instalatiadeaprindere

8/13/2019 InstalatiadeAprindere

1/28

Instalatia de Aprindere

1


2/28

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei

tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format

din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii:

-instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind

utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse.

Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii;

-instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare;

-instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice;

a motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de

acumlatoare

Formatadin:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul

cuc!eia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se

joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul- -distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul

cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si

bujiile.

"


3/28

#


4/28

Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere:

$ateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a

motorului, cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori.

Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu

placi de plumb de 1" %,a&and borna minus legata la masa(partea metalica aautomobilului)

si borna plus in circuitul electric.

Indicatorul de curent, la instalatiile &ec!i,este un ampermetru legat in serie in circuit;la instalatiile moderne, se utilizeaza &oltmetrul,datorita unei mai bune fidelitati

a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator,in timpul functionarii

motorului.%oltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.

'nele instalatii folosesc,in locul ampermetrului sau &oltmetrului,un bec de control (colorat in rosu sau &erde),care la contectarea contactului cu c!eie,se aprinde si indica

eistenta curentului pe circuit; aceste instalatii au si un releu de legatura cu

generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului,indicand

prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare.

ontactul de c!eie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prindemaror),precum si ati consumator si ai ec!ipamentului electric.Este sub forma unui

dispoziti&,pre&azut cu borne,care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare,numai in

momentul rasucirii c!eii de contact,in prima pozitie;in pozitia a doua ,alimenteazademarorul pentru pornire c!eia libera re&ine automat in prima pozitie.

$obina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator,a&and rolul de a

transforma curentul de joasa tensiune,primit de la bateria de acumulatoare,in curent de

inalta tensiune,capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica.

*e compune din:suportul,miezul magnetic,infasurarea primara,formata din "++-#++

spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de +,-1mm asezate de mai multe straturi

alternand cu !artie izolatoare,peste infasurarea secundara formata din 1+++-"++++

spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de +,+-+,1mm, bobinata pe miez in mai multe

straturi izolate intre ele cu !artie de transformator.*e bobineaza infasurarea primara

peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna,a&and in &edere &aloare curentului

care trece prin infasurarea primara de #-A,fata de +,++1A in cea secundara. apetele infasurarii primare se leaga la bornele,fiind puse in legatura cu sursa de curent

(prin contactul cu c!eie)si contactele ruptorului.Infasurarea secundara are un capat legat

la inlatirarea primara si altul la borna. /e mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (0),la intrarea

curentului in bobina,si cu (-) la iesirea din bobina;aceasta pentru a se corela sensul

curentului cu cel al spirelor infasurarii. $obina este inc!isa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin

suruburi),iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor.

'nele bobine au carcasa metalica capsulata, a&and miezul sprijinit pe steatit (material

plastic),iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos.


5/28

entru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului, la unele

bobine de inductie,se monteaza in serie un &ariator in interioru sau eteriorul bobinei de

inductie,care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire. 2unctionarea bobinei de inductie:cand contactul cu c!ei este conectat,curentul de la

baterie trece prin infasurarea primara si se inc!ide circuitul primar prin contactele

ruptorului la masa.urentul din infasurarea primara atinge o &aloare cu atat mai mare cu cat inter&alul de timp dintre doua desc!ideri succesi&e ale contactelor ruptorului este

mai

mare. and se desc!id contactele ruptorului,curentul in circuitul primar scade la zero,iar in

infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 1+++-"+++ %,capabila

sa

dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant. /ar liniile de forta ale campului magnetic &or intersecta si infasurarea primara,dand

nastere la un curent de autoinductie de circa 1++%,care reduce &iteza de crestere a

curentului din infasurarea primara la inc!iderea contactelor ruptorului(a&and sens

in&ers) iar la desc!idere,franeaza &iteza de scadere,a&and acelasi sens.Acesta pro&oaca si un arc

electric intre contactele ruptorului,oidandu-le si uzandu-le rapid. Ani!ilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de +,"-+,"

u2,care

inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul


6/28

primar la refacerea lor,pentru a amplifica inductia.

Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul

distincte:

ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere,iar

distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri,in ordinea de aprindere prestabilita.

onstructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata

1# de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria deacumulatoare),

iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din 3olfram pe suporturi montate

pe

platoul.Aceste contacte sunt desc!ise periodic de catre bucsa cu came,al caror numar corespunde numarului de cilindri,iar in paralel cu contactele,este montat condensatorul.

In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta

tensiune, care printr-o fisa centrala (conductor), alimenteaza capacul distribuitorul de

4


7/28

ebonita;prin plotul central(prin bonz sau alama), curentul este transmis la peria de

carbune( cu arcul sau), la rotorul( din ebonita cu lamela de alama), care-l distribuie

prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii.apacul se fieaza pe corpul ruptorului cu elemele.

*incronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea

lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionuluide antrenare, angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came; turatia este pe

jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in

doi timpi. ontactul mobil este apasat pe contactul fi de catre o lamela elastica in perioadele

inc!iderii./e ung!iul de inc!idere a contactelor (ung!i /3ell) depinde cresterea &alorii

curentului in circuitul primar al bobinei de inductie.a motoarele cu turatia mare, acest

ung!i de inc!idere a contactelor fiind redus, se foloseste sistemul cu ruptoare duble, pentru a mari timpul de inc!idere.

/istanta dintre contacte, in momentul inc!iderii de catre cama, este bine determinata

+,-+,4 mm, se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea

contactului fi, cu ajutorul unui surub montat in orificiul o&al al suportului acestuia. amele bucsei desc!id contactul mobil prin pintenul izolatfiat pe el.

Intre lamele rotorului si plotii laterali eista o distanta de +,"-+, mm. astfelincat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric.

/esc!iderea contactelor se face prin modificarea continua a a&ansului, pentru buna

functionare a motorului. entru aceasta, ruptor-distribuitorul se fieaza pe motorintr-o pozitie care sa asigure un a&ans &acuumatic prin depresiune (corectarea a&ansului

se face in functie de sarcina motorului).


8/28


9/28

-6egulatorul de a&ans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa

cu doua stifturi,pe arborele ruptorului, care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came

prin doua arcuri tarate. a o anumita turatie, contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came, in

sensul de rotatie, asigurand un a&ans la desc!idere contactelor cu ata mai mare cu cat

turatia motorului este mai mare. %ariatia a&ansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor,

stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came.

-6egulatorul de a&ans &acuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu omembrana in interior, articulata cu platoul ruptorului. apsula este in legatura cu

galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.

El intra in actiune, in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a

carburatorului) printro conducta.El intra in actiune,in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal)

and clapeta este inc!isa,depresiunea este mare si regulatorul &acuumatic asigura

a&ans

maim,rotund platoul in sens in&ers.a desc!iderea clapetei,depresiunea este redusa si regulatorul &acuumatic nu lucreaza.

/e asemenea,regulatorul de a&ans &acuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii.a desc!iderea partionara a clapetei,functioneaza in pozitie intermediara.

2unctionarea regulatorului a&ansului &acuumatic este in limitele depresiunii de

+,"-+, bar,asigurand un a&ans de "-1"grade 6A. In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune uni&ersale.

7


10/28


11/28

prin fisa la electrodul central si inc!iderea circuitului la electrodul lateral (de masa)

intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi, circuitul se inc!ide sub

unui arc electric, deci o scamteie care aprinde amestecul carburant. $ujiile romanesti, fabricate la *interom luj-9apoca, sunt simbolizate tinand cont de

caracteristicile lor: 9 (pentru filet normal),(pentru filet lung),(pentru bujii cu

izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).2iletele cele mai uzoale sunt811."mm

si 8151.1mm.

autoturismul ogan se recomanda bujiile 629. entru /acia1#1+,se utilizeaza bujii 1915 sau 1915,corespunzatoare &ec!ii

simbolizari

de 81-"" si respecti& 81-""(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp

rece). a ltcit se folosesc bujii cu filet lung,astfel:1",1" sau 1" pentru

ltcit

lub si 1" pentru ltcit *pecial.

Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport decompresie

si turatie mare,precum si in localitati aglomerate,e&itanduse preaprinderile;la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde,pentru a se impiedica

depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea;tot bujii calde se &or folosi

si pentru motoarele uzate. onductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic)

fac legatura intre elementele circuitul primar.ele care pleaca la bateria de acumulatoare

au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta &aloare de maror,capabil sa

asigura pornirea.apetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci. elelalte circuite au sectiuni cuprinse intre +, si metru,metrupatrat utilizearea lor

tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor,in


12/28

deci buna functionarea motorului.

Instalatii electronice de aprindere:

a motoarele de turatie mare,sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece

timpul de inc!idere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge &alori care

sa asigure un flu magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine otensiune inalta,capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.

reintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de

aprindere.Acestea pot fi,dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea,cu

tranzistoare,a&and

ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric),sau cu

elemente semiconductoare si condensatoare.

A&antajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc

circuitul primar din bobina de inductie, ceea ce duce la o &aloare mare a tensiunii in

secundar, ce nu mai depinde de turatia motorului, mai ales mai timp rece, datoritatensiunii inalte din secundar, se atenueaza uzura contactelor, datorita curentului de

&aloare foarte mica din circuitul primar(+,"-+,A fata de #,- A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil,iar motorul

functioneaza mai bine, datorita arderilor complete ale amestecului carburant.

omponentele instalatiei sunt prezentate in figura 7.4. 2ata de instalatiei obisnuite, cuprinde: captori de turatii, care detecteaza trecerea plotului metalic de pe &olantul,

care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator,

captorul este calat inainte de 8E, iar intre doua captoare eista un decalaj captorul de

depresiune, care transmite informatia despre &alori depresiunii in tubulatura de admisiepentru realizarea unei corectii de a&ans de 1+grade (priza captorului este legata

printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului), calculatorul contine un

microprocesor, care pe baza informatiilor primite, calculeaza momentul optim deproducere

scanteii in functie de turatia si sarcina motorului, aceasta este posibil prin

intermediu bobinei de inductie, care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 1"% ce &a induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor.

1"


13/28

2unctionare.a pornire,antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa,

plotul metalic trecand pe sub captorul, mentine un a&ans se modifica datorita captorului,

1#


14/28

care informand calculatorul,determina momentul optim de declansare a scanteii in

raport cu

punctele de a&ans maim.*canteia se produce in inter&alul de timp in care plotulparcurge

spatiul dintre cele doua captoare de turatie.a oprirea motorului,daca plotul nu trece in

timp de +,-"s pe sub cele doua captoare,dispoziti&ul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie,protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub

tensiune.

Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare,in timpul functionarii motorului, pentru a nu se distruge calculatorul.

/i&ersele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre

electronice,cu o mare di&ersitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul

optim de declansare a scanteii la bujii.

Instalatia de aprindere electronica E*= asigura motorului o buna functionare,cu

arderea

completa a combustibilului,datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ceconduce la reducerea poluarii.

alculatorul E8 controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiileprimite de la senzorii de:turatie,pozitia arborelui cotit,temperatura motorului,presiunea

atmosferica si sarcina motorului.

2unctionare:ruptorul electromagnetic,rotinduse o data cu aul distribuitorului,produce impulsuri electromagnetice.

Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe c!iulasa.Acesta fiind conectat la

calculatorul E8,controleaza a&ansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de

referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.$orna

semnalului de referinta joasa,este conectata la masa distribuitorului;borna de b>-pass,

asigura comutarea controlului a&ansului de la modul E8,la turatia motorului de cca++

rot?min.$orna de la E8 declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie

curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune "5+++%,care prin

distribuitorul,alimenteaza bujiile,producand scanteia electrica pentru aprinderea

amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului.

In figura 7.b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si *eat.

2unctionare:$ateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de

inductiesi calculatorul E8.

urentul de la baterie(1"%)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie, a

caror terminale sunt conectate la calculator.rin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine, un curent de inalta tensiune ("5-#+@%) care

alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei./e remarcat ca bobina

alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan;bobina secundara alimenteaza, de

asemenea,simultan bujiile cilindrilor prin fisele,in aceiasi timp de functionare ai

1


15/28


16/28

fara elemente in miscare.

2isele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala,

a&and miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune,iar mantaua deprotectie

din mase plastice cu continut din silicon.Astfel se asigura o deparazitare electrica buna.

alta &arianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie indi&iduala pentru fiecare bujie.2iecare bobina de inductie compacta este conectata la

E8,

cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.ircuitul primar al fiecarei bobine, fiind comandat de

catre E8,asigura intreruperea lui periodic,iar inductia de circuitul secundar asigura

tensiunea inalta de "5-#+@% de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru

aprinderea si arderea completa a amestecului carburant. %arianta asemanatoare,dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se

utilizeaza la autoturisme @ia./e remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot

folosii bujii cu "-# electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.

Intretinerea,defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: /efectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc,in proportie de circa

1la suta,instalatiei de aprindere,ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere.

6uptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare.

%erificarea si reglarea ruptorului se eecuta periodic:

-se controleaza starea contactelor,care,daca prezinta oidari sau uzuri se curata cu !irtie

abrazi&a de granulatie fina sau cu piatra abrazi&a foarte fina,redandu-le formele initiale; -se &erifica elasticitatea arcului contactului mobil,cu un dinamometru:forta de intindere

trebuie sa fie ++-4++9;

-se &erifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil; -se regleaza distanta dintre contacte la +,+-+,4+mm prin deplasarea suportului

contactului

fi(cama desc!izand contactul mobil in pozitie maima),cu ajutorul unui surub dereglaj,

montat in orificiul o&al al suportului,dupa care se fieaza cu surubul de blocare.

*e &erifica desc!iderea conductelor succesi& pentru toate camele,pentru ca uzula lor este

neuniforma si la ne&oie se corecteaza. 9erespectarea reglajului duce la inreutatireafunctionarii motorului,ca urmarea modificarii a&ansului la aprindere;

-se &erifica jocul arborelui de la ruptor,in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuito-

rului;jocul radial este+,"mm duce la inrautatirea functionarii motorului; -se &erifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis +,1mm);

-se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare

de la bobina de inductie; -se &erifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic,fie prin incarcarea-des-

carcarea cu un curent de ""+%(scanteia trebuie sa fie puternica,de culoare albastra).

14


17/28

%erificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului,a ploturilor,

a periei si arcului,a clemelor de fiare.

/e asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului,oidarea lamelei rotorului si

distanta ei fata de ploturile laterale. ontrolul functionarii regulatorului de a&ans centrifugal se face cu ajutorul lampii

stroboscopice,la turatia de 1+++rot?min si la cea corespunzatoare putere economice;

&erificarea functionarii regulatorului de a&ans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru 8I al pistonului de pe capacul distributiei (&olantul motorului)si de un reper

ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.Initial,reperul ajutator trebuie sa se

deplaseze spre cel fi,iar in final sa se suprapuna. %erificarea a&ansului &acuumatic se face pe un stan special,pornind de la tiratie de

ralant,cand clapeta de acceleratie este inc!isa si pe masura ce se desc!ide se urmareste

&aloarea a&ansului. In general,a&ansul &acuumatic este de ",-1grade 6A pentru o &ariatie a depresiunii

de

+,#-+,bar;daca membrana este fisurata,dispoziti&ul de a&ans &acuumatic nu

functioneaza. %erificarea punerii la punct a aprinderii,care sa asigure respectarea a&ansului de

desc!iderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii, se face astfel:

-se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator a&ansuluiindicat

si se scoate capacul distribuitorului;

-se roteste corpul ruptorului,pana ce cama corespunzatoare corpului de la capaculdistribu-

itorului desc!ide contactele;aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata

intre

1


18/28


19/28

Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple;&erificarea fiarii

papucilor

de legature de conductoarele de joasa tensiune,a piesei terminale si a mansionului de

cauciuc pentru fisa centrala,starii de fiare a bobinei pe motor,functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii,folosind intreruperea contactelor ruptorului manual.

$ujia necesita de curatire,reglarte si &erificare a functionarii.

Incercarea bujiei se face cu un dispoziti& sub presiune de aer comprimat la - bar si

cu bobina de inductie proprie,urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si

continua);daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp,bujia nu este corespunzatoare.*e poate face incercarea bujiilor direct pe motor,cu osciloscopul

electronic.

e testerul electronic se pot face &erificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere.6ezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul,

17


20/28

sub forma unor curbe,in functie de parametrii ceruti componentelor.%erificarea se face

cu

motorul incalzit,la ralanti si la di&erse turatii,indicate de documentatia testerului. urbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise,citindu-se direct pe ecran

&alorile lor admisibile.

In continuare se prezinta cate&a oscilograme caracteristice. In oscilograma din figura 7.11 se prezinta &aloarea maima a tensiunii din infasurarea

secundara a bobinei de inductie(1-""%,in functie de tipul bobinei);a doua semiunda

trebuie sa fie 1?"-1?# din &aloarea primei unde,pentru corecta ei functionare.elelalte curbe

indica

diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de

strapungere dintre electrozii bujiei).

In figura 7.1" se prezinta modul de control al ung!iului /3el(de inc!iderea camelor). Acesta este corect la o &aloare de inc!idere,iar cel de desc!idere al camei.

/iagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura7.1#.

%erificarea condensatorului este prezentata in figura 7.1 unde elipsa si dreapta 1-" trebuie sa se incadreze in &alorile indicate ,in functie de capacitatea lui.

onductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi,dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar

piesele terminale de legatura se dezoideaza si se fieaza bine pe elementele instalatiei

de aprindere pentru a e&ita caderile de tensiune. $ornele bateriei si conductoarele respecti&e se dezoideaza si se ung cu un start subtire

de unsoare consistenta ,protectoare.

"+


21/28

onductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi,rupturi sau inbatraniri ale

izolatiei,iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oidari sau portiuni

arse,mansoanele de protectie fiind in stare buna.

-$una functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de

acumulatoare (1"-1%).

-and se spala motorul cu apa sau detergentii,se &or acoperii partile componente ale

instalatie electrice cu folii de material plastic,iar inainte de pornirea motorului se sufla apa

depusa,cu aer comprimat;contrar,pornirea este greoaie,iar contactele ruptorului se

oideaza

si capacul distribuitorului se poate fisura. -9u se lasa circuitul primar conectat prin c!eia de contact, deoarece se poate arde

bobina

de inductie.

-and se face reglarea ruptorului,se pun "-# picaturi de ulei de motor pe garnitura depas-

la pentru ungerea arborelui. -9u se &or folosi bujii de alte &aloare termica decat cea indicata sau ec!i&alenta;

de asemenea,nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.

a &erificarea,electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator,iar culoarea rosie-caramizie,ceea ce indica buna functionarea a motorului.

Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.

9u se &or folosi reductii la bujii.

/upa 1+++-"++++ m,bujiile se inlocuiesc,pentru e&itarea pornirii greoaie amotorului si

consumului eagerat de combustibil.

-and se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf,serecomanda

curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des,pentru ca depunerile de

ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere.

"1


22/28

""


23/28


24/28

rotirea manuala a arborelui cotit,urmarind scanteia la bujie;daca acesta nu este

corasopun-

zatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica;coneiuneala

masa automobilului intrerupta,circuitul integral defect./aca sunt intreruperi pe circuit,

acesta se refac;daca de&iatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate,se inlocuieste inelul(defect sau desprins).

a conectarea conductoarelor,nu se &or face in&ersari la bornele respecti&e,scurtcircui-

tari intre conductoare,bruscarea blocului de comanda e&itarea imbacsirii ineluluimagnetic

cu particule metalice,care pot duce la deterioarea circuitului integrat.

/efectele in eploatare ale instalatiei de aprindere: 8area majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau

secund-

ar conduc la imposibilitatea pornirii motorului,la oprirea sau functionarea neregulata.

Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent,dar uneori adereglari-

lor. 8otorul nu porneste,datorite urmatoarelor cauze:

-desfacerea,slabirea sau ruperea conductoarelor electrice,precum si scurtcircuitarea lor

la masa; -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa;

-scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie;

-contactele ruptorului oidate,arse sau dereglate;

-condensator strapuns. %erificarea se face cu lampa de control,prin conectarea unui pol la masa,iar celalat,suc-

cesi& la elementele de &erificat,dupa conectarea contactului cu c!eie:la aparatia defecti-

unii,lampa se stinge. Alte cauze:

-sc!imbarea intre ele a fiselor bujiilor;

-punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata; -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat,ploti carbonizati,perie uzata sau arcul ei

dereglat,rotor spart sau lamela carbonizata);

-bujii defecte(ancrasate,electrozii topiti sau dereglati,fisurarea izolatorului).

6emedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilorconductoarelor si izolarea lor,indepartarea scurtcircuitelor,inlocuirea elementelor

defecte

nereparabile(bobina de inductie,capac si rotor distribuitor,bujii);capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri.

/e asemenea,se inlatura defectiunile pro&enite din dereglare la contactele ruptorului-

care se dezoideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse;electrozii bujiilor-care se dezancra- seaza sau se inlocuiesc la ne&oie;fisele de bujii-montarea conectata a celor in&ersate;

a&ansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor.

8otorul se opreste din moti&ele:

"


25/28

-/efectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de

legatu-

ra a elementelor componenete(baterie,contactde c!eie,indicator de curent,bobina deinductie,

ruptor),scurtcircuitari la masa,contacte oidate sau dereglate la rupror,arc slabit al con-

tactului mobil;fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor, condensator strapuns,rezistenta aditionala intrerupta,bobina de inductie cu infasurarea

primara strapunsa.

onstatarea defectiunii se face prin functionarea claonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate,alimentarea cu energie electrica este buna);sau cu lampa de

control

la fiecare element de in parte,succesi& cu masa(daca se aprinde eista defectiune).

6emedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sauscurtcircuitate,dezoidarea

bornelor de legatura si a contactelor ruptorului,reglarea contactelor ruptorului,inlocuirea

elementelor defecte(condensator,conducte,bobine de inductie).

/ereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor, aplatoului contactelor,a bucsei sau a arborelui ruptorului.

6emedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte. -/efectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobi-

nei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate,distanta prea mare intre

lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului,capac fisurat sau spart,peria si arcul ei

defecte,bujii necoraspunzatoare (ancrasate,cu electrozi topiti sau la distanta necoraspun-

zatoare),elemente de deparazitare defecte.

ontrolul se poate face succesi& la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neonde

1"%,pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (+,++1-+,++"A);

lampa se aprinde la contactarea punctelor de &erificare,in timp ce ruptorul este actionatin mod repetat,manual.

*e mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si &erificarea fiarii fise-

lor si a bujiilor. /e asemenea,se controleaza intensitaea si culoarea scanteii,scotand pe rand fiecare fisa

de la bujie si apropiind-o de masa motorului;lungimea scanteii trebuie sa fie de 5-1"mm,

iar culoarea albastru-&iolet./aca este buna scanteia,pot fi defecte bujiile.

/e altfel, controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si &erificata la masa motor-

ului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte.

6emedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si apie-

selor terminale de fiare la elementele instalatiei,inlocuirea rotorului distribuitor sau a

capacului,uneori numai a pierii si arcului;bobina de inductie defecta se inlocuieste,iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la &aloarea

corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati,de

culoare rosie-caramizie).$ujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.

Motorul functioneaza nereulat!intrerupe",datorita cauzelor:

"


26/28

-/efectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre

contacte,oidarea

lor,desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. 6emedierea consta in refacerea distantei intre contacte,dupa dezoidarea lor;refacerea

regaturilor de la borna.

-/efectarea bujiilor ce se poate constata prin &erificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului);daca este rece,bujia nu a lucrat.%erificarea se poate face si

cu motorul la ralanti,scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita;la bujii defecte,

motorul nu-si modifica mersul. 6emedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte.

8otorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet,pentru ca:

-clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe;

-s-a deteriorat membrana dispoziti&ului de a&ans &acuumatic. 6emedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide a&ans prin

depre-

siune.

8otorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie;

-distantei prea mari a contactelor ruptorului; -arcul lamelor al contactului mobil,prea slab;

-scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat)

-slabirii unor borne de legatura; -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului

ceeia

ce duce la desc!iderea neuniforma a contactelor.

6emedierea se realizeaza prin reglarea contactelor,strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie,contacte ruptor,capac distribuitor,bucsa cu came sau

a

ruptor-distribuitor. 8otorul nu dez&olta puterea nominala pro&ocata de:

-a&ans prea mare sau prea mic la aprindere;

-functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de a&ans.6emedierea consta inpunerea la

punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispoziti&ele de a&ans centrifugal

sau a capsulei de la a&ansul &acuumatic.

8otorul e&acuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -a&ansului initial prea mic,cea ce face ca arderea sa fie incompleta:

-bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.

6emedierea se face prin reglarea a&ansului si a electrozilor si a bujiei in cauza,iar cea defecta se inlocuieste.

8otorul consuma eccesi& benzina din cauzele:

-a&ans prea mic al aprinderii; -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului;

-bobina de inductie defecta;

-condensator strapuns;

-distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor.

"4


27/28

6emedierea este realizata prin reglarea corecta a a&ansului initial la aprindere,a con-

tactelor ruptorului,a electroziilor bujiilor sau la ne&oie inlocuirea bobinei de inductie,

condensatorul contactelor uzate eccesi& sau a bujiilor. /efectiunile in eploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de porni-

rea sau functionarea cu intreruperi a motorului.

auzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr.1 de depresiunea agene-

ratorului de semnal sau calculatorului.

/isfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab,sau functionarea cu intreruperi amo-

torului,precum si nerealizarea dinamici in di&ersele &iteze sunt legate de captorul de

tura-

tie nr.",de generatorul de semnal sau c!iar de calculator. In toate aceste cazuri,se inlocuieste componentele respecti&,care nu se pot repara de cat

in ateliere electronice speciale.

6epararea instalatiei de aprindere:

/upa demontarea de pe motor,se curata elementele componente,iar partile metalice sespala

cu petrol si se sufla cu aer. *e procedeaza la &erificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel:

%erificarea bobinei de inductie,pe stand special sau pe tester electronic,pentru a cons-

tata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.Incercarea se face cu un curent de 1-1,A,iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 5-

1+mm.

/efectele pro&in,in general,din supraincalzire infasurarilor,in deosebii cea primara,la

conectarea contactului cu c!eia,fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.$obinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.

a cele demontabile,daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator.

%erificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternicaindica

strapungerea lui.

/aca nu licareste lampa,eista intreruperi interioare. %erificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita,la curent alternati& de

""+%.

*e poate masura capacitatea,cu un aparat special-capacimetru.ondensatorul defect se

inlocuieste.

6epararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor,al bucsei ca-

me si al arborelui. -ontactele trebuie sa calce concentric,pe toate suprafata.

Izolatia lor se &erifica cu o lampa de control la ""+%,pentru a nu eista scurtcircuit.

*e controleaza starea pintelului cu un sablon;daca e uzat se inlocuieste.$ucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta,care nu trebuie sa fie !igroscopica.

astilele contactelor uzate sub grosimea de +.mm se inlocuieste cu altele din


28/28

/e asemenea,la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul;forta de

apa-

sare trebuie sa fie de #++-++9,daca nu corespunde se inlocuieste. -$ucsa izolanta a bornei daca este fisurata,se inlocuieste.

-*e &erifica starea de uzura a camelor,care se admite de +.1mm,iar bataia

radiara,maim " grade.$ucsa cu came uzata se inlocuieste.

-*e controleza arborele ruptorului;joc in bucse admis +.+1-+.+mm.

$ucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate. Arborele inco&oiat se indreapta la presa,&erificand sa nu aiba bataie peste +.+mm

Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucse-

lor sau se slefuieste la treapta de reparatie,iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treap-

ta corespunzatoare. /upa reparare,ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si

im-

preuna cu distribuitorul.

*istemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste. %erificarea si repararea distribuitorului.onditiile de lucru de inalta tensiune ale dis-

tribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri,strapungeri,arsuri). 6otorul trebuie sa in buna stare,lamela sa aiba lungimea corespunzatoare,in arcul periei

sa aiba elasticitatea necesara;in caz contrar se inlocuiesc.

/istanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de +."-+.mm. /aca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul,iar daca lamela este arsa, se inlo-

cuieste rotorul.*e face apoi &erificarea strapungerii distribuitorului la "+-"%.

/upa repararea elementelor instalatiei,se monteaza pe motor si se face proba de tester

electronic sau pe stand de probe,pentru &erificare si reglare finala. rice element necorespunzator se inlocuieste.

instalatiadeaprindere

Documents