kdo Iierer, un roman stabilit in sud-vestul 3ermaniei,care a infiintat primul magazin virtual romanesc din strainatate care ofera, pe langa alimente si vinuriromanesti, si o gama larga de muzica romaneasca. "m pornit afacerea in vara anului 96, cu alimente,muzica, vinuri de la +ramele >ecas, carti si casete video. +ele mai vandute produse sunt vinurile de >ecas,deoarece si-au facut o imagine foarte buna in tara, lucru care se reflecta si pe piata externa. Kn alt motiv esteca ma(oritatea clientilor nostri provin din 7anat si se regasesc cu nostalgie, cu placere, in aceste produse./ar oferim o gama destul de diversificata de produse romanesti, motiv pentru care avem nu numai clientidin 7anat, ci si din restul tarii, stabiliti in strainatate. +ulmea-culmilor, uneori avem c&iar si clienti direct din>omania.

2maginea >omaniei in 3ermania pana acum a fost cam vaga: doar ce venea din cand in cand lateleviziune, si acelea erau ma(oritatea negative: lucruri socante cum ar fi copiii strazii din 7ucuresti si

VcomertulB cu acestia catre straini, imagini pe care prea putini au incercat sa le sc&imbe cu alte imagini,pozitive, din >omania, cum ar fi reclama pentru turismul si traditiile frumoase romanesti. 3ermania este otara in care reclama (oaca un rol foarte important in consumul populatiei, lucru de care trebuie sa tina cont si

producatorii romani care vor sa-si faca cunoscute produsele. /eci as da un sfat producatorilor de vinuri


13/23

romanesti sa inceapa sa faca reclama si in afara >omaniei. 2ntrarea in K* inseamna o posibila piata maimare, dar cu siguranta si o concurenta mai mare, in tara cat si in strainatate.

Sediul firmei, dar si magazinul, sunt in >astatt, in sud-vestul 3ermaniei, langa granita cu ranta,intre Iarlsru&e '3ermania) si Strassbourg 'ranta). "m inceput in ziare si pe internet si, cu a(utorulrimariei din Iarlsru&e 'oras infratit cu Jimisoara) am avut onoarea sa fim prezenti si la televiziune.

+el mai cunoscut vin romanesc este cel de 8urfatlar, din cauza ca s-a exportat foarte mult vin vrac,care apoi s-a imbuteliat in 3ermania, si ani la rand s-a gasit in rafturile supermarketurilor, lucru care a fostcu doua taisuri ; s-a gasit doar vin dulce si ieftin. +unoscatorii de vinuri romanesti cumpara vinurile dupa

placul lor, iar necunoscatorii imi cer indrumare. acem multe degustari, unde urmarim a castiga potentialiclienti care nu cunosc inca vinurile romanesti, trimitem mostre la cerere, interesatilor. Lrganizarea acestui>oads&o@ a fost o idee buna, caci numai asa se pot castiga clienti cum ar fi magazine specializate de vinuri,&oteluri, restaurante etc. Supermarketurile cer de regula doar vinuri foarte ieftine, pe care producatoriiromani nu sunt dispusi sa le ofere. +erintele au fost si pentru alte produse, de aceea cautam sa nediversificam gama continuu, si asteptam cu nerabdare ca producatorii de branzeturi si produse de origineanimala sa primeasca acceptul de a exporta in 3ermania, caci exista cerere mare.

G. )agiunul de .opoloveni / interna%ionalizare prin calitatea

/estinul magiunului de la Jopoloveni s-a sc&imbat brusc in anul 9omania, in toata reteaua de &Cpermarketuri,supermarketuri si in magazine cu delicatese.

/upa mai bine de un an a venit si prima recunoastere internationala, singura a unui brand traditional,realizat dupa o reteta autentica romaneasca, vec&e de 4 ani, fiind medaliat de 2nternational Jaste andWualitC 2nstitute, 7ruxelles, cu distinctia ASuperior Jaste "@ardB, dar si Aurnizor al +asei >egale de>omaniaX.

Sc&imbarea strategiei de business a implicat costuri de modernizare de peste =6. de euro, dincare o parte au fost atrasi prin fonduri europene, si o parte prin credit bancar la 7+>. +resterea dobanzilor

practicate de banci, variatia brusca de sc&imb valutar si diferenta de timp de la inc&eierea contractului siintrarea in posesia banilor au dus insa la situatia in care, Ate trezesti ca dupa doi ani in care ai asteptat banii,banii aceia nu sunt ai tai, ci ai banciiB, spune 7ibiana Stanciulov.

+eea ce ii lasa un alt gust amar este faptul ca licitatia pentru utila(e a fost castigata de catre unproducator din 2talia, deci banii imprumutati de la o banca austriaca au a(uns la italieni, in afara tarii. /eaceea este &otarata ca tot ceea ce face in aceasta fabrica sa poarte amprenta de brand romanesc.

"cesta este si motivul pentru care, atunci cand se gandeste la viitor, 7ibiana Stanciulov spune ca numai are planuri pentru noi investitii pana peste cel putin = ani, intrucat proiectul de atragere a fonduriloreuropene cu a(utorul carora a modernizat fabrica de magiun de la Jopoloveni este unul greoi.A8ai devreme de cinci ani nu ma gandesc la o noua investitie, insa dupa aceasta perioada doresc sa cumparo centrala ecologica, intrucat noi folosim o centrala pentru a obtine aerul te&nologic deoarece magiunul se

face in cazane cu manta dubla care permite prunelor sa-si pastreze toate calitatile nutritive. 2n loc sa-l obtincu un consum de gaz, voi folosi samburii de la prune, pentru care eu platesc acum c&iar si sa-i scot dincurteB, spune Stanciulov.

8ai mult decat atat, /iana Stanciulov spune ca vor sa patrunda si pe piata din strainatate cu acesteproduse, insa la un pret pe masura, si sunt de(a in negocieri cu cateva tari printre care se numara *lvetia,3ermania sau ranta.

=. %etrom

*xtinderea etrom trebuie sa fie pregatita riguros in sensul alinierii la standardele de business careguverneaza pietele internationale, la normele de calitate si mediu ale K*, a declarat, directorul general al

etrom, 8ariana 3&eorg&e.X*xtinderea pe piata internationala este o componenta importanta a strategiei etrom, iar apropiata integrarein Kniune va permite companiei sa valorifice din plin beneficiile evolutiei pe pietele internationale. ireste,

pentru a ne situa la acelasi nivel al performantelor ca si companiile similare de pe pietele internationale,trebuie sa luam o serie de masuri care sa genereze o crestere a eficientei in conditiile reducerii costurilorX.


14/23

lanurile noului director pentru urmatorii ani vizeaza modernizarea, eficientizarea si identificareaoportunitatilor de crestere organica in paralel cu dezvoltarea internationala a etrom urmand ca ulterior,

politica de dezvoltare economica internationala sa devina mult mai dinamica si mai sustinuta pentru aconfirmapozitia de lider in 6uropa de Sud96st. 8ariana 3&eorg&e a mai adaugat ca etrom este interesatade ac&izitii in regiune si ca va evalua in detaliu orice oportunitate pe care o ofera piata, dar ca va faceac&izitii numai in conformitate cu strategia de extindere a 3rupului L8$.

2n ceea ce priveste segmentul de upstream, reprezentantul etrom a aratat ca activitatile companiei seinscriu intr-un amplu program de diversificare a explorarii si urmaresc imbunatatirea ratei de inlocuire arezervelor. etrom se concentreaza asupra activitatilor pe care le deruleaza in Iazak&stan, dar, totodata vacauta noi oportunitati de dezvoltare in >egiunea 8arii +aspice si 8arii egre, a adaugat aceasta.X>educerea personalului nu reprezinta un obiectiv in sine pentru etrom. Lbiectivul principal al etrom esteatingerea unui nivel de eficienta ca sa-i permita sa opereze si sa se dezvolte intr-o piata din ce in ce maicompetitiva. ersonal, vad un etrom de succes iar transformarea nu inseamna un numar mai mic de anga(atisau te&nologii de ultima ora, ci abordarea afacerii intr-o maniera moderna si raportare la evolutiile pieteiinternationale si fortele ei competitiveX, a mai spus noul +*L al companiei.

Strategia de dezvoltare a etrom vizeaza in principal stabilizarea productiei de titei si gaze la unvolum de 94. bepDzi, cresterea ratei de utilizare a rafinariilor la F=N, precum si construirea a 9= de

benzinarii etrom$. entru atingerea acestor tinte, compania a programat in perioada 9=-94 un volum

total al investitiilor de circa trei miliarde de euro.rofitul net al etrom a crescut in primul trimestru al anului in curs cu 944N fata de intervalulsimilar din 9= a(ungand la omnia,dispunnd de unsistem de comunicatii foarte bine pus la punct, de aproximativ 9 de anga(ati, o retea de noua agentii sizece puncte de lucru situate !n toate punctele defrontiera, porturi, aeroporturi si !n principalele orase

1n reteaua exerna, cele mai importante birouri >L8J>"S sunt !n "ustria, de unde sunt organizatetransporturi si expeditii internationale de marfuri !n trafic feroviar, rutier,maritim si aerian, grupa( sidistributie de marfuri si la "nt@erp-7elgia, unde sunt organizate pe lnga transporturi internationale sioperatiuni de manipulari si depozitari marfuri. 8ai se cer mentionate firmele mixte !n 8unc&en si Ie&l din3ermania si firmele cu capital integral >omtrans cum sunt "utosped-$iena si >omtrans-Kngaria.

5. )o"expert

/oar 96 de magazine mici 'sub 4.= mp) din retea functioneaza in regim de franciza iar intregulgrup 8obexpert exportat in 95 aproximativ 95N din productia proprie in ranta, 3ermania, Llanda si altetari, in timp 56N din productie a fost destinata pietei regionale.

>etailerul de mobilaauto&ton 8obexpert a inaugurat la Sofia un magazindupa o investitie de 4 mil.euro, propunandu-si sa obtina o cota de piata de peste 4=N in circa patru ani, dar si sa continue extinderea cudoua noi magazine in Serbia.+ompania are de(a o reprezentanta in Serbia.X+limatul este mai dificil in Serbia, piata de acolo fiind asemanatoare cu cea din>omaniade acum 4 aniX,/an Sucu, presedinte si fondator al 8obexpert.

+ompania nu va construi de la zero cladiri in Serbia, ci va cauta imobile propice pentru amplasareamagazinelor.X2nvestitia 8obexpert din 7ulgaria reprezinta cea mai mare investitie in aceasta tara a uneicompanii romanestiX.

+onform lui Sucu, 8obexpert nu intra incompetitiedirecta cu alti producatori sau retaileri de mobiladin 7ulgaria, pentru ca acestia din urma sunt comercianti de tip discount sau de lux. 2n sc&imb, 8obexperttargeteaza nisa populatiei cu venituri medii.

2nvestitiile 8obexpert in activitati de comunicare, publicitate si marketing reprezinta 9,omania. 2n sc&imb, in 7ulgaria, aceasta va fi Xmai ridicata, cel putin in

primul an, pana la G-=N din cifra de afaceriX, a spus /an Sucu.
http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/


15/23

8otivul pentru care 8obexpert a ales 7ulgaria este faptul ca tara este similara cu >omania cavenituri si economie. /e altfel, preturile din magazinul din Sofia sunt similare cu cele din >omania.

8obexpert isi propune sa desc&ida in urmatorii cinci ani 9 de magazine noi, dintre care cinci inafara tarii. 2n toate acestea, compania va investi circa G-= mil. euro, conform lui Sucu.X2nvestitiile vor fi mai mici, deoarece nu vom construi noi cladirile. "proximativ < milioane euro dincosturile magazinului din 7ulgaria s-au dus in cladire, in timp ce doar circa 9 milioane inaran(amentul interiorsi produseX.

?a conducerea filialei bulgaresti 8obexpert a fost desemnata 2oana Silag&i, care a subliniat camagazinul va avea circa 49 de anga(ati cand va functiona la capacitate maxima. Lficialii 8obexpert nu aumentionat ce cifra de afaceri tintesc pentru primul an de activitate, dar au precizat ca vor intra pe profit incirca trei ani, amortizand investitia.

Suprafata totala de vanzare a &ipermagazinului din Sofia este de 44. metri patrati, acesta fiinddotat si cu oparcarede 4= de locuri. Hipermagazinul este al saselea din reteaua 8obexpert, companiaintentionand sa mai desc&ida doua magazine in 7ulgaria pana in 944, urmand ca pana atunci vanzarile inaceasta tara sa atinga circa 6 mil. euro.+ompania are, in afara de cele sase &ipermagazine, 95 de magazine in tara, si o reprezentanta in 7elgrad,Serbia.

2nfiintat in 4FF6, grupul are G.= de anga(ati 'dintre care peste 6.= in fabrici) si mai cuprinde, in

principal, zece fabrici de mobila, cinci firme de import si de logistica si compania de imobiliare /omus8ex. 2nfiintata in 9, /omus 8ex este societatea de investitii imobiliare a grupului 8obexpert siproprietara tuturor cladirilor grupului de pe teritoriul >omaniei.

F. roiecte romnesti interna%ionale de succes ; magazinele online de soft@are

1. Kbervu D+ontext$oice; $ladimir Lane, /ragos 2linca2. "vangate - >adu 3eorgescu3. /reamstime - Serban *nac&e4. $eevid - *mi 3al5. JaskTriter.com; $iorel Spinu6. J@itcomings - 8i&ai $anatoru7. [email protected]; elu ?azar8. #ooveler.com; elu ?azar9. lair7uilder.com; +ristian ascu10. traveli.st; 2onut 7izau11. [email protected]; Lctav /ruta, +atalina >usu, $lad Stan12.JrippC/oo.com; /aniela ?epus46.JT2 ; 7ogdan 7ocse, +ristian "ndreica14. [email protected] 8i&ai 8afteianu15. [email protected]; 8i&ai 8afteianu16. SCmbolCa.com; "ndrei Y +ristina 8arin17. e>epublik.com- 3eorge ?emnaru18. Softicator.com; 8i&ai 3&eza19. >83 - 7obbC $oicu, $lad 7alan20. #oobs7ox; (oobs.ro21. Oa&ooool"imer; $lad Hosu22. res&ade.com; $lad Hosu23. goobix - $lad /ascalu24. biz&ive.biz; $alentina Simbotin-ar25. $ideoublis&ing.com; "lexandru ?apusan 'Uitec)26. "lp&aJalks; 7ogdan 2ordac&e '+onectoo)

27. Knseen>omania; 8i&ai /ragan28. Skrool.com dealon.us; lorin +&itu29. MG


16/23

32. Soft69.com; ?ucian Jodea 'via Lvidiu egrean)33. Cdetector.com 'via ruben)34. Oa3o ; Stefan /unca 'via "driana 7orotici)35. labell 'via (oobs)36. &otoree 'via (oobs)37. *mail8eorm 'via 3eorge)38. Statusimp; "lin Uainescu 'via (oobs)39. 2nspired8ag 'via "di)40. aCmo.biz; #an ?ukacs 'via 8i&ai 7re&ar)41. 8entors&ipnet.com 'via +osmin)42. flipmove.com 'via "ndrei)43. 78Tblog.com 'via +ris)44. 2Jstuff.tv 'via 8arius)45. [email protected] 'via "lex +ircei)46. lanningTiz 'via 8i&ai)47. "$+&at - Lctavian aicu, 8i&ai rentiu, /ragos Stanciu 'via isoi)48. 8indomo - 'via >adu Jiciu)49. orc.eu; 'via /an "vram)50.

[email protected]; Lvidiu /an si Horatiu 8ocian 'via /an 8asca)51. amazee.com 'via >adu Jiciu)52. JasteIid 'via 8ircea 3oia)53. 7annerSnack 'via 8ircea 3oia)54. &otoSnack 'via 8ircea 3oia)55. #ump*Ce+omponents.com 'via 8ircea 3oia)56. mCtestbox.com 'via 8ircea 3oia)57. (obberbase.com 'via 8ircea 3oia)58. infoE.com 'via 8ircea 3oia)59. Uipalong.com60. Jraveleople.it '"drian lorea)

61. LxCne@s - LxClus /evelopment 'via campuscodi)62. SCstem 8anagement - LxClus /evelopment 'via campuscodi)63. [email protected]; $iorel Spinu64. [email protected]; $iorel Spinu65. +ee$ee.com; 8ax 8arele, ?ee Tilkins66. 496contactforms; Jimisoara 'via >adu Jiciu)67. J&e+artel; Jimisoara 'via >adu Jiciu)

40 Gerocossen

L alta companie prezenta in magazinele din strainatate este 3erocossen, care a reusit sa cucereascapietele din Statele Knite, "sia si cateva din *uropa vestica, printre care ranta, 2talia si 3recia. +el mai multsucces in strainatate au avut vopselele de par si emulsiile de pla(a, a declarat "ndreea Sas, directorul demarketing al companiei.

/eocamdata se exporta numai =N din productia totala anuala, ceea ce in 9G a insemnataproximativ usia, a declarat directorul8ircea +iu&riu. otrivit acestuia, cel mai bine s-au vandut in strainatate produsele impotriva bataturilor sinegilor, precum si cele pentru ingri(irea parului, din extract de carabus.
http://soft32.com/http://ydetector.com/http://www.yago.d1k.ro/http://flabell.com/http://www.photoree.com/http://www.emailmeform.com/http://statuspimp.com/http://www.inspiredm.com/http://paymo.biz/http://mentorshipnet.com/http://flipmove.com/http://www.bmwblog.com/http://itstuff.tv/http://ftwitt.com/http://www.planningwiz.com/http://www.avchat.net/http://www.mindomo.com/http://norc.eu/http://newistic.com/http://www.amazee.com/http://tastekid.com/http://www.bannersnack.com/http://www.photosnack.com/http://www.jumpeyecomponents.com/http://www.mytestbox.com/http://www.jobberbase.com/http://www.infoq.com/http://zipalong.com/http://travelpeople.it/http://www.oxylus-development.com/en/products.htmlhttp://www.oxylus-development.com/en/products.htmlhttp://twislim.com/http://flipmytweet.com/http://ceevee.com/http://www.123contactform.com/http://www.thecartelgame.com/http://soft32.com/http://ydetector.com/http://www.yago.d1k.ro/http://flabell.com/http://www.photoree.com/http://www.emailmeform.com/http://statuspimp.com/http://www.inspiredm.com/http://paymo.biz/http://mentorshipnet.com/http://flipmove.com/http://www.bmwblog.com/http://itstuff.tv/http://ftwitt.com/http://www.planningwiz.com/http://www.avchat.net/http://www.mindomo.com/http://norc.eu/http://newistic.com/http://www.amazee.com/http://tastekid.com/http://www.bannersnack.com/http://tastekid.com/http://www.photosnack.com/http://tastekid.com/http://www.jumpeyecomponents.com/http://tastekid.com/http://www.mytestbox.com/http://tastekid.com/http://www.jobberbase.com/http://tastekid.com/http://www.infoq.com/http://tastekid.com/http://zipalong.com/http://travelpeople.it/http://www.oxylus-development.com/en/products.htmlhttp://www.oxylus-development.com/en/products.htmlhttp://twislim.com/http://flipmytweet.com/http://ceevee.com/http://www.123contactform.com/http://www.thecartelgame.com/


17/23

44. a'ul +omrulment


18/23

49. a'ul )o"export


19/23

Farmec !0*0 i "randul Gerovital

Farmec !* lu(-1apoca, cel mai mare producator 4N romanesc de cosmetice, detine marcirecunoscute international, printre care 3erovital H6 *volution, 3erovital H6 prof. dr. "na "slan, 3erovitallant, "slavital, armec, "slamed, /oina, Lbsesie si "t&os.

rodusele armec sunt prezente in tari de pe toate continentele lumii, cum ar fi #aponia, 2ran, Spania,2talia, ortugalia, 3recia, Kngaria, Slovacia, >epublica 8oldova, +e&ia, orvegia, +roatia, J&ailanda,?iban, 2ordania, Iu@ait, *"K, +oreea de Sud, SK". /in iunie 9etailul traditional, incluzand si retelele de farmacii si drog&erii, au o pondere in vanzari deaproximativ =N. Jotusi, expansiunea marilor retaileri se reflecta si in cifra noastra de afaceri realizata cuei, ceea ce inseamna ca se pot vedea niste cresteri in total pondere. *ste o tendinta normala atat la la nivelul

pietei romanesti cat si la nivel european, studiata atent de colegii nostri de la marketing in scopul de avalorifica toate oportunitatile. +u a(utorul unei retele vaste de distributie, suntem activi pe toate canalele devanzare, iar oferta noastra este adaptata tuturor tendintelor.

"m sesizat ca retelele de tip supermarket urmaresc sa ofere consumatorilor produse cu un rula( foartebun si un pret convenabil. Se concentreaza mai mult pe produse din segmentul mediu si mai putin pe cele de


20/23

top. Hipermarketurile ofera o diversitate mai mare, asa incat incercam sa fim acolo cu produse din toatesegmentele, dar in special cu cele adresate consumatorilor cu venituri medii si ridicate. e retelele de tipcas&YcarrC mergem cu produsele mass market, de volum. +u aceste ultime produse abordam si discounterii.

/easemnea este importanta participarea activa la actiunile periodice de promovare initiate de mariiretaileri. olosim adesea cataloagele lor promotionale, spatiile speciale de expunere din magazine,

piramidele de produse s.a. /ezvoltam impreuna cu partenerii nostri din retail relatii care sa ne asigure ovizibilitate a produselor la raft, dat fiind faptul ca multi dintre consumatori iau decizia de cumparare inmagazin.

2n retelele de farmacii, am aplicat o solutie interesanta: actiuni de misterC s&opper. >ezultateleobtinute in urma cercetarilor ne-au a(utat sa dezvoltam un sistem de abordare personalizata si adaptataexigentelor farmacistilor. "colo comunicam mult mai detaliat beneficiile produselor, informatii cu a(utorulcarora incercam, impreuna cu farmacistii, sa crestem categoria.

2n retailul traditional, derulam programe de merc&andising si de promovare dedicate, traininguri cumicii comercianti, asa incat sa-i a(utam sa isi creasca vanzarile pe intreaga categorie de cosmetice. "cestorale furnizam multe materiale de specialitate cu a(utorul carora sa obtina maximum de eficienta.

"daptarea la o pia% !n sc&imbare

+onditiile mai grele de piata, problemele specifice unei perioade de recesiune, reducerea consumului

si regandirea cosului de cumparaturi, au determinat compania sa analizeze diversele posibilitati de a mentinesi c&iar impulsiona vanzarile, iar o prima solutie adoptata a fost sporirea fortei de vanzari si de distributie./ecizia de a aloca resurse suplimentare si de a extinde forta de vanzari a fost una castigatoare.Jot in 94 au demarat si programe de management. "m investit in traninguri specializate, iar

rezultatele s-au vazut de(a in cifrele obtinute."u sustinut, in ultimii ani desc&iderea unor puncte de lucru proprii, extrem de importante. +u

a(utorul lor, acoperim astazi FN din piata nationala, un rezultat obtinut ca urmare a unui proces gradual deintarire a distributiei, debutat in urma cu aproape 4= ani. *ra foarte important sa avem forta proprie dedistributie si stiam ca in timp ea va face diferenta. 2n continuare, se sustin prin investitii forta de distributie,iar una dintre directiile noi se refera la acoperirea cat mai multor canale noi de vanzare. 2n primul semestrual anului viitor, se vor lansa pe piata comertului on line. roiectul este demarat.

"u anga(at un om care lucreaza de aproape o luna la un site dedicat, in asa fel incat, incepand cu lunaaprilie 944 acest serviciu este disponibil. ?ivrarea produselor o vom realiza c&iar ei. +omertul on line areun potential foarte mare de dezvoltare.

*xporturile

*xporturile reprezinta 4N din cifra de afaceri. "vem branduri foarte puternice, cunoscute, pe carevrem sa le valorificam mai bine prin alocarea unor bugete dedicate.

A*xportam de peste 6 de ani. +red ca pe piata din #aponia suntem prezenti de 6= de ani. "vem, deasemenea, o frecventa foarte buna pe pietele din Lrientul 8i(lociu, unde suntem bine reprezentati de ani

buni. 2n *uropa, suntem prezenti in aproape toate tarile, iar in "merica am reusit sa intram in cateva regiuni.

+a strategie, in anul viitor, incercam sa crestem pietele mai putin exploatate.B , director general armec.ele mai "ine vandute produse2 la export suntprodusele anti-aging, unde avem o traditie, de

aproape 6< de ani. 3ama 3erovital lant destinata ingri(irii tenului, a corpului si a parului are rezultatefoarte frumoase la export. armec$ital merge si el foarte bine. e-am pastrat pozitia si imaginea pe pieteleexterne pentru ca folosim ingrediente si principii active de ultima ora si utilizam rezultatele cercetarilor lanivel mondial din domeniu. "vem relatii stranse cu firme specializate care ne furnizeaza ingrediente. 2nacest an, am demarat exportul si la 3erovital H6 *volution, una dintre primele piete abordate fiind Kngaria.Suntem prezenti in peste G de tari.

+ele mai cunoscute si apreciate pe pietele externe sunt cremele si lotiunile 3erovital +osmetics./aca in >omania acestea nu se adreseaza clientilor cu pretentii, in #aponia, de exemplu, 3erovital estemarca de lux, alaturi de $ic&C sau 3ivenc&C. returile produselor care in >omania se vand cu cel multG. de lei, in strainatate variaza intre = si 9 de dolari.

+omercializarea se face prin intermediul partenerilor externi, care se ocupa si de publicitate. 2nmagazine avem rafturi personalizate, iar produsele noastre sunt folosite in clinici si in centre de sanatateZ,


21/23

ne-a declarat directorul de marketing "lexandru 3atlan. "cesta sustine ca cele mai mari profituri vin dinexport, unde se vand aproximativ 4=. de unitati anual.

+ea mai buna piata este 2talia, dar produsele au succes si in alte tari europene, precum si in +oreea,"rabia Saudita, Lrientul 8i(lociu si #aponia, unde exista c&iar o gama speciala de produse.

1n #aponia, de exemplu, cosmeticele de la +lu( sunt pozi%ionate de peste G de ani pe o scalpremium. 1n >omnia, brandul se adreseaz cosumatorilor cu venituri medii, iar concuren%a este formatdin (uctori interna%ionali, precum ivea, ?PLr[al, Lriflame sau locali, precum *lmiplant i 3erocossen.

entru export, lucram cu partenerii locali, din tarile in care a(ung produsele noastre. "vem o relatiefoarte apropiata cu partenerii nostri din #aponia, care fac o promovare intensa produselor 3erovital, maiales pe canalele de teles&opping, foarte populare, de altfel, in aceasta tara. rodusele armec merg pe pietedin *uropa, "merica de ord si "sia. >ecent am intrat si pe piata din +ipru, unde produsele noastre eraude(a foarte cunoscute.

/e altfel, "sia este principala pia pentru exporturile armec, iar 3erovital este vedeta vnzrilorexterne ale companiei ; opt din zece produse care pleac din ar fac parte din aceast gam.

ola"orarea directa cu marile lanturi de retail din alte pieteeste o strategie pe care mar(am petermen scurt si mediu. ana acum, am lucrat cu clienti traditionali de export, dar din 94 am incercat sa

patrundem in retelele de retail din afara tarii, incepand cu cele care au magazine si in >omania. "m reusitde(a acest lucru in Kngaria, cu a(utorul celor de la "uc&an si dm. 2n lanturile de retail modern din afara tarii

intram cu gamele de produse de varf la export.3eschiderea catre marcile private a a(utat la patrunderea pe alte piete tocmai de aceea

participam lunar la foarte multe licitatii de brand privat, atat interne, cat si externe. +ompaniilemultinationale din retail recunosc calitatea produselor noastre, iar noi putem sa raspundem exigentelor lor.

2n >omania, lucram cu +arrefour pentru care realizam astazi G4 de produse, o cifra importanta. /eaproape o luna, am semnat un contract cu >e@e >omania si recent am facut primele livrari pentrumagazinele ennC 8arket si ennC 8arket \\?. Suntem in discutii si cu alti retaileri prezenti in >omania

pe partea de marca privata, dar vom anunta numele acestora dupa ce vom semna parteneriatele. 8arcileprivate au un potential interesant de piata si noi suntem alaturi de retailerii care doresc sa creasca si aceastacategorie.

"cesta abordare are un potential crescut in conditiile in care cercetarile recente arata ca, potrivit unuistudiu ielsen, cota de pia pentru mrcile proprii ale retailerilor a crescut !n 4< din cele 9 de rieuropene. +oncret, mrcile private au a(uns s dein o cot de pia de cel puin GN !n cinci rieuropene, !nregistrnd astfel cea mai mare pondere din ultimii zece ani. "ltfel spus, din 4 produse vndute,

patru sunt marc proprie !n *lveia, 8area 7ritanie, Spania, ortugalia i 7elgia. 1n ultimii ani, ofensivamrcilor proprii a condus la o poziie dominant a acestora !n mai multe categorii.

"tuurile mrcilor private rmn preul mai mic cu pn la 9N fa de mrcile productorilor ifaptul c sunt girate de brandurile consacrate ale retailerilor. 8ai mult, de la preuri foarte mici, mrcile

private au urcat rapid spre nivelul mediu;superior, !n !ncercarea de a fi o alternativ la brandurile premiumale productorilor. ?anul real,- HCpermarket, de exemplu, a lansat marca Selection, care se poziioneaz pe

un nivel superior de calitate.armec se poate lauda, datorita prestigiului de care se bucura astazi, atat in tara, cat si in strainatate,

si cu nenumarate servicii acordate tertilor. "stfel, pentru +arrefour produce 66 de produse cosmetice subbrandul +arrefour, pentru +apra era efectueaza servicii de ambalare si teste microbiologice, iar pentruerrosan efectueaza teste microbiologice pentru materiile prime.

2n ultimii ani, compania armec a dobandit o experienta vasta in ceea ce priveste productia de marciprivate. "vand o capacitate anuala de productie de peste 9 de milioane de bucati, armec este astazi unuldintre cei mai importanti, experimentati si de incredere parteneri din regiune.

+ampaniile de promovare

1otorietatea Gerovitaleste pus pe seama unei campanii agresive de marketing derulate !n ultimiidoi ani cu o investi%ie de un milion de euro. entru 944, Jurdean a alocat promovrii tuturor produselorsale 4,= milioane de euro. " observant c, de regul, !n trei luni de campanie, mrcile promovate !idubleaz vnzrile.


22/23

entru ca planul su de a se face cunoscut i mai ales de a crete !n strintate 'anul trecut a intrat !nKngaria, iar !n acest an !i va concentra aten%ia pe ultimele desc&ideri din olonia i Kcraina) s fie viabil,Jurdean tie c trebuie s se reinventeze !n fiecare clip. A+osmeticele, ca i moda i mainile, au un ciclulimitat de via%B, spune el, Aiar consumatorii vor cuta !n permanan% ceva nou, inovativB.

/in acest motiv, !n fiecare an, armec lanseaz sau relanseaz i repozi%ioneaz cel puin M deproduse 'portofoliul companiei are acum G de produse).

/ei este un nume de succes pe pia%a romneasc, AarmecB este concurat puternic de companiistrine de renume care comercializeaz produse cosmetice !n >omnia. Au sunt destule femei !n %ar carene folosesc produsele, cu toate c pre%urile de pe pia%a romneasc sunt sczute. 1n /ubai, spre exemplu, ocrem ]3erovital^ cost 9 de dolari, la raft. robabil pentru c nu facem suficient reclamB, afirm8ircea Jurdean.

?a G de ani de la patentarea produselor cosmetice, 3erovital H 6 X"na "slanX continua sa sementina in topul mondial in lupta impotriva imbatranirii, desi, pentru ca nu a fost prote(ata, marca a fostinregistrata in 6= de tari.

Xrodusul 3erovital H6 a fost inregistrat in #aponia in urma cu trei decenii, cand era un &aos inmarci, dar au fost cinstiti, intr-o anumita masura, ca nu au avut cura(ul sa faca ei produsul si ne-au lasat sa-lfacem noi. 2n Jurcia exportam, dar nu stiu sa fi facut si ei produsul. 2n "rgentina si 7razilia marca a fostinregistrata. e luptam ca societatea noastra de marci sa anuleze inregistrarea lor. ici ei nu au

comercializat produsul. /aca nu l-au vandut cinci ani, am putea obtine anularea inregistrarii__, a completatdirectorul.

7ibliografie

4. )arketing international $ a'uri2 anali'e2 pro"leme2 /anciu $ictor,*ditura"S*, 7ucuresti, 9F9. icolae "l. op 'coordinator) ; 8arketing interna%ional6. &ttp:DD@@@.smark.roDarticol`49


23/23

9G. &ttp:DD@@@.revista-piata.roD3erovital`H6`*volution```gama`pe`care`piata`o`asteapta`de`mult`timp-idG69=.&tml
http://www.revista-piata.ro/Gerovital_H3_Evolution___gama_pe_care_piata_o_asteapta_de_mult_timp-id4325.htmlhttp://www.revista-piata.ro/Gerovital_H3_Evolution___gama_pe_care_piata_o_asteapta_de_mult_timp-id4325.htmlhttp://www.revista-piata.ro/Gerovital_H3_Evolution___gama_pe_care_piata_o_asteapta_de_mult_timp-id4325.htmlhttp://www.revista-piata.ro/Gerovital_H3_Evolution___gama_pe_care_piata_o_asteapta_de_mult_timp-id4325.html

internationalizare companiei farmec in franta

Documents