info teza

3
De zece ani datoria externă a Republicii Moldova este în continuă creştere. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Republicii Moldova, în anul trecut datoria externă brută a atins un nou record – 6, 61 mld. dolari, în creştere cu peste zece la sută faţă de 2012. Deşi împrumuturile sunt unele dintre principalele surse pentru dezvoltarea economică, iar autorităţile spun că acestea nu ar trebui să ne îngrijoreze, cât de sustenabilă este totuşi economia Republicii Moldova pentru a-şi permite astfel de datorii? Mariana ŞALAMAC Datoria externă reprezintă, în primul rând, un efect al unui fenomen economic internaţional de mare amploare – creditarea internaţională. Pe măsură ce creşte numărul de credite pe care le recepţionăm, sporeşte şi datoria externă brută a ţării. Pe parcursul anului trecut acest indicator s-a majorat cu 628,92 mil. dolari, cifrându-se la 6 mld. 613 mil. dolari. Astfel, dacă în 2012 unui moldovean îi reveneau 1700 dolari, astăzi datoria externă pe cap de locuitor a sporit până la 1860 de dolari. Creştere de aproape cinci miliarde de dolari în zece ani În anul trecut datoria externă a ţării noastre a sporit cu 4,73 mld. de dolari faţă de anul 2004, când constituia doar 1,898 mld. dolari (diagrama 1). Doar a cincea parte din datoria externă a ţării – 19,7 la sută - îi revine sectorului guvernamental, ponderea datoriei reducându-se cu 1,5 p. p. faţă de anul 2012. În acelaşi timp, angajamentele faţă de investitorii străini direcţi reprezintă 16,8 la sută. Sectorului bancar îi revin 12,8 la sută din totalul datoriei iar autorităţilor monetare – 6,7 la sută. Totodată 44 la sută din totalul datoriei externe se atribuie altor sectoare, arată raportul BNM. Peste 50% din datorie – către BIRD şi AID Datoria de stat externă faţă de creditorii multilaterali la sfârşitul anului trecut a constituit 1 mld. 107 mil. dolari. Cea mai mare pondere în acest sold i-a revenit Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (AID) – 51,4 la sută. Următorii mari creditori sunt Fondul Monetar Internaţional – 29,6 la sută; Banca Europeană de Investiţii – 7,8 la sută, Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii – 5,8 la sută. Cât priveşte angajamentele faţă de creditorii bilaterali, acestea au însumat 179,55 mil. dolari din care 39 la sută îi revin Federaţiei Ruse. Pe locul doi în clasamentul creditorilor sunt Statele Unite ale Americii, cu o pondere de 24 la sută. În topul creditorilor bilaterali mai urmează Germania - 16 la sută, Austria - 8 la sută, Japonia - şase la sută şi România - 4 la sută. Cât de sustenabilă este datoria externă a ţării? O importanţă deosebită în gestionarea portofoliului de credite externe o au indicatorii ce caracterizează gradul de îndatorare a unei ţări faţă de străinătate. În Republica Moldova, pe parcursul anului trecut, raportul dintre datoria externă brută şi PIB a constituit 83,4 la sută, majorându-se cu 1,3 p.p.. Datoria externă publică şi public garantată a Republicii Moldova nu a depăşit plafonul de 50 la sută din PIB, atingând nivelul de 22,4 la sută. Însă aceşti indicatori au doar valoare teoretică, deoarece datoria se rambursează în mod eşalonat, iar PIB al unui an poate fi utilizat numai parţial pentru onorarea angajamentelor faţă de străinătate. În acelaşi timp, raportată la exporturile de bunuri şi servicii realizate în 2013, datoria externă publică şi public garantată a constituit 50,7 la sută, micşorându-se cu 5 p.p. faţă de anul precedent pe fundalul creşterii exporturilor. Ca pondere din veniturile bugetului public naţional, datoria externă publică şi public garantată s-a redus de la 63,7 la sută în 2012 până la 60,5 la sută în anul trecut. Presiunea serviciului datoriei externe publice asupra finanţelor publice a rămas scăzută (4,3 la sută din veniturile bugetului public naţional), înregistrând o creştere uşoară pe parcursul anului - cu 0,7 p.p. Astfel, putem observa o situaţie destul de bună deoarece se consideră că doar dacă ţara este nevoită să direcţioneze mai mult de cinci la sută din PIB pentru onorarea serviciului datoriei externe, atunci ea se află în pragul crizei datoriei externe.

Upload: tannya-ciolpan

Post on 17-Nov-2015

213 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

teza master

TRANSCRIPT

De zece ani datoria extern a Republicii Moldova este n continu cretere. Potrivit datelor Bncii Naionale a Republicii Moldova, n anul trecut datoria extern brut a atins un nou record 6, 61 mld. dolari, n cretere cu peste zece la sut fa de 2012. Dei mprumuturile sunt unele dintre principalele surse pentru dezvoltarea economic, iar autoritile spun c acestea nu ar trebui s ne ngrijoreze, ct de sustenabil este totui economia Republicii Moldova pentru a-i permite astfel de datorii?Mariana ALAMACDatoria extern reprezint, n primul rnd, un efect al unui fenomen economic internaional de mare amploare creditarea internaional. Pe msur ce crete numrul de credite pe care le recepionm, sporete i datoria extern brut a rii. Pe parcursul anului trecut acest indicator s-a majorat cu 628,92 mil. dolari, cifrndu-se la 6 mld. 613 mil. dolari. Astfel, dac n 2012 unui moldovean i reveneau 1700 dolari, astzi datoria extern pe cap de locuitor a sporit pn la 1860 de dolari.Cretere de aproape cinci miliarde de dolari n zece anin anul trecut datoria extern a rii noastre a sporit cu 4,73 mld. de dolari fa de anul 2004, cnd constituia doar 1,898 mld. dolari (diagrama 1). Doar a cincea parte din datoria extern a rii 19,7 la sut - i revine sectorului guvernamental, ponderea datoriei reducndu-se cu 1,5 p. p. fa de anul 2012. n acelai timp, angajamentele fa de investitorii strini direci reprezint 16,8 la sut. Sectorului bancar i revin 12,8 la sut din totalul datoriei iar autoritilor monetare 6,7 la sut. Totodat 44 la sut din totalul datoriei externe se atribuie altor sectoare, arat raportul BNM.Peste 50% din datorie ctre BIRD i AIDDatoria de stat extern fa de creditorii multilaterali la sfritul anului trecut a constituit 1 mld. 107 mil. dolari. Cea mai mare pondere n acest sold i-a revenit Bncii Internaionale pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BIRD) i Asociaiei Internaionale pentru Dezvoltare (AID) 51,4 la sut. Urmtorii mari creditori sunt Fondul Monetar Internaional 29,6 la sut; Banca European de Investiii 7,8 la sut, Fondul Internaional pentru Dezvoltarea Agriculturii 5,8 la sut.Ct privete angajamentele fa de creditorii bilaterali, acestea au nsumat 179,55 mil. dolari din care 39 la sut i revin Federaiei Ruse. Pe locul doi n clasamentul creditorilor sunt Statele Unite ale Americii, cu o pondere de 24 la sut. n topul creditorilor bilaterali mai urmeaz Germania - 16 la sut, Austria - 8 la sut, Japonia - ase la sut i Romnia - 4 la sut.Ct de sustenabil este datoria extern a rii?O importan deosebit n gestionarea portofoliului de credite externe o au indicatorii ce caracterizeaz gradul de ndatorare a unei ri fa de strintate. n Republica Moldova, pe parcursul anului trecut, raportul dintre datoria extern brut i PIB a constituit 83,4 la sut, majorndu-se cu 1,3 p.p.. Datoria extern public i public garantat a Republicii Moldova nu a depit plafonul de 50 la sut din PIB, atingnd nivelul de 22,4 la sut. ns aceti indicatori au doar valoare teoretic, deoarece datoria se ramburseaz n mod ealonat, iar PIB al unui an poate fi utilizat numai parial pentru onorarea angajamentelor fa de strintate.n acelai timp, raportat la exporturile de bunuri i servicii realizate n 2013, datoria extern public i public garantat a constituit 50,7 la sut, micorndu-se cu 5 p.p. fa de anul precedent pe fundalul creterii exporturilor. Ca pondere din veniturile bugetului public naional, datoria extern public i public garantat s-a redus de la 63,7 la sut n 2012 pn la 60,5 la sut n anul trecut.Presiunea serviciului datoriei externe publice asupra finanelor publice a rmas sczut (4,3 la sut din veniturile bugetului public naional), nregistrnd o cretere uoar pe parcursul anului - cu 0,7 p.p. Astfel, putem observa o situaie destul de bun deoarece se consider c doar dac ara este nevoit s direcioneze mai mult de cinci la sut din PIB pentru onorarea serviciului datoriei externe, atunci ea se afl n pragul crizei datoriei externe.n anul trecut s-a redus ns gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu activele oficiale de rezerv ale statului cu 8,4 p. p. i a constituit 121,5 la sut.Cum stau statele UE la capitolul "Datorie extern"Majoritatea statelor UE au o datorie public peste nivelul maxim de 60% cerut de unul dintre cele cinci criterii cantitative de la Maastricht, conform datelor notificate la finele lunii aprilie la Eurostat ca definitive pentru anul 2011. n vrful clasamentul ndatorrii, apar patru dintre statele cunoscute sub acronimul PIIGS: Grecia, Italia, Irlanda i Portugalia, cu o pondere a datoriei externe n PIB de peste 100%.Cele trei mari economii ale UE: Marea Britanie, Frana i Germania au toate o datorie public de peste 80% din PIB, similar cu cea a Ungariei i (aproape) a Austriei, dar au o alt capacitate de a genera venituri, o alt cotare pe pieele internaionale i alt structur a deinerilor de ctre investitori interni i strini.Totodat, cele mai reduse ponderi ale datoriei publice n PIB se nregistrau n Estonia (6,1 %), Bulgaria (16,3 %) i Luxemburg (18,3 %).Statele ceva mai mici ca populaie i teritoriu se pstreaz ntr-o zon relativ sigur, de 30 40% din PIB, chiar dac eficiena ridicat i competitivitatea bun, precum i moneda n regim de flotare controlat, le-ar permite teoretic s solicite i s primeasc fonduri ceva mai ridicate ca i cuantum.Conform unui clasament privind datoriile publice ale rilor lumii, realizat de Centrul RIA-Analitika din Rusia, la finele anului 2010 Republica Moldova se situa pe locul 88 din 96 de ri dup valoarea angajamentelor publice externe pe cap de locuitor. Astfel, unui locuitor din ara noastr i revenea o datorie public de 23 ori mai mic dect media mondial.Datoria public a unor state UE, raportat la PIB=100%Grecia- 165,3%Italia- 120,1%Irlanda- 108,2 %Portugalia- 107,8%Marea Britanie- 85,7%Frana- 85,8%Germania- 81,2%Ungaria- 80,6%Austria- 72,2 %Cipru- 71,6%Spania- 68,5 %Olanda- 65,2%Danemarca- 46,5%Cehia- 41,2%Suedia- 38,4%Romnia- 33,3%Luxemburg- 18,2 %Bulgaria- 16,3%Estonia- 6%mprumuturile nu ar trebui s ne speriePotrivit efei Direciei generale datorii publice din cadrul Ministerului Finanelor, Elena Matveeva, mprumuturile sunt unele dintre principalele instrumente de dezvoltare economic, att la nivel micro, ct i la nivel macroeconomic, prin urmare acestea nu ar trebui s ne sperie. Astzi, n lume, practic, nu exist ri fr datorii externe", spune Elena Matveeva.Totodat, pentru Moldova este important ca mprumuturile externe contractate s fie destinate creterii economice durabile, dezvoltrii i modernizrii economiei i infrastructurii serviciilor publice, i nu a consumului. Pe parcursul ultimilor ani, datoria public extern a nregistrat o evoluie ascendent stabil. Astfel, la finele lunii martie 2013, datoria public extern s-a majorat cu 26,7% comparativ cu finele anului 2010. n conformitate cu recomandrile Bncii Mondiale i FMI, datoria public extern nu ar trebui s depeasc 40% din PIB pentru rile cu performane medii n implementarea politicilor de promovare a creterii economice i reducere a srciei. Astfel, n cazul Republicii Moldova, ponderea datoriei publice externe n PIB la finele lunii martie 2013 a constituit 22%, fiind n scdere cu 2,2 p.p. comparativ cu finele anului 2012. Prin urmare, la moment nu exist semne de ngrijorare", a spus responsabilul din cadrul ministerului.Potrivit Elenei Matveeva, Moldova nu are datorii cu termen expirat fa de creditorii externi, iar toate plile fa de acetia sunt efectuate la timp.Dicionar:Dicionarul de relaii internaionale definete datoria extern ca fiind suma n valut contractat de o ar cu alte ri sau organisme internaionale. Aceast datorie se formeaz, n principal, ca urmare a mprumuturilor externe contractate, fie pentru acoperirea deficitului bugetar, fie pentru realizarea unor proiecte de investiii, respectiv finanarea deficitului de cont curent. Conform acestei definiii, datoria extern reprezint datoria public extern contractat i/sau garantat de guvern, pe termen mediu i lung. Astfel, se consider c datoria extern apare ca o component a datoriei publice, iar definiia de mai sus constituie o definiie n sens restrns a datoriei externe.