instruirea didactica

4
Instruirea didactica 1.Predarea-cum trebuie definita, ce implica ea. Predarea se impune analizată prin raportare la învăţare. Este defin sau ca "activitatea desfăşurată de profesor în cadrul lecţiei, spre învăţare". Dacă învăţarea şcolară, în viziunea didacticii moderne, semnifică schimbarea în comportamentul elevilor, determinată de experienţa oranizată pedao a provoca schimbarea a ceea ce există în ceea ce trebuie să existe, experienţă de cunoaştere. $alitatea predării poate fi apreciată după schimbările, transfor comportamentele, ndirea şi acţiunile elevilor. %e poate afirma că a preda înseamnă& a prevedea 'proiecta( producerea schimbărilor dorite) a preciza natura schimbărilor urmărite) a oraniza şi diri!a producerea schimbărilor) a controla şi aprecia nivelul la care se realizează schimbările %pre deosebire de didactica tradiţională, care reduce predarea l cunoştinţelor, în didactica modernă ea semnifică un complex de funcţ profesor, în vederea realizării optime a învăţării. *izează oranizare şi coordonare, de orientare şi diri!are, de comunicare şi de cercetare şi inovare a procesului didactic. +ndeplinirea acestor funcţii în procesul predării ia forma unor sau scrise(, prin care institutorul profesorul& stabileşte direcţiile învăţării prin enunţarea obiectivelor f impune succesiunea fazelor de învăţare 'care semnifică o rad de învăţare() stimulează interesul şi încura!ează efortul de învăţare) apreciază rezultatele şi corectează reşelile de învăţare) ameliorează şi relează mersul învăţării. Din cele de mai sus rezultă predarea nu vizează activit desfăşurării efective a lecţiilor. Ea include şi acţiunea de preăti conţinuturilor, de confecţionare a materialelor didactice, de asiur necesare unei acţiuni pedaoice eficiente, de analiză, evaluare au $oncepţia şi competenţele pedaoice ale profesorului se reflect acestuia. -olosindu#se criterii diferite de clasificare, se distin 2. Invatarea-ca produs, proces, ca fct a unor factori +nvăţarea umană presupune o modificare stabilă în comport experienţei trăite de subiect, ca răspuns la influenţele med individului o mai mare capacitate de acţiune asupra mediului de exis +nvăţarea şcolară 'didactică(, la care ne vom referi în cele ce tipică de învăţare la elevi. ceasta reprezintă modificările produse urmare a oranizării experienţei de cunoaştere, afectiv#emoţionale ş acesta. Prezintă unele particularităţi, precum& este supusă structurării, observaţiei şi controlului sistemati se produce în condiţiile ambianţei şcolare şi este oranizată apare ca rezultat al predării, instruirii. Învăţarea ca proces este înţeleasă ca o succesiune de operaţii care d 'pe plan conitiv, afectiv sau acţional( în felul de a ndi, a simţi timpul, în profilul personalităţii sale. ceasta întruc t învăţarea instrument al dezvoltării fiinţei umane, devine un factor determinan

Upload: sabina-pirlog

Post on 06-Oct-2015

13 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

DPPD

TRANSCRIPT

Instruirea didactica

Instruirea didactica

1.Predarea-cum trebuie definita, ce implica ea.

Predarea se impune analizat prin raportare la nvare. Este definit prin "a nva pe altul" sau ca "activitatea desfurat de profesor n cadrul leciei, spre a determina la elevi activitatea de nvare".

Dac nvarea colar, n viziunea didacticii moderne, semnific schimbarea n comportamentul elevilor, determinat de experiena organizat pedagogic, atunci a preda semnific a provoca schimbarea a ceea ce exist n ceea ce trebuie s existe, angajnd elevii ntr-o nou experien de cunoatere.

Calitatea predrii poate fi apreciat dup schimbrile, transformrile pe care le produce n comportamentele, gndirea i aciunile elevilor.

Se poate afirma c a preda nseamn:

a prevedea (proiecta) producerea schimbrilor dorite;

a preciza natura schimbrilor urmrite;

a organiza i dirija producerea schimbrilor;

a controla i aprecia nivelul la care se realizeaz schimbrile (nvarea) ateptateSpre deosebire de didactica tradiional, care reduce predarea la comunicare, transmiterea cunotinelor, n didactica modern ea semnific un complex de funcii sau aciuni desfurate de profesor, n vederea realizrii optime a nvrii. Vizeaz funcii sau aciuni de proiectare, de organizare i coordonare, de orientare i dirijare, de comunicare i stimulare, de control i evaluare, de cercetare i inovare a procesului didactic.

ndeplinirea acestor funcii n procesul predrii ia forma unor succesiuni de enunuri (orale sau scrise), prin care institutorul /profesorul:

stabilete direciile nvrii prin enunarea obiectivelor fixate;

impune succesiunea fazelor de nvare (care semnific o gradare/ dozare a eforturilor de nvare);

stimuleaz interesul i ncurajeaz efortul de nvare;

apreciaz rezultatele i corecteaz greelile de nvare;

amelioreaz i regleaz mersul nvrii.Din cele de mai sus rezult c predarea nu vizeaz activitatea profesorului doar n timpul desfurrii efective a leciilor. Ea include i aciunea de pregtire (proiectare), de reelaborare a coninuturilor, de confecionare a materialelor didactice, de asigurare a mijloacelor de nvmnt, necesare unei aciuni pedagogice eficiente, de analiz, evaluare/ autoevaluare a activitii colare.

Concepia i competenele pedagogice ale profesorului se reflect n stilul de predare al acestuia. Folosindu-se criterii diferite de clasificare, se disting mai multe stiluri de predare.

2. Invatarea-ca produs, proces, ca fct a unor factori

nvarea uman presupune o modificare stabil n comportamentul individual atribuit experienei trite de subiect, ca rspuns la influenele mediului. Aceast schimbare i atribuie individului o mai mare capacitate de aciune asupra mediului de existen.

nvarea colar (didactic), la care ne vom referi n cele ce urmeaz, constituie o form tipic de nvare la elevi. Aceasta reprezint modificrile produse n comportamentul elevului, ca urmare a organizrii experienei de cunoatere, afectiv-emoionale i de aciune practic trit de acesta. Prezint unele particulariti, precum:

este supus structurrii, observaiei i controlului sistematic al profesorului;

se produce n condiiile ambianei colare i este organizat tiinific;

apare ca rezultat al predrii, instruirii.nvarea ca proces este neleas ca o succesiune de operaii care determin schimbri (pe plan cognitiv, afectiv sau acional) n felul de a gndi, a simi i a aciona al individului i, cu timpul, n profilul personalitii sale. Aceasta ntruct nvarea reprezint, n ultim instan, un instrument al dezvoltrii fiinei umane, devine un factor determinant al dezvoltrii elevului.

Concepia psiho-pedagogic tradiional considera nvarea ca o simpl asimilare de rspunsuri la situaii standard, ca o achiziie de cunotine i deprinderi (de modele comportamentale), n timp ce didactica modern privete nvarea ca un proces activ de cunoatere, de restructurare, de organizare i sistematizare, de modificare i adecvare a acestor rspunsuri, de prelucrare i integrare a noilor date, pe baza dezvoltrii unor nsuiri eseniale ale fiinei umane (independen, decizie, creativitate etc.).

Astzi nvarea este privit ca o modificare sau transformare intenionat a comportamentului (conduitei) condiionat de experiena trit, dobndit.Experiena poate fi dobndit n mod direct, prin contactul elevului cu realitatea sau indirect, prin asimilarea valorilor culturii elaborat, de obicei, la nivelul abstraciunilor, condensat n concepte i exprimat prin intermediul simbolurilor.nvarea presupune deci efort personal, o participare activ din partea elevului, ca rezultat al angajrii. Aceasta implic utilizarea n procesul de nvare a metodelor activ-participative.

nvarea ca produs reprezint un ansamblu de rezultate cantitative i calitative exprimate sub form de noi cunotine (noiuni, idei, principii, reguli, etc.), priceperi, deprinderi i obinuine, atitudini, comportamente, modaliti de gndire, expresie i aciune. Efectele nvrii sunt deci nu numai cunotinele, priceperile i deprinderile, ci i dorinele, atitudinile, idealurile, sentimentele, interesele etc.

Rezultatele nregistrate sunt o materializare a schimbrilor de natur cognitiv, afectiv i acional, intervenite n raport cu etapa anterioar nvrii i sunt considerate ca o prob a eficienei nvmntului (activitii de instruire).

nvarea funcie de diveri factori. nvarea poate fi analizat i funcie de o serie de factori/condiii/cauze care influeneaz pozitiv sau negativ, uurnd sau, dimpotriv, ngreunnd activitatea de nvare. Unele dintre condiii (factori) in de elev, de particularitile i disponibilitile acestuia, acioneaz din interiorul acestuia i le numim condiii (cauze) interne. Acestea pot fi de natur biologic (vrsta, sex, starea de sntate, dezvoltarea fizic etc.) sau psihologic (potenial genetic intelectual, nivel al dezvoltrii intelectuale, stadiul dezvoltrii structurilor cognitive i operatorii, inteligen, gndire, motivaie a nvrii, voin, trsturi de personalitate, nivel de cultur general, deprinderi de munc intelectual etc.).

Condiiile externe se refer la organizarea activitii n coal i la cerinele colare: obiective, coninuturi, calitatea instruirii, ambiana psihosocial, personalitatea i competena cadrelor didactice, relaiile profesor-elev .a.

Condiiile externe vizeaz i mediul extracolar, factorii social-culturali (familia, mediul cultural-educativ local .a.).

Reuita nvrii este condiionat de influena combinat a tuturor categoriilor de factori. De aceea, nvarea eficient presupune preocuparea pentru identificarea, cunoaterea i controlul tuturor condiiilor care, ntr-un fel sau altul, influeneaz i concur la obinerea rezultatelor scontate.

3. Specificul organizarii invat pe clase si pe lectii

Dup cum rezult chiar din denumirea sa, sistemul de nvmnt pe clase i lecii prezint dou note definitorii:

gruparea elevilor pe clase;

desfurarea procesului instructiv-educativ n cadrul leciei.

Procesul de nvmnt se realizeaz cu colective de elevi constituite pe clase ce reunesc, de regul, elevi de aceeai vrst cronologic, deci cu particulariti psihofizice comune, specifice etapei de dezvoltare ontogenetic i cu un nivel de pregtire apropiat. Ca atare, clasa de elevi reprezint o colectivitate cu un anumit grad de omogenitate, fapt ce face posibil stabilirea coninutului instruirii, a modalitilor de lucru, ntr-un cuvnt, a ntregului proces instructiv educativ n concordan cu particularitile de vrst i cu capacitile de nvare proprii celor mai muli dintre membrii si. Aceast omogenitate a clasei face posibil organizarea activitii instructiv educative cu ntreg colectivul de elevi i asigur condiii pentru manifestarea rolului conductor al cadrului didactic, clasa de elevi constituindu-se ntr-o unitate psiho pedagogic.Clasa de elevi este n acelai timp un grup social durabil, instituionalizat, funcionnd ca factor de socializare a tinerii generaii (G. Gurvith). Ca grup social, clasa de elevi este un sistem de interaciuni umane cu o funcionalitate educativ, un ansamblu organizat de elevi, o structur organizat, instituional a colii. Este un sistem al tuturor interaciunilor formative pe care le prilejuiete activitatea n comun a elevilor i educatorului.

n momentul iniial al activitii sale, clasa ca grup social are un caracter administrativ, formal, nestructurat, cu scop, sistem de conducere i organizare impuse din exterior. Treptat ea se structureaz i se contureaz ca grup social, dobndete sintalitate i funcioneaz ca un puternic factor de socializare, de integrare social a tineretului. Prin interaciunile multiple pe care le prilejuiete activitatea comun desfurat n cadrul clasei de elevi, aceasta contribuie la modelarea personalitii fiecruia dintre membrii si, pregtindu-i pentru exercitarea diverselor roluri sociale cu care vor fi ulterior n-vestii.

Dei clasa de elevi reprezint o colectivitate cu un anumit grad de omogenitate, dat de particularitile psihofizice ale vrstei membrilor si, nu trebuie pierdut din vedere c, pe fondul trsturilor psihofizice caracteristice vrstei, elevii aceleai clase se deosebesc ntre ei prin anumite particulariti ndividuale. Acestea privesc n principal nivelul dezvoltrii intelectuale, pregtirea pe care au dobndit-o anterior, motivaia nvrii, aptitudinile, starea de sntate, capacitatea de efort .a. Sunt i situaii cnd ntr-o clas sunt reunii elevi de vrste diferite, diferena putnd fi de 1-3 ani, din cauza amnrii colarizrii pe diferite motive sau repetrii unor clase anterioare. La clasa I pot s apar diferene evidente generate de influenele exercitate asupra copilului n familie sau de frecventarea/nefrecventarea grdiniei. Aceasta ne conduce la ideea c gruparea elevilor dup criteriul vrstei realizeaz numai o omogenitate relativ, ceea ce face ca adaptarea procesului de instruire i educaie la posibilitile fiecrui elev s fie dificil de realizat.

Pentru a depi dificultile generate de aceast realitate s-au ncercat i alte soluii de grupare a elevilor, dintre care amintim:

clasele de nivel constituite n raport de vrsta mental, coeficient de inteligen, performane colare care sunt omogene; procesul de nvmnt este n acest caz adecvat capacitii de nvare a elevilor, fiind diferit pentru clase de nivel diferit;

clasele de nivel materii; se constituie dup rezultatele obinute de elevi la diferite discipline. Realizeaz o difereniere i la nivelul disciplinelor de studii, unele fiind predate ntregii clase n componena ei eterogen (istoria, geografia, educaia fizic), altele (matematica, fizica, limba matern, chimia, biologia, limbile strine) predndu-se pe 2-3 niveluri unor colective ce reunesc elevi cu acelai nivel de pregtire din mai multe clase paralele.

Iniiate din dorina de a adapta mai bine procesul de nvmnt la posibilitile reale ale elevilor, trebuie evideniat c aceste sisteme de grupare a elevilor au i numeroase dezavantaje. Menionm numai c includerea ntr-o clas cu nivel sczut poate genera nencredere n posibilitile proprii, nu stimuleaz dorina de autodepire, nu-l antreneaz pe elev n relaii de competiie.

Sistemul de nvmnt pe clase i lecii nu poate face ns abstracie de faptul c gruparea elevilor pe clase face posibil o activitate colar comun, dar n cadrul acesteia este dificil respectarea particularitilor individuale. Pentru creterea eficienei activitii de instruire i educare este necesar adaptarea activitii colare la posibilitile difereniate ale elevilor aflai la acelai nivel de colaritate prin mbinarea activitii desfurate cu clasa n componena ei eterogen cu aciuni de difereniere n planul organizrii i desfurrii activitii didactice, de nuanare a modalitilor de lucru (9, p.236). n aceast idee se iniiaz programe speciale de instruire (de recuperare, de aprofundare, de pregtire suplimentar a elevilor cu aptitudini pentru un anumit domeniu), posibiliti de aceast natur fiind create chiar prin felul n care este elaborat planul cadrul de nvmnt n lumina reformei curriculare. La aceasta se adaug elemente de difereniere a activitii la nivelul metodologiei de lucru cu clasa; alternarea activitii frontale cu activitile pe grupe i individuale, creterea ponderii activitilor independente cu sarcini difereniate, individualizarea la nivelul unor secvene ale leciilor .a.Instruirea didactica

1.Predarea-cum trebuie definita, ce implica ea pag pag 172.Invatarea-ca produs, proces, ca fct a unor factori pag 11-123.Specificul organizarii invat pe clase si pe lectii pag 47