istoria calatoriei si recreerii

7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii

1/47


2/47

dezvoltarea capitalismului in contextul revolutiei industriale. $i totusi,calatoria este cu siguranta

mai vec%e, la fel de vec%e ca si omul. !n perioadele precapitalismuluiinsa, calatoria se deosebea de

turismul modern ce nu a intarziat sa vina, mai intai de toate princantitate &foarte putini

participanti', apoi prin distributia intre clasele sociale &putini isi puteaupermite optiunea unui voia"'

si, in final, prin calitate, calatoria rareori insemnand si recreere. (u altecuvinte, calatoria si

recreerea erau aproape total paralele, calatoria fiind intreprinsa numai

ca exceptie in timpul liber si

pentru motive recreationale, iar daca era intreprinsa se derula pedistante mici. (auzele erau

evidente, faptul ca pana spre secolul al #!#-lea calatoria era inceata,dificila, periculoasa, scumpa

si aproape complet lipsita de recreere ori placere, elementecaracteristice timpurilor moderne.

Aceasta situatie necesita o discutie distincta despre calatorie s irecreere, obiectiv avut in vedere in

capitolul de istorie a fenomenului turistic din lucrarea de fata.

(ine au fost acesti calatori non-recreatie ai precapitalismului) !nprincipal emigranti,

exploratori, comercianti ambulanti, meserias i, marinari, pelerini venitiin secolul al #*!!-lea dintr-o

clasa sociala mica numeric de englezi bogati si alti excentrici. (u toateacestea, pana spre mi"locul

secolului al #!#-lea lumea era extrem de imobila s i calatoria pentruorice motiv era o exceptie. n


3/47

r, un munte, o delta ori intindere de apa, un %otar politic ori, pur sisimplu, o distanta mai mare

era indea"uns sa creeze medii umane separate, cu caracteristici diferitesi unice. Daca varietatea

constituie o trasatura caracteristica a civilizatiilor vec%i, imobilitatea interitoriu a omului a fost, o

conditie necesara acestora. Astfel, marea ma"oritate a oamenilor si-aupastrat locul in decursul vietii

lor si rareori indivizii s-au aventurat mai mult de + m departare decasa. Acest lucru n-ar trebui

uitat cat timp vorbim de istoria turismului.

!n contrast, dezvoltarea capitalismului in secolul al #!#-lea a dus, dinpunct de vedere

numeric, la o accentuata mobilitate a oamenilor, in principal in timpullor liber, si din motive

recreative. Acesta este turismul in adevaratul si modernul sens alcuvantului. Astfel, relatia dintre

turismul modern, parte componenta a calatoriei, cu o sfera mult maicuprinzatoare, si recreere

evidentiaza o importanta suprapunere si in permanenta crestere petargul turismului recreativ

numai dupa instalarea revolutiei industriale in toata Europa, Americade Nord s i in alte parti ale

lumii.

egasirea calatoriei si recreerii precapitaliste, aproape complet diferiteuna de alta, in baza

unui proces evolutiv permanent, in turismul si recreerea din epocamoderna, aproape pana la

identificare ca semnificatie, s-a petrecut numai cand ele au devenitaccesibile pentru cei mai multi


4/47

oameni, deci nu numai pentru un segment restrans al populatiei cumdebutase initial. Turismul

modern a devenit un fenomen de masa. De fapt, dupa apreciereaanalistilor, calatoria in evolutia sa

pana la forma turismului modern se asemana, prin analogie, cuevolutia democratiei din antic%itate

pana la ceea ce inseamna astazi +/+d/+b statul de dreptdemocratic. (%iar daca dispunem de cateva indicii ca

elemente ale turismului au aparut in era precapitalismului, motivatiileerau minime si de o

importanta marginala. De aceea, termenul 0calatorie0, cu referire la

deplasarea in spatiu a oamenilor

inperioada precapitalismului, pare a fi cel mai semnificativ si adecvat.Termenul de 0turism0 este

corespunzator fenomenului modern, cu inceputul localizat la mi"loculsecolului al #!#-lea. !n

paralel, aceeasi semnificatie evolutiva o putem atribui si termenului derecreere, cu aplicatie la

intregul cuprins al istoriei, desi continutul s i semnificatiile au fostsubiecte ale unor transformari

considerabile in decursul timpului, pana a se a"unge la conturul modernsi contemporan al recreerii

propriu-zise.

(apitolul de fata este structurat in sectiuni corespunzatoareperiodizarii istorice general

acceptate. 1ricum, a sc%ematiza cursul istoriei turismului si recreeriiinseamna a distinge sau

delimita numai trei etape:

+' etapa preindustriala a calatoriei si recreerii, numai cu catevaelemente de turism notabile;


5/47

2' etapa conturarii si maturizarii turismului de masa din tariledezvoltate, circumscrisa de revolutia

industriala a sec. al #!#-lea s i "umatatea secolului al ##-lea &+345-+35', incluzand deci si

perioada reconstructiei de dupa cel de-al !!-lea razboi mondial;

/' etapa contemporana a turismului de dupa +35, cu aspectesemnificative cantitativ-calitative ale

turismului de masa din societatile dezvoltate. Aceasta perioada,considerata contemporana si

relevanta prin particularitatile sale pentru turismul din zilele noastre, vafi tratata in afara acestui

capitol, deci in celelalte sectiuni apartinatoare lucrarii de fata.

1.2. Etapa preindustriala a recreerii si calatoriei

+.2.+. !storie stravec%e si antic%itate

ecreerea. 6ana in prezent dispunem de putine informatii despretimpul liber si recreerea

din perioada stravec%e a istoriei cetelor, a civilizatiilor de vanatori sipescari. n lucru este insa

cert, ca in acele etape de lupta a omului cu natura, lupta in principalpentru supravietuire, se

dispunea de foarte putin timp liber, in acceptiunea moderna a acestuitermen, cu cateva exceptii

semnificative. 1ricum, cateva ramasite ale stradaniei artistice timpuriisi datinilor, obiceiurilor sunt


6/47

astazi cunoscute: ele reflecta frica omului cu privire la maretia naturii sila originile magice ale

acesteia si existentei umane. De asemenea, mai stim ca societatileprimitive nu faceau distinctie

intre munca si timp liber sau timp pentru placere. De exemplu,vanatoarea insemna munca si

recreere in acelasi timp; "ocurile, distractia si formele de arta erauspontane si asociate cu activitati

de fiecare zi.

Treptat insa, aparitia agriculturii in corelatie cu asezarile permanenteau putut crea surplusul

de %rana si alte bunuri necesare pentru sustinerea 0elitelor libere0nelucratoare - in principal

aristocratie si preoti - care, pe baza puterii lor politice si economice,erau scutiti de munca manuala

si se puteau concentra pe functii de guvernare s i administrative. Astfel,munca si timpul liber devin

tot mai mult delimitate. Divizarea oamenilor in doua categorii: %omofaber - omul lucrator, mester

si opusul acestuia %omo ludens - omul care conduce, insemna casclavii, taranii si meseriasii

trebuiau sa lucreze la porunca supraveg%etorilor si conducatorilor lorpentru a asigura elitei timpul

liber. Aceasta noua ordine sociala a aparut initial in 1rientul 7i"lociu,!ndia si (%ina cu 8. de

ani in urma si mai tarziu in Europa, dupa apunerea !mperiului oman.Elitele privilegiate


7/47

conducatoare, constituind o parte relativ mica din intregul populatiei,aveau posibilitatea de a-si

insusi o parte importanta din averea produsa in societate &0bogatia insurplus0'. Aceasta exploatare

a creat conditiile pentru ca dregatorii sa aloce o parte din avereainsusita promovarii muzicii,

picturii, sculpturii, filosofiei. eprezentantii 0clasei libere0, nu au cultivatnumai artele s i educatia,

ci le-au si patronat spre a mari gloria si statutul lor. (lasele exploatate,pe de alta parte, trebuiau sa

trudeasca din greu pentru stapanii lor fara a beneficia de libertate,

datorita lipsei de timp, energie si

avere. 0Nu este libertate pentru sclavi0 scria Aristotel, convins fiind caacea stare de lucruri

corespundea cel mai bine existentei umane.

(ivilizatiile stravec%i au culminat cu cultura greaca si cea romana. !nfapt, bazele filosofiei

timpului liber in cadrul acestor culturi s i civilizatii au fost puse. Timpulliber bine utilizat era un

ideal greco-roman care contribuia la armonia dintre capacitatile fizice sicele mentale. Acest ideal

este cuprins in zicala: 07ens sana in corpore sano0 &minte sanatoasaintr-un corp sanatos'. (onditia

fizica pentru sanatate si pentru serviciul militar era considerata onecesitate. 9ocurile 1limpice din

recia antica, alaturi de semnificatia lor religioasa, au fost un exempluedificator al acestor idealuri.

(alatoria. 7iscarea spatiala a oamenilor a reprezentat unul din celemai vec%i aspecte ale


8/47

vietii umane. !nitial si pe intregul parcurs al preistoriei si antic%itatiiexistentei umane ea a fost

motivata nu atat de impulsul pentru sc%imbare sau dorinta de aventura,cat de necesitati economice:

comert, vanatoare, pastorit, "efuire, cuceriri militare si cautari deasezari mai corespunzatoare vietii

comunitatii umane din timpurile respective. 7ai tarziu, motivatia a fostc%iar negativ influentata si

limitata de vagabonzi, tigani si alte grupuri de minoritati aflate in afarama"oritatii societatii.

6rimii oameni care au calatorit voluntar au fost comerciantii si mestes

ugarii. (a urmare,

c%iar primele dictionare explicative ale diferitelor cuvinte considerautermenul 0comerciant0 ca

sinonim cu cel de 0calator0. (alatoriile comerciale lungi, consemnate deistorie, au inceput in

1rientul 7i"lociu cam cu 3 de ani .e.n., deci cu mult inainte deaparitia s i dezvoltarea oraselor.

7ai tarziu, in neolitic, oamenii au dezvoltat in satele lor o diviziune amuncii pe meserii. Aceasta

specializare a necesitat extinderea spatiala, c%iar si la distanteconsiderabile, a fluxurilor bunurilor

economice. !ntr-adevar, comerciantii istoriei stravec%i calatoreau cumult mai devreme decat au

crezut ar%eologii pana de curand. Aceste legaturi comerciale s-au

stabilizat in timp, ele regasindu-se

pe marile rute comerciale, cum ar fi: 0Drumul matasii0, 0Drumul sarii0 sau0Drumul mirodeniilor0.

(omerciantii 0au luminat calea0, ei au fost cei care au desc%is-o s i auconsolidat-o.


9/47

!n paralel, alaturi de motivatiile economice ale calatoriei, s-au adaugatmotivatiile

religioase, sportive s i, mai putin importanta, dorinta de a invata maimulte despre lume calatorind,

practicata de intelectualii greci.

Din punctul de vedere al alegerii si consolidarii rutelor de calatorie,grecii au fost maestrii si

stapanii calatoriilor pe mare, iar romanii au dezvoltat o vasta retea dedrumuri de cca.+. m

pentru nevoile militare s i administrative ale imperiului. Despre acestelinii de comunicatii se spune

ca au fost mai eficiente decat cele ale Angliei secolului al #*!!!-lea.Drumurile romane erau

presarate de 0carciumioare la sosea0 care ofereau %rana s i adapost siasigurau cai odi%niti ce puteau

fi sc%imbati la urmatorul popas. !n ciuda faptului ca aceste linii decomunicatie erau folosite in

serviciul statului, ele constituiau factorii care facilitau calatoriilecomerciale si c%iar pe cele

recreative. 6rin intermediul lor s-a conturat baza pentru un anumit gradde omogenitate spatiala si

relativa securitate. $i totusi, la vremea respectiva, traficul turisticinsemna, in principal, distante

scurte de calatorie recreativa a cetatenilor romani bogati la vilele lor dinzona marilor ori tinutul

muntilor. Ei erau nerabdatori sa evadeze, sa scape de caldurasufocanta a verilor si


10/47

aveau ca scop sanatatea, cura, tratamentul la sursele de apa termalaabundente in !talia, dar

elementul placerii se pare ca predomina. omanii au dezvoltat unnumar mare de statiuni balnearo-

termale in colonii, putin insa frecventate de masele dezavanta"ateeconomic.

(alatoria recreativa pe distante scurte a predominat in oma anticadin cauza piedicilor

evidente existente, concretizate in greutatea s i incetineala unei

calatorii pentru destinatii mai

indepartate &+ pana la 8 de zile sau c%iar mai mult'. $i totusi, vizitacu caracter recreativ intr-o

frecventa tot mai inalta a obiectivelor turistice create de oameni nu s-alasat prea mult asteptata. $i

aceasta pentru ca cele mai multe din cele sapte minuni ale lumii anticeau fost localizate in arealul

reprezentat de Egipt, recia, %odos si Asia 7ica. *ec%ea oma aveaconexiuni navale regulate,

oficii de calatorie, organiza festivaluri, dispunea de muzee si de g%izituristici specializati. !ntr-

adevar, romanii au fost primii calatori cu motivatii recreative din istorie.Analis tii istoriei turismului

recreational remarca ca, practic, volumul calatoriilor in !mperiul omana fost intrecut numai in

secolul al #!#-lea, cand se instaleaza adevaratul turism de masa. $-arparea deci ca au existat unele

elemente de turism modern c%iar in oma antica, ceva de felul 0turisminainte de turism0.


11/47

6rincipala diferenta era doar ca 0turismul0 roman reprezenta doar unprivilegiu al unei minoritati

sociale, privilegiu posibil datorita structurii socio-economice existente,bazata pe munca sclavilor.

+.2.2. Evul 7ediu

ecreerea. !ntervalul de o mie de ani, dupa caderea !mperiuluioman, din sec.* pana in

sec.#* &conventional 4=8 e.n. - +45/ e.n.' constituie perioada

medievala sau Evul 7ediu. Aceasta

perioada reprezinta o deteriorare radicala a conditiilor pentru recreeresi calatorie, in principal ca

rezultat al noii ideologii crestine. De"a din ultima perioada a !mperiuluioman, si mai accentuat

dupa aceasta, obsesia activitatilor recreative a devenit predominanta:circul era aspru criticat,

"ocurile lui interzicandu-se, fiind considerat inuman si crud; crestinii aucriticat excesele arenelor

romane, iar in viziunea pagana epicuriana despre recreere bisericaducea un razboi !npotriva

riturilor greco-romane s i festivalurilor, !npotriva desfranarii 0trupului0pacatos.

Astfel, ideile greco-romane asupra ec%ilibrului, armoniei dintre minte

&suflet' si corp erau

profund atacate. $ufletul imaterial era declarat superior corpuluimaterial. *iata era concentrata

numai pe cautarea valorilor spirituale in deplina izolare fata de 0poftelelumesti0. >iserica ridica


12/47

baricada intre munca s i placere, prima era binecuvantata, a doua erablestemata. 7unca era cea care

ducea spre pietate, apara individul de tentatiile trupesti. *iata umanatrebuia sa urmeze exemplul

stabilit de eneza: 0Din sudoarea fetei tale isi vei manca painea ta,pana te vei intoarce in pamantul

din care esti luat0. ecreerea de orice fel era criticata, asa cum insusi$f.6aul o facea: 0caci

deprinderea trupeasca la putin foloseste0. Trebuiau deci abandonatesensurile si uitate definitiv

placerile distractive. *iata umana era privita doar ca o mare tranzitie

spre asceza si abstinenta: doar

o pregatire pentru eterna rasplata. 7ai tarziu, aceste idei crestinetimpurii si-au gasit reflectiile in

puritanismul protestant si si-au pastrat unele din influentele lor pana inepoca contemporana, c%iar

pana in zilele noastre.

1ricum, aceasta nu inseamna ca n-a existat timp liber dedicatrecreerii in Evul 7ediu.

Di%otomia sociala a antic%itatii n-a disparut: munca pentru multi,placere, timp liber pentru putini.

!deile despre munca grea si lipsa placerilor au fost impuse de regulileelitelor partinitoare cu scopul

de a creste exploatarea iobagilor. (u toate acestea, multi reprezentantiai clasei conducatoare,

inclusiv unii membrii ai clerului si calugarilor, continuau sa "oace rolulde 0leisure classes0 &clasa

libera, a placerilor', permitandu-s i luxul unei vieti extravagante. Acestestandarde morale false,


13/47

ipocrite erau caracteristicile timpului. !n plus, spre sfars itul Evului7ediu multi membri ierar%ici ai

bisericii, prioritar es aloanele sale cele mai inalte, devenisera o mostra0copioasa0 de placere, de

desfatare a trupului, aceasta fiind una din cauzele evidente care auadus reformarea.

6ractic, unele din activitatile ma"ore de recreere a elitelor medievaleerau: turnirurile,

teatrul, concertele etc., dar cea mai importanta era vanatoarea.6roliferarea "ocurilor vanatoresti

locale devine un fapt recunoscut de timpuriu in Europa, situatie ce a

presupus o drastica

reglementare a activitatilor de vanatoare. !n realitate, aceasta insemnarezervarea exclusiva a

drepturilor de vanatoare numai pentru elite, in special pentru regalitate.Astfel, regii, nobilii si

inaltul cler si-au delimitat suprafetele pentru vanatoare. Acesterezervatii au fost probabil prima

forma de intrebuintare a unei suprafete pentru recreere. 6entru ca elefusesera prote"ate in tot

cuprinsul Evului 7ediu, c%iar si in perioada post-medievala, multe dinele constituie astazi

rezervatii naturale si parcuri naturale &sau nationale' in Europacontemporana. (%iar unele parcuri

urbane in Europa de azi &ex. ?@de 6ar din ondra, Anglia' sunt fosteterenuri regale de vanatoare.

(alatoria. Atitudinea negativa fata de recreere in Evul 7ediu viza s icalatoria din motive


14/47

recreative, si ea fiind apreciata ca o activitate inutila, atitudine ilustratade urmatoarea zicala latina:

0(oelum non animum mutant Bui trans mare currant0 - 0(ine calatoreste peste mari si tari sc%imba

numai cerurile, nu s i sufletul0. !nteresant, aceasta opinie nu era!npartas ita de lumea islamica a

Evului 7ediu, cu o civilizatie evaluata de istorici, in multe privinte, cafiind superioara cultural

Europei medievale. Aviccena, de pilda, a avansat idea cum ca, oameniinu castiga intelepciune prin

citirea mai multor carti sau traind mai mult, ci calatorind mai mult.

!ntr-adevar, de-a lungul Evului 7ediu calatoria s-a sc%imbat radical incomparatie cu

Antic%itatea. Nici ideologia ascetica a bisericii, nici situatia economicaprecara n-au putut crea o

structura pentru expansiunea calatoriei. *iata a devenit mai rustica si,astfel, mai sedentara decat

perioada trecuta. (ei mai multi oameni erau legati de pamant, de tara,de paro%ie, erau deci imobili.

!obagilor, strans incorsetati in sistemul feudal, le era strict interzisa miscarea in afara domeniului

feudal &glebae descripsit'. 7obilitatea individuala a scazut, drumurileromane au cazut in paragina

sau c%iar au disparut in intregime. $ecuritatea calatorilor sipermeabilitatea spatiului s-au diminuat

ca urmare a %otiilor frecvente si barierelor feudale. (osturile &incluzandtaxele, impozitele,

rascumpararile, pazele' crescusera considerabil. Drept rezultat, are loco apreciabila reducere


15/47

cantitativa a calatoriilor. (oncomitent, au loc sc%imbari corelativecalitative negative in

transporturi. 1amenii porneau la drum numai daca trebuia, daca eranevoie. Ei se simteau mult mai

siguri acasa, izolati de altii. $tructura traficului s-a sc%imbat, cuexceptia formei sale comercial

motivata. (omerciantii care calatoreau inca ignorau prime"diile,costurile s i barierele feudale, cu

toate ca saracia generalizata perpetua un numar relativ mic si alacestora.

!ntr-o asemenea situatie, nefavorabila desigur, calatoria spre

destinatii pentru sanatate sau

pentru vizitarea unor obiective turistice a fost aproape abandonata inuitare. (ea mai importanta

categorie de calatori o constituiau pelerinii spre locurile sfintecrestinilor, ca oma, $antiago de

(ampostella sau tinutul $fant &el fiind in legatura cu cruciadele dintresec.#! si sec.#!!!'. $i totusi,

aceste pelerina"e nu erau calatorii desfasurate in timpul liber pentrudistractie, ci mai degraba

calatorii spirituale spre portile eternitatii, frecvent luandu-se parte lapedepse pentru diferite ofense.

!ntr-adevar, pedeapsa era proportionala cu distanta. Aceasta reflectariscurile si inconvenienta

calatoriei in acele timpuri. 6robabilitatea de a nu se mai intoarce din

calatorie era foarte mare.

!n fine, o alta categorie de calatori din ultima perioada a Evului 7ediuo constituiau oamenii

care se deplasau in cautarea de informatii s i noi experiente: oameniide s tiinta s i tinerii studenti,


16/47

care au pus bazele si au consolidat universitatile europene, in secolele#!* si #*; lor li se adaugau

indivizii ce calatoreau in cautarea sansei calificarii: ucenici si marinari,membrii breslelor diferitelor

meserii. 7unca in alte locuri se extinde, sau piata se amplifica prininmultirea targurilor care

atrageau amplificarea fluxurilor calatoriilor in afara zonelor deresedinta.

+.2./. enasterea si >arocul

ecreerea. !mportant de remarcat in aceasta perioada, circumscrisaintre secolul #* si

secolul #*!!, este faptul ca in domeniul recreational evolutia este foartemodesta, ea fiind marcata

doar de o anumita revigorare a termalismului, in principal in Cranta.7otivele, ce-ar putea "ustifica

aceasta stare, credem ca au fost: razboaiele, epidemiile diferitelor boli,puritanismul protestant si

persistenta conceptiilor negativiste cu privire la natura umana. Eliteleau continuat insa sa practice

vanatoarea pe teritoriile lor, in special in 7area >ritanie.

(alatoria. evigorarea vietii economice si dezvoltarea culturala dinvestul si centrul

Europei in ultima parte a Evului 7ediu, incepand cu secolul al #!-lea,induc unele cres teri ale


17/47

transportului si calatoriei, in special a deplasarilor comerciale sireligioase. Dar, adevaratul inceput

al inabusirii izolarii feudale a Evului 7ediu il constatam in epocaenasterii. Abia acum

mobilitatea spatiala a oamenilor in Europa a sporit neintrerupt desi,inca, persista numai asupra unei

mici minoritati a populatiei.

6rincipala influenta asupra calatoriei in general, celei recreative inspecial, in timpul enas terii a

fost exercitata de noile idei individualiste despre lume ale umanismuluisi asezarea omului in

centrul atentiei. manistii si-au regasit inspiratia in Antic%itate. 01muleste masura tuturor

lucrurilor0, cum afirmase de mult 6rotagoras. Expansiunea cunoasterii,importanta experientei

individuale, difuzia spatiala a ideilor noi au dat un substantial impulscalatoriei. *aloarea

intelectuala a vizitarii de targuri straine, in special !talia si monumenteleei antice, a fost peste tot

recunoscuta. Noile dezvoltari culturale si progresul material au creatconditii mult mai favorabile

pentru calatorii educationale si culturale. Cilosofii, scriitorii s i artistiienasterii au intreprins

calatorii intre diferite tari europene pentru a oferi si !npartasi nouarealizare culturala. 1 retea de

%anuri si case de oaspeti s-au alaturat facilitatilor medievale de cazaresi %rana din manastiri si

castele. a inceputul secolului al #*!-lea au aparut transporturileregulate de trasuri s i diligentele


18/47

comerciale. Treptat, drept rezultat al sporirii traficului pe drumurileeuropene, a aparut si cererea

pentru o literatura specializata, de calatorie+. 1ferta lucrarilor in acest senscontinea informatii utile

nu numai pentru calatorii profesionisti, dar si pentru cei aflati in vizitaunor obiective turistice. 7ai

mult, secolul al #*! - lea a adus cu sine si un alt gen de literatura decalatorie, mult mai elaborata

si apartinand realizarilor artei, depasind deci doar simpla informatie2. niiscriitori, filosofi sau

psi%ologi de referinta ai secolului amintit au participat ca subiecti activi

la calatorii cu un vadit

caracter turistic international motivate de curiozitatea lor intelectuala,de dorinta lor de a cas tiga

experienta personala despre arta si locuitorii tarilor vizitate. Ei au gasitin voia"ul international un

mi"loc direct de cunoastere s i extindere a orizontului intelectual. 0Dincele mai vec%i timpuri si

pana astazi - remarca, de pilda, filosoful si psi%ologul olandez 9ustusipsius - oamenii importanti

au calatorit intotdeauna. Dar, folosirea oricarui mod de voia" a sporitcunoasterea

comportamentului, obiceiurilor si datinilor si a modalitatilor deconstituire a statelor straine, largind

astfel orizonturile mintii0/. 6rintre interesele care au determinat pe multicreatori ai culturii

europene si indivizi bogati sa participe si sa evoce voia"ul international,la loc de frunte se situeaza

atractia lor fata de arta. !ntr-adevar 0turismul artistic0 cu dorinta de avizita si castiga, uneori prin


19/47

forta, comorile artelor din !talia &0mama artelor0' a devenit cevacaracteristic pentru cele mai inalte

clase in timpul enasterii. !nutil de a adauga ca aceste calatorii aucontribuit mult la cunoasterea si

raspandirea noilor idei, gusturi, obiceiuri, traditii, a noilor descoperirite%nice, etc. in toata Europa.

6erioada >arocului din istoria Europei, plasat in secolul al #*!!-lea, aadus sc%imbari mai

mult cantitative decat calitative, comparativ cu enasterea. !n acestsens, se fac simtite !nbunatatiri

intransport si amplificari ale calatoriei educationale, incluzand si

07arele Tur0 ale carui baze au

fost puse deci in amintitul secol.

$ecolul al #*!!-lea a marcat doar o modesta revigorare, limitata initialla Cranta, a ceea ce

francezii numeau 0turismul termal0, care folosea %idroterapia pentrucura sau tratament. Aceasta

forma de turism aparuse initial in vec%ea oma, dar, din motive demoralitate, aproape ca n-a

existat in Evul 7ediu si in perioada enasterii. 6rotagonis tii de-acumerau membrii suitelor regale

si aristocratiei. (a urmare, c%iar pe linie administrativa au aparutelemente noi, de pilda in anul

+8/ cand regele francez ?enr@ al !*-lea a instituit functia de0superintendent general0, raspunzator

cu inspectarea si intretinerea bailor si fantanilor regatului. (lasele celemai inalte au calatorit, de


20/47

asemenea, spre resedintele lor somptuoase de vara, in principal inCranta &regiunea 6arisului si

valea oirei'.

7arele val al calatoriei, ale carui baze au fost puse in Europasecolului al #*!!-lea, s-a

reflectat in numarul mare al 0relatarilor de calatorie0 si in avantulliteraturii popoarelor. $ub acest

aspect, in acord cu estimarile statistice, numai intr-o singura tara, cuma fost de pilda Cranta,

aparusera peste o mie de texte si lucrari pe teme de turism, cu toateca, cu rare exceptii, valoarea lor

era mai mult informativa si documentara, decat literara.

+.2.4. !luminismul si omantismul

ecreerea si (alatoria. !deile s i tendintele filosofice, culturale s isocio-economice din

aceasta perioada, corespunzatoare secolului al #*!!!-lea s i primei"umatati a secolului al #!#-lea,

au creat elementele premergatoare s i fundamentale recreerii sicalatoriei turistice moderne. !ntai de

toate, ele au generat o sc%imbare graduala in intelegerea relatiei dintrecalatorie, pe de o parte,

placere si natura, pe de alta parte. !n trecut calatoria avea putine incomun cu placerea si recreatia,

urmare s i a particularitatilor transportului la vremea respectiva: incet,greoi, scump si neconfortabil.

(alatoria era, de asemenea, extrem de periculoasa datorita atacurilorpiratilor, %otilor sau


21/47

xenofobiei populatiei locale. Numai secolul al #*!!!-lea s i, in special,secolul al #!#-lea au adus o

importanta !nbunatatire in securitate &siguranta' pe rutele mondiale alecalatoriei. Tuturor acestor

nea"unsuri, completand intr-un fel disconfortul calatoriei, li se maiadaugau si unele aspecte

psi%ologice si culturale: aproape o totala desconsideratie pentruvalorile estetice, stiintifice si

educationale, in a vedea diferite peisa"e si a vizita diferiti oameni.*oia"ul era considerat ca si

exilul: un drum nefericit spiritual. !ntr-adevar, pelerina"ul era cel mai

adesea intreprins ca pedeapsa.

(alatorii nu numai ca nu puteau intelege si aprecia frumusetilepeisa"ului, ci c%iar le displaceau si

c%iar se temeau de mare ori de cei mai magnifici munti, priviti absolutca obstacole dezagreabile

!npotriva calatoriei, ca refugiu al banditilor, ereticilor, spiritelor diavoluluisau, in cel mai bun caz,

erau priviti ca o pacoste. 7untii erau traversati nu atat pentru valorilelor estetice, cat pentru

necesitati absolute de alta natura, inclusiv cea religioasa. n sugestivexemplu, oferit de

bibliografia din domeniu, este cel al unui preot care escalada piscurilealpine pentru iertare.

Atitudinile, de la mic la mare, fata de mediul natural erau total negative:

natura fiind straina, cruda

si periculoasa, trebuia !nblanzita, dominata, exploatata si !nbunatatitade societate, nicidecum

admirata si ocrotita in actiunea omului in cadrul acesteia. $tradaniaomului de a umaniza natura


22/47

devine caracteristica abia in secolul al #*!!!-lea, unde formareaparcurilor, gardurilor vii si a

cgpurilor de recreere incerca o conciliere in relatia om-natura.

Atitudinile privind calatoria si natura s-au sc%imbat insa gradual insecolul al #*!!!-lea si

inceputul secolului al #!#-lea. (adrul favorabil in aceasta nouaorientare l-a reprezentat, in primul

rand, dezvoltarea te%nico-economica evidenta din perioada de duparevolutia industriala, cea care a

adus importante progrese te%nologice, economice si stiintifice. !n aldoilea rand, noi idei filosofice,

culturale si literare aparute in perioada enas terii se raspandesc si sedezvolta in Europa: filosofia

iluminista &din prima parte a sec. al #*!!!-lea' si mai tarziu$entimentalismul si omantismul &din

partea a doua a sec. al #*!!!-lea si prima "umatate a sec. al #!#-lea'articulate cu mis carile politice

democratice. $ub impactul acestor noi tendinte si idei, vec%ile atitudininegative despre calatorie si

natura s-au reorientat in directii pozitive. !n fapt, natura a fost0descoperita0. Crumusetea ei a fost

apreciata laudativ pentru intaia oara de sentimentalistul 9.9.ousseau&+=+2-+==' care critica

influenta corupatoare a societatii asupra omului si sustinea0reintoarcerea la natura0. El a dezvoltat

0cultul naturii0 si este privit de analisti ca precursor al romantismului&0$unt, deci exist0'. 7ai

tarziu, C.$c%elling &+==5-+54' a creat sistemul filosofiei naturii.


23/47

egatura cu natura a contribuit, alaturi de progresul economic, la osemnificativa crestere a

calatoriei in secolul al #*!!!-lea. (u toate acestea, calatoria n-a luatproportii de masa, inca, numai

relativ putini au calatorit individual: filosofii si scriitorii, oamenii destiinta &geologi si geografi'

care au calatorit in Cranta, !talia, America si $iberia au fost adevaratiipionieri ai turismului

modern. 6rin operele s i impresiile lor de calatorie au reus it sainfranga credinta religioasa ca natura

a insemnat un %aos si catastrofele au fost manifestatii fizice ale maniei

lui Dumnezeu.

iteratura romantica a sc%imbat radical atitudinea fata de natura. Nunumai valorile estetice

ale peisa"ului au fost apreciate, dar, totodata, acestea au inceput sa"oace un rol in exprimarea

simtamintelor umane. Crica de salbaticie a fost uitata, frumuseteanaturii a capatat noi simboluri si

s-au dezvoltat drumuri carosabile spre locuri tot mai indepartate.Distanta s i ciudatenia diferitelor

destinatii turistice s-au aratat de o seducatoare calitate. n pas logic inplus a fost recunoasterea

necesitatii de a invata mai multe despre alte regiuni si tari, a crescutinteresul in folclor, istorie,

etnologie, patriotism, se resping vec%ile puncte de vedere, se pune

accent pe realizarile individului,

pe unicitatea naturii umane.

Atitudinea romantica asupra naturii a adus pentru intaia data turisti &inprincipal englezi' in


24/47

ultimele doua decenii ale sec. al #*!!!-lea in Elvetia - targul clasic alpastorilor zugraviti in

literatura romantica, in principal evitat de tinerii nobili care puseserabazele 0rand-Tour-ului0.

Desigur, aceasta calatorie in epoca predrumurilor ferate a fost limitatala putini membri ai claselor

privilegiate. (u toate acestea, de"a in prima "umatate a secolului al#!#-lea Elvetia a devenit tara

turismului clasic.

(alatoria a inceput sa fie privita gradual ca o placere, ca o recreere. !ndomeniul recreerii,

secolul al #*!!!-lea si inceputul secolului al #!#-lea au adus sc%imbariimportante. !n aceasta

privinta un rol important l-a avut 9.9.ousseau cu teoria armoniei dintreom si natura. El si alte

personalitati ale culturii perioadei analizate &medici, pedagogi s.a.' auinteles importanta

exercitiului in aer liber si efectul benefic pentru dezvoltarea ment5ala si fizica a tineretului.

$ecolul al #*!!!-lea s-a caracterizat, de asemenea, printr-o revigorarea calatoriei spre

statiunile care stateau intr-o deplina uitare de la !mperiul oman sidezvoltate numai in Cranta in

secolul al #*!!-lea. edescoperirea corpului uman implica, deasemenea, gri"a pentru sanatate, fapt

mi"locit s i de progresul stiintei medicale, in special %idroterapia sibalneologia. Astfel, tratamentul

si odi%na au fost motivatiile primare ale calatoriei la >at% in Anglia, $pain >elgia, arsbad si


25/47

7arienbad in >oemia, >aden->aden in ermania, *ic%@ in Cranta,6@atigors in usia etc. De

asemenea, devin importante aspectele recreationale si sociale:statiunile climaterice si balneare au

reinflorit si s-au dezvoltat ca locuri distinse de int nire aaristocratiei. A face un repaus pentru

odi%na a devenit o necesitate sociala. Diferitele feluri de amuzamentedevin la moda - teatrul,

"ocurile de noroc. Treptat, noua clasa de capitalisti i-a inlocuit pe vec%iiaristocrati in ponderea

calatoriilor in statiunile climaterice si de orice fel. Daca initial, statiunile

baneo-climaterice aflate in

regiuni continentale &departe de mare' au predominat pretutindeni insecolul al #*!!!-lea, spre

sfarsitul acestuia s-a conturat o noua tendinta, datorata descopeririiproprietatilor curative ale apei

de mare, tendinta care in secolul al #!#-lea intareste rolul statiunilorlitorale in dauna celor

continentale.

(oncluzionand, prin prisma realizarilor secolului al #*!!!-lea si celeale primei "umatati a

secolului al #!#-lea, putem aprecia ca recreerea s i calatoria au evoluatmana in mana, au inceput sa

se suprapuna tot mai frecvent. 1ricum, toate acestea nu reprezentau,inca, adevaratul turism

modern: distantele implicate erau de regula mici si accentul cadea maimult pe se"urul intr-o

statiune. Totodata, costul ridicat al transportului si se"urului, insotit denivelul te%nic relativ scazut


26/47

al dotarilor obiectivelor turistice din perioada respectiva, faceau caputini oameni sa-si permita

adevarate deplasari turistice recreative.

rand-Tour-ul. Acest tip de voia" s-a dezvoltat aparte de celelaltetipuri de calatorie, ceea

ce ne determina sa-i acordam o abordare distincta. >azele sale au fostpuse de cautarile stiintei si

difuzarea ideilor renascentiste in Europa enas terii. !nceputurile salepot fi localizate spre sfars itul

secolului al #*!-lea, in perioada elisabet%ana in Anglia. rand-Tour-uls-a extins insa in secolul al

#*!!-lea. Tara de origine a calatoriilor a fost, in principal, Anglia s idestinatia prioritara a fost

!talia, desi s i alte tari europene, ca Cranta, 1landa, $pania, ermaniaau fost implicate ca origini si

destinatii de calatorie. $ubiectii acestui tip de deplasare erau fiii

familiilor privilegiate social si

material, trimisi pentru o s edere de cca./ ani in scopul de a-si intregieducatia s i, in plus, de a

castiga unele relatii, contacte privite ca necesare pentru carierele lorviitoare. De asemenea, exista

convingerea ca prin aceste calatorii se cas tiga si o anumita 0distinctie0de maniere elevate

permanent urmarite printre propriile lor straturi sociale. De aici silimitarea lor la unele medii

sociale inc%ise.

$c%imbarile in structura sociala a sfars itului sec. al #*!!!-lea siinceputul sec. al #!#-lea au


27/47

adus o modificare graduala a situatiei spre mai multe calatoriiprofesional-educationale. De

asemenea, mediul social de provenienta a calatorilor a suferit osc%imbare: reprezentantii burg%eziei

au inlocuit nobilimea feudala. (u toate acestea 0rand-Tour-ul0 n-adezvoltat vreo structura sau

principii comportamentale care s-ar regasi in turismul contemporan. El,pur si simplu, a pierit in

conditiile sc%imbarilor socio-economice ale sec. al #!#-lea, desi sepoate asimila continuitatea sa

astazi in calatoriile extinse pe mai multe luni intreprinse de anumiti

tineri care-si rezerva timp liber

sau de studiu pentru a vedea lumea.

1.3. Etapa moderna a turismului de masa

+./.+. Turismul modern si recreerea din Europa si America de Nord in adoua "umatate a

secolului al #!#-lea

6entru dezvoltarea turismului modern si a recreerii, din perioadasupusa analizei, nimeni n-

ar putea contesta rolul factorului cultural, evident prin noile tendinte

filosofice s i culturale ale sec.

al #*!!!-lea s i inceputul sec. al #!#-lea. $i totusi, cu siguranta, maidecisiva a fost influenta

transformarilor economice s i politice initiate in a doua "umatate a sec.al #*!!!-lea in 7area


28/47

>ritanie si pe deplin generalizate in Europa si America de Nord in sec.al #!#-lea: revolutia

industriala si ascensiunea economiei moderne de piata si democratieiau pus bazele turismului

modern. evolutia industriala a adus cu sine o importanta crestere aeficientei, stimuland astfel

investitiile si cresterea economica concretizata in sporirea avutiilor,economiilor s i acumularilor de

capital. !ntroducerea mas inilor si a noilor surse de combustibil siputere, pe fondul unor cerinte

crescande ale economiei, a dus la concentrarea productiei in mari

unitati industriale situate la

distante apropiate una de alta datorita interdependentei dintre ele. (aurmare, s-au dezvoltat orase

industriale mari, societatile industriale devenind, concomitent, societaticu un specific urban

accentuat.

nul din rezultatele revolutiei industriale - dezvoltarea transportului - aavut un impact

special asupra turismului, deoarece a influentat semnificativ mobilitateacalatorilor. Era vagoanelor

de calatori sosise, in sfarsit. Drumurile rutiere se raspandesc in toataEuropa s i America de Nord la

mi"locul si in a doua parte a sec. al #!#-lea, facand calatoria mairapida, mai ieftina s i mai

confortabila. De aceea, nu intgplator, unii cercetatori privescconstructia de retele de cai ferate in

Europa ca baza pentru turismul modern. (aile ferate au facut calatorianu numai mai ieftina si mai


29/47

confortabila, decat cea cu trasurile trase de cai &diligentele', dar maiintai de toate mult mai rapida:

diligenta parcurgea +5 m


30/47

atatea altele, demararea dezvoltarii turismului modern de masa. !nconsecinta, ea conducea detasat,

incompetitia internationala, si in turism. De fapt, inca din ultima parte asec. al #*!!!-lea si prima

"umatate a sec. al #!#-lea, englezii detineau monopolul asupracalatoriilor de placere. Ei erau

priviti ca 0t%e tourists par excellence0 &turisti prin excelenta'. (%iar siastazi in unele districte rurale

din recia, termenul 0lordoi0 inseamna turis ti. Elvetia, ca tinut clasicturistic, isi datoreaza

dezvoltarea in principal vizitatorilor britanici. Ei n-au fost numai primii

turisti in Alpi, incepand cu

ultimele doua decenii ale sec. al #*!!!-lea, ci si primii alpinis ti. (at demult au depasit pe ceilalti

europeni poate fi ilustrat de datele referitoare la fondarile de cluburialpine: T%e >ritis% Alpine (lub

&(lubul Alpin >ritanic' a fost fondat la ondra in +5=, cel franceznumai in +=4. De asemenea,

difuzia spatiala a fluxurilor de turisti, proveniti din centrele britanicelocalizate in sud-estul Angliei

era urmatoarea: turistii vizitau mai intai >elgia, 1landa si 6arisul, apoivalea inului si, ulterior, se

dispersau spre Elvetia, !talia etc.

a intrebarea: cand a inceput exact era turismului modern) este dificilde raspuns.

!ntelegand pe deplin faptul ca in vestul Europei turismul modern aaparut gradual spre mi"locul sec.

al #!#-lea, in legatura cu raspandirea revolutiei industriale si victoriacailor ferate asupra


31/47

transporturilor cu diligente, totusi, dupa cei mai mu lti periodizatori aiistoriei turismului, am putea

nominaliza o data conventionala a declansarii acestui fenomen. Dacaar trebuie acceptata o astfel de

data fixa, aceasta ar putea fi 5 iulie +4+, cand un grup de 5= demembrii ai unei organizatii de

moderatie a facut un voia" pe un parcurs de 2 mile, din eicester&Anglia' la un parc din

oug%boroug%. *oia"ul a fost organizat de T%omas (oo &+-+32'care a inc%iriat c%arter o

intreaga garnitura de tren de la o companie de cale ferata si a

comercializat cu amanuntul bilete de

calatorie. 6atru ani mai tarziu, in +45, (oo a fondat prima agentie decalatorie din lume care a

organizat primul tur in $cotia in +48 cu /5 participanti, ocazie cucare a fost tiparit un %id

Turistic special. lterior, (oo a organizat voia"e turistice la expozitiilemondiale din ondra

&+5+', Dublin &+5/', 6aris &+55, +8=, +='. Numarul turistilor acrescut surprinzator: singur

T%omas (oo a organizat deplasarea a =5. de vizitatori la expozitiamondiala de la 6aris din

+=. 6rimul lui 0mare circuit turistic al continentului0, incluzand NordulCrantei, >elgia si *alea

inului, la preturi mici a avut loc in +58. (ativa ani mai tarziu, in +8/,

voia"ele pe calea ferata

organizate de (oo au a"uns in Elvetia, in +84 in !talia si in +88 pecoasta de est a $A. !n +=2

T%omas (oo a condus un tur planetar in 222 de zile, cel ce a inspiratcartea lui 9ules *erne din


32/47

+=4, 01colul 6amantului in de zile0. T%omas (oo a debutat ca0tour operator0 si numai tarziu

si-a extins afacerile intr-o agentie de calatorie cu amanuntul. 1ficiile(oo au fost desc%ise peste

tot in lume s i serviciile sale s-au extins pe toate continentele. 7eritulsau fundamental a constat in

punerea bazelor turismului modern de masa si in folosirea, in acestscop, a mi"loacelor transportului

modern, in special a cailor ferate. De aceea, cu siguranta, o placacomemorativa de pe casa

memoriala T%omas (oo contine urmatorul mesa": 0El a facut calatoria

in lume mai usoara0.

Dezvoltarea semnificativa a turismului regional european, in a doua"umatate a secolului al

#!#-lea, reiese c%iar si numai din compararea numarului vizitatorilor laexpozitiile mondiale din

+5+ &ondra' - 8 milioane, si din +3 &6aris' - // milioane. Din +=+incep sa apara si liniile

ferate exclusiv pentru scopuri turistice. ?otelurile au fost construite subinspiratia si, adesea,

proprietatea companiilor de cale ferata. (oncentrarea capitalului inafaceri %oteliere a condus de"a

in+ la formarea primei corporatii %oteliere - itz-c%ain.

Era cailor ferate, desc%isa la mi"locul secolului al #!#-lea, a determinatun impuls in

dezvoltarea pe mai departe a statiunilor turistice, tot mai multi vizitatoriai marilor centre urbane

congestionate, napastuite de degradarea mediului au inceput sa cauterecreerea nu numai in arealele


33/47

suburbane, ci si in locuri tot mai indepartate de domiciliu. As a s-audezvoltat noi statiuni montane

&Davos in Elvetia, fondata in +8 pentru tratamentul climatic altuberculos ilor, de exemplu' si

litorale &>iarritz in Cranta, (apri si $orrento in !talia, Galta in usia s.a.'.

$i totusi, in ciuda tuturor progreselor in materie de turism si recreere,in timpul secolului al

#!#-lea, au existat si unele tendinte restrictive fata de expansiunearapida a activitatilor de timp

liber. Etica muncii era foarte puternica, accentuandu-se c%iar in timpulperioadei *ictoriene.

(aracterul accentuat extensiv al saptamanii de lucru &8- ore' nupermitea mult timp liber pentru

recreere, iar micsorarea acesteia intre in opozitie nu numai cuinteresele patronilor, ci si cu cele ale

liderilor religiosi care se temeau de faptul ca sporirea timpului liberputea fi folosita pentru activitati

0pline de pacat0, imorale.

!n cazul Americii de Nord, datorita conditiilor socio-economice siculturale diferite si

cursului separat al istoriei sale fata de cel al Europei, s-ar impunecateva precizari distincte, in ceea

ce priveste istoria turismului s i recreerii din aceasta zona geografica.Numai in secolul al ##-lea

dezvoltarea domeniului analizat a devenit destul de paralela, incat saexiste posibilitatea de a face o

discutie reunita a dezvoltarii si tendintelor turismului in toate tariledezvoltate de pe un continent

sau altul.


34/47

7ai intai de toate, impactul 6uritanismului 6rotestant in America deNord coloniala, in

special in zona de est &NeF England', a fost mult mai puternica decatin Europa, deoarece colonis tii

secolului al #*!!-lea care au cas tigat o influenta covarsitoare pentrumai multe decenii au fost in

principal puritani. !n plus, situatia economica a primilor colonisti a facutca atitudinile ascetice

puritane sa fie cele mai recomandate. Ei respingeau tot ce nu eraproductiv s i de folosinta practica

imediata, se temeau de mediu s i nu apreciau frumusetile acestuia.

!deile religioase austere ale

puritanilor se armonizau cu necesitatile de zi cu zi ale pionierilorcolonis ti intr-un mediu

incon"urator considerat ostil. 6ionierii secolului al #*!!-lea eraustapaniti de dorinta unei munci

continue pentru a supravietui si dupa naturalizarea lor in umea Noua.(u siguranta, America

coloniala nu numai ca a supravietuit perioadei critice a secolului al#*!!-lea, dar a si pus bazele

unei bogatii viitoare ce nu s-a lasat prea mult asteptata, conditieindispensabila pentru dezvoltarea

turismului si recreerii.

>iserica catolica medievala a Europei era bazata pe economiafeudala, incura"and munca

numai atat pentru a trai si nu pentru profit si acumulare de avere,avertizand ca aceasta - bogatia -

era calea spre !ad. Timpul de nelucru era destinat preotilor s iritualurilor religioase ori celebrarilor.


35/47

!ncontrast, doctrina 6uritana a salvarii eterne prin munca greaproslavea munca in intelesul de

castig liber in freamatul existentei umane pana la moartea oricaruiindivid. Timpul liber, intr-un

asemenea context, era inutil. 7unca asidua ducea la acumulareabogatiei si la investitii cu scopul de

a maximiza profiturile pentru gloria lui Dumnezeu. Aceasta filosofie avietii era cu siguranta

benefica, in special in anii pioneratului, pentru noul continent. 7aitarziu, aceasta atitudine a servit

ca "ustificare morala a acumularilor de capital in primele etape ale

capitalismului.

Etica puritana era orientata spre productie: succesul in afaceri era unsemn clar al

binecuvantarii lui Dumnezeu, saracia era un indiciu al caracterului slab,al carentelor de

personalitate si al pedepsei lui Dumnezeu. Astfel, doar bogatiaconducea spre portile aiului, pe

cand saracia spre cele ale !adului. ?arnicia, in viziunea puritana,presupunea nu numai sa nu pierzi

bani, dar si sa nu-ti irosesti timpul liber pentru recreere, pentru placere.Numai munca era virtuoasa.

Trandavia era un pacat. !n acord cu aceasta doctrina, toti cei inactivierau prost educati, iar cei ce

cautau placerea erau !npresurati de du%urile rele. 7inimum de timp

liber, daca exista si se accepta,

trebuia dedicat numai venerarii lui Dumnezeu. Atitudinile puritane ausupravietuit in America de

Nord pana in secolul al #!#-lea, desi de"a din secolul al #*!!!-learegulile pe care se fundamentau


36/47

au inceput sa-si piarda influenta atotcuprinzatoare, nu numai datoritanoilor imigranti care erau, in

ma"oritatea lor, nonpuritani, ci mai intai de toate datorita impactuluidezvoltarii economice. 7unca

continua nu mai era pur si simplu necesara. Activitatile de recreere auinceput sa se extinda gradual

si sa-s i piarda sensul de vinovatie pentru cei ce le incura"au. Noulsens al existentei umane a inceput

incoloniile din sudul s i mi"locul continentului nord-american mai

devreme decat in NeF-England-

ul puritan si initial a apartinut, in principal, claselor 0Fell-to-do0 &cuvenituri ridicate'.

(onstrangerea legilor care pro%ibeau activitatile recreative a devenitdin ce in ce mai putin

sustinuta, c%iar daca interdictiile prin lege au mai fost un timp pastrates i dupa disparitia practica a

unor astfel de atitudini. $osise momentul cand puritanismul austerdevenea daunator societatii,

constientizarea acestei cauze generalizandu-se treptat. >en"aminCranlin, influentat direct de ideile

europene, a fost printre primele personalitati care au recunoscut nunumai valorile pentru sanatate,

ci si sociale, ale recreerii si turismului. $i totus i, abia in secolul al #!#-lea atitudinile sociale asupra

calatoriei s i recreerii s-au sc%imbat decisiv si restrictiile puritanismuluis-au micsorat. 6rosperitatea

economica a subminat ideile ascetice si practice, iar noile viziunipsi%ologice europene si


37/47

democratizarea tot mai accentuata a vietii au contribuit la sc%imbare.

n rol esential, in subminarea puritanismului din vremea respectiva, l-au "ucat legile interne

ale dezvoltarii rapide a capitalismului in secolul al #!#-lea. (%iar dinprimii ani ai existentei noii

trepte de dezvoltare a societatii, acumularea de capital pentru investitiia avut o deosibita

importanta. 1ricum, capitalismul dezvoltat necesita piete, necesitaconsum s i nu economii duse spre

zgarcenie s i abstinenta. Aceasta contradictie a cauzat eroziuni in plusprincipiilor puritane in

America. Etica muncii a suferit, valoarea timpului liber si recreerii acrescut. Astfel, sc%imbarea

atitudinii fata de timpul liber, combinata cu cresterea economica, a avutca efect dezvoltarea

recreatiei si a turismului recreational: vacantele de vara in munti, pelitoral ori lacuri au devenit

obisnuite printre membrii clasei 0Fell-to-do0 c%iar din primii ani aisecolului al #!#-lea.

(%iar daca statiunile balneare din America de Nord n-au atinsniciodata o popularitate egala

cu cea a marilor statiuni climaterice din Europa, inca din primele treidecenii ale secolului al #!#-

lea au aparut si prosperat importante statiuni de vara s i statiuniclimaterice &$aratoga $prings, NeF

Gor, H%ite $ulp%ur $prings, *irginia si ?at $prings, Aransas, deexemplu'. Din +5= marile

%oteluri $aratoga puteau caza +2 oaspeti fiecare. Atlantic (it@ a fostdesc%is pentru vizitatori in


38/47

+54. >oom-ul real al statiunilor turistice americane se petrece insa,respectand regula europeana,

numai in a doua parte a secolului al #!#-lea, odata cu dezvoltareacailor ferate &de exemplu, zona

Niagara s-a dezvoltat in +=8, statiunile balneare din partea de vest acontinentului au fost

dezvoltate de companiile de cale ferata, cum a fost cazul destinatiei>anff dezvoltata de (anadian

6acific ailFa@'. Alte forme de calatorie recreationala in secolul al #!#-lea in America au fost

voia"ele in pustiu si excursiile de frontiera.

Daca, initial, participarea la toate aceste activitati recreationale de timpliber a fost aproape

inintregime limitata la segmentul populatiei bogate, incluzand elitaindustriala care a folosit timpul

liber pentru a-si etala munca, bogatia, puterea si statutul social, saltulcalitativ inregistrat in a doua

"umatate a secolului al #!#-lea l-a constituit extinderea ideii de unitatea vacantei si calatoriei de

placere, fapt ce a determinat cres terea numarului de statiuni de litoralsi montane, extinderea

campingurilor si altor elemente structurale ale unei adevarate pieteturistice.

De retinut ar mai fi s i faptul ca, in partea a doua a secolului trecut, seinregistreaza o

preocupare intensa a autoritatilor publice, la toate nivelele, inpregatirea si promovarea

oportunitatilor de recreere, comparativ cu prima "umatate a secoluluicand initiativa din domeniu a


39/47

fost aproape in intregime in maini private. Actiunea a debutat in orasele mari, unde oficialitatile

locale au inceput sa se implice in administrarea spatiilor urbanedesc%ise. NeF Gor-ul a castigat

/4 %a de pamant dincolo de limita nordica a orasului in +5/ si ainceput sa dezvolte un parc

&(entral 6ar' in +5, cand ar%itectii peisagisti Crederic 1lmsted si(alvert *aux au castigat

competitia de design. lterior, 1lmsted a proiectat multe alte parcuriurbane in America de Nord,

incluzand T%e olden ate in $an Crancisco, T%e >erele@ (ampus si

7ount o@al in 7ontreal.

6retutindeni, in America de Nord, autoritatile publice, la toatenivelurile, au inceput sa

localizeze parcurile comunale, locurile de "oaca, suprafetele derecreere, parcurile de stat, cele de

provincie sau nationale. Au fost infiintate si organisme nationale cuatributii specifice, respectiv

$erviciul National al 6adurilor din $A in +3+ si $erviciul National al6arcurilor din $A in

+3+8, primul astfel de serviciu in lume. Actul crearii $erviciului Nationalal 6arcurilor a statuat ca

motivul prote"arii suprafetelor era acela 0de a conserva obiectivelepeisagistice, naturale si istorice,

de a prote"a viata salbatica si de a furniza amuzament, in aceleasi

maniere si intelesuri, si

generatiilor viitoare0. ezervatiile de paduri nationale, desi initial createpentru conservarea

resurselor de padure si apa, afectate din multiple motive de folosinta,au constituit in principal


40/47

cadrul pentru uzul recreational al oamenilor.

(%iar daca, din punct de vedere turistic si recreational, intre Europa sicontinentul american

au existat importante deosebiri, secolul al #!#-lea a revolutionat acestedomenii si in America de

Nord. $c%imbarile in atitudinile s i valorile sociale, progresele te%nice si economice, cresterea

numarului uniunilor democratice de munca au desc%is larg portilerecreerii si turismului de masa.

+./.2. Turismul si recreerea din Europa si America de Nord in perioada+3-+35

Timpul aferent primei "umatati a secolului al ##-lea, pana spre punctulde declansare a

primului razboi mondial, a fost atat pentru Europa cat s i pentruAmerica de Nord o perioada de

continua prosperitate si stabilitate politica si, in consecinta, propicepentru turism. De"a la nivelul

anului +3 existau cca.2 mii americani care calatoreau anual inEuropa. 7i"loacele noi de

transport naval rapide si confortabile, ca 07auretania0 sau 0usitania0,faceau excursiile foarte

agreabile. !n Europa, statiunile turistice erau infloritoare, prospere atat

in zonele de litoral cat si in

zonele montane. Transportul feroviar si-a !nbunatatit substantialstandardele de confort si

comoditate si, de asemenea, s-a extins prin intrarea in circuit de noilinii de cale ferata. Toata


41/47

aceasta dezvoltare a fost intrerupta, in cazul Europei, de izbucnirearazboiului in +3+4, reluata insa

indeceniul al treilea al secolului nostru, pana in +323, cand inceperecesiunea economica generala.

!n America de Nord productia de automobile in serie a inceput saconcureze cu succes in

anii 02 cu caile ferate, fapt ce a extins fluxul de turis ti si a accentuatindependenta clientilor de

orarele cailor ferate. Atat de-o parte, cat si de cealalta a Atlanticului,intreprinderi diferite ca profil

au introdus vacantele platite muncitorilor lor. !n plus, saptamana de

lucru s-a redus. Toate acestea

au impulsionat cererea pentru turism si recreatie; de exemplu, numarulamericanilor calatori spre

Europa a atins pragul de / mii in +323. $-au petrecut si modificaristructurale in formele de

turism, vacantele de vara devenind tot mai populare. 7ulte dinstatiunile de coasta mediteraniene au

pierdut gradual importanta traditionala de refugiu de iarna al elitei.

Anii 0/ ai recesiunii economice au insemnat un declin important s ipentru turism, in ciuda

incercarilor de stabilizare a acestuia prin extinderea vacantelor platitede intreprinderi salariatilor

lor. Durata vacantelor platite a fost gradual marita dupa cel de-al doilearazboi mondial. !n Cranta,

de exemplu, 0cong pa@ 0 &concediu platit' a fost extins in etape,a"ungand la patru saptamani in

+3= s i cinci saptamani in +3. Era un salt cantitativ substantial,comparativ cu doar doua


42/47

saptamani cat reprezenta concediul platit salariatilor francezi cu celputin un an vec%ime la nivelul

anului +3/8. Din punct de vedere legislativ, concediile platite audevenit o obisnuinta dupa cel de-al

doilea razboi mondial si, concomitent, un suport al turismului de masa.

Totusi, pana la declansarea celui de-al doilea razboi mondial, in ciudaunor legislatii

stimulative din anii 0/ si a !nbunatatirii situatiei economice in perioada+3/5-+3/3, turismul

european s i nod-american nu a evoluat spectaculos. azboiul, practica pus capat turismului in

Europa si l-a limitat sever in America de Nord.

!n primii ani postbelici industria turistica, mai ales cea europeana, areusit cu greu sa se

refaca s i sa prospere intr-un mediu de pace favorizant, realitate ce aadancit pesimismul multor

specialisti din perioada imediat urmatoare razboiului mondial. Dinfericire predictiile specialis tilor

s-au dovedit a fi gresite, mai multe tari europene inregistrand fluxurituristice superioare celor mai

buni ani ai perioadei interbelice. Europa si America de Nord s-au aflatin pragul unei expansiuni

fara precedent a turismului. a o suta de ani dupa ce T%omas (oo ainitiat turismul modern se

conturau zorii unei noi ere a turismului de masa. (eea ce constituia unlux pentru putini in trecut, a

devenit acum o necesitate pentru multi. Desigur, ma"oritatea in tariledezvoltate si, inca, minoritate

intarile slab dezvoltate.


43/47

1.4. Concluzii selective

(%iar si numai aceasta succinta trecere in revista a principalelor etapedin istoria calatoriei,

turismului si recreerii confirma din nou adevarul dupa care 0sc%imbareaeste singurul lucru constant

inlume0 cu privire la relatia societatii cu mediul natural, in calitateaacestuia din urma de resursa

pentru turism si recreere.

6rivind retrospectiv istoria timpului liber si recreatiei constatam caunele perioade au fost

marcate de mai mult timp liber s i calatorie recreationala &de exemplu,recia s i oma Antica', iar

altele aproape lipsite de aceste alternative ale existentei umane &deexemplu, Evul 7ediu'. $e poate

insa generaliza, indiferent de etapa istorica, ca marea masa apopulatiilor timpurilor trecute a dispus

de foarte putin timp liber si de posibilitati recreationale restranse.Acestea erau apana"ul elitelor

privilegiate detinatoare ale puterii economice si politice.

*iata ma"oritatii civilizatiilor preindustriale era caracterizata printr-ostructura combinata, o

unitate nediferentiata intre doua segmente ale existentei: munca sinemunca. Distinctia intre acestea

era formala, delimitarile fiind neriguroase, in special in societatile deculegatori, vanatori, pescari si

c%iar in societatile agricole. Activitatile nelucrative erau bazate pemagie, religie ori folclor si


44/47

participarea la ele era considerata drept munca insas i. Activitatile demunca s i nemunca erau

inseparabile, ingemanate intr-un stil total de viata. Desi, in cursulistoriei, distinctia intre munca si

nemunca a devenit gradual mai clar delimitata, ea nu s-a produsinainte de revolutia industriala, in

cadrul careia separarea acestora a devenit foarte evidenta.

nele din activitatile recreationale ale societatilor preindustriale auavut o puternica

orientare teleologica, vizau deci unele scopuri sau tinte. Astfel, eledobandeau mai mult forme de

antrenament militar &de exemplu, 9ocurile 1limpice din vec%ea recie,ori duelurile si intrecerile cu

arcul in Evul 7ediu' decat de "ocuri distractive pentru destindereaparticipantilor. Aceasta asimilare

teleologica a predominat si in timpul secolului al #!#-lea cand, treptat,recreerea a devenit un

element diferentiat al structurii vietii sociale, al ritmului existenteiumane. !ntr-adevar, in plus fata

de consideratiile militare, recreatia a tintit spre cresterea productivitatiimuncii. 6e aceasta cale,

recreatia a dobandit rolul de cauza a unei forte de munca maiproductive. De asemenea, au fost

accentuate si alte aspecte morale si sociale ale recreatiei, cum ar fireducerea criminalitatii si

consumului de droguri. Totusi, sc%imbarea valentelor procesuluirecreational, prin legarea mai

stransa a acesteia de interesul personal, de dorinta de divertisment sireconfortare, a avut loc numai


45/47

dupa cel de-al doilea razboi mondial. Aceste conotatii %edonisticecoexista cu cele teleologice, dar

par sa castige treptat mai multa importanta.

Analizand trecutul, putem generaliza ca turismul si recreatia, caactivitati anga"ate in timpul

liber, s i-au pierdut, in special in vremurile moderne, stigmatul socialnegativ asociat lor in trecut.

1amenii nu mai aveau nevoie sa caute un motiv ulterior &magie, religie,performanta militara,

refacerea capacitatii fizice si mentale pentru munca etc.' pentru a aveaplacerea sa se integreze in

activitatile de timp liber. ?omo ludens s i ?omo viator au capatatdrepturi egale cu ?omo faber,

fiecare reprezentand un element indispensabil al civilizatiei umane.Aceasta sc%imbare a statutului

omului, aflat pe diferite trepte sociale, poate fi ilustrata de faima sigloria asociate conducatorilor de

spectacole, marilor campioni sportivi etc.

nii autori rezerva termenul de 0turism0 numai fenomenului socio-economic modern de

miscare temporara in masa a oamenilor, in principal, desi nu exclusiv,din motive recreationale.

Turismul modern, ca s i democratia, este practic accesibil pentru totimembrii societatilor dezvoltate

economic. 1ricum, daca privim retrospectiv in istoria erei preindustrialeconstatam ca numai un

foarte mic procent de oameni a participat la calatorii. 7area ma"oritatea populatiilor era imobila

pentru tot restul vietii. (alatoria in aceasta perioada insemna un efortdureros, greutati si pericol.


46/47

6entru mii de ani mis carea oamenilor a fost limitata de viteza maximape care o puteau da caii.

(alatoria preindustriala a fost incapabila de a infrange, de a doborbarierele spatiale si fizice ce

izolau regiuni diferite ale lumii. !ntr-o astfel de situatie, pentrudepasirea ei, progresului i-a revenit

un deosebit rol. Numai introducerea vapoarelor cu abur, a cailor feratesi, mai tarziu, a

automobilelor s i aeronavelor a putut aduce, intr-un timp istoric foarte

scurt, sc%imbari de proportii

revolutionare, nu numai cu privire la viteza de deplasare, ci si cu privirela alimentatie, securitate si

confort. !ntr-adevar, numai aventura revolutiei industriale cu toateprogresele sale economice au

creat baza necesara transformarii calatoriei in turismul modern demasa. Abordarea acestei

problematici constituie de fapt continutul capitolelor urmatoare.

!ntrebari recapitulative

+. 6rin ce se particularizeaza calatoria si recreerea precapitalista,comparativ cu acceptiunea

moderna a fenomenului turistic)

2. (are sunt etapele principale ale istoriei turismului si recreerii)

/. (e categorii de motivatii au stat la baza deplasarilor turistice dinEvul 7ediu) Dar in cazul


47/47

celor ale !luminismului si omantismului)

4. Acordati o semnificatie aparte, ca tip de voia", rand-Tour-ului)

5. (um explicati transformarea turismului din epoca moderna intr-un

fenomen de masa)

(omentati evolutia acestuia pe cele doua targuri: european si nord-american)

istoria calatoriei si recreerii

Documents