insemnarea calatoriei mele - dinicu golescu

BIBLIOTECA «EMINESCU»Dinicu GolescuÎNSEMNARE A CĂLĂTORIII MELECONSTANTIN RADOVICI DIN GOLEŞTI FĂCUTĂ ÎN ANUL 1824, 1825, 1826Guvînfc înainte : MAlliN BUCUREDITURA EMINESCU.[Bucureşti, 1971Coperta colecţiei : Val Munteanu Ilustraţia copertei : Ion Dogar MarinescuPrezenta ediţie reproduce textul Dinicu Golescu „însemnare a călă- toriii mele“, 1964, E.P.L. colecţia „Biblioteca pentru toţi“, text îngrijit de Gheorghe Popp.NEVOIA DE COMPARAŢIE SI PERSPECTIVĂ EUROPEANA

Constantin (Dinicu) Golescu a fost la începutul secolului trecut unul dintre primii români cu o conştiinţă europeană asupra realităţii noastre. Călătorii vor fi aceia care vor descoperi Europa, culturile şi civilizaţiile occidentale, mediteraneene şi orientale. Călătoria în epoca modernă va însemna descoperirea de umanităţi, cum vechile explorări duseseră la descoperirea de pămînturi noi. Cetatea, apoi regatul, landul, provincia, ţara şi continentul deveniseră neîncăpătoare. Pe urmele navigatorilor, ca dorinţă de aventură, ca sete de cunoaştere şi de împlinire, artişti, scriitori, oameni de cultură vor pleca dintr-o ţară într-alta în căutarea idealului de frumos şi de mai bine pentru om. Apar marile şi interminabilele exoduri în culturile şi civilizaţiile străine, schimburile de valori materiale şi umane, aparentele „depayzări“ spirituale sau, mai bine spus, reîir.ocmirea unor forme vechi, depăşite de cadrul pe care îl adusese marea Revoluţie franceză. Solurile natale trebuiau pregătite pentru noile cultwfi. Popoarele simţeau nevoia verificării propriilor lor potenţialuri. Ţăriie îşi deschideau graniţele unele altora, ca în schimburile de expoziţii naţionale. Drumurilor vestite prin neguţătorii care purtaseră timp de seco'e mărfurile de la un capăt la altul al Europei, li se vor adăuga în secolul al XIX-lea itinerariile artiştilor, gînditorilor rătăcind spre patria lor ideală şi visată. Unii vor pleca spre Grecia, alţii vor lua drumul lung al Yienei, Romei, Parisului. Romanticii vor deschide hotarele care izolaseră popoarele şi culturile lor, proiectîndu-şi reveriile peste mări şi ţări. Poştalioanele şi diligenţele duc în „străinătăţurile“ îndepărtate pe ti5neri la învăţătura. Artiştii şl scriitorii pleacă pe urmale miturilor lor, „exilîndu-se“ singuri în lumea lor de fantazii. Apare acum o întreagă producţie de carte de călătorie, o literatură a voiajurilor. într-o lucrare de tinereţe — Les Voyageurs franţais en Grece au XlX-e siecle (1800— 1900), Paris, 1909 — Eugen Lovinescu a refăcut itinerariile şi hărţile propuse pentru o reconstituire a Heladei prin

imaginile peregrinilor francezi, reînviindu-se un cult apus de sute de ani. Drumurile omului modern nu mai duceau către Indiile engleze ori olandeze, ci spre cetăţile eterne ale spiritului uman. Tomuri întregi s-ar putea alcătui cîndva cu listele călătorilor prin Europa, sosiţi la Paris, Roma, Florenţa, Sevilla, Constanti- nopole şi Petersburg. Nicolae Iorga a dat în 1928 o „Istorie a românilor prin călători“, iar în ultimul timp s-au tipărit două volume, pentru epocile mai vechi, cu „Călători străini despre ţă-rile române“ (volumul I îngrijit de Maria Holban, Bucureşti, 1968 ; volumul II îngrijit de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Deresca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucureşti, 1970) : diplomaţi, abaţi, negustori, comişi, refugiaţi, ori simpli curioşi de exotism. Tot timpul a avut loc un proces activ de prospectare umană. „Exotismul“ secolului al XIX-lea nu a fost la început modă sau stil de petrecere estivală, ci nevoia unei regăsiri şi complementarităţi a popoarelor. Spiritul european lipsise în feudalitate. Burghezia, prin lărgirea schimburilor, prin antrenarea tuturor ţărilor la economia plusvalorii şi întrecerea pentru primordialitatea pieţii internaţionale şi acapararea de terenuri de materii prime, va da impresia unei unităţi structurale a continentului. Călătorii apar atunci cînd va apare şi nevoia unei conştiinţe de a mări cercul universului nostru. Samuel Micu, Gheorghe Şincai şi Petru Maior vor ajunge la Roma cu aproape o jumătate de secol înaintea lui Dinicu Golescu, dar la ei drumul pînă la cetatea eternă nu va fi totuna cu călătoria în accepţia secolului trecut. Italia nu le va fi descoperită decît la vîrsta ei romană. Corifeii Şcolii ardelene nu vor trăi nostalgia ruinelor şi nu vor înmărmuri la contactul cu civilizaţia apuseană. Era vremea cînd nu vedeau decît diplomele şi manuscrisele cu mărturiile vechimii noastre, „învăţăceii“ români de la „Viana“, Paris, studenţii care vor lepăda anti- riile ce îi împiedicau la umblet, în iatacele babacilor de la Iaşi şi Bucureşti, se vor întoarce cu măsurătorile de învăţătură ale timpului nou, înlocuind buchiile străine cu ştiinţa de carte „pre româneşte" în şcoala lui Gheorghe Lazăr, Eliade, Eufrosin Poteca, Costache Poenaru ş.a. Al doilea val al plecărilor la studii în apus va fi după 1830, cu N. Bălcescu, I. C. Brătianu, D. Brătianu, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, C. A. Ro- setti, I. Ghica. Călători însă, adică moralişti, observatori, exploratori de uman, vor fi foarte puţini. înaintea lui Ion Ghtca şi V. Alecsandri— cei doi moderni călători care nu pot trăi decît mişcîndu-se dintr-unloc într-altul, de pe un ţărm pe altul —, a lui JM. Filimon care avea vibraţia excursului artistic şi a voluptăţii monumentului, doar Dinicu Golescu şi Ion Codru-Drăguşanu mai pot fi citaţi. Nu intră în discuţie corespondenţa din străinătate şi impresiile fragmentare şi risipite. Dinicu Golescu, ca şi Ion Codru Drăguşanu, va călători pentru a

scrie, ca într-un documentar unic al creaţiei lor. Nu voiajul de plăcere, escapada, turismul, neaclimatizarea într-un loc, vagabondajul cu geamantanele în dili- genţă, fuga de sedentarism ca de o moarte a. sufletului îi vor duce pe aceşti ctitori pelegrini români spre occident, ci chemarea lăuntrică de a li se arăta chipul altor naţii şi de a ne orîndui înfăţişarea după lumina acelui secol. Însemnare a călătoriei mele făcută în anul 1824, 1825, 1826 —- opera singulară a lui Dinicu Golescu — va fi un jurnal de călătorie, un reportaj de drum spre apus. Adevăratul jurnal intim, discreţi lăş!?f posterităţii, se va scrie ceva mai tîrziu, după 1840. Călători, ca Dinicu Golescu, vor fi agenţii de prospectare a lumii occidentale şi, din anterie şi giubele, vor gîndi la perspectiva civilizaţiei şi culturii celei modern.^ Aceşti boieri, crescuţi în legea veche, pleacă în căutarea altor sălaşe pentru ţară. Iau drumul Europei pentru a urmări aşezările altor neamuri. Ei ne vor analiza ha.rta civilizaţiei şi culturii apusene, schimbînd drumul la C'onstantinopole, îngropîndu-1 în trecut. Dinicu Golescu părăseşte conacul în aflarea unui orizont în faţa căruia ne puteam vedea dimensiunea reală. Drumurile în jurul ţării vor fi o reluare prin noi înşine, nu prin suzerani, cu matca originară a unui spaţiu căruia îi aparţinusem din totdeauna, dar de care ne izolase o istorie maşteră. însemnare a călătoriei mele făcută în anul 1824, 1825, 1826 este o carte de învăţătură despre străinătate, un traseu prin lume pentru a trezi contemporanilor săi rîvna efortului pentru a se trece pragul în lumea modernă. Cînd îşi făcea aceste însemnări Dinicu Golescu, abia luase fiinţă şcoala lui’ Gheorghe Lazăr. Nu apăruse nici o licărire de poezie modernă. Dinicu Golescu va pleca singur în lume. Era un prevestitor de literatură a observaţiei „pe viu", de întoarceri şi de îndepărtări de axe istorice, cum avea să se săvîrşească după 1848. înnoitorii însă se întrezăreau sub comanacele boiereşti. Multora dintre ei le devenise drumul peste Dunăre un drum în răspărul istoriei noastre. Vor lăsa să se roadă de timp legăturile care ne ţinuseră apropiaţi de Poartă, plecînd în întîmpinarea unei lumi în mijlocul căreia locul nostru era cel firesc. Dinicu Golescu va fi printre cei dintîi navigatori români în cultura şi civilizaţia europeană modernă de la începutul secolului al XIX-)ea. Însemnare a călătoriei mele este blocnotesul unui boier român care face reportaje între staţiile diligenţelor prin oraşele din Transilvania, Austria, Ungaria, Italia, Elveţia şi Germania, însemnînd documentarul unui proces antifeudal în Ţările Româneşti.7Boierul Golescu parcurge occidentul eu amărăciunea înapoierii pe care o poate aprecia, de la acest pol al civilizaţiei, în patria sa. Admiraţia muo dată se estompează cu gândul acasă. Revelaţia unei culturi şi civilizaţii superioare se face pe fondul trist al omului de

ţară, înmărmurit de avantajele pe care le avuseseră de la istorie alte poipoare. „Fericirea altor neamuri“ era idealul său moralicesc de călător. Dinicu Golescu era un scriitor trecut de la stadiul cronicăresc la acela de spirit ingineresc-pozi- tiv, cu un simţ al realului, propriu omului născut să ia iniţiativa scuturării de trecut: însemnează totul la proporţia realităţii din ţară şi în funcţie de această necesitate. Dinicu Golescu nu este nici poetul pierdut în reveria dulcilcxî-' căi ale apusului, nioi politicianul care îşi va schimba capitalele lumii în funcţie de programul de pe agenda întîlnirilor. Dinicu Golescu umblă isă afle o croială mai bună a societăţii româneşti, să observe porturile străine, să nu greşească modelul, şi de dragul tradiţiei să se trezească întors în trecut. El simte nevoia schimbării de conţinuturi şi de forme, ântr-o viziune şi la o dimensiune europeană. Ţărilor Româneşti li se înălţau de pe acum, în proiecte, schelele edificiului lor modern. Autorul însemnării călătoriei va fi unul dintre primii anchetatori de teren ai străinătăţii, un trimis neoficial al stabilirii criteriilor după care trebuia să ne reviz.uim normele existenţei noastre ca naţiune. înaintea tinerilor care vor pleca la învăţătură în şcolile apusului, plecaseră bătrânii, ca boierul Dinicu Golescu. Părinţii vor şti încotro să-şi îndrume copiii. „Conservatorii“ şi işlicari, mulţi dintre ei n-au închis porţile fiilor lor care părăseau şcolile cu buchii şi psaltichii. Bătrânii citeau pe Voltaire, Condillac şi Marmontel, tinerii vor deveni romantici cu plete, carbonari şi mesianici activi. Dinicu Golescu nu va aştepta să-l înveţe fiii şi nepoţii săi întorşi de la învăţătură. Singur va ofta la gîndul că ne aştepta cale lungă pentru a ne reîntocmi sub semnul spiritului european modern. S-a spus, cînd mai în glumă, cînd mai în serios, că Golescu străbate străinătatea, măsurînd-o cu piciorul, calculînd pieţele şi parcurile în stînjeni şi statuile cu cotul. Boierul de la Goleşti umblă, fără pretenţii, după exemple. El este venit să însemne, să înregistreze totul. Popasul cel mai lung la Viena nu este lîngă cine ştie care monument de artă, ci lîngă spitale şi şcoli. Acestea îl interesau în primul rînd ; tot ce ţinea de prosperitate, de îndestulare şi de demnitate pentru cei mulţi. Acolo notează, se consultă, cere detalii, găseşte soluţii pentru cei de acasă. Are un simţ pragmatic pentru luarea de iniţiative pentru obşte — o formă de manifestare specifică a iluminismului în spaţiul nostru. Nu se putea visa la palate şi fîntîni, cînd în ţară lipseau datele curente ale civilizaţiei din acel timp. Cultura avea trebuinţa urgentă a unui precedent material care s-o poată promova. „A vorbi pentru folosul Patriii", aşa cum îşi propunea Dinicu Golescu, însemna8atunci a vorbi despre räinile şi plügile cronier .1 Ir soc i>• 1.iţii no,i>irr, .1 nu uita în mirajul frumuseţii oraşelor şi aşov.vminirlm 111 dr-.lln Inu-ii în trecut mulţi/mea încă

ţinută ta cheremul si .l|>în i I or. Momrnt de nn »men' se visează lîngă ceea ce o altă realitate ne propune,\ cm Miluţln de '• i 1 ţ.1, ne oferea ca pildă pentru obştea poporului nostru, liste sublimul ge tului acestui boier de ţară care pretutindeni va fi în amintire cu imaginea tragic de dură a realităţii sociale din Valahia. Apusului civilizat, Dinicu Golescu îi va arăta faţa urîtă a feudalităţii- spoliatoare de tip oriental, despotic de la noi. Diniou Golescu nu evadează, ci rămîne mereu în mijlocul ţării sale. întrebările şi le va pune pentru ceea ce ne lipsea nouă, nu pentru ceea ce aveau alţii. E un oftat dinlăuntru al boierului iluminist după o rînduială organică şi omenoasă a poporului său. Dinicu Golescu va fi un comparatist de cadre umane colective şi naţionale. Proza sa este greoaie, maîlcită, anevoioasă. Nu este scrisă pentru a fi citită ca literatură, ci ca un jurnal de drum, ca însemnări, cum bine le-a zis el, fragmente, impresii. El colectează datele, nu le transfigurează. N-are timp decît de văzut. Intrarea în civilizaţia apuseană a lui Golescu este tacticoasă, cu mişcări încete, luîndu-se seama la orice amănunt, pipăindu-1, măsurîndu-1. Numără, socoteşte bătrîneşte, împarte, face calcule de ho- tarnic prin parcurile vieneae. O murmurare cronicărească se aude în grădinile împărăteşti despre poporul său căruia îi lipsea pînă şi dreptul de a aprinde focul în vatră fără dare. Cu cîţiva ani înaintea Regulamentului Organic, Dinicu Golescu scria înlăuntrul acestui jurnal al său de călătorie o pagină de depoziţie contra feudalităţii excesive din Ţările Româneşti. Va fi nu un aot prematur, ci prefigurant al epistolelor şi pamfletelor din şi după 1848 împotriva spolierii feudale a ţărănimii. Palatele, pieţele, muzeele şi fîntînile dispar nu o dată, rămînînd în faţă spectrul de bolnav secular al ţării. La gradul de apreciere exactă pe care i-1 da unele state civilizate, Dinicu Golescu se simte părtaşul unui prezent al ţării mal format de o legislaţie satraplcă. Pe acest fundal, situaţia nu mai putea fi tolerată. Nu numai socoteala lungimii şi lăţimii palatelor şi grădinilor o face Dinicu Golescu, ci şi pe aceea dureroasă a numărului de biruri şi de dări către administraţia boierească. Scurtîn- du-se drumul la Stambul şi începînd să se retragă apele în albiile lor, apar la suprafaţă nesfî-rşitele pustiiri ale pămîntului. Din apus, lui Golescu nu-i dispare ţara, că e prea mică, ori prea neînsemnată. Dim-potrivă, îi apare spectrul unei victime jefuită şi neapărată de nimeni, în inima civilizaţiei apusene, Dinicu Golescu lasă acelei lumi gloria şi norocul secolelor sale de prosperitate, rămînînd singur cu gîndui la ţară. Trecutul ultimelor secole ne trăsese înapoia orizontului. Abia ne menţinusem împovăraţi de zălogirile de afară şi dinăuntru. însemnare a0lîiJdlovici mele esu* '-nnuhan >i »•■ ■ , n-' coala lui Tudor, înăbuşită, a vert iv av •»■«. < »I»!I. l’i partizan nl înnoirilor, deşi nu îusese iaţiş devoiai I n I i ■. I«• i

Licriei la Braşov. hi va pleca in siiainaiai li j" prăbuşirea visului lui Tu clor. Nu sa se asemui;» -au sa ir i «i i - a a' forme noi tie îndreptare, sa se con.fru.nte şi să ima';\i in m:; . i.piuai • ■ viiiorulm. S-a spus eă Dinicu Golescu ar n mai puţin ■ ■ 11• i*»•! '< Iiiimh-: şi ca s-ar mulţumi doar cu o simplii în reunit rare iman- .1 a reali-laţii. în parte este adevărat, în parte nu Nu ca el n ai li jini: sa vadă ceea ce era irumos în apus, dar fum! a aha era fermi, 1 ■•.•'i a a vremii noastre de atunci. Ce mai puica spune dup ii ce alirma.se ca Italia e „raiul cel pa-mîntcsc“ ? Dinicu ( iolescu nu era un j>ri»11m i care 11-ar fi putut să se exprime decît pvin interjecţii. 1.1 irebme înţeles pe traiectoria sa specifică de viaţa. Domol, căuiîndu si hirtnle prin bune, greoi la mers, cu o costumaţie turceasca, ridicîndu ; a pulpanele anteriului, ochind distanţele, chibzuind în barba. Şi totuşi, Dinicu Golescu este un om comprehensiv al civilizaţiei moderne. Aoasta îl frapează cu violenţa. Observă cum se lace agricultura, cum arată gospodăriile, oamenii, ca-sele, cum sini îmbrăcaţi, care le sînt datornic şi drepturile, unde le sîm locui :1c de petrecere. Pe oriunde trece, I/imcu Golescu reţine starea <b umm il »r, pledurilor, d. scrie instrumentc, macini, diverse mecanisme. în olv.ei'-aţia sa primează aspectul, material al locui dor. Omul se preumbla cu IUI simţ gospodăresc de antreprenor, ia seama la ceea ce trebuie nr.u/ii penii 11 colectivitatca noastră. Admira cîmpu.rilc bine muncite, se- mănărurile în bună stare, culturile de cereale, lucrările de irigaţie, grădinile st livezile cu pomeniri. Ştie care era bursa curentă a preţurilor la produsele agricole, politica ia zi a cultivării eu cereale. Dinicu Golescu n-a plecat în străinătate după monumente, si ceea ce va vedea în Austria, Italia, Germania va fi nesemnificativ. N-are conştiinţa valorii artiştilor Renaşterii. Chiar dacă le pomeneşte unele tablouri, numele artiştilor nu-i spun nimic. Vibraţia sa este la tot ceea ce este civilizaţie şi senin de bunăstare colectivă. La „Viţenţia“ se opreşte la celc trei teatre ale oraşului, pretext pentru a vorbi despre starea anacronică a teatrului naţional din ţară. Atunci nu mai vrea să ştie că se alia in Italia. Iluminatul boier deplrnge lipsa unei asemenea instituţii de i ol os naţional, a unui teatru în limba noastră. La Pa via, în loc sa se oprească la monumentele operele de artă, ia ycoi 1 universităţi, vi ^ast cu cale sä laude avantajele transporturilor de mărfuri pe apă. De la Cremona reţine starea semănăturilor şi drumurilor ; la Mantua divaghează despre semănăturile „cvadraie“, de copacii întinşi cu crengile pe sfori, de felurite plantaţii de viţă-de-vie, de arta de a îngriji grădinile. Uimirea lui10' * 1 Ml I I I 'I I I ! M I II ■ I( I , ,1 ill .1 I i .1 II II I I ( I , . I.li I .1 I I I .1 I • I I I I : I ,1 (,!!■ i . I II1|

*...................................iii*]’ I I ii I, j n >* 1.11. ir -..iii i .i I» ilc-- f a; ii 1.11 I- ca I m. I .< j >r..................................ir iiad- I» ir |>i inI'.i .ul I mic I < 111.111 ,- în i !c!c ill- ■- ,i 11 m I n.I re, mu!: se vecii mii omul, căci rîn-laiclllc Cl.Ill I 11 -11TI • -.. ( I.lll-.I ,,1 ITU 111' }l pi nil 1.11).I " . /ill) 1,11 (° ,1 ( Li [ ttri I'ifUt'l e ci.( im iii t-M let si ii ( ntr > ojr.mr.i' rit de învaţăi urii I-1 v.i îndrepta lauda litilic „er.in“ 111111■:i.iţ,I dm ;ij>iis c11 draeosle peuiru noroadele liu, :lIul-.h- străvezie la autocratismul dnmmlor m.v.lri preocupaţi sii aduuc ..’n biciul pungiIf cu .im de pe spinare.i bietului popor, penim i şi pl.iii scaunul srăpînilor dr la 1 -OHM .ml niopolc. I tini-cu Golescu vmlnsle ukiiu pin- tru al săi. Este o lecţie despre civilizaţie ţi despre ovilitate pe i.ur u ţine patriei sale. De aceea înseamnă ultimul a c -- u, ţine cviilcnţ i a tot ceea ce s-a realizat ca progres, lecţia trebuia bine iuvaţaia pcmiu t putea convinge. Lauda apusului era o lauda a pi riliil-i aţilor m'mum- dc devenire într-o eră fericită a statorniciei, căci ,,dnt psicin.t ui<r:i,nici un felin de podoabă nu pOi}te sta in fiinţa'. iJinicti Golescu traiecteo aventură a cunoaşterii la un boier valah de moda veche ee nu mai are linişte în cerdac, fumîndu-şi ciubucul la taifas. Boierii pleacă la drum în Europa; e semn că ceva se schimbase sau se prefigura să se schi nbe in structura de viaţă a Ţărilor Româneşti. îşi iau capiii de mînhi şi ii poarta la învăţătură în apus. Ei înşişi nu aşteaptă să-i înveţe copiii lor ţi pleacă să-şi revele singuri strălucirea civilizaţiilor moderne din Europa. Dinicu Golescu este un cap de rînd în acest încc-put de exod spre ţările civilizate, de unde se întoarce „cu destula desluşire de toate chipurile fericirilor ale ace ştii Naţii“. Starea de opinie publica se va schimba acum, oînd nici chiar o parte din marca boierime nu mai poate r'invite indiferentă la mijearea de progres a secolului al XlX-lea. Se va v.ea plecarea noastră în timpul cel nou după un ah orar al istorici. S';nb.»!ic, drumul lui Dinicu Golescu însemna o călătorie a noastră prin I n; a europeană pentru a ne reaşeza temelii reale de viaţă *oc':ili a n"i însemnare a călătoriei mele era un act de luare de ■ - cu Ieuropean al secolului al XlX-lea. Simplul contact n-,• t iris, deja o opţiune dc viaţă o colectivităţii noastre.M M'!'l iii, 1 :r.11*i

Însemnare a călătoriţi ce am făcut eu, Con~ standin Golescu, coprinzătoare de cîte oraşe am văzul, şi intr-însele orice vrednic de înseninare, cum şi prin sale, sau pre drumuri, orice d cosi bit. lucru am văzut.

Aşijdcrca şi deosilnrca neamurilor ;/ a «.emu- naturilor, cum şi apele, şi poştele, şi (nuc nboei şi fapta bună am văzut, spre folosul nafni mele am însemnat, arătînd şi urmările ' cele tele ce cunosc că sa urma în patria noastră, carele nelipsind, hotărî/, nici noi cinste, nici norodul fericire1 ) * / 'nu putem itohindi.

' ! /.:;<■ —• faptă-CÄTRÄ CITITORI

De este slobod aceluia ce umblînd prin casele altora să vaza şi să gîndească la a sa, slobod au fost şi mie, în toată călătorii» ce să coprinde întru această cărticică, să gîndesc nu la casa, ci la patria mea, la care cine nu gîndeşte, nici face pentru dînsa orice bine, poate n-are nici casă, şi de are, o iasă.

Şi de este sădită fireşte în om pohta a avea orce lucru bun vede la altu şi, făr’ de a-1 hrăpi de la acela, să să silească, de nu îl are, să-l cîştige, iar de îl are rău, să-l prefacă în Imn, nu poate nimeni drept judecînd să mă dojenească, căci in toate păsurile mele nu am putut după orce vedere să nu im|ij întorc către dînsa ochii minţii.

Pre aceste vederi, şi gîndirile ce îm[i] aţiţa în sul'lei în tîmpinarea lor, am socotit ca prin tipar să le eomunese 1 dmi ţilor miei compatrioţi, îmboldit spre aceasta mai mult di ruşine. Căci în biblioticile ce ain văzut, poate cinevaş.s.'î în< u. . cară de cărţi coprinzătoare de călătorii făcute de evropei ’ nu1 Comunic.2 Europeni.' ' 1 " 1 : | 1 I II I I [ I I I I. I I j > I III I I I I I I . I \j j I I .ii11 1 • * 1 ' I' I '.I I I .1 I I' ' I I l| I ţ I II I I I I 11 > I I I < ■ , i| I I 11 .1 ! j I I I I I ţ .! I I i, ,■' !"> I I 1 j > 1 r ■ t (■ 1,11 |,| IHM I I I I ■. .Ill V . I .III (I . I [ I '4.1 I , I I I |. ' ..I:!- I 1 I I I"I' .1 < I ■ I, I I .1111 .in j 1111111 ,.i .lin \i I n. 11 1111111 c, ■, i 111 ,n ! 'inc.

I ii I ri'ii.i I de i I ii u v.l 111 ţ .i mu ‘.oi nu mile in Mimic şi .ist u I la rii w 1111 il învăţături, m I . i\ I I 111 (! I .1 1111 11 u Kxl.il«! s.i apuc con cl Cl 111. lJ.it <'um pnic.im, min . i \' 11111, ..I mi v,i/, v.i/iikI s,i nil i,iu aminte, blind aminte s.i mi aseam.m, ascm.mind să nu jiiciec hmele şi sa nu polncsc a I lace ai.nat compatrioţilor miei ? ! Şi cum puteam sa nu ins.mine/ iele v.izuic, claca în toată că-I a ton a, şi m privirea lucrurilor iele mai multe vrednice de văzut, întovărăşit de mulţi oameni dmtr-alte neamuri, îi vedeam pre toţi însemninil şi culcgmd binele, ca sä-1 Iacă cu-noscut celor dc un neam cu ei ? !

Binele l-au învăţat oamenii îmîi unu de Ia alţii, neamurile mai pre urmă unul de la altul, precum vedem în istorii : că ehmi prin calatorii Ia hgliipet ■1" 'ras de acolo luminările ştunţilor, multe dm meşteşuguri, şi romanilor, strămoşilor noştri, înmulţite le-au comunicat. Iar aceştia în toată Evropa cea luminata le-au revarsat, şi aceasta, din zi în /1 sporindu-le, însutit roditoare le-au făcut. Şi îş|i) fericeşte noroadele prin comunicaţia binelui adunat din călătoriile ce fac neamurile unile prin ţările altora şi publicarisindu-le 1 prin cărţi.

Pnnă este F.vropa, precum ele altele, aşa şi de asemenea cărţi. Nici un unghi cel mai nebăgat în seamă de pămînr, nicio ţară, nici un oraş, nici un sat nu este necunoscut la nici un evropeu, ajunge să ştie citi. Tar noi, ca sa ne cunoaştem ţara bine, trebuie să cîştigăm această cunoştinţă din citirea a vreunii cărţi scrisă (le evropeu Mulţime de istorii ale jăru Romaneşti să află în I.vropa, scrise în timbele ei, şi in limba românească, dar tot de streini ; iar de vreun pămîntean al aceştii ţări lă- cută, nu să pomeneşte. Acum dar, cînd şi domnia este încre-

1 PuWkmJu !e.! 6

1111 .11.1 ;»■" niiiiii i11 ■ o 11 11 I n 1111 * > t I 11' 1111 n j 1. 11 ii 11111 m 11, t > i ) I n * ’ I I ;V ' I l < ‘ ' ' \ ( I. ( r 11 ' ( , I . I |l|(| Si 1 ) , 1 ! ţ‘ I I I I li I I I I I ■ 1 .III .11 I I . I IIIŞI Ml - 11 i .1 IU Itllllt.I Idlll MUM si .1 j \ I ) I I I i ,t ( I I 111 .1 llllll .III IIIrep in prm părintele ieromonahul Mrosm I'oin.i p 1111 '"■) ' i 11! lilosofin, ale carma osirdu ne d.iu lo.irte 1»»m»* u ule;di. ' m ! mulţi clin nobila unerime a patmi noastre, după ce ş au săvîrşit cursul învăţaturilor în î’vropa cea luminata, în patrie s-au întors, prin care putem sa dobîndim şi multe tălmăciri de cărţi în limba naţională, şi mijloace spre folosul luminii, podoabă şi bunelor orînduieli a patriii noastre. Vremea est: a ne deştepta, ca nişte bune gazde care cînd ies din casele lor adună pe seama lor şi a casnicilor lor ; aşa şi noi : adunînd binele care din citiri de cărţi bune şi folositoare, care din călătorii, care din întîlniri şi adunări cu oameni de neamuri luminate, să-l împărtăşim compatrioţilor noştri şi să-l sădim în pămînttil nostru, spre rodire înmulţită, ca să cîştigăm şi noi de la următorii 2 noştri mulţumirile cc le aud moşii şi strămoşii, cîţi sau de la sine au aflat, sau de la alţii au luat şi ne n t lăsat vreun bine. Căci iată, fericim pre izvoditorii cărţii româneşti, părintele Chirii3, în al şaptelea veac şi întemeiate î.i Valahia dc vvd. Vlad Dracu la 1439, după Sinodul de la Mo rentia 4. Pre aducătorul tipografiii Matei Basaraba vvd. : pi aşăzătorii de şcoale Nicolae vvd. Mavrocordat şi Consta? vvd. Mavrocordat, carele au alcătuit şcoale: eline,iscă, !: i linesca, turcească, slovcnească şi românească, şi pre cei în1' tălmăcitori ai

Evangheliii şi Bibliii, iar Matei r*a>-ira'.i anul 1634. Şi pre ziditorii şi zăstrătorii de spitaluri, sp 11 a > i ■! Mihai Cantacuzino, şi pre întîiul izvoditor 5 al grămăticn. io.m1 Profesor de filozofie la Sfîntu! Sava.2 Urmaşii.3 Fraţii Chirii şi Metodiu au întemeiat alfabetul chirilic.4 Florenţa.5 Izvoditor — alcătuitor, autor.1 72\ .K.IIVNI'U Şl îlltliul .IWU/.itu, .ll<AJir.iaiiclia Mavrocordat. ‘;ilori (.ie om, ţi folositori dc obşte, can:,!.• • Htfmi sînt la număr, cu atît şi lauda lor este mai mate, ş» \ iii i no.istră, a următorilor iu neam şi neurmătorilor în fapte, r\ic mm neiertata şi netăgăduită.> 1,-n i. Ini, i V.l. .irr., II (I ,’ KJ 170'}), poet. A publicat una dintreI - * ţ ■ i i; 11.11 i i i I o 111. n i "di ( 1 7 l'l 7).KRONSTADT, CE-I ZIC ROMÂNEŞTE BRAŞOV

Acest oraş este în ţinutul Sibenbirgen 1, în judeţul Bîrsii, mic şi cetăţuit, dar îndestul lăcuit, avînd peste doaăzeci de mii lăcuitori, căci este aproape de hotarăle prinţipatului Valabiii, şi negoţul să află în mare lucrare. Acesta să otcîrmuieşte, cu ale sale deosibite pravile 2 şi obiceiuri, supt stăpînirea austrie- cească. Şi cînd jăluitorii nu să odihnesc3 după hotărîrilc maghi[s]tratului4 alcătuit de naţia săsească, pornesc jalba lor la Sibii, şi de acolo, nemulţumindu-sâ, la Cluj, şi de acolo, iarăş de nu să vor odihni, la Viena, de unde să da cea d săvîrşit hotărire.

Pămîntul acestui judeţ este cel mai mult cam pietros, d aceia sînt siliţi a-1 îngrăşa cu gunoi în toţi anii, şi in cele ni i, multe părţi a nu semăna locul de estim 5 şi la anu viitor I ' .

1 Sibenbirgen : Siebenbürgen — denumire germană a "Trau i'v.uii'. i („Ţara celor 7 cetăţi“).2 Pravilă — lege.3 A se odihni — a se mulţumi.4 Magistratură.5 Estim — de anul acesta.!:)2*Ill III I I . lull'll I I II I I I I I I I I II I I I i . 11 I t ' I ' I I I I I I 11 1 I I I I I I I I ( I ' I I , I II' II I I ■ It I 1

I I I I 1 ] I M , ■ I I I I | I t .1 I ■ I I I I I < fill* Mil' .11 I I I. I I I I I I I I I .1 Iin < 11 rţ I Ic l( > I, i 11111 iii'lii, 11111 . 11.11111 111 M 11' I' 11'' I ' I ■ I ■ I 111 OV.l şl ,»si' mei hm 1111 iiiii, \.i •, I I '. 11. i in • 11 > 11 ■. I ii 1111111' I. I

de Ie săvîrşcsc. Şi în mihi, iui •. i i ■•iii , < um v.i mii.i in ■ . 11 ■ • I c ■ lor, num.'ll dupe cele <e vedr i iiihm ,.ir ,i l"i vn t'm. ic i .i au pravili drepte, spre fericirea naiui.

Căci va vedea în tonie satele case de zid cu < itr iii şi patru odăi» geamuri pe la lercstre, jalogn 1 văpsiir, şi mii m < le paturi, laviţă, mese, lăzi, scaune, toate vapsite, oglinzi, chipuri l, ceasornice, rînduri de aşternute destule, şi dc masă cu prisos, şi oricîte vase spre gătirea bucatelor şt întrebuinţarea mesu, toate le au cu prisos, pa cîr socotesc că le-ar trebui [ieste tot anul. Şi în veci îmbrăcaţi curat ; iar sas cu picior gol nu să va învrednici nimeni să vază.

Pe la satele lor au foarte bună orînduială, spre podoaba, buna vieţuire şi învăţătura copiilor, căci toţi copiii trebuie să înveţe carte, îneît să poată citi şi a scrie, şi cele trebuincioase trei socoteli : adunarea, înmulţirea şi scăderea. Şi preoţii lor sînt datori o dată pe săptamîna, duminica, la cloao ceasuri dupe prînz, să cuvinteze rătre toţi copiii satului ce sini m vîrstă de zece ani şi pînă sa însoară : cum să-ş[i] pazeasca datorita către 1 dumnezeu, cum să s,1 poarte către parmţti lor, către cei mai baiiini .i către toţi sătenii. Şi la. datoriile c.i'ici * p,. Un i, ,i| ii i iii- (în v-'i Iu i îinil'.i sl,i■ ’.i>.i n tu’H’l.i - — în /orii y.ili’1.:l |'ilii/A-U-, oblu.ine dc lemn.' /' — tablou.20‘I .1 11111 S.I I 11 \ 1111 ■ .1 11 I I • I' f I 11 . , I I 1' 1111 I I ' . II 1 I I ,I 1,1 \ I (' 111 ( ■. t 1111 I 111111 ill' ,1 I I 11 I. I I 11 ', 11111 11 I Ill'll I I I , 111 I ill.1.1 .' |l|, ll|4 Hul.ll.l S.l nil II I.IV I 11 I I I I II I I I I I I I < , I 'll I (lilt I,.iii .ill.I po.ile I s.i v.l I n I 1111111 ,i, '..in ' I I' 1111 .1 ii M -I I 111111111 I I ' ',, I I . c.is I ,i iii- 1111 I ii /i 1<; 111; v 11 i j h I 111' s.i I I .i. ,i 1111 11 I ii 1 • 1111 .mul ‘.i j >i* r.lie, dup.i mull.I .iii'iir .i powHuuu Ini, i! v«l dovedi n<M Si'll 1 l.l H>r ,'i iii'in ni.iloi I >o v .i 1,1111 1111 r, il şi pi i lepsrsr ; şi pedeapsa este gloabă ’ la cuina s.iiului, re .m spre l.iciti dc bine —- dc ia y.ccc crciţari p pina la un liunn hirtic. Şi pentru necuviincioasa urmare a acelui tînar trebuie sa fie mărturie, care să să clea în faţa adunării şi a părinţilor iui, căci nici acei zece creiţari nu să dau după voia preotului sau a altui cuivaş, ci după dreptate, şi că aceasta să socoteşte o mare ruşine în familia celui greşit.

Dintr-aceste bune îngrijiri ale acestui neam, judece ricş- cine că un neam aşa iubitor de muncă, aşa binecrescut, bine învăţat în datoriile sale, bine prăvilnicit în dreptăţile sale, bine mînat pe calea fericirii nu poate să nu ajungă la

sfîişitu! spre care tot omul priveşte.Şi de voi voi să fac descriere pentru toate bunele

orînduieli ale oraşului Braşov, cum pentru preoţii bisericilor, cum sînt împodobiţi cu toate cele cuviincioase unui preot ; cum orîmltuala şcoalelor, unde nu este copil — măcar de şălar ?

s m.icm dc ştrengar 3 — a nu merge spre cîştigarea luminii, şi mu mm alte bune chibzuiri şi urmări, spre odihnă şi folosul n .-ni" naţii, mi-ar li trebuit vreme şi hîrtie mai vîrtos în vrem" oi am să cuvintez pentru multe oraşe.

1 Gloabă — amendă.5 Şălar — lucrător de şei.:i Ştrengar — lucrător de funii, ştreanguri.

21n/l J i.i : 1.11 (I I I i ( i. ■ H .griul, apoi porumlnil, ova/ui, 1.mazerea, lintea, fasolea, meiul ; iar bobul vite. Poamele sînt cireşele, vişinile, perile, merii cile.Din Braşov şi pînă în Făgăraş sînt poşte Şarcaia şi Făgăraşul ; să trece apa Ghimbăşălu1 I frişca.* Cartofii.li ei : VI şi Bîrsa.

Oraş mic, cu o cetate foarte mică, în judeţul Făgăraşul. Are un pod peste apa Oltului ; lungul poate ti ca de optzeci stînjini, laiul de trei, lucrat cu mare meşteşug, întemeiat numai la că- pătîie, şi la mijloc într-o zidire ţeapănă, iar celalant tot spîn- zurat cu mare meşteşug arhitectonicesc *, închis de ammdoaă părţile şi învălit. Un asemenea pod în toată stăpînirea austrie- cească nu am mai văzut, iar foarte mici şi cu asemenea meşteşug lucrate sînt multe.

Semănăturile oareşce încep a să schimba, fiind porumbii! cel mai mult, apoi grîul şi celelante. Iară rişca şi săcara împuţinează, şi din poame iarăş prunile să înmulţesc.

Din Făgăraş pînă în Sibii, poşte trei : Uţa, Ghirezau şi Sibiu. Sa trece rîul Făgăraşului pe pod de piatră, iar mergînd spi Mureş-Vaşarhei sau Mediiaş să trece gîrla Oltului pe ucu pod ce mai sus am numit.

1 Arhitecton este cel mai mare peste meşterii zidăriii, căruia m, zicem mei-marbaşa. Dar învăţat la Academie, şi cu ştiinţă de toate ac.-w lucrări. (N.a.)

Aceasta este moşiia a baronului Rrukcnta!, carele are o grădina din cele dintîi ce am văzui, întru care are seturi 3 foarte Irumoase, scări de piatră mari pe acele seim i, havuzuri cu şadn \ .1 niiri 5, apă curgătoare care curge prin multe locuri ale f’r.nlum, din i.ire l u şi un Inimos eaiaraci lîngă care este şi o pe din alară capi iîşi i a ( u coajă de copaci, asemenea,i aiopentă, iar înăuntru Ioane Inimos împodobită. Copaci roditori, atu: din cei din partea locului, cît şt mulţime streini, care trebuiesc iarna să să puie în florărie, cum şi

feliurimi de flori asemenea pămînteşti şi streine, şi alee4 de copaci

* Seturi să cheamă un deal săpat ca o scară, şt în loc de treaptă îngustă sînt laie de stinjini puţini sau mulţi ; şi alţii, spre a nu cădea pământul, zidea; cu zul, alţii cu hra/d.ă. Aceste le numesc seturi. (î l.a.)

2 Heleşieu toarte mic, zidii împrejur cu piatra sau ou cărămida, din. care cu meşteşu'; sa aruncă a.j>a în sus. (N.a.)* O apă care de la un loc nalt cade jos cu repeziciune. (N.a.)4 Alee să cheamă un drum cu copa.ca pe amîndoaă părţile sădiţi, sauaproape sau mai departe, sau scurţi sau mai nalţi. (N.a.).#

\i .ii (".i ui.I., i".I." in ret.in\ iot m ţinutul Sibenbirgen, in jiii 11 * ţ 111 '„isilur, l.i> 11 i i de destui domni si neguţători, căci »ii acii.i este negoţul marc, I mid iar cu apropiere de hotarele prinţipatiihii Valabili. I.ăeuiioni să urcă pînă ia 16.000, şi intr-acest oraş an loaie chipurile tie bune îngrijiri, spre buna orînduială, spre odihnă, spre podoabă şi spre înlesnirea învăţăturii şi spre toate urinările carele aduc pe om la fericire. A ci ia lăcuiaşte şi comandiru 1 ostaşăsc, a căruia stăpînire să întinde peste tot Ardealu, cum şi vistieriul iaraş al tot Ar-dealului. Şi pe tot anul o dată să string la poliţiia universitate cîte un sinator dm toaic magbistraturile, şi săvîrşăsc pricinile cele nesăvîrşite în judeţele lor. La poarta aeestiî cetăţi fofez[i] ~ nu sînt, din porunca împăratului Iosiv al doilea, carele viind în partea locului şi inergind ia hotarul Cimemlor, unde vaxînd cit au fost de anevoie a i rece cu siluire o oastevrăjmăşească cînd ar ii lost o cît de puţina’ adevărata impo-

! Comandantul.* Fu/caza — aripa ferestrelor, ir.iloi, putini , i.m.u.

26ue, huorcîndu-să la Sibiu, au poruncit ca toate fofezile >: > ilor să să strice, ca un lucru nefolositor ; căci acel vrăjmaş oe au putut să aibă întru nimic acel firesc loc, îndestul în- u-meiat, decît o cetate ce are într-însa lăcuilori, porţile le are• utru nimic cînd să va apropia de acel oraş. Şi aciia are baronul Brukental o mare casă, întru care are vivliotică cu carii ileosibite şi strînsoare de cadre1 vrednice de vedere, şi muhe lucruri din vechime şi destule bucăţi de metaluri cu păinîntul lor nelucrat.

Semănăturile şi poamele sînt asemenea.Din Sibii şi pînă în oraşul Sas-Sebeş sînt poşte trei :

Sacele, Raismark şi Sas-Sebeş. Să trece apa Sibiu, aproape de oraşul Sibiului.* Catlră — tablou.

271 Alba-Tu!îa.28, I I II '.I',I , i i |!

Şi aceasta este cetate tot în ţinutu! Sibenbirgen, în judeţul unguresc. Dar cetate adevărat deosebit frumoasă şi vrednica de vedere, prennoită din zilele lui Carol al VI-lea. La poartă, mai vîrtos la cea de al doilea, sînt statue 1 vrednice de vedere şi de însemnare. înăuntru ocîrmuieşte gheneral ostaşăsc, au strînsoare de arme şi fabrică unde să lucrează moneta kronta- Iilor, ţfanţihi 2 şi galbeni.De aciia şi pînă în Cluj, poşte şase : Teviuş, Natenet, Fel- vini, Torda, Banuabic şi Cluju. Aci aproape curge apa Mu roşu.1 Trup de om lucrat sau de marmură, sau de aramă, sa’i de oric.cli HUT al. i'M a.)— monedă de argint.29. <•,)•.I.I r.t‘ lin »im;, mu , tot în ţinutul Sibenbirgen, ill I iul 1111 j;i 11 esc. In < i'mpii acestui oraş Turda sînt acele trei m.ni movili dm \ i (.■ 11111 vechi I acute ; acolo s-au omorît prea- .I.i \ im11 diinui Mib,îi voda Viu-a/ul, în bătaia ce au avut cuA LI .1 I 1,1.30KL A U ZEN BU RG — CLUJ

Acesta este cel clintii oraş în Sibenbirgen, în judeţul un-guresc, unde este şi scaunul guberniii, întru care ocîrmuieşte exelenţia-sa gubernator baronul Iojika. într-acest oraş sînt case frumoase şi mari ; dar printr-acestea sînt şi proaste, cu un învăliş din vechime, foarte urît, avînd straşna scoasă afară din ziduri peste doaăsprezece palme, care lucru foarte rnuh: supără frumuseţa oraşului ; uliţile iarăş frumoase, căci sînt foarte late, o asemenea lăţime într-alte oraşe n-am văzut, iar pardosala tot cu pietrt rătunde, ca în Sibii şi în Braşov.

Aciia lăcuiesc mulţi domni unguri, de neam mare, can- an moşii prin prejur, unii cu apropiere şi alţii cu depărtare ; şi bez cei ce sînt în slujbă, toţi ceilanţi vara o petrec pe la moşii, iar iarna să string la Cluj. Acest neam de oameni este fon ne iubitor de streini ; mesile lor sînt bogate şi slobode, şi < i* bucurie primesc pe fieşcare, mai vîrtos pe aceia care ci: îndrăzneală întră în casele lor, căci nu să prea îndatoi \i ;i de politica 1 cea multă şi mincinoasă. Iar norod d1 Politeţea.

11 ■ ............. I I,! ""I I m,l.,I ,

' I ’ 111' I 'I "'I ,1 11111 I I I« I *( • 111 ii' j I i j11 .1 v ■ 11 ’. I 11'. I r. 11! o I , i ,| i 1

. .1 ,l"' ' . ..........I' • • I. I mi ■. vi,,'""l" ■ll" I 'nr.in,., cJulii !a cîmpuri şi

......."" " I" 11 I,- 1,1, ■ ,, sr,„ soiuri de cailn'" lr l"11" ' 1 ■ i,m11>■,I. ( I,, ,, v ,-.,1 de p,-eţ. cinci■' *'. ^lllu' ; <lai 1 Ini,j>.1 r.i armăsari străini, ca1 I ■11 *■ 11' ’ 1 • ' I I 1, 11,-( l( 11,1,1 I ’ I"111,. 111 ‘ • i Dsi.r.ilm, dm mala stăpîmrca Austriii, in Valahi.I ŞI m Moldavia, şi în alic locuri mai dăpărtate. Norod,,! să urc:,' |>m.'i la I 1.000. Apa Someşul curge pe lîngă Clui. In tot ţi mu ni Si!i.-„liirj;cn ..im hai dc aur, argint, arama, ocne pe sare, ape mel.diccşti -.

Din Cluj .şi pînă în ('»radia Mare, poşte zece: Andraşhaza, ftogart, Kispctri, Nireş, Fckeie io, ISario 1 Ieşti, Mczo-Tclek, Baien ţi şi Grosvardain.2port nuc îa un fluviu ; antrepozit, piaţă de desf. Ape metal iceşt i ■ j>t* mine i a le.3211' A 1 >1 A IVI

Oraş măricel, cu o cetate mică, în ţinutul Ungariii. într- acest oraş şi între Cluj, la satul Niereş, este hotarul Unganii de către Sibenbiegen, ce-i zic latineşte Transilvania şi româneşte Ardeal. Lăcuitorii domni şi neguţători puţini, căci v acest loc nu e de negoţ, ci iar numai cît este pc seama trrbuint 1* oroşanilor. într-acest oraş sînt şi trei biserici Frumoase : un.i a papistaşilor, alta a uniţilor, a treia a neuniţilor. Curg- ipa Kiorioş 1.

De la Oradia-Mare şi pînă la Peşta, pe drumul cel -M drept, nu pe drumul poştii, sînt unsprezece oroşele şi s,v cîmpii Ungariii, pe unde este şi acea groaznică pusta, ■ locul tot nisipos, unde carul să mişcă, abia măcar no, v' ■ de cai. Numele acestor sate sînt acestea : Kereti, Uifa'u, »< Karţog, Kisuisal, Terimsamikloş, Solnou, — unde să trec- apa Tisa, — Ambon, Ţiglet, Pilet, Ulu. Pînă a trece aceste ''ate, nu vede călătoriul alt decît ceri şi pămînt, întocmai parc.i ar pă mare, şi ori în ce loc să va afla vede in cite patru părţi Joc e v

1 Crişul.3 — însemnarea călătoriii melecei puţin tines cea,mi rula tomul omul, şi p>. *n-;Toate aceste cîrnpuri sînt sănianate cu gnu, ovaz ... ; şi livezi dc lin.

IJn asemenea loc ele ar li în ţara noastră, nu numai nu l-ar săiu.i.ia, ei ar iugi de el, ca de cel mai mare vrăjmaş. Şi cu toate ,1'i' .ic.i, sămănăi urile Ungariii hrănesc şi alte ţări. l.ăcuitorii miii pio,li 1 şi Iar’ de nici o învăţătură, urli ->i soioş îmbrăcaţi, i ,i> i iun Iu, naza pe an 10-1 de zile2, iar cei din Ardeal, ce să In.'un -.1 ilr i.11>111u( moşiii, 198. Unu lucrează şi mai puţin, după

ii.' iuiiiIi- i <• an prin legături cu stăpînii, şt acestea zile sînt l> ili'lt' <1- liK iea/ă III irebuinţarea împărăţiu, cum la forş- ;. 1. 11111111. • •*. adeia la irecetile «.»I iţienlor ostăşaşti, şi la facerea •ă .!i i drumurilor, tare zile toate strîngîndu-le cinevaş şi. 11! 11111111 1 a omul peste an bolnav ci tuş de puţine zile, nu ştiu de le vor mai rărninea /ile să muncească pe seama lor. Şi cu toate acestea, sînt mai fericiţi decît romanii noştri, care lucrează numai 12 zile pe au. Acum judece lieşcare care pot fi pricinile de a ti mai în bună stare aceia care muncesc altora peste 200 zile pa an de cei ce lucrează numai 1 ?, decît numai căci nu-i lipseşte din auzul urechii, dc cum să naşte şi pînă moare, cuvintele .„ado banii“, cu feliurimi de mijloace prefăcute, în auzire numai urepte.1 Prost — om simplu, de rînd (sensul vrclii).- /Weite y.ilo le lucrau [HIIUM aip'uul am :i. i* For}pan — serviciu de poştă, «.le releuri (jerm. : Vrr:~pann).'O /kMJ>C±

Oraş al Ungariii, frumos şi vrednic de vedere, pentru mul-ţimea lucrurilor ce are spre învăţătura oamenilor, podoaba oraşului şi odihna norodului. Are zidiri foarte mari spre în-trebuinţarea şcoalelor, unde poate cine va voi să asculte iot cursul a tuturor învăţăturilor, cum şi a dohtoriii. Odăi1 cu bucăţi despărţite din trupul omului în multe teliurimi tăiate, şi aceste toate făcute de ceară, întocmai şi far’ de nici o deosebire din cele adevărate ; cum şi copii adevăraţi, în v.v;e mari de sticlă puşi în spirturi, care s-au născut pociţi şi alţii m<• doi lipiţi, şi alte multe asemenea, toate pentru învăţului i dohtoriii. Şi capitalu a tuturor acestor şcoale este atît dc in u < , incit dă venit pe tot anul aproape de patru sute mii fiu rin i, i toţi aceşti bani să cheltuiesc pe fieşcare an numai pi SC.HIM Învăţăturii. Această Peşta nu poate să să potrivească nu i i u Craiova — atît la venituri, cît şi la toate — şi are un aşa mai venit pentru învăţătură, îneît nu numai nici în vis nu au văzut ai noştri, ci de multe ori stăpînitorii au stricat şi a -ele1 Odăi — *aci cu înţelesul de muzee.ÎÎ&^.5»0 • . i!, i 111.1 rc. I'! 111 I < ii I rl 1111 11111 lunii' I1

11

şi pînă. acuma. sircmc şi iiii;»ni • \<i, <!m nu ' I'HUH i.1.Inga i'ii I şi j lîii > cînd tu legături s an îmbinai /sir.nni.şi leliurimi de nrine turceşti în multe Icluin şi ni m.ne di o:. Mrc de ccic dc acum, cum şi aho multe asemenea în« mri, pen- in < .»11 • ,h li i rclnii i v rome multa spre a le

însemna.\ .i|(|crc.i şi M C,mul ostăşesc a lui Honapartc, uliu cel

polci,, ,,, I .iu Iu.li ii n;' m ii (II hat lie, iii ru i tori liiud. ( aim şi toateI, III,, 111111 < «Ic uni ,i I ii 1i, cu pâmînlnl lor, precum şi piei dc loatR...im,li iI«>1 hiiia« « Im ««• i .lila Îu toata Ungariia — at.ii cele,|, |,, r 11.11111111. ,11 ,1 I ele (Im p.lmînt, cele slut rai oare şi cele de îmi, i i i i i I i in • | • 11 11111 11.1 )■ .i 11'. *,.i a 11 e Ir aş.i (le I r u ni os umplu Te, Ii ni, I ,, , le,. il.il. «Ic ..le vii nu au. Multe I Mich 1.1 împietrite ^ 1, | e 11 m, «Ic |' 11 ii 1111, «1111 |«11 .1111 r .i a p ii , i . 11 c 1 e sa lai cu tumul** ţire.i anilor, Şi 11 mmmr şi alte multe oase de la dobitoace ) oa rte ma ri.

Are şasă pieţe, «lin care una este atît dc mare, îueîr în nici un aii oraş al Austriii asemenea nu sa afla ; a «. arma o« ohşu, tot, gîndese că va ft aproape de MOO srmjmi, duna numărul paşilor ce am făcut la o parte din patru părţi. Aciia fac şi soldaţii mustra •'* cea obicinuită, unde adesea vine şi cel al doilea după împărat, măria sa palatinul ce lăcuteşte ui l.uda, caiele este mai mare ocîrmuitor ostaşa.sc peste toate oştnde LJugaitii, aşiiderca si ocînnujtor politiccsc, dimpreună cu alţi şasă senn-

1 Românea: ! ă — iiniba l.nină nvctlicv.i],î.2 Trup «un întreg, nev.nunut, c.irnr.1, pielcA *î uscată pe

OAfc. (N.j.)8 Mustră — instrucţie militară.* Pr’lntin — viccrcge Sn vcchca TJng.ine.

3Ci > I ' I ' 1 I 1 '' t 1 ( 11 111 ,« I I. ’ I . I I 1 I I ' 111 < I' I Ill'll' >■ I 1 I I 1« i I I I I j I II I I M ' I VI I i I ij 1 I I I I »I ' il ■. 1 i I • ; it I tI * .ni' I iii' I .'I .i I ■ 111111111.' il )-liml'U I,.» j >.i 11 ii I i>!|iin j I »tiiiI ' I I ,)l >11 ' 11II 11II )l 11 .1 II lie /111, (I I It II' Mill 1.11 O' 1 > I '.I j. I I I' 1111 > i ai i (im 11 cl II II tun )m |,i ,ii c.u'.1 I muni. Alic I !■ '.I

■ I i 111 I I re 1111 , cl < • lii< iii v I ri Ii 11 c (it' ,t I \'i'i11*. I

ii, carr sini pen I ru s<>l<i.»l i ; >i aba i.i r.işi cu SCO (It: «ul.ii, o: este pentru in val ip '.

Are un teatru mare, adecă casă de comedie, foarte mar«: ş; frumos, întru care poare încăpea peste trei mii dc oameni, uxr în sţena 2 încape ostaşi călăreţi cu tunuri dmpreună.

Cele mai multe casc din tot oraşul sînt mari şi frumoase,

lucrate tot cu arhitectură, dm care unde dau venit şi peste cincizeci mii fiurini bîrtie pe an.

O zidire de baie atîta cleosibită, îneît nu numai cu nu am văzut alta asemenea, ci am au7.it şi pe alţii care au umblat prin ţări asemenea zicînd că nu au văzut o aşa frumuseţe şt cina- ţanie. Care este intr-acestaş chip o zidire mare în patru colţuri, de jur împrejur odăi, şi în fieşcare odaie cîte o baie şi cuc di-a unde de lemn, altele de aramă ; să plăteşte pentru o îmbaMacle la treizeci de crciţari pînă la o sută doaozeci, şi aceste Icuri, cele mai scumpe, sînt împodobite întocmai ca casele celor n.i mari şi bogaţi domni, cu canapele şi scaune îmbrăcate cu oglinzi mari din tavan pînă în pardoseală, şi aşternute cu covoare de cele scumpe, şi hainele de îmbăiat foarte bune şi om- at? -— îneît şi baia întru care o să între omul, o îmbrac“ peste tot cu o pînză supţi re, şi apoi lasă apa. Deasupra acestor or «?<■

1 Soldaţi slutiţi şi bătrini, care la războaie nu merg, ci sîm t.-c trebuinţa oraşului. (N.a.)

2 locul întru care stau comedienii şi îş[i] arată istoriile sau j w:!e ce vor să facă. (N.a.)37lernuie cu pietricele albe, nu mat man uccu ma,- parcă Ic-ar li ales cue una, una. Trei lucruri aduna pe I i a<vu\!a baie : în iii curaţaina băilor şi a hainelor ; al cioii. ,a I ] uuiu'.eiea podoaba odăilor, şi ai ireilea acea mica grădina, mul mulţi vin numai peiiiru plimbare, Iar’ de a să îmbăia.!' ■ • ■ 111,111 i-Me iu mare lucrare., căci este trecerea tuiulor măr- I im i! ■ > i ir vin dm Viena, dm Lipsia şi din alte locuri şi trec .iun :' ii i n 11' a 1111 V’alaliin, Moldova şi in lara. I urceasca. 'şi1.i , i ia pu i îai.'.;. < Im' la Viena şi mai rianite mări urile, mu | i) 11 < de vila. lina, ceara, şi alte multe, unde cu cară ie a .»li- le jh l>uii.u'e. Aş li ( uvîmai şi pentru irumseaţa bisericii, I ii i me an v.i.mi biseiu.ili- Rosui, poate numai pentru Roma va voi Iu. Norodul sa un a piua la ,V">.000 ; oştirile — doaospre- yece. SemănaI urile loi acelea : yrîul, ovăzul, secarea şi porumbul, lipsind rişca cu totul ; ku poamele şi legiunile, asemenea tot acelea şi mai umile. Are şi destule hacbere, adecă cânte şi caleşci, care stau de dimineaţa Şi piuă seara prin pieţi, şi oricare, unde voieşte să meargă, în oraş şi a (ara, sau cu apropiere sau cu depărtare, tocmeşte şi îş[ij împlineşte trei urni; a.38OFEN — BUDA

V\cest oraş este scaunul al Ungariii, unde este şi cetate intru care lăcuieşte preaînălţatul palatinul, pentru care zic că est£ om cu foarte bunăvoinţă asupra omenirii. Şi spre mărturie zic că nu s-au întîmplat vreun întrebuinţat 1 făcîndu-ş[i] arătarea a nu să folosi la nevoinţa lui. Este cel mai ma-re clin cei şapte dintru a cărora hotărîre spînzură toată ocîrmuirea Ungariii ; după aceşti şapte sînt alţii

doisprezece, şi după aceştea alţi una sută, din care unii şăd la Buda, şi alţii în Peşta. Aci i i lăcuieşte un episcop neunit, de biserica Răsăritului. E)in - 1.1■;> i1 oraşului şi din jos sînt băi metaliceşti, fireşti ferbinţi. Pre un munte destul de nalt este o casă de observaţie astronomicecv < < unde lăcuieşte profesor. De aciia mai întîi estimp au văzut comitul 3 ce s-au arătat. Printr-aceste doaă oraşe curge a i Dunării, pe care le împreună un pod făcut pe luntre, carele1 1 ntrebuinţat — aci cu sensul de supus, petiţionar.

2 Lăcuinţă de profesor, cu toate felurimile de ochianuri, ce caută Ia mişcările comiţilor, planitelor. (N.a.)s Comit — cometă.39.^i (.im |om I j n >< ii 11 in, I ’ 11 ’ 111 1

dc I<1 nil lira:? la all'll, şi ealaloii. Aiii.i, |"frumoasa plimbare care poate li spre i pet me > meva,,runiita lui. l.ăcuitori sînt aproape la JO.COO, tar ostaşi cin<'* ămă nătunlc tot acelea, asemenea şi poamele ; iar viile dt; tot. întemeiate, avînd dealuri necurmate '.

lacuitoru acestor doaă oraşe sini Ioane lilinxi, şi stapinirea. 1,11riita ; nu sä aud gîlcevuri, nu sa vad bătăi, nu necinstesc I ,■ ii, imi ,.iri- nu i supară, nu să văd în tot minutul rădicări l i l.i nu bison, cum am văzut in alte oraşe, unde poliţna estt i i ii mu ,i 11,1 o.imenii (ac rele mai multe. Dar aceşti oroşam I u, , ni ,1.1./.il pe Imi aiia vieţuire a vienexilor, căci acolo cea 111 11 ,1111111 y 11 j. i .1 ,1.11 < > 11 e a 11 eşe a i' u i a ac <’a st a cs te i a nu aduv.c ,i | ii ii a > îi ir,. i le pu 111 ii Mip.naie.

I i m l*ii(la p 111 a im [\ a K li ir I m ii t poşt c trei : \ ereşva r, Do rog ,i Naidcu f.1 Necurmate —- care se ţin lanţ.40NAHM * I • I

Şi acesta este un oraş mic, tot în ţinutul Ungariii, in Tara de Sus, căci dincoace de Dunăre să cheamă [ara de jos. De aciia înainte, ca de o poştă drum, sînt tot case necurmate, unde şăd pietrari care lucrează foarte frumos, şi toată piatra cîtă am văzut-o în lucrare avea faţa mahonului, adecă puţintel mai închisă decît faţa lemnului tisa. Sâmanaturile şi po.ir'dc asemenea. De aciia şi pînă în oraşul Raab, poşte cinci : N< r- meli, Kumorin, Eşi, Gheniu şi Raab.41A< isi m. r.. i".u- mare, loi in ţi nu tui Ungarin, in J ara de\u\ v m ).>: piinii msul i la Raab, pc care cu meşteşug oiii.i i r‘,(. şi o mu soresc, ! undea aciia sa lucreaza luntri snan pen- tju in.ii Îmi, v1 cînd vicuna esle gala, umfla apa şanţului şi ii da drumul la maica, l’e aciia aproape curge şi Dunărea, ur.de în’, ră apa Kaai», şi în poinva 1 oraşului este ostrov, care îl înconioară doaa despărţituri ale Dunarn,

pe care smt sate. şi semănături. De aciia pînă în Viselburg, poşte doaa : Hohîtras Viselburg.4 !n potriva — aci cu înţelesul dc m i aţă.42

Oraş mic, iot în ţinutul Ungariii, în Ţara dc Sus. Pe acest drum este o casa dc iconomie 1 a lui prinţ Carol, unrde au multe vite, cum şi vacile cele negre şi cele roşii, pentru care zic ca dau lapte de cinci ori mai mult decît ceielante. Şi alte multe vite unde fieşcare neam are deosibit grajd cu deosibite curţi, alee şi livezi, toate vrednice de vederjB. De aciia pînă în Ainburg, poşte trei : Ragendorf, Kittes şi Amburg 2.Casă de iconomie — fermă. In iestul dc bază Agenburg.43

Şi accst or,r. nur, iot. in ţinutul Ungariii, în f.iiM dc Sus. AM .I|M(.M|>C arc j*I .tiu ’|’u\cn o gradina loaric marc, cu deosi- I II i ( I i.u’i un.1 în textul de lia/.n AgcnHnrgI < 1,11 11 I I

Oraş mare şi frumos, în marginea Dunării, şi cu toate ccie spre odihnă şi podoabă orînduieli. Aciia în vechime au fost scaunul împărăţiii Ungariii, aciia şi pînă astăz[i] sa păstrează toate acele semne ale stăpînirii. Aciia am avut noroc de a vedea încoronaţia a măririi-sale împărătesii a împăratului Atistriii Franţişc al doilea, ce s-au săvîrşit la anul 1825, septembrie 25, lucru adevărat vrednic de vedere şi însemnare. Nu zic aceasta căci m-am speriiat de luminoasele lucruri împărăteşti, nici de mărirea podoabii ungurilor celor de marc neam şi bogaţi, ci căci, cu toate că eram neîmpărtăşit de drept'': ’o aceştii stăpîniri, ca un strein, dar tot nu am putut să-nifi' oprcsc lacrăma care mi s-au pricinuit de mulţimea glăsuir i * t strigării a norodului, ce cu toată a lor sufletească mulţui [î]i ura fericire, cuvîntînd : „Trăiască împărăteasa noasn ;

i.iii 1111 111:11 i.u . i! . 1 , ■111 ( , r I u lie J .11 il 111 U )l l io I , ' ■ i •,

I ii.uii mu lih in esle şi i ar’iie unuţim u>(I I.iiiil.I I I nr.tr, (!'■ .1 siapim un i»in măcar iv.iiue irnp;’. raţi; rtl I , 1111111 ,i I 111 ,i ii ii r.iM.i putere şi präpaderma norodului, .Şi I . I t . I 111 111 ■ i' ■ I 11 11 ■'. 11 ii 11 \ u u 11 re su 11 e tease a, I aiula şi cm ■> te esi e. .I mi 11.1 j1111111 > I r\ir încredinţai e.i acel puţin norod pe care, I ,| .. r.I,- , || ii il n-şir, şi dr acria nu a i e aici pricinaI , I. ,i, .1 J ci ml, ci in veci este pînire ei, lar’ deim , , I I .sin v iiiii*. I 11 n I 11 simple, din i oale părţile ii V I > ii 1 \i I . 11 • vrdci I, aiixiri şi gîndiri tni-au stăpînitI ,,iii 11 ■ . i.u mi c.l. ir, I m r.itucini lucrurilor

împărăteşti....1,, ii,- ill 11, i • 11 •, I. 11 ■. 11 ilc. uşile şi dupiui vălişul caselor (căciniulie i a ■,(• de.-\a I i'.ci .1 >a sa încap.i lumea) işă acest, leii de siiij'.iii, im 11 )■,indra (incv.iş ca sa cuircmură pămîntul din răsunetul glasului al norodului. La care împărăteasa era silită dc bunăvoinţă (căci pe la noi, cînd un nuc să închină celui mare, acela [îji răspunde numai cu o căutare a coadii ochiului) să raspunza cu o necontenită mulţumire, cu plecare de cap în toate părţile. A carii a veselie pentru cinstea norodului, obrazul cel vesel o mărturisea.

O in toate părţile Ungarin, au fost strînşt cei mai de ncarn şi mai bogaţi unguri, cum şi dm toate oraşele deputaţi 1 şi alţi mulţi, şi din cei mici, cum şi Viena mai deşărtaiă. Acestea toţi. Ioane împodobiţi cu hainele naţionale şi paradia curţn, s-au

' Vechili care trimit duprin oraşe ilm .parrea norodului la scaunul oteînnuirii. (N.a.)

• i pe împărăteasa de acasă, au dus-o Ia biserică, pa obicinuita săvîrşire a slujbii, i-au pus coroan.; pe umere (căci în cap să pune numai cînd chiar .'-a stăpîneşte). Şi la întoarcere avea o altă coroană, şi obicinuită, iar coroana Ungariii o aducea în urma ,u, mlr-o carîtă deşchisă, patru inşi ----- doi din parie.v :nu .ca".« şi doi din partea poliuceuscă - - pe o pernă de hr, f, und 1 ieşcare de un colţ al penmi. Aşijderea, alle şase ca,-îi deşchise cu cocoane ale curţii. Podoaba aiît a cailor ungureşti, ■. it şi telegarilor i 1 a cadrelor, şi a liecăruia rîiici de paiadie, este de prisos a prelungi, căci eu voiesc să arăt numai mulţimea mulţumirii ce au cercat sufletul acei împărătesi pentru cinstea şi dragostea ce i-au arătat norodul, şi a norodului către stăpînire mulţumire şi dragoste, şi ticăloşită 2 a lăcuitoritilui Valahiii.

Din Prezburg pînă în Viena, poşte cinci, unde la c.ea clintii este şi hotarul Ungariii de cătră Austria : Ainburg, Riegelzburg, Fişamend, Şvehat şi Viena. Din Prezburg spre Viena mergînd, este un drum ca de doao ceasuri şi mai mult, cu zid de piatră pe amîndoao părţile, carele pe la une locuri este mai nalt decît faţa pămîntului mai mult şi decît doi stinjini, şi cu alee, lucru vrednic de vedere.1 / — şi, în vechea limbă slavă.2 Ticălofiia — reaua stare.I I Iin II• dill'

I.............11 1 ' ■1 ■ 11111111 I r I j I M ,i \ 111 A 11 s I îmi, undo îrnpă răţeşte 11111 'Ii'"' 1 I 1. 111' t i ill .11 doilea, dr la I 7‘J.?, in lieII 1111 'Hi, .1 iii -.mi I ii [m 'I nci 111 c, 1111 -n poi I o alia

'■■"I ' 11, I'll I 1111111 ii.ii I, , .1, I , M , 11 i.i I I,- < c, 11,;> M .j, " I 1 " 11' 11 1 I. I 111 I I 1111111 11 < < •, I 1111111111,1 I. I ■. I I I -11 I 111 j 11 I 111111 , • 1111 I j I,M 'V"’1" podnalir, linn ;. i . I < f i! 111 < , I ■ miiI 1111111 - 1111 j ■■ I - j 11 r 111 Micimi, \ I . 111 <' 1 < ill I Ir p .11 I ,i re i l<‘ mi ( r a \ , i if <a. i, pr i ,i i i I i I ii i ir cinevaş să lc umble destula vremr, s.i Ir vaza dr mulir on ?i eu Ha gare, dc seamă, ra po urmă necontcnit să poată povesti lucruri vrednice de a le spune.

. -Nu este mai folositor lucru decît a privi cineva-.; eu mare băgare de seama mijloacele cu care stăpîmrea ş-nu adus pe toi norodul, mari şi mici, la o aşa bună orînduială şi liniştita vieţuire, incit toţi petrec ca nişte Iraţi, şi mai vîrtos a 'vedea cineva; blindcţa celor mari ce arată către cei mici. Şi a acelor de tot proşti vieţuire iar este vrednica de pildă. Căci peste putinţă este într-un aşa mult norod să vază omul doi oroşani1 Tituluj împărătesc : clin sineş împărat. (N.a.)48

I !< I II I I I I I I ' I , I I I I I ■ Il I ] II' II I ’ ' I I I I I I ' M ■1111 I I il c r .1 r I ,i I 11 I ’ ( I II ' I'M 11 11 ' 1111 : ■ \ .iiiili ( I <■I , 11 ni; I I I ■ I.i I . 11 < 11 ; I Ş111 , . 11 >1 11 111 I I ■ I

ire poi '.tvc.i.iu aşa mic or.iş, pr Tî11î^.'i mulţimea norodului, nu mat

oilKi iiiicv.i) loc sa umbli' dc mulţimeaI trebui sa între şi sa iasă cărînd cele jrcbumcioasi»

accstor orăşeni, şi pentru zidirile cele noaă ce sa lac şi ivreme dresurile caselor. Dar şi aceasta este înir-o

aşa bun' orînduială, îneît rar să vede car. Numai accîe cu lemne ea;s sînt siliţi să le descarce înaintea prăvăliilor, unde nu au curţi, iar celeiante tot au vreme hotărîtă foarte dc dimineaţă, între noapte şi între zi, ş-apoi, cînd o roşa mi încep a umbla, carăle sînt dc mult ieşite afară, şi drumurile toate— udate şi măturate de cei orînduiţi.

Un lucru, şi numai, este supărător : praful cel mult clin pietre, carele să pricinuieşte din necontenitul umblet al ca- Ieştilor, cu toate că nu stau din udat şi măturat.[CUVÎNTARI DEOSEBITE]

Bez această supărare nu mai este alta, ci numai obştească vieţuire vesălă şi fericită, care să pricinuieşte din dreptele hotărîri pravilniceşti, ce nu îş[i] au puterea urmărilor num m către cei mici, ci şi cătră cei mari, şi nu numai către ce1 săraci, ci şi către cei bogaţi1. Şi aşa, fieşcare după a sa avere si agoniseală răspunde2 şi dreptul împăratului, iar nu ce! mare şi bogat nimic, căci îl ocoleşte puterea, şi cel mic şi sărac să dea tot, orice are, făr’ de a mai rămînea şi pe seama

1 Dinicu Golescu nu sesizează contradicţiile sociale care mocnesc înstrăfunduri. El crede că relativa bunăstare din apus este generală.* A răspunde — a plăti.494 — însemnarea călătoriii meleJ V .I , ( I I I i 'Hit’ , I 1i ( , • • ■ ■ ■ : , ...................................I >11111' 11 t 11 .1 \ I I I I I I . (II I I 11 1 Mil ill::'-'', : t ■ '.U -- ■ I: ■ u ■■I n I 11 I I I I II ll I 11 111 I . I . I I . I I I I I:■ I ! I : 11 I.! 1 ■ Î! i I I!. rodu. i.Im 11 j I I..Iii I I I ■< 11 ix 1111 I Ir I.i ci. Şi in scuri, după acelean i • I..............I .mi lir.i in .lii|lnl(' pairm, >.ic că toţi"■ 1111 . j ■ m I 1111,1. . 1.11111111 c ,i iu I (ip iii di 11 prui preju - I I ■ I 11 I I ■ • I 11111 i. i.u. I 1. 1111' Ir <! I (■);.!!( 11 111 > I , dc l.i ina rei'n I . ■ . I I. ni». 1111 I I ,i I ’ (Ir I iii I os 11 v ii v, zlciesci ■ 1 I I . I . 11 11 . I I I I 11 * 11 I ii I n I 111 I o’ il' .1 I 11 11 ill'll li 11 I il 11 u I .UX'SlLH ir iii .li' Mill I I ill I • . 11 I'. mi. .11 ' ii I ii >1 >11 I >lr 111 r I .

Ill ., I I I' , • .1 . I' . I I i' I I I 11 • I , I I 11 'I ,1 .1 .1 - '(' I o I I'M O'. I I O I II 1 11 I SI I I I (I r .'ill, iiiloiiii.ii i.i I ir I.i ui 11 I • I iii ( ii .1 ■ ■ ( .i .r I r I »old I Km', I a I cir I ru Ii 111 • 11 Ir cclr I n 111- .dr n • .im •,,iir im i ■ . ■ ..i poiiiciiesc pe la il Cm m o raşe, c.ic I .i • de • . 111 ■ m i.mi m , do 111 o i i, ; 'r.il n *.p i • ţeri, şcoale, »prcop vicdnii i < Ir pivnp • ,.i m.iir sa vh •.11<_• prri îngrijirea .stapimrii ; apoi şi ni i .im |< |. i ,ivi rr.i mai cu pri sos, dupe cum aut arăiai m s.iirlr sa.c.ii , ,i h csi salcau tl.i după starea lui, adecă 30 sau IÜ0 liurun, i.u mihouiştii vicriei'i şi dri aite oraşe dau 50 sau o suia dc .nii ; iar nu ca la noi. unde iar’ de deosibire toţi cauiă numai din <piuan;a iiiinami-

1 Case iiuparâteşii. (N.a.)2 Prost bunic — om din popor, supus la plata birului;

biruie derîiid.

3 Ceru!) — chirurg.pricini Ic suit şi spinările goale. far’ de a face ■ Ic nuc

ajutor şi bine. in depanat din descrierea Vienii, dar mult mi s-au -idiotul văzinu adevărata fcricire a altor neamuri.cele din cetatea Vieriii sînt puţine, numai peste o aic, dar sini ioarte nalte, cîte şapte şi opt rîndmi ;sini uliple ioarte sirîmpte, nici că vad soare în a est fell

de locuri lucrează şi / 10a cu luminarea.• i'ui a lăcuitorilor, atît a celor din cetatea Vicnii, cit- mahalale ce sînt împrejuru i, trecc peste doao sute mu.

Biserica cea mai vestită decît toate este a sfîntului Ştclan, care este lucrată cu mare meşteşug arhitectonicesc, pentru care multe însemnasem, dar după ce am văzut biserica de la Milan, lucrată cu asemenea arhitectură, însă cu mai deosebită poci oalsă şi meşteşug, ca să nu scriu de cloaă ori tot acelea lucruri, le-am rădicat1.

Piaţe2 are cincisprezece, din care cele mai deosibite sînt: a împăratului Iosif al doilea, căriia i-au dat aceasta numire pentru cinste şi aducere-aminte, împodobită fiind şi cu statua împăratului, făcută de aramă, de doao ori mai mare decît un stat de om, îmbrăcat cu haine romaneşti 3, şi în cap cu cunună ile dafin, călare pe un cal iar de aramă, cu potrivită mărime, pusă în mijlocul pieţii pe un mare temei, zidit de piatră. Piaţa a sfîntului Ştefan, unde este această vestită biserică, ce nrai sus am zis. Piaţa sfintei Troiţi, care are în mijloc un stîlp iie marmură, nalt ca de zece stînjini, care fiind făcut în trei colţuri, din trei părţi curge şi apă în zghiaburi mari de mar mură, şi de la cursul apii şi pînă în vîrf sînt multe chipuri,1 A rădica — a înlătura, a elimina.

2 Loc larg, fir’ de a lăsa să zidească nimeni pe el nici o zidire, fiind pentru întrebuinţarea tutulor oroşanilor, pe care locuri vînd pîine, poame, verdeţuri, legumi şi asemenea lucruri. (N.a.)3 Romaneşti — romane.514*n < 1‘ ‘ II CC II i:rea t»;iîr>a; îi v.- mnhniM. inului ( .1 srlor, pt ;i | < sili î Iu -.! e ; i ;i i i I 1 I 1 C ’ '-I dt't ••Iii Oil'. I III!! ş! ;>:■!- ? s-ii j"I •■1 ■ * I.iţa .-ului.II despre curii:, inşirimă cu un lanţ dc i

UT,• ■' l'1' muia I; ra i r'

•. i dmlr-o I I 11 • 11 .•11 1. .Jill I 1111 pH I r.i i nee va solo. ! a r in -

1 1 •' ■' ■ ■ - 1 1 ' , 11 ■ 11:1 .11111 ' şi s.ili ina V! c u sulpi, 'ii I - hi'!. Iii ■ I. I ,i v (■ 11 ■. I 1111 I (> 1 > 11 (■ a ţ i < • a i! c* I ■ I i'll i • ■ I Ji a I ' ■ I 111 ■ 11 I 11 I 11111 ■ :l)ii v r a i 111* I' ' ' I ' I ' I 1 ' ' .lit. ■, I I I it I n. '.III .Mil 'I . ' 1 i ' ' I I I ,i I M 11 11 I ‘ \ i I 1 1 I I I. I I I ■ ' ( • I ! • I . (I'M ' I I' * ! ' I' MMI.l I Mllr I I I • I I I I

I I II -iall'1" I I I 1111 , i I I ( ill 11 I.i I ( 11 1.1 1111 I I il I I M I \ I . I I 111 l< • I I Ilia ii'i.UC .III ( I Ş I 11. ■ I I . A pci i • . < * 11 • 11 < ■, ■ 11 • n i de cap, uimiri mici şi mulic {chin i. mulţime i Iclim imi 1 mm de: ier dm crevictu! capului şs pînă in dci- .-ieie picinar !. • , care să îndoiesc numai ia încheieturile Trupului umene-.. . acesica toate ale acelor romani care au fosr numii,i şi mai man olnrnumon ostăşeşti. Puşci, pistoale, săbii, iatagane şialf.iiiini i!r rm it număr ; cu aceste loam mehumite odăişt sah, mto-mai parca ar h onisiraveală. Piuă şi chu:ar jti.. ri'Oa — tun mic. mortiera.(.ai.»/,’/.',ir'x — j'Miicc!i!, hmnliiî, i'hi-alr.i.1 iiK b>pmt — ,* iv, nţr-1 > .uni n aj.ir.

, .1 I» I,............ . ■ ' Ml.., .. : '' him. ,ti I I iiii’Ii 11 ■I , I " 11 i'll' ■ 111 11 1111'

I III . I ' I I 1 Ill'll el1 II [ I I I I ■ I I,''III'1 Ilij'll'M ■, I I I I il' ,'| I 1 I 1 I < Mill ■ 1 I > I I ,I '.Mil I 111 I ( I I ţ I 1 e Mill HUMI I I I 11 ", I I I 1 Mill'' ' Ml

I , 11 i.i -ill' ,1-, , . I, I 1 Cl j I (M'l 11 nu \ ,1 puli' I IM t'lIH*Il :",!(• ( lev 1 UTI , IX'pl I I nil! 'I.I ',l)i OffMV'.'l rlMtl O MI jnnr ,ir pute.i nu lupin un M, ripsor iuUicnv,»;

, arci.i ,im >i /is * ,ii i. l.i ce nu va merge s;i vara mai. lucru cstc vrcclitii dc pedeapsă.

Aşijciere-a şi aha zidire destul dc marc, ce o nu-.ne-.: cabinet firesc2, întru care au picde cel or mai multe dobitoace dumestnice şi sălbatice, şi jig,Inii, cum şi cele ce pot tra. m apă şi pe uscat, şi cele tîrătoare, cele sburătoare, cele din mare, cele din ape curgătoare şi cele ce să închid în cojile lor. Aceasta vedere este nesăţioasă, căci fie şea re om abia vede dintr-o mie una, din care sînt lui cunoscute. Şi mai vîrtos cînd vede ieliu- rimea şi nespusa frumuseţe a păsărilor, din care untie sînt foarte mari, şi altele iarăş numai ca lăcusta, şi, cu toată mic- şorimea, are feţe mai multe şi mai poleite decît a păunului, pe care zic că le bălsămuiesc şi le poartă în urechi cu mai multă mulţumire decît sculele. Aşijderea şi multe bucăţi de mărgean, bucăţi împietrite şi multe alte lucruri, pe care nevoie poate cinevaş a le ţinea minte.

La biserica Avgustinilor este mormîntul arhiduchesii : ;is- tinii, soţiia lui Albert, stăpînitorul Saxoniii, făcut de vrednicul de laudă şi pomenire, scobi toul de piatra Canova 8.

Acest mormîm închipuieşte o piramidă 4 zidită dc marmură, într-a1 Zgripsorul cu doao capete -— pajură cu doua capete, stema Austriei.

2 Casă în care au strînse lucruri fireşti, cum acestea care să cuprind. (N.a.) Muzeu ..ic ştiinţe naturale.3 Canava — celebru sculptor italian (1937—1822).* O zidire in trei colţuri. (N.a.)53I.............i >1 ,1 . i I i .. CiI I uC 2 i 1 i 11-1 ”I .liili' balrin (!■ • ri'i ,u ;i; i!.! .11.11 J 11 .111111 ! i ■ , ,U i' ; i i : I 1 i i , (. i ; . \ •............................ : : ..... 1. 1111.1 I n ii i j • i, ce î I j <. 1111 >uie> i e Vestea. I. oaie aceste lucrate:• I < 11 i.i I! 11111 ,i .1 iu ii i.i ii I nc.i I rupuiui omenesc. Pentru care acesi In« iii ,i 1111 < aiiova zu I. a an lăjţaduii englezii şaptezeci inn , .ill ” ni, şi mi an dal o, 11111cl 1 aj;.uluila.

Aic nun lea l re : doaa III celule şi trei afară — unul în> 111 \. i Villen, alml in I .eopoldşt adt, şi al treilea în loselştadt.O ba mare zidire, unde au sirînsoare de mulţime şi leliurimi moneile, antici, Ioarte vecin, şi alle asemenea de mult preţ, statue de marmură, de persoane vechi vrednice de aduccrc- aminte, cum şi alte de aramă, mici şi mulţime, feliurimi de cuţite din vechime, şi coifuri, vase foarte vechi, un lighian lucrat cu pietre scumpe, şi ahe multe lucruri, în odăi pline.

O alta mare zidire, ce o numesc Şcoala a multora meşte-şuguri, unde au toate uneltele ce le întrebuinţează la cîte meşteşuguri pînă acum sînt cunoscute, cum şi cea dimîi bucată ce au lucrat luata iabrica, aşijderea şi loaic tn.sirumenturile ma-tCiVlCt tlCC^lî.

A i lă >. îc11 re, ui11 Ic ..i 11 u i c.i. ,i I .iI. i i, ,i .1 • I a r f 11 rii, I cl i iiri mi de leţe, cu flori, cu chipuri a puicile, Im eu adev.uat vrednic

1 1 cuiiint — aci j■ <>i 111 i." C ) ll’r.-il 111 -i CU I IU l * V I I |.',,l 1111 I .III 1

ll 11 I II i . , > i . . i . i i 1 . . ‘..iu I J' i n ! .. *,sau dc orice aii. (N.a.)

I tîie alic muhe lucruri sini mai vrednice de t acestea care am văzut, pe care nu am avut vreme i de zile, cît am şăzut în Viena, vrîncl sä bag seama a alte întocmiri, ce caută spre huna pază, podoabă, ui, şi în scurt : spre toate iericirile.

:.ie : îngrijirea pentru facerea drumurilor, apoi uda i uratul necontenit, felinarele care luminează de cum însa.iL vj pînă să tace zioă, în toată Viena, în ţoale ulipie ce sînt .ti ară din cetate şi în toată grădina ce este împrejurul Viemi, ce o numesc Clasi 1. Apoi întocmirea şi împărţirea popoarelor2

ce are poliţia spre a îngriji pentru sigurauţua norodului, pentru întîmplătoarele gîlcevuri, de a le despărţi pînă a nu ajunge într-o aşa supărare îneît să nu-i poată a-i folosi ; de a avea în fieşcare popor ;i un dohtor, un gerah, un spipei şi o muiere cu bună vieţuire 4, spre îngrijirea săracilor, şi mat mult a acelora care să sirguiesc cu munca spre hrana lor, dat nu pot a ş-o agonisi, sau căci au familie mare, sau din aht pricini, care îngrijesc după ponturile5 ce le-au dat poliţia Cum şi slujitori care îngrijesc pentru toată sîguranţia, odihna şi buna orînduială a tot oraşului, şi iarăş pentru fieşcare deosibit, orînduiţi cu deosibite ponturi.

Cum şi o casă de lucru, unde strîng pe toţi săracii, ciungi, şchiopi, orbi şi leneşi, pe care îi pun de lucrează la feliurimi de meşteşuguri, nelăsîndu-i să umble pe drumuri despoiaţi, cerînd milă, căci stăpînirea este mai mult datoare de a îngriji pentru aceştia decît fieşcare alt oroşan de a-i ajuta cu cît-o păra.

1 Clasi — locul denumit azi Rigstrasse. Clasi este pronunţarea ger mană a cuvîntului francez glacis, termen de fortificiţie, arătînd vechiui teren liber ce înconjura cetatea Vienei.2 Popor — aici populaţie.3 Popor — aici circumscripţie.

4 Muiere cu bună vieţuire — femeie cu obiceiuri bune (educatoare, pedagogă).5 Pont — dispoziţie, regulă.’ ■ * I " ' nu ! - I e- si- -

1 um \i 1111111 ini'- ill- iiacare, acieca carne, (au--.ii, c.i ruta m I'1 I1 I *" I 11111 in 'I I' I [».isle stan prin pieţe, ca şi aceia '-are nu 111 | " i1 i f ■ i ţ ii- , .11 -• .11 -,i -1 hrănească în veci cai îni.nnplîn-1.1 ii ''' 111 i i. i , i | " i.i i .i ,i ş o împlini.

‘ 'I I" I"1 i a i < i m.ii e şi obicinuită este poşta a oraşului,1 1 " iui', i, |' 1111 ..iii- oi i c 111 < - nu are slugă, sau sluga nu1.1 -a <iu i ; - i i. "Io mule \-a să I i rimeapă, sau că este strain 1 nu şi ii- I.« hi .ui li na pi cai e va să I întîlncască, da fieş-

" I I ’O- 1.1 .11 .1,1 I a poşla, sau amanet, şi în puţine- ' ' i - i11 i l Ş | i J va a \'r,| I a :a> u u . n I.fi ;UVÎNTAR i i >] cv-,riwri-1

Cu ar fi de trebuincioasă pe la noi această supt-- politie- poşta *, ca -;a nu mai 1 re mu re cei ce vin la răspunsuri prin săli pnn uu.-i şi a vie şi de doaă/eci de ori pent.r-o treabă ; ;■! sa nu mai anca trimişii : „Vmn mi mc la cutare vreme.*', cînd viind neferu au !o.c.r dc mult plecat. (Nu mă dojeni, trate cititorule, un lie găseşti întocmai adevărul, ci adastă oină vei găsi ' 1' '1 mincinoasa arătare sau vreo urmare

care să urmeacă şi1 Supt pn!11t('-po;t3 —- poştă, orăşenească.

ui! ■ ■ I 111 .1 I I I ; > 111 I 11 * ii I in I I I I iiI Ill'll! I M I I Mill, ,1 II I II I I Ml II I !I I II. .(Mill I 11 <1 .1 I I I I' ill I I l I I I I I I >. I I ■ I ' 1 .' ' 1

I oil - I ii 11 1.1 .nu 11 .i.i I I, I) I 111 I 11 'ii' iii 'li.i iii oras s.i p I; i I c.1 c I i .> I I 11 I repair, in il'' 1 ".ii'I i .1 I .1 ., I 11 N 111 i:. l ill- I II i.u I ri';' 11 r I, > I ■., I I I !'H I I -111 muhe 1111 run, < '<• s i imparl u i i in latei i -dcd une,

- scăpătaţilor, spiv pa/a sanaăaăn norodului şi spre -»menirii. ( 'um sini. veni lainic ce au o rin ti uite spre laccri-ue-Diue, întru care sä cuprinde ;

1.Şcoala ce-i zic cea pentru săraci, la care nu numai merg de învaţă un ce, pnn care să poată a sa hram, ci ic dau şi hani pentru hrana vieţii, avîndu-i în trei stări împărţiţi. Şi roţi îngrijitorii ai accşiii ca.se să numesc părinţii săracilor. O ! Va fi om în lume să nu sinaţă cea mai mare bucurie cînd să va învrednici această slujbă, ce-1 numeşte părintele aracilor ? O ! Ce dulce slujbă ! O ! Cît de mult bate la ureche această auzire !

2.Alt mijloc de ajutor: pentru cei mai de treabă si cu familii grele. Aceia adesă să cercetează şi să ajută, sau la boa le, sau la uşurarea 2 soţiilor lor, sau la plata chiriii caselor unde lăcuiesc, sau la cumpăratul lemnelor de foc celor trebuincioare peste tot anul. Acest chip de ajutoare este cu mult mai *■ ' incios decît lefile ce să dau de la cutiia obştiilor, căci acei bin îuînclu-i în mînă sau bărbatul ce are vreun rău nara^T. Ha =- tuielnic, jucător de cărţi, sau nevastă-sa de va fi iubeaţă! de panglicuţe, în zioa ce-i primesc îi şi cheltuiesc, far’ de a . toată familia acel ajutor.

3. Alt mijloc de ajutori : la oameni ce au mai puţină 're- buinţă ; căci şi. pe aceia nu-i lasă lipsiţi de ajutor, ci au case1 A se ciudi — a se minuna, a se mira.x Uşurare — naştere.57liiip <k cmsn: ajuior, i.(Liuuu-5c uovaua cu treuuic >a î ic*o.imciii I m 111. ilc vreme cc a LI putut sluji 10—15 ani la un stă- l*iii ,.i ceha bun ircbuie sa i se iaca răsplătire, spre pilda t (■ 111. i .111.

/. ' as.i cu venituri pentru măritişul Ielelor sărace.«;. Adunare de cocoane adevărat vrednice de laudă, care sa

cliibxuiesc şi pun în lucrare orice vor socoti că poale fi spre Soiosul obştii. Lucru ce pe ia noi bărbaţii nici în vis nu-1 văd, în alte părţi muierile îl săvîrşăsc.

Cea de al doilea parte ce am zis că este pentru îngrijirea sănătăţii oroşanilor este mulţimea spitalurilor, ce au cu deo-sebită mărime şi curăţănie, îneît fieşcare stare tic om poate rănii nea mulţumit, din care :

1» Spitalul cel obştesc.2. Spitalul săracilor.■j. Spitalul cel te c.le pic i hivim p ■ ci >. 1 * i. <. i

n.irere morţi.4. Spitalul inaiuMii 11 i . 11111 ■. 11 1ţ c I > 11 c i i.1

a v e 111 ic.Iar spitalul i >1 >i CM .

fi. Sp 1 I .1 I U I I 1 1.1 I l.l . I 1 I I I ! I .1 ţ 11 I 'Ic lllll,,.

7. Sj >11.11111 pe111111 |'ii '.ţii 11111 c i, |l, . Sp 1 1 .ll I 1 1 | H 1 1 I I I I ,1 ' I I .1 I ' ill I

'li.ilv | |C I Ci n I l' 11 ini.m ' i i ni

I I ill'll 1) V I Cl.i! pentru robi.

;iil al acelor imiicri care sînt silite ele a naşte far’ menea şi iar’ de a le cunoaşte. Oricare, ele orice

> cunoaşte ceasul sau zioa sau noaptea, mergînd răgind un clopoţel, într-acel minut o şi primesc, cu toate cele trebuincioase, şi slujnică, şi la vreme doiîlom şi hrană în cîiă vreme sa va alia aciia jiciuiu ioate acestea, are să dea pe loaiă zicui 90 creion i şi ..crisc-are pecetlui ia în mina celui întii îngrijitor, muie sa ii- care îi sînt părinţii sau ceie mai ele aproape c.udc, cavi ciin nenorocire i să va înlîmpla clin facere să i să prici • ască moarte să ştie la cine să arate pierderea ei. Iar neîn-

• nplîndu-să această nenorocire, îş[i] ia înapoi acea carte pecetluită şi merge cu copilu unde va voi. Iar care va pofti să-şi lase copilu acolo, lasă şi 40 de fiurini în hîrtie, şi dinţi-aceşti bani îl hrănesc, îl îmbracă şi îl învaţă carte ; clin care mulţi pot ieşi oameni mari, după a lor vrednicie şi noroc, căci toată învăţătura cea bună li să dă. Şi acestea muieri pot a intra cu mască la obraz, şi de cîte ori le vizitariseşte dohtoru! sau moaşa, iar poate fi cu mască, cu toate că nu este nici o trebuinţă, căci nici împăratul nu să va învrednici să afle de la ei un ce, fiind juraţi şi încercaţi. Şi aceasta facere dc bine este tot a lui Iosiv al doilea, carele au judecat că va fi mare păcat de a nu scăpa din moarte pe acei prunci ce pe tot anul pot li hotărîţi morţii, din pricina fricii sau a ruşinii maki’or lor, al cărora păcat are a-1 judeca dumnezeirea, cum şi ciu r păcatul al acelui otcîrmuitor căruia fiindu-i prin putinţă cu acest mijloc să scape din pierzanie pe acei prunci şi nu va voi.

12. Spitalul nebunilor, pe carii n-am avut noroc să-i v r , căci nu mi-au dat voie dohtorul, cerîndu-mi[i] destulă ier-tăciune, pricinuind că sînt îmbrăcat cu haine turceşti, şi cum mă vor vedea, toţi să vor turbura atît, îneît spitalul să va

5i).‘ocoicaia, unde îi hrănesc şi îi îmbracă.

V Şcoală pentru copiii cei orbi.I. Şi ci.>1.1 pentru înv.i \«{l u ra .1 bunii crejt.cn.r*. Şcoal.i unde sa înv 1 ţa lot. cursul învăţăturii

preoţeşti şi< .iln;;) rest 1.

(1. ',icu.i lele cele ni.n i şi obşteşti.7. Şcoala nnde sa 111v.ua ncj>iiţătonia şi n onomna.K. Şcoala imparai.esti Manii J'erivin, muie învaţă Im noble-

ţii ; întâi iubirea de omenire % al doilea învăţătura filosoh- cească şi poliiicească, ai ireilea limbile cele mai trebuincioase, şi al patrăiea : cum să cade un (iu de bun neam sa ştie să încalece bine, să poarte arma şi să joace.

9. Academia pentru învăţătura dohtorilor, a împăratului Iosif ai llf-lea].

I.0, Şcoala pentru învăţătura fetelor, uncie învaţă legea 3, socoteala, istoriia firească. 4., gheografia, limba nemţească şi 1 ran- ţo7.ViC.i, si 1.0,1 re 1111 ■ r 1 r i 1 ■ cîte suit t rclniineio.w unii fă mei.

II. St o.*ia pm' it I ei e*e ce an |’.111111, i o111 icn s< apa laţi.

1 ,i ,■ ir. ,t ...i ,u ?111_,• 1,•.111 ,1,. .i |>r.î,I■ i■ :■ iuilMiri.ro, 7.1'pSceală.

f t, '■ 'ci i / - , I i 11 le tlliillll.il i<‘.:• / , , ! ,.,r.* /■!'> I ' I ■ I | | II I, ' I ' ‘ II . I I 11 l II .

iI \ 111 I Ii 111Iil! • I 111 MI 1 - I I.u;' .1 II.'M . I I in I , Iu'onomicensea, undo sâ string cci dc mai marc ;m moşii sail once alt chip dc vciut, şi sa u r.rice lucru folositor, cum pentru iconomie, pentru depa 'wrt de kix 2 şi înmulţirea veniturilor moşiilor.[C UVÎNTARI DEOSEBITE]

0 ! Ce marc şi neadormită îngrijire au otcirmiutorn de prin alte ţări spre toată închipuirea fericirilor neamurilor ome-neşti ! Cîte felurimi dc ajutoare pentru cei scăpătaţi, ŞT ■ " e iarăş pentru alţii, de a nu ajunge m scnpătăcmnc ! < .în* spi~1 Casa ştiinţei pentru aceia care să nasc, mor şi să însoarăstatistic.

2 într-acest cuvînt, lux, să coprihd toate felurimii dc cheltuieli. ce!? dc prisos, cum şi cheltuiala cea mai mare decît veniturile. Apoi urmişi pofta, nu numai de a face orice vede la altul, ci şi mai scump, r, i socotind de i să cuvine sau nu şi de are venit ipe cît arc n. i ţ** • -w cl va să-l întreacă ou podoaba. Din care ,pricină, iată, sar: .a şi ... 1 1 dc familii ne-au călcat, în hula gurii lumii am căzut, şi condeie s: rvi.ir n-c-au

zugrăvit. Ce ne vom folosi cînd noi între noi vom roi să le trr-. > î' A Tascunse şi vom crede că nu srnt ştiute, în vreme ce toate ne amur: «cresc, fiind scrise de aceiia ce ne pismuiesc ? Mai bine să le curo.! să le mărturisim, ca prin straşnică hotărî.re să ne îndreptăm, d op 11-;: ■ aceste focuri şi p.îrjcale din patria noastră, căci luxul şi luarea cea far’ de dieptate ne-au stins din fata pămîntului, rădieîndu-se din toată lumea cea mai puţină cinste ce poate avea orice naţie. (N.a.)61. , . . .- • ~ . ...... ... ......

.v.ii iuI"1 .i I I i.i si cinste, esle clalor peiUrn aces lea s.; aibăi.uir I! 11 ‘ 111. i i 111 dragoste şi îngrijire spre Jolos, mai virios, I mull .1 im m.I Im mi cste tic dobitoace necuvînlăloare, ci cuvîn- i a I > >.tI c şi itH'inai deopotrivă-1 ; căci nu va găsi nimeni vreo iIc >'.11Hre mire cirmişa tlm trupul împăratului şi dintr-a săra- i ulm. ( mm, tic ia cmc şi cînd au auzii norodul cum să cuvine sa sa poarte caire slăpînilor .şi ia ţoale datoriile lui, sau toţi cei mari către cei miei şi cei mici către cei mari, sau bogaţii către săraci şi săracu către bogaţi, milostivi sau nemilostivi cum şi părinţii către Iii şi Iiii către părinţi — iar zic : cine, cînd şi de la cine le-au auzit, în vreme ce roate lucrurile cele bune să aţiţă în om sau clin miziiva cuvîmării preotului, sau a proiesonlor, sau a teatrurilor, care pînă acum toate nu lipsit ? Şi tie vor lipsi şt ele acum înainte, tot aşa vom fi, căci noi cei bainm, neşliiud mmic de tui pe imga alţii dintr-alte P’ai'.i aii- Intim. .ii iu "imn. i \ .nn şi mira în p.inimi. Şi copiii u <... 111 ü. - .i \ 111 I 11. ■ li .m.- ,a 111 veţ a j a \.i îndrepta, asemenea i im i 1 . . i i ii i i u .i 11.' nu i iii.ii i a u ; caii învederai I ucru este . i 'ii , u.i.i . iu iiiiu.i 1111111 >i 11 .-a n ii i n I or, in \ reme ce în '"I . . i -...iu ui In .i 11 u i - | m p , ie di -ş i (■ j i i a re pi t n mulţi care , I i lumina alţii lalm.uiii, I carp, cum şi gramatica, tipo-1 .1 ia , ..i i >a I.-, .j«11 a 11111, care sa cop mul la întiiaş cuvîntare.înmulţească tu cursul anilor, nu numai nu s-aui acelea au au stat în fiinţa lor, şi mai vîrtos mare paguba şi ruşine este, căci s-au şi împu- >alele, care, cu cuvînt de mai bună prefacerc, .mii trecuţi, spre a nu să lumina neamul. l’en-• pus condei asupra streinilor, de nu aş şti că

i ajutoare de la părnînteni. Cum şi spitalurile JUMI ..ire mai s-au dărăpănat, şi toate lucnurie s .111 iu se veniturile mănăstireşti, ce era pentru intre ;!iiaîului, în stăpîmrea călugărilor, spre dobîtidi ! i >r. O ! Cine poate

zice că aşa este plăcut dum loc să să folosească obştea, să să îmbogăţească trei persoane călugăreşti : una de la Anadol *, alta de la America, si alta de la Bagdat. Şi fie măcar şi pămîmean, ce folos pot aduce painu, cînd acestea au ajuns să să vînză şi să să cumpere ca o marfă, far’ de a să mai păzi acele hotărîte orîn- duieli de titor2, ce s-au străduit şi au cheltuit spre folosiţi obştii, iar nu spre a sta călugării răstornaţi în colţurile odăilor, îmbrăcaţi în haine scumpe, cu şaluri de mult preţ încinşi şi, fie măcar şi căldură, cu cîte cloaă blane de miluri 3 şi de saimtruri4 îmbrăcaţi, în desfrînări şi în desfătări petreeînd ? Cine poate zice că aceste persoane mulţumindu-să din veniturile mănăstirilor, iar nu toată patria, nu vor judeca chiar siiin- ţiia-lor că nu este cu cuviinţă, şi de-i vor întreba cineva.ş vor răspunde că au găsit un norod orb, şi de aceia s-au strîns unul peste altul ?

Va rog, sfinţiţilor ! Căci vorbesc pentru folosul patriii mele, pentru deşteptarea, pentru luminarea, pentru îrifrumu siţai a, şi în scurt : pentru fericirea ei, şi chiar pă mine mă dojenesc' Anadol — Anatolia, Turcia asiatică.2 Ctitor.3 Mii — blană de cvaie.

4 Samur — specie de jder care trăieşte în Siberia ; are o blnn.i brună, .cu păr fin, foarte aipreciată.şi plăteşte mu!li* biruri, 1 pentru de .1 putea să Iaca nia nast ura altora bine, căci aceste mănăstiri au spitaluri înăuntru, şi nu numai numire de spital, ca pe la noi, <i lucru adevărat, întemeiat ş; plăcut Dumnezeului. Şi oriciţi călugări mat mulţi sînt, atît şi folosul mai mare este, I muică unu muncesc spre a aduce venit, şi alţii din mănăstire slujesc bolnavilor, măturîndu-le şi scoţîndude udul afară, şi toate cel elan le slujbe, şi avînd fieşcare atîţi bolnavi în grija lui, îneît; ticălosul dc călugăr somnul şî-1 facc* moţăind. Şi pă ce! mai mare dintre ei văzînd, nu îndrezneşti să-i săruţi mîna, ct adevărat urma piciorului. Si fieşcare ajunge mir o aşa simţire de pocăinţă, îneît şi cămaşa ci 11 pc el să ş-o dea la o aşa mănăstire. Cum şi întru o mănăstire ce csh îinr un ostrov aproape de Veneţia, de legea armeneasca ', cm mart cheltuieli au adus profesori franţozi, nemţi ;1 • 1 rin gnu I 1 tinerime multă, după învăţătura de şapte-opt mi a 11.1 1 .ii'- .ui . ?.<•«* it învăţături mii multă au început laI a 111 ;.c 111 d 11! 1: 1 . 1, 1111 il .1 ni ! n 1 il > 1 lor naţionale: şi al t u maiII u- 1 1 .111 uimi 'I .ii\ 1 Ci 1111 .1 .!11 ■. iple i ipt ani, a pe Urmă au dat de Ne în t < - a t < • < • i a ‘' 11.: unde tut armeni, că, de au tre-

’ .MII 'lin'.i .îniu'in .is«:â Sfînuil Lazăr din Insula Arme- nuli ir i!i. lunci Vrnr ţ i a.

r>4I I I I II I . I • • I' 11,1 ' (111 ■ 11

....I, I l<. MU IM > I ( 11 ' I I • I I I II till I ■ 1 I I |( I I' I I 'I I ' II 1 I Ml Mil . I i. ' V 1 * I -Ml I 11 ‘ I . I I I I .■ I I I j, I ,, I ,i. I Mul I II VM I',. I I I.U Uf I 11,MI ,ri ilit s.i '.(im, I.u nu c.i .tin

, M I' >\i I aliip.ini p.iirm melc. iitri.i i .11 uj'.iiI elf ..I noştri, care an , ,ai! ilc ale noaslrc, Şapoi văzîlld şi .1 jit- rinn serin, nu era deslouuc aducin- .1 vin hun 1 s.i nu blesteme necuviincioasele ! de mănăstiri stăpîmtori, cînd chiar el au unul de aceia, şi chiar e! sa scîrbea aducînduş|.i] aminte dc l'.miele lui. Aşa, fraţilor, şi eu scriu, rai cu vrăjmăşie, căci mi poci avea cu toţi vrăjmăşie, ci cu lacrămi, şi mă jur pe ceia ce-mfi] este mai scump că cu lac ramă ; şi voi scrie fiind încredinţat că în anii cei mai vechi au lost in trupurile moşilor noştri singe romanesc, au avut (apte vtr- toasă ; iar de la o vreme s-au aţiţat luxul şi scîrbo/isa dipln matică 1, care n-au fost. spre vreun temei al nostru sau i•' 1 *’ al patriii.

Vreme este, fraţilor, de a să da o bună ormduiala mt.i la cl i rosul bisericesc, căci nesuferit lucru este ele fa] ••cinevaş preoţi prin cîrciumi, imbracaţi in cămăşi numai, şi «. u opiniei, cu carăle la tîrgul ele afară, cu cherestielc de vmzare şi cărînd nisip şi cărămidă, făr’ de nici o ştiinţă de datornic 'cv.n lui şi făr’ ele nici o cunoştinţă de cuvioasele urmări. Cum •> acele venituri mănăstireşti, păcat este şi ruşine să nu să întrebuinţeze spre pomenirea acelora ce le-au făcut. Unele ajuiînd !n1 Scîrboasa diplomatică — prefăcută diplomaţie, şiretenie.<5 Tw5 — însemnarea călătorii! meleMI iih •. j >i i • n I \ ,i i.i i u i a cluiiiwnii. i a, 1 sa înveţe11, .il^it iii I >.) 11 i.i 111 ms t ni, lie sciuz l Hdu-nu c.u .iu. c.ăci am . I . .1 i’e.ia, « .lie are luate aceste, nu poale a să sămui nici iu 1 i.iim'.i, necum cu iui prmţipaiul Valahul, inndcă nu e m um I inguriii, ci un judeţ al Ungariii. Şi multe alte spre fericirea şt lauda nanii, care sînt atît de lesne, îneît, cînd stăpî- niiva sä va uni cu boierimea, ţi boierimea cu stapîmrea, pol pe mată luna sa puie în lucrare un ee iolosilor patriii.

lai lăcaşul împărătesc pe afara nu are vreo deosibită po-doaba, căci este zidire veche, dar darul lui este foarte mare, căci este o zidire în patru colţuri ca masa, avîndu-ş[i] curtea la mijloc, cu patru porţi în patru părţi ale zidirii, prin care slobod trece norodul în veci, măcar şi la miezul nopţii ; nici că poate cineva? a găsi un ceas cînd tui herbe lumea şi carîtile primr-acele porţi, socotindu-să curtea imparălească ca o piaţă slobodă. Şi acestea negreşit urmează mir .urs chip, căci nu arc trebuinţă ele a sa 'împrejura cu

ziduri, mo c'md să culcă a să închide cu iacă te multe, iiindca • unuape iniru adevăr iubirea norodului ţi a tuiulor celor deobşie p,munteni şi streini. căci singur sa simple ca i smt uimarile către norod, întocmai ca ale unui părinte < a 11 e Iu. ‘;>1 mai vîrlos, că cîndii»i, acele iacale si pot. socoli ca nişte uodă-i vuitori evropeneşti adevărat tar’ de plăcere .. plimbări, căci nu le rămîne minut de a-ş[i] vreo vedere de un ce, fiind siliţi far’ de con- aeasră icrodului şi cu plecarea capului, şi ou , ii înciimăciunea şi stricarea norodului d • vreun u.: mimai c< sc.tparc : CIIKI este cald, cui na .supt. mină, şi cmd nună singur caii. 1 *at trebuie neconte nit să să plece.[CUVINTÄRI DEOSElUTJi j

U1 ! 1 deosebire de la noi ; ne plecăm pînă ne dă capulf de pămuii. şi rămînem ioarte mulţumiţi cînd numai cu coada ochiului să vor uita către noi, căci trupurile nu le mişcă, parcă sînt de ceară şi le tem sa nu să frîngă. Iar cînd ne vor zîmbi a rîde, atunci cu mare bucurie trebuie să povestim către familie şi către oamenii casii.

Iar podoaba cea din năuntru lăcaşului împărătesc este destul de frumoasă şi cu bună plăcere închipuită, atît odăile împăratului şi ale împărătesii, cele spre lăcuinţă, cum şi acele care au spre primirea acelor care vin spre închinăciuni la zile mari. Şi mai cu deosibire vreo cîteva odăi, şi o sala marc foarte frumos împodobită cu stîlpi de marmura şi cu multe policandre de argint, mari şi frumoase, unde dau baluri sau primesec deosibite persoane.

Pînă aciia am însemnat lucrurile cele deosibite aie ora ilui pe care eu am văzut şi buna îngrijire a stăpînirii pentru leii cirea norodului, mijloacele care am cuvîntat ; dar liindca tot omul după muncă, alţii de ceasuri, şi alţii de zile, trebui- saiî i.-•ic t\in‘ ", unde Min. mulţime tie m- muc, undemijii 111 \ ,i!i■,in i m altele descoperite, şi dau toate ictiurimile <Je 'i.’iiiini *iiiii : ealta, lemonade, ponei ;l, înebeţată, lapte dc migdale (| , illlniiilr dobode I ’ II H11-.IC d C alee 311 şl lllultC lXviţl de v-idi ic. I .1 .ii c.t ,iit plimbare, hev. cil şi vioa sînt mulţi, dar •c.u i 'ui pii.iic ti mai miilt.i frumuseţe şt mulţumire dccît a t incv.iş d<- a ş|ij petrece ceasurile într-acca luminata grădinii, cu mulţimea oamenilor. Şi s au înlîmplat scara sa im acolo, ţi d> mulţimea norodului sa nu mai merg unde voiam, ci unde mulţimea mii ducea ; liim! silii să ma irag foarte departe, ca numai cu vederea, far’ dc a mă mai mişca, să-i privesc pc toţi ; unde era destui oameni mari şi bogaţi şi deosibite dame, dac cea mai mare parte era a norodului, şi mai touleutta trei părţi sini din norod, şi a patra parte din nobleţe, din care un strein nu poate cunoaşte care este d;n nobleţe şi . are din norod, sau pe bogat dm sărac ; caca nu suit

* Piimbure --- ;to cu sensul dc loc di: ;pliml)are.v / rit — - .rest.tnr.ini, osipatjrsi* (din osieria).** Putui - Im dmt r-ui\ .imest€.: dc cc.n, rom SAU Jfachiu,<• .11>►'» d« l.'imii': ^i .■ali.i.’ (din rnvîj. !*unch\.4 i '.ml'iu i!r • !"!■<>,!r • iun>,iud permis.<;nI VT ! I \ I' M >, I * .| I1,1 I I I'•'I.I. , (Ml h.'llll.! ill- /ITC I nil 1111, <!(• sl..l"’|1>,l 1 m11o*. ; a dn.imn.i * (■,I ilm noblrţc şi boga! •’«i.ddrhi, s.i ii de rro:ixa S.HI dc pcrc.il :t, curate inimos, far' ■ I* a avea pe rochii cutia sui

‘■(■ude de panghce, care sînt de preţ tie 50-— «ni •!iv vor vedea pe acele de mai marc neamd.i i i i şi pe ale noastre, pe cele dc ai treilea mina,vor vicncxe dc sărace, şi pe acestea ale noastre stă-pînitc , milionistc. Iar adevărul este cu totul împotriva ;căci .1 iu destul, dar luxul şi hainele împestriţate nu !eplac. I. le noastre sînt destul de sărace, căci toata marfa sa ia pe răboj 4, pînă începe a-ş[ij pune moşiile la mc-rat. dar sînt stăpînite groaznic de lux. Mai bucuroase sînt acasă să ie moară copiii de foame decît. să iasă la plimbare l ir' dc a avea pc rochie alte o sută de bucăţele în feliurimi cusute, ce le ic garnituri, carele este o îndoită cheltuială.

Au strigat bietul Efrosin 5 la păradie, nu silit din vreo vi j măşie, ci din iubirea către naţiia lui, că stofei; în lo.i le port comedienii® ; dar cine ş-au apropiat au ui, dup judecata, şi după judecată hotărîrea care au făcut ?

Aceasta grădină este făcută de Tosiv al doilea, ni răi • s-au făcut cenuşă, iar numele lui des să poinc:i 'pe 1 n 1

1 Scitic — aci cu sensul de bijuterii, pietre scumpe, p<v?o..1'.-.? Croază — ţesătură fină de bumbac (fr. croise-).* Pcrcal — ţesătură de bumbac, albă, foarte fină si dc,iv>.* Pe răboj — pe datorie.* Eufrosin Poteca.® Comedian — actor.

.iic.isi.i •'radină dimpreună cu ce ici.'; n u- «iu,».:. ,, jicnim ol",ir, împreunală cu cea in.si dc mi;;. S; ,i , i;ui: -• aii.i z idire, unde iar dau loaic leimi muie d. turi. si«•»uluielii iar esie slobod. întru aceste doao grădini şi acea care incitnjoara loaiă Viena. 21c că au iosi y.i cînd s-au aflat peste 80 000 dc oameni.i3 r a i £ r

Această plimbare ce să numeşte Fraier c:;ic departe de Viena ca o jumătate ceas. Această m r;v. a re o i 1 m mseţi* cler,- silntă ca ci poate vedea cmc va-,; nu; dc ;.:!<:>< 1, < .11 1 u dro;.c;, sule călăreţi şi iar mii pe jov tv.ir 1 ale.i |iir,i ac de calam sălbatici, fo.irve nali.i iiin-.-i in'o. , 1.0 . . .• 111 • pr : 1 dreapta aceşiiia, ai ia a u ... |>eni

1 ;i ■ . . - > 11 •: . . 1 om1 i Dcscu — »11*1 );i < * , m 1.• -‘1 An ii

iiiîi Grrl.i Jt hrs'l J.il I« A m.; il 11.1, .i u-jiJTii H C«) LU L«M CC dc t>H). I ' • I 1 I '1 1 . ,1 ' 1 ' »1 •» * 1

1 .1 U* '» CA l '■ n L70

• s.i plimba pe jos. i.ungima acestor trei jieste o mie stînjini. Şi cum va întră cinevaş,•, este lăcaşul al lui Areos 1. Acolo poate vedea dre toată puterea ostăşească a Austria-,'aut cea I şi cea de pe mare. Mai nainte, tot la tui na. nin e, ce să numeşte "J ircus Cjhimnasticus :i. una sa isprăveşte alea, şi încă mat n ani ie, est i Inimoasă cu copaci, unde poate vedea omni iio.ire, cerbi şi iepuri cârc ircc pe sub caleşci strala. l a mîna stingă a aceştu alee, multe los

■ I bererii, şi şcoale muie învaţă curn se înoate, a zidiri ce dau băuturile au împrejurul copacilor n.i i scaune, pe la care 1 ieşea re şade şi îş| i j împlineşti i )oao lucruri deosibite vedea omul la această plim bare : -.nea grădinii, care este încunjurată de Dunăre, şi mulţuv obştii şi a caleşeilor. Şi aciia zic că au fost zi citul s-au ailat peste o sută mii oameni.

Adevărat, altul anevoie va crede, iar eu mai lesne, după cîţi am văzut, cînd împăratul lipsea, şi mai toţi cei mari pe la băi şi moşii ; cum şi neguţătorii aşijderea, şi nu puţini la Pojun unde să făcea gătirea pentru încoronaţia împărătesii.

Această grădină mai nainte era slobodă numai pentru ca leşci, şi aceasta la zile hotărîte, iar nu şi pentru obştea .norodului ; iar împăratul Iosif al doilea, carele au împărăţii d la anul 1780, noiemvri-e 29, şi pînă în anul 1788, ce şi acei i mult să străduia spre a-ş[i] mulţumi obştea, au lăsat-o slo bodă pentru tot norodul, de cînd s-au înfrumuseţat şt m 1 mult.

1 Areos — grecesc al lui Marte, zeul războiului.* Locul unde să învaţă călări ia, o zidire răcundă,

aşternută cu ni- mărunt, ca cînd vor cădea călăreţii să nu pătimească. (N.a.)

K Pojun — Bratislava (mag. Pozsony)..1.1,,, }1 -VI . U ,1 |l| 1Scumpiuatca accstau niiiuin.n i> . vreme ce asemenea lucru este lucraio istorie, sau cîte un chip de om sau iic <!obuo cîte una mie sau doaa ele lei.

în odaia chntîi sînt arme turceşti noao si mai multe vei.hi, cu marc deosibire din cele de acum, cum am mai zis, şele, steaguri, coifuri, dm care una avea în vîrf un cocoş de aur, tui un 1 şt alte multe semne ostăşeşti. Şi pe opt cat de lemn, întocmai ca caii cei fireşti s, îmbrăcaţi cu haine de fier, opt numiţi ostaşi, îmbrăcaţi chiar cu acelea a lor haine de 1 ier

din vîi liil capului şi pînă în degetele picioarelor. Un irup de om iar dr lemn, a să mi ui întocmai cu acel viteaz, trupul de doao ori mai mare, mai gros decît un obicinuit trup de om, îmbrăcat chiar cu acelea haine de î ier şi arme care purta cînd să afla în război : pentru care haine şi arme ar Trebui o bunicică căruţă ca să să încarce. în trei odăi unde sînt aceşti norm

' Vui — stea" fScut -Hin două sau mai multe co/i lungi f 'I albe, aurii a re de o lance roşie, cu semiluna în vîrf, semn de d IVI m ,, mV ţi putere ierarhică la turci. Sultanul avea yase tuluri, vi/uni im, di»inui- tarii romani doua (turc. tuv).

2 Criii cei fireşti — caii adevăraţi.IIII III 1111 I 111• 11 I lllll.lt •1111 I 11 1 > ‘ I I' IIIII I 1111 . I 11 I III I 111 *1-11' n.i I I \ I I I' 11111 I ’ I n n 1111 li\r; 1111 111 ' i' i 1111 '■II.' nil.nr I ii in iii I adn , itmli' | . 11 • ■ i1

. i I li > 11.1 r 11 t ‘ii I !'■ rilul \ .Iu I 111 (‘I >111 .iir.i'.l.i.1. inn. Şase i.iiur <!'• ii,mi.I, (Iiii I .iii mi,'■.ni, ilt.i .1 I > 11111, i p 111111 Rik loll, I vie I .in i.i', ii'ii osi »v.. ii (linii o vreme. /\ poi multe o lai ‘i'nni in metalunlc lor, cum am mat /is;

I ! araşi bucali cle mirgean loarte mari şt in felurimi, xmaluri, diainanturi şi alte pietrii ; o bucată de zmaragd cm ă mare, şi asuprä-i lucrat ceasornic. Alte patru odăi, ct îapuri împrejurate, pline dc deosibite antici şi multe clari nmise de la împărăţii, cum şi de la papa, doao coroane şi ■ :ruce. Şi multe vase vrednice de vedere, şi o masă ca o jumătate de stînjin, peste tot: lucrată cu peruzele în argint, a căriia nu este atît scumpă ta tea, cît este frumuseţea. Alte odăi, cu mulţime de organe 1 în multe feliuri, din vremea cea veche, ce iar nu se asemuiesc cu celc de acum, decît mimai bu ciumu şi fluieraşul ciobanului (care aduc lacrăma). Vase tnulie de cristal, porţolane de China şi o cusctură cu mărgării ar foarte deosibită, şi alte mii de lucruri, ce nu le-am îr>s;'nv>ai. De la această zidire, ca vreo 400 stînjini mai nainte în grad- > , altă zidire mare, şi în odăi — multe mii de icoane şi cadrc mic! şi mari, noaă şi din vechime, zugrăvite de cei mai numiţi zugravi, şi a fieşcăruia cea cu mai mare meşteşug lucrată, din care este una, icoana mironosiţă Mariii Magdalinii. La acea -a vedere, tot omul rămîne înlemnit. Aşijderea este şi a unu: ;:ugrav taică-său şi maica-sa, zugrăviţi chiar de el. La aceste iloao cadre, cei mai meşteri zugravi dc acuma, tot uitîndu-să,1 Organ — instrument muzical.73

■...... i e 1 -' 11 1,1 I I I I I I I ii O l L i 11 ‘ , V, 1 I ! I : : ’ 1 i ! ‘ : l !'

i Ui O will să iniristcaza ioarte ÜM ; i ş:

!. i. i .: 111 ■ . i ... A (im.. 1111 ■ 11. i iiuu-se i ai re i > ■ •> ? 11i ■ 1 • 111 e .. i s.ţ 1 > l l C u i c , eaci a i ] ta Silii Ci1, lii-’i!. ■-( i 11 ■ i i iOti iniri .i.ini \.i a bucunu omeneşti. Aha i;hL ă, o fereastră zu- vraviui cu iolezcle deschise si un cap de om scos pe fereastra, s îi uiia ai ară. Aceasta cadra, de nu ar 11 în odaie uncie sîur mulţime de cadre, ci ar fi potrivită 1.» o fereastră de casa, nu numai orice.trecător i! va socoti de viu ^î i sa va închina1, ci adevărat, chiar zugravti ar pati accastă înşălăciune. C,<ici cu toate ca fieşcare vede c.ulra oi pervazuri di- lemn, şi tot unii întreabă să nu umns’t Ik- cap a deva rai b.!lsă"'u;r den at lins cu vreun iiujloc jmi nvii ai < *!< şi ‘Ic le ai- i; a[ r j >i pipăi cu mina. Oi .die mtnie.

De ia acest lic.i,. imp.'i.ii ' ,.i pin.': ia cc'.ilani, locul ce am i i: dc *î 00 1 111111 ii . . 1 ’1 ■ ■' j; i .i d 11111 .ţ i 11 ■ I r1111 ioa sa. c u vipie j.. r dc cop.it iii11111.. i I ■ 1!. 11 11111 de !(’.'■ <!iii 1 H a.vda facute, şip » i n 11 111 si le ta \ . ' s i .1 11 ie de 111.. i i n 111 . i j ca V 1* C [ ') J\ lot cic marmura, şi asupra acestora sînt oale u tic marmură. La dreapta şi la stîiiga aceştii cratimă marc, numai cu copaci, cu-alee tunse. : minase ; alte locuri de tot întunecoase, clin mul- -sarea copacilor, şi alte alee eu copaci nalţicub) unk' 4111 } i r .1 C C.» I I IMUO.IS.i

A ceştii ii> frumuseţea, pesie puţmţa es ie de a putea«imvaş sa .i iirscriere făr' de greşeala. Am numai poci: K l : t-a un ut ca re mtîiaş dată va întră, după puterea sau mu! (unea snnpra suileiului, negreşit una din trei trebuie sa i sa întimple, adecă că : sau întristat fiind şi întrînd înu-însa poate să se bucure ; sau vesel fiind, cînd au intrai poate să sa întristeze, sau deşi nu va fi fost stăpînit nici de întristare,, nici de bucurie, una dintru amîndoao trebuie să-l coprinză ; scăpare de a avea este peste putinţă.

Un boier foarte vrednic de smerire mi-au zis că mai mu: ţumit oste să fie grădinar la această grădină decît Imn în t căloasă Ţara Romanească.

Cît de mult mi-au plăcut aceasta !Din Viena şi pînă la aceasta grădină este drum ca dr ! i-.-a

cu piciorul, şi tot acest drum — cu alee de plopi n an şi c işpaler 2.

1 Un temei, sau de zid, s-au de piatră, asupra căruia pun t stătu sau o oală mare de flori, căci asemenea lucruri, ce sînt spre poJ-oalv» gră dinilor, nu le pun niciodată pe pămînt. (N.a.)

5 Copăcei mici, împreunaţi şi tunşi ca păretele, sau dc naiui.il ii' >au de orice alt mărunt soi. (N.a.): '.up: î ii UlH.î

deci'!; re! im t » doaăIMircide ş> acestea tic clo.u «miicn, şi prin pre jurul lor — muhe ,d • acestea de piatră. Dintru această '/.idtre < 1 * încet să (ace dea! destul de nalt, şi tot limp,. v

asupra c.irin.i este un foişor m.ut, şi lot ile piatra, şi deasupra in valii, drept cu lcspexi şi cu stîipi mulţi, inimoşi şi toţi de piatră, şi cu scări de doaa părţi ; îa ale cărora începere sînt I nein postamenturi, carc an a supra-le 4 statue : trupurile lor, de doaa ori mâi nalte decît un nalt om, îmbrăcaţi cu toate xceîe veci ii haine ostăşăşti clin vremea romanilor şi împresuraţi dc mi lire dobitoace salbatice, cum şi leul, tocmai in marimea lui. Si toate acestea, tot de piatră. într acest foişor este şi un pat cu meşteşug., pe care şa/incl omui, cu ra pe.octune d suie deasupra îc v,d i v d i n, unde an- o vedre minunata ; va - / iiiil. io î.; i [; r iilin.ţ , i v r .1 s i.» 11 * u p t ‘ < 1 - r»* ai" >1 11 | > n j v ,vlăc.isu! impin'.ii v‘.r, ^ <. K'î 1111 .* j^i.i• l Mi pentru 1 ,u r m.u nuiHCvoi vorbi, :>i mila V in s.\, cii in.minc.i (impiilor.

1 l^hiiprionii, clinii ronn;inii cioiLm <• \ în urni* stnt. aceste chinine- zeoaice, Nireidc, (N.a.'iIl" 1 - ' I . I ' i ' I 1 '' 1111 1

< - I' I 1 111 : I I . 11 11 I'1 ' ,I I I I J ' I . I ■ I , ( t < ' ■ ' ' . I ,1 I I I . I <1.1!I (.It I 111,1 ,1 ) 11,1 I I , I I ( , iiI I I ! ( I, c I 11 I, l■ I »I)* I[I .lie tit* I .I hnnca, I.i ( i.'l.il.inl

I ui, 1.» Ii.ivu/Mil i u <:<:Icl.inI<■ !cbu-

• I > 11 j io I in 1 ii i <i marc nn rare, da r vc.ela, ,i I a iv (căci .tin :;r; că sînt locuri care pnci- £ .1 dreapta ;i toalu aceşti; lungimi tie gr.i- r iijiiM, rit mai multă mărime, dar inf docopa* . uni dr alee, uncle iar de copaci mari, timş»ra zid boltite, de tot întunecoase’, ţi altele cu copaci mari, îa un Seli tic alea pînă la alta — îclntnm;dc gra> .mite chipuri tăcute şi cu mare socoteala. O» cila o pa idu-sa cinevaş, vede întru acea cop rinele n decopaci o bucali* de grădină mare, binpede şi sloboda la vedere, cu feliurirni înfrumuseţări de loze, care pricinuiesc vc:-'!;e şi întoreîndu-să la ceialanta parte, întristarea şi poytmc.-! trebuie să-l copnnza, căci să află întru o întunecoasă păd.ne întocmai ca noaptea, cu feliurirni de figuri şi şăderi .»•.< ev- şi alte lucruri, care toate aduc întristăcium şi gînduri .nuc-, tccate l.

Tot aciia, la mina dreaptă, este o casă rătundă, a « •

împrejurarea zidului curţii are multe porţi, ale csron ‘o ’ sînt de fier, prin care mcrgînd să găsesc mici lacuinţc â'- dobitoace sălbatice, unde sînt: fildeşu2, oi cu coade l-»î<\ al!') de tot, şi altul foarte negru, de la Tndiia, cerbi, căpriori pestriţe, şi alt neam, mai mic decît cerhn’ -. •>■•••••

1 Gînduri amestecate — gîn.duri care te turbură.2 Fildeş — aci cu înţelesul de e!efa.nt. La Cant emir,

şi proiot’t tÎ ■ „pe elefant, sau cum se zice .pre fii, şo-artceîe îl omoară".-1 -i icVJ l 1 ! L 1 ; ‘cavi cili mijloci: şi vci7;i, nccu r>;ă

■ ll. ou- I/,. ic. Iii că>:ute, negre i stau în ana a apă, şi alte vreme ce sînt\Fe, itTOlin C f CnCl1 IC ; 4Omulte senine ce iuuci ui iscsv veoli?• i într-adins aşa făcute.

Aceasta este grădina împărătească, ce s-au făcut şi să ţine cu mare cheltuială, şi cu toate acestea este sloboda pentru toi norodul. Şi împăiaiul, şi familia înalţiinii-sale să bucură mai mult stind pe icrcstir şi privind cum norodul să vesă- leşie iMr insa. Inii m. i i u <-a ;i a imcMiim 'sic cea clin tî i în Au ,/ I V ( U I’ If I■. i I . I , i I . 11 III' I- I • 1111 j > .11 a ! I'a ' . a , i a r cu o a I a l şl CUC i .u I • uc i" • 11 unui t,. i i (I. .tla j > i iu omeneasca strădanie'..i i ii ,iii\ o lii'M., a I rumuseţo. Un roi mare ce curge prinţi mi . i, dm t uf ■«.' > i ,a uiuitc can aluri cu apă, ce să împart piiu iii.ii 1111111 c părţi ale grădina. Şi chiar apa cea mare îş[i j

>i I.i 1111111- ] ■ 1. 1111 •.••>! i- i ii j- ii >i .i '■ I c:u jiMii.i, >i I.i un loc cade de sus în jos, '">i ; apoi la alte locuri sa lăţeşte foarte pesie doaăzeci luntrii, din care în unele ui. Apoi un ostrov împodobit cu o pădu- U-e, cîmpii, dumbrăvi si un pod umblător .■lor te vor să treacă la cea din împotrivă i, ,ini deosebite lucruri, pe care trebuie cine v.ixă. Iaci nevă:ondu~le, rar iî 1 ip>so-şte .şti :

^Tncrun. Acolo este o cetate mică, întru care

cm a i ca la Belvedere, adecă lucruri dm veile arme, avuţie împărătească, coifuri, multe > iiine i , haine de fier şi călăreţi iaraş mai vestiţi.* .ue\ ui a mai puţine decil la Belvedere, dar toate sîntii.si v re. . e însemnare, fiind întru toate 'mai deosibitedecît ace; ijderea şi vreo cîte va odăi pentru lăcuit) ţa îm

părătească arora podoabă iarăş este deosibită, nu atît pentru cheltuiala cea mare, ci căci este o podoabă din veacul cel vechi, adecă de al 14[-lea] veac, care are o mare deosibire de cele de acum.

Tot întru această cetate este un turn foarte nalt, cu 170 trepte. Din vîrful acestui turn este o nespusă frumoasă vedere, căci să vede toată grădina, toate învîrtiturile ce face apa cea mare, cum şi canalurile, ostrovul, palatul, mulţime de soc, cîmpii, pe care toate le vede parcă ar fi o hartă supt pi. io. i In vîrful acestui turn este o odaie, ce are la mijloc o r n:.: cit încape omul, răspunsă de aciia pînă jos la păvnini, im '< este temniţa. într-acea odaie zic că să săvîrşea judecăţi! • lora ce-i hotărea de moarte, şi după ce le făcca cunosc u 1 hotărîrea prăvilii, legîndu-1 cu un lanţ, îl cobora prim. ., a gaură pînă în fundul temniţii, ce este destul de întunei o.isă şi înfricoşată; unde şi acuma au un ticălos legat cu Lunuri71.)0.1 C I = : ' ■■ : v' ) i : - \ 5 ( ,î I A • > ; = ! A Î | | j ; ; f : ^ p i : 1: : ;IIK'UM ‘Ic 1111 HIM rt;, ce m veci acolo să alia, unde şi un sărac I” "i.'.ic ,i '.I ,inn,i, pl.iiiiul mi f inrm ; dar şi un bogat, de' 1 ' ' " I.......... I 'I 111 11MI u. 11 I >c mm I n. I Im -.i ii >,u ta de I i mini, căciI' t 1 ii , I 111 I t I I ii I I 111111 ii I V 11 it ] 11 c mi, I 111 it in \ icna sa I 111 1111 p I ,t '. .1 It I •I I ,l I I 11 Mill I I c I I 11' , ill ,1 Ci 111) I I ic !■(> 1 11 ( I jM'K’şre‘,1 II ' Ic I I I I, I II I I I I I I I I I I c , I r: 1.1 \ . I I 11 I I I • . I I I , I , I I I I >, 1 I c I -; i1. h' 111.11 11 I • I I' i'.'it II 11 ii.t < 1111 \ 11 11 ,i I I.i r 1. 11 I -,i ti 11 t p r I ii•,11*11.1 mi I > 111 ic 111 ,i I • iii • ; i .ii t iti tit: I I tic I ;• 111 I ■, j i rc p!: mbarca gi admit .şi '\tsind iimicarc tclima, ramm d<* pn n-'csr. Aşi|tlcica cei bogaţi p.imintcni şi M remi, iiitbor:ni, "ulmnişîii, cc vor sä- ‘ j i I mulţumească băgarea dc scama cerînd asn hi cruri streine, numără sula de iiunm. sau mai puim, sau mat muli, după lucrurile cc va cere. Zic ca s-au îniimplai întruo y.\ sa ia birraşul pînă la doaozeci mii fîurini.1 Mai mult, aproape.I i . ' ■ I ■I 11 I I > . I I'M I ' I I I I \ ' ' I ' I

I , .111 * i" ■ii:, iu mulţime «le '.I m I in I, < ii mul le ; in, lie ill (111.nil <■!, nude .HI p.IVi I'lle I uu uiim.'u dc mi 1 i'll, ei do in.\i mulie.'‘j: io! ni anevoie s.i niriiii)n,ira, clo act'ia •;e;' I, eum

rm s-au inimiplat S «Ü VAX O Cann.Kalenberg şi Leopoldberg

Moşia a lui Lihtcnştain, unde sînt doi munţi foarte nalţi ; deasupra sînt zidiri de case, clin care una este împodobita după obiceiul chinezesc şi turcesc. De la un munte şi pînă la altul, şi peste tot locul împrejur, sînt păduri cu drumuri printr-înscle ; iar pe dealurile cele goale, cînd este soare şi să strîng sumă de dobitoace sălbatice, nu e mai frumos lucru decît a le vedea cinevaş cum stau pilcuri-pîlcuri, fieşcare neam deosibit, din care unile stau lungite, altele să joacă. Pe la poalele acestor munţi curge apa Dunării, şi stînd cinevaş în vîrf, vede cîte trele despărţituri ale Dunării, ce să deosibnsc. şi a fieşcăruia ocolişurile şi sumă de luntrii, unile suind, altele coborînd, şi tot oraşul Vienii, cum şi mulţime de sate : aşijderea toate dealurile cu viile şi feliurimea sămănăturilor peste cîmpuri. Şi cel mai vrednic de auzire este că să vede chiar Prezburgul, care este departe de aciia 5 poşti. Apoi judece fieşcare ce deosibită frumuseţă poate fi de a vedea toate acestea fireşti podoabe. Şi cu toată osteneala ce fieşcare cearcă81l' — însemnarea călătoriii melepină a sa sui, clar nici unul cu a sa imibuuma nu la.a .uri.tavedere, mai vîrlus toţi nuiorzu şi oricare sireim, bucuros ama1 w

nlc’a ma.U a a e m

A iiia ‘.in I ape* mei a 11 ceşti, uncie sînt mulţime dc* băi în multe ; i(1111. şi prun r-aceste zidiri di* bai, şi rnai depărtat, mulie alii* case mari, şi iar’ de greşală poci zice, un oraş m.ii c. Ai n.I, la vremea bailor să string şi mulţi streini, unde ... niiin'a/.i n pel rocarne loario veselă, ilupă cum am auzii ; (.nil nul ou .nu lost, ora vremea cam trccuiă.

< i■ I m.ii Inimos loc este unde are palatul arhicluxul Oaroi, I i .11oI * i lupa ral ului, unde osii: o zidire nil numai desiul de li unm.isa, i i şi împrejurată do o grădină ou bun gust lăcută.E / c ti a t a t

De la Baden mai nainte ca o jumătate dc ceas este o plim-bare, împodobită eu i:reave ă înfrumuseţare, ce o numesc Ele- naial, adecă Pădurea Elenii. Aciia sînt doi imuni prin carecurge un rîu micşor, munţii cu păduri şi cu drurâuleţe de picior, şi în vîrful lor — doao cetăţi, întru care zic că lacuia• ioi leali, unul înlr o cotate şt altul în aba ; dar, din nenoro i or, .. \, a i.i.-bi i ini io oi peniru acea hiena. Din nenorocire . ;11 r. • ai i nu au itideoai ticăloşii că niciodată nu ar ii cîş- ii!, ii inima oi .uda i are în bălaie* .o* li biruit, ci în veci cîş-

i ii-auu til ai li I osi acela po caro ca mai dinainte ar ii hotărît. t '.iu a* s ar ! i folosit .iceln care in război ar fi biruit, cînd e«i nu bar li voit ? Aşadar, din nenorocire şi iar’ de dreptate, pre aceştia pe care firea i-au unit, patima i-au despărţit.O * i

Ai'csit.M îiii grădinile care am vi*ut, întru care sa vesalesc toţi deopuii; vi, ţi poci zice că mai iiiuit norodul, căci are mai puţine griji.

Împrejurul Vicnii şi în tot ţinutul Austriii, sămănătmil.- sint tot acelea, numai porumbul să împuţinează, ţi rişca iarăj începe a să înmulţi. Poamele iarăş sînt tot acelea, mimat mai multe, şi soiurile mai bune, iar vinul mai prost derîi. .«I Ungarin. Soiul cailor şi a! boilor: nu suit supţirt şi uşoii cj cei ungureşti, ci mai groşi. I rag mai inci t, ilar sul ci e şi I» drum, >1 la povară mai grea. Oamenii sînt. vrednici şi loţi, în luate lucrurile lor, temeinici şi regulaţi. Numai văzînd cineva,, sămănăturile lor pe cîmpun sau slrînse, sau iiestrînsc, sau cînd ară — ii hotărăşte că sînt foarte muncitori şi botarîţi de » săvîrşi toate lucrurile cu temei şi cu orînduială. ( aci îi va vede i arînd numai cu doi cai, dar foarte mari şi frumoşi ; ar.iiui i foarte dreaptă, şi sămănătura linee pe urma plugului ; plugul tot de fier, pînă şi roatele nu au nici bucăţică de lemn. Şi văzîndu-i cinevaş cum sînt de bine şi curat îmbrăcaţi la vre mea muncii, iarăşi îi hotăreşte că sînt fericiţi, avind cel mat prost şi leneş birnic toate cîte să cuvine să aibă o bună gazdă, îmbrăcat curat şi el, şi nevasta, şi copiii. Picior gol peste putinţă este de a vedea, măcar aiba şi 10 copii ; toţi cu cizmc în picioare trebuie să fie. Iar aceia care sînt mai deşteptaţi, neleneşi şi vrednici, au şi stare de avere bună. Cum starea unui cărbunar lăcuitor la Baden, pe care sînt silit să-i fa descrierea, ca să afle fieşcine ce va să zică un cărbuu u c face stare, fie numai vrednic.[CUVINTARI DEOSEBITE]

Un dohtor neamţ cunoscut mie, aflindu-să la Baden cu şederea în casa acestui cărbunar, după vreo cîteva zile 1 au pohtit la grădina lui, ce au avut departe ca jumătate de ceasMiii 11 ,111 i r 11 M I .in (i'll ■ > r i I • m 111 .t I i 111 in '.I ■ .., •.' . .i ■ /HI\ i I I 1 ■ I > I.I I.i I j 111 i 111.1 ■ I < 1 /', 11 11 p I .: UM, ‘I ii liMMi.l i.iir It»line .1 ! I I .II ill I ill - .1 um I 1111 MM. ‘' I " M M < * • j I.I I 1111 li.,l V.r/!i|(l lie:: iiu'iu a l c.l, I.u îmiii mr.ii, mi < .i dt MM c.II I>IIII.I I ,iica i!c mii mil mi avcrc, ,ui Ins! siln s.i ! mirehe <a iiimkii la Cl 11(1 cărbuiii - i vî ii/iiuln i in Viena ai I.u m ai casia si.uc F.l J ail răspuns: că aţa, ţi «ă pentru re sa mira, caii un om muncind 40 dc ani (lumi e! de ^>r>) şi plinind împăratului orînduială, adecă nu mai mult după cît si« r;ivme

dupii averea lui, întru atîţea ani muncind, cum să nu Iacii stare? Şi c.i puţine >:iSc sînt dc cînd au număra! 20 000 de liurun spre cumpărarea unui acaret pentru Inul său cel mare.

Vedeţi, fraţilor ! Fericirea oamenilor celor proşti, accştea mă silesc să arăt pricinile pentru care binnen! I ăru R o mâh-neşti, care Lăcuiaştc într-accl bogat ţi inimos pămînt, este înrr-o sărăcie şi întru o ticăloşie atît de mare, îneît un strein este peste putinţă să creadă această proastă stare. Şi că pentru banii de bir s-au urmat st pedepse, ca să dea ceia ce nu are şi atîţi cîţi nu poate agonisi. C) ! Să cutremură mintea omului cînd îş[i] va aduce aminte că făpuira dumnezeirii, omenirea, fraţii noştri, au fost cîte 10 aşternuţi pe pămînt cu ochii în soare, ţi o bîrtiă mare şi grea pusă pe pîntccile lor, ca muşeîndu-i muştele ţi ţinţarii, nici să poală a să feri. Aceasta de nu s-nu urmat <le nimenea, împunftă-mă pre mine eugenii răci •. 11!i o mineinnă : iar .'le an s.ivîrşit-o un român i .iire ir ui; !m iv.mani, numai ca ■:.( sa întoarcă cuI ia ii î i m 11111 Mim i .11.111M1111 ■ .1 cu ■ • 111! i.; i .11 re a a p i ii ilui. .1« r I i * i 1 | l i. I M . I ill 11 I I I d M ',,1 .1 1 i I 111 l i \ 1 111 pt 1111’.1 1 peIIt il }• r I II I , M < ! . i • l i i . i 111.1 I 11 I ‘ [ '. M .1 '..I' . .1 " ■. l o ' .li i'll'.l 111 111.1 1 I ;■ ii i i • »I > * \ I ‘ II n i I; I I I M , . I I . , I j I I . I . I I . I I J, 11 I Im

Aim « I • .iii> i'ti j mi 11 I 11 ,1m, I! I • «111 _ im I. I . I l-iii • 11 \ I <'11 < .» I >1 I J II J> ' .. ■ ! * I M I .11 t . I I I < J I I . I III i I I I II I \ I I I I I II 1 I III dal I uni, ■ • I .ill' i 11:11 .• I 11 it ii I j ir, i 'j I .i i1 ■ , nr . i'ii v .1 \ .. I '• I .tilt' v n' in > ■. I iiilin .ii-' .ii: I; I . n I r ,i - I 11 .1 11 • i . t j ' ■ .ui I v 111 a >a 11 11111 a ! > i i I!, I \' i > m I! » ,| ii i' ■. 111;! 11 • ; I ! >i j 11 i 11!’I' I, i i'ii ilr/i :. 111 jIvişi! iii- |>'11‘ <'!l, p.* i.i I ■ - vor > \ ■ ,i I. -111 l: • i' <!• I )timnc-rcu.

Aceste neurepte urinări şi nepomenite peste tot pămîntul i-au adus pc ticăloşii lăcuitor; mtn: işa stan*, inci't întrînd cinevaş mtr acele loci.ri unde sa ni.ime.se sate nu va vedca nici biserici, nici casa, nici gard împrejurul casit, r.icl car, nici bou, nici vaca, nici oaie, nset pasare, nici natul cu .semănăturile omului pentru hrana familii! lui, şt în scurt : nimic;»., ci numai nişte odăi în pămînt, ce ie zic bordeie, unde întrînd cmcvaş nu are a vedea alt decît o gaura numai în pămînt, ‘meii: poate încăpea cu nevasta şi cu copiii

împrejurul vct.ru, şi un coş de nuiele scos afară din faţa pămîntului şi lipit cu balegă. Şi după sobă, încă o altă gaură, prin care trebuie e! să scape fugînd cum va simţi că au venit cinevaş !.i "• > i ; căci ştie că nu poate fi alt decît un trimis spre împlin. (! bani. Şi el neavtnd să dea, ori o să-l bată, ori o să I le;r<‘ şio să-l ducă să-l vînză, pentru un an, doi şi mai mulţi, . .<» la un boierenaş sau la un arendaş, sau la oricine s'.l va ° i >. ca el să-i slujească acei ani, şi banii ce să dau pentru <acelor ani să să ia pentru birul lui (iarăş zic ev \milostivul Dumnezeu este foarte răbdător). Ce era dator făptură dumnezeiască sa şi robească ca să dea şi ce eu > ■■ domnului ?

Şi apoi întrînd cincvaş între acele bordeie ale lor, ■ putinţă era de a găsi pe trupurile lor şi în casă lucru dc ■- lei ; căci şi căldarea cu care o să-şi facă mămăliga nu ° a >■ fieşcine, ci sînt 5—6 tovarăşi pe una. Şt cînd -acestea <’!'* ănorocirc prindea tIo veste find vuiea in satul lor MIICHI *, po[! Jfovmcu 2 căpitanii, mumbaşir :i isprăvniccsc, mumbaşir domnesc, fugea aut ei cît şi muierile lor, şi cop ni care putea fugi, prin păduri şi pe munţi, întocmai ca dobitoacele cele salbauce cînd le gonesc vînătorii cu curm. ('aci ştiia că prin- /iiiiiu i nu mai este altă vorba decît cercrc de bani, şi ei ueavmd bani vor lua girbaciun pe spinare. Nu crez că cel mai rău tiran stăpjimor, văzînd chiar cu ochii lui pe această taptuia dumnezeiască, pe acest deopotrivă cu el om, tugînd |.e munţi şi prin păduri cu picioarele goale pînă în genunche şi cu miunlc pînă in cot, negre şi pîrlue, şi haina care o au l>o ii numai dm bucăţele, iar copiii de tot dcspoieţi, — nu crez că nu 1 să va nuna mima, cît de sălbatic şi rău va ii, şi va mai cere baiu de la o aşa stare de oameni. ( j pricina este căci domnii şi noi boierii nu-i vedem pe accşica niciodată, ci îi văd numai aceia care merg sa-i siluiască, să-i pedepsească şi să împlinească, care au suflete otrăvite şi fără nici o con- ştiiiră de datoriile către omenire.

Pe acest feli de oameni trimitea stapinirile spre împlinirea rămăşiţurilor (acest feli ile numiri obicinuicsc cînd vor să strîngă din ţară bani iar’ de nici o dreptate) ; căci mai nainte trimit pe alţii, care preiăeîndu-se ta sînt trimişi pentru dreptate, adecă ca să ccrccte;ce pe ispravnici *, sameşi 5, zapcii de au urmai drept la împlinirile dăjdnlor. string de pe la lă- cuitori răvaşele zapcnlor, de doao- trei daturi de bani. Apoi peste o lună de /11c sa 1 rimele mumbaşiiul după ramăşiţun, care implniesc toi ,u ci baiu ce au dat lacuitoru o dată. ŞiI v io I f.o 11 tic asemenea invaţaiuri smt aceia cart m puţini* /ii/uni eel <:e , 11 -1 - i i -1 i i; - ; r i îo i. ,u: dc i>t'piaiâ '/mdt-a avutul ui> ului : îi.uipii.nitior, e: coutur, 1

1 l‘olt o-ri/ic — colonel (rus.';.* AIiiiiibaşir — agont fiscal ik urwiă.rire $i exixuţic.-1 Ispravnic — în rrecut, prefect tic judeţ, adniini-su .11 or, vr.taf.» Hameş — administrator 'financiar, ca« ier .il jm<-l.i-i iii u «Ic judeţ.8f>.im ,m I. uinp.u .ii iiin .ii, ,;u /idit palaiuii, lăr’ dc a moşteni avuţii părinteşti şi Iar’ dc a !i cunoscute neguţătoriile prin care au putut cîştiga doao-trei milioane. Şi carele din compatrioţi cunoscând numai pre cei despre bălţi lăcuitori, care au oareşce stare, va zice că nu am bună-ştiinţă a ţării, acelui i îi voi răspunde : ca nu ne face cinste să înşiruim pricmilt pemru tare unile sate şi unii dm seutelmci 1 şi poslujn'i i oareşce bălăbănesc in lume. Şi mai vîrtos că cum îu.iii- smt lăr’ de orinduialâ, şi aceasta eslc asemene.i : i .ici am, cunoscut sat cu o sută de case pe o jumătate lucii' :l. I >ar ace u.l.i nu au fost Iacere de bine a stăpîmrii, după cuviinţa analiiiţluii a tuturor satelor, ci şi aceasta este o destulă tiedrcpiaie, căci ludele cîte s-ar li cuvenit să ţie aceste 100 case s-au presărat pe alte sate, ale boierilor celor neputincioşi şi ale boierinaşilor., ca să fie foarte uşoare acele sate ale proiesorilor, care învăţa pe domni cum să-şi Iacă aceste meşteşugiri.

Dar ce m-ara întins întru zadar? Toate aceste rele urmăn ale lor ş-au luat îndemnare din cele făr’ de cuvînt iraturi s ale boieriilor noastre, căci au văzut că un boier ce lua spătă- riia 5 băga în casă-i o mare sumă, vînzîncl po[ 1 Jcovmcu, că pitănii şi alte asemenea iraturi, care ca nişte speculanţi ne-guţători ce ş-au numărat banii căuta să ia de la norod îndoit.1 Scutelnic — scutit de toate dările către stăpmire.

2 Poslujnic — cuvînt de origine bulgară : slujitor boieresc (ti hm năstiresc) scutit de dări.

3 Lude (liude) — unităţi fiscale. în anul 1820 erau II1). V:. i u binnici (moşneni şi clăcaşi), grupaţi în 19.022 liude contribuabil,.-circa 300 taleri anual de liude, ceea ce în medie ar fi cam nO i.ii.-i , familie.

4 Irat — veni.t din dări şi impozite, realizat pe baza du.;.,: cumpărate.5 Spătărie — înalt rang boieresc ; spătarul ţinea spada don ,i,i!,i

jar marele-spătar era comandantul oştirii (în Ţara Românească).

1 I ' ' I ' < ' I I I I ' I ' I ' I I ' I I ’ 1 I 1 ' t ' I ' I . i • . I I I I I , I 1 I I I I I I ■ I I I 1 c • . I II *111-1 I ' . I I " I I I' I I I I , I I ■ ■' ■ I • I I'll I I I I . I I . I > I 11.1 -,. I It I' .»'111'II r .1 .11111 - I

'.Il . < ■ I, i < >) f 111 > I I'll if 11 I.ill II 1*111 I ,ilc I ill 111 < > I I • I > I < I 111 < < I , VI

u rt a l-i i * I u i 11 . u I ,i ■. 11111 .t j»t • I . - 11 i >ii' 111' I • 1. 11 < ‘, . u < *■ I ii*' I o, I-111 I OS 1. I la I, {) I I III' d r. t o .1 till I i i . I , I 1 I 11,1

0 . Ce .11 n .1 ri I ,i v i.i if, ( .1 .11 (.I u I 111»11 r. I, I r I. n 11 u;'. ic pi' . I ( I I bogat pa l iu 111 ! O ! ( c ,i i.’oi 11 sea I .i 11 < ■ < 11 < ■. 11 > i .i mi iiiimii c dr iraturi ale boieriilor. Nelegiuita şi vrednica estr (.Ir blesteme, caci aceasta ne-au învrăjbit, aceasta Ma mipoiuv.i mm n, împotriva frasin, împotriva tuturor celor bune cugete ; aceasta ne-au şi sărăcit, vi uzarea zic a tuturor iraiu rilor, tie la cea dinţii treaptă piua la cea mai clin urma’, .i cărora iraiuri vmzarca să urcă la o destulă sumă, apoi cumpărătorii, sau îndoit, sau întreit împlinesc, după cum il vor lăsa cugetul. Această împreunată sumă, de va socoti o unul care au umblat pnn ţara şi îi suit cunoscute toate urm.mic slujbaşilor, o va găsi-o că apropie birul cel drept de peste lot. anul al tuturor lăcuitoruor jării Romaneşti ; căci cumpărătorii, polcovnicii Craiovii, armaţii polcovnicii Ccrneţului :l, tretii di vanului 4 Craiovii, izbăşia divanului, toţi vătaşii 5 de plaiuri (i, toţi condicarii 7, toate judecătoriile, toţi po[lJcovnicii şi căpitanii, toţi calemgiii 8 şi sameşul vistierii!, isprăvniciile, sa

1 Vistier — cel care avea în păstrare vistieria, tezaurul ţării (un fel de. ministru de finanţe).

- Arma} — rang boicrcsc : executorul sentinţelor capitale.;i Cernefi — pe wemun, ni;; d 1 frunte ,il judeţului

Mehedinţi, capitală a judeţului pinii l.i IX.'O.4 7 reţii dii'jnn 1 u.► - luxerc de i.me.ul .îl irrilea.5 Văhij (t’iitLtj) aci cu .en'.id de ■■ ui >pi clVi t.s Piui — vecile împărţire adunnr.irat i'■ a, un lei de

Milidi vi/inne a jude. ţelor dc ia munte.' Condicar — arhivar.Ä Calemgiu — scrih, copist.

I î 1 ’ ■ I ' ' 1 I , 1 1 . I 5 , I (’ ,II I , I . I ' , j U »J 1 I • ' (I I III'I , ' ‘ . 1 ' . I .' I ‘ 1 I, I I I ■ \ III I 1 >• i I I , I I I II- I 11 M I I* , I (* . t , I I I I 1J I ,» I I t ‘ 1 I 1 I I 111 1,111 <1111 lo.il.i 111 l |>- Ini .Hill! (I Mini.I I I >. I I I, * ! n .1 ir V' l.ir’ (!c in,: ii (lrc| 11.111- ; uni in lo.il.i lume.» ioţi u’l 1.i: dinesc I >. i I' 11 i slujbă -„hi vreo j.tillâ pentru palne I s.i da deo.ibu.i enisle, cum sin! c avalanile ce lo.it,i i-.vropa ie împarte.

Şi aceste slujbi pe la locuri.ic cele luminare să urmează cu orînduială foarte bună, căci loţi după ce ies de pe la şcoale îi orînduiesc întîi în cele mai mici slujbe, şi aco lo, după ce slujeşte trei ani şi practicesc destul, îi urcă la alta, şi de acolo după trei ani iaraş !a alta, şi aşa, cînd să află la cea mai naltă treaptă, ştie toate orînduielile şi prăvilile şi îi este capul îndestulat de toate ştiinţele. Iar rui ca la

noi, unde neştiind nici cît ştiu acei mai mici şi proşti logofeţei ai Di- vanului şi ai Vistieri ii. Şi unii dc loc nu ştiu nici cartea românească, şi numai căci sîntem fii din nobleţe, domnii fiindcă au trebuinţă de părinţii noştri, după o boierie sau doao, ne fac boieri ai Divanului, ureîndu-ne ia cea diiuîi treaptă.

Aceşti boieri mulţi ani iscălesc orice anaforale 4 le vor da calemgiii ale boieriilor cu care sînt însărcinaţi, căci de vor lua anaforalele în mînă să le cetească şi să le îndrepteze, li să vor părea că sînt scrise în limba armenească ; şi patria este datoare să plătească la asemenea oameni leafă şi irat deosibit, căci slujeşte norodului. (O! Aceasta este de rîs.) Din care pricină, cîte lucruri să întîmplă ce nu ne aduc cinste îmi este ruşine să şi le povestesc ; destul să zic că mulţi feciori de boieri din treapta de al doilea şi al treilea sînt mu-1 Dot obanţie — jandarmerie.2 Ceaufie — funcţia ceauşului, grad militar inferior, din trecut.3 Cavalarie — decoraţie.4 Anaforj — raport către domnul ţării, în genere, rapoarte, cerericătre autorităţi.89ilioii ^\c (o.line, i .li I ill if .ill , I p Ui , 11 o «.i.i I . i ..I illhr in .nilbele condicănilor, suineşnlor, calemgiilor Divanului i a Vis i:cxiii, aceia sînl pînă mor ; şi aceasta nu să urmează, căci aşa ne este obiceiul sau pravila, fiindcă toate dregătoriile. de ia cea mai mare şi pînă la cea mai mică, să schimbă pe toi anui. Nici nu este această urmare ca o cinste, ca o răsplătire pentru căci să poartă acel calemgiu cu dreptate, şt de aceia i să cuvine a li 40 de ani intr-o slujbă, ci pricina cmc căci unii din vistieri şi logoleţi, dintru a cărora hotăriri şi urmări spinzură toate pricinile al tot norodului principatului V.dahiii, nu ştiu de a închipui 1 o analora. Apoi, cum va m tiimha pe calemgiul cel vechi şi cum va orîndui un alt lin.ii' ml ni aceasta slujba ? Şi poate la alţii nu sa va fi tn- limpiai aşa, poate vor ti întrat în boierii adăpaţi de toate V11i11*<•)<■ ; iar mie întocmai mi s-au întîmplat : cînd m-am oi 11ii luii iutiiaş dală ispravnic şi am văzut pe sameş şi pe condienri viind cu .vinurile pline de hîrtii, pe care toate eram dator să le văz, să le judec şi să le întăresc cu iscălitura mea, rn-au apucat cutremurul. Iar cînd a doua zi am văzut 20 de moşneni 2 cu sînurile pline de hrisoave, de cîte doao şi trei sute de ani, şi am fost silit să caut pe cel dintîi moş, apoi să cercetez dmtr-însul cîte părţi s-au făcut şi fieşcare jeluitor din care să trage şi să hotărăsc fieşcăruia cît i să cuvine să stăpîncască.

Pentru aceste gîndiri am rămas înlemnit, blcstemîndu-tnt ceasul în care am primit această du-gătoi i", Iimdră am cu

r.oscut că ispravnicul trebuie să aibă mulie •,iiinţi, neavmd nici o deosibite de un domn, căci cum donum arc pe vi ii,-; în toata ţara, aşa şi ispravnicul are pe ' .nn |• > t • tot iu cleţui lui ; cum are pe ispravnici, i-.pr i vnn ni .o o- .i;. ii : cum pe logoi ătul-cel-mare, i <pi i \ .urni ar • p. . ."i<ii. ar, -,i

1 A închipui — aci cu îo1<•.111 «Ir .i >1 ,011* AJoşnean — în rrccut, ţ:ir.m 111 r, nn' | > i <• i u ,1, , ................................... i

îolosiit j il Ţara RomâixMM..:, clIiiv linii ■ u "ul I, I. m’ r r i c , <■ lAfc;).v ii.ii , I . ,ii iiiciti arc pe judecător ; şi iÎIlocui spa ia rul ui, pe poj ! jcuvmc şi căpitani ; cum şi în locul vornicilor, pc vătaşii cie plaiuri — orînduială sfîntă şi foarte frumoasa cînd s-ar urma toate cu dreptate şi cînd noi, lăr1 de deosibire. cei mici şi liii nobleţii, am lua dregătoi iile de li cea mai de jos treaptă, şi fieşcare după a sa învăţătură ş>. cunoştinţă s-ar sui pînă ia cea mai ciut sus, atunci adevărat ue-am mîndn pentru darurile cele cu sudoarea noastră cî tigate, iar nu pentru metalul pămimului din rare ne laccm anterie de fir, nici pentru părul camilii cu care ne încingem, nici pentru pielea samurului şi a rîsului, pentru care şi de î'îs am rămas.

0 ! Cum îm[i] aduc aminte şi cum sînt silit să mă spovedesc că sînt foarte greşit! Căci eu nu numai nu am lacui nici un bine cît de mic patriîi spre mulţumire căci au hrănit, au îmbogăţit, au cinstit pe părinţii miei, moşi şi strămoşi, ci de la cea dintîi dregătorie şi pînă la cea din urmă n-am con-tenit luînd luări neprăvilnicite 1 de la acest norod, care nu-ş[ij are nici hrana din toate zilele.

Aceste toate văzînd că nu să mai urmează într-aită lume, mă împunge cugetul şi zic că fericit va fi acel compatriot care să va simţi că nu au urmat ca mine, căci nu-1 va împunge cugetul.

Am zis pentru nedreptele dări ale norodului cu cuvînt de iraturi că să urcă îa o mare sumă. Acum iarăş mai y.\c iă mai este şi altul asemenea condei năpăstuitoi norodului cc să urcă la o asemenea sumă : vînzarea, zic, a husmeturilor?, iu împlinirea cumpărătorilor, cea cu felurimi de mijloace năpăstuîtoai c : zic vînzarea dijmăritului, oieritului, vinariciu- lui, ocnilor, vorniciilor, tutunăritului, trecătoarea vitelor ;;i a1 Luare tieprăvilnicită — bir ilegal. ’ J[

2 Husmeluri — veniturile principale ale ţării (proyen^te djn exploatarea ocnelor, din oierit, dijmărit etc.), care erau

acaparate de domn şide înalţii dregători, fiind vîndute la mezat., ,'. I! I r I . ■ 1:1 fiiii I I * > I iii-’ I I ■ i I n 111 .i r 11 ( -1 j 11111 I 11 * -11 I ^ sm I ■ . 1111'. 11 I I. I , 11 \ (111 I, - w .1 11 r, ’ i\ 111 ’1 1 ‘ 1 •1 •1 1 1' ' I " ii' . I

11 ■ I ( 1 11, j >' < ,i j, - I ! 11.11 r I iu I Ini 111 m j I ( ,i, o t i < r , i mu v i I i si i >! mi I si .1 pî 1111 H ..I \ili ' .1 I i- I '.I I 1 v 111 i s ' I Til' i I < I»I I 'i|i l-ii va voi si ',,i traga ,u im negoţ . 11 I oi noi o< Ii 11 hi imin.ii p<‘ seama sa şi pe seama inolor.i t c v,i voi ?).

Oar eu gmde-c că toţi I raţii compat noţi, sail asemenea c!c vor fi urmat rău ca mine, sau linie, vremea este ea toţi de obşte, de la cei mai marc şi pînă la cel mai mie, să hotărî m ca să ne desbrăcăm de această streină haină şi să ne îmbrăcăm cu haina milostivirii, a uniru şi a virtuţii, hotărind fieşcare să slujească palriii, după cum slujesc în toată hvropa. Şi în locul lipsirii acestor cîştiguri, puie-să goni rea lenevirii, strădanîia prin acareturile fieşcăruia, depărtarea tie lux şi îmbrăţişarea iconomiii. Şi atunci, şi noi, (ieşcine, vom cîştiga adevărată cinste şi fericire, şt norodul peste puţini ani negreşit va ajunge întru acea stare întru care să afla noroadele a ceilanţi Evropii. Cum şi în lumina cea cuviincioasă va ajunge cînd vom lua pildă de la alte neamuri şi vom înmulţi veniturile şcoaleîor. Şi cînd sa va hotart sa sa faca din fiii nobleţii ce cunosc limbi streine o cît de mică soţietâ !, spre a face tălmăciri din cărţi streine folositoare, in limba naţionala, AI acestui lucru mare folos şi de nu ne vom învrednici chiar noi ad simţi, a-1 vedea tndever.n, negreşit îl vor cunoaşte următorii noştri ; căci săvîrştre va lua, şi buna, după cum zic, căci începerea a fieşcaruia lucru este înjumătăţi rea isprăvitului. Nu cumva si n t puţini aceia care ştiu limbi streine? Din care fieşcme în soroc de un an, cînd va hotărî, nu va putea tălmăci o cărticică, o istorie cit de mica ? Nu ar putea, împărţindu se între dumnealor cîte o slovă, doao, să ne aducă Ies.icoane, adunlndu s.i des şt spnind unu! altuia socoteala sa, şi cliip/uindu să toţi dinptc-mă, şi făcînd cu-'

* Srtticti — snuictatr, asncuiu*..1 ' Iii ( I ■ I , ' " I I ., I .1 iii I , I ! ’ ' I 111 I I .1 I I' I I 111 v I Mi I I I I n:iill ' .1 \. iir nu I ;: 1111 ! i • i i. i I ■ 11 ■ ■ 'i i i I « *' ’ i .'i |ii|it> I.i m I ir 111 H 11) 'I 111.11 I . I I > M m .iirl.i 111' 11 I I 11 .1 '1 I > I H 111.1 I 1111 \ I .’ ! I 1.1 I .1 ! ! I 1 I I'd'.! I If '.! .nil!, I j I I I II I II H 11 I ! nil \’.l I .l'.pl.« I I IIII III ,1 I i.:ii!t.i Minima, ii *i ' 111 i < i nin(.i iiima (in'/ laic, if va avia heşcare clup.i a '..i pmcrc s.i \injfa\di pairni. " aVi şi fd f(' va aduce folos ci im bulgăre de aur, şi id cc va aduce numai cît un grăunţ dc mei, iot frei mic să fie cinstiţi, mai mult decît cei cc în urmă vor scrie, ca nişte începători ai. acestui sfînt lucru şi ca. nişte înlesnitori la cei din urma.

Eli, plecînd din Braşov, am început să scriu edea cc vedem în limba naţională, şi nu după zile multe, ci după puţine, am fost silit să scriu în iimba grecească ; căci foarte des în timp in am vederi de lucruri ce nu le avem numite în limba

naţională, cum : şadîrvanul, statue, cascade şi altele, pentru care ar fi trebuit sa zăbovesc ceasuri, socotindu-mă de unde s-ar cuveni să le întrebuinţez, şi aşa am fost silit, să las iimba naţională şi să încep greceşte. Şi aceasta nu far’ de a încerca ruşine, căci toţi tovarăşii drumaşi scriia fieşcare în iimba sa cea naţională ; şi scriind şi eu, m-am întrebat de esfe ace v a scrisoare în limba naţională ? Şi de nevoie am spus că cmc grecească, mai poftorind 1 că în patriia noastră toţi fiii no bieţii obicinuesc mai mult în limba grecească să scrie.

Dar întru acest veac, cînd stăpînirea s-au încredinţa* ' domn pămîntean, cătră carcle cu îndrăsneală toţi p'i'ei" alerga ca cătră un pătinte, arătînd fieşcine orice bine avi r . im cbibzui, şi cînd toţi sîntem siliţi de a îmbrăţişa tont-: urmările spre folosul şi luminarea patriii, nu mai trebuie zăbavă, ci numaidecît îmbrăţişarea luminii bine e să se piue în urmare — pentru care sînt mulţi foarte destoinici, ca se1 A pojtori — a adăuga. i 'fsHlucre,'!' Iicşiccai'e dupa v, sa pminţ.i penl i u i ulosul patriit ,i cinstea lamihilor dumnealor, cum : dumnealui Nicolae Obe- deanu, fraţii Cîmpineni, Nicolae Filipescul, Iancu Văcarcscu, iordache Golescul, fraţii Mihalache şi Alecu Ghiculeştii, [raţii Mihalache şi Costache Corneştii, Mariolache Ilorescu, Alecacha Vilară, i raţii Ştefan, Costache şi Jancu Bălaceanii, fraţii Coii- standin, Şerban şi Grigorie Grădiştenii, Nestor, Alexandru Nicolau Filipescul, Alecu Filipescul, S raţii liăleni, fraţii Bi- lu-şti, Grigorie Obedeanu, I ord ac he Creţcanu şi cîţi mulţi sînt cur nu înijij voi li venit în gîntl.

1 >imi ii atîţi mulţi lraţi compatrioţi, cum poci zice ca nu -.a va puica aduna vio soţietare, din care cei mai cu putere i.ilmaiind şi alţii prescriind să împlinească lipsa cea mare cc avem de cărţi ? Şi bez aceasta soţietâ mai este trebuinţă ■a de alta, care să se chipzuiascä cum să gonească pre vrăş-maşul pairi ii noastre şi isvoditoriu! sărăci ii şi stîngern noastre, <arele este luxul, şi cunn în locu-i să se întemeiaze iconomia, vrednicia şi munca pămîntului, cu deschiderea negoţului, care îmbogăţeşte toate împărăţiile. De vorbesc, fraţilor, rău, do- jeniţi-mă ; de vorbesc bine, puneţi în lucrare, aruncaţi, trîn- tîţi pizmuirile şi împreunaţi-vă ; cădeţi la picioarele otcîrmui- toriului, cereţi toate feliurimile de ajutoare, spre scotocire şi săvîrşire de bune lucruri şi folositoare patriii, căci negreşit să va veseli şi măriia-sa de asemenea urmări, vă va ajuta şi vă va cinsti pentru virtuale dumneavoastră, socotind că, sa vîrşindu-se asemenea hierin i în zilele măi ui sale, va ciştiga vecmică laudă şi pomenire.Apoi laiaş nu puţină pricină de mu. cheltuieli, şi mas v ii u > s si ni)',ere esie ne. i m I cu 11 cl e prijţomri pentru

hotarele .m.şiilm, (.uc ü. . < I ic p.i.ţi am v.i.uii o intr-o Ioarte bună .) 111 ii li i ii li. ii i m I he.i.uc om i ondic., de toate moşule ho- H ii. f.lionuc 11 ierşi. şi nuănic de stăpîmre ; şi bez condicile

miii l.i iiliimle licşeărma stăpin, toate sînt trecute şi în . ui id 11 .1 I >i vanului, i-i cînd vreunul din orice nenorocoasă: i riul pagubă au poate încerca,nici clici iui.ii u m.i cil a-ş[i| prescrie clin condica aDivanului. Adevărul u acest lucru să va socoti de iieşcuie că este cu anevoie şi pru muitor de mari cheltuieli ; dar socotea scă-să şi cheltuielile ce prin necontenitele judecăţi să urmează în toate veacurile, necurmate, şi năpăstuirîie ce să unîmplă, şi să vor alege înzecite ; iar prin acea bună orîn dmală nu mai rămîne mijloc de a să amesteca îu 11-aa-ste pricini totdeauna şi necontenit zapciii, judecătorii duprin ju deţe, hotărnicii, deperiamentani, vorniceii, portarii, din c.irc poci zice ca cei mai mulţi, căci nu au mei o ştiinţa, în loc sa iaca alegere şi îndreptare jeluitorilor, iac mai rea nedreptate, şi cu amestecăturile loi pricinuiesc Divanului şi stăpîninio zadarnică împiedicare la adevăratele hoiărîri cc sînt datori să facă, pricinuind şi prigonitorilor înzecite cheltuieli, alergînd din judecător şi judecător. Iar orînduindu-se trei boieri din treapta cea dintîi, 6 de al doilea, şi alţi 6 de al treilea treaptă care pot avea oareşce ştiinţă de învăţătură, aceştea în soroc numai de un an pot a să face buni gheometri şi gheografi, cărora hotărîndu-li-se bun venit şi bună plată, de la doao- trei mănăstiri (ale cărora prisoasele veniturilor le mistuiesc călugării, care au lăsat lumea şi nu mai au trebuînţă de bani, decît numai de o haină proastă şi pîinea cea de toate vilele, pe care trebuie singur cu strădania trupului iui sa ş-o do bîndească), vor face bună orînduială.

Aşijderea un deosibit şi mare folos c.te şi şco.d ■! sînt spre învăţătura preoţilor, căci aceştea nu învaţă mima ccle ce trebuie a şti pe seama clirului bisericesc, ci în a na învaţă că întîi ei trebuie să aibă năravuri foarte lume, ;a fi blînzi în cuvîntare şi în urmare şi smeriţi la. vede iv i iă faptă, căci a lor datorie este de a da bună pildă în sat < să ni lă aşăzaţi.1 Sinet — poliţă, aot, document.' . I i I I I I I I I 1 1 I I'iMi I I VI I ' •' ' ’ .1 II I I .1 I •' .HI t il. I I ’ " I.I .'II* 1 .• * I ■ • 11». I I, I ilc pii'nţi ill' pr I i S.sfdc i 1111 p I r 1111 III f I i . t ... < \ 111111 .nil!( ip v>.'. .iiiunii in ii' l( li ilc o.imcm .pi - i I > 11 ; uiloii cp v.i nrlm 1 I I.i prcol.u niv.iri i i'll r.linaţi, ln'l.iriml < .1 m.ll blllc (Air ;»«■<• lc- v 1*11,11111 mmasii reşi i s.i sc întrebuinţeze chi li spre invăţâi ura preoţilor, ■ m I > r i 111 i'11 < 1 adevărata virtute, facerea de him.’,

liihireri către turmele cc h să Iiu'ri’diuţe.izj, intru adevăr pătimind, întocmai ca o maica pentru copiii ci. Căci toţi aceşti preoţi, după cum am mai cuvîntat, sînt siliţi sa cuvinteze către toţi copiii satului, din mica nevîrstmcie şi pînă ia 7ioa eăsătorm : cum ii r,ă cuvine să-ş[ i ] poarte datoriile cele către împărat, cum şi către părinţi, cu mare supunere şi ascultare şi cu grijă, îneît. niciodată să nu le pricinuiască cea mai puţină mîhnire ; să fie plecaţi către toţi sătenii cei mai bătrîni şi făr’ de deosibire ; să aducă închinăciune fieşcăruia ce înttl- neşte .şi să fie foarte muncitori, gonind lenevirea, căci viaţa trîndavă este scîrboasă şi lui Dumnezeu, şi oamenilor.

Acestea sînt datori preoţii în toată săptămîna într-o zi să cuvintele către toţi copiii satului, bez slujba preoţească, iar nu ca aceia care aşa cuvintează în biserică, îneît nici ei nu pricep ce zic, nici norodul care ascultă. Căci din cuvântarea lui, fieşcare îînăr, ascult.înd-o aproape ele 15 ani, cîştigă mare folos, fiindcă cel din fire rău nărăvit şi leneş tot trebuie să să pre- l.nă în bine cît de puţin ; iar cel bun mai mult să împodo- 1 11‘ I.nă dir că cel tlintîi şi mai temeinic folos a! omenirii îl lăv.ii .1 pr.-Miii. < ) ! f .ii aş li voit aceste folositoare urmări, cc"In. 1.II i IrriMir norodului, să !e povestesc nu ele 2—3■ 1! |. i ■ I o 1 • 11 • l i 11 i w 11 i n l ,i •. i dc o 11 ă.' m • I. 1.11< >1111 c i 11111!111 bisericesc, aceste I ulm noi 'lei îi, ce caută şii in i' i.i 11 m i jl o.i cele în -•11111 ,i ‘li i iiiih i d’\ şi feri-■ i i I in i i p11 i om, m au'MVnu ,|...Ii I .I. i o. I' I II ! < ,1 \ i

1 " ' ' I M I I . I I I I I . ' ! I ■ ■ , IS.I t ! li 111 I .1 I I ■ i l I.........■ ,i . ■ I I ,int, ii I . I 111 I, ; I I i I I 11 Iill! «.art I. Si .I.I, II; |.iii,in.i ... ■ I.I inj> .i |..n uI»neur.*, c;in cc ! .it l<: v.i i .iţi I i I 11; ..'I \ i.I I:h ci ii■ ...i .i .i. ,i i ■ , , 3ii vIrtute şi ca an r 11 nosc 111 da 11) i u Ir [or r,t i rr im. ( .mm » »,i ii ir ii i i mărturisesc şi zic c.i patrua e.sic uii p.i mint p:: i; arc li: toţi I. > i n itorii sc interisarisesc 1 a-1 paxi şi nimeni nu va :..i-| pară ,<. <»sc'i. pentru caci nimenea nu-v[ ■ J lasă norocirea, şi mai vii tos acele pămînturi în care streinii îş[i | cauu ioc de scanare. Acest pămînt este o maica care îş[iJ iubeşte pre toţi fiii ; carea nu-i deosibeşte, iară

numai într-atîta îneît ei vor să să deosibească. Aceasta este o hrănitoare, care îşfi] dă laptele cu atîta bucurie cu cît ci este primit. Aceasta este o maică care binevoieşte să să afle între tori copiii săi, din care unii pot fi mai bogaţi, şi alţii de mijloc, clar pe nici unul fiu pofteşte să fie sărac ; fie măcar mari, măcar mici, nici că voieşte sa he vreunul împilat cu necazuri. De aceia şi întru împărţirea sa cea nepotrivită, tot păzeşte un feli de potrivire, de.şchixînd uitulm- calea către bogăţie şi cătră cinste, la care pot i chemaţi pui tru ale lor bune năravuri ; nici că sufere bucuroasă vreun rm în familiia sa, fără numai pre acelea pe care nu poate s i 1 poprească, adecă boala bătrîneţelor şi moartea.

Pentru aceasta, dar, patrie trebuie să ne sirguim, căci nv: norocirea şi toată slava cea adevărată a unui bun pa* re aceasta este. Pre această patrie, Licurgu 2, Solon 8, Mihu

' Se interesează.2 Licttrg — om ilustru din antichitatea greacă (sec. IX

î.e.n.), derat legislatorul Spartei.3 Solon — legislatorul Atenei antice (639—559 î.e.n.).4 Miltiad — general atenian, învingătorul perşilor la Mar.

(489 î.e.n.).7 — tnspmnarps rSlătnrîH nipteTlicmisioclis *, Aristid- o avea mal presus decu tuaie im > <: lumii.

Unul diutr-aceştea3, într-un sfat adunat ca sa gînclească pentru un război al patriii, văzind toiagul a lui Evriad 4 rădicat asupra lut, au v.ts numai aceste cuvinte : „l.oveşte-ma, dai şi asculta-ină“. Aristidis, în vreme ce avea supt ocîrmuirea lui loan- puterile şi banii atineilor, nu au lăsat avere nici pentru 1nj;n'parea lui.

Acc-asiă patrie au lacul pe o muiere spartiată să zică cutie 111111 '..ni : ,,Mi-i')',i, luile, intrarmează-le pentru patrie, şi te în- i * i. i,! i ■ ,.ni . 11H | > re 111 i .1 iu pa vaza ta, sau asuprii e i !

\, i• i',i j patiie .m lăcut pe Brutul cel Mare-’ sa laie capul Inulin .iu < ... 11 -1 i 11 I ’nblicola 11 numai au numit numele patriui | ,|| ilt /.ili.iv.i .ui întors numele 1 matului către norod.

(. ii numele p.iiriu, iVIemiiius Agnppa 4 au făcut pie norod de a sa 1111 o.i 11 e d c I. i f\ 111111 el e ee 1 S11 n t ni b i aţi ic republicii*

1 TIu-nuMot Irs ■ IV “-I.il a ui ii.ui, contemporan tu Mikiade, vestitprin victoriile sale împottiva perşilor (oca 527—461 î.e.n.).

2 Aristide — general şi om de stat atenian, contemporan cu ceilalţidoi citaţi mai înainte.

3 E vorba de Themistocles.4 Evriad_general spartan, comandantul suprem al

forţelor spar-

v lane aliate cu forţele atenicnilor împotriva perşilor.5 Brutul (Brutus Lucius liinius) — personaj

seniilegendar din istoria iVinei antice. Se spune că, descoperind un complot împotriva republicii M.maiie, pe c-’i'c o instaurase ol, n-a jovăit să-i condamne la moarte (H. propriii lui Iii, care erau implicaţi în complot.

11 Ualiciius l'ubhoii — lost consul (509 î.e.n.).I Airmuius .\y.in-pu (M.iu-nius A;>rij>/,*) — om de

stat din Roma antica cam pe la 503 î.e.n. Isii.-ricul Tims I.ivius vorbeşte de el în legătura” cu una clintie primele ciocniri dintre patricieni şi plebei. Nemulţumiţi de asuprirea patricienilor, plebeii val uzaseră să meargă intr-un război. Atunci ar ii venit în mijlocul plebeilor, adunaţi pe Muntele Sacru, patricianul AgrLppa, care, invocîml unitatea întregului popor, i-ar fi convins pe plebei să se împace cu patricienii.08ic, Veturia 1 au desarmat preu 3 au biruit pre vrăjmaşi numaicu nu nielt: rom? nr -

„Dar în care colţ de pnmint să află astăz[t] această patriei şi unde îi ;.îni lacuitoru : ajuns tie rîvuă, au zis acel numii părinte Cone. Am făcut în multe locuri cercări asupra supuşilor de toată brazda. Oroşenilor am zis: „.Dar cunoaşteţi pa inia ?“ Omul din norod au plîns ; boieriţi! judecător au ;-|>îr- cn sptîncenele, păzind o tăcere iiutinecaia ; ostaşul au blestem al ; cur leza nu mi-au I Iui era t, şi pruni Loriul vei ii i tu ilor ol ci r- tnuitonului m-au întrebai : „Arendă osie aceasta numire dc pairie, sau ce este ?“ Iar cît pentru cei bisericeşti, care, precum Anaxagora 4, arată ceriul cu vîrful degetului, cînd îi întreabă cinevaş de patrie nu este nici o mirare daca ei nu slăvesc nici t) patrie. Şi aşa neavînd cinevaş patrie, adevărat că să şi împuţinează numărul datoriilor. Şi atunci vom avea vreme tie a aştepta să călătorim pre mare în voia noastră, după ce să va linişti, urmîncl împotriva faptei marelui Pombie 5, carele fiind silit să călătorească pe mare pentru trebuincioasa slujbă a patriii şi întîmplîndu-să vreme foarte împotrivă, prietenii îl sfătuia să nu călătorească în vreme de un aşa mare vifor,

1 Veturia — mama lui Coriolan, personaj scinilcgoadar din iitoria Romei antice.

2 Manlius Camilu — se pare că este vorba de M.miius C.vpi.;. lünns. căruia i se datoreşte scăparea Capitoliului asediat d .• (sec. IV , ).

3 Schipionu — Scipione (Scipio) — familie romană care dc nerali vestiţi. Nu ştim la cine face aluzie Golescu ; Scipioj Publiii'; (.,u. lius Africa nus îl învinge pe Hanibal la Zama (202 i.e.ü.). l i .iu.-Ie > m, Scipio Lucius Asiaticus, îl zdrobeşte pe Antioh lîngă Maf-iiL-.’.h. S. i| î.e.n ) , n supranumit „Africanus Minor“.

4 Anaxagara (cca 500—428 î.e.n.) — filozof grec, profi ;orul lui Pericle.

6 Pombie (Pompeius) — consul roman (107—48 î.e.n.).i yji*, I ! MI , > ii, * I ■ I I( . I r ■, I I ' I I n. I I I 'I I ' 11111 ^ I ! it t I ■ • -I I>II 11 u 111.11 »■ ’ I I >i.ill 111 I) i I I ;i .mi ''til’ll .i.i I » I I I ii I « »1111 11 I I 1 • 11 I I I I I I '' ■1 ,ilr <• ii • .| I ni 1111' . I I '|’ir, 111111 r . III I I.i I IM I 11 M ill' 1 1 1' 11 iMniüir'.i', pr (.ii. line V.I voi 11- \ I I I I 1 1 ii 11 ii I 11 'vaza cinevaş că st.ipimi pe dobiio.t " din ii i '\i I'" • ■ i i• ■ 1 îngrijire le caută rum s'! le înveţe ,i umbla y .i ■■1 > I >1 ’'1 '• şi de a avea la vreme ninicatoa şi ad ip.ire.i, şi io n ■' (>• 1 d111.* iar pe oamenii ce Dumnezeu i au lărui, şi ai:.» 1 • n sătrmindu i i-au cinstit, şi pentru ei pătimind, din moarte i .ia scăpat, să-i vază, zic, că-i lasă rătaciţi, în i.iile ne>mnţii, ni petrecanie mai rea decît dobitoacele cele necuvîniăioaiv, m olitari şi în lat râmi, făr’ de a avea nici o îngrijire peiiini ei. Milostivul Dumnezeu întoarcă-şi vederea cea lama dm ion re către acest norod, prefăcînd inimile cele rele în milostivire, pe ceîc nesăţioase de cîştigul banilor — în darnice, şi pe cele stăpînite de rele năravuri în virtute.

Dc la Viena şi pînă la Trieşti sînt aceste mai la vale însemnate staţii, la carc nu am putut face mai multă băgare de seamă, căci şi cînd m-am dus, şi cînd m-am întors am călătorit tot cu aii va gen ', carc zioa, noaptea, necontenit umbla, stînd mimai la locurile botărîte pentru prînz şi cină.

1 Aceasta est»3 o ca.rîtă de poştă, îndoit mai lungă decît cele obicinuite, cu 4 uşi, îi la miiloc despărţită, întru care întră 8 călători. în lacul vi/.iti'uiui, supt uj'i deosibit acoperiş, întocmai ca coşul caleşcii, şade condoctorul (adecă îngrijitorul), întovărăşit încă. dc un călători ; dinapoiul ca.rit.ii — aici doi călători, avînd şădere foarte odihnit.'... Cei ce şad in ca.rîtă şi cel ce şade cu condoctorul (unde vădeam mai bucuros) plăteşte tot omul doi hui in; tn hit iic petitiu lieşcate jaoşte ; iar cei dinapoi, naa; puţin ; şi tot omui poate a avea greutate ele haine sau marfă de 30 funţi far’ de a plăti deOMbit. Tar dc va avea mai multă greutate, pentru acel prisos să plăteşte deosibit. Şi aceste lucruri ale tuturor călătorilor ;ă pornesc cu o vi mai nainte, prin deosibit car, dindu-sn neşcărui.i ţidulăpentru lada sa, lipindu-se şi pe ladă altă asemenea însemnare. Şi care voieşte, poate i i-Ş[■ 1 preţuiască toate hainele sale sau marfa, şi suma dc100. v ■ I i i in • .• ..... ’ 11MI a, !'I . I I < • I 11 11; ■ iii .’ * • 11 u I, (>

M • " 1.11 ’ ■, 11..........I I til.It, (u.i'i (Ic.In! ill' iii.’iiv şi mipo- di'liil

iii li'i 11 norisc /.iiliri, p.I .'cl ■ • i -v I .111», ]>.Iui, I'.....................Graţ, cd (liniîi or.iş al Snmi, rarele iu otcîrr gubernator, cu lo.ue cele spre lerictrc bime orînc!bani să coprinde în ţidula, ca pîerzîndw-sS lucrările, îi răspunde posta accl preţ. Şi cum vor .linns;« la acel hotărît loc unde cSlntorcsc, fieşcine, cu acea ţidulă, îş[iJ i.i amanetul de la pofta, care ajunge mai nainte cti6 ceasuri. Fieşcăruia cîiui pleacă i să mai dă o lurtie tipărită, întru care să coprinde pravila cum trebuie să vieţuiască, în cită vreme să nfl" în aiivagen cu acea tovărăşie, cum am zice, de arc vreunul nărav ian, maia jrioa şi toată noaptea să nu lase ciubucul din gură, şi dacă toväräjii > ■■■> supără pentru aceasta, este silit să-l mai rărească. Aşijdcrea şi la -pd.-r.- trebuie să se schimbe; cei ce şăd înainte să şaza din dă răpi, şi cei dm dărăpt isă şază dinainte, ca toţi de o potrivă să să tnuli nmeasi ă sau i pătimească. Şi alte multe porunci asemenea pentru învoirea imur )•< care trebuie să le urmeze, fie înlăuntru, măcar om de ti capiă măcar prost, căci plata este totuna. Şi de multe ori să îmîmpiă în < ' i gen şi dame deosibite, care ar putea să ia deosibit mic .'ih-agen, d , merg cu acest mare, ca să încerce şi acest feli de călătorii’, şi to; 1 mi sa să schimbe la şădere, fie iarăş măcar dama de neam si tovarăşii i de proşti. Această cântă are numai t.rei adăstări hotărî te : dimine > ■ .i jumătate de ceas pentru băutul cafelii, la prînz un ceas, şi scara menea, pentru mâncare. Şi oînd călătoreşte drum de trei zile, < n noapte stă patru ceasuri pentru somn. Aceste locuri und", r.*'. it ştiute, hotărîte cu poşta, şi atîta ştiu ceasul şi minutul cînd eşi" ’ sosească aii vagon, înoît în minutul ce călătorii să coboară şi întră în od >.'• i birtului, cafeoa şi laptele trebuie să fie negreşit pus[e] pe masă. . ii la vremea prînzului iarăş întrînd în odaie, să găseşte castronu ou senă1j1miîeştc prin uieli şi pij-văii- Oraş destul ck‘ mure .1 uupiui-. •; mi .* • • : > 11 moaso, cu pieţe mari, drumuri largi, i rece prnttr .u es,. ■ .. gîrla Mur, asupra căriia au un poci, carele dc amîndoao părţile este astupat, şi deasupra învalit, pe care sînt şi prăvălii. Negustori şi domni într-însul sînt destui. Şi acest neam, muncitor ; •>1 c înd m-am dus Jimd vremea secerişului, iar cînd m-am întors al ogorului, am văzut cîmpurile pline de muncitori, care era a:,.a dc Inimos îmbrăcaţi, îneît putea zice cinevaş că sînt gata de bal, iar nu de muncă : căci leiţi avea în cap pălării mari, Ier,.1 ir eu o panglică lata şi cu

coiţunle aiîrnate, îmbrăcaţi cu spciipin dr postav roşu, cu pantaloni negri, numai pînă în j'.eiiiiiiclie, dm ingcnuncbc pînă jos — ciorapi de bumbac şi <1 aur seurir, puţin mai sus de glezne, legate ca cele soldăţeşti !p UVlN'lARl 131 1 ii J

Cînd am văzut acele cîinpuri roşind şi negrind, şi căpătiil? panglicilor făllăind în vînt, n-au fost cu putinţă să nu-m[i] aduc aminte cînd am fost şi eu Î11 cîmp, la seceriş şi la coasă, cu doao-trei sute oameni — zic, să nu-mfi] aduc aminte ele ticăloşim lăcuitorilor Ţării Româneşti, de goliciunea şi tren- ţeră tura hainelor, şi mai vîrtos, cum era de peste Olt, tre-pn masă.)ar .schimbam cailor pe la poşte este atît Je curmei, îneît abia .sîm.pie cahitoriu c-an statut carîta, vi caii în clipa sînt scoşi, şi alţii înham.iu. e.ici şi aceştea ştiu ’/ion, ceasul şi minutul întru eire <> să să afle .111 \ . 1; 11 I.i I ieşea re poşte, şi ei sînt gata. Şi conductorul c.'il.norejie cu ' e.r.'M nn ul In mîna, şi Je să va întîinpla pentru oricare pricina să •ni.ea.- in di uni, m nună are să gonească atît de laic, îneît la ii>»..".hm vn-nir irelniie s.i să afle în poşte. Nu este mai frumos lucru oeeîl 1 eălăiuri cinevaş cu acest mijloc, căci drumul ce-1 poate face 111 110.10 ziie calaioiinj cu chirigiu, sau cu fiacăr, sau cu caii lui, cu acest ailvagen călătoreşte în doao zile şi trei nopţi ; şi be/ eiştigul cheltuielii de celelante 6 zile, apoi şi pe !a birturi pentru mîncare plătesc cu mult. mai puţin decît ciad vor întră în birturi cu alt mijloc de călătorie, căci102ii ca unile dobitoace ce iesaturile iarăş să prefac, fiind ăl şi celelante. Suişuri şi cobo-IIS;.; Şl niiwiţî ( li p i îtule.Din (iraţ am mors în :Ka!ţdorl, oraş, p.....................|l.embrili, p 11 icrenhauxcn, p......................IMarburg, oraş maic, prin care curgegîrla Drau, p.........................iFaistriţi, p........................l */uUanovici, p...........................1Sil, oraş prin care curge apa Son, p.l'/aSantpeter, p................1Franţa, p.............................IOzvad, sat în ţinutul Iliriii, p. . . 1Podpest, p............................1fiindcă prînzesc toc pe Ia acelea birturi, de aceia este şi tocmit cu bir- t.aşii, denandins de a să plăti mai ieftin. Şi de va voi cinevaş să ia deosebit ailvagen pe seama lui, .carîtă numai de patru inşi cu doi cai (căci cea mare este cu patru), poate lua, dar plăteşte pentru patru persoane

şi călătoreşte dimpreună cu carîca cea mare, căci în.tr-alt chip nu are acele cîştiguri, fiindcă să numeşte că merge cu obicinuita P";:ie, cu care merge cum va şi stă unde şi cît voieşte; dar 1111 are area mulţumire a tovărăşiii şi a cunoştinţă ce face cu mulţi voiajori, i-um nn s-au întîmplat la întoarcerea de la Trieşti la Viena, să fim 7 ne.rum î în carîta .cea mare: englezi, nemţi, franţozi, italieni, mol^o. ni, ,1eu românul, de la care multe află şi învaţă, tot dintr-do-l-v. ce 1. care n-au ştiut, şi mai vîrtos cînd bagă cinevaş seam t de obiceiurile n.M,I.I naliceşti ; căci pe unul aude vorbind toată zioa, no.m.lidînd altuia IM,- de vorbă; pe altul vede uitîndu-să la acela, şi făr’ de a-i Ti^.inid- că să miră de el ; şi pe altul iarăş vorbind 4 cuvinte numai în tonta 1 . zi Iii şi nopţii ; şi pe altul iarăş că este cu foarte bună voie şi afieşcine cu destulă umilinţă; şi pe altul căutînd către toţi, inîinlra nebăgare de seamă; şi altul toate aceste întîmplări judecîndu-le .1 du -mi-le. Iar băgătorul de samă, ca un mai neînvăţat decît iuţi, du-să. (N.a.),1 11 ,1 ■ I ' ' 11 1 I '. i I 111 IV "ill.' 1 '■ 1

in ] vom mi .i .1 I I I II« >l ii' I " I ■ : I. « I' I ' ' ’I ’I n , 1 1' !

<)\i, < .n i .u I I.I '. .HI ltol.1, II 111‘ 111 III .......................... -I I <■ I n nil) I ,11 II I I 0 II O l'( H I II I .1«. 11 I < ■ .1 I 1 \ I v 11 ‘. V I U IA I'. I -1 .t I ' . ' 1 "Obcil ai bid I, [i.......... I 1 'Loitsţe, p. . ........ IPlamina, p ......... 1

Adelzberg, p. ........ . 1Prevald, p. ......... I 1

Sessena, p. . ......... 1 •Triesii, p. . . ...................'

Accste toate locuri sînt dealuri şi coborîşurî, Şi toaie o lespede de piatră ca marmura alba ; şi tot acest loc este sădit cu copaci şi ivii, şi bez că a lieşcaruia stăpîmre este, în loc dc gard, ocolit cu pietre strînse şi făcu le ca un /id, numai grămădite lăr’ de var, apoi au şi multe movile de pietre strînse, licşcare din locul său. Pe acest leii de locuri lăcuiesc şi să hrănesc oameni care nu numai sini îmbrăcaţi şi au orice trebuie unui casnic, ci au şi averi de bani.IfT-l

Accsta este acel numit oraş, în golful Marii Adnalîce, schela vestită, a căruia frumuseţe este pomenită. Casele Mni mai toate foarte frumoase, lucrate cu arhitectură, şi toate în linie. Pardoseala uliţilor nu crez că va mai ii în aha parte. Frumuseţea lor şi temeiniciia sînt. vrednicc de vedere, căci sînt foarte late, drepte, şi cele mai multe să taie cruciş, pardoă’e cu lespezi de piatră mari, din care unile sînt şi dc cîte un stînjin. Pe amîndoo părţile casilor — loc osibit cu

stîlpi d,.- piatră, lat ca de un stînjin, pentru cei ce umblă pe jos, şi toată pardoseala cu săpături foarte mărunte, ca să nu alunec nici vitele, nici oamenii. La alte părţi, după ploaie nu să ir, cleamna omul să iasă afară, iar aciia nu e mai frumos lucru decît a umbla cinevaş pe acele drumuri, şi această podoabă nu e numai la 5 sau 10 uliţe, ci în toate cîte să coprind iu oraş.

Streinii, cele mai multe ceasuri le petrec într-.acele în-crucişate ultţi, căci pe acolo stînd, vede în 4 părţi frumuseţea uhţilor, liniile caselor, marginile mării pline de corăbii, dea-iunie cu grădini şi tu vii.rare, nu foloseşte auzi rea descriem, este u ciPe aceste luate drumuri vede omu un norodalergînd şi bez pămîntenn sînt şi mulţi streini,părţile, fiind mart* schela cu porto franco ÎNlcLţuţnorn. uudoao mari /fitilri de case, ce Ie numesc Locanta şi Borsa-,unde ele doao ori pa zi, înaintea prînzului şi după prtnvr, sast rîng nu numai toţi neguţătorii, ci şi cîţi au treabă cudumnealor, căci oricare, ori cu cine, orice treabă are, aciia :;5'■miiuest. Şi pă lingă aceştea care au trebi, să string şi ab.uîndoiţi şi întreiţi, pentru petrecerea de vreme prin citire degazeturi, jocuri de cărţi, băuturi de cafele şi ciubuce.

Iar la zidirea ce o numesc Locanta, care are şt o podoaba de palat împărătesc, fac deosibite adunări în chip tie baluri sau chipuri ; dar la aceste adunări 1111 merg sionod oricine, ti numai acelea familii ce sînt scrise pentru această adunare, ce plătesc pe toi anul un cc liolărît ; unde nu primesc numai ovrei şi turc, cu toate că acolo sînt ovrei care au doo şi trei milioane. Pe tot streinul d primesc 111 soroc de tloo luni, insă făcîndu să cunoscut îmr acea adunare de unul dmtr-acei pa- mînteni tocarăşi, şi după doo hun nu c poprit de a nu mai meifj,.-, ii irebuie să plate.r.iă. Toate mărgmi'c mării, cc sînt j 111 • ui iv. .1 > .111.1111 i i I(■ cc 11111 a îii or.r; sn11 j 11n dc corăbii, c.ii! .iu mu nr.il mări uri. şi stau pîna le tind unii cil i n I,i i ,i, i .ii.ii cu mărunţişul; numarui ai ".im 1 orabu sa111 ( i 11111.i i,i o'> a.'. i ) coi .i 1 mdin ccie ce sa n u, 11. .' v m i i' ,IH- iw.ii.i ,io.i picta dm i i ieşti la Veneţia, şi dc ai olo i.iraş \• 11:e alta iu i rieşii, cu oameni şi cu niärlun ; iar dm >11e părţi mai depărtate, pe toată săptămînă vin doao corăbii, ,i

1 .Slobodă vîir/.ari’, dc toate foii urî iulie m.irl im iloi-, din toate p?n,i!e. (N.a.).

z Bor sa — Bursa.IOC. Vaporul® intr-o săptă- ;i să întoarce iară cu oa- un vapor, bez marfă ţi 60 călători, iar mai rar să socotească-să ce

neconienităi..................i-- -. .-. .r I Poşta pleacă în loaiezilele în ţinutul Austriii, iar 111 toate Zilele alia vine; iar la

1 Vaporul e.ste o corabie care merge pe marc cu un na ,:-c',:ue, dc foi , ci cstic în ca.mara corabiii, iar a Iară sa vode numai un coş ele li.i, Iun-, ca dc -î slîajcm, prin caic ic,c Imnul, >,j duo hi.uc nun dc lici, mn . m.ii ca roatele de la mori, ce umbla în apă; una dc o pane, al,na din corabie, îi alea dc ceil antă pa.ru-, într-i» osie dc licr, carc este mai nalr.i decît faţa aj)u de ş.ise palme ; roatele intra în apă o parte >i ţ părţi rănim afară. Această osie cu roatele îmoreîndu-să ioane iute, goneşte corabiia atît de tare, îneît simpte trupul omului cum corabiia sparge marca, ţi roatele lasă în urmă doo coa.de de spumă lungi. Şi cum or pune în cuptor un lemm mai mult, să duduie toată corabiia. înăuntru, unde este acel meşteşug, nu lasă pe nimeni să bage seama, dar după oareşce băgare cia seamă ce am putut lace, este un cuptor zidit în cămara corâbiii, care ara un coş de fier drept în sus, prin oare iase fumul ; Ia spatele cuptorului în potriva gurii — un alt coş de fier, care este scos din cuptor înspre me- hanica ce au, prin care iese căldură cu abureală, întocmai ca la cazanul care scoate rachiul, la care la fund îi arde focul, şi capacul strîtige la- cramă de abureală. Aşa acel abur al coşului mişcă cea dintâi roată, nud,1 sînt poate întreite decît la un ceasornic, şi cea din u-mă roată, prin dinţii ei şi prin dinţii ce sînt pe osie de fier, suceşte osia dimpreună cu roarele Şi căci aburul este care face cea dintîi mişcare a roatii, de ieeia cînd dan foc mai mult, prisosindu-să aburul, sileşte toate roatele şi să i ; -m i toată corabia. Şi bez acest meşteşug, are şi catarturi cu ; 1 '.mle'te vîntul spre locul unde va să meargă, întinde pîn clc ;i mai ■ 1 .'11 ,1 ■ iuţeala roatelor, împuţinînd focul. De la Trieşti şi pînă Ia Veriei.ia .a SC miluri, pe care le ia în 10 mituri adecă 20 de ceasuri ; şi pleacă ■ deauna, sau de la un loc sau de la altul, după ce să aprind luminările.

Când am mers de la Trieşti la Veneţia, călătorind cu vapi.ml. nu mers 8 miluri ; iar cînd m-am întors, vrînd să aflu şi drumul cc fac cili l inte corăbii, aim intrat în corabie ; dar mi-am blestemat ceasul nie a care am hotSrît să am acea băgare de seamă, căci am călătorii pînă în Trieşti 40 de ceasuri, şi într-această toată vreme, nici am mîncat, un i ,i.u dormit, ci numai am vărsat şi am plîns ca un copil mic. (N.a.)I* >7

\ 1 r > 111 I r. 11 II i 11 II 11 II 11 i . i t i .1 i i ,: - '. >0'J O■ I I II l' ] I 1 . ' 1 IM I I ! 1 I I I I j ) 1 ,1 I v’-il ■■ ' lllil 1 ! ! I'i.l ii2 C00, şi i II I îl, i ... M IM ' .III I I I I .11 îl I I 1' ' .HIM" " ■ ■ . ’ 1 ■ ■ ‘ ■100 oameni aceia pe care nu i .un v,i/ni a. i gi n- !H şi la.

i •* mile.Aşijderea şi şcoala, cu toate oiîuduichlc ide I O|OM toa i

c. Şi doao biserici pravoslavnice, cu omului.d.i eiiuş de puţin neschimbată, îneît tot pravoslavnicul răruîne mulţumit. ioatc cele spre hrana vieţii trebuincioase sini. cu îndestulare şi ieftine, iar carnea şi punea scumpă. I oale Irlnirunilc dc verdeţuri .şi de legumi sînt cn îndestulare ; aşnderca şi poamele, cum mere, pere, cireşe, vişine, prune, nuci, alune, gutui, pepeni vcr>:i i galbeni, struguri, smochine, caise, zarzăre, piersici, scoruşe, moşnfule 2, lămîi, rodii, iar porlocalile 20 de un slanţih ; şi toate celelantc ieftine, căci .şi cîte nu le I ace locul, ci sä aduc din alte părţi, prin mare, să aduc leltinc. < and dcscarca lămîile şi portocalele din corăbii, parcă descarcă cară cu lin într-o şîvă ; cum şi feliurimea şi mulţimea peştelui este nesocotită, din carc: sardele, peşte roşu, şclulopsar, licurim, beli, ntidii, stridii, raci, căricle, scoici, ahivade, ctcnii, supii, cra- catiţă, scatarii, mahmurii, rufi, mumgrii, palamide, gulari, pe- ţude, chefali, xitii, barbuni, scorpidii, scumbrii, zmaridti, salabii, calamaruri, pagti romane, pagurii. ţaganii, petalide, zvurducle, pine, stacoji.

Ca să intre cinevaş în oraşul "I riesti trebuie s.i pogoare un deal în vreme ca de un ceas, şi cînd urc t, peste doao. Din- tr-acest deal este o vedere nespusă de I rumoasa, căci du pa ce vede dmrr-o aşa nălţune ncispr i' i > a i ivma i i*.im • .i mare, luciu pentru care cu dreptate să cilii, mura .unul c<*l iieobici-

1 . rrpre'TUI itir.* pi’fi./idi.Pa I Iruri 'i-nii',. in îmi i .Iul '•

'.11 " 11 il il imî3I ! .1 I I .tin I 1 Jil 11 i 1 Iii." I ■ <* - * 11»I .HIMI,.1.1. I, (II '> • • >pnmie vei |ci'c.i oc! 111 n r, y>1111 > > Ir |im.;r i ,111• I• ■ a11 |>r I.i 11.1' • > ' 111. ■r|. mn n "j I cele min, rr iiivrinlt ml iirir, vm, dupe I.i .iimi" |ur;i Ieic sale, şi allele pest Airin'! ; şi n.-u viricv. m nr • -> r.t, cînd toate uliţilc oralului sini bimm.tic pnn lebnarc mari, şi vede omul toi oraşul şi toaui marc.' pai că este apt ••»'.a. şi, in scurt, sînr. loate podoabele, toaie lucrurile cele despre niîncare şi vieţuire. slobodă şi cu buna orînduiala. Oameni, din toate părţile lumii. Loc de negoţ. Loc unde iot omul, carele din orice pricină nu mai găseşte mulţumire să trăiască unde va fi trăit, acolo meargă ca să-ş[i] găsască mulţumire. De aciia nu e departe nici. raiul cel pămînt.esc, adecă Italia, nici Viena, unde trebuie să trăiască tot omul care are avere, căci liniştita vieţuire şi de obşte bune năravuri, anevoie le va găsi cinevaş în multe locuri.I I I

Oraş marc, vechi, iudn dc ani o nuc şi trei sute ; şi lot oraşul în mare, avînd în loc de uliţe 530 canaluri, şi în loc de cara ,.i caleşci — mulţime de luntri, a cărora lungimea este5 stînjini, şi lăţimea la mijloc de un stînjin, tinde au şi un acoperiş întocmai ca coşul de carîtă, pe care cînd vor îl rîdică. Aceste luntrii, cînd au să meargă afară din oraş, rîdică şi pînze, carele, iiirici foarte multe, stau pe la multe locuri, şi care unde voieşte să meargă, tocmeşte şi îş[ij împlineşte trebuinţa, în- to.mai cmn sînt pe la alte oraşe fiacările. Asupra acestor canaluri sînt 360 poduri de piatră boltite, pe supt care trec slobod luntrile.

Casele pe ai.ua nu sînt Inimos împodobite, după obiciul ari nici toiiu c .. 11< a'iiina, ti m Iriuuin; de l.ipuri din vecluine, care 1 rumir.eţ'M , an pi.idni >> ; d.u mmele -â cunosc. Să eunoaşi<• i .t au Io a a« r a > ■ i i, un «leosibii, sa cunoaşte că au lăcuit nni iu.nl o,mum m.ui i •. a odaia au dat pravilă in luata I ’ v i (>| > i \ . i ■ . I . in.-va,. I' 11 m i ine de îs voacle de xidin, vr*Ic iiinIiim 1 i1 ■ i iii 11 • m- k e omul că hcşcare casa c.te o bu.aia d. .................. . p uimi < m- aleargă oamenii prini.! •>

i.i I ; clar toate acestea ai. oate sămiu acest oraş cu un după ce l-au lăsat toate ■ta stare, stă lîngă el şi tir .iveşte cum, clin /.\ în zi, sa ;r cu toate acestca, cum am mat zis, cim cele ce vecie lieşcme, poale judeca că au Insi odată vreme cînd n-au mai lost alt oraş mai I ruinös, mai m putere şi mai luminos. Căci la I ieşea re pas ce I ace omul, ved- lucruri ce au lost săvirşite cu mari cheltuieli eum Piaţa Sfîntului Marcu, care este destul de mare, a cari ia trei părţi sînt tot zidiri de case, unde pe acea vreme lacuta toţi duel iii care era cei mai mari ai Sinatului. Aceste trei părţi de zidii i iş[i] au feţile despre piaţă pe stîlpi, în rtndul cel de jos ; într - odăi şi între stîlpi sînt uliţe slobode de picior, late de doi stînjini, pardosite cu lespezi de piatră. în toate odăile de jos ce să coprind întru acestea trei părţi ale pieţii sînt prăvălii care vînd mărfurile cele mai scumpe, şi mulţime de lostării — de nu va fi minciună, cum mi-au spus, că sînt peste sută — unde dau toate feliurimile de băuturi, avînd înainte[a] uşilor mescioare şi scaune. Acea piaţă şi acele trei uliţe sînt pline de oameni de şăzători şi trecători, unde citesc gazeturi, dau şi primesc scrisori, şi oricare îş[i] săvîrşeşte ojice treabă, ţi mai vîrtos seara, cînd sînt toate acestea locuri luminoase, avînd, bez felinarele oraşului, şi fieşcare prăvălie şi lostări - cîte doao-trei luminări. La cea de a patrulea parte şi cap pieţii este biserica Sfîntului Marcu ; şi înaintea uşilor bisericii sîn trei stîlpi foarte nalţi, care mărturisesc biruinţa cînd au stă pînit veneţiianii Cbipru, Criti şi Moreia. La stingă, într-o :d dire naltă, un ceasornic; deasupra ceasornicului este a scobitură în zid, întru care este Maica Precesta

întrupată şi poleita cu aur. La dreapta şi la stî-nga — doao uşi, iarăş poleite, -i de la una pînă la alta — balcon de fier. în zioa sărbătorii înălţării, după ce bate ceasul dintîi, să deşchide uşa cea din111■■><» ( 1 M «li!! ' I ! ' 'J j I I .1 . I .1, , I |ii. i I ; :p«'! '11.1, t ! I d.inn ill- re ;i < In«- IMIII' (VI.'h.I IVir.I.i. i-.iM- I II.I ■stind şi piecintin s;i, urmează dtip.i inj• i, şi miriml inm u , i de-a stingă, sâ i închid aminelo:i<>. Arcs» liw iu s.i iirmi-.i/.i din zioa sărbătorii, 15 zlie, dc cîte on hai ceasurile ; şi apoi, la viitorii am, iar la acea sărbătoare urmează aşijderea, iar in cei a lama vreme ramme numai cea so rn icni în lucrare. Şt tocmai in vîrful aceştu zidiri far’ de învăhş esie clopotul cea-sornicului, unde, de amîndoao părţile, slavi doi draci mari de arama, care ţin ciocane în rnînă şi bai ceasurile. Iar la dreapta este o clopotniţă mai naltă de 25 stîn|ini. Cum şi ale bisericii, de mirare luminoase lucruri, le sfîrşesc numai cu o descriere, adecă : că toţi simţii şi toate cîie să obictnmesc de a să. zugrăvi intru o biserica', în loc de a fi zugrăvite, sînt lucrate toate mozaic, cum şi locul ce ramme de Ia un sfînt şi pînă la altul, iarăş mozaic poleit în aur. Şi pardoseala bisericii, cu bucăţi de pietri mari şi mărunte făcute flori, ca un chip de mozaic. Şi pe afară biserica, numai turnul iarăşi lucrat mozaic. Şi deasupra uşii cei de la mijloc sînt patru cai tornaţi dintr-o amestecătură rle metaluri, ce pînă în zioa de astăzi nu pot. a f I a oamenii acele materiahiri din care s-au făcut. Faţa le este foarte puţin verde, împătrită decît verdele albastru, şi înzeciră ca aurul. Dar aceste feţe nu deosibite, ci amestecate, cum să vede i aţa linelor bucăţi fie maldehi, cc sînt în doao feţe. ! ,a cănatiml aceşiu mari pieţi, !.i mina dreapta, să împreună un cap dc alia' piaţă, al r.miu ccl.ilani cap să isprăveşte in marginea mării, i ,i dreapta a ceştii pieţi, iar sini mari zidiri cu stil pi şt cu uliţe între odăi, t arde să ţin tot una de zidirile pieţii cei mari. Iar la stîuea esie o mare zidire, unde.112

III II ' ' I I ■ I'll . I I 1 I I I I I 1111 ' 1 »' 111 u ’ ; I 1. 11 > ■ I 11 ■ «I 11:. I I : 1111 I . I ■, I ,r.i , 11 I ; ; i Mi1, 1111 I I M v iile I c • * 11 1 ' I 1 I « ■ 1 'I 1 -. I ’ . I . I SI I I '. I I (' , I r (' 11 ’. I '.<<>'.1111 s 1111 I . 11 C III . t!! Iii'! i'll " sal.I m.I re, )')(■ mi pal, pus I <' t l i i (lupi, şi împrejurul a toam sail ltd tuuluri clc jeţuri, pentru acci duchi, şi pentru oamenii cei streini ce sa trimeiea de I.) alte împărăţii, să vorbească pentru pricinile ce avea intre ci. Părerii aceşti! săli, împodobiţi cu cadre mari de trei şi patru stînjini, intru care să coprindea acele trimise persoane şi toata i iimon ii a cc să coprindea de

persoanele cele pămînteşti. Altă sala, cu multe lucruri din vechime foarte scumpe, cum multe statue de marmură 4 dc deosibite persoane, din care cele ce am însemnat sînt : statua lui Odiseiu, a Chiveliii, a Athanaliii, a Artemidii, a Afroditii, hrăpirea lui Ganimid, împreunarea lui 2els cu Lida, înjunghiere de vită spre jărtfă şi alte multe tot de marmură. Cadre întru care să arată mii de oameni : cum războiul ce s-au făcut la Nafpactu, unde s-au socotit împotriva unui om 35, cum am zice Ia 1 000 : 35 000 ; şi căci cci puţini s-au hotărît ca negreşit sau să cîştige bătaia, sau nici unul să nu scape cu viaţă, de aceia cei puţini au cîştiţpu ; iar cei mulţi s-au biruit, ca nişte oameni trimişi în silă. ( Mm şi o icoană întru care să coprinde raiul ; şi întru aba, robirea

1 Dojn — doge, titlul primului-magistrat în vechile ref'.i! !\ i alo Veneţiei şi Genovei.

- ilocatară — podoabă arhitectonică, făcuta din stuc, ghips caro imita marmura.3 Scos — basorelief.

4 Ioatc statuile numerate aci de Golescu reprezintă personaje şi întâmplări din mitologie.S — însemnarea cälät.oriii melejeţul împărătesc. şi .■ l •«o ci a i c ii c ă r ti, cJ i n c 3 r i: ■ 1 c 11 ■ •. • • — -■

Dintru aceasta dc ai ci oi ic a. {'.»ia Ţa lung ca de un ceas, ^1 ioarte lat, pe ia uime iuciui ^»i uu iw stînjini, pardosit tot cu lespezi ele piatră, avînd la mîna stîngă împreunate zidiri de case, iar la mîna dreaptă marginea mării, cu multe corăbii şi luntrii. La si îr şi tul acestui drum este o gradină ioarte inimoasă, slobodă pentru toată obştea oraşului, unde zic că au lost o mînăstire cu mulţi călugări, pe care vâ- zîndu-i Bonaparte i-au întrebat ce lucru muncesc spre folosul obştii. -‘;>i simţna lor răspunzmd că nici o mesane nu au, ci numai sînt rugători cătră Dumnezeu, au poruncit de a-i goni pe toţi, să meargă spre muncă, şi acel loc să rămîie pe seama oraşului, ca să-ş[i] răverse bunătatea la toată obştea. S-au mtîmplat zi cînd am văzut tot acest drum, cu amîndoao pie- 1,ele ce să împreună, plin de oameni, lanţ ţiindu-se unui după altul ; şi la întoarcere, Fiind noapte, şi mai lrumos, fiind tot drumul luminat, şi toate acele prăvălii, în lungimea acelui drum, deschise şi luminate. Iar întru acea mare piaţă nu mai mergea nimeni unde vrea, ci unde norodul îl îmbrîncea, unde (înia şi muzica cea ostăşeasca, şi toi acel lanţ de oameni aciia \.i i n ib111 zr ,i -

\ 11• i w i.ii ..iii.i ' lu.nl' nul'-, nud -..i lucrează corăbii, I 111111, d111 11ui i, i .111 de \ ' i 111 '..i |>ii I i ■ , 11111 li■ zu: ea sa alia im lih mi, ii ii I, ii-ir • *. i'.1 u.muiii. ,\i i l.uiiie'ic şi mulţi oas- i i ' 11 ii i ■ i mul ic ui l.i i, iu ,i i Iu u,i re i ie arme ş> de multe alle ! i ii i M i i 1111: i n liimr, rum ',.1 in \ ie i ia,

unde sa a I lă şi cluar ni ni .uehii nuiiiii /Vuia. i\ce'.i ora:., lunci lot zidit în mare, mi ,ue mei un loc de a da cele trebuincioase spre hrana oro-

1 i'atsuuA — şantier naval.iiiiic din cde ce sînt >i mai cu prisos decît mire de prin

prejuratele i’umi, poame, păsări, care târîte umblă şi mulţi oa- uă şî cu găini, raţe, gîşte, mate jumulite, si rigintlu-le pe dinaintea tereştrilor. Neiipsind ,nici una din cîle am numit Ja trierii, şi mai vîrtos şi cu prisos, căci norodul esie mai mult decît Ia Trieşti, aiungînd tu număr de o smă mu. Ue Ia Veneţiia şi pînă la Fuzina, marginea pan untului spre Italia, este cale pe mare de un ceas.8*

Acesta este oraş a! lombardo-veneticii lialu, lăcuit de mai puţini oameni decît ar coprinde oraşul, can pnn pieţe este iarbă crescută. Tar drumul din I'uxina şi pînă acna şt spre toate satele Italiii este lucru vrednic de vedere, şi atît îneît nu poate cinevaş crede pînă a nu vedea. Căci după ce este aşazată piatra pe drum întocmai ca masa, apoi şi de amîndoao părţile sînt şanţuri cu apă curgătoare, pe lîngă care sînt alee dc copaci mari, şi la une locuri îndoite şi cu spaler 1, lucru ce abia poate cinevaş a-1 vedea prin grădini făcute cu multe cheltuieli. Apoi, bez frumuseţea drumurilor, pe amîndoao părţile de drum sînt locurile de semănături, şi fieşcare muncilor Îş| 11 are locul închipui! întocmai ca o grădină, hotărît in I colturi ,-i împrejurai cu şanţ prin carc curge apa şi cinci iiiiMi.e ie ( ,enei11.111111li ui i i i I >iiiiii,.i de ud.mira, nu aşteaptă in 11111| 11 .i ii i,i i. i 111. mi , i i 1111 I u i le ,,u i {111 (le l,i vale, prin stavilaii Iu ,i 11 .ie i . i [ ■. i 1111111111111 I ,,i r ,i v a i ,.i

peste to a t e se- 1 nu LI it 11.1 iii- I mu, I .nr ,r 11 .Ii.-I f I.i susţinerea

I I H> I , II I I I ,1 Mill I M '.1 ., .................................. ..Im ■ I•I MlI I , I • ' * I I I' I I I Mj I I I'. I I" , I 1 I II I I I I, I ‘ I M I I ,t ,i rc I lira I <u v.hi\iiii, şi aide man jţirlc (im care trag apa pe şanţiui, şi apropnndu se dc salcie lor au a vedea, bez toate celdante poamic, şi rodii, smochini, lanui, portocali. Iar pentru închipuirea sauna na tun lor ce fieşcare are întru acel ochi de Ioc, mai nainte voi cuvînta. Apoi va vedea călătorul şi case mari de zid, cu statue şi cu balcoane de uer şi alte multe podoabe.

Acest oraş l-'adua este zidit dc ani I 700, şi pînă a nu să zidi Yeneţiia, aciia era scaunul otcîiinuirii. .Şi căci să asuprea prea mult de craiul Atilla, s-au zidit Vcncţiia şi s-

au tras stăpînirea acolo.Semănăturile cele mai multe este porumbul, carele să seamănă

de doao ori într-un an. Cînd m-am aflat în Ttalna în luna lui avgust, cel dintîi era cules, iar cel de al doilea ince puse a face ştulete. Apoi grîul, ovăsul, orezul şi toate celelann , cum şi toate feliurimile de poame ce am cuvîntat la Tricşii, dar cu mare deosibire la dulceaţa şi mirosul lor.117

Oraş iot in acea 1 ornbardo-veneticeas c«i Italic, cu zidiri iară vechi şi cu trei teatre. Şi după ce sînt cîte treie în lucrare, de multe ori dau cîte o bucată 1 şi de 10 ori ; şi aceasta nu să urmează, căci este oraşul prea mult lăcuit, ci mai vîrtos împotriva ; ci căci acest neam este foarte iubitori de muzica şi vor prea mult să auxă faptele cele virtuoase şi iroiceşti ale acelor mari şi vrednici ele laudă oameni din vechime. Şi cel mai sărac oroşan trebuie să meargă cu nevasta şi cu copiii —* cum am văzut şi la salcie Auştrm, lnnnci cu nevasta şi cu copm la teatru ; căci mir ac.cs'e locuri socotesc teatnls (ie i olusi l o.i re, I urii 11 a ne ario i pililele aiclui \ rcdii a i de poli Il I 11 c1 .I ■ 1 . I l.l Wlii' H’.li; I

\ ‘ c, i i.i < > i mii ii 11 i u 11 '..i ii 1111 ■. I ,i ca pe la noi, unde esteIII,................l ea I i n iii loal i | a i i H

.r,i ,1 , 111 oraşul ii ucu reşti, înI , , , . I. I. . a . I,

;>CStC O sulă clc pil, iru abiia sînt 100 Ba- căci în naţionalul ro- ască, parca ar li silit -ască. Şi pentru această .im \J i ii ; iiiii . u*iia, ca ci iiitinipbnclu-maLi o adunare, uncie era şi un englez, carele, clin Ţaiigracl viind» au trecut prin Bucureşti, şi văzîndu-mă cu îmbrăcăminte tur ceaşcă au cerceiai de unde sînt. Şi după ce au allai ca sini din Bucureşti, au începui să spuie că, cînd au lost în Bucureşti, cu mare rîvnă au alergat la teatru, ca să au>:ă arătarea - în limba naţională ; unele auzind că vorbesc în lunba nemţească, au întrebat pe aceia cu care venise (care ştiia rîvna iui, ilar denadins nu i-au spus că la teatru vorbesc în limba nemţească) de ştie acest iot neam limba nemţească. Apoi, allîiid ca din cîţi să albă în teatru numai a zecea parte pot pricepe, au zis că acest lucru nu numai nu l-au văzut în cîtă lume au umblat, ci nici că crede că într-altă parte vor vorbi în teatru întru altă limbă, ci nu întru acea naţională. Căci a fieşcăriia ţară teatru este întemeiat întâi pentru naţionul lui, apoi să întîmplă de vin şi alte trupuri 3 streine. După aceasta au început să întrebe de nu are acest naţion limbă şi scrisoare naţionaliceaseă. Care aceste vorbe negreşit toate le făcuse în Bucureşti, cu aceia de care au fost întovărăşit ; ci aciia au deşchis această vorbă numai ca să mă bucur eu auzind cum vorbeşte frumos pentru naţiia mea. Judece acum fieşcine cît am fost de strîmtorat de a-i

răspunde, şi ce? Adevărul ? >\r li fost spre defăimarea naţiii mele. O minciună pre fact ::ă ? N-am putut, căci era mulţi care nu numai ştiu cele ce \ă urmează,ci parcă au condice şi de vieţuirea fieşcăruia. Şi J au zis altul că în Ţara Românească mulţi ştiu limba nemţeasi ă,1 Numai — aici : singur.Arătare — reprezentaţie.8 Tiapuri — trupe (teatrale).1 iUA alerga — aci ru înţeleşi«? de .1î120

Şi pînă la acest oraş, drumul tot aşa înfrumuseţat este, îneît streinul călător trebuie să vorbească întîi pentru drumuri, apoi pentru oraşe. Acest oraş este destul de frumos şi atît de mare îneît are trebuinţă de lăcuitori, iar nu lacuitoiu de noao zidiri. Tot omul pe drumuri trebuie să se bucure, iar m oraşe întrînd, să să întristeze ; căci din cele ce vede, judec-» mărimea întru care să afla întru acei vechi ani. Are trei teatre, dar cel mai vrednic de însemnare este cel cc să numeşte Amfiteatru 1. Căci deşi au fost în alte locuri amfiteatre mai mari decît acesta, dar s-au stricat, nemairămîind altul în fimtă ca acesta, peste toată lumea. Nici că este acuma în lucrare, : aci acele din vechime jocuri nu le mai fac ; şi mai vîrtos că, c.i să să umple acest amfiteatru dc oameni, trebuie să vie amina privitori clin alte trei-patru oraşe. Şi dintru această numai m rime, să cunoaşte că pînă a nu ajunge acest oraş în scădera va fi avut populaţie peste o sută de mii sufl. 2, şi acum poate nu

1 O zidire rătundă cu Iăviţi, de pe care să poată vedea tot omu! la mijloc. (N.a.).

® Suflete.• Ic ,il dedica a!ta, şi tot asemenea urniînci, lărgiadu-sâ iuda iă pi şi utcniilii-sc, pînă s;\ împlinesc 44 ele lăviţi de jur im- j 111■ 1111 toate dc Ic.,de piatra mari, cum am zis, Iar ocolişuliii rim ui ma, a mai nail, este de siînjim 400. Pe aceste toateI a v n,, 1111 a|> iii'i/ci i (!■:■ mii oameni, a cărora urcuşul este prin io m.iii. I ii ) iii I-i.i iri ir I acea jocurile suit doao porţi man holme, |u Mipi .ii cj'.ia /nine, una în potriva altua, la capetele a in 111 (Mi i ii 11 ti (iaci am ; is ca arc loriua oului). Jocurile era aces- Ua : saiitmi, a In )■ a t u 11 i i te dm împreună, arunca tun de pi et n, hă tăi cu pumnii, şi luptăn ; şi care clin jucători cişttga, avea ioc hotărît tie cinste în vileag unde să şi urca. Iar care sa biruia, ca un ruşinat lugea supi bolta acelor porţi. Acna şi cînd avea vreun om hotărît de moarte, aducea întru acel mijloc ai amfiteatrului o jiganie, pe care o împrejura cu un mare balcon de fier, unde băga şi pe acel om şi să lupta ; şi de putea să o omoare, îşi dobîndea

slobozeniia ; iar de nu, sa {acea jărtta îi ac ci j n» a i j 11.

<Airgc prinrr-accst oraş gîrla I adis. Nu ni arul oroşannor ajunge pînă la 20 000. De aciia, doao ceasuri înainte, este un ura, mic, cc sa numeşte Gastelnuovo, şi de acna îaraş inainL1 , i doao ceasuri este o cetate, prin care curge un nu cc vine iiiiiii ii baba I oarie mare, anume Garda, a caria m.w gr ,ca un ■ ,.i vedea de nu ar ii munţi de piatra foarte n.dţt.

i i .i drumul de la această cetate, înspre bresţna,. mere _• pe nia i .' ii ic.t ai es 1 u băl ţi.1 ht i’i.Wg — aci cu înţelesul de în fără.Ii '> O

Şi , netica statue 25 000,acest oraş este destul de mare, şi tot în îombardo-ve- Italiia. Are cişmele foarte frumoase, cu^ feliurirni dc şi zgheaburi mari de marmură, unde curge apa. Popul %

Acest inimos oraş, ce au luai numire dc Parisul cel nou, poate :,a sa stadcasca cu loatc oraşele cc pînă acuma am numit pentru întîirea 1 I rumuseţăi ii, atît pentru cbma lui cea dulce şi potrivita, cit şi pentru I rumtiseţare a cea de oameni alcătuita. A căriia cetăţi încunjurarea este aproape de zece mii stînjini. Este capetenua a tuturor oraşelor dm lombardo-vcnctica Italia şi scaunul dudui, unde lăcuieşte otcîrmmroriuî Renial, carele întemeiata cojite cele spre podoabă. Gîrla Ada curge pe aproape. Aci[i]a au faăuit episcop sfîntul Amvrosic, arhiepiscopii! Mediolanului. Este o biserică, a căruia mărimea, podoaba, meşteşugi!! arhitectonicesc, statuele ce sînt împrejurul a toaiii 2'idii!, tmnunie şi florile, şi toate acestea de marmura, sînt lucruri vrednice de mirare. Cînd începe cinevaş să cuvinte/c pentru tatuatele Y’icnii ce sa coprind in. zuliit trebuie sa numească mtîi biserica Siintuîui Ştefan ; dar aceasta a Mila- nuiut esie mat presus — şi la mărime, şi ia m 'şieşuguî lucru- iui, şi toate acelea turnuri de marmură mai cu deosebire săpate,, , ■ I , I ! ; ; I I . ■ , I I I 1 Milt I I;’ I I' »II, -,.l :put in api'optctc ilc >' i < 111 c • ;.i ,i>.i < •. • r.e alara ţi .(imune,J licit SOI fine* V .1 > 1,1 li'ehuif Cil/a. ',J', HI SCUl't, Ul.lt aaceasta mărime dr zidire, a cama împrejurarea este ca de 240 stînjini, este uvt’ă de marmură

Are 5 teatre, din c:are unui nu numai este cel dimii în tot ţinutul Austnn, ci să socoteşte cu cele dintu şi din alte ţari. Are o plimbare ca la Prater, pe zidul cetăţii, mai nalt decît ceai antă faţă a pămînt ului, pe la une locuri şi de doi simţim, şi toată aceasta năiţime şi lăţime să coprinde în doao zidiri. Şi cu toate că la vremea cînd am fost lipsea cei mat mulţi din nobleţe şi din neguţătorii cei mari, pe la moşii, pe la bai, pe la sate, căci aceasta în toate părţile să urmează, cum şi la Viena cînd mă aflam, bez poliţiia şi neguţătorii

prăvabaşi, puţini era din ceilanţi, lipsind mai toţi cei mari : mmearu, boierii, neguţătorii şi chiar împăratul şi împărăteasa, toţi pe afară, şi din cei ce rămăsesără în Viena, cei mai mul'd pi ■» sîmbătă seara şi să întorcea luni de dimine[ajţa.[CUVÎNTARE DEOSEBITA]

Iar noi numai ne naştem şi putrezim în oraş, aştept;. - 1 stăpînirii, cîte cinci şi zece ani, sau pînă ne va veni r, ia., sau pînă cînd să va milostivi stăpînirea, sau pînă vom . întru acea vîrstă la care ni se cuvine să dobîndim ace > ;1< v . u }.’iiKiii I cum sa iidimiu sau împuu i va siapim rii, sju liiloMi I (i.tr iu'iiiii, întru o ameţeala cie gînduri, cum toţi să 11' ii ImIiu) ; şi dohmdind aerul cel curat» am fi mai sănătoşi, nu .ivim |»iiifie ,i singe mat curat, am gîndt mai bine, şi trăind 111111 nunul nr .un obicmm de al iubi şi a ni să lace nulă de1 | •11 ’' ’ i • « '"ii mu li chemaţi de slăpîmre ca să ne orînduiască in 1 I u)l ui, i.u ii, i ic gieşi i vum vorbi pentru norod mai des bm şi. ui m mi, iu uni imul mi să va întîmpla ceia ce acum m in11 u»j *I.i, de muşiemm muşii părinteşti şi peste puţini am le şi vmdcm l.ii (Ic ,i şii in carc parlc dc loc au [ost. Şi 1,1111 h' picid Iar (ie a li sa înlimpla pagube în neguţătorii, lai de a imnulţi vemiun|icj la alic muşii pi intr-acele datorii, tar’ de a bate măcar un cm la ulucă a casu, lăr’ de a trai in bi(l|şugare dc argmtani, mese mari şi slobode, giuvaeruri şi alte deosibite podoabe ale casii, iar’ de a face la scăpătaţi deosibite milostenii, ci numai împodohmdu-ne ca nici un barbat din toata hvropa. Aceasta tencire cîştn’ăm noi trăind tot în oraş.

.Şi cum >:ic că, cu toate că lipsea cei mai mulţi şi mai mari p' la muşii, iul era peste doa.i mu caleşci şi carîte, şi cele mai m ibe i u in iii î oameni deschise deasupra şi aproape dc mu pe |u .. a ( ala i el, i. Şi o sulă soldaţi olani ,' călări, ""rupţi III i'iaia a, e.i I un: ime a plimbăm, spre a să pă::i "i" i i'111II I ii 11,i1: i' Imos împodobita,

,i I între dumnealor, la număr de doao :i 1 preaînălţatului îm- iVIilan. Dintru această itieinul, bez grădina . ..re, asupra căruia smi

1 ior, rîpe, scorbon, peş- ti , , u,i iiir.i.i , ui:, ;! | * i de piatră la s 1 î jşi t n'i■,v.■ nlc111i, asupra lărora este j-.aici ie spre plimbare. Aceasta ^ fieşcare, îş|i| si leşie pa-.unie, ca sa înceapă a să suipe acea frumoasa galerie şi p.- munte ; >i cînd să apropie ca de doi stînjim, atunci cunoaşte ca nu este munte m Imita, ci im zid foarte nalt zugrăvit, în fiinţă numai linul peşteră, cînd nu mai rămîne alt decît a vorbi pentru acel mare

meşteşui; al zugravului. IJbţile oraşului sînt foarte late, $e care le udă şi le mătură în toate zilele înaintea vremn plimbării. La o biserică au 6 clopoie, pe care trăgîndu-le, lac o armonie mai dulce decît auzul unii muzici. Populaţiia norodului să urcă peste una sută doaozeci şi cinci mii, bez streinii, care sînt peste cincisprezece mii.

Mulţi din voiajori ce să întîmplă să vie o dată în Milan rămîn pentru mulţi ani. Unii împuţinează zilele ce au hotarîc pentru alte locuri şi zăbovesc aci mai mult. Alţii merg de îş[i] ridică familiile şi vin aciia, unde vieţuiesc ani. De aceia, în toată vremea să află oameni mari de prin alte împărăţii, Cum mi-au spus, sînt şi primprejurul oraşului, cu depărtare de un ceas şi doao, foarte frumoase plimbări.

întoreîndu-mă la Trieşti, unde făceam băi în mare, între alţii ce să scălda s-au întîmplat şi un neamţ, carele întrebă. - du-mă de unde sînt şi pe unde am umblat, şi spuindu-i, cînd au auzit că numesc şi numele Milanului, ca un nebun au sărit,127

Accst oraş au fost scaun Jucatului Lombard iii. Aciia sînt ccic mai bune şcoale-universiiaie dm toate cîte sint m Italia cea lombardo-veneticească, unde vin tinerii şi dintru alte ţar? spre învăţătură. Şi aciia, cum mai în toate oraşele, este o apa mică curgătoare, pe care cu meşteşug prin închidere de porţi ca cu o stavilă o măresc şi o micşoresc, unde şi cîncl au trebuinţă. Şi cu acest mijloc umblă pre acea apşoară, ce nu este nici cît a patra parte din Dîmboviţa, luntrii neguţetoreşti încărcate ca un munte. Acest meşteşug foarte mult este înmulţit în ţinut ui Austriii ; şi nu căci au avut fireşte ajutoriul apelor, multe şi mari fiind, ci căci pe cele mici de tot cu acest meşteşug le-au întrebuinţat, şi pe cele mari cu canaluri le-au împreunat. Si după ce să fac cele mai multe transporturi în ţinutul ei prin luntrii, apoi şi tocmai de la Trieşti înccpînd, mulţime de maluri rărîndu-le cu cară puţin drum numai, pînă în gîrla Sava. De aciia le transportariscsc, tot cu luntrii, pînă în Vicna, Peşta, Beligrad, Roşava, Vidin, Nicopoli, Şistov, Silistra, Hîrşova şi Galaţi, făcîndu-să socoteală că cu accst mijloc este o înlesnire foarte mare, căci o marfă ce s-ar cuveni să o încarce cine-129

— însemnarea calatoriii meleI

Acest oraş este pe gir la ce să numeşte Po, care sa sămu ieşte cu un adevărat scăpătat neguţetor şi ca un nearn pierdui pentru care zic oamenii că odată au fost mare şi tare. h drumurile şi semănăturile, peste toate locurile, suit lucru; atît de mirare, îneît de nu ar fi făr’ de orînduială, de muh ori aş fi cuvîntat tot pentru ele.

Accst oraş este cd nun vecin nu numai din toate oraşele Ilaliii, ci şi de multe alte oraşe ale altora împărăţii ; mai vechi iiind decît Roma cu 430 de am, decit Veneţia cu I 708 şi

mai nai nie de întruparea milostivului nostru domn J s. I Is. t u am 1 182. Kste oraş marc ; populaţiia are puţina. Şi aciia sini şcoalc, dar nu ca cele de la Pavia. Oraş în cetate, şi cea mai ţeapann de cîte am văzut avînd trei părţi ale ceiăţii ocoim* tieo baltă curgătoare, şi a patra parte, cea lăr’ de a|sa, este foarte întemeiată.

Peste tot locul al lombardo- venei icn f i a 111 ce am nviM :i, locurile de semănături toate sun, cum am ;us, c■ <. 11 acleca in •( colţuri, despărţite unul de a!ml eu ■, mim i n ■ > !••• curg ape, şi i li le.lmrlmi de alee. îuiru i eliip : fieşcine, în locul lui, ar. lîndmi d . ■ ’j.i■ ■ i uerodilori, 'întocmai alee, pe sfoară puşi, sădui mml < l • dini depune de doi stînjmi in lungime, iar m lit 1111■ ■ de unu, intru care Iş'i] au semănăturile ; iar în nudul i .»pa. il. u-, în I ieşea re mijloc, cile o viţă sădită, groasa ca mine nali.i ( a un stat de om, de132I ■ I I I I I I I I M t a ■, şi a poi Till r i nsele ; - nie rămase locuri între- prim:, I 1 - .-I iu rile sămănătunlor !./Vcia^ia vedere de ,.mniuiu<Hi i,r j OK cirumuliu, t.M coprinde och?!., aduce pe călători ia o mirare, băgare de seamă şj niul- yunîire atîta, îneît cînd aleargă poşta să sîmpte ca să află întruo nemulţumire, întocmai parcă ar pierde un lucru ce-1 are în mîna pierzînd băgare de scamă. Carăle ce cară mărfuri nu sînt cu patru roate, mei c u oişte la mijloc, unde să înhame doi cai, ci numai cu doao roate, şi un cal între doi craci, întocmai ca sacaoa de apă ; numai atît de mari, ţeapăn-,' şi gros in lemne lucrate, îneît încarcă peste doao mii de oca ; şi caii ii uişiiă cite unul înaintea altuia, dar mari şi frumoşi, far canve <\* umblă prinprejurul satelor sînt cu cîte 4 roate şi cu boi, mari, frumoşi, bă Iţa ţi. Preţul mîinii cei clintii de doi boi es ie 700 sfanţihi. Şi la cele mai multe cară, boii nu trag în grume:-, ci în coarne, cu ham de piele. Italienii cei nobili şi iv-mh,moi :i sînt vrednici de iubire, căci sînt oameni slobozi şi g ••(.i Împodobiţi cu adevărate daruri de nobleţe; iar cei i rn,n s:nt rau nărăviţi, cam cerşi tori şi nemulţumitori, căror,: a • iile va da cinevaş 3 sfanţibi pentru ce au tocmit, muie mur nu va auzi, ci tot va mai cere.

Pînă întru acest oraş al Italiii mi-au lost călători ,t <!:■ eM m : iar călătoriia ce am tăcut iar în 1 ransilvaniia, ■ i ş; Banat să coprind[e] mai la vale.1 " : 1 I ■ I i> ii 'Ic !.| Koma. i' ■: u i i, aciia t I ai . nu., . v ■' ; .1 iii in -\ i.i»l. i .in' c-itc oraş măricel, c li o n-aţa K.*u re

»' ■ ui , mu! • *••.!•.• şi \ a I II ui li ia, iukv.i ispravmcat pe liuga care• 111 ml.I 1\ I .i i I >e auia in iaHi .Batani, de unde ubăiîndm.n 11 11111 > •. I ■ 111111 1.1 111111 a dreaptă, este satul Îvlezo-Hegeş. I * *1 * : 1 * .»ii- .nu / I * 11 ri I n a ).i raU-şi i, cu grajduri ioane man, avînd a* *>l*i I * hi 11 < * I • I. i * ill ilc * I s ■, 11 * • 11 i - /\ I) o l în satul Aroşhaxa, Senteş. 13c au i a iiiai 111. * 1111 * - î j i ■ t a* vjt'la i tsa, întru care întră pîrla Maroş ; apoi iii s.uiiI C .iom:>, rad, A [ilar, {iglet, Ida rom roza, Piles. Ama este mo .na a grai nlui Kastei licieynat, pe carele l-au omorit hui sau, iragîml de doao ori cu puşca în taică-său, cu cuvint că să purta cu ramate către supuşii lui. Şi dumnealui, ca un om ce nu-i lipsea mu un dar, au hotărît să îndrepteze pe taica-sau omorîndu-1 ; pe carele pnnzîndu 1 supînirea, l-au ridicat la închisoare, de unde scăpîud, nu au iugit într-ahe părţi, u s-au dus iar la acea moşie unde au omorît pe taică său ; de uude iarăşi prinzîndu-î şi judecîiufu-I, l-au hotărît pravila de moarte, şi aşa, la i'eşta, în vileagul obştii, i au tăiat capul. J >e aciia în satul Uhu, ţ.i apoi în I’eşta. L>e la Arad şi pînă la Peşia locul este asemenea nisipos cum este pe drumul Clujului, lie ia Orachia-Mare pînă în Peşta. Şi sărnănăturile asemenea, tot acelea ; cum şi oamenii cei proşti tot cu acea îmbrăcăminte.1 Vin de primă cniit.u«.*.- Isprăvilu at — reşedinţa ju ci cvi ui ii.s Alaroş — Mureş.134.'iui cel mare al , unde să trece ho-■■:ova, l'ăged, Bo- _meş. Apoi în satul■ 111 oraş mic în ce-: i iMiiUseţca caselor, uliii mai deopotiivă, iar urîciLine ia vedete ; ie şi înrrunşaie, untie vede isprăvitul uli^ii şia unui .1. Cum si o marc im.ii.i_. I. „ . . ’ ..intru care la ;:nc tio Lan te, de cfoao ori pe sapCammn, ciuta muzica ostăşească, ce este în număr de 60 persoane, vi multe alte podoabe. Curge pe aproape gîrla Bega, din care esie si tis şi canal, ce ocoleşte toată cetatea, şi căci pricinuia stricare acrului celui curat, au proprit, apa şi au făcut acele şanţuri, frumoase grădini. Aci lăcuieşte gheneral ostăşăsc, exelcnţii-sa Şne- Ier, care este foarte iubit de toţi, căci este un om blind şi cuminte. Numărul oroşanilor să urcă pînă ia 10. 000. Să împarte acest ţinut al Ban-atului în patru judeţe : lliriii, Seghedinului, Crasna şi în Milităreasca Graniţă, ce cade în potriva prinţipatu- lui Valahiii şi Serviii. Semănăturile cele mai multe, şi mai peste toate locurile, este porumbul, celelante mai puţine. Aşişderea şi din pometuri, cele mai multe prunele întocmai ca şi pe la

noi.[CUVÎNTARE DEOSEBITA]

Iar lăcuitorii neaoşi rumâni — far’ de nici o deosibiie şi în vorbă, şi în port ; atîta numai, căci să socotesc tu ai noştri, care sînt în cea mai bună stare, şi căci, după călărimca Ungarin, cea mai bună şi credincioasă oaste româniii, şi mai vîrtos1 Temeşvar — Timişoara.1.1 M. I!sa pă/as( a pe noi romaniicopnns ! Bucurie ca ci am v a / u t dm nc.uuuosinşi, hun- îmbrăcaţi, bine învaţaţi i imfericirii şi n cinstii. Şi întristare iară, : .1, 1 văvin-i î<*ri-.*?rt-r» ncesiorn, mmdrua naţionaliccască, neam adus aminte şi de vrednicii de milă ai noştri fraţi români, ce odaia au fost vestiţi.

1 )e aci11 ja am mers m Bccichcrec, Komlos, Mocnn, ( ani/a unde sa trece gîrla Tisa, Orgaci şi Segliedin, fie lînga care curge gîrla Segliedin, unde este hotarul banatului dopn. Ungn na.

Acest oraş este mare, avînd şi otcîrmuire ostăşească supt gheneral ; şi lîngă şcoala copiilor soldaţăşti au o zidire inie mciaia, intru care este tin chip ele temniţă, avmd odăi multe, zidite şi deosihiie intr-un mal, întocmai ca nişte peşte re, şi f ieşea re gaura, toarte întunecoasa >1 umeda, cu deosibite uşi şi cu paza de soldaţi pentru oamenii cei ele neam ce fac răutăţi. Pentru cârc Trehuie sa vieţuiască intre acele peşteri 5, 10 şi 20 de ani, după vina, şi care va avea noroc să trăiască aceihot.iriţi am, h sa dă slobozenie.

l)ar crez,că toarte puţini \ or putea scăpa cu viaţă, căci cînd am lost a."0(1 o s-au mtitnpl it dumitma, şt am văzut: pe toţi scoţmdu-i la biserică, ce este in copnnsul zidirii temniţii, şi pc îoţi i-am vă/iu cu aşa feţe, îneît nu ar ti putut ci nev aş sä hotărască ca ar putea avea vreunul viaţa ele un an sau doi, în vreme ce fieşcarc avea să mai şa za cîtc 8 şi 10 ani130' 1 : 1 I 1 I 111 .1II .1111 I . I I . I < ‘I 1 III (Ill'll, .11 II 1 III J* I I I KM ! 1 I,11111,ni;.mu, şi ungureşte! .In l. (ln mm I ceî mai

'ihi!, S.iv Sebeş, I leva, Dobra şi pînă în Lugoş. Apoi de aciia emneşte la mina stinsa către satul Sacol, Caransebeş, Slatina, Gheregova, Corniţa şi Mehadiia, ce este în ţinutul Banatului, în Milităriccasca Graniţă.

Aciia sînt feliurimi de ape mctaliceşti, fireşte fierbinte, cu deosibită fierbinţală una de către alta, din care una este atîr dc fierbinte, îneît peste putinţă este omul de a-ş[i]

ţinea trupul supt cursul apii, măcar pînă a număra cît de curînd de la una pîn’ la cinci. De aceia şi au un maţ de piele, pe can? ţiindu-1 neputinciosul în mînă îl trece foarte repede peste acea parte de trup ce pătimeşte. Sînt zidiri destule pentru întrebuinţarea celor ce vin spre cîştigarea sănătăţii ; mai vîrtoso zidire foarte mare şi frumoasă, ce s-au săvîrşit în anul 1824 cu cheltuiala împărătească, care, bez celclante trebuincioase, are mimai odăi peste una sută patruzeci. Aciia sînt şi toate cele trebuincioase, cum dohtori, spiţărie, gerahi, birt, unde poate mînca cei ce nu vor să-ş[i] gătească cleosibit, căci şi la aeeasta este înlesnire, fiindcă aduc toate cele trebuincioase spre hrana de prin satele ce sînt împrejur. Este şi oteînnuitor ostăşesc. Acifija am văzut ofiţier atît de prăpădit, îneît în pătură l-au luat din caleaşcă şi l-au dus în odaie, avîndu-ş[i] mîinile şi picioarele zgîrcite de tot ; şi în 16 zile l-am văzut drept şi pe picioare, cu o nespusă bucurie în faţa obrazului.137I il. K 1111', : I! HK ii - I .\ \ Vili iii.ii iîlUil ISlOi--' i«.M *- *'• •- - - " v *•••••- A -- . 1 ... V.. V.- T : 1 T- S ! V ’ 1 * -;i| >C Mill şt ;!! palrua ! f. >;î s i î ,i. u.ii ... -tului ; cuci clii.u noi piua ocinii nu ik.-^iîi h.i...iIu lumină asemenea lucruri folositoare obştii, prin caic sa sa folosească şi cei scăpătaţi pătimaşi ce nu au mijloace de a calatori în ţări streine spre dobîndirea sănătăţii, ranniud accst cîştig de folos numai pe seama bogaţilor, care sînt toarte puţini pă lingă pătimaşii săraci.

De la Mehaclia, drum ca de 3 ceasuri, este un oraş mic ce să numeşte Orşova, în marginea Dunării, unde este hotarul Austrii! de către prinţipatui Val ah iu şi al Serviţi.

Şi în satul Slatina, ce mai sus am numit, este apă metali-cească, din care beau şi fac şi băi.

Din Braşov iarăş călătorind tot întru acel an spre Maroş- vaşarhcli 1 şi pe la alte nu .ii de domni unguri, am trecut prin Marinul.dv.1, 11 " în imului <->ibci ibi i ;',en, în judeţul Şekler, Oladil.iln ,. 11 i I. •, . r. '"'in : ' : 11 -1 r şi isl ai o .vaşai heb, oraşU),lt, | .■ Im i ■ -I i • m iv .»!■.» din a Ş U1 i 11.

-v, ; , |, | ,| ,| i , . ,i t i ,i i i .1 .;, ,i i. a i u '. i>' i ; mi ui i or mi este pre-. . . „ na I." 111 ■ ■■• < vi mt.Iu domni tl. nea ni mare. Accst(1| ,..,u. 11, 1.111111111 1 liberi I.. i j ■, > 11, in 111< Ic tui unguresc. Lăcuitorii (Vi in.ii mulţi sini iiniuin, şi romani puţintei. lie aciia, in satul Radnot, Şexburg, Scgliişoara, oraş mare in judeţul Saxen, Ehsa- betştadi, oraş măricel, unde sînt lăcuitorii toţi armeni, trăind1 AJaroşvaşaihcli — Tu'^ul -Mureş.

»iiiemeietc dei în Mediaş,i <len adm ;u! luiin!■ c v aLim la toate . ,1 Ivi obştea iioiii cum sä poate tutintr-o vreme să tic toţi bogaţi, unii «nai mult, şi alţii mai puţin. Şi pricina pentru care nu mă puteam a ma dumeri au lost căci eu, fiind rău obicinuit şi coprins de ştiinţe care sîni împotriva pravilelor omeneşti, judecam că de a xri bogaţi cei ce poartă papuci, trebuie să fie săraci cei ce poartă opinci.

Intr-asemenea, zic, judecăţi aflîndu-mă şi văzînd pe iuţi sfetnicii, neguţitorii şi prăvăliiaşii bogaţi, aşteptam să văd pa norod sărac ; din care pricină am şi fost silit să cercetez felurimi de oameni ca să aflu acest mie necunoscut mijloc. Şi de la toţi am luat răspuns că aceasta este cea de acuma mai mare politicească chibzuire a otcîrmuitorilor Evropii, de a îndemna şi a îndrepta pe tot lăcuitoriul spre drumul fericirilor, hotărînd că : în oricare parte de loc va fi bogăţia numai la cîleva persoane numărate, acel loc este hotărît sărac, dimpreună . Iii ii şi cu acei bogaţi, şi că atunci este bogăţiia statornică, and toţi de obşte sînt fericiţi. Şi că a celui prea bogat bogăţie să în- statornicează cu cea puţină a acelui mai mic. Aşadar, dim aceste auziri, destul m-arn dumerit la această pricină. Dar folos ? Căci m-au ameţit iară alte strîmbe judecăţi, fiindcă vedeam mulţime domni mari şi mici aflîndu-să nu numai toţi în slujbă, ci cei ce nu s-au abătut din datoriile lor fiind in slujbă şi cîte 40 ani, şi mai vîrtos : după 3 şi 4 ani ureîndu fieşcarc în mai naltă treaptă. Şi ştiind că pe la noi, cu toate13')slujiriiI .fiu tii,,,:mal te 11 -, > l. .i : ; i ■ • * : •.* *să urca, ,i in Im u! ,u •. i< •• i, ;!!•: inii.ii multă mt rciiincwt-, i * ■ .tu .m.-tesc cunosc cu ca au ajuns în cea m.n iii ilt.i in apta lar: cic: a sluji întîi la cea mai nuca. Şi că ponto mie mi mi si- parc această urmare că este cuviincioasa, liind ohu înmi sa \\\y oameni far’ cie nici o ştiinţa, învăţătură si dar şi tar’ de nici o slujbă cătră patrie, într-o clipă urcaţi la cea mai înaltă treaptă, ci numai prin clare de bani, cum şi pro cei mai slăviţi îu nalte trepte, şi bogaţi, ca un trăsnet aruncaţi )os şi sărai i. Iar’ de nici o grcşala şi judecată, ci mimat căci au con icnit darea de bani, şi că de aciia nu este nici slava, nici bogăţia temeinică. După accste auriri aclucînclu-mi aminte si chiar cu pe cîţi am cunoscut nalţi şi bogaţi şi în puţină vreme «scăpătaţi, n-am mai făcut nici o întrebare, ci am început a tace o băgare de seamă in vreme de 30 de ani, de cînd am putut ţinea minte, la această nenumărata sudoare şi tiare de bani al acestui norod rutnanesc. că doar voi găsi unde s-au cufundat. Şi caninul întîi la mulţimea

domnilor ce nu fost întru aceşii ani şi uiundu-mă în toate părţile, introbind şi erreetind pte mulţi prieteni, nu gă~ sase nici un leh de lericiro la mo o tarnihe, nemaitrebumcl să o caut., la nepoţi sau tii, şi cheluii'c ne namesi.ii ', moşii sau alte averii, căci toţi să alia în nepomcniiă sărăcie, despărţiţi şi răspîndiţi toţi în toate părţile, făr’ de nici o judecată şi învecle-1 — ac.irct, dependinţă.140I. I I, I I I 11 I I II I 11 ■ I I \ : 11 m I I'M'■ I < • pr I,i 11 n»v. I •,O------->,• I p<‘ U).U .1 ZII'.IS« <! -.'t ‘. ! uniln ce !e I’I a! uşi»; ceară Tiiilv răboj -. Altiiv. icasele boiereşti, celor mari, era pline ele boieri ele al doilea şi al treilea treaptă, aşteptînd mţi ajutoare prin tcliurimi de. mijloace, şi mai vîrtos prin busmeturi, căci toate liusmeUirile sa cumpăra de boieri, şi mai vîrtos de multe ori li să da în credinţă, lucru cc pe vremea aceasta nu să pomeneşte ; şi aşa toţi aceşti mici, ajutîndu-să de cei mari, îi iubea şi ii cinstea, şi boierii printr-acestea să împuternicea şi să înmărca.

Tar acum, acei mici nu ne mai iubesc, ci numai ne linguşesc, căci de la o vreme încoace, adevărat, îşi fac irneresunb tot prin noi, dar prin dare de bani ; şi aşa noi rămîind singuri, întocmai ca o pasere făr’ de aripe, îşi bat joc şi copiii de noi. Familiile sînt tot acelea, dar cel bogat — sărac, şi cel CMÎ ■ tit — ocărît. Cum şi din cei mici, deşi şi-au făcut unii st’-n. amesteeîndu-şi interesurile dumnealor cu ale domnilor,dar a • ! tot acel temei al nedreptăţii şi al necinstii, nu au nici o c’a- tomicie, pentru care pricină sînt mulţi cinstiţi, vrednici, ■ r muritori de foame, căci prin aceste daruri nu pot a să r^Aşadar, negăsind strădania norodului întemeiată n; averea domnilor, nici într-a noastră, am fost silit să o aur

1 Mcrtic — baniţă mică de 20 oca.* Răboj — tlaicric.

Ml. . i ' C Cai'L" ii Li pUCi iLC CU i Li Lâ bîi i -iC i i ti i » L v S - ,luxul ş> ne buna orînduială, ce curge între noi toţi. Şi iuînd seama bine la toţi cei ce cu neguţiul sä speculansesc, unul şi nuuiui să vecie statornic în averile sale. Şi, negreşit, cuvîntul nu poate li ai tul dccît că nu s-au stăpînit ele nici un lux, clin început şi pînă acuma, carele este dumnealui vistierul Hagi- moseul. (Sa nu socotească cinevaş că laud această persoană ca pe un prieten, căci singur poate mărturisi că, de etnd cunosc lumea şi pînă acuma, n-am avut între noi cîtuş de puţin prieteşug. fii îl numesc căci mă făgăduiesc să

scriu adevărul. Şi căci nu scriu numai pentru îndreptarea noastră, ci şi a elimini 1 ii ...-i ii esc şi a sistemii negustoreşti, cum şi a tot noro- liiibv. fiiudi ă :n este 4 sisteme de oameni sînt înclinate, şi cînd n,i i ii .ii' i iei . ! va îndi ]Ma a mi si v i ajuta, peste putinţa , i , . i i i ■. i 11 a 1 dv ■ i »ie.l e 1' ‘1 w', st a I'' ii 11 ■. .),. i ,, i : 11 11, i ' i x i 11, | a i ä. Inuia le c a ui norod ia niciII mi , 11 ,iia. i i II <!; ia unul pînă la altul. i,., >,. | ,i ii, .1 in ,i ii.nii am a|!iiige cel bogatI,I !! 11 . , ie a . i undea toateii iie, 111 j'!aie şi mi neorînduialai........................i .1.1.' i , i , .i. i 11,.i, inI i .ntai pedepseşte adere de cinste1 astăzi veselie,o ne aflăm, t re■ 111 datoriile unui:' i de !ii namile, i,

teme’nu ile cavlor■ ’a roate Ieri ,i ih ia noi

iele rele a eel dimii pas esteli in rea spre obştescul folos), să ridicam inimi ruga toa re căi re milostivul părintele ceresc, să ne îndrepteze spre drumul ferici- nior, şi să cerem iot chipul de ajutor de la preaiuălţatul nostru domn, ca de la un părinte şi ea de la un mădular neamului rumănesc, ca să putem urma cele mai nainte zisă foloase căi re naţie, căci, cum am mai zis : în fericirea obştii ne vom găsi fieşcare în parte şi pre a sa.

Iar în anul 1826 călătorind iarăşi din Braşov spre Bavaria şt Elveţia, am mers tot pe drumul Timişvarului, Peşin ^ Vier,a, pe care drum cele ce am văzut s-au şi descris. Iar din V"u na călătorind spre Minhen, care este scaunul crăiil Bavariei, nu văzut toate lucrurile mai deosibite. Căci după ce vede cala loriul un loc ce firea l-au împodobit cu multe chipuri ce aom ochilor mulţumire, apoi şi cu a lăcuitorilor strădanie, im j>;iim s-au prisosit frumuseţa cu felurimi de mijloace. A i vede oneil adese dealuri, din care unele sînt cu păduri, şi al iele ochi ui limpede sămănate ; şi întocmirea pădurilor iaraş nu sîni ; >..• cum lirea numai le-au odrăslit, ci le au curăţate, bine îngrijii şi cu drumuri curate, pe care nu greşaşte cinevaş de le va «i numi grădini. Precum şi locurile de sămănătură sînt cu oi.i iv.it: .ic. I blagoslovit pămînr, ca sa prictnuinşie din sti cina.11' ' 11' 111 < >i vr.pmăşasca otcîrnnure ? Şi pre tonte acestea sate ilt ]'i(- .ii: i i le !c va şi nunii cinevaş

oraşe, nu greşeşte ; căci ' .i .i-l '.mi . mu in.n ii mite voi ctivîmn, şi la rare sat vor fi 1 niii I u net e ;i i . i < < 1 < mii! miormai ia înşir palat uri împărăteşti. I .i • Hiioi ii ' i ii i t 11 v i .11 - I >: i ti. i, Io ii ii’ h h i ii i 11 < > r (, cu pur 1 ară1 i H II .1 şl I ( ; 1 i I , I I lSa i ii a ii a ! u i 111 ■ mhI ; i; 11 n 1, o v avu I, .i-e.ira, o r: u 1, pe ea re iui î i dau la vile, ci i! lac l>ei e ; i i , ■ a, poriiml) pupii, ca r t o 11 ;brnsbe 1 şt rădiclu multe, var/a, g:1111, slctlc, moi , nvi şi alte verdeţuri i legumi îndestule, cum şi loaie lelurimile de poa me.

Vitele sînt mari şi de o grăsime necreemă - - şi aceasta curge iaraş; din buna onnduială, după cum mai nainie să va cunoaşte.

Calate,na mc-au fost prin Burkersdorf, ce este sepie, poşte — p oraş, Siga rt skir!ieri p.i. oraş. Perşiing p. '/■>, oraş, .Şuii Pel ten p.1, oraş mare, are o biserica, a . inia mărime şi eugrnvoaki dinăuntru este un lucru loarte deosebit ; rană a nu imr.i în oraş, sa i rece gîrla iYasin pe pod stătător. .Merk

! >'ţ ‘' ■ ‘' ‘ -.S' ;'sş 7 -— n.ip.1 -14— însemnarea călătorii! mele

A cest or.r,, l.inţ este unu! dinlr-accle mai frumoase ce am văzui, peniru multe daruri ce are, fund şi pe marginea Dunării, care puţin mai nainte de oraş nu curge pe ioc şeţ, ci pintră2 munţi, ce sînt împodobiţi din fire cu felurimi de păduri ce să coboară pînă în marginea Dunării, unde sînt şi drumurile de amîndoao părţile, pe care este cea mai frumoasă plimbare a oroşamlor. (dăci acei munţi cu păduri şi cu curgerea Dunam pintră ei aduc ochilor atîta mulţumire, îneît să întristează omul cînd să depărtează de Linţ. Aciia sînt şi fabrici împărăteşti, unde să lucrează pinzale ce sa numesc de Linţ.

Licrdln:', p 1'/.;, oraş. Iniierbach p. lVa, oraş. Sighardin, ,, l, ora ,. Ş.ndiug |>. ! , or..ş mare, în marginea gîrlii Inn, ce , 11 (, ( j,(. | m , ■ I . i. i ,i i' > i 111.1 d ’ (. i ac 11 o î a ruf <\ us t ri ii de ca ti di1. i v • H i a

I >v | ( || ,, 11111111.1 in 11 ■ i . 11 5 • • I.IIII i ■ i • ‘fii- şi puţin caia-eibrăcaţi curat ; măcar nevasta, r şi îudrăsneaht ui, sau de treapiă. I, ,, jMinvu/nme cu j, >,i I.ii 1111 n'l'.t re, 11 ui .■ >.i (I'.: pi>lllel >l l 1 şi 111111,111ni i J »i iui' i ..( i tu loaşte l .1 siiit ;:ciu-şi lieşcare < i. 11 - ^ -riia sa, şi de aceia de bunăvoie sa poartă bine cu lieşcme.

Iar la noi, lăcuitorii, din multa juguire ce au avut şi nehnui- îiarc, nu-şi cunoaşte nici datoria căiră altul ; aducînd încbi năciune numai aceluia de care să teme, cum stăpîmi[ln|i său, zapciului, ispravnicului, de-1 va cunoaşte; iar cătră oricare om nu-ş[i] scoate căciula, fie măcar de cea mai mare treaptă. Cum mi s-au întîmplat chiar mie să mă întilncsc cu mulţi lăcuitori cu căruţe pe drumuri, şi nici unul nici căciula ş-au scos, nici drumul jumătate me-au lăsat, în vreme ce vă- zîndu-mă cu barbă m-au cunoscut că sînt de treapta Divanului. Iar mai tînăr fiind, dar ispravnic şi împrejurat de slug;- tori, atunci întîlnindu-mă au căzut la pămînt cu capetele ••oaiv ca nişte vinovaţi de moarte ce ar fi aşteptat scăparea de ia mine. Cum şi chiar supuşii miei, mie îmi dau închinăciun . iar altuia, fie şi mai mare, şi mai bătrîn, căci nu are irebuiia i de acela, nu-i dă închinăciune. Din care să adună că nein lătura şi înjuguirea prosteşte pre om, făcîndu-1 şi rău, Şi i aceia cu dreptate să uită asupra fieşcăruia cu vrăjmăşie, si. . tind că poate şi acesta va veni vreme să-i facă vreun , i nime — căci bine n-au văzut de la nime — sau că şi acela îi v.1 rolitefsit — politicos, amabil.10*ş: curatul clin pre lacul. (‘.iro .n iMi' to.ito pro I aceri sa s. jttlcs. cînd vreunul ce este in nalta treapta scade dm putere •, ;:wulia atunci acea mincinoasa plecăciuni' şi prelacut prieteşug •«. m scurt, linguşirea ce să arata catra cel mat mare sau !M :,ti. şi numai în vremea ce avea trebuinţă de acela, sa' proi.toc ni răutate, obrăsnicte şi necunoştmţă. Acestea toate nu lac mărturie de om slobod, luminat st cinstit., căci aceia ce să poartă cu acea firească slobozenie, ce mai sus ani cuvîmat, sa arată în toată vremea tot cu un mijloc cătră toţi, cinstind pe I . . are pe cît să cuvine.

Om Şarding am mers la Minhcn, prin cele mai do ia «alo staţii : Mallung p. t oraş. 1 .endorl p. i, oraş. IMalkt!,- >. !, oraş. Alt entmg p. I >'•>, oraş. Mtldorl, orăşel, undo să : -oce gîrla Ins. Am! mg p. I t/«, oraş. t faag p. 11 '•>, oraş. T I.«!: s i - singen p. i, oraş. l-'asdorl p. 1, oraş, şi Minben r>. S.

Acesta este scaunul a! crăîii Bavariei, întru care sînt multe lucruri, vrednice de vedere şi cîe însemnare, dar eu am îndemnat numai cele de la vale, căci am luat seama mai mult ia mijlocul cei blind şi părintesc al otcîrmuuonlor si la ne-curmata grijă cum sa-şi fericească noroadele ce sinpinesc.

Acest crai de acum al Bavariii, anume Ludovic, mult să sileşte spre faceri de bine ; are mare hun cuget pentru noroa-dele creştineşti ce să află în nedreptăţi. Şi cu toate ca nu are nici o înclinare şi este foarte depărtat, dar după cît poate, tor ajuta. Nu este mai mare bucurie decît de a-1 vedea cineva: cum : mbla prin norodul său, prin oraş, prin grădini ş’ It teatre. întocmai ca fieşcare oroşan, şi îmbrăcat cu nici un i !<ip de fux. ci cu toarte obicinuite haine, ca să dea

bună pilc!.' !.. ce;.,’., iţi. în cîte adunări obşteşti l-am văzut, n-au avut nie; ° ' \aueă de semn sau formă împărătească, unde era alţi mu!- 'e.imp îmbrăcaţi şi împodobiţi. Mai vîrtos la o litanie, ce - ; ‘ace pe tot anul o dată, cînd să duce mai tot oraşul d îl ui. de la palat şi merg la biserică, de unde săvîrşindu-să slujba. îl preumblă pre multe uliţe, pînă îl duce iarăş la palat,149-mi trebuie sa ireaca pc ia aa-i iwc um«. K.> .hm. j.» tiu s.ii ',.i iau cl .i i ii ti de la săpîmtor pentru caei s-au silit sa si o.i ia soi de vite lume sau căci le-au îngrijit., cum şi cei ce izvodii un ce spre folosul obştii. După aceştiia vin sumă de oameni călăreţi, ce aleargă cu o fugă grozavnică, şi care întrece pe alţii, iarăş iau dar de la crai. Şi cel ce estimp au întrecut pc toţi au fost un copil ca de 14 am. Dupa aceasta urmare şi săvîrşire, sa tace aeea litanie, ca un chip de mulţumire a norodului cătra crai.

Aceste sînt, fraţilor, mijloacele cu care zic că oblăduitorn îndemnează pe norod spre îmbunătăţiri ale tuturor lucrurilor ce aduc fericire şi podoabă. Care va fi accla ce nu va lăcrăma lăcrăma de bucurie la o aşa vedere, pentru o aşa împreunare a ob i ,'idui lori ului cu norodul său ? Craiul pe norod nulmaşte şi cm-.leşic |>ii11 iii o a lui buna urmare. Noiodul pe crai iubeşte şi i ii a .a bunăvoie i s.i ;.npuite. * .lami, cu aceste imet tiaruti ■ta ' iii,ii, 11ii li ini iea a j ie norod sa şi iiin |easca vitele şi toate In, im ile .a I ■ inieuieie.e i a le nil i umusei.cze. Norodul, su- ; > 11111' 111 ’.a 1,1 III ll IO ,a I e şl e pallia, priCIIIUIIIel Şl Craiului Ia ii du! I I II ,1 • II (

I'm .iie .un văzut întru acest oraş, cel mai vrednic de vedere şi aut de dcosibu lucru incit poci zice că în puţine1 Li)i I o.i re tie .a de cărţi0 de lomuri, ivea ce încă 00 sînt j'rr-ii Ai isioici 2 csl r liras'la !1 12 0X\ miii■. I '.i .1, I II I ( IMS' .1 in 111.11.1 a I I a . I ,i Jilţul »>111 ’* si n I

Iliad,i Jui Omir 4, . ■ , , iari, şi în fieşre-care toaie la începerea istorm este şi ca» li a a con istorii, care este prescrisă după orighinaiul cel mai vechi ce se alia intr-acel frumos oraş Milan, pentru care am cuvîntat în călătoria de al doilea an.

Cartea lui Theocrit 5, ce să numeşte Idilien Si, rna nu scrip ta de la anul 1395.

Lexicon latinesc, manuscript pre memvrană 7 de la anui 1158.Cartea care s-au găsit din vremea ce s-au descoperit Iradia

şi Pombia 8, întru care cîte slove s-au putut bine cuncaşu s-au

tipărit cu slove negre, iar cîte nu s-au putut desluşi şi1 A se izvodi — a se înfiinţa.2 Aristotel — filozof grec.3 Orînduitul om — bibliotecarul, custodele.4 Homer.8 Theocrit — poet grec (sec. IV î.e.n.).3 Idilien — titlul manuscrisului e dat de autor în germană IdiU,1 Memvrană — pergament.

8 Iraclia }i Pombia — Hcrculanum şi Pompei, oraşe romane, acoperite de lava unor mari erupţii vulcanice şi descoperite abia în secolu! ai XVIII-lea al erei noastre.151v-“' * ?« * t.L ciL!|>i L‘ i.i .iiic iKM!nun si tie iwmcm i 1

nnţi, şi alte mul Ic lucruri .temenea, prccum >-,iu mai '/]•> pentru cabinetul firesc ai \'icnii.

O mare * ich re, intru tare este adunare file] peste 10 CCC icoane şt cadre, dm care unele sini uoao. ;.i altele Io,wie \ c< hi, zugrăvite de cei mai vestiţi la meşteşugul /ugi aviii. din carc cclc ce mi s-au părut mai deosebiic in a^ amare ,im însemnat : Icoana simţului losil. ce ţine iu braţe trupul nulostivu- lui nostru, domn I ! Îs.

rs’artis 1 cel irumos, ce singur s-au drăgostiţ Lb■ sine7!.Dux C <3rol al Havanei, călare ?i oteirmumcl 1 eghimonţ::?său.

rhiset, carele, iăsind singura pe Ariadna în ostrovul Naxu, c.!.i g.Ma de a ple. a.

/\puni-re.t soarelui, ce să \ ade după 11.1 rimat u 1 de p.tl.i'c'ui impă rii 1 c,, 1 !,• I. I\ 1 inia.I I' I I < • I : I ; II i i11 u! u i

i’>’! ninţa lui ii !'.des! riii,ratesii ama/oaneloi . sa - 11 :iniLi u j ,u. iui de neste idrl; lnocJon.

Don I'crciinancl, fr.uc-lc lui i-'ilip a! idea, crai a! TsjAvraam, >und gaia să jertfească pre liul său Isaac, gerul il

popreşte.Rafail cel vestit. •1

Iccioara Maica, ţiind în braţe pre Is. Hs..Moartea pruncilor celor nevinovaţi şi împotrivirea ni a ce

s-au urmat in vremea lui Irod.Ts. I Is. primind cu blîndcţe pc pocăita păcătoasa.Toate aceste icoane şi cadre au o aşa asemănai.-, m bucurie,

altele in tristare, cum şi în minie i în haiai-, cum am zis pentru maicile ce s-au împotrivit trăgîn.! pe lor din mîinile vrăşmaşilor, şi mai vîrtos accia cu lumi să munceşte copilu să o stingă, atît le este asămuire.i.

— filosof roman. educatorul împăratului Nero. <• urma unui ct>:iî! ct, i-a poruncit să sc sinucidă.

\»hiZ'MH,r populaţie legendară, compusă numai din 1-n

noscute prin vi-:uţi!c lor războinice.Raj ai! — h-thtel (1483—152C) — celebrul pictor italian din

Renaşterii.im; a I--.pan• T(. 1 ! <1tapi-.crii clo CJuna,

Gradina Curţii, cârc despre o parte are palatul oă;csc, despre alia o caserna 1 mare, înaintea cari ia în toate bilele s.; face mustra soldaţilor, cîştigînd plimbarea grădinii şi aceasta vedere ; .şi la celelante două părţi sînt namcst.ii mari pe stîipi, unde sînt cadrele ce am numit mai sus. Această toată plimbare are numai copaci mulţi şi mari, prmir inşii aşternut nisip, şi pe la locuri cu brazdă — şi lăviţi de şedere. La mijloc — un loişor rănind, unde dau băuturi ; la I colţuri — 4 havuzuri. Dintr-această grădina trec iuti- alta, ce <> numesc gradina cn- gle; cască. Ai casta c>,ic ,iin dc marc, bicîi mărar cel mai obi- ( 1111; i; .im li . 111 d 11 < -1 i.ii \ a | • i ■ I -a iiii ni ii y\ ca o împrejure.■ i 11 ii , 1111111 m ], i 1111 i 111 \. i ,ii , .i i 11 c h ■ şi i al a i i a v i n 11 d r li iu 11 r l . 1. 11 , ,, I, i | > i -111 i ii , .im , ,• mai < lei 1 rc|' i vm *..i l rraca la alte , .1, 11 ,. 11., .ii . .1 .i.i . 11,1 n , mic, nu ■ ■ i, o gradina dm cele iIuiim 1 iii", piiiiii 111,1 iiiiii cnrgaroarc, peste care sînt ie~ liiiiun ,1,- | m < d 111 i a linşuaic. Arc aice m multe lelurnm, cum a ,|i.ili icii, | iaduri . i a I li' multe podoabe, unde este şi pala I ti 1 111 ii i \ ii 1 u i ( a rol, 1 ra Lele era i ului.1 iSm'i/iii —- ca/.,uiiv“i.iD'ii\'îm-■ oraşul •;i il ru uiodoabe !■, spre o . mare şi pe sie -100i ne uni deH 1 1 I 111. I Icur' i : ■ i! (.u iu.1 csieO mov! : u ;; c y : J î l K‘ S.i ; i J U 111 *drept apă ii.-. • a pe nîuă.Dintr-aceasta apă umplîi .cleşteul, sa > .te e o gîrlu.ă,ce este pe marginea drui i căriia lunr ţine ca o jumătate de ccas, şi lăţimea de 10 stînjini. . .ceasta curte ră- tunclă, cu heleşteul la mijloc şi şadrivanu, cu palat şi celelauie10 case, aduc o mare plăcere la ochii privitorilor şi poci zice că o asemenea curte nu am mai văzut. Iar grădina are tot cam o formă cu cea de la Şeenbrun, avînd înaintea palatului un mare ochi ele grădină, făr’ de copaci, ci numai aşternut cu brasdă şi felurimi de flori ; şi la mijlocul acestui loc — un havuz mare cu şadrivan, avînd iară o aruncătură de apă asemenea

naltă şi groasă cu cea din curte. De ainîndoao părţile acei grădini cu flori numai, sînt vreo cîteva postament uri, desupra cărora au statue de marmură; apoi, de cîte irelc părţi să întind grădini cu copaci întru o mărime nespusă şi iarăş cu felurimi de alee, unile întunecoase, altele luminoase, cum şi spaleruri şi alte multe figuri prin copaci formalisms i pe alocurea felurimi de foişoare, cum şi case întregi, pe a in curea mobilate cu mare gust, i orangerie 1 cu sumă de flori şi copaci deosibiţi streini ; şi prin toată această mărime de grădină sînt şi multe canaluri cu apă curgătoare, lată de1 Orangerie — seră.1513ii' ş iu I.ii ui I m h macumca caira mi lost i 111 I hiiiim/cH ,..!i 11111111 1111 ■. I; I înai (ieşi epta 1.

( 'ladiu.i icd'dor, unde poale li pesic I^O tapele de viic sa III i i ! I ■ < ■ şi dr m ii 11 e I ei u n.

< 11; I < 11 n. t in toaie buruienile tile sini 1 rebu mcioase la meşteşugul doi tonilor, şi .die multe grădini, pe rare nevăzindu-!e nu am putut le sei ie.

C.abinet. tie iinni.min, unde au leluritni şi minunate miei chipuri lucrate pe lildeş şi pe alte met alun. O alia zidire, întru care au adunare de multe lucruri tie mare preţ, cum mul-ţime de antici, mau bucăţi de măr?>eanun şi toate felurimile tie motalun. Şi alic multe dulapuri, pline cu asemenea lucruri.

Aba zidire, iar cu adunare de multe monede, medal uri * şi alte măruntaie, iot din vechime.

1 altă zidire, întru care au obşti ască aduu.uc de in.iir luu-i lele a tutulor mc.teşujuinlnr.

1 pat 1 alta, mini eare >•,11- i'i'ji,i-.ea adunare de cadre lucrate tai nuna Iar" tic I ei ■■. i 'im şi miniaturi pe zmali i în1 1 ll leş S.i ] l,l I . 1 , ,| II li > ■ .11 < till.

M I ■ . .1 . I 1 .11.1/ ' nil l.iln

î; 1 (Ic I KM hl i:C, peil! I'llŞi l.i cc să mum Şc tl a unde să în'.

Şcoala de cădeţi.Şcoala ce î zic n ' mc ' : :s.n 2 Iu, pe

Radul şi Alexandru.Şcoala a practiceştii învăţături ele doltori.Şcoala de gerahi.Şcoala de moaşe.Şcoală crăiască pentru buna creştere a tinerilor.Şcoală pentru copiii garnisomior şi ai invaliţilor, aoec.t n

bătrînilor şi ai răniţilor, şi pentru cei. ce nu mai pot l-.ict.i pentru vericare pricină.

Şcoală obştească, ce este de o mărime nespusă.Şcoale de învăţături în parte.Şcoală !ilosoficească.

Şi boz acestea mai sînt şi ale şcoale, dar eu nici vreme .-m mai avut a le afla, nici am putut a mai alerga, aflîndu-mă bolnav clin Geneva şi pînă m-am întors acasă.

Ai ademia ştiinţelor.Academia crăiască a meşteşugului zograficesc1 Săpatul picrrüor — sculptura.2 Meşteşug zograficesc — pictură.

! .77\t ‘M*\-ii, iii.ii c.*, it.: ;-i 1111. u ! , -cure pentru marimea şi podoaba ce a11 .a niii şi numite duprin aceste ţări. Bez toate aceste ce am însemnat mai sînt şi alte multe lucruri folositoare obştii şi spre podoaba oraşului, pe care ncvăzîndu-le nu le-am scris.

Iar din oraşul Minben călătorind spre blveţia, am trecut prin staţiile cele mai de la vale : Pfaifenofen p. 1, oraş ; Ining p. 1, sat mare ; Landberg p. ll/2, oraş mare în cetate, din care ieşind să trece gîrla Leb pe pod stătător, foarte ţeapăn şi frumos. înlr-aceste două staţii ajunge capu! bălţii ce să numeşte Ammerzee. Iitibloe p. i, oraş. Kanl bereu p. 11 /^, oraş. Obergingbiirg p. 1, s.u mare. Kemplen p. I, oraş mare in cetate, unde ■, i \i im ,■ ;;u jj 11 lei , iliu i nre au I acut un cataract toarte 1111' i u 11.11 , lini!; i i il<L 10 .111111111 c ti ■ M'IIIII, pai'dosite t ti i mi 1111e i lii.ui' d11• j 11 ( 11111pa1111 e, 11 u 11 s.i arui ii ă apa peste io.,i.i i11II;• 111Hm i• ■ i I i ’ ni.i.ui.i ilin si'i ui sei, can: vedere11 ii r j > 11 ţ 111 1111111111.11 ■ * \j"'i in I .ui, I •! a ,.■ • I , I». 111 g e i p. I ■ /•>, oraş ; K ri ei ib. 111 I > I ' , . ...I I I 111 p ’ I I I . I 11 I ci a 11- in ostrovulii ,•. 11- in 11 a 11 I I ii 1 iu,,' I ,i In >i .11 ul 11.1 v. 11 III de ea n ă1 i \ 'ţi I

I /!,(11 I /•.,/,>' I • * I 1 11 11 .. 11 (I (.>b

it cele ce■ ţi mo- itiI ii tufe,

- :>i cel mai cşte. I oale lucru iaste 1111, cai (Ici 11 la I raiispor , '.a ii >1 : 11111. .a zic i a accsl . '<vîi o.-lel mie.<■'! (Iunie, ce au ,dc vedotv,căc. sini: pardosiţi ,|c a putea săfie ut curate, av „ curgatoarc. lasJele sînt şi de piatr ■'i i .wuiile__________, să to-iă vita

-deosebită cu stîlpi şi cu şebiduri.

intr-aceste grajclui'i au vacile legate cu lanţuri de 2 părţi Clima acestui loc nu este mai călduroasă decît a noastră dar fiindcă lucrează pămîntul bine şi îl ajută cu multe chi-puri, mai nu rămîne loc pe care nu îl samănă de 2 ori îtirr un an, şi pe cele mai multe le samănă cu sămînţă de trifoi şi de

alte felurimi fîn bun, carele crescînd numai ca de 2 palme, d cosesc. Şi aceasta negreşit o lac, căci lăcuitorii sînt mulţi, şi locul strimt. Dintr-aceasta a lor strîmtorare şi pe un loc pietros să face dovadă că au dreaptă oblăduire.

Portul naţionalicesc este pălărie mică, cămaşă curată, vc.-m sau spenţer 1, pantaloni pînă în genunche, ciorapi lungi — alb sau albaştri, lucraţi preste tot cu găurele şi flori, pantofi ci. cătăramă desupra. Iar cum nu este plugar, ci oroşăn. dogai. cismar, fierar, aceştea toţi poartă ca tot nobl 2, adnd deosebire numai preţul materiilor ; iar într-alţ chip, sînt împreună

1 Spenţer — surtuc.2 Nobl — nobil.

ja I a,.1 !• !,;■>!' ■- mas■ 111111 m , 11 ic* bn 'K’-ic înir acea111 mi I ■ I *i.i .in: ,n mi ,.mi 11. I n na i si m-am . Mill I Mini- 111 I I M I ] m ; 1: 1I. I pc jţ.izd.l i-JITl11i I. . 11 .1 I I . I .Mil ■ . 1 I. I I. > I , I M ■ 111 I ' .. I I 11M I M i , ■. I s 1 curăţenia * .t'.ii iii .iii 111 < I <' 11111.11 \.i m 1.1 mm i.i ,.i \ .1 m i " I (' < li ii.i ii ii t ni ;■ i î 11 ii i I s. ■ i c. 111 • 11 im mi. ii m Im; hi I,' mi ,im iimIi j'(.ii min in doao odai. lind;1 ,i\c.i nil n.ii p. iImii iii .1 ;l ( I 11 m I 11 ii. ..mill', mcse, c.ulr- şi liaria patriii Ini ; ,inot mi im ifi. Ii î.i .ill;' \ od.il,unde erau soi poliţe, deasupra i .imn ,i vc.i tonic I elm i.11i 11■ tie v.im’. (im beşcare mai muhe den't ar li putu: I. t1 ebui neionse -nu hune şi bogate ga;-:de ; şi ilin soaie ,u.i; numai un ieli, că avea peste 50 nasîrapi - de apa, dm cari- , a \ reo 30 ci a de sticla, d celelante de pamîns alh, şi soaie eu Iundurile şi capacele de cuMiori, după cum pe acolo sa obu imneşte. A şunci l-am întrebat pentru ce dm I ieşea re leii a re o a ia mulţime, hi me-.ui răspuns că : ,,(.a nişte lucruri totdeauna trebuincioase ca mi. le-au cumpărat la vreme de tirg. căci să vinci' A -.; in,,} 100mea .sic ca ele 20 ' nu tre’această baltă în lă b m-amlăsat tocmai la caps onst/n ‘ balta maiîngustă. Şi trecînd urca cran* :rr8 ?* Bachenşi mergînd tot pre v : a * i b ii, am văzui, < nespusă ftumu- seţă ; căci pe tot acest drum să ţin lanţ casele, avînd despreo parte de drum vii, şi despre alta grădini, pînă m marginea apii. Şi viile, în toate aceste ţinuturi, au o foarte bună orîn- duială la sădirea lor, fiind în toate părţile pe linie foarte dreaptă pusă, şi închisoarea fieşcăriia vii, atît de cătră vecini, cît şi de cătră drum, este tot cu spaleruri.

Această vedere de vii, case, grădini, şi peste toată balta mulţime de luntrii ui pînze este o frumseţă deosebită.

Din Lindau călătorind prin cele mai de la vale sare oraşe ale Crăiii Virtemberg şi marelui dux de Baden, c.tiv! nefiind pe drumul poştii cel mare nu însemnai, staţii si poşte, ci numai numele satelor şi ale oraşelor, care sînt a , ,’e Esa, Enzcsyailer, Cresbor, Nollenbark, Beznau, Gizcnvai br, Oberdorf, Eriskirben şi Fridrihşafen, oraş frumos în margin,e bălţii, avînd şi o linie de case noao, foarte frumoase, afară din oraş, pc malul bălţii, a cărora podoaba şi frumuseţa estecko-1 fi l■ţ 1 — însemnarea călătoriii mele1 ij ’ I I .1 '-.111' III . I I I ii I i n i*.c ţ I .1 id v ( (I. re a 1< ill III 111 Ş1 .1 i ■ il 111. i > J11 ii.i I n. 11 11.111111 :,.i 1111 * I >c 11( ‘ 1. 11 I i I I. I v cl 111, in car c ii i l n l lU ,.i ; I ic I111! 11111 ,.i (m.iic N4)coii c.i un iiulcv, cu atîta numai deosebire : i.i lieşcare caniuu r,.j i | arc obiceiurile şi prävilile ini, care sa polrive.se cu loloasele locului, Iar’ de a avea purere de a sa amesteca un canton la siapînirea aluna ; cu toate ca în canionul Bern lăcuicsc toţi eleii 1 cei sireini, şi poate a sa numi cel dintîi oraş.

Fieşcare canton îş[i] taie moneda, avînd deosebirc marca unuia de a altuia.

in toata Elveţia, nobl şi prost nu este, ci toţi sînt fraţi compatrioţi. Pe următorii orînduuelor slujbe ale lieşcărui.i canton d orînduiesc deputaţii ai i ieşea rura sat, care suit datori a sluji iu soroc de trei ani. Toţi lăcuitorii suit ostaşi, şi la vreme cie trebuinţa lieşcare trebuie sä slujească, iar în vreme de pace numai pentru buna onndiualâ slujesc pe nud.1 Ele — ministru pî en i[X>i on 1,1/ir, .imU.isddor.1 02şedea cine\ nu să va de iccîura cea i cliii toate, cu Căci cum să .icstulă sa ale casele

:'uia laciii- icld p. 11/2, .tul daţi ia t poşta es teu.e ci este

ire om înoralului .iu i a iiiua, ;»ri n Ic mu î locuri ura sini sădite■ ir-acestea, cula cârc poate Vi tot bucuro.i ! rate eu arbi- podoabe ; dar

.răvite şi cis, este de nv. >i grădina puştii:alătoriul de on5.. ; .1 casta o vede mai mtii, mare şi

împodobită, şi cu deosebite lucruri în gnulinâ, pentiu care şi socoteşte ca este a vreunui prinţ şi foarte bogat. Apoi viind

în potriva porţii şi cetind cele scrisă, aflu că este poşta.[CUVÎNTĂRl DEOSEBITE]

Atunci, ce rămîne să facă unul ca mine decît aducm iu-m aminte că in patria mea, din pricina nestatorniciii, nj.c?i un f:! de podoabă nu poate sta în fiinţă, zic, ce rămîne să facă al decît a ofta ? Căci cele ce lucrăm muncind în 10 ani, numai intr-o zi le perdem, lăsîndu-ne patria şi fugind prin ţari streine. împăraţii Evropii să bucură cînd văd acest feb ci casa şi cînd supuşii lor zidesc, sădesc şi înfrumuseţează ora şele şi satele, iar ai noştri să bucură cînd 1111 ne rămîne cară11*ci Yintenu.ir p. i'/2i oraş iii.ir. şi iai iü 1 >• ;V. ii.c .. ,-tim ne şi grädmi 1 rumoase. îi: i esj, tue :i riria iess, din care iarăş fac im cataract ca cele ce am mai numit,

Prinir-acestc numai puţine oraşe călătorind, mcredinţaz pe cititori cä nu am putut răbda de a merge pîna la Geneva, sau Lozana, sau Bern, ce sînt oraşe mari, şi apoi să iac descriere. Căci într-aceasta scurtă călătorie mi s-au făcut destula desluşire de toate chipurile fericirilor ale aceştn natu.

Negreşit, acel Gulichn Tel ', carele a dcsrnbit pe acest neam şi i-au dat o aşa începere de buna otcirnniire, simt nu va li, iar intr-acei mai mari făcători de bine din lume trebuie .1 sa mim ăia. ! a cel mai de nimic sat, anume Grihdorf, în- nopiiml, am ravlnii Ia bir!, unde mtrind un sătean in odaia c eiam ne au iuiichai 'le este primii să Mea cu noi de vorbă pc1111 ii pe 1 i e» i e i > Ie ■ i cmc ' . 11 e! c , (lupa multe vorbe Şl 111- i reban ce i ani lat ui pcniiu o! >i cei 11 nh’ şi pravibtle lor, ciupa ce ne-au dat \a prin pvm că vorbeşte franto/cşte, nemţeşte' Gulichn Tel — Wilhelm Te!!, erou legendar, căruia i se .1 tribute eliberarea Elveţiei 1 o sula jugul austriac (începutul sei.olului al AtV-lea).164> I Il LI c can, Dar îni' căci în , în Flveţ 1 aii ici. ŞiI iar la nu rcă şi fire i anevoie ale lelnrile, ile, pe la cen iii I I. i urli.1 i i' i ■ i v .1 mi, şi ne-au n iot chipul'■ecle cinevaş,: i ru acest sa micşorarea im.■ acestii naţii, ■!?(ii brazi, iar pămînt al \ a- i, an un nşeză-mint foarte inimos, funcl întocmai ca aU>ia, nnclc in sus ele amîndoao părţile au viile, mai la vale au livezi cu pomeniri, şi la mijloc sămănăturile, între care este şi drumul. Cum şi unde s-au întîmplat cîte o rîpă sau cea mai mica nep^i, i v;i. a locului, ei pe tot: anul cîte puţin au săpat de sus şi au amu cat în groapă, pînă au oblit 4 şi au înfrumuseţai locul 1

<■ "■ fost urît şi nefolositor. Asemenea lucruri am văzui <!i'.ir in călătoriia mea, şi întrebînd pre muncitori pentru ce să iese la acel colţ fără de folos, me-au răspuns c<i a< \ :

o fac întru această vreme, cînd nu au lucru rrebmnc-iu ■, acest loc oblindu-să îi va folosi, şi că sînt datori im 1 • să-l iacă frumos, cînd va fi prin putinţă. Acum jude c cit acest loc şi neam sînt în cele mai nalte fericiri, MI11. Unica —4 Xenofon3 A odihni4 A obli -istoric, filozof şi peneigreaca.— (427—355 î.e.n.)— a distra.dc la a da cu oblu (a da la rindea) : a n .1'Şi1.ih-.u'Mi)',, i .ui esu- niicmcj.u mimai ia capaiite Iar' ele a mai .tvra \ i <1111 s 1111 > in apa, in luata lungimea. Şt tu Auriii p. 2, oraş n ia re in cn.iie şi lu.irii' Inimos, căruia it măreşte frumuseţea curgerea prmtr insul de trei i’irle, din care cea clmtîi este gîrla Limat, ce sa trece pe un puci stătător toarce minunat. Apoi la mijlocul oraşului curji,c halta /.unit, a cama lungimea ti este ca ele 12 ceasuri ţi lăţimea ca ele 2. Această baltă, mgustindu-să la capul despre oraş, curge prin mp ioc ui oraşului şi sa trece pe un pod atic de lung, lai şi ţeapăn, meatpliată a oraşiiim. uncie şed mu de ăiori de toate telu runde, cum : K'e.tmu, poame, păsări, ruine, toate verdetunle, pescarii ş:s<i. na c .tc cea mai inai. oameni, cumpărători şj vinPurce lucim i obic.muesc dc aduc tu pieţe spre vinzare. Şi be; .-ceasta mulţime de oameni şi lucruri, sînt şi vreo a ie va prăvălii cu mărimi, tot asupra acestui pod. Şi la cetalantă mărime dc oraş curge gîrla Ceele, ce să trece larăş pcunnadj t o11'. 1 I .1 ■/ 111 , .1'1(11(1 I.1 I M I I"rr. /.: i 1 111 i i . i < Ii1 t ,!icop r.i

■ticeasca, am înt rebat aic-au raSJ'Î'.VJJSo este ţa run plugar i este zum ga/e-Urilor, şi ea sa siring , ea ele vrem sî Iccnnn, să întrăm în (• --, ■■■■-■ - -anei am găsit a!\,‘eei-patru ca acela, cu loi tic gazeturi în rnîini. Atunci rn-au coprins gîndurile văzînd că teranii Elveţiii, vrînd să ştie ce (urge în lume, să strîng şi cetesc gazeturî. Şi cel ce m-au întrebat de unde viu me-au făcut destulă dovadă că sau au ce-tit gheografie, sau că de multe ori s-au uitat pe harta. O ! Ce întristată aducere-aimnte ! Căci 111 anul 1824, mergind la < im. Peşta şi Mehania, cu dumnealui fratele logofătul Manoltche Băleanul, au primit o scrisoare de la cinstita canudaria ! oeo-- feţiii cei mari, asupra căriia adresul era : „Cătra dumnealui, la Mehadia, în ţinutul Transilvaniii“... Din care să cunoa-.ee că nici unul din canţelarişti nu au ştiut că Mehadia nu ea; în ţinutul Transilvaniii, cu toate că este şi aproape de Im:,. rele Valahiei, iar elvetul plugar şi peste patru hună aţii ■ parte au ştiut care unde este şi cu care loc să hotărăşteApoi am mers în satul Dieticon, unde să isprăveşte la tarul canton[ului] Zurih, şi începe al C. Argau, care coprîi ■Dc aciia şi pînă 'rn, cale c. 'cas, sa începidrum frumos, cu deosebite spaleruri ţi aice, unde e.-n plimbarea oroşanilor, avînd la nuna stingă un deal fc nalt şi lung, drept oblit şi brezduit. Şi la dreapta ele drum alcaoa pentru plimbare, care alea şi deal ţine pînă a rntr oraş. întru care întrînd, să trece gîrla Aar pe un pod ele pi foarte temeinic şi frumos, avînd pe amîndoao părţile-, ;n de parmaclîc, balcoane de her, a căruia lungimea esic < 30 st. Accst oraş Bern, pentru vreo cîtcva lucruri deosdv are, poate a să socoti ca un scaun al Elveţii;. Aciia la. toţi eleii curţilor streine. Este zidit pe o movilă foarte şi naltă, care movilă puţin Soc rămîne de nu să ocnh - gîrla Aar, rămîind movila cu oraşul întocmai ca un ■ avînd nălţime peste ISO st., socotindu-să din lumina în cel mai nalt loc al oraşului, însă linie dreaptă în sus, :\i strîmbă, căci aşa poate fi şi 150. La acest mai nalt loc al or lui este un turn cu ceasornic, ce are o mehanică \ prin cai?1 Mehanică — mecanism, maşinărie.:* im e s • »arte este a \! 1It JM">in taşu- ba ce\G9eţea plimbăn Sui. Şi toată ră ; şi poate plimbare, ca U>54, mai 25,.ciiid 'invr-accst loc mi era plimbare, ci loc unde tinerimea învăţa călărită, au cazat tocmai jos cu calul dimpreună cu i-:ropovcchn*or, anume Tcobob! Yabidepfen, şi nu au murit, ci

numai s>-au liant un oiciov, şî <clcit toi indu~l, au mai trăit inca 6 ani, iot propovăduind. Aceasta îmimplare stă scrisă întru.0 pe.vrA cc cs-îc >’ i ci i' a lotni.v ;n 'ncui întîmplării.

O pp^dAi catedrală, a i/b. că 'o'ior, ce are o lucrare deose- | I. .; • ;,1 t U şi pc .dAră. inrraic.! este prin trei uşi,... î.i .in: •■!iijb>c, ■,i m.;’ i,.,u-v, c-.U' împrcjimi-i sumă de1 i i ■' i i , . ( C i!.; 1111;.); /C' c a i a !\i d i i i mia 7. îdulu a şa.... , ■ 1.1. •,'!,• Pi'.:-) est s. i; erate cu marc meşteşug. Turnul,, . . i....• ’ •. A . im m nâanini multe lă-t . • , , ■ •. ai. .' a ,,i ■ . .1 .-'.MC, pc (.arc. u .aşinciu-ie cu ^ (.u .'I a ii M. ! (i'C clopote mari sau mici, ct j , . , ,,, • iPi .■ ■ ■.; a ;■ i mior., dimpreună jalnică şii 7 Gr i ITiC ' k>a.: : S A t.,. i i u i : I :■ înh moj o : f PI. şi îih' csn*l |U‘ (OS,>ururca ci iuniinal.dc tot iei inipurini acele ha , , :.v unui1 ■ I . malai IIts d ai V-lcau aşul Bern,

-■■ , -zit, iar nume:......... .... .1(p, ;,j'1 ;eui,t ei:.- :: i! ajuns I; \ vi: i i tj , M IM '11lui Gulieim Tel, cel ce au fosi întru această mare fericire. Minţi mip.'uv.ţi ,ipreună cu numele măriii lor, iai obşteşti, în veci le rămîn numele nemuritoare.

Cum şi o mărime ele zidire ce poale osteni j ten tînăr, de va voi să o preumble, unde au •. sîrmanij cu o orînduială foarte bună. Acea i, i, ,p I •,, de la nici un oraş mare nu lipseşte.Altă zidire mare, unde au foarte adiu: m ; ,şi deasupra magazia oraşului. Cînd zic znu: cotească cititorul că este ocolişul zidirii clc IC t , . i > Dar birturile ce sînt pe la sate şi oraşe ■ ic far’ de a nu cuvînta pentru mărimea zidirilor, p ..! ud.n şi curăţenia aşternutunlor, ce smt toate m p n ■ • 1 ■ frumos, de lemn de mahon sau de nuc, pe rea i ■ c > > acoperite cu felurimi de perdele, uniîe de mn ‘ .ili< !■^ .................................ţj-

natate, şi cînd 110-am întors ani jj;asii lo.iic de-.liimai.. (arceajrle al doilea este ca, a, c'îiul sa făcea chijigniri .şi t.o, meiia sa lucra vreun oe olvaesc, in socoteala cont racviilor 1 in -1" 11 n s p o ii r 1'k 3 1 * * 1 Dii'iv j '*'-.111; j j •. ■ 11 I1 ■ ■ 1 . /_ u • '.‘O'i'MK. sa Uvxca cr uvbuu sa sedea la domni, dar, ca să primească domnul sa se Iaca are! ,>,m ,M;ru* in !of V tic la sine sa fi jertfit o mică sumă de ham şi toate chipuri!,? de ajutoare, ca să poate a să slăvi, cacl 111

mcînmtirii niăriii-sale s-au întemeiat un ce folositor. far în erăiir Havanii să străduiesc cum să facă drumurile Tării de fer, cu tm aşa m.:>tesiisj, folositor, mcît o oreuiate de încărcătură ce al.i.t o ar i.rai-e 16 eai să o tr.iftă foarte n ;or Cl'- "iw'ejui; să lin>1 >ă11.1 ieşte chiar in i-rădma impat ăt^as, ă de îa m>! enourt,, unde am şi mi j«. at-i împreunate căruţe y încâi-uiie cu bolovani de piatră, trăş-înd numai cu c1 Conlracciu — cd o.- Iu* iu antrepriză di h si.it o lucrare inJ.V.cÂ,o furnitură.172această haltă, bez alte mukc ......... mari şi mit: .n pm:«,sini şi 3 vaporuri, şi toate umblă «Im oraş in oraş, cu oameni călători şi mărfuri. Şi într-acest oraş nu sînt puţine îucrun spre buna orînduială, adevărată luminare şi, in scurt, obş-teasca fericire. De aciia şi pîna la vestitul oraş Geneva, îo1 drumul e pe marginea bălţii cu alee, spaleruri, vii, gradm», cu felurimi de foişoare şi case domneşti, pentru care şi este cel mai frumos drum, întocmai ca în Italia. Din Losanna am mers prin Vadi, Prevcrege ; într-aceste doao sate să trece r'vî Kenoe. Morges p. 1, oraş ; apoi pe lingă 3 cetăţui Duli, ş- r Duli, şi P ran gins ; Nion p. 1-, oraş. Copct, oraş în cetate, in ; crtr şi hotarul Cantonului Yod de cătră C. Genevii, ce are cuitori 4 1 70C sf., Vergon p. 1, oraş, şi Geneva p. 1.173! iun ce înr.ră, cea mai mare este gîrla Ron, care, ieşind din italia, curge prin mijlocul oraşului în lăţime ca de 60 st., şi după ce intră în oraş, puţin mai la vale să împarte de un ostrov, pe care sînt zidiri orăşeneşti ; şi la începerea zidirilor, Ia capul di» susul anii, este o maşină vestită, prin care urcă apa aproape de 30 st., împărţindu-o la toate fîntînile oraşului. <. e.ci '.o iţe or.i>ele dm Bem şi pînă la Geneva sînt tot pe locuri11 a11 e, i .w ni! ,,i 11 ui văi.inn ............ in a, ; ,T i. el tura ce s-au zidit chiar de Iulie' 1 • 1 '1 ■' ,*i ■ a . i întru care s-au născut loan lacov

Kuv.o ti, s|>i ■ u:r.ie i, ,iu o tablă mare, scrisă cu slove de am. am nau liciupr.. uşo ce e;te în uliţă, şi spre ţinere-i defufiui < 'czar (îOt—44 î.e.n.), celebru general, consul^1 11 U 1 J t < ,■! I ( >111 .IU .- IIKUI !.;LOV RUSSO — jcan-Jacqucs Rousseau.17 -A:llUÜ C C10 V ,1 1 i ■ C .1ŞU*i.liţeşt e> Mi •. i îl 11 l■ ) ,v i ,lln. 1: \ i:i' i um in.».,,u doi , um . ■am şi lăsat pe >tcian i Nicol ae, lin mei, spre învăţătură. Şt fiindcă într-acest an am umblat numai pentru această tre-buinţă, de aceia am cercetat toate chipurile ce au pe la uni-versităţi, instituturi şi pansioane, şi îndrăsnesc sa zic cătră părinţii ce voiesc sa-şţi] trimiţi copiii în ţări «treme spre învăţături ele carte şi bune năravuri să nu să mai ixişale mnn- ţindu-i în vîrstă de 20—22 ani cu îngrijitori tocmiţi, cum est-- -obiceiul Ia noi, căci pentru multe pricim greşesc, ci se trimiţă în instituturile împărăteşti, era ieşti sau naţionaheey e ce sînt mai în toate stăpînirelc, cînd sînt în vîrstă de !5 as... far’ de nici o sfială şi far’ de nici o gr.je (’ăei la t.-cue i i stituturi sînt dascăli pentru toate limbile cete mai tn bum h*.i . şi obicinuite, cum: franţoreee, nemţeşte, eliueşie, i .mir şi italineşte ; aşijderea şi dascăli de joc, tie zugrăvii, ■ nm.i. . şi de a-ş[i] învăţa trupul, cu oareşce strădanie, i a c clintii : de a cîştiga tinerimea bune năravuri, avînd un ulm Iî1 ■“ ’’ be.-: învăţătorii rtascăhf, ce shu încercaţi Ia învăţăturile «or ş* Imn:- na ra-'im, şi p^iiirn uri • toate îngrijiţi sînt directori, K onomt, doctori, shijM încercate, odăi foarte curate, aştei nntui i!e aşijderea, învăţătura, hrana şt somnul cu orîn- duială, cum şi slobozenia prin grădină spre jocuri Ia vreme hotărî ta. Şi nu ponte cmcvaş -"ice că aceste îngrijiri şi hune orinduieli că sa păzesc mimat !a Im acelor ele trepte nalte sau la a) părnîntcniior nnmai ; căci Ia aceste instituturi, fin macar do prmţ, măcar de no?>!eţe, macar de cei mai prost om, roţi în ir-un feli învaţă, să hrănesc şi un f el î de îmi )raca minte au , deosebire c ’e numai ia şederea mcsii, cai i pun pe cei mai tilitori la invaialmvi ş> la viimti: mai sus, şi ■. >c ce i împotrivă1 11 hi vase. A şijderea şi profesorii care obicinutesc de/ tii 1 jii j 11j! i: i. i'iit dc drţ’jjM, He pravile.J rohinos — S uni ţion.iT în .idiomiM uijia civilă.170.1 ni tu do '])>(. I i.i i LI:. nu au a sc I ■ c a învâîai părinţi bog ţî i'-ar put; cunoaşte că t^a .u.i găsit o trimeaţă la Bavaiia, .şt H.; care ţinut la aluil, nun a;-

Pesta, şi din Braşov in Padua, şi dm Elveţia in Bavaria. Şi în scurt, orcare părinte va voi să-ş[ij trimită copilul în alte ţări, trimită-1 la aceste instituturi şi pansioanc cînd este în vîrstă de 8 ani, ca cînd va fi în vîrstă de 20 ani să se bucii rc atît părintele, cît şi chiar tinărul de dobîndirea a bunei creşteri şi a învăţăturii. Eu de nu aş fi alergat atît de mult şi ajutat şi de tovarăşii ce am avut în călătorie — şi poci zio' şi oa reşca re noroc găsind pe un pămîntean 1 cu dcosabitn rvnă de a sluji şi a folosi omenirea şi a-m[i] primi copiii chiar in casa Iui, mărturisindu-mi alţi vechi preteni, ce s-au întîm- piat să-i găsesc în Geneva, ale acelui oroşan bune năravuri şi rîvnă — poate m-aş fi întors cu copiii cei mari înapoi. O asemenea îndemnare nu aş fi îndrăsnit niciodată să o fac, de ar fi fost numai cu a mea judecată ; ci căci s-au întîmplat.1 Pămîntean — localnic.lire! II II- ! 1117712ruşinat and am vazui in pansioane copn cic 6—y am sa şue ce n-au şiuit ai mei cic 20 de ani sâ vorbeasca, 21c, trei limbi slobod, şi Sei aii).i snmi,.'t tic caiehismui bisericesc atît, cît peste pu im ţi ar li lost să crez tie mi aş li auzit ; cum şi mare propăşire la foaia începerea 111 va raliirn.

1 ) 111 (ieneva ţ»»> r 11111 c I înapoi, nu am urmat iot acel drum, ei, . ., \ ,1 mu I n 111 j 1 • Im mi in i, i u 11! 111 iilvcţiii, şi acel vestit , 1 ,1 r 1,111 a •.! ca -,a mini mai iiuilt în ducatul Baden,1 1 ■ f.ni.t . ii 11»1 >»■ 11 *_, am schimbai drumul din staţia Ivlorat,! 1 111 • I ; ■ I 111 \ 1 i 'i ■ 11; ] >. i 1 / j oraş, unde sa i rece e, i r! i Aar;I 11 p I 'ia . ui mai'.'.mea j>irlu Aar, unde este şi hotarul , 111; 1111111111 l'a'ni dc i aira ! . Soiotur, a caruia lacuitorn sine• I ' ;, \ i Mii. ; Solul ur p. i, oraş mare, prin care curge gir hi pi iu mijloc, avînd păduri poniru comunicaţia oroşanilor : \ 1 di.ba, oraş în cetate; Dermihle, cetate ; Ol ten p. 2, oraş in'’VH'-lull l L* \:) I jh*i !Mare le la i. io i triale-Iul ncl vniziiui : - rost | >

ret,apoi sa .

ia râs cu ...ilt ! M.ti,

vuba esi

tia in veci i le diipnil

e lari, cumpăra ■ aiIMi din

,aceasta e în 1 icăin,. a re . i re

11»lung 2 hotare, unul despre meazăzi, şi altui despre me.iz.i noapte, şi pe amîndoao în veci să exportariseşte monedă, neim- portarisindu-să pe nici un hotar măcar un ban. Şi prin coi despre tneazănoapte exportarisesc neguţitorii prin mărfurile de la Lipsia şi Paris, iar prin cel despre meazăzi — milostivii domni, prin arendele domniilor.

O! pre[a] puternice părinte al tuturor noroadelor! Nici odată nu o să se ridice deasupra neamului romanesc ace i n> i întunecos, plin de răutăţi şi de chinuri ? O ! preabunule st.", pîne ! Nu o să fim izbăviţi odată de toate nevoile ? Nu o ne învrednicim să vedem o rază de lumină care să se indiei> teze spre obşteasca fericire ? Dar ce zic ? Rază ? lata. imn i; lumină s-au arătat, de cătră preaîndurătoriul Dumnezeu n misă. prin preaputernicul protector şi apărători al palmi ihm

1 Materialul nejabricarisit — materia primă.12*marginea Rinului, untie este hotarul 1 Ivcţiii de cătră ducatul daden, treeîndu-să Rinul pe pod stătător, Ioane mare şi ţeapăn, unde aproape de capul podului cei despre Baden este un turn de cetaţuie zidit din vremea romanilor. h)e aciia în Naesteten,: pentru vederea acelui vrednic de mirare cataract al Rinului, pentru care aleargă oameni din roată părţile lumii, şi mai vîrtos I ranţozi şi englezi. Am zis minunată, căci nici cu condeiul, nici cu zugrăveală poate cineva şa -i facă arătare şi descriere, incit cel ce îl va vedea zugrăvit sau îi va citi descrierea să poală a l petrece cu simţirea, întocmai cum cînd l-ar vedea cu ochii.

f ale ca de un ceas departe, începe a sa auzi ini zgomot cu o oa reşca re dmima Ia, ce sa pneiiunaşte din repedea aruncă-tura a R imiiiii • dar aceasi i esie nimic pe lîngă mirarea şi ■sinaia cu plăc< re ce coprinde jx' om cînd vine lîngă aruncă-] HO■ • de St., !CMin !!. ;!U r.d J }>;:t1 ii sä pri apu, netmm aibă spumă, ca

I i C C I• :i şi necrc acel înir a curgere qada umflata, şt

lie.n 1.1,i) r* r’ill! I!)' mule na apii îo locui apii, i a va;-:ut-o ;căderea ădmra o a runcalafoarte departe. Şi dc jos, iară din pricina loviturii în apă cu aţa iuţeală, să rădică un nor întrupat de acele mărunte stropi tu ri peste toată acea lăţime, stind in veci acel nor m văzduh, predidind totdeuna alte stropuri pe cele ce cad. Şi această priveală iarăş îş[i] are vremea, caci este de 10 ori

mai presus de a o vedea cinevaş spre sară, cînd lovc:r ra/clc soarelui în tot cataractul ; din care pricină să prevede şi cunoaşte cît de mare şi nalt este acel nor pricinuit (!•' suo pituri, şi acea spumă, ce este pe la locuri groasă şi pe h ah- supţi re, petrecîndu-o iarăş razele soarelui, face o vedere pe care eu n-am putere de o descrie. Cum şi frumuseţea si p^.cere.i este nespusă cînd va vedea-o cinevaş noaptea, iarăş cînd luna va fi luminoasă şi va lovi în potriva cataractului ; atunc ere/ că nu să va găsi om care cu mulţumită sa să poată a să clepăii.* de această vedere. La anul 1803, in vremea verii, cînd :;îr. i1 B1matAccsic V canUMiit' pi in mac ,i i:. i i ; i ul ausuiicic , ...... I .e'JS.tOOiar cekdante I •! . . . ’00Atlunnulu sa Slll'iClC pestr u>I . 1. v!> AXOO

Aceşiea lacmesc pe mi loc mai mult pici ri's şi mil<>ii munţi sic; u cuii|>, şi ai.u mu' <dc prenatale ikvn ! in Rumano.iwii. Acum iiuloce 1 lc.jeino : cînd neon sta naiic ce lacineşte pe un aşa n»iaor pîumnt ar .ivea o dfc.tpsu oic.irmuire, eit s-ar cuveni At -i Me popu ra a .J

A'veji am rncrs in la-... i:;rii, ! ).i ri m ;■ ci i K mdck, Ootnatm- gen, ieiei.ii.aai. ;•>111ec11, ■ ■11 i 11 . |; ’ ’1 - an p. I, eras JIbciam.en p. 1, mac :i. m.i ,n . 1 ... 1 1 i I' ' Mci’liurg, Oraşnia. , iii 111 a I e,i 11 • a I m 1111 " îi I a i d... I , > 1

1 • 1 'hah, Sta-,.i. 1 11 , I . 11 mii I • . . I ■ ■ i 11 111 ' I h I ui I’ ulen. . . , . , I . , . a ,11 11111 IUI I >1 : i 'I!! I,i ; o 11, i;! I i ! n - ; ! a :I nci > I r Ii.It I’M , I daLoa 1 .»'.I (I,,,,,, : n v I' .c I nu i aş in 11 npi; i ioi (ii 11 cle ficfgt ' >' IEdobm • meşteşugi: •mulul. sora ce vo,Poriui -tnai ca III ;

pînă la gciiiii!'ne), veste, canumuierile in cap au ca un chip .le căiţa 1 cu per va soare, cămaşa, rochie şi un spenţer negru, ce an şi o legătură de gît, rămîind mînecile cămăşii şi j din spenţer, scrobită cu scrobeală albastră, iar cele ce sun prin oraşe sînt îmbrăcate ca fieşcare damă din nobleţe. Sco.ih nu au numai prin oraşe, ci negreşit prin toate salcie P.umn tul din natură este sărac, fiind iarăş cam piei ros şi ni ;ipn dar necontenita îngrijire

îl preface în roditor. Cum ş> în ■ r..11 Vitemberg întrînd, asemenea am văzut toatf urnmuln | i fericire obştească şi podoaba locului ; şi locul <aao a m.u : căci am văzut nu numai brazi, ci şi alte ! ci un mi d , şi din toate să cunoştea că pămîntul este mai Ji.m. i ne fiind şi dealuri necontenite.imp re un i cptul al ai i1 Căiţă — scufie. s Dumestnic — cultivabil.iluca- ;klin, irţah ! n t r --i ani1 ’.*■ ■ '■ i” >■1 i i k 11 i.^i! i 1 upgcn p. i, oraşmare. Ungerausen, frkliaim, (. tberkamlah, ( M>erauerbah, Min- delhaim p. 1, oraş mare, Kirlidorl, \ ulcrgetmgen şi Buhioe p. î, oraş. Acna am dat în drumul cel mare, care s-au scris mai nainte. Tar de ia Minhcn călătorind spre Viena, m-am abătut numai la oraşul Passau, pentru frumuseţea ce am auzit ca are ; căci este tocmai în colţul ce face gîrla Inn unde întră in Dunăre, care, fiindcă este mai iute decît curgerea Dunării, taie Dunarea decurmeziş pînă la malul cel din potrivă. De acna intorcmdu-mă drept în şi nemaiavînd ce alta a scriedespre călătorie, am >>,mdir că irebuie să mă socotesc ca un v mo va! cîiul nu voi isprăvi ruviniiml şi de a! doilea oară vieţuirea rea limşin.i a vicnezilor, Irumuseţea a multelor plim- ban de pi mprrjui ui \ icnii şi cea de pururea luminăţie, de cu sara pma în zio, ce este în loată grădina ce împrejură cei a tea Viena.184K i, Lc-i "':V

A vru. ...|.( — Sibiul l,.îV-— S.is-S'-i,:.v K n rl.'.b uvg — Beligtad

Torda .... Klauzenburg — Cluj Grosvardain — Oiadia- Peşta . ... Ofen — Buda Naidorf .... Ha ab ..... ViselburgAinburg ....

insemnarea calatoriei mele - dinicu golescu

Documents