32. Rolul şi funcţiile Guvernului

are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemuluinaţional economic şi social, precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condiţiile promovării intereselor naţionale.Guvernul exercită următoarele funcţii:-funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare;-funcţia de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şiinstituţional necesar în vederea realizării obiectivelor strategice;-funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrareaproprietăţii publice şi private a statului precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil.-funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern;-funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi

respectării reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi desfăsoară activitatea în subordinea, sau sub autoritatea Guvernului.

33. Raporturile Guvernului cu Parlamentul

Primul-ministru prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului rapoartele şi declaraţiile cu privire la politica Guvernului şi răspunde la întrebările şi interpelările care îi sunt adresate de către deputaţi şi senatori.Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului iar dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.

34. Actele Guvernului

Actele Guvernului pot fi grupate în:1. acte cu un caracter preponderent politic: declaraţii, programe politice2. acte cu un caracter preponderent juridic:a)hotărari care pot avea după caz un caracter individual sau normativ dar sunt emise exclusiv în vederea organizării executării în concret a legiib)ordonanţe: au un caracter normativ, reglementează relaţii sociale din domeniullegilor cu excepţia legilor organice şi a legilor constituţionale. Pot fi emise exclusiv în baza unei legi de abilitare din partea Parlamentului potrivit delegării legislative.c)ordonanţe de urgenţă care pot fi emise în baza procedurii delegării de putereprevăzută de art.114 din Constituţia Romaniei; au un caracter normativ şi au forţa juridică a legii şi pot reglementa relaţii sociale din domeniul legii ordinare sau organice.Dispoziţiile art.27(3) din legea 90/2001 impun şi condiţii de formă pentruvalabilitatea actelor Guvernului:• hotărarile si ordonanţele se semnează de către Primul-ministru şi se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare• se publică în Monitorul Oficial al României

35. Regimul constituţional al Hotărârilor de Guvern

l. Potrivit Constituţiei “hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor “.Hotărârile de Guvern sunt praeter legem şi secundum lege neputând dispune decât măsuri administrative, pentru asigurarea organizării executării legilor2. Hotărârile de Guvern realizează competenţa originară a Guvernului, de autoritateexecutivă, adică de autoritate care îşi propune în principal să pună în aplicare legea.3. Hotărârile de Guvern sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanţelejudecătoreşti, 4. Hotărârile de Guvern sunt supuse regulii semnării de către primul ministru şicontrasemnării de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare.5. Regula obligativităţii publicării în Monitorul Oficial, sub sancţiunea inexistenţei,în cazul nepublicării(excepţie- hotărârile care au caracter militar şi care se comunică numai instituţiilor interesate.)6. Hotărârile de Guvern pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual

36. Regimul constituţional al Ordonanţelor de Guvern

Delegarea legislativă ce rezumă în esenţă posibilitatea acordată Guvernului,ca în anumite limite şi cu respectarea unor condiţii să adopte ordonanţe, poate fi realizată:a) prin intermediul unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, situaţie încare ne aflăm în prezenţa delegării de ordin legal, concretizată în adoptarea unei ordonanţe obişnuite, propriu-zise;b)poate fi opera legiuitorului constituant însusi, în cazul ordonanţei de urgenţă1. Regimul constituţional al ordonanţei de Guvern emisă cu lege de abilitare (ordonanţă obisnuită):a) poate interveni numai în domeniile care nu fac obiectul legii organice, rezultând,per a contrario, că intervine în domeniul legilor ordinare.b) legea de abilitare va putea cuprinde două categorii de clauze:

-clauze cu caracter obligatoriu, respectiv domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe;- clauze cu caracter facultativ, respectiv posibilitatea ca ordonanţa să fie supusă aprobării Parlamentului, dacă legea de abilitare cere expres acest lucru.

În funcţie de situaţia de a se supune sau nu aprobării de către Parlament, acest tipde ordonanţe se clasifică, la rândul lui, în două categorii:- ordonanţe care nu se supun aprobării Parlamentului, deoarece legea de abilitare nu cere expres acest lucru;- ordonanţe care se supun aprobării ulterioare a Parlamentului, deoarece legea deabilitare impune acest lucru.c) Pe perioada delegării, Guvernul poate să modifice, să completeze sau să abrogepropriile ordonanţe. După expirarea acestei perioade, Guvernul nu mai poate emiteordonanţe în domeniul în care a fost abilitat şi nu mai poate să revină asupra celor deja adoptate.2. Regimul constituţional al ordonanţelor de urgenţăGuvernul va adopta OUG care:a) intervin în situaţii extraordinare, care nu mai necesită existenţa unei delegărispeciale, realizate printr-o lege specială de abilitare, ele fiind adoptate în temeiul delegării de ordin constituţional.

b) ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu votul majorităţii membrilor celor două Camere, ceea ce conduce, implicit, la concluzia că acest tip de ordonanţă poate interveni în domenii ce fac obiectul legilor organice.c) se supun obligatoriu aprobării Parlamentului, intrând în vigoare numai dupădepunerea spre dezbatere, în procedură de urgenţă, la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea in Monitorul Oficial. Dacă Parlamentul este în vacanţă, el se convoacă în mod obligatoriu, în termen de 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Aceasta este singura situaţie în care Guvernul, care răspunde politic în faţa Parlamentului, determină întrunirea acestuia în sesiune extraordinară pentru a discuta ordonanţa de urgenţă care a fost adoptată. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta se consideră adoptată şi se trimite celeilalte Camere, care decide tot în procedură de urgenţă.d) Ordonanţa de Guvern nu poate intra în vigoare înainte de publicarea ei înMonitorul Oficial, nepublicarea atrăgând după sine inexistenţa actului, fără nici o excepţie.e) Aprobarea sau respingerea ordonanţei de Guvern se face printr-o lege, în care sunt cuprinse şi ordonanţele al căror efect a încetat conform articolului 115 (3), prin nerespectarea termenului de abilitare.

f) Constituţia revizuită, prin art. 115 alin. (6), introduce anumite limite aleintervenţiei ordonanţei de urgenţă, respectiv domeniile în care Guvernul nu poate adopta astfel de acte normative

37. Răspunderea membrilor Guvernului

Regimul constituţional al angajării răspunderii cuprinde:a) obiectul angajării răspunderii poate consta:- într-un program de guvernare;- într-o declaraţie de politică generală;- într-un proiect de lege, fără a se preciza tipul de lege, respectiv organică sauordinară, b) angajarea răspunderii se poate face în faţa celor două Camere ale Parlamentului,reunite în sedinţă comună.c) Parlamentul are posibilitatea să adopte o moţiune de cenzură, în termen de trei zile de la data angajării răspunderii.d) Angajarea răspunderii Guvernului poate determina următoarele acţiuni aleParlamentului, de care în mod implicit este legat şi destinul juridic al problemelor care au făcut obiectul angajării răspunderii:1) Parlamentul nu iniţiază o moţiune de cenzură în termenul de 3 zile înseamnă naşterea prezumţiei tacite că actele cu privire la care şi-a angajat Guvernul răspunderea au fost acceptate.2) Parlamentul iniţiază o moţiune de cenzură, ceea ce poate determina două situaţii:- moţiunea de cenzură este acceptată, ceea ce atrage demiterea Guvernului şi implicit respingerea actelor respective;- moţiunea de cenzură este respinsă, ceea ce înseamnă că actele prezentate de Guvern au fost acceptate, ele devin obligatorii pentru Guvern, când este vorba despre program şi declaraţia de politică generală, şi respectiv aprobate, atunci când este vorba despre un proiect de lege.Textul revizuit al Constituţiei – art. 114 alin. (3) – îngăduie ca proiectul de lege să fie modificat sau completat de Parlament, cu amendamentele acceptate de Guvern.e) Preşedintele se va comporta faţă de proiectul de lege respectiv ca faţă de orice altă lege, adoptată prin procedura obisnuită. El are, în acest fel posibilitatea:

- să ceară reexaminarea legii de către Parlament, situaţie în care articolul 114 (4)impune ca reexaminarea să se facă în sedinţă comună a celor două Camere;- să se adreseze Curţii Constituţionale, atunci când apreciază că legea prezintăanumite aspecte de neconstituţionalitate.

38. Administraţia centrală de specialitate

39. Generalităţi privind administraţia centrală de specialitate

autoritate publică - orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale, care acţionează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public.autorităţile publice se divid în:- autorităţi publice propriu-zise- autorităţi publice asimilate.Administraţia Publică Centrală de Specialitate cuprinde:– Ministerele, organizate numai in subordinea Guvernului;– Alte organe de specialitate, organizate in subordinea:

● Guvernului● Ministerelor● Sau ca autorităţi administrative autonome.Autorităţile Administraţiei Publice Locale sunt următoarele:– Consiliile Locale,– Primăriile,– Consiliul Judeţean.- Presedintele Consiliului Judeţean.

40. Categorii de autorităţi centrale de specialitate

Categoriia) ministerele, care se organizează numai în subordinea Guvernului;b) alte organe de specialitate care se pot organiza :- în subordinea Guvernului;- în subordinea ministerelor;- ca autorităţi centrale autonome.Administraţia centrală de specialitate cuprinde două categorii de organe:1) organe subordonate, fiind vorba despre o subordonare faţă de Guvern sau faţă de ministere;2) organe autonome centrale, care nu se află în subordinea nici unei alte autorităţiadministrative.Moduri de infiinţare a organelor centrale de specialitate:a) înfiinţarea, potrivit legii, a ministerelor;b) înfiinţarea prin lege organică a autorităţilor centrale autonome;c) prin acte ale Guvernului şi ministerelor, cărora le este recunoscută competenţa de a înfiinţa organe de specialitate în subordinea lor, în următoarele condiţii:- o asemenea competenţă să le fie recunoscută expres de lege;- să se obţină avizul Curţii de Conturi .

41. Actele organelor administraţiei centrale de specialitate

-membrii Guvernului îndeplinesc acte şi fapte juridice prin intermediul cărora duc la îndeplinire atribuţiile respective.-în îndeplinirea sarcinilor care le revin, ministerele emit ordine şi instrucţiuni; ordinele pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual , pe când instrucţiunile pot avea numai caracter normativ.În practică se mai regăsesc şi multe altele, cum ar fi:- Ministerul Finanţelor emite precizări, norme tehnice, convenţii;- Banca Naţională care este autoritate centrală autonomă emite ordine, circulare,principii, norme, norme metodologice, norme obligatorii etc.- Miniştrii, la randul lor, emit şi ei acte care poartă diferite denumiri, cum ar fi:circulare, decizii, precizări, rezoluţii, ordine, norme metodologice etc.

42. Principii de organizare şi funcţionare a administraţiei publice locale

Orice stat îşi împarte teritoriul şi populaţia în anumite zone de interese - unităţi administrativ-teritoriale care de-a lungul istoriei au purtat diverse denumiri: judeţ, ţinut, regiune, oraş, comună, etcÎn toate aceste unităţi administrativ-teritoriale statul a creat autorităţi publice, care să-l reprezinte şi să acţioneze în acestea pentru realizarea intereselor sale, dar şi ale locuitorilor respectivi.

Statul a creat autorităţi şi la nivel central, care să-l reprezinte şi să asigure realizarea intereselor care se pun la acest nivel

43. Principii constituţionale

A. Principiul descentralizăriiDescentralizarea serviciilor publice reprezintă transferarea unora din atribuţii dincompetenţa autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate către un organism determinat, un serviciu public determinat, din unităţile administrativ-teritorialeB. Principiul autonomiei localeAutonomia locală este dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în interesul legii.Colectivitatea locală reprezintă totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.Autonomia locală se exercită de consiliile locale şi Primari, precum şi de Consiliile Judeţene, autorităţi ale administraţiei publice localeC. Principiul deconcentrării serviciilor publice- constă în atribuirea competenţei de a lua anumite decizii unor organe care îşi exercită atribuţiile într-o circumscripţie determinată şi care rămân supuse controlului ierarhic al autorităţilor centrale.Serviciile deconcentrate sunt autorităţi administrative care depind de un minister sau un alt organ al administraţiei publice de specialitate, care beneficiază de o anumită putere de decizie şi care au competenţă materială specializată şi o competenţă teritorială localăD. Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice localeConsiliile locale, consiliile judeţene şi Primarii se aleg prin vot universal, egal, direct,secret şi liber exprimatFuncţiile şi demnităţile publice, civile şi militare pot fi ocupate,în condiţiile legii de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară

Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă, iar Primarii comunelor şi oraselor se aleg pe circumscripţii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.E. Principiul legalităţiiaplicat la administraţia publică locală înseamnă că tot ce ţine de aceasta, adică alegerea, constituirea, exercitarea atribuţiilor precum şi adoptarea hotărârilor sau emiterea altor acte administrative precum şi orice alte activităţi trebuie să se desfăşoare numai pe baza şi în conformitate cu legea.F. Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebitPrimarul poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local, ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii.

44. Aspecte generale privind principiile constituţionale

Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe treiprincipii:

Principiul descentralizării, Principiul autonomiei locale, Principiul deconcentrării serviciilor publice.

Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul următoarelor principii:

Principiul autonomiei locale, Principiul descentralizării serviciilor publice, Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, Principiul legalităţii, Principiul consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

45. Autorităţile administraţiei publice judeţene

46. Consiliul judeţean

Consiliu judeţean se constituie ca autoritate a administraţiei publice locale, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăseneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.Consiliul judeţean este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct,secret şi liber exprimat, în conditiile stabilite de Legea privind alegerile localeAtribuţii principale:coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor de interes judeţean;organizează şi conduce serviciile judeţene şi aprobă regulamentele de funcţionare a acestora;adoptă bugetul judeţean şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;stabileşte orientările generale privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, precum şi amenajarea teritoriului;administrează domeniul public şi privat al judeţului;asigură construirea, intreţinerea şi modernizarea drumurilor de interes judeţean, precum şi a drumurilor de legătură cu judeţele vecine;alege, dintre consilieri, preşedintele, vicepreşedintele şi delegaţia permanentă a consiliului judeţean;adoptă regulamentul consiliului;

aprobă statutul personalului din serviciile publice judeţene, organigramele şi numărul de personal;stabileşte impozite şi taxe judeţene, precum şi taxe judeţene pe timp limitat;asigură condiţii pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor ştiinţifice, cultural-artistice,sportive şi de tineret;

47. Atribuţiile Consiliului judeţean

Are o dublă natură:- de autoritate a autonomiei judeţene;- de autoritate a administraţiei publice judeţene.a) atribuţii privind organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate a consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean.b) atribuţii privind dezvoltarea economico- socială a judeţuluic) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului.d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordinee) atribuţii privind cooperarea interinstituţională.f) alte atribuţii prevăzute de lege.

48. Preşedintele consiliului judeţean

Presedintele consiliului judeţean are următorul statut:- îndeplineşte funcţia de reprezentare a judeţului în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoane fizice sau juridice din ţară sau din străinătate - răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene - răspunde de buna funcţionare a aparatului propriu de specialitate pe care îl conduce şi controlează, şi care i se subordonează-asigură respectarea prevederilor constituţiei, a legilor, şi celorlalte acte juridice obligatorii şi a hotărârilor Consiliului judeţean.

49. Mandatul, funcţionarea şi actele Consiliului Judeţean

Consiliul judeţean se alege pentru un mandat de 4 ani- Forma de lucru a consiliului judeţean este sedinţa ordinară, care are loc în fiecare lună. - se poate întruni şi în şedinţă extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor sau la solicitarea Prefectului, adresată presedintelui consiliului judeţean.Sedinţele consiliului judeţean sunt legal constituite în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.Actele consiliului judeţean sunt hotărârile- ele se comunică în mod obligatoriu Prefectului, de către secretarului judeţului. - sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele judecătoreşti de contencios administrativ.- se semnează de către preşedinte sau de vicepreşedintele care a condus sedinţa şi se contrasemnează de către secretar.- sunt acte administrative supuse regimului juridic al actelor administrative, cu toate dimensiunile acestuia (caracter executoriu, se bucură de prezumţiile de legalitate, autenticitate şi veridicitate etc), - pot avea atât caracter normativ, cât şi caracter individual.

Preşedintele consiliului judeţean, organ unipersonal şi executive, emite dispoziţii, care pot avea atât caracter normativ cât, şi caracter individual.Aceste dispoziţii devin executorii numai după ce sunt aduse la cunostinţă public (cele normative) sau sunt comunicate persoanelor interesate (cele individuale).

50. Răspunderea consiliului judeţean

51. Dizolvarea de drept a consiliului local

Dizolvarea de drept a Consiliului judeţean are loc în următoarele cazuri:- consiliul judeţean nu se întruneşte timp de două ?consecutiv;- în situaţia în care, în trei sedinţe ordinare consecutive nu a adoptat nici o hotărare;- în cazul în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unul şi nu se poate completa prin supleanţi.

52. Dizolvarea prin referendum a consiliului local

Referendumul este consultarea corpului electoral asupra unei probleme sau asupra unui text constituţional sau legal care vor deveni perfecte din punct de vedere juridic numai în cazul unui răspuns pozitiv

Referendumul se organizează in condiţiile legii, ca urmare a cererii adresată Prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale judeţului, sau, în cazul dizolvării consiliului local al localităţii.Referendumul judeţean, ca şi cel local, se organizează de către o comisie numită prin ordin al Prefectului, compusă dintr-un reprezentant al Prefectului, un judecător, iar secretariatul este asigurat de instituţia Prefectului.El este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot.

53. Consiliul Local si Primarul

54. Consiliul Local

55. Statutul constituţional şi legal al Consiliului Local

“Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi Primarii aleşi, în condiţiile legii”.Consiliul local este calificat ca fiind una din autorităţile publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi orase. Ele reprezintă astfel o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ.Consiliul local reprezintă o autoritate colegială a administraţiei publice locale, aleasăîn vederea soluţionării problemelor de interes local

56. Raporturile consiliului local cu celelalte autorităţi ale administraţieipublice

Raporturile dintre administraţia publică judeţeană şi cea locală se bazează pe următoarele principii:- principiul autonomiei;- principiul legalităţii;

- principiul responsabilităţii;- principiul cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.Între administraţia publică locală şi cea judeţeană nu există raporturi de subordonare.Raporturi de subordonare nu există nici între consiliul judeţean şi Prefect, consiliul local şi Prefect, consiliul judeţean şi local şi Guvern.

57. Componenţa şi constituirea consiliului local

Consiliile locale sunt organe deliberative ale autonomiei locale cu caracter colegial, fiind astfel formate din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.Prefectul este cel care stabileşte, prin ordin, numărul consilierilor Acest număr variază, în funcţie de numărul locuitorilor:- 9consilieri pentru localităţile care au până la 1.500 de locuitori - 27 de consilieri pentru localităţile care au peste 400.000 de locuitori. - Consiliul general al Municipiului Bucureşti are un număr de 31 consilieriValidarea se face de către judecătoria în a cărei rază se află unitatea administrativ teritorială, de un judecător desemnat de presedintele instanţei.Constituirea consiliului local se realizează în termen de 25 de zile de la data când au avut loc alegerile Prefectul este cel care face convocarea consiliului nou ales în sedinţa de constituire.

Pentru ca sedinţa de constituire să aibă caracter legal, se impune participarea majorităţii consilierilor aleşi şi validaţiConducerea lucrărilor de constituire se realizează de către consilierul cel mai în vârstă, asistat de doi consilieri dintre cei mai tineri

58. Statutul consilierului local

Pentru a putea fi ales în funcţia de consilier sau de Primar trebuie îndeplinite următoarele condiţii:- împlinirea vârstei de 23 de ani inclusiv până în ziua alegerilor;- persoanelor respective să nu le fie interzisă asocierea în partide politice;- persoanele care candidează să aibă cetăţenia română şi domiciliul în Romania,- persoanele respective să aibă domiciliul în unităţile administrativ teritoriale în care urmează să fie aleseFuncţia de consilier este incompatibilă cu :a) funcţia de Primar sau vicePrimar;b)funcţia de Prefect sau subPrefect;c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţeanori al Prefecturii din judeţul respectiv;d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat,administrator, membru în consiliul de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local infiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă;

g) calitatea de senator sau deputat;h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile assimilate acestora;Mandatului consiliului local, care este de patru ani şi se exercită de la data constituirii, până la data constituirii consiliului nou ales

59. Atribuţiile consiliului local

Din punctul de vedere al competenţei sale materiale (rationale materiale), consiliul local dispune de competenţă materială generală în unitatea administrativ-teritorială în care a

fost ales şi funcţionează. Din punctul de vedere al competenţei teritoriale (rationale loc), consiliul local are

competenţă locală limitată la unitatea administrativ-teritorială respectivă.a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al Primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local.

aprobă statutul localităţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local; statul de funcţii al aparatului de specialitate al Primarului, al instituţiilor şi serviciilor

publice de interes local;

exercită în numele localităţii, drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome.

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului.

aprobă, la propunerea Primarului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare, bugetul local, contractarea sau garantarea de imprumuturi;

stabileşte impozitele si taxele locale; aprobă documentaţia pentru lucrările de investiţii, strategiile de dezvoltare economico

socială duce la îndeplinire măsurile necesare în procesul de integrare europeană în domeniul

protecţiei mediului şi gospodăririi apelor.c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului saumunicipiului;

hotărăşte cu privire la modalităţile de punere în valoare a bunurilor proprietate publică sau privată a unităţii administrativ - teritoriale;

avizează sau probă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism atribuie denumiri de străzi, pieţe, obiective de interes local.

d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice din domeniul educaţiei,

sociale, sănătate, cultură, sport, tineret, ordine publică, situaţii de urgenţă, protecţia mediului, a monumentelor istorice, evidenţa persoanelor, căi de comunicaţie, canalizare şi alte servicii prevăzute de lege.

e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. hotărăşte cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ teritoriale din ţară sau

străinătate.Atribuţiile principale ale consiliilor locale (comunale, orăşeneşti, municipale)a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz;stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu;b) aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului;

c) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;e) aprobă, la propunerea Primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de interes local;f) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau orasului;g) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;h) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei sau oraşului, după caz, în condiţiile legii;i) înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi serviciile publice de interes local; numeste şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii,

conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice dinsubordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care le-a numit;j) hotărăşte asupra infiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a infiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;k) analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;l) stabileşte măsurile necesare pentru construirea, intreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local;m) aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentrulucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea realizăriiacestora;n) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;o) hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi acordate şi personalului didactic;p) contribuie la organizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;q) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi a formaţiunilor de protecţie civilă, în condiţiile legii, şi propune măsuri de imbunătăţire a activităţii acestora;r) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;

s) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; infiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;t) infiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;u) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local;v) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului;x) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi parteneri sociali, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local; hotărăşte înfrăţirea comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale similare din alte ţări;y) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune;z) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;w) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii.

60. Funcţionarea consiliului local

Forma de lucru a consiliului local este sedinţa ordinară, care are caracter lunar, la cerereaPrimarului.Există şi şedinţe extraordinare, care pot avea loc ori de cate ori este necesar, la cererea Primarului sau a o treime din numărul membrilor consiliului.Pentru a fi legal constituite, legea impune prezenţa majorităţii consilierilor în funcţieSedinţele sunt conduse de un preşedinte de sedinţă, ales pentru o perioadă de 3 luni, care va conduce sedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.Se utilizează două modalităţi de vot:-votul deschis, este cel care permite identificarea votantului. În acest caz, libertatea acestuia este îngrădită de posibilitatea de a suporta diverse consecinţe, ca urmare a voinţei exprimate;-votul secret, este cel care asigură anonimatul votantului, astfel încât libertatea de voinţă a votantului este respectatăLucrările fiecărei sedinţe sunt consemnate întrun proces-verbal, semnat de consilierul care conduce sedinţa şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale.

61. Actele consiliului local

Consiliul local adoptă hotărâri, care se comunică în mod obligatoriu Primarului localităţii şi Prefectului judeţului.Cu votul majorităţii membrilor prezenţi se adoptă acele hotărâri care privesc bugetul local, contractarea de împrumuturi, impozite şi taxe locale, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau transfrontalieră.Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor in funcţie.Hotărârile consiliului local se semnează de către preşedintele de sedinţă şi se contrasemnează de secretar.Din punctul de vedere al naturii lor juridice, hotărârile consiliului local sunt acte administrative, care pot avea caracter normativ sau individual.

În funcţie de acest caracter poate fi stabilită data intrării în vigoare a hotărarii, fiindvorba despre:* data aducerii la cunostinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ;* data comunicării hotărârilor cu caracter individual.

62. Răspunderea consilierilor

Forme ale răspunderii consilierilor:a) o răspundere administrativ disciplinară, care se poate concretiza în următoarele sancţiuni:- suspendarea de drept din funcţie a consilierului, care poate interveni numai în cazul în care acesta a fost arestat preventivb) o răspundere administrativ patrimonială, care intervine în baza articolelor 52 şi 126 (6) din Constituţie şi a Legii nr. 554/2004;c) o răspundere penală, care poate atrage după sine, intervenţia suspendării consilierului împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive.

63. Primarul

Comunele şi orasele au câte un Primar şi un vicePrimar, iar oraşele resedinţă de judeţ, câte 2 vicePrimari, aleşi în condiţiile legii. VicePrimarii nu pot fi în acelaşi timp şi consilieri. Primarul

participă la sedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.Primarii sunt aleşi de populaţia cu drept de vot din unitatea administrativ – teritorială respectivă, pe baza scrutinului uninominal.Primarul fiind definit ca autoritate executivă, el are drept principale atribuţii organizarea executării şi executarea în concret a legilor, hotărârilor de guvern, precum şi a hotărârilor consiliului local.Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează.Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii.

64. Statutul Primarului

Primarul reprezintă autoritatea administraţiei publice cu character executivDublu statut al Primarului:a) autoritatea care reprezintă colectivitatea teritorială care l-a ales, sau, întro formulă consacrată în limbajul juridic francez “agent al colectivităţii teritoriale”;b) autoritate ce reprezintă puterea statală la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, sau, în acelaşi limbaj, “agent al statului” la nivelul comunei, oraşului (municipiului).

65. Mandatul Primarului

Este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului în faţa consiliului local până la data depunerii jurămantului de către Primarul nou ales .Mandatul poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

66. Incompatibilităţile funcţiei de primar

Funcţia de primar este incompatibilă cu:

a) funcţia de consilier local;b) funcţia de Prefect sau subPrefect;c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia;d) funcţia de preşedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat,administrator, membru în consiliul de administraţăie sau cenzor sau orice funcţie de conducere sau de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială;f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;g) calitatea de comerciant persoană fizică;h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;i) calitatea de senator sau deputat;j) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă funcţie asimilată acestora;

k) orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unei asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale Pe durata exercitării mandatului, Primarul nu poate deţine funcţia de consilier judeţean.

67. Atribuţiile Primarului

Principalele atribuţii ce revin Primarului sunt:a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale ministrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe Prefect;c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărarii consiliului local ia măsuri pentruorganizarea acestei consultări, în condiţiile legii;d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, in concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum si informări asupra modului de aducere laindeplinire a hotărarilor consiliului local;e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exerciţiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;g) verifică, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunică de indată consiliului local cele constatate;h) ia măsuri pentru prevenirea si limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreună cu organele specializate ale statului. In acest scop poate

mobiliza populaţia, agenţii economici si instituţiile publice din comună sau din oras, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite in planurile de protecţie si intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;i) asigură ordinea publică si linistea locuitorilor, prin intermediul poliţiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unităţilor de protecţie civilă, care au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, in condiţiile legii;j) indrumă si supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfăsurarea adunărilor publice;l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea si linistea publică;m) controlează igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;n) ia măsuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in condiţiile legii;o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii si il supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărarii consiliului local;q) asigură intreţinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului,

instalarea semnelor de circulaţie, desfăsurarea normală a traficului rutier si pietonal, in condiţiile legii;r) exercită controlul asupra activităţilor din targuri, pieţe, oboare, locuri si parcuri de distracţii si ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă si de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă si ajutor social;ş) indeplineste funcţia de ofiţer de stare civilă;t) emite avizele, acordurile si autorizaţiile date in competenţa sa prin lege;ţ) propune consiliului local spre aprobare, in condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal si regulamentul de organizare si funcţionare a aparatului propriu de specialitate;u) numeste si eliberează din funcţie, in condiţiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din funcţie, in condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituţiilor si serviciilor publice de interes local;v) răspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care aparţin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului;x) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate si pune la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatele acestor evidenţe;y) ia măsuri pentru controlul depozitării deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea văilor locale si a podeţelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

68. Actele Primarului

Primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunostinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.Se comunică in mod obligatoriu Prefectului, in cel mult 5 zile lucrătoare de la semnare.

69. Răspunderea Primarului

Regimul juridic al răspunderii Primarului este guvernat de următoarele principii:a) in exercitarea atribuţiilor sale, Primarul este ocrotit de lege, ceea ce nu exclude intervenţia unor forme de răspundere.Articolul 66(1) prevede că Primarul îndeplineste o funcţie de autoritate publică.b) se instituie, prin articolul 154, o răspundere administrativă, civilă, contravenţională sau penală, după caz, pentru primar, viceprimar, consilieri, prefecţi, subprefecţi, secretari generali, precum si pentru personalul din aparatul propriu pentru faptele săvarsite in exercitarea atribuţiilor care le revin, potrivit legii.c) legea consacră două sancţiuni specifice răspunderii administrativ disciplinare a Primarului, si anume suspendarea din funcţie si demiterea.

70. VicePrimarul

VicePrimarul este ales in mod indirect, respectiv de către consiliul local, cu votul majorităţii consilierilor in funcţie. Durata mandatului vicePrimarului este egală cu duratamandatului consilierilor.Organul care l-a ales pe viceprimar este indrituit să-l si schimbe din funcţie.Hotărarea de schimbare a vicePrimarului se ia de majoritatea consilierilor in funcţie, la propunerea Primarului

sau a o treime din numărul consilierilorVicePrimarul este subordonat Primarului si înlocuitorul de drept al acestuia.Pe durata exercitării mandatului de vicepriumar, acesta isi păstrează si statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.In caz de vacanţă a funcţiei de primar, atribuţiile sale sunt exercitate de drept de către viceprimar, sau de unul din viceprimari, pe care consiliul local l-a desemnat cu votul secret al majorităţii membrilor săi, in cazul in care sunt doi viceprimari. In acelasi mod va fi desemnat si consilierul care urmează să indeplinească atribuţiile vicePrimarului care a fost desemnat sau exercită de drept atribuţiile Primarului.

71. Secretarul unităţii administrativ –teritoriale

Fiecare unitate administrativ teritorială (comună, oras, municipiu, judeţ) si fiecare subdiviziune a municipiilor are un secretar, salarizat din bugetul local.Secretarul unităţii administrativ teritoriale are astfel statut de funcţionar public de conducere, după cum urmează:- legea impune studii superioare juridice sau administrative pentru funcţia de secretar;- se consacră in mod expres interdicţia pentru secretarii unităţilor administrativteritoriale de a putea fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea eliberării din funcţie, precum si aceea de a fi soţ, soţie sau rudă de gradul intai cu Primarul sau cu vicePrimarul, respectiv cu presedintele sau a vicepresedinţii consiliului judeţean;-recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea sau incetarea raportului de serviciu al funcţionarului public si regimul disciplinar care i se aplică este cel prevăzut de Lgea nr.188/1999, cu modificările si completările ulterioare;Secretarul unităţii administrativ- teritoriale indeplineste următoarele atribuţii,a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile Primarului, presedintelui consiliului judeţean, hotărarile consiliului local si a celui judeţean;b) participă la sedinţele consiliului local si a celui judeţean;c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre autorităţile autonome locale si judeţene si intre acestea si Prefect;

d) organizează arhiva si evidenţa statistică a hotărarilor consiliului local si a celui judeţean, a dispoziţiilor Primarului si presedintelui consiliului judeţean;e)asigură transparenţa si comunicarea către autorităţile si instituţiile publice, persoanele interesate, a actelor cerute in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.f) pregăteste sedinţele consiliilor locale si judeţene, intocmeste procesul verbal de sedinţă, redactează hotărarile.

72. Serviciile publice locale si aparatul propriu de specialitate

Consiliul local poate să infiinţeze si să organizeze instituţii si servicii publice de interes local, in conformitate cu specificul si nevoile locale, cu respectarea legii si in limita fondurilor financiare de care dispune fiecare unitate administrativ-teritorială.Servicii publice pot fi desfăsurate si de persoanele private, in aceste condiţii fiind aplicabile prevederile dreptului administrativ privind concesiunea, inchirierea sau administrarea de bunuri si servicii.Aparatul propriu de specialitate al Primarului se numeste si se eliberează din funcţie de către primar, iar personalul din serviciile publice ale comunei sau orasului se numesc sau se eliberează din funcţie de către conducătorii acestor servicii, in condiţiile legii.

Primărie- reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă, formată din primar, viceprimar, secretar, aparatul propriu de specialitate al Primarului.Primăria are misiunea de a duce la indeplinire hotărarile consiliului local si dispoziţiile Primarului, soluţionand problemele curente ale colectivităţii locale.

73. Administratorul public

Administratorului public ii pot fi delegate de către primar atribuţii de coordonare a aparatului propriu de specialitate sau a serviciilor publice de interes local precum si calitatea de ordonator principal de credite.

74. Prefectul

Constituţia adoptată in anul 1991 prevede: „Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unităŃile administrativ-teritoriale”.Prefectului i s-au stabilit sarcini de administraţie generală, cum ar fi:

coordonarea pe plan local a activităţii serviciilor teritoriale ale ministerelor, exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor

publice locale.Prefectul este un organ unipersonal al administraţiei publice, investit cu o competenţă materială generală si teritorială limitată la nivelul judeţului in care funcţionează.„Prefectul este ajutat de un subPrefect”.Condiţiile cerute de lege persoanei fizice pentru numirea in funcţia de Prefect sau subPrefect „studii superioare si varsta de cel puŃin 30 de ani”. Aceste condiţii sunt cumulative si obligatoriiPrefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice.Prefectul poate ataca, in faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al Primarului, in cazul in care considera actul ilegal.

75. Numirea si eliberarea din funcţie a Prefectului. Incompatibilităţi

Numirea si eliberarea din funcŃie a Prefectului se face prin hotărare de Guvern. Legea impune condiţia pentru Prefect de a avea studii superioare de lungă durată. Funcţia de Prefect este incompatibilă cu:a) calitatea de deputat sau senator;b) funcţia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti;c) funcţia de consilier local sau de consilier judeţean;d) o funcţie de reprezentare profesională salarizată in cadrul organizaţiilor cu scop comercial;e) funcţia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru in consiliul de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare si cele financiare, precum si la instituţiile publice;f) funcţia de presedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale prevăzute la litera e);g) funcţia de reprezentant al statului in adunările generale ale societăţilor comerciale prevăzute la litera e);h) calitatea de comerciant persoană fizică;i) calitatea de membru al unui grup de interes economic;j) o funcţie politică incredinţată de un stat străin, cu excepţia acelor funcţii prevăzute in acordurile si convenţiile la care Romania este parte.

76. Atribuţiile Prefectului

Atribuţii principale- asigură realizarea intereselor naţionale, respectarea legilor si a ordinii publice;- exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative autorităţilor publice locale si judeţene;- avizează numirea sau eliberarea din funcţie a conducătorilor serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale organizate in judeţe si in municipiul Bucuresti;- dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor si apărarea drepturilor cetăţenilor, prin organele legal constituite;- răspunde, in condiţiile stabilite de lege, de pregătirea si aducerea la indeplinire a măsurilor de apărare care nu au un caracter militar; autorităţile militare si organele locale ale Ministerului de Interne au obligaţia să informeze pe Prefect asupra oricăror problem care pot avea importanţă pentru judeţ;- prezintă, anual, Guvernului un raport asupra stării generale economice, sociale, culturale si administrative a judeţului.Alte atribuţii prevăzute de lege- convocarea consiliilor locale in sedinţa de constituire - numirea si eliberarea din funcţie a secretarilor consiliilor comunale si orăsenesti- convocarea consiliului judeţean in sedinţa de constituire - asistarea la sedinţele delegaţiei permanente a consiliului judeţean -convocarea comisiei administrative Prefectul emite ordine, in condiţiile legii. Ordinele Prefectului sunt acte administrative de autoritate. Ele pot fi normative sau individuale.Ordinele Prefectului care stabilesc măsuri cu caracter tehnic si de specialitate, sunt emise după consultarea organelor sau serviciilor de specialitate si sunt contrasemnate de conducătorii acestora.

77. Oficiile Prefecturale

Prefectul poate organiza prin ordin, în cadrul numărului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii Prefecturale cu avizul Ministerului Administraţiei si Internelor.Oficiile Prefecturale sunt părţi componente ale instituţiei Prefectului. Ele sunt conduse de un sef al oficiului Prefectural, a cărui funcţie este echivalentă cu cea de director executiv.Colegiul Prefectural se compune din Prefect, subprefecţi si conducătorii serviciilor deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului care isi au sediul in judeţul respectiv.Atribuţiile colegiului Prefectoral privesc armonizarea activităţii serviciilor deconcentrate care isi au sediul in judeţul respectiv, precum si implementarea programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de acţiune ale Guvernului la nivelul judeţului sau al localităţilor acestuia.