dinicu (constantin) golescu

57
DINICU GOLESCU ÎN VREMEA SA Fără să fi ocupat vreodată poziţii cu adevărat dominante în frun- tea ierarhiei sociale, Goleştii au fost întotdeauna prezenţi, în ultimele patru secole, pe scena politică a Ţării Româneşti. Erau, se pare, buni gospodari, strîngători — cum trebuia să fie cine purta grija neamului său — dar nu peste măsură şi nici foarte ambiţioşi pentru că, deşi înru- diţi cu cele mai mari familii ale ţării, n-au arătat niciodată veleităţi de domnie. Cronicile şi documentele istorice au păstrat însă amintirea mai multor fapte de bravură ale unora dintre membrii familiei şi mai ales a unor dovezi de loialitate care au impresionat pe istoricii din secolul trecut. Într-un aspru rechizitoriu al cortegiului de defecţiuni şi tran- zacţii care ar putea ilustra „o istorie a trădărilor boiereşti contra tro- nului român”, spune Hasdeu, în 1867, cu o implicită referire la recenta răsturnare a lui Alexandru Ioan Cuza, el găseşte o singură excepţie de la această tristă regulă: „Mii de documente au trecut prin mînele noas- tre şi totuşi cată să mărturisim că nu ni s-a întîmplat a da în ele decît numai peste uă singură familie boierească munteană în adevăr devo- tată tronului, adecă fără interes precum şi fără frică, şi anume doi fraţi Goleşti, vornicul Ivaşcu Golescu şi clucerul Golescu Albul...” 1 Istoricul găseşte resortul acestei neobişnuite înălţimi morale, cu o exagerare ro- mantică dar nu fără sprijinul faptelor, în timpuria ei desprindere de interesele înguste ale clasei pe care o reprezintă („de mult se dezlipi ea însăşi cu totul de tagma privilegiului”, adică în îmbrăţişarea fără rezerve a cauzei naţionale. Acestui pasaj, dintr-un articol politic în fond, îi datorăm nu numai prima caracterizare sintetică a familiei, ci şi prima încercare de recons- tituire a genealogiei Goleştilor, pentru că în cotidianul conservator Ţara apare curînd o replică semnată doar cu iniţialele S.G. unde, încer- cînd să combată afirmaţia generalizatoare a lui Hasdeu, preopinentul 1 B. P. Hasdeu, Boierii în faţa tronului şi boierii în faţa poporului, în Românul din 19 noiembrie 1867, p. 991. V

Upload: oana-costache

Post on 20-Nov-2015

13 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

O introducere, un eseu al lui Mircea Anghlescu despre Familia boiereasca din care se tragea Dinicu (Constantin) Golescu, autorul operei Insemnare a calatoriei mele din 1824, 1825, 1826

TRANSCRIPT

  • DINICU GOLESCU N V R E M E A SA

    Fr s fi ocupat vreodat poziii cu adevrat dominante n fruntea ierarhiei sociale, Goletii au fost n totdeauna prezeni , n ultimele pa t ru secole, pe scena politic a rii Romne t i . E rau , se pare, buni gospodari, s t r ngtori cum t rebuia s fie cine p u r t a grija neamului su dar nu peste msur i nici foarte ambiioi pentru c, dei nrudii cu cele mai mari familii ale r i i , n-au ar ta t niciodat veleiti de domnie. Cronicile i documentele istorice au ps t ra t ns amintirea mai mul tor fapte de bravur ale unora dintre membrii familiei i mai ales a unor dovezi de loiali tate care au impresionat pe istoricii din secolul t recut . n t r -un aspru rechizitoriu al cortegiului de defeciuni i t ranzacii care ar pu tea i lustra o istorie a t rdri lor boiereti contra t ronului r omn , spune Hasdeu, n 1867, cu o implicit referire la recenta rs turnare a lui Alexandru Ioan Cuza, el gsete o singur excepie de la aceast t r is t regul: Mii de documente au trecut prin mnele noastre i totui cat s mrtur is im c nu ni s-a nt mplat a da n ele dect numai peste u singur familie boiereasc muntean n adevr devota t t ronului , adec fr interes precum i fr fric, i anume doi frai Goleti, vornicul Ivacu Golescu i clucerul Golescu A l b u l . . . 1 Istoricul gsete resortul acestei neobinuite nlimi morale, cu o exagerare romantic dar nu fr sprij inul faptelor, n t impuria ei desprindere de interesele nguste ale clasei pe care o reprezint (de mult se dezlipi ea nsi cu to tu l de tagma pr iv i leg iu lu i , adic n mbr iarea fr rezerve a cauzei naionale.

    Acestui pasa j , dintr-un articol politic n fond, i datorm nu numai prima caracterizare sintetic a familiei, ci i pr ima ncercare de recons-t i t u i r e a genealogiei Goletilor, p e n t r u c n co t id ianu l conservator ara apare curnd o replic semnat doar cu iniialele S.G. unde , ncer-cnd s combat afirmaia general izatoare a lui Hasdeu, preopinentul

    1 B. P. Hasdeu, Boierii n faa tronului i boierii n faa poporului, n Romnul din 19 noiembrie 1867, p. 991.

    V

  • su reconstituie n linii mari istoria familiei Golescu. Argumentele sale n d i spu ta politic propriu-zis nu intereseaz aici (autorul cau t s dovedeasc existena unor prevaricatori i n r ndul Goletilor citind cunoscutele versuri satirice din vremea lui Caragea: Chiriac pecetluiete,/Golescu golete,/Belu belete,/Caragea prlete), dar reconstituirea complicatului arbore genealogic al familiei Golescu produs cu acest prilej este pre ioas i relativ bine documenta t n liniile ei generale, mai ales innd sema de scopul pentru care a fost ntocmit. Ut i -liznd condica mnstiri i Viero, publicat n pr imul volum din Arhiva istoric a Romniei cu abia doi ani n urm de ctre nsui Hasdeu, autorul stabilete c Goletii de azi vin din Radu sp ta r Leurdeanu, fiul lui Matei i nepot lui Stroie Leurdeanu, care ia numele de Golescu la nceputul sec. al XVIII - lea 2 . El reconstituie mai multe filiaii" (adic generaii) ale acestei familii, prima fiind aceea a clucerului Radu Golescu, eroul din 1546 [care] a scpat visteria lui Radu-Vod Clugrul i i-a vrsat sngele att n ri strine, ct i la Fnt na iganului, n rzboiul cu Stroie Pr ibeagul; a doua este cea a fiilor si, Albu clucerul, fr urmai, i a lui Ivacu, cei doi eroi pomenii de Hasdeu, iar a treia cea a slugerului Tudoran, unicul fiu al lui Ivacu vornicul (deducie greit), cu care se ncheie descendena acestui trunchi n linie masculin. Din cele dou fete ale lui Tudoran, Via (aici autorul greete iar linia descendenei) orfan fiind, au mri tat-o chiar Matei voievod Basarab cu Stroie Leurdeanu, cel ce-a avu t pr i judecat la 1669 cu fiii postelnicului Constandin Cantacuzino.. . , iar numele de Golescu nu s-a mai pu r t a t de nimeni n to t cursul acestui din urm seclu. El va fi resuscitat n secolul al XVIII- lea de Radu , fiu al lui Matei comisu Leurdeanu i nepot al lui Stroie vornicul Leurdeanu, [cruia] czndu-i motenire moia Goleti, ncepu a pur ta i numele ei. Acesta fu Radu sptar Golescu, cel ce la 14 noiembrie 1714 (este probabi l o greeal de t ipar pentru 1716 n.n.) aduse n Bucureti catanele austriace... Nici el nu are ns fii, iar fiica sa Ani a lu n cstorie pe Nicolae t i rbei ; fiul lor, numit to t Radu , lu numele de Golescu i vieui pn la nceputul s e c . al XIX-lea, fiind i mare ban. Dup autorul anonim, el face par te din filiaia I a noilor Goleti, fiii si Nicolae, Iordache i Dinicu constituind cea de a doua generaie a lor.

    Fr s cunoasc acest precedent polemic, cercetrile istoricilor de la nceputul secolului nostru au reluat problema, unele contribuii pre ioase asupra vechilor Goleti aducnd Elie Nicolescu n 1901, ntr-un

    2 S. G., D-lui redactor al ziarului ara", n ara, I (1867), nr . 22, dec., p . 8 6 - 8 7 .

    VI

  • articol din Noua revist romn, iar asupra celor mai noi, Iorga, n 1905, ntr-o not i din vol. V I I I al cunoscutei sale colecii de Studii i documente. Pr ima sintez a istoriei Goletilor o realizeaz Nerva Hodo, n prefaa ediiei sale din nsemnarea cltoriei lui Dinicu Golescu, pe care o public n 1910. Avnd acces la arhiva familiei de la conacul din Goleti, unde i-a pet recut mai multe vacane din vremea studeniei (el e de altfel singurul dintre istoricii moderni care a p u t u t - o consulta, pentru c cele mai multe documente au fost distruse n t impul ocupaiei germane din 1917) 3, Nerva Hodo d o genealogie foarte bogat i corect n cele mai multe amnunte ale ei, pe care s-au bazat p n recent mai toate sintezele atingnd acest subiect. Abia n ul t ima vreme problema a fost reluat de regretatul istoric Constantin Dinu care a prezentat n 1975 o tez de doctorat foarte documenta t cu t i t lul Familia Golescu i rolul ei n istoria rii Romneti din a doua jumtate a sec. al XVII-lea i pn la mijlocul sec. al XIX-lea; rmas nepublicat din pcate i accesibil doar n cteva biblioteci, teza nu este dect un fragment dintr-o monografie complet asupra familiei, pe care nu am p u t u t - o ns consulta.

    Satul Goleti, din Arge, la civa kilometri doar de P i te t i , este atestat documentar nc din 1452, dar pr ima meniune a unui ascendent al familiei este ul ter ioar: un Baldovin, prclab de Goleti, este pomenit n t impul lui Vlad-Vod Clugrul, adic ntre 1 4 8 2 - 1 4 9 5 . Fiul lui Baldovin este Ivaco, aa cum rezult dintr-un act de la Radu de la Afumai, care ntrea jupniei Mria a jupnului Baldovin prclabul i fiului su Ivaco .... satele Goleti. . . . cu Vierul 4; acesta ntrerupe pentru prima da t lanul abia nfiripat al descendenei masculine a familiei, pentru c nu are dect o fiic, pe Caplea din Goleti, mr i t a t dup Radu Furc sau Furcovici care semneaz n documente, dup aceast cstorie, ca Radu din Goleti. Ca mare vistier sub Radu Paisie, Radu din Goleti s-a distins n luptele cu pre tendentul Laiot Basarab de la Fnt na iganului. ntruc t lupta de la Fnt na iganului, cnd Radu Paisie 1-a nfrnt i ucis pe Laiot, a avu t loc n mai 1544, se crede ndeobte c i nt mplarea n care se distinge Radu din Goleti a avu t loc to t atunci , dei domnul i fcea boierului su o danie pentru actul de vitejie nc din 1538 5. Se pare ns c e vorba de dou evenimente distincte nt mplate n acelai l o c ; de acestea vorbete explicit un document pe care editorii si moderni l dateaz, poate eronat , t o t

    3 Cf. Const. Moisil, Problema arhivelor romneti, n Revista arhivelor, I I I (1936-1937) , nr . 6 - 8 , p . 16.

    4 Gh. C. Svulescu, Comuna Colibai, Colibai, 1973, p. 196. 6 Documente privind istoria Romniei. B. Tara Romneasc. Veac

    XVI, vol. I I , Bucureti , 1951, p. 254.

    VII

  • naintea luptei din 1544, adic din 15421543: iar domnia mea am miluit pe Radu vistier pentru credincioasa i dreapta slujb ... cnd a fost pr ima lupt cu Stroie Pribeagul i ne-au nvins Stroie i s-a risipi t oastea ... i au fugit to i i au lsat visteria domniei mele i au ncepu t s jefuiasc visteria domniei mele i au sfrmat cruele. Iar Radu vistier nu au lsat visteria domniei mele, ci au scos-o cu brb ia sa i a dres cruele i a adus toa t visteria mea la Turnu Nicopolului ... 6

    Actul de bravur al lui Radu din Goleti, pe care genealogistul din 1867 l plaseaz n 1546, trebuie deci s se fi produs i nainte de 1544, probabil chiar nainte de 1538. n 1556, Radu din Goleti va fi i ca imacam, lociitor de domn n t impul bolii lui Ptracu cel Bun 7.

    Radu din Goleti are trei copii cunoscu i : doi fii, Ivaco i Albu 8, i o fiic, Neaca, cstori t cu postelnicul Radu din Brncoveni. Despre cel mai mare dintre fii, Ivaco, G. Dinu crede c ar fi par t ic ipat alturi de ta t l su la btl ia de la F n t na iganului 9 . F a p t u l este pu in probabil dac plasm bt l ia respectiv n 1544 i imposibil dac o aducem mai devreme cu civa ani , pentru c Ivaco apare pr ima da t n documente doar n 1557, fr t i t lu boieresc 1 0 , iar fratele su Albu se nate dup 1550. Amndoi ns, Ivaco i Albu, lupt sub Alexandru Mircea n btl ia de la Ji l i te, n aprilie 1574, cnd oastea moldoveneasc nvinge i alung pe muntenii venii cu inten ia declarat de a-1 det rona pe Ion-Vod cel Viteaz. Amndoi fraii se disting prin bravur cu acest prilej , aprndu-i domnu l ; marele clucer Albu, n vrs t de abia 23 de ani, moare n aceast lupt , n mprejurrile evocate n inscrip ia de pe p ia t ra tombal din pronaosul mnst i r i i Viero pus, desigur, din ordinul domnului recunosctor, cci toi credincioii boieri ai domniei lui l-au lsat s-i piard capul, i ntr-al t chip n-a fost, cum e martor unul Dumnezeu; iar eu n-am u i ta t pinea domniei lui, ci singur mi-am ntors faa asupra vrjmaului domniei lui i m-am fcut nsumi pavz capului domniei lui... 1 1 Ivacu, rn i t i el cu acest pri lej , ajunge cum spune Alexandru-Vod ntr-un document nt iul sfetnic al domniei mele. Cnd Pe t ru Cercel ajunge domn, n 1583, Ivaco se refugiaz n Transilvania cu to i ai l u i ; este bine pr imit de braoveni, care l ntre in cu o sui t de 62 de persoane, i are mai multe

    Op. cit., p . 294. 7 Nerva Hodo, Introducere la ediia ci tat , p. XV. 8 N. Stoicescu menioneaz i un al treilea fiu, Vlad comisul

    (cf. Dicionar al marilor dregtori din ara Romneasc i Moldova, Bucureti , 1971, p. 83).

    9 C. Dinu, Familia Golescu..., p. 7. 1 0 N. Stoicescu, op. cit., p. 61 . 1 1 N. Iorga, Inscripii din bisericile Romniei, fasc. 1, Bucuret i ,

    1905, p . 145.

    VIII

  • ntrevederi cu Bathory 1 2 . Probabi l c el uneltea mpotr iva noului domn cci acesta l cere de la principele Transilvaniei n mai 1584, cnd este sftuit s ias din ar 1 3 . Chemat n Moldova de Pe t ru chiopul, el trece munii n decembrie i pe drum a czut moarte nprasnic asupra lui la satul Bltet i i acolo a muri t . i Pe t ru voievod a ridicat t rupul lui i 1-a ngropat n mnst i rea Bistriei 1 4.

    Publicnd o scrisoare a lui Matei Basarab ctre Gh. Rakoczi, n care e vorba de Ivaco, care fusese vornicul lui Radu erban, Iorga l numete pe acesta Ivaco Golescu 1 6 , dar e vorba fr ndoial de un lapsus cci acesta este Ivaco Bleanu, fiul logoftului P t ru din Bleni i nepot al lui Ivaco Golescu. Ivaco Golescu se cstorise n august 1568 cu Elina, fiica vist ierului Udri te din Mrgineni i nepoata lui Radu de la Afumai, descendent deci, prin Vlad Dracul i Radu cel Mare, din neamul lui Mircea cel B t r n" 1 5 . Albu, la r ndul lui, fusese cstori t cu Irina, nepoata de frate a lui Alexandru Mircea. Aceste legturi nu snt numai rezul tatul ascensiunii familiei, cci Goletii ei nii erau nrudii cu Craiovetii, au fost din Craioveti cum spune un document citat nc de Nerva Hodo 1 7 , adic erau nrudii cu Basarabii .

    Familia nu se continu ns prin fiii lui Ivaco, Tudoran i Vlad, care mor fr urmai brbtet i (Tudoran are o fiic, moar t i ea fr urmai), ci prin Neaca, sora frailor Ivaco i Albu. Din cstoria ei cu Radu din Brncoveni (frate cu Danciu Brncoveanu, deci unchiul lui Matei Basarab) , Neaca are numai o fiic, pe Maria, cstori t i ea cu un Brncoveanu, David din Brncoveni. David i Maria au doi bie i , dar neamul se cont inu i de aceast da t prin cel de al treilea copil, o fat numi t Stana sau Stanca, din a crei cstorie cu postelnicul Fota rmne o fiic numit Via, pomeni t n documente dup numele moiei de zestre probabi l ca Via din Goleti. Ea devine a doua soie a lui Stroie Leurdeanu, personaj binecunoscut din cronicile noastre ca fiind unul din cele dou vase rele care l-au inst igat pe Grigore Ghica s-l ucid pe postelnicul Constantin Cantacuzino, n decembrie 1663, act care va declana cunoscutul conflict politic i boieresc de la sfr-itul secolului al XVII- lea dintre Cantacuzini i Bleni. Se tie c, judecat de Divan i gsit vinovat n zilele lui Antonie din Popet i , condamna t la moarte i ie r ta t apoi, Stroie Leurdeanu fu clugrit cu fora sub numele de Silvestru (cnd ar fi s t r igat , dup Radu Popescu: Nu Sile-

    1 2 Hurmuzaki, X I , p. 825 826. 13 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei

    i rii Romneti, Bucureti , vol. I I , 1930, p. 299. 1 4 N. Iorga, op. cit., p. 39 40. 1 5 N. Iorga, Studii i documente, vol. IX, Bucureti , 1905, p. 11 . 1 6 N. Stoicescu, op. cit., p. 61. 1 7 Nerva Hodo, op. cit., p. X I I , no ta 1.

  • vestru , ci Mahmet!) . Din numeroii copii ai lui Stroie, Matei Leurdeanu va moteni numele de Golescu, probabil odat cu moia (e amint i t n 1680 ca fiind comis ot Gole t i ) 1 8 . Fiul su Radu , amint i t a lturi de t a t l su n acest document din 1680, reia numele de Golescu.

    Radu Golescu este un personaj impor tan t al epocii, amestecat ndeaproape n toate evenimentele unei jumt i de veac, din 1680 p n la moartea sa, n 1731. A fost unul dintre credincioii lui Brnco-veanu, ruda sa, pe care de altfel el i cu Preda Brtanu l-au convins s accepte domnia pentru c nu era al tul obtei mai p lcut dect mria-sa , cum zice Radu Greceanu, dar i domnul 1-a inut aproape de sine, numindu-1 n repeta te rnduri prea cinsti tul i credinciosul boiariul nos t ru Radu comisul Golescu 1 9 i ncredinndu-i misiuni delicate, n general n Transilvania, regiune unde Golescu nsui are interese cci fcea comer cu Braovul ; era un bun gospodar, care sporete considerabil averea familiei prin cumprri de moii, case, prvlii 2 0 . Ca dovad a favorii deosebite de care se bucura pe lng domn, acesta poposete n casele lui Golescu n 1706, n t impul unei cltorii . Sub tefan Cantacuzino, Radu Golescu este vel-logoft. E r a un boier bogat i puternic , de care depindeau multe ; e uor deci de neles de ce noul domn Nicolae Mavrocordat caut s-1 atrag n favoarea sa, numindu-1 caimacam pn la venirea lui din Moldova, alturi de Matei Cantacuzino, Radu Dudescu i erban Bujoreanu, care se vor dovedi ns cu toii oponeni nverunai ai fanariotului. Reprimarea cu dur i ta te a acestei opoziii Matei Cantacuzino i Radu Dudescu snt tia i n vara anului 1716 nu duce i la dizgraia lui Radu Golescu, pe care domnul caut s-1 ctige cu binele. Pe Golescu zice Radu Popescu peste seam l avea n dragoste i ori de ce s vrea ruga domnului , nu-i t re cea n deert rugciunea. Aijderea domnul , cnd vrea s fac vreun lucru, mcar ct de mic, pn nu-1 ntreba pe dnsul, nu-l fcea, n t r -a t t l iubiia". Din faptul c toate iele mpotrivirii se eseau n fieful lui Radu Golescu (gazda lor era Vierul, mnst i rea Golescului"), cronicarul trage concluzia sugerat bineneles de domn, cci Radu Popescu este un cronicar oficial c Golescul era povui torul lor i de aici i violenta condamnare a at i tudinii sale, cci boierul pactizeaz cu austriecii (catanele) care ocup Bucuretii la sfritul anului 1716. Dup retragerea austriecilor, care contrariaz speranele boierimii ant ioto-mane n ieirea ri i de sub umbra semilunii, Radu Golescu se refugiaz i el la Sibiu; nu era actul izolat al unui intr igant nelat n a teptr i , cci vreo opt sute de boieri pleac atunci de teama represiunii i a fis-

    1 8 C. Dinu, op. cit., p. 24. 1 9 N. Iorga, Studii i documente, vol. X, Bucuret i , 1905, p. 197 e tc . 2 0 Idem, vol. X I , p. 1 0 1 ; C. Dinu, op. cit., p. 33, 35 .a.

    X

  • calitii excesive pe care o instaurase domnul 2 1, dus mpreun cu ei n prizonierat, n Transilvania. Radu Golescu nu se ntoarce n a r cu cei mai muli dintre boieri, n urma asigurrilor date de Ioan Mavrocor-dat , ci continu aciunea sa an t io toman redactnd un memoriu ctre mpratul Carol al Vl- lea n care cere continuarea luptei mpotr iva turcilor i eliberarea ri i prin trecerea ei sub suzerani ta te austriac. Redac ta t n numele clerului, al boierilor i al tu tu ro r strilor ri i (a nome del Clero, delii Boiari e s ta t i di Valachia) de ctre Golescu, Ilie tirbei vist ierul i nva tu l Ioan Avramios, t raductorul n grecete al Pildelor filosofeti, memoriul cere cucerirea rii Romne t i , instalarea ca domn a fiului lui erban Cantacuzino, Gheorghe, i garantarea tu tu ror l ibert i lor tradi ionale ale ri i (di ratificare e concedere t u t t e quelle l ibert, dignit, leggi, privileggi e prerogative della P a t r i a gi supplicate in dieci punt i dalli nostri antecedente deputa t i ) , adugnd n dou anexe o justificare de ordin economic, mil i tar i politic a acestei aciuni 2 2 . Prin t r a t a tu l de la Passarowitz ns imperialii renun la pretenii le asupra r i i ntregi i ps t reaz doar Oltenia n care se vor instala Radu Golescu i Ilie tirbei, compromii prin aciunile lor mpot r iva suzeranit i i otomane. Sub adminis t ra ia imperial a Olteniei, Radu Golescu va fi unul din cei pa t ru consilieri ai lui Gh. Cantacuzino, numit n 1719, reconfirmat n 1722 dar nu i n 1726, conducerea provinciei trecnd t rep ta t n minile militarilor austrieci. El moare n 1731 i este nmormn ta t la Hurezu.

    Din cstoria fiicei sale Ani a cu Nicolae, fiul vistiernicului Ilie, prietenul i tovarul su de pribegie, rezult un fiu, botezat Radu ca i bunicul s u ; acesta se nate trziu, la 3 mai 1746 dup nsemnarea de pe spatele portretului aflat la Goleti 2 3 , cnd Oltenia se ntorsese demult la t rupul comun al rii . Radu Golescu va fi nu numai unul din marii boieri ai ri i , sp ta r n 1784, clucer n 1788, vel-logoft, n 1794, vornic n 1796, mare ban n 1800, vel-vornic de ara de Sus n 1813, apoi din nou ban etc. , ci i unul dintre cei care neleg noul mers al vremurilor. Radu Golescu-tirbei scrie C. Dinu n teza sa a fost unul din acei boieri care, prin act iv i ta tea sa n domeniul economic, fcea par te din categoria boierilor interesai n mod deosebit de dezvoltarea economiei capitaliste, din categoria acelora care au contr ibui t

    2 1 erban Papacostea, Oltenia sub stpnirea austriac, Bucure t i , 1971, p . 19 i u rm .

    22 Documente istorice din Archivul Vienei pentru istoria rii Romneti din dreapta Oltului pe timpul cnd se coprinsese de germani, n Magazin istoric pentru Dacia, tom IV, 1847, p. 179 211.

    2 3 Nerva Hodo, op. cit., p. X X I I I .

  • la crearea manufacturi lor i la progresul comerului 2 4 . E ra un bun gospodar care fcea afaceri ntinse, mai ales prin intermediul casei de nego din Sibiu a lui Const. Hagi Pop , cruia i ofer vite n contul unei datorii 2 5 , care i vinde mierea, ceara, fnul, porumbul 2 6 , procurndu-i n schimb mrfuri din s t r in ta te i chiar oameni cu diferite calificri, precum acea buctr i foarte bun de care avea nevoie pent ru uzul su personal, s fac bucate bune numai pentru mine i anume cte trei feluri, fripturi i prji turi feluri d feluri 2 7 . O par te nsemnat a creterii averii sale revine nt r -adevr unor investiii de t ip capi tal is t : prvlii i un han n Bucureti, pe Podul Calicilor, care aducea un bun venit 2 8 , sau o fabric de sticlrie n Dmbovi a , unde adusese, nainte de 1800, apte meteri nemi 2 9 . P u t e m deci s credem c banul nu exagera cu nimic atunci cnd, n d ia ta amnun i t pe care o las n februarie 1815, afirma cu re inut mndrie c din cele printet i nimic n-am prpdi t , nct pociu zice c le-am ndoit .

    Nu era un adversar comod i se cunosc numeroase procese pentru stpniri de moii, pu r t a t e mai to t t impul lungii sale viei . O disput referitoare la o p ia t r scump, motenire a bnesei Elena Ghica, bnuit a fi fals i tr imis spre pst rare la mitropolie n 1817 pentru c motenitoarea nu voia s-o primeasc 3 0 , se regsete alturi de at-t ea alte amnunte autentice ale acelei vremi n Ciocoii vechi i noi, unde Ptur ic folosete o ja lb da t de banul R .G. ctre principele Caragea n pricina unei pietre mari de smarand care, fiind pus n ps t rarea unui bancher i mai n u rm la h tmnie , se schimbase prin vicleug i se pusese alta proast n locul ei (Cap. X X V : Marea htmnie). El fusese i dintre puinii boieri care l sprijiniser pe Hangerli la reintroducerea vcri tului , pentru ca s s-arate/Cu sadacat (credin , aprobaren.n.) la toate fa de domn, cum l acuz direct cronica r imat a lui Zilot. Aprig la ctig cum era, Radu Golescu avea totui o reputa ie de probi ta te care i face pe ploietenii aflai n proces cu domnul s cear s fie judecai de el 3 1 . Se afla n termeni amicali cu bancherul Const. Hagi Pop i ncheia scrisorile ctre acesta cu formule neobinuite pent ru un mare boier, de pild snt al dumitale ca

    2 4 C. Dinu, op. cit., p. 7 0 - 7 1 . 2 5 D. Z. Furnic, Din istoria comerului la romni, Bucure t i ,

    1908, p . 231. 2 6 N. Iorga, Studii i documente, vol. V I I I , Bucureti , 1906, p. 37. 2 7 Idem, p. 42.

    28 G. Pot ra , Goletii, mozaic documentar, n Studii i comunicri de etnografie i istorie, I I I (1980), p. 21.

    29 I. Cojocaru, Documente privitoare la economia rii Romneti, vol. I, Bucureti , 1958, p. 170.

    3 0 C. Dinu, op. cit., p. 96. 3 1 C. Dinu, op. cit., p. 91 .

    XII

  • un frate", iar fiul su Nicolae, ispravnic de Pi tet i , i scria i el sibia-nului n 1799: cunoscnd prieteugul ce ai d-ta cu d-lui ta ica vor-necul Rducanu Golescu... nu lipsesc a m ruga ca i amndoi s avem tot acelai prieteug bun . Pr in d ia ta amint i t , pe care o public Nerva Hodo n introducerea ediiei sale din 1910, Radu Golescu las sume impor tan te pent ru binefaceri, veni tul unui pod peste Arge s hrneasc p acei sraci... cum i trei roate de moar n apa Argeului, la Leurdeni. . . iari pentru aceti sraci s fie, o sum pent ru boieri-naii scpta i , 1800 de taleri pentru mr i ta tu l unor fete srace, iar ali 3950 ca cu aceti bani s se scoa dup la pucrie dupe la gro-suri oameni, desigur datornici insolvabili. Fost vornic al obtirilor i epitrop al spitalelor n 1797, epis tat pentru stvilirea ciumei n 1812, el are o par te activ n edificarea noului spi tal al calicilor, adic Filantropia, n 1815, alturi de doctorul Caraca i de banul Grigore Brnco-veanu, iar n d ia ta sa las o sum pentru ntre inerea a dou pa tur i n conacul de la Goleti, n cele doao odi de lng biseric, pent ru bolnavi , i fiindc la Piteti este doftor, peste toa t vremea s s tocmeasc cu anul, a t t pentru dohtorii , ct i pentru osteneala lui.

    E r a un om cu carte . Descedenii fiului su Iordache ps t rau nc, la nceputul secolului nostru, manualele greceti manuscrise dup care nvase el n copilrie, probabil n cas, dup obiceiul vremii : o geografie, o mitologie, o ari tmetic i o geometrie i, desigur, o antologie din poeii clasici elini, Hesiod, Teocrit, Bion, Moschos, Anacreon, Pin-dar, tragicii .a. 3 2 C nu studiase n zadar geometria se vede din faptul c, n 1798, este capabil s fac hotrnicia moiei Ulmeni din Ilfov, a fostului domn Alexandru Ipsilanti 3 3 , operaie care cerea oarecare tiin matematiceasc. Interesul pentru tiinele exacte nu-i scade nici mai trziu, pentru c n 1812 subscrie pentru manualul de fizic exper imental al lui Constantin Vardalah, profesor la Academia domneasc din Bucureti , al crui elev a fost i Iordache Golescu ( ). Nu era, de altfel, un gest neobinuit . l gsim i pr intre prenumeran i i unor cri morale, precum Ua pocinii a clugrului nemean Rafail, au tor al unor interesante versuri dedicatorii ctre mitropolitul Dositei, i to t el este cel care contribuie la publicarea hr i i fiului su Iordache, n 1800; cnd, n 1817, acelai Iordache plnuise s publice n volum traduceri le sale greceti din francez Bernardin de Saint-Pierre, Montesquieu .a. to t marele ban se oferise s suporte cheltuielile, ca un adevra t iubitor

    32 N. Bnescu, Viaa i scrierile marelui vornic Iordache Golescu, Vlenii de munte , 1910, p. 11 12.

    3 3 C. Dinu, op. cit., p. 82.

    XIII

  • de muze, dar el moare n 1818 i proiectul nu se mai r ea l i zeaz 3 4 . Se poate chiar ca Radu Golescu s fi fost mai mul t dect un simplu iubitor de muze i epigramele greceti care orneaz cele dou fn-tni aflate n cele dou pr i ale intrri i la conacul din Goleti, construi te dup ntoarcerea din refugiul de la Braov (plecase n 1802, de frica pazvangiilor), s-i apar in chiar lui. Dar chiar dac el este numai inspiratorul lor, gestul nu este mai pu in semnificativ i indic ceva din viziunea pe care banul spera s-o inspire posteri t i i (versurile au fost t raduse n romnete de George Fotino n 1943) :

    Un om cu mare faim i mil de cei mici, Golescu Radu vornic m-au aezat aici. Ca inima lui bun de oaspei s i-o-ncnt, Drumeu lu i dau apa-mi ce vine din p m n t .

    De cumva i-este foame, mnnc-aici i bea ! F n t na lui Golescu i-odihn i va da ! i dac vrei, mai vino ; prieteni poi poht i , Cci casa lui Avraam aici parc-ar fi.

    n fine, Radu Golescu este pr in t re boierii luminai de la nceputu l secolului t recut care sprijin renaterea nv mntu lu i romnesc i nfiineaz o coal elementar la Goleti, cum face un Oteteleanu la Beneti , Bujoreanu la Cmpina, Iordache Filipescu .a. 3 5 nf i in a t , se pare, n 1814, coala de la Goleti avea ca scop nv tura satului n l imba romn i a funcionat i dup moartea sa, prin grija lui Dinicu Golescu, pn n vremea cunoscutelor nt mplate rzvrtir i cum spune acesta n prospectul din 1826 adic pn n vremea revoluiei lui Tudor Vladimirescu. l gsim de altfel nc dinainte printre sprijinitorii colilor existente, epitrop al colii Ionacu din Slat ina 3 6

    care funciona n 1803 cu trei dascli, sau cheltuind pentru coala din Nmiet i , sa t ai crui locuitori nu au puterea de a inea dascl cu plat 3 7

    Radu Golescu moare la 8 octombrie 1818, pu in nainte de fuga lui Caragea. Din cstoria cu Zoia Florescu, el ar fi avu t trei bie i i o fat. Nu se cunoate cu precizie dect da t a naterii celui mai mic din-

    3 4 N. Bnescu, op. cit., p . 9 9 - 1 0 0 . 3 5 Gh. P rnu , Contribuii la cunoaterea nceputurilor nv

    mntului stesc din ara Romneasc, din Din istoria pedagogiei romneti, vol. I I , Bucuret i , 1966, p. 101.

    36 Gh. Mihai, Aspecte privind dezvoltarea nvmntului n jud. Olt, n Studii i comunicri de istorie i etnografie, II (1978), p. 23.

    3 7 C. Dinu, op. cit., p. 107.

    XIV

  • t re bie i , Constandin zis Dinicu, care e no ta t pe spatele por t re tu lu i n ulei ps t ra t la Goleti : 7 februarie 1777. Fratele cel mare , Nicolae, care va fi cel mai mul t implicat n revoluia lui Tudor Vladimirescu, se nscuse prin 1772 sau 1773 3 8 , iar Gheorghe, mijlociul, care va int ra n l i tera tur sub hipocoristicul Iordache, se nscuse probabi l prin 1774 sau 1775. n t r e cei doi frai era oricum o diferen foarte mic pen t ru c n catagrafia oficial a boierilor din 1829, a t t Iordache, ct i Dinicu declar aceeai vrs t , adic 53 de ani . Dup o nsemnare pe o carte gsi t la biserica din Blcet i-Gorj , una din moiile familiei, aceea unde a mur i t Zoia Golescu n 1804, ar mai fi exis ta t un fiu, Ianache vel stolnic, mor t nainte de 1815 pentru c nu este amint i t n diata lui Radu Golescu 3 9 . Dac Nicolae Golescu nu pare s fi avut aplecare pentru s tudiu (omonimul care este nregistrat n 1812 n lista elevilor de la Academia greceasc nu poate fi fiul banului Radu , care avea atunci peste patruzeci de ani i intrase n cinuri nainte de 1800), ceilali doi vdesc o vocaie cul tural ieit din comun. Amndoi studiaz la Academia greceasc cu Lambru Fot iade i cu tefan Commitas, eleniti din par t ida arha izant a lui Corais dar profesori lumina i , la curent cu ideile veacului 4 0 . Nu tim exact cnd au loc aceste studii i dac au un caracter regulat , dar con inutul lor nu poate fi diferit de ceea ce se fcea pe atunci la Academia domneasc, ai crei profesori publicau n general manualele dup care predau. E r a n mare c inste nc nv mntu l aristotelic, logica, metafizica i etica predndu-se dup textele stagiritului sau dup compilaii coridaleene. Ele s nt completate sau concurate, ctre sfritul veacului al XVIII - lea , de cr i le noului curent raionalist-sensualist : logica lui Heineccius (tradus n grecete de Gr. Brncoveanu) i aceea a lui Condillac (tradus de Daniil Filippidis), iar manualul de moral al lui Veniamin din Lesbos, profesor la Academia din Bucuret i , se bazeaz n par te pe texte din J . J . Rousseau 4 1 , completndu-se astfel tradiionalele exegeze ale Eticii nicomahice sau ale discursurilor lui Isocrat . Amndoi fraii i nsuesc bine l imba greac nct o vor uti l iza cu uur in , Iordache pentru a t raduce din francez n greac, iar Dinicu pentru a t raduce din grecete n romne te mai multe opere moral-didactice i poate pentru a-i no ta primele impresii ale cltoriei sale n Occident.

    J8 C. Dinu, Nicolae Golescu zis Deli-Aga i familia sa, n Studii i comunicri..., vol. cit., p. 27 .

    39 V. Novac, Viaa i activitatea lui Iordache i Dinicu Golescu, ms., p . 27.

    4 0 Ariadna Camariano-Cioran, Academiile domneti din Bucureti i Iai, Bucureti , 1971, p. 217.

    4 1 Eadem, p . 167.

    XV

  • Dac e sigur c Iordache tia bine i franuzete, pentru c avem traducerile lui, asupra lui Dinicu prerile snt mpr i te . Din faptul c el utilizeaz o culegere de istorioare morale a lui Henri Lemaire dup propria sa mrturisire, n Adunare de pilde n traducerea greceasc a ginerelui su Al. Racovi , s-a presupus c n-o tia deloc: nu pare a cunoate aceast l imb zice Clinescu, iar . V. Hane , care i atribuie t raducerea crii lui Thornton Starea de acum... a prinipaturilor Valahiei i a Moldaviei, ap ru t anonim la Buda n 1826, l crediteaz cu o cunoatere aproximat iv a limbii, C. Golescu nu tia bine franuzete, nici s vorbeasc, nici s scrie ; pe de al t par te , un cercettor care a publicat recent dou misive ale c r tu ra ru lu i romn adresate profesorului munchenez Tiersch, ntr-o francez impecabil, vede n acestea dovada faptului c Golescu era un bun cunosctor al limbii franceze, dei ele nu pot fi autografe. Bazat doar pe elemente izolate, discuia nu poate duce la vreo concluzie. n primul rnd, men iunea lui Golescu din introducerea Adunrii de pilde nu este o dovad c el n-ar fi pu tu t folosi originalul francez, ci doar c nu 1-a folosit, neavndu-1 poate la ndemn. Nu avem nici o indicaie c Racovi ar fi t radus cartea lui Lemaire n neogreac doar pentru a-i oferi lui Dinicu Golescu un tex t bru t , de peste trei sute de pagini, de unde acesta s-i extrag numai prile t rebuincioase lui, mai pu in de o su t de pagini n t o t a l ; d impotr iv, un efort de asemenea ntindere las s bnu im c ginerele lui Golescu urmrea s publice t raducerea pe cont propriu. Nereuind ntre alte cauze, este foarte posibil c Dinicu Golescu nu inea s subvenioneze chiar n cadrul familiei o publicaie greceasc traducerea va fi ut i l izat de acesta pent ru a completa o lucrare deja schi a t n liniile ei generale. n al doilea rnd, Dinicu Golescu mai t raduce to t dup un original francez cum s-a presupus 4 2 i culegerea de t ra ta te ruso-turce privi toare la rile Romne t i . Dac n-ar fi tiut deloc franuzete, era i aici obligat s recurg la un intermediar i ce l-ar fi p u t u t opri s-1 anune i de aceast da t , cum fcuse cu precedenta sa publicaie ? Dar chiar faptul c el utilizeaz n opera sa expresii i cuvinte care s nt un calc dup francez (acel muiere cu bun vieuire, care, nt r-un ir cu dohtor, gerah i spier nu poate nsemna dect moa, calchiat dup sage-femme) a ra t , tocmai prin nendemnarea lor, c snt produse de Dinicu Golescu ad hoc, n funcie de necesiti i de posibilitile sale ; el explic n Adunare de pilde pe surghiun prin exil n l imba f ran ozeasc . . . etc. , utilizeaz unele neologisme ntr-o form care exclude alt et imon dect cel francez (cazern, panswn)

    4 2 De ctre G. Bengescu, Les Golesco, Paris , 1922, p. 148.

    XVI

  • i-1 mai gsim n 1814 printre subscriitorii gramaticii franceze a lui St. Par tzul la . Heliade Rdulescu ne informeaz de altfel c cei trei fii ai banului Radu Golescu aveau nv tu r de limbile elen, lat in, i ta l ian i francez. Nu este imposibil, n t r -adevr , ca Dinicu Golescu s fi posedat ntr-o msur oarecare i i ta l iana, da t fiind numrul relativ ridicat de italienisme din scrierile sale.

    Despre cariera politic a lui Dinicu Golescu avem puine da te , i nu toate sigure. S-a presupus de pild c, foarte t nr fiind, n 1802 sau chiar n 1800, el ar fi fost nsrcinat cu o impor tan t misiune secret n Apus, tr imis s-1 regseasc pe logoftul Dudescu, vrul su, pur t to r al unui memoriu ctre Napoleon n numele boierimii an t i -otomane din ara Romneasc . Din relatarea trzie a lui Ion Ghica se tie c, pe la nceputul secolului (pentru c se pomenete ca un fapt recent ridicarea i apoi dispari ia fr u rme a lui Alecu Vc-rescu, care survine n toamna anului 1799), un grup de mari boieri hotr te s fac apel la t nru l consul al republicii franceze pentru a cpta sprijinul necesar emanciprii r i i de sub turc i i mai ales de greci: Trebuie cu orice pre s scpm ara de necazurile care au da t peste dnsa, s o cotorosim de lcustele din F a n a r care nu se mai sa tu r . Ne-am chibzuit n to t felul i i a t ce am ho t r t . S se duc vornicul Dudescu cu o hrtie din par tea rii ctre Bo-napar te . . . i n t r -adevr , Dudescu i amaneteaz moiile pentru a face ros t de bani lichizi i pleac spre Par is , de unde ns nu mai d nici un semn boierilor nelinitii, rmai acas. Ei ar fi hotr t atunci s tr imi-t un alt emisar pe urma primului i l-ar fi ales pe un t nr Golescu, zice mai trziu Dimitrie I. Ghica, fiul memorialistului, probabil pe baza acelorai informaii i amintiri de familie: Une nouvelle t en ta t ive fut cependant faite: un jeune homme, nomm Golesco, fut envoy son tour pour tcher de retrouver Dudesco et de savoir les inten-tions du gouvernement f r a n c a i s . . . Cette fois, le succs couronna l 'entreprise et les lettres de Golesco vinrent relever l'espoir des bo-y a r d s . . . 4 3 S-a presupus c mai multe vizite ale unor emisari francezi care au u rma t au fost consecina acestei ambasade secrete, da r nici o dovad documentar certificnd real i ta tea acestui demers n-a fost gsit, cum nici mcar pentru prezena lui Dudescu la Par is , despre care s-a ps t ra t doar, n familie, legenda unor cheltuieli nebuneti . Fas tu l s t rluci tor care nconjura deplasrile vornicului Cons tant in Dudescu i prodigaliti le sale cu diferite prilejuri snt confirmate, ntre altele, de amintirile unui diplomat franco-rus nt lni t

    43 D. J. Ghica, La France et les Principauts danubiennes de 1789 1815, Paris , 1896, p. 30.

    XVII

  • pe d rum prin 1813, Auguste de Lagarde, dar ele se refer la o cltorie la Viena, nu la Paris ; nici mcar o mrtur ie indirect nu vine s sprijine ns aser iunea biografului lui Dudescu, care crede c acel t nr t r imis n u rma emisarului dinti nu poate fi al tul dect Constantin (Dinicu) G o l e s c u . . . care fcea acum, poate, primul su voiaj la Paris 4 4 . Nu numai c el nu amintete acest presupus voiaj al su n nsemnare a cltoriei mele, cum face pentru vizitele anterioare la Sibiu, n t impul refugiului de t eama pazvangiilor, sau n Rusia, cltorie to t at t de confidenial ca i aceea n capitala Frane i (unde nu avem, de altfel, nici cea mai mic indicaie c ar fi ajuns vreodat) , dar chiar s i tua ia sa de familie pare s exclud nsi posibilitatea unei asemenea aventuri n acea perioad. Ca fiu preferat al banului Radu Golescu care 1-a cunoscut mai cu mul t dorire spre mine cum zice acesta n d ia ta din 1815, lsndu-i grija pomenirii sale odat cu domeniul t i tu lar al Goletilor este foarte probabil c el nu s-a emancipa t dect trziu de tu te la printelui su , pe lng care a rmas , se pare , mult dup ce fraii si i obinuser o si tuaie independent . i vom gsi astfel mpreun la Braov, n 1802, fugii din a r din cauza incursiunilor bandelor lui Pasvan-Oglu, de unde Radu Golescu semneaz diferite memorii ctre a r . Ar fi p u t u t pleca Dinicu Golescu ntr-o att de lung i periculoas misiune periculoas mai ales pent ru familia care rmnea fr tirea i aprobarea ta t lu i su, care nu e amint i t de Ghica n grupul boierilor aflai n acea conspira ie? Este cu totul improbabil i legenda cltoriei sale la Paris nu pare a se sprijini deocamdat dect pe reputa ia sa de cltor european, mul t ul terioar.

    In t ra rea lui Dinicu Golescu n slujbe se produce abia dup anul 1804, cnd revine mpreun cu t a t l su din Transilvania, poate chiar civa ani mai trziu, pentru c abia n 1808, la 24 iunie, l gsim men ionat ntr-un document oficial; el semneaz acum ca ispravnic al judeului Muscel o nti inare ctre judectorii cetii Braovului despre t lhria comis asupra birului din satul Peroiu 4 5 . E ra prima sa funcie oficial, aceeai cu care ncepuse civa ani mai devreme i fratele su Nicolae, aa cum chiar el i amintea n nsemnare a cltoriei mele vorbind de cutremurul care 1-a apucat cnd m-am orn-duit ntia da t ispravnic i am vzut pe same i pe condicariu viind cu sinurile pline de hrtii , pe care toate eram dator s le vz, s le judec i s le ntresc cu iscli tura m e a . . . l vom mai gsi men ionat ca ispravnic al judeului Arge, cu rangul boieresc de stolnic, la 21

    44 Al. Alexianu, Un bucuretean de altdat: risipitorul logoft Dudescu, Roma, [f.a.], p. 100 101.

    45 Catalogul documentelor romneti din Arhivele Statului Braov, vol. I I , Bucureti , 1975, p. 217218.

    XVIII

  • martie 1811, ntr-o scrisoare a Divanului domnesc ctre generalul Stdter, la Sibiu; semnat , n t re alii, i pe Radu Golescu, misiva arta c Dinicu Golescu vznd ntre locuitorii acelui jude lips d bucate i chibzuindu-s necontenit d cnd s-au ornduit ispravnic ca s-i a j u t e . . . au hotr t , pentru c s le fac bine, dup datori ia dregtoriii de ispravnic i dup datoriia omenirii, ca s osteneasc s cumpere nsu fin i porumb din T r a n s i l v a n i a . . . numai pent ru facerea d bine a lcuitorilor i nu pritindirisete nici un ctig, cernd cuvenita voie s fac urmare 4 6 . Tot ca stolnic este men ionat n 1812, n enciclopedia pedagogic a fostului su profesor tefan Com-mitas , t ipr i t la Viena probabil cu contr ibu ia sa material, iar n 1814, n l ista prenumeran i lor gramaticii franceze a lui Par tzul la este t recut ca ag. Abia dup moar tea tatlui su l vom gsi pe o t reapt superioar, vel-logoft de ara de Jos , semnnd mpreun cu Divanul diferite acte, la 12 septembrie 1819, la 5 decembrie .a . 4 7 , fcnd par te , dup toa te aparenele, d intre persoanele influente la curtea lui Alexandru Suu, cci un pamflet contemporan pe care l cunoatem numai n t raducerea german a agentului austr iac la Bucureti atribuie alegerea lui Ilarion n scaunul episcopal al Argeului, n noiembrie 1820, intrigilor consulatului rusesc, vornicului Sa-murca i celor doi infami frai Goleti, desigur Iordache i Dinicu 4 8 .

    Este nendoielnic c Dinicu Golescu, aa cum o a ra t scrisoarea din 1811 c i ta t mai sus i mpotr iva propriilor incriminri din nsemnare a cltoriei mele (cci i e u . . . n-am conteni t lund dri nepr-vilnicite etc.), care au probabil un rol retoric i diplomatic, a fcut de la nceput par te dintre boierii de tendine liberale, d intre cei care au neles c viitorul rii este indisolubil legat de reforma pol i t ic i adminis trat iv i n pr imul rnd de mbunt i rea soartei ranulu i . Cu toate reticenele da tora te educaiei i poziiei sale sociale, el nu putea face par te dect dintre simpatizani i unei micri dest inate s rup lanurile unei opresiuni economice de care suferea toa t a r a i n primul rnd clcaul. Dup o perioad de rezerv, comun mai mul tor boieri, el va milita se pare n favoarea unei nelegeri cu Tudor Vlad i -mirescu, fiind dup re la tarea unui observator bine informat al evenimentelor cel care i iese nainte la marginea Bucureti lor, mbrcat n haine de a r n u t . . . t r imis din par tea tu tu ro r boierilor s ureze lui Tudor bun sosit i s-i cear s ocupe ct mai repede Bucuret i i ,

    4 6 I. Cojocaru, op. cit., p. 102 103. 4 7 V. A. Urechea, Istoria romnilor. Ultimii domni fanarioi, B u c u

    reti, 1898, . 97, 227 .a. 48 Documente privind istoria Romniei, Rscoala din 1821, vol. I,

    p. 187.

    XIX

  • desigur de frica eteritilor care speriaser lumea prin jafurile i excesele fcute n Moldova. Cu acest prilej, Dinicu Golescu ar fi nmnat lui Tudor o carte de adeverire n care semnatar i i recunoteau c porni rea d-lui slugerului Tudor Vladimirescu nu este rea i v tmtoare , nici n par te fiecruia, nici patriei , ci folositoare i izbvitoare i norodului spre u u r i n . . . 4 9 n t re semnatari i actului figureaz i Dinicu Golescu care, la scur t vreme dup aceea, da tor i t probabil dezavuri i micrii de ctre marile puter i s o , pleac i el la Braov, mpreun cu cea mai mare par te a boierilor rmai n Capi ta l ; la 2 aprilie este men ionat n catastiful potei mergnd spre Cmpina 5 1.

    O coeren deplin a poziiei lui Dinicu Golescu fa de revoluie este greu de gsit i probabil c ne lipsesc documentele care ar putea-o dezvlui. n orice caz, el nu este un adversar al micrii, aa cum s-a pre t ins 5 2 , ba chiar, a t t a vreme ct aceasta ps t ra anse de reuit, c t nu coa l izase mpotr iva e i mar i le puter i nvec ina te - cc i logof tu l este totui un realist n politic el o sprijin n felul su . F a p t u l c Ilarion al Argeului, la a crui alegere am vzut c pusese un cuvnt greu, este un int im al lui Tudor, ne ofer o indicaie asupra poziiei sale generale ; o a l t i n d i c a i e poate f i g s i t n opin ia contempora-nilor, care vd n el pe unul din propagani i micrii, i nc una este n faptul c n 1826 e s t e implicat, prin p i t e t e a n u l Toma Brtianu

    n ncercarea de r e n v i e r e a micrii l u i Tudor, pe c a r e o pornesc -cu subsidii a cror provenien n-a p u t u t fi s tabil i t fotii cpi tani de pandur i Simion Mehedineanu i Gh. Cuui 5 3 . Dar cea mai impor-t a n t confirmare a poziiei lui fa de revoluia lui Tudor Vladimirescu trebuie cu ta t nu n acte, ci n t e x t e ; dac referirea din prospectul colii de la Goleti la vremea cunoscutelor nt mplate rzvrtir i , care au pricinuit toa te feliurimile de pagube i stricciuni trebuie int e rp re t a t ca o desolidarizare trzie dar necesar fa de un eveniment compromitor , numeroasele pasaje din nsemnare a cltoriei mele n care protesteaz mpotr iva soartei ranului a ra t un punct de plecare comun cu ac iunea lui Tudor ; mijloacele preconizate snt diferite, dar scopul ul t im era acelai.

    4 9 Relatarea lui I. P. Liprandi , n Rscoala din 1821, vol. V (izvoare narat ive) , Bucuret i , 1962, p. 277. Faptu l e confirmat de o nsemnare contemporan , cf. Catalogul manuscriselor romneti, vol. IV, Bucureti, 1967, p. 527.

    5 0 A. Oetea, Tudor Vladimirescu i revoluia din 1821, Bucureti, 1971, p . 324 i urm.

    5 1 Emil Vrtosu, 1821. Date i fapte noi, Bucureti, 1932, p. 74. 5 2 A. Oetea, op. cit., p. 374.

    5 3 Documente privind istoria Romniei. Rscoala din 1821, vo l . V, p . 347.

    XX

  • La Braov, Dinicu Golescu ia par te la toate aciunile grupului de boieri refugiai : semneaz memoriul ctre a r din 12 iulie 1821, prin care protesteaz mpotriva atrociti lor ocupanilor otomani 5 4 , scrisoarea ctre Pini din 14 august 1822 5 5 , precum i aceea din octombrie 1822 ctre noul domn Grigore Ghica, prin care boierii cer ajutorul lui bnesc pentru a se putea ntoarce n a r 5 6 , desigur un mijloc de amnare a revenirii lor ntr-un loc nc nesigur. Dinicu Golescu nici nu va reveni n a r cu grupul principal al refugiailor, ci pleac acum, la sfritul anului 1822 sau la nceputul anului 1823, n Rusia, mpreun cu ali boieri, dup cum l informa agentul diplomatic austriac Kreuchely pe superiorul su : Parmi ces boyars qui doivent tre passs de la Transylvanie en Russie on compte M. Taniko (Dinicu n.n) de Golesco et M. Aleko Philippesco, di t V u l p e . . . 5 7

    Acum, n aceast cltorie va fi vzut el bisericile ruseti, despre care zice n nsemnare a cltoriei mele c cine au vzut bisericile Rosiii poate numai pentru Roma va vorbi. Despre acest drum ignorm totul , de la dura ta i i t inerarul propriu-zis, pn la scopul i rezultatele concrete obinute de cel care era, fr ndoial, numai pur t toru l de cuvnt al unui grup mai impor tan t . Tot ce se poate bnui este c demersul avea o legtur cu mai vechea cerere a boierilor refugiai la Braov pentru o implicare mai adnc a Rusiei n afacerile rii cu scopul de a o proteja de represiunea o toman, teribil dup mr tur i sirile contemporanilor, tinznd dup toate probabili ti le ctre o t r e p t a t dar deplin scoatere a ei de sub au tor i ta tea Porii ; acest demers ar justifica i a t i tudinea binevoitoare a autori t i lor ruseti fa de Dinicu Golescu dup ocuparea ri i , n t impul rzboiului ruso-turc din 1828, da tor i t creia el obine, n t re altele, autoriza ia de apari ie a gazetei lui Heliade, Curierul romnesc (venir muscalii de cari era bine vzut C. Golescul zice acesta n Echilibru ntre antiteze).

    Dup cum ara t Heliade Rdulescu cu muli ani mai trziu, n emigrarea boerilor n Braov, unii dintre dnii formar o societate nou, secret, i capii i fondatorii ei fur : Nicolae Vcrescu, t a t l Mariei doamnei Bibescu, socrul acestuia, Grigore Bleanu, i Constantin Cmpineanu ; afiliai pe lng aceast societate fur Ilarion al Argeului, Constantin Golescu, I. Cmpineanu, Emanui l Bleanu, Ema-nuil Florescu, R. Voinescul i, pare-mi-se, i b t r nul Giani. Cei mai btrni cunotea secretele politice, cei mai tineri, sau cei mai nencercai nc era invita i spre traduceri de cri din l imba elenic, mai

    5 4 Rscoala din 1821, vol. I I , p. 229. 5 5 Idem, vol. I I I , p. 133. 5 6 E. Vrtosu, op. cit., p. 167 169. 5 7 Hurmuzaki, vol. X, p. 211.

    XXI

  • familiar pe atunci, i spre formarea unui dicionar romn . Spre aceasta lucrase deja mai dinainte George Golescu, cum i la o gramat ic rom n 5 8 . Act ivi ta tea acestui grup de boieri luminai i pat r io i , u rma t de res taurarea domniilor pmntene i perspectivele pe care aceasta le deschidea n faa ri i , creeaz premisele favorabile pentru reluarea unor ini iative culturale mai vechi, cum era de pild redeschiderea colii de la Goleti. n nti inarea publicat, la nceputul anului 1826 probabil , Dinicu Golescu adaug acestora cea pu in cltorie ce am fcut n ri streine (e vorba de primele sale dou cltorii), precum i cuvintele cele povui toare ale lui Eufrosin Poteca, toate acestea lmurindu-i care snt acelea mijloace prin care s face omul bun cretin, bun patr iot , bun oran, bun printe , bun tovaroi n cstorie i toa t t inerimea ctig bunele nravur i , adic luminarea i deteptarea ce s dobndesc prin nv tur . Hotr nd deci s reia cti toria colar a tatlui su, Dinicu Golescu nu se limiteaz deci la un simplu act de binefacere, ci are n vedere un program etic, n care inst i tu ia educaional, coala, este numai o component. Aa cum ara t el mai departe n nti inare, coala este principalul ins t rument de educaie n sens moral, viznd mbr iarea vir tutei , dar i n scop social, pregtind membri folositori, ai societii, care s aib vredniciia economic, adic s fie buni gospodari i buni agricultori n primul r nd, i chiar politic, pentru c el vorbete de unirea, drepta tea , de depr tarea jafurilor i de aceast toa t dezghinare care din zi n zi ne aduce la rea drpnare . Mai mul t dect din prospectul lui Dinicu Golescu vom afla despre coninu tu l nvmntului propriu-zis, preconizat pentru coala de la Goleti , din prospectul lui Aaron Florian, cel care va fi angajat aici i va preda efectiv pn la desfiinarea colii n 1830 ; din acesta reiese nu numai caracterul cuprinztor i orientarea na ional a programei (cci se prevede un curs de istorie despre nceputul rumni lor i a l tu l de gheografia rii Rumne t i ) , ci i cel aplicat, inspirat din ideea pregtirii copiilor pentru via , cci s nt preconizate de asemenea povuirile spre facerea crilor i a jalbelor", iar n cursul filosoficesc, adic superior, materii ca geometria, fizica i istoria fireasc, adic tiinele naturale . Ideea lui Dinicu Golescu despre nv mn t are la baz o concepie democratic, el este dest inat t u t u ror celor care nu au mijloace s-i t r imi t copiii n s t r in ta te , ba chiar i ranilor iobagi, mcar i robi cum se precizeaz n prospect. Potr ivi t orientrii generale n iluminismul european, nv-

    5 8 I. Heliade Rdulescu, Echilibru ntre antiteze, Bucureti, 1859 1869, p . 77 i u rm.

    XXII

  • mntul trebuie s cuprind toi copiii, deci i fetele, aa cum s-a nt m-pla t la Goleti. Ulterior, el va dezvolta aceast idee pornind de la rolul de terminant al femeii n creterea i formarea tinerelor generaii , cci muma este cel dini dascl al nostru, de la dnsa ncepem a lua cele dinti cunotini , n braele ei ncepem a dejudeca binele din r u . . . , ntr-un cuvnt , drumul care ni-1 apucm ntr-aceast v ia i are nceputul de la cele dntiu i fragete pasuri pe care d rum muma ne ndrepteaz 5 9 . Dup acelai anun asupra deschiderii colii pentru fete la Belvedere, din care am citat , preconizat s se deschid n 1830 pe proprietatea lui Dinicu Golescu din marginea Bucuretilor, nv-mntul tinerelor eleve t rebuia s cupr ind i de aceas t da t elemente practice de gospodrie, cusuturi , croituri, economia casii, care se vor preda n toa t aceast vreme de ase ani" , ct dura colarizarea, alturi de materii de cul tur general i de cele de ut i l i ta te social ca zugrveala, muzica i danul . Fa de metoda mutua l aplicat la citire, scriere, ar i tmetic i dexteri t i le cusutului, t radus n grecete dup aceea a d-nei Chignon pentru uzul fetelor din familia Furnaraki n 1825 (ms. gr. 1013 la Biblioteca Acad.) , fa de ceea ce se considera deci necesar pe atunci pentru copilele unei familii dintr-o p tu r social mijlocie, proiectul lui Dinicu Golescu nu era numai mai bogat , ci ar ta i o al t nelegere, superioar, a problemei. Ea deschidea drumul ctre ideea de emancipare a femeii n societate aa cum o va expune i populariza peste civa ani cont inuatorul pe a t tea planuri al operei lui Golescu, I. Heliade Rdulescu.

    Nu t im ct de sistematic era, la nceput, concepia lui Dinicu Golescu despre educaie i despre nv mn t n special, dar cu siguran c era mai cuprinztoare dect apare din lectura prospectu lu i colii din Goleti. nelegnd probabil de t impuriu impor tan a educaiei, a colii, aa cum apare ea n scrierile t ipri te abia n 1826, Dinicu Golescu gndise contr ibu ia sa n acest domeniu pe un plan mai larg dect simpla ctitorie de coli, el fiind contient de necesitatea nzestrrii acestora cu materialul didactic elementar, n primul rnd cu manuale. Adunarea de pilde, p r ima carte pe care el o t iprete la Buda n 1826, primete aprobarea cenzurii la 18 mai i apare foarte repede, n vara aceluia an 6 0 ; coincidena momentului cu acela al redeschiderii colii din Goleti, anun a t pentru 1 mai, nu poate fi nt mpltoare i cele dou aciuni trebuie considerate mpreun, ca pr i ale unui program

    59 Cf. Curierul romnesc, nr. 43, 10 aug. 1830, p. 171 172. 6 0 La 26 august 1826, Gh. Mutzu, adminis t ra torul colilor greco-

    valahe din Pesta, druia un exemplar al ei lui Gh. Economii (dedicaie manuscris pe un exemplar din Biblioteca Facul t i i de filologie din Bucureti , fost In posesia lui Gr. Tocilescu).

    XXIII

  • care se va dezvlui i probabil desvri t rep ta t . Contemporanii t iau c Adunarea de pilde este un manual didactic, mai precis o carte de coal, pentru c n 1830, prin pana lui Heliade Rdulescu probabil , Curierul romnesc scria: D. marele logoft C. Golescu a scris i dat la lumin cu cheltuiala sa o carte pentru cele dinti nv tur i ale copiilor, n care s coprind nv tur i , glume i fabule a l e s e . . . care carte a mpr i t -o n dar pe la coli, la copii 6 1 . Adep t al pedagogiei moderne, care recomanda nv tu ra progresiv, prin mijloace agreabile, admira tor al scriitorului didactic german J. H. Campe, care trebuie s fie acel numi t pr inte Cone men ionat n nsemnare a cltoriei mele, Dinicu Golescu se gndise probabil cu mul t nainte de 1826 s pun la ndemna copiilor o carte distract iv i instruct iv n acelai t imp, n care nvtur i le i sfaturile practice s reias din tex tu l unor istorioare, fabule i anecdote uor de asimilat i memorat (avea drepta te cci Ispirescu, elev al unei coli mrunte din Bucureti nainte de 1840, citeaz n amintirile sale dou maxime nv a te la coal care, fr ndoial, provin de aici) 6 2 . Sistemul propriu-zis nu este nou pentru c asemenea cri de nv tur snt util izate, la noi i aiurea, cu mult nainte, a t t n nvmntu l t radi ional , de motenire bizantin, ct i n cel occidental (Erasm, Guevara .a.), iar n primele decenii ale secolului t recut , t iprituri le cu caracter similar s nt relativ numeroase, unele t raduse (Adunare de lucruri moraliceti i fabulele lui Obradovici t raduse de D. ichindeal, n 1808 i 1814, Crticica nravurilor bune a lui Campe, t radus n 1813, Plutarhul nou al lui Pierre Blanchard n 1819 .a.), altele scrise sau compilate de autori romni : nelepte nvturi de I. Tincovici n 1815, Moralnice sentine de N. Horga Popovici etc . Ele nu preocup numai pe oamenii de coal, n sensul ngust al termenului , pentru c foarte t nrul Costache Negruzzi ncearc i el n acest moment o t raducere din Moralicetile haractiruri ale lui Dimitrie Darvar , supranumi t Campe al grecilor, r mas n manuscris .

    Nu numai t raducerea, ci i alegerea i organizarea materialului i apar ine lui Dinicu Golescu n aceast pr im publicaie a sa, pentru a nu mai vorbi de notele adugate n subsolul paginilor. Pildele i proverbele pe care el le selecteaz n pr ima par te a antologiei provin , n mare par te , din vechea culegere de maxime orientale Pilde filo-sofeti, t radus dup originalul francez al lui Antoine Galland pe

    6 1 n Curierul romnesc, 1830, nr . 81, p. 339 342. 62 Al. Duu, Crile de nelepciune n cultura romn, Bucure t i ,

    1972, p. 116, le identific ntre cele din Pilde filosofeti ; in termediarul din care le-a cunoscut Ispirescu nu poate fi ns dect car tea lui Go-lescu, cci reeditrile t ipriturii lui Ant im snt mai vechi cu o j umta te de secol cel pu in i infinit mai rare .

    XXIV

  • vremea lui Brncoveanu, nti n italienete de Del Chiaro, apoi n grecete de Ioan Avramios prietenul lui Radu Golescu i de aici n romnete de Ant im Ivireanu, versiune t ipr i t la Trgovite n 1713 i reedi ta t de mai multe ori pn la nceputul secolului al -lea . Proveniena oriental a acestor pilde, care n-a fost de altfel niciodat s tud ia t , nici deplin demonst ra t , trebuie pus n legtur cu reputa ia de nelepciune a Orientului n epoca respectiv i nu cu aceea de exotism pe care i-o vor atribui romantici i , s i tuaie similar cu aceea a sfaturilor etice date de lordul Chesterfield fiului su, t raduse i ele peste pu in , n 1835, de D. J i anu , fost elev al lui Heliade. Golescu alege din Pildele filosofeti mai pu in de o treime i le ncadreaz ntr-un complex mai larg de maxime cu proveniena cea mai divers, de la prinii bisericii i scrierile de cult la filosofii antichit i i , dup o idee moral i educaional care indic pe ct e posibil ntr-un asemenea domeniu greu accesibil inovrilor o concepie proprie. Ea se ncadreaz n ceea ce Emile Durkheim nume te pedagogia realist, care abandoneaz idealul abst ract al desvririi omului, caracteristic Renateri i , propunndu-i s-1 pregteasc pentru v ia , respectiv pent ru activitile practice care l a teapt . Desigur, asemenea tu tu ro r celorlalte scrieri sau culegeri cu caracter didactic ale vremii , i pildele lui Dinicu Golescu propag principiile morale de baz ale societii , respectul adevrului , cinstea, supunerea fa de prini i, n general, fa de autor i ta tea na tura l , dar adaug acestora nuan e care, prin recuren i formulare, marcheaz o e tap nou, fie prin apelul la civism, la necesitatea respectrii interesului social comun, fie printr-o nou at i tudine fa de munc, de act ivi ta tea product iv care este singurul izvor al abundenei materiale i al unei poziii sociale avantajoase ; Mai bine s aibi un meteug prin care s te hrneti dect s ntinzi mna cernd mil, Lenevirea i somnul cel mul t depr teaz pe om de la dumnezeire i i aduce i srcie, Omul cel cuminte nu s lenevete la munc, cci smte cel dintr-nsa folos, Cel mai drept ctig este cel din munc. Nu poate fi nt m-pltoare ntr-o asemenea culegere prezena unor pilde ndrepta te mpotr iva fariseismului clugresc, cri t icat i n nsemnare a cltoriei, precum Cel ce zice c au fugit din lume mbrcndu-se n haine negre i nc iubeste_banii, tot n lume se afl, i mai ru dect nti, Postul cel adevra t este depr ta rea de rele sau Crnuri s mncm, iar pe fratele nost ru nu , cele care a ra t rspunderea s tpnului sau a conductorului fa de supui Un s tpni tor ce petrece n odihn i alearg dup dezmierdri i r abd de a-i vedea norodul n ticloii, curnd va simi ntunerecimea cinstii lui sau Nu poate a s numi mprat fr de a avea norod, i cnd norodul este srac, mpratul XXV

  • este un nimic, cci ori o s socoteasc de nevrednic, ori c chiar el este houl norodului su) , cele ludnd binefacerile nv tur i i sau ale prieteniei, v i r tu te luda t i de Conachi asupra creia Golescu revine nu numai cu comentarii adugate pildei respective (Nici un lucru nu mngie pe oameni mai mul t la n t r is tarea lor dect a fi n ochi un bun i credincios prieten. Aceasta n-ar fi greal de s-ar scrie i de o mie de ori), ci i cu note speciale n subsol, n capitolele urmtoare , numind prietenia acel sfnt sent iment i art nd c este vrednic de a lua acest nume de prieten numai acela care s t de fa pent ru el.

    Remarcabi l ntre at tea ndemnuri , toate puse cu socoteal n t r -o selecie care-1 reprezint pe autor , este i cel care spune c de nu te-au nv a t prinii nici un meteug, alearg la meteugul obtesc, mbr ieaz plugul i sapa, dezvluind o fa mai pu in cercetat a pedagogiei sale sociale. Pus n relaie cu prezena textului lui Xe-nofon Despre economie n Adunare de pilde, aceast idee face cunoscut unul din punctele pozitive ale concepiei lui Dinicu Golescu, constit u i t n mare par te , cum era i firesc n condiiile date , dintr-o critic a sistemului existent. n afara seleciei de pilde i maxime din pr ima par te , Adunarea de pilde mai conine o selecie de fabule esopice, t raduceri ale unor istorioare morale cu subiect antic sau modern (toate cele cuprinse n par tea a treia a crii snt mprumuta te din culegerea lui Henri Lemaire, Les exemples clbres ou nouveau choix de faits historiques et d'anecdotes..., ap ru t la Paris ntr-o pr im ediie n 1817) i din dou traduceri complete ale unor scrieri antice : discursul ctre Dimonicos al lui pseudo-Isocrate i scrierea Despre economie a lui Xenofon. n t imp ns ce textul a t r ibui t lui Isocrate, cunoscut i ci tat i de Cantemir, este o oper familiar colii greceti pn n vremea lui Golescu, din care ne-au rmas numeroase manuscrise pr int re caietele de s tudiu ale elevilor de la Academia domneasc (ms. gr. 636, 646, 657 .a. de la Biblioteca Academiei), i nu mai pu in nv mntu lu i occidental, cci gsim optsprezece ediii didactice, cu note, vocabular, indici .a. numai n F ran a , t ipri te ntre 1823 i 1856, tex tu l lui Xenofon este pract ic ignorat n coala respectiv. Autorul face par te , desigur, dintre cei s tudia i aici, dar prin extrase din Anabasis i Ciropedia ; nici o surs nu indic Despre economie printre operele citite, t raduse n neogreac i comentate n coal, dup cum cunoatem o singur t raducere neogreac a sa a lui Darvar i , din 1796, care nu e ns originalul traducerii lui Golescu semn indiscutabil al faptului c alegerea ei nu se datoreaz unei inerii didactice, ci reprezint o opiune contient. Cauza acesteia nu poate fi dect coninutul micului t r a t a t , caracterul su de pledoarie ra ional

    XXVI

  • pentru pract icarea agriculturii i buna ngrijire a gospodriei ca izvor de satisfacii materiale i spirituale pentru cet ean, i mijloc infailibil de propire pentru patr ie . Aluziv amint i t nc n prospectul de la Goleti (Toat grdina cu feliurime de pometuri unde pot, dup obi-ceiu, mpreun cu dasclu, s s preumble i s i lucreze pentru nsntoirea t rupului , avnd toate cte s nt ntr-nsa spre n t rebuinarea l o r . . . ) , agricultura i economia domestic snt vzute de Golescu, dup toa te aparenele, ca baz a vieii sntoase i prospere a omului i a societii .

    Dac Adunarea de pilde este un manua l i lustrat de moral practic, o carte adresat tineretului pentru a-1 ndruma pe calea unei formri n spiritul vir tu i lor fundamentale i al valorilor unei societi active, principiile din care decurg aceste cerine t rebuiau fundamenta te i explicate ntr-o oper de nivel superior, aa cum este prevzut pe de alt par te i n planul de nv mnt al colii din Goleti, nu n prospectul general al lui Dinicu Golescu, ci n acela publicat to t atunci de Aaron Florian, respectiv n cursul filosoficesc unde urmau a se preda elemente de filosofie, metafizic curat i aplicat i moral. Aceast oper este cartea lui Neofit Vamva, t r adus de Golescu n 1827 sub titlul de Elementuri de filosofie moral. . . tlmcite n limba romneasc spre folosul tinerilor romni. Retorician i gramat ic de tendine arhaizante , prieten cu Corais, Vamvas care i-a petrecut civa ani buni la Par is , n epoca imperiului este un gnditor raionalist, de esen i luminist. Cartea sa, publ icat n 1818, fcnd toate concesiile necesare religiei i moralei oficiale, sprijinindu-se to t t impul pe autor i ta tea filosofilor antici , a lui Aristotel n primul rnd, i pe aceea a scripturii , nu este mai pu in un ndreptar iluminist, n care ntia ndatorire a omului ctre sine - c i tm din t r aduce rea lui Dinicu Golescu este de a fi fericit, a-i face fericirea lui cea duhovniceasc i fireasc i aceasta st n d reap ta n t rebuinare a cuvntului , adec n luminarea lui i n lucrarea virtuii i care proclam c toi [oamenii] privii firete i n par te s nt deopotr iv. Din aceast deopotrivire s nate slobozenia ce s zice fireasc, care va s zic c to t omul, privi t firete n sinei, are n par te un drept individual deosebit al su, drept care nu spnzur din voia a l tu ia . Bazate pe ideea rousseauist a contractului social, a ndatorir i lor reciproce ntre membrii comunit i i umane, indiferent de t r eap ta social pe care se afl, principiile crii lui Vamvas sprijineau fie i indirect demersul lui Dinicu Golescu n domeniul reformelor inst i tuionale. n afara expunerii cu caracter mai teoretic din pr ima par te a crii , Vamvas ilustreaz calitile morale necesare omului drept i luminat printr-o serie de exemple oferite de istorie i de l i teratur ;

    XXVII

  • unele din acestea se suprapun celor existente n culegerea lui Lemaire i n alte antologii de acest t ip , nct nu se poate ti dac ele n-au fost extrase din cartea lui Vamvas i utilizate chiar n Adunare de pilde: pilda [417] care zice c un stpni tor , hotr nd de moarte pe un vinovat , au lcrmat . Altul l-au n t rebat pentru ce plnge. El au rspuns cci ct s cuvinea s hotrasc dup pravil, a t ta s i am mil de omenire figureaz i la Vamvas , n capitolul Datorii ctre ceilali, istoria franciscanului care las zlog indienilor cordonul ordinului su, aflat i la Vamvas , i la Lemaire, i n par tea a t reia din Adunare de pilde, cea a lui Denie, ocrmuitorul Messinei, care-i asum rspunderea alianei cu Marius pentru a-i salva concetenii, uti l izat de asemenea n cele trei texte .a.m.d. Oricum, cele dou cri i dezvluie i pe aceast cale fondul comun i cont inui tatea de principiu.

    Cu toate c imaginea unui Golescu transformat radical de ocul cltoriei sale n Europa nu se poate susine aceasta este mai degrab o poz asumat diplomatic, pentru a face mai acceptabil orgolioilor si cititori critica realitilor din a r este indiscutabil c periplul su are o mare impor tan a t t pentru cristalizarea concepii lor sale pedagogice, sociale i culturale, ct i pentru cariera sa de scri i tor cci, nfrnat de cunotina micorimii mele n t i ine, el n-ar fi lua t condeiul n mn dect pentru a mprti naiei sale cele vzute n s t r in ta te i pentru a o determina s apuce pe calea progresului. O cercetare mai amnun i t , din unghiuri ct mai diverse, a nsemnrii sale nu este de aceea inutil, ncepnd chiar cu elementara ncercare de a disjunge ntre textul pe care l cunoatem i rea l i ta tea efectiv a cltoriilor fcute. Din descrierea acestora, care are aparena unei nregistrri cronologice ordonate, Dinicu Golescu ar fi fcut trei drumuri spre Apus : primul n 1824, cnd ajunge pn n Italia, trecnd prin Buda, Viena, Triest i Milano, al doilea n 1825, cnd ar fi mers la bi , n Bana t , i de aici la Pesta , i al treilea n anul 1826, cltorind iari din Braov spre Bavaria i E lve ia , cnd duce cu el pe cei pa t ru biei , d i n t r e care doi rmn la Mnchen i doi la Geneva. P r ima dintre aceste cltorii este i cel mai amnun i t descris, pe aproximativ dou treimi din ntinderea crii u rmnd ntocmai ru t a obinuit a diligentelor vremii, no t a t ca a tare , cu distanele i staiile de pot s t r b tu te , din Braov, prin Fgra , Avrig, Sibiu, Sas-Sebe, Beligrad (Alba-Iulia), Turda, Cluj, Oradea , Pes ta , Buda, Raab , Pressburg (Pojon), Viena (ora asupra cruia struiete ndelung pentru c-1 admir , dar probabil i pentru c s t aici o lun ncheiat), Graz, Triest, Veneia etc. pn la M a n t u a , unde noteaz: pn ntru acest ora al Italiii mi-au fost cltoriia de estim, fr s mai relateze i drumul la ntoarcere, cum va face

    XXVIII

  • de altfel nici pentru celelalte dou cltorii, n anii urmtor i . ncercnd s determine i t impul aproximat iv al trecerii cltorului prin fiecare din aceste localiti , cit i torul va observa cu oarecare surpriz c ceea ce prea o scurgere succesiv de detalii pe traseul linear al unor nsemnri fcute n ordine cronologic este de fapt efectul unei elaborri ulterioare. Ajungnd, de pild, la Pressburg, nainte de Viena, Dinicu Golescu noteaz: Aciia am avu t noroc de a vedea ncoronia a mririi sale mprtesii a mpratului Austriii Fran ic al doilea, ce s-au svrit la anul 1825, septembrie 2 5 . . . , dup care urmeaz, aparen t cronologic, vizita la Viena, unde el ajunge ns vara, cnd mpratul lipsea, i mai to i cei mari pe la bi i moii, cum i negu-itorii aijderea, i nu puini la Pojun, unde s fcea gtirea pentru ncoronia mprtesii, adic pentru un eveniment petrecut i descris cu cteva pagini nainte. El a fost deci la Viena vara, cnd toa t lumea care putea pleca, plecase pe la b i ; cnd viziteaz ns Baden, localitate balnear la civa kilometri sud de Viena, noteaz c aici s urmeaz o petrecere foarte vesel dup cum am auzit , cci eu, cnd am fost, era vremea cam t recut . Se nelege c el a t recut prin Viena vara, la ducere, i s-a ntors pe toamn , cum rezult i din notele despre Graz, la ieirea din Austr ia , cnd era vremea seceriului, prin iulie, iar cnd m-am ntors, al ogorului, prin septembrie, cnd ogorul se ar pentru semnturi le de toamn. Autorul adun deci pe irul progresiv al localitilor vizi tate la ducere reminiscene i detalii care provin din momente diferite, a t t la dus, ct i la ntors . Mai mult , compararea ctorva amnunte furnizate n diferite locuri n t ex t duce la ipoteza c i ordinea cltoriilor ar putea fi interver t i t de autor n descrierea sa, pentru c da ta no t a t de Dinicu Golescu la Pressburg este exact : ncoronarea mprtesii Charlot ta a Austriei ca regin a Ungariei are loc ntr-adevr la 25 septembrie 1825, dou spt-mni dup deschiderea dietei maghiare de la Pojon, ea fiind una din manifestrile dorite de mpratul Francisc ca un semn al reconcilierii sale cu nobilimea maghiar, n cadrul unei operaii politice mult mai largi i sinuoase, care se va ncheia abia peste pa t ru decenii, prin inst i tuirea dualismului (de aici i fastul, i manifestrile populare la care asist cltorul romn, fr s aib de unde nelege sensul lor mai adnc). Rezult de aici c pr ima cltorie descris n carte ar fi n reali tate cea de a doua, presupunere n tr i t i de indicaia clar, spre sfritul nsemnrii, unde Dinicu Golescu spune c n anul 1824 a mers la Cluj, Pes ta i Mehadia, adic a fcut cltoria care, dup ordinea relatrilor din carte i ntruc t e vorba de un d rum care nu s-a mai repetat , prea s fi fost fcut n anul 1825.

    XXIX

  • n ceea ce privete cltoria din 1826, snt motive s credem c Dinicu Golescu a fcut n acest an dou drumuri n Apus, nu unul . O ch i tan din 27 mai 1826, semnat de Alexandru Racovi ginerele i adminis t ratorul averii lui Dinicu Golescu n t impul absenelor sale din a r ara t c acesta a ncasat de la Hristodulo Papa , arendaul moiei Goleti, 362 icosari de hrtie (ceva mai mul t de 25 galbeni mpr te t i ) , bani ce au fost trimii cu diligenta la Pes ta 6 3 . Fap tu l c banii au fost trimii la 27 mai iar viza cenzorului imperial pe pr ima dintre crile t ipr i te de Golescu n acest an, Adunare de pilde, este din 18 mai, ne face s bnuim c el se afla acum la Pesta , ocupat cu treburile legate de in t rarea crii sale sub teascuri , pent ru care t rebuiau n pr imul rnd bani . Cltoria propriu-zis n Apus, cnd i va duce cei pa t ru fii la colile din Mnchen i Geneva, nu poate ncepe nainte de 4/16 august 1826, cnd fostul i viitorul mare logoft semneaz la Braov o poli pen t ru considerabila sum de 504 galbeni 6 4. Documentul a r a t c s ta rea mater ia l a cltorului nu era deosebit de nfloritoare, el t rebuind s amaneteze trei moii, tefnetii, Priboienii i Conetii, pent ru a ncropi banii necesari drumului ; condiiile favorabile ale mprumutulu i , acordat fr dobnd de bancherul Belisarie Pavl id i din Braov, se da toreaz probabil faptului c acesta era un vechi cunoscut al logoftului, dinainte de 1821, cnd bancherul prsete Bucureti i de frica Eteriei i se stabilete n oraul de sub Tmpa. Cltoria nu este ns ncheiat n momentul cnd autorul depune manuscrisul crii sale la tipografia din Buda , cci viza cenzorului G. Petrovici , pe contrapagina foii de t i t lu, este din 2 septembrie 1826, iar n t ex t se noteaz prezena autoului la Mnchen n luna octombrie, cnd au loc expoziia i ntrecerile agricultorilor locali, iar n noiembrie se gsea nc pe drum, la Viena (acuma, n 20 noiemvr., cnd m aflu iari la Viena). Abia dup aceast da t trebuie s-i fi ncheiat el descrierea celei de a treia cltorii , pe care o va depune probabil la tipografia din Buda cel mai devreme n decembrie, prevalndu-se de viza anter ioar acordat crii n ntregul ei, i care se afla, dup toate probabi l i t i le , deja sub t ipar . Aceast pr im par te se ncheia, pu tem presupune, cu lunga cuvntare deosebit de dup men iunea cltoriei n B a n a t i cu pledoaria pent ru par t ic iparea t u tu ro r la activiti le obteti n folosul patriei , cci n fericirea obtii ne vom gsi fiecare n par te i pre a sa (p. 176 din edi ia prin-

    6 3 Arhivele Statului Bucuret i , Documente istorice, pac. MDCCCLVIII , f. 42.

    6 4 Idem, f. 43. O t raducere a acestui in teresant document grecesc, da to ra t lui M. Caratau, se afl n Manuscriptum, nr. 2, 1989.

    XXX

  • ceps), avnd un evident aspect conclusiv. Redac ta t pe baza unor note iniiale, prima par te a descrierii este un text elaborat, gndit retoric, cu o arhitectonic anumi t dest inat s pledeze pentru o cauz ale crei ult ime consecine snt cu abili tate ascunse de ochii celor prea temtori de micare i de progres. Pa r t ea care urmeaz pare oarecum diferit, mai direct, unele meniuni de aici snt mai fugare, enumerat ive, fa de cele dinainte (tablourile vzute la pinacoteca din Mnchen de pild, fa de cele de la Viena), apar unele repetri , ntre ele cea mai semnificativ fiind tocmai ncheierea, care reia aproape identic fraza c i ta t de noi mai sus : cci n obteasca fericire va gsi fiecare i pe a sa, iar n parte numai s t rdu indu-ne , a v e m destule p i l d e . . .

    Fiind n cea mai mare parte o elaborare ulterioar, un text gndit , redacta t pe baza nsemnrilor fugare de pe drum, ideea c Dinicu Golescu a scris nsemnare a cltoriei mele n grecete 6 5 t rebuie exclus cu desvrire. Bazat pe cunoscuta afirmaie a autorului c a t rebui t s abandoneze ncercarea de a no ta cele vzute n l imba na ional i s le consemneze n grecete cci foarte des n t mpinam vederi de lucruri ce nu le avem numite n l imba na ional , interpre tarea este excesiv, dincolo de ceea ce permite textu l . Este foarte posibil ca Dinicu Golescu s fi utilizat l imba greac pentru notele fugare care i-au folosit ulterior la redactarea crii, aa cum o cunoatem astzi, dar cartea n-a fost redac ta t pe d rum i cu s iguran nici n grecete. Mai mult , textul nu las s t ranspar nici o u rm a nsemnrilor iniiale greceti i n general comport foarte puine grecisme ntr-o epoc n care acestea erau nt r -adevr familiare ptur i i culte. nsei exemplele pe care le d autorul n pasajul citat , de lucruri ce nu le avem numite n l imba na ional , nu snt desemnate prin termeni greceti, ci turceti (adirvanul, care ptrunsese ns i n neogreaca t impului i putea fi preluat de aici de autor) i romanice: sta-tue i cascade, ambele de origine lat in. n general vorbind, fa de puinele grecisme ntlnite n t ex t i l imitate la domenii specifice, al comestibilelor de exemplu, care nu prea implicau vederi de lucruri ce nu le avem numite n l imba na ional cum era puzderia de peti de pe pia a Triestului, numru l neologismelor romanice este covr-itor i se repartizeaz pe o arie mult mai larg, numind n orice caz, mai mult dect cuvintele greceti, lucruri i reali ti noi : alee, bal, borsa, cavalerie, casern, clavir, clup, a comuni, dux, forma(lisi), galan-lom, galerie, jalogii, invalit, losterie, medaluri, monet, orangerie, populaie, porto-franco, postament, soiet, statu, vapor, vest i altele, pr intre

    65 Ariadna Camariano-Cioran, Academiile domneti din Bucureti i Iai, Bucureti , 1972, p. 276.

    XXXI

  • care at t de discutatul cuvnt romant ic , n forma obinuit a t impului, adic romanticesc. Aceast situaie ne duce mai depar te i justific o al t n t rebare : nu cumva Dinicu Golescu utilizeaz i n aceast mprejurare convenia pe care, ntr-o ocazie cu totul similar, o folosete pentru a critica tea t rul german din Bucureti i a pleda pentru teatrul n l imba na ional? Schema i nsi retorica anecdotei snt aceleai: autorul este n t rebat de tovarii si de d rum n ce l imb scrie (ntrebare absurd de fapt, care presupune de la nceput c acetia tiau c el nu scrie n romnete) aa cum englezul l n t reba de tie to t acest neam l imba nemeasc, el se ruineaz i-i expune dilema n faa cititorului, pe care i-l aliaz astfel, urmnd o larg pledoarie despre necesitatea traducerilor, a progresului n general, aa cum dincolo gsim o pledoarie n favoarea teatrului ntemeiat nti pentru na ionul lui. Am vzut c n acea mprejurare, ntlnirea cu englezul este, dup toate probabil i t i le, un procedeu convenional pentru a introduce o critic indirect la adresa boierilor liberali i cult ivai , cei pe a cror audien conta cartea sa ; nu este cumva aceeai si tuaie i n ceea ce privete nsemnrile sale, pe care pret inde c le face n grecete pent ru a pu tea osndi acest obicei duntor dezvoltrii limbii noastre, tot aa cum fcuse i cu pretinsele sale luri nepravilnicite din t ineree? Utilizarea acestui artificiu n mai multe cazuri ne ndrept e te s o presupunem cel pu in .

    Adopt nd pentru scrierea sa forma inofensiv a unui jurnal , Dinicu Golescu nu exclude numai organizarea sistematic a observaiilor sale, ci i dezvluirea direct a programului subiacent ; existent ntr-o form mai precis con tura t doar n domeniul moral i cultural , acesta i dezvluie consecinele pe plan social abia prin confruntarea principiilor generale cu realitile din rile s t r b tu te . Observaiile, criti-cile i propunerile implicate n descrierea cltoriei snt risipite pe tot parcursul crii , disimulate fie sub forma conversaiei cu un s t r in , tovar de drum nt mpltor care pune ntrebrile cele mai nimerite pent ru a da autorului prilej s-i dezvluie ideile, fie sub aceea a elogiului unor stri de lucruri din a cror compara ie cu cele de acas s reias cu clari tate superiori tatea primelor. Nu lipsesc ns nici pledoariile deschise, pasajele patetice n care autorul ia direct cuvntul pent ru a apela nu numai la ra iunea, mndria na ional sau chiar la interesul citi torului, ci i la sentimentele sale omeneti, semn al unei noi orientri , care pune afectivitatea pe un plan comparabil cu ra ional i ta tea mecanicii sociale. Cartea lui Dinicu Golescu are deci o s t ruc tur retoric complex, n care diferite t ipuri de procedee aluzia, exemplul, convenia unor s t ructur i literare consacrate precum strinul sau mrturis irea pctosului pocit snt to t a t tea mijloace persuasive care converg n aceeai direcie. Din acest punct

    XXXII

  • de vedere, nsemnarea poate fi considerat ca o mic utopie expus sub forma unei cltorii nu ntr-o a r cu to tu l inventa t , ci n t r -una din care se rein numai elementele necesare formrii unui model utopic : societatea civilizat i act iv al crei exemplu Golescu l propune compatrioi lor si. Inversnd raportul dintre ceea ce tia i ceea ce descoper, aa cum de altfel s-a mai remarcat 6 6, autorul se ins taleaz n utopia lui ca ntr-un spaiu al firescului, aruncnd asupra strilor de lucruri de acas si tua ia ranului , incuria adminis t rat iv, corupia, a rha i ta tea vieii economice o privire ngrozit ca asupra unei rezervai i teratologice, acum descoperit n ogl inda luminoas a Evropei. Este singurul punct n care cartea sa poate fi compara t cu aceea mai veche a lui Radicev (asemnri mai substan ia le pot fi stabili te cu Karamzin ns) i cel principial n care se deosebete de toate celelalte descrieri ale cltoriilor unor compatrioi , mai vechi i mai noi. ntr-o lung perioad ncepnd cu cl-1oria lui Vartolomei Mzreanu la Moscova sau cu aceea a lui Barbu tirbei la Karlsbad, n 17961797, care noteaz doar balurile, mesele (am mncat , am bu t , am fost la joc pn s-au sfrit) sau cunotinele simandicoase (aici snt mai muli de opt sute prinipi i prinese : am i fcut prieteug cu mai toi) i terminnd cu cea a rafinatului Nicolae Suu n Apus, n 1839, Dinicu Golescu este singurul care vede n t ransparen a imaginilor de cltorie profilul viitor al ri i , care caut i vede, n lungile drumuri ale iniierii sale, numai acele detalii utile planului su de reform i de rennoire a s tructuri lor patriei la diferite nivele : cultural , economic, social. Urmr ind mirajul unei lumi mai bune, cum romanticii vor cuta snta cetate a iluziilor lor, Dinicu Golescu scrie to toda t romanul formrii unei contiine ; de la admiratorul copiilor din Braov, care nva cum s- pzeasc dato-riia ctre Dumnezeu, cum s s poar te c t r prinii lor i p n la spiri tul matur , care condamn faptul c t r imi tem mater ia p r im n loc s-o prelucrm n a r , exportarisind moned spre miaznoapte , prin negutori i care aduc marf de lux de la Leipzig i Paris , i spre miazzi, prin arendele domniilor, as is tm nu numai la procesul unui mod de v ia , ci i la matur izarea t r ep ta t a autorului , alter-ego persuasiv al cititorului p u r t a t cu finee i ndemnarea unui politician consumat prin etapele unei conversiuni prin care el, Dinicu Golescu, fiul banului Radu Golescu ctitor al colii de la Goleti i propr ie tar al unei manufactur i de sticl cu meteri nemi nainte de nceputu l secolului trecuse de mult .

    Dinicu Golescu este un scriitor de esen i luminist, fr ndoial, dar nu pent ru c sau nu n pr imul rnd pentru c el mbrac

    66 Mircea Iorgulescu, Firescul ca excepie, Bucureti, 1979, p. 28.

    XXXIII

  • n forme literare o gndire social tipic i luminist, ci ntruc t aceast medita ie asupra societii se expr im printr-o convenie l i terar de t ip iluminist. Secolul al XVII I - lea european descoperise posibilitatea de a discuta chestiunile politice ntr-o form ficional, mai accesibil i mai concret dect u topia platonic : romanul filosofic. Grefat pe subs tan a unei dezbateri care preocup ptur i to t mai largi ale societ i i , romanul filosofic al secolului luminilor ext inde i mpinge pe primul plan dou t rs tur i dest inate tocmai s elimine uscciunea i general i tatea abs t rac t a discuiei, marcnd decisiv l i tera tura epocii : el presupune implicarea meditaiei n concretul unei si tuai i umane , dramat izarea dezbaterii ideologice prin plasarea ei ntr-un cadru i nt r -un mediu social individualizat , i util izarea unei forme li terare descriptiv-obiective, t inznd s duc la fuzionarea nivelului conceptual cu cel realist : scrisoarea (romanul epistolar) sau descrierea de cltorie. ntre nsemnare a cltoriei mele i Scrisorile persane deosebirea nu este de procedeu, ci de semn, de cheie a nelegerii sale : dac Golescu cltorete ingenuu ntr-un peisaj care-1 ncnt i din elementele cruia i construiete o utopie realist, Rica i Usbek t raverseaz o lume doar aparent necunoscut, ale crei fundamente le destabilizeaz printr-o privire insidios naiv, utopia lor constituindu-se ntr-un plan secund, printr-o proiecie negat iv. Deliberarea alegerii acestei forme literare de ctre Golescu nu trebuie exclus cci, n pofida declaraiilor sale de modestie (nu a ndrzni niciodat s apuc c o n d e i u l . . . ) , el nu pare un scriitor fr experien, dei dovezile directe lipsesc ; fostul su profesor St. Commitas vorbise ns, n prefaa enciclopediei sale didactice, de cei doi frai Goleti nu numai ca de doi iubitori ai muzelor, ci i ca de doi capabili slujitori ai lor ( ).

    Ca document ideologic, r edac ta t n aceeai epoc cu celelalte scrieri ale sale, sub impulsul acelorai idei, nsemnare a cltoriei mele t rebuie judecat i neleas n perspectiva ntregului , aa cum se i cuvine cu un corp de doctrin, pr imul cu un caracter a t t de cuprinztor n cul tura noast r . Modalitile de expunere i chiar scopul imediat urmr i t n fiecare din aceste scrieri snt, desigur, diferite: Adunarea, de pilde este un breviar moral care propune un t ip uman ca ideal, cu rol formativ, pedagogic, prospectul colii din Goleti este un program cultural i educaional practic, iar nsemnarea este ncercarea de materializare a tu tu ro r acestor principii ntr-un model cultural, juridic i chiar social, ul t imul i cel mai complet din seria ntreag. P r ima se adreseaz tinerilor, elevilor n spe, a doua nvtor i lor i factorilor de decizie n domeniul colar, iar u l t ima tu tu ro r i mai cu seam celor de care depindea acceptarea ideilor sale, celor pe care i cunoscuse animai de bune inteni i n njghebarea cul tural de la

    XXXIV

  • Braov, din 1822 (i i numete ntr-o pagin urmnd descrierii Vienei, de la fraii Cmpineni la cei doi Bibeti care vor i urca pe t ronul ri i) , i pe care va ncerca nc o da t s-i ralieze n jurul societii l i terare din 1827, una din formele practice rezultate din ideile acestei cri . Nu este deci de mirare c n toate aceste scrieri pot fi identificate idei i chiar formulri asemntoare , s t ructur i ale unui eafodaj unic, ncepnd cu simplele proverbe cu cel mai general neles pentru a ajunge la temele de baz ale proiectului su de reform : critica exploatrii slbatice a ranului , lsat la bunul plac al asupritorilor si, care apare i ntr-o lung no t din Adunare de pilde i n a t tea locuri din nsemnare, faptul c tinerii nu pot nva de la btrnii care nici ei n-au nv a t niciodat nimic, ci trebuie s se lumineze cum au fcut i alte neamuri , prin coli, profesori anume formai i tlmciri (idei care apar i n nsemnare, i n prospectul colii), critica luxului nebunesc i ruintor , ideea c legea e una pentru toi , c nu poate fi fericit i bogat o a r ai crei locuitori snt sraci, c munca i meritul personal snt singura baz moral pentru propirea individului .c.l. Autorul nsui stabilete de altfel aceast legtur ntre scrierile sale, ntr-o no t critic din Adunare de pilde, unde expune sistemul valului de jefuitori care se aba t asupra ranului , de la zapciu i mumbai r la ispravnic i vtaf, fcnd tr imitere explicit la nsemnare a cltoriei mele, care exista deci ntr-o form oarecare n acel moment (toate mai pe larg se vor a r ta n al t crticic ce n u rma acetii va veni, unde m spovedesc chiar eu n ce chip am u r m a t pe acelea vremi), sau ntr-un pasaj din nsemnare a cltoriei mele unde , dup o serie de exemple cu caracter etic, spune c asemenea oameni au exis tat muli ale crora nume i fapte, unile s-au dat n t ipar, altele acum s tlmcesc, pe care cine va voi, le va ceti, t r imi nd astfel la Adunare de pilde, aflat sub t ipar n acel moment .

    Sub raportul ideilor, Dinicu Golescu este fr ndoial un iluminist, prelund cu oarecare ntrziere principala tez a curentului european: el vede n cul tur principala cale pentru progres. Prin cultu r se ridic poporul, nva s-i gospodreasc mai bine existena i s-i apere drepturile, i to t prin cul tur se vor mblnzi moravurile celor care-1 mpil, funcionarul va deveni eficient, judectorul drept , iar prinii vor pu tea oferi exemple benefice copiilor lor. Tot de esen iluminist snt raionalismul lui, rezerva fa de formele exterioare ale credinei i mai ales condamnarea sever a monahismului , n care vede o alterare inacceptabil a esenei umane i o nelciune, p r imatu l dreptului na tura l , ideea de convenie, de pact , ca baz a organizrii sociale etc. Dar modelul cultural utopic al secolului al XVII I - l ea este amendat printr-o corecie impor tan t , care plaseaz ideile lui Dinicu Golescu n sincronie cu tendinele momentului pe plan euro-

    XXXV

  • pean : progresul (fericirea, buns ta rea .a.) nu mai este considerat n perspectiv general uman , abs t rac t , ci n aceea naional, a Patriei, cum scrie el, cu majuscul, cul tura este un fenomen na ional , care trebuie rspndi t n l imba na ional i n folosul naionului su. De aceea el acord o atenie cu to tu l deosebit nvmntu lu i e lementar i practic, pr imul pas n aceast direcie fiind fcut prin nfiinarea unei coli destinate copiilor, fr nici o discriminare privind originea lor, iar cei sraci urmeaz a fi a juta i material , ntre altele crile precum Adunare de pilde fiind distr ibuite gratui t . Al doilea pas, care are n vedere forme educaionale indirecte, merge pe acelai d rum : teatrul , gazetele, traducerile, ideea dicionarului propus n nsemnare, care implic ideea normrii limbii i deci a unei limbi uni tare . Teatrul , de pild, pare s ocupe un loc impor tan t ntre instituiile admirate de el n s t r in ta te i pe care le examineaz cu ochiul interesat al moralistului mai degrab dect cu cel al l i teratorului sau al simplului amator de distracii .

    Dei meniuni fugitive ale problemei mai apar i n alte locuri, Dinicu Golescu discut pe larg necesitatea unui tea t ru n l imba na ional n scurtul capitol pr ivi tor la vizita sa la Vicenza, ora mai degrab slab populat zice el dar n care funcioneaz trei tea t re (cte trele n lucrare) da tor i t faptului c oamenii s nt iubitori de muzic i vor prea mult s auz faptele cele virtuoase i istoriceti ale acelor mari i vrednici de laud oameni din vechime. Aici, ca i n Austr ia i amintete el, i cel mai srac oroan merge la t ea t ru , cci ntr-aceste locuri socotesc theatri le de folositoare fiindc ne a r a t pildele acelor vrednici de pomenire. n concepia lui Dinicu Golescu, tea t ru l este deci o t r ibun moral, iar l i tera tura dramat ic este sau trebuie s fie vehiculul unor principii etice, incarnate n prototipuri le vir tu i i care s nt eroii din vechime, personaje-model din acea istorie care, dup formula lui Cicero, ne ofer o cluz n v ia . Golescu i cont inu medi ta ia cu o compara ie privind s i tua ia teatrului n a r a noastr , unde singurul t ea t ru este frecventat de abia o su t de oameni, la o populaie poate peste o su t de mii, pent ru c spectacolele snt n l imba german. S-a cheltuit ceva cerneal cu-tndu-se care este numele real al acelui englez pomenit de Golescu, au tor al refleciei c acest lucru nu numai nu l-au vzut n ct lume au umbla t , ci nici c crede c n t r -a l t par te vor vorbi n thea t ru nt ru al t l imb, ci n t ru acea na ional 6 7 , dar i aici, ca i n alte pr i , vorbele autorului trebuie in terpre ta te . Personajul moralizator strinul , potr ivi t cunoscutei ficiuni pe care poate Golescu nu o

    67 Gh. Bogdau-Duic, Din vremea lui Constantin Golescu, n Cul-tura romnilor, I (1915), n r . 6, p. 327.

    XXXVI

  • ignor de vreme ce fratele su l tradusese pe Montesquieu este chiar autorul , care i ascunde ascuimea observaiilor sub haina neu t r a unui inocent, a cuiva din afar, n t imp ce defectele, t rsturi le negative, reprourile, snt cumulate de autor sau de colectivitatea pe care el o reprezint, nu numai , sau nu at t pentru c acesta s-ar fi t emut de orice fel de represalii (altfel n-ar mai fi scris cartea), ci pentru c o asociere a acestuia la culpa general uureaz recunoaterea ei de ctre citi tor i inspir mai degrab dorina de a-i imita cina dect un repro dur i direct. Puse cap la cap, cele dou idei (teatrul ca coal a moralului i critica teatrului n al t l imb dect aceea na ional) las loc unei singure concluzii : aceea c Golescu vede n tea t ru l nemesc (sau n orice al t l imb strin) o piedic la realizarea rolului su pedagogic ; neleas de civa oameni numai , piesa i risipete n zadar mesajul i aa na ia nu poate alerga. Dinicu Golescu nu este numai un critic t impuriu al formelor fr fond, ci i un propagandist subti l al l i teraturii cu coninut educat iv i na ional , principiu mai subversiv i mai periculos pe atunci dect acela al simplei adecvri la real i tate . El va i pune n practic ideile sale, coala de la Goleti fiind un laborator al teatrului na ional n ciuda modiciti i mijloacelor i a tinereii elevilor. O dare de seam a serbrii de sfrit de an, din mart ie 1830, a r ta c examenul propriu-zis s-a cont inuat seara prin reprezentarea tragediei Retulus a lui Heinrich von Collin, n t raducerea lui Iancu Vcrescu, desigur doar un fragment 6 8. n afara faptului