MICROBIOLOGIA ŞI MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE DIAGNOSTICUL DE

LABORATOR AL INFECŢIILOR LABORATOR AL INFECŢIILOR AEROGENEAEROGENE

MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL DIFTERIEILABORATOR AL DIFTERIEI

DIFTERIADIFTERIA – toxiinfecţie acută, caracterizată – toxiinfecţie acută, caracterizată printr-o angină pseudo-membranoasă cu efecte printr-o angină pseudo-membranoasă cu efecte toxice la distanţă (miocardtoxice la distanţă (miocarditităă, polineurit, polineurităă, , nefroznefrozăă).).

Este provocată de mi/o din genul Este provocată de mi/o din genul CorynebacteriumCorynebacterium, , familiafamilia Corynebacteriaceae Corynebacteriaceae

Genul Corynebacterium reuneşte mi/o care se Genul Corynebacterium reuneşte mi/o care se caracterizează prin prezenţa în compoziţia caracterizează prin prezenţa în compoziţia peretelui celularperetelui celular a a::

- - aacidului mezo-diaminopimeliccidului mezo-diaminopimelic- a- acizilor micolici cu catenă scurtă (22-38 atomi de cizilor micolici cu catenă scurtă (22-38 atomi de

C)C)Conţinutul GC între 46-74 %.Conţinutul GC între 46-74 %.Prezintă asemănări cu mi/o din genurile Prezintă asemănări cu mi/o din genurile

Mycobacterium şi NocardiaMycobacterium şi Nocardia

Clasificarea genului CorynebacteriumClasificarea genului Corynebacterium

I.I. Corinebacterii fitopatogeneCorinebacterii fitopatogene

II.II. Corinebacterii patogene pentru animale, Corinebacterii patogene pentru animale, care afectează accidental omulcare afectează accidental omul: : C.pseudotuberculosis, C.ulceransC.pseudotuberculosis, C.ulcerans

III.III. Corinebacterii cu tropism umanCorinebacterii cu tropism uman::- Specie patogenăSpecie patogenă: : C.diphtheriaeC.diphtheriae (biovaruri (biovaruri

gravis, mitis, intermediusgravis, mitis, intermedius). Colonizează ). Colonizează frecvent rinofaringele, mai rar tegumentul. frecvent rinofaringele, mai rar tegumentul. Există şi purtători sănătoşi.Există şi purtători sănătoşi.

- Specii comensaleSpecii comensale (specii pseudodifterice, (specii pseudodifterice, difteroizi): difteroizi): C.xerosis, C.jeikeiumC.xerosis, C.jeikeium, , C.pseudodiphthericum, C.pseudodiphthericum, etcetc

1821 – Bretonneau individualizează difteria 1821 – Bretonneau individualizează difteria şi demonstrează şi demonstrează caractercaracterul ul ei ei contagios contagios

1883 - Klebs descrie bacteria în 1883 - Klebs descrie bacteria în membranele false de angine diftericemembranele false de angine difterice

1884 - Loeffler izolează bacteria, apoi 1884 - Loeffler izolează bacteria, apoi demonstrează patogenitatea demonstrează patogenitatea ei ei pe cobaipe cobai

1888 - Roux şi Yersin demonstrează 1888 - Roux şi Yersin demonstrează secreţia exotoxinei şi inoculând-o la animal secreţia exotoxinei şi inoculând-o la animal reproduc manifestările difterieireproduc manifestările difteriei

1890 - Behring şi Kitasato imunizează 1890 - Behring şi Kitasato imunizează animalele cu toxină modificatăanimalele cu toxină modificată

1923 - Ramon prepară anatoxina difterică, 1923 - Ramon prepară anatoxina difterică, primul vaccin antidifteric primul vaccin antidifteric

Caractere morfotinctoriale Caractere morfotinctoriale ale ale C.diphtheriaeC.diphtheriae

Bacterii (bastonaşe) de 1-8 Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µµm x 0,3-0,8 m x 0,3-0,8 µµm, m, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile rotunjite sau îngroşate (aspect de halteră sau rotunjite sau îngroşate (aspect de halteră sau de măciucă), datorită granulaţiilor de de măciucă), datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst). În frotiuri se volutină (corpii Babeş-Ernst). În frotiuri se aranjează ungiular, în palisade sau sub forma aranjează ungiular, în palisade sau sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere majuscule: Y, M, N, V... Imobile, litere majuscule: Y, M, N, V... Imobile, aasporogene, sporogene, nenecapsulate.capsulate.

Se colorează G+, pentru evidenţierea Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de volutină - Loeffler, Neissergranulaţiilor de volutină - Loeffler, Neisser

Caractere de culturăCaractere de cultură C.diphtheriaeC.diphtheriae este o specie facultativ anaerobă, este o specie facultativ anaerobă,

exigentă la cultivare, temperatura optimă de exigentă la cultivare, temperatura optimă de cultivare 37cultivare 37°°C, pH 7,4.C, pH 7,4.

Medii de cultură elective:Medii de cultură elective:- Mediul LoefflerMediul Loeffler (ser bovin coagulat): colonii S, mici, (ser bovin coagulat): colonii S, mici,

netede, opace, albe-cenuşii, netede, opace, albe-cenuşii, apar apar peste 16-24 ore de peste 16-24 ore de cultivarecultivare

- Geloză-sângeGeloză-sânge (identic) (identic)Medii de cultură selective diferenţialeMedii de cultură selective diferenţiale- Mediul ClaubergMediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de potasiu). (geloză-sânge cu telurit de potasiu).

C.diphtheriae C.diphtheriae gravisgravis:: colonii R, mari, negre colonii R, mari, negre (reducerea teluritului în teluriu), crenelate, aspect de (reducerea teluritului în teluriu), crenelate, aspect de “floare de margaretă”, nehemolitice; “floare de margaretă”, nehemolitice; mitismitis: colonii S, : colonii S, mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemolizămijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză

- Mediul TinsdaleMediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu- (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu halou brun tiosulfat) - colonii negre cu halou brun

- Mediul BucinMediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol) – colonii (geloză-sânge cu hinozol) – colonii albastrealbastre

Medii de transportMedii de transport- Geloză-ser semilichidă cu telurit de KGeloză-ser semilichidă cu telurit de K- Mediul OCSTMediul OCST (ou-cistină-ser-telurit) (ou-cistină-ser-telurit)

Activitatea biochimică a Activitatea biochimică a C.diphtheriae: C.diphtheriae: ProteoliticăProteolitică: : UUreaza- (testul Zaks), cistinaza+ (testul Pizu), indol-.reaza- (testul Zaks), cistinaza+ (testul Pizu), indol-. Zaharolitică:Zaharolitică: GravisGravis: glucoza+, amidon+, zaharoza-: glucoza+, amidon+, zaharoza-MitisMitis: glucoza+, amidon-, zaharoza-: glucoza+, amidon-, zaharoza-Posedă catalază, citocromi a,b,c, oxidaza-Posedă catalază, citocromi a,b,c, oxidaza-

Se disting 22 lizotipuri de Se disting 22 lizotipuri de C.diphtheriaeC.diphtheriae şi multiple şi multiple serogrupuri (antigen O polizaharidic) şi serovaruri serogrupuri (antigen O polizaharidic) şi serovaruri (antigen K proteic)(antigen K proteic)

Factori de patogenitateFactori de patogenitateToxina difterică -Toxina difterică - origine proteică, secretată de origine proteică, secretată de

tulpinile lizogene (fagi beta, purtători ai genei tulpinile lizogene (fagi beta, purtători ai genei ToxTox), în prezenţa unor cantităţi reduse de Fe), în prezenţa unor cantităţi reduse de Fe. Un . Un represor proteic bacterian controlează expresia genei represor proteic bacterian controlează expresia genei Tox. Acest represor este activat de Tox. Acest represor este activat de cantităţi mari cantităţi mari de de Fe.Fe.

Exotoxină tipică (fragmente polipeptidice A şi B). Exotoxină tipică (fragmente polipeptidice A şi B). Mecanismul de acţiuneMecanismul de acţiune – – toxina hidrolizează NAD şi toxina hidrolizează NAD şi transferă fragmentul ADP-riboză rezultat pe factorul de transferă fragmentul ADP-riboză rezultat pe factorul de elongaţie EF-2, care nu mai asigură translocarea elongaţie EF-2, care nu mai asigură translocarea peptidil-ARNt de la situsul acceptor la situsul donor al peptidil-ARNt de la situsul acceptor la situsul donor al ribosomului eucariot. Rezultă ribosomului eucariot. Rezultă stoparea sintezei stoparea sintezei proteice. O singură moleculă este letală pentru proteice. O singură moleculă este letală pentru celulă. celulă.

Toxina difuzează în organism perturbând Toxina difuzează în organism perturbând funcţionarea diferitor organe (în special SNC, funcţionarea diferitor organe (în special SNC, cord, rinichi, suprarenale)cord, rinichi, suprarenale), , cauzând distrofii. cauzând distrofii.

Poate fi transformată în anatoxină, utilizată în Poate fi transformată în anatoxină, utilizată în vaccinarevaccinare

Enzime de patogenitateEnzime de patogenitate: hialuronidaza, : hialuronidaza, neuraminidazaneuraminidaza

Cord FactorCord Factor – un glicolipid toxic din peretele – un glicolipid toxic din peretele celular celular

Patogeneza şi formele clinice de difteriePatogeneza şi formele clinice de difterie Sursa de infecţieSursa de infecţie: bolnavul cu difterie şi : bolnavul cu difterie şi

purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele, rareori tegumentul sau rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva).conjunctiva).

Mecanismele şi căile de transmitereMecanismele şi căile de transmitere::- Direct pe cale aerogenă (picături) sau Direct pe cale aerogenă (picături) sau

contact cu plăgi contaminatecontact cu plăgi contaminate- Indirect prin obiecte (jucării, cărţi), praf sau Indirect prin obiecte (jucării, cărţi), praf sau

alimente contaminate (lactate)alimente contaminate (lactate)

La poarta de intrare bacteriile se La poarta de intrare bacteriile se multiplică şi provoacă un multiplică şi provoacă un focar focar inflamator local,inflamator local, determinat de determinat de acţiunea toxinei, care fiind ulterior acţiunea toxinei, care fiind ulterior difuzată pdifuzată prinrin limfă şi sânge provoacă limfă şi sânge provoacă starea de starea de intoxicaţie generală.intoxicaţie generală.

Focarul inflamator se localizează în Focarul inflamator se localizează în faringe (angina difterică), mai rar în faringe (angina difterică), mai rar în laringe (crupul difteric), nas, urechi, laringe (crupul difteric), nas, urechi, conjunctivă, mucoasa organelor conjunctivă, mucoasa organelor genitale, plăgi cutanate. genitale, plăgi cutanate.

Leziunile locale se caracterizează prin Leziunile locale se caracterizează prin inflamaţie fibrinoasă. Exotoxina inflamaţie fibrinoasă. Exotoxina cauzează necroză, dilatarea vaselor şi cauzează necroză, dilatarea vaselor şi creşterea permeabilităţii, eliminarea creşterea permeabilităţii, eliminarea fibrinogenului, care coagulează cu fibrinogenului, care coagulează cu formarea unei pseudomembrane formarea unei pseudomembrane fibrinoase. Ea conţine bacterii, hematii, fibrinoase. Ea conţine bacterii, hematii, PMN şi celule necrozate. Se detaşează PMN şi celule necrozate. Se detaşează dificil, nu se dizolvă în apă, este dificil, nu se dizolvă în apă, este reproductibilă reproductibilă in situin situ în câteva ore. în câteva ore. Membrana are tendinţă să se extindă. Membrana are tendinţă să se extindă.

În forma malignă difteria este însoţită În forma malignă difteria este însoţită de edem al gâtului, semne toxice şi de edem al gâtului, semne toxice şi paralizia vălului palatin.paralizia vălului palatin.

Intoxicaţia generală afectează SNC (disfagie, Intoxicaţia generală afectează SNC (disfagie, paralizii), sistemul cardio-vascular paralizii), sistemul cardio-vascular (miocardite), suprarenalele (insuficienţă a (miocardite), suprarenalele (insuficienţă a suprarenalelor), rinichii (nefroză)suprarenalelor), rinichii (nefroză)

Tulpini de Tulpini de C.ulceransC.ulcerans pot produce toxină pot produce toxină identică cu cea diftericăidentică cu cea difterică

Diagnosticul de laborator al difterieiDiagnosticul de laborator al difteriei Este Este URGENT!!!URGENT!!! PrelevatePrelevate – în funcţie de forma clinică, – în funcţie de forma clinică,

respectând strict regulile de prelevare şi respectând strict regulile de prelevare şi transport (membrana falsă, tampoane de la transport (membrana falsă, tampoane de la periferia membranelor, tampoane cutanate, periferia membranelor, tampoane cutanate, conjunctivale, etc). conjunctivale, etc).

Metode de diagnosticMetode de diagnostic

Examenul microscopicExamenul microscopic (Gram, Loeffler, (Gram, Loeffler, Neisser)Neisser), m, microscopia icroscopia iimunofluorescentă munofluorescentă

Examenul bacteriologicExamenul bacteriologic (izolarea, (izolarea, identificarea culturii pure). Studierea identificarea culturii pure). Studierea toxigenezei – obligator. Se toxigenezei – obligator. Se efectuează prin RN cu ser antitoxic efectuează prin RN cu ser antitoxic in in vivovivo (cobai), (cobai), in vitroin vitro (RP Elek (RP Elek, , OuchterlonyOuchterlony), sau depistarea genei ), sau depistarea genei ToxTox în prelevat sau în cultura pură în prelevat sau în cultura pură prin PCR.prin PCR.

Examenul serologicExamenul serologic – retrospectiv, – retrospectiv, - RA cu seruri perechi (I săptămână şi a III) şi cultură RA cu seruri perechi (I săptămână şi a III) şi cultură

de de C.diphtheriaeC.diphtheriae. . TitruTitrull s semnificativ – emnificativ – 1:100 sau 1:100 sau creşterea titrului de Ac.creşterea titrului de Ac.

- Evaluarea titrului de antitoxine în serul bolnavuluiEvaluarea titrului de antitoxine în serul bolnavului (RN, RHAI, ELISA)(RN, RHAI, ELISA). La debutul bolii antitoxinele sunt . La debutul bolii antitoxinele sunt absente sau nu depăşesc nivelul de 0,5 UI/mlabsente sau nu depăşesc nivelul de 0,5 UI/ml

Receptivitatea la difterieReceptivitatea la difterie poate fi determinată prin: poate fi determinată prin:- Testul SchickTestul Schick ( (in vivoin vivo): i/dermic 0,1 ml toxină ): i/dermic 0,1 ml toxină

difterică (1/40 DLM). Reacţie+: eritem 1cm difterică (1/40 DLM). Reacţie+: eritem 1cm (receptivitate la difterie), reacţie-: lipsa eritemului (receptivitate la difterie), reacţie-: lipsa eritemului (persoană imună)(persoană imună)

- RN RN in vitroin vitro- RHAIRHAI- ELISAELISATitruTitrull antitoxinelor antitoxinelor >> 0,1 UI/ml – protector 0,1 UI/ml – protectorTitru inferior 0,01 UI/mTitru inferior 0,01 UI/mll – lipsa protecţiei – lipsa protecţiei

Tratamentul difterieiTratamentul difteriei

1.1. Seroterapie precoce (ser antitoxic Seroterapie precoce (ser antitoxic antidifteric, Ig). Neutralizează antidifteric, Ig). Neutralizează activitatea toxinei, blocând fixarea activitatea toxinei, blocând fixarea ei pe receptorii celulari. ei pe receptorii celulari.

2.2. Antibioterapie (macrolide, Antibioterapie (macrolide, tetracicline, cloramfenicol, tetracicline, cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine). Asigură aminozide, beta-lactamine). Asigură eradicarea germenilor.eradicarea germenilor.

3.3. Tratament simptomaticTratament simptomatic

Profilaxia specifică a difterieiProfilaxia specifică a difterieiVaccinarea obligatorie cu anatoxină Vaccinarea obligatorie cu anatoxină

difterică a copiilor conform difterică a copiilor conform calendarului de vaccinări. Există calendarului de vaccinări. Există vaccinuri asociate: ADT, ADTP.vaccinuri asociate: ADT, ADTP. Vaccinarea primarVaccinarea primarăă cu ADTP la 4-5-6 cu ADTP la 4-5-6 luniluni;; revaccinarea la 22-24 luni cu revaccinarea la 22-24 luni cu ADTPADTP;; la 6-7, apoi la 14-15 ani cu ADT. la 6-7, apoi la 14-15 ani cu ADT.

Recent a fost obţinut un vaccin sintetic Recent a fost obţinut un vaccin sintetic antidifteric. Reprezintă un polipeptid antidifteric. Reprezintă un polipeptid antigenic situat la joncţiunea antigenic situat la joncţiunea fragmentelor A şi B a toxinei difterice, fragmentelor A şi B a toxinei difterice, o moleculă peptidică “purtătoare” şi un o moleculă peptidică “purtătoare” şi un adjuvant sintetic.adjuvant sintetic.

MICOBACTERIILE. MICROBIOLOGIA ŞI MICOBACTERIILE. MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL

TUBERCULOZEITUBERCULOZEI FamiliaFamilia Mycobacteriaceae Mycobacteriaceae GenulGenul Mycobacterium Mycobacterium Specii:Specii:I.I. Responsabile de tuberculoza umanăResponsabile de tuberculoza umană: :

M.tuberculosis, M.bovis, M.africanumM.tuberculosis, M.bovis, M.africanum (“complex tuberculosis”)(“complex tuberculosis”)

II.II. Agentul lepreiAgentul leprei: : M.leprae M.leprae (strict umană)(strict umană)III.III. Micobacterii “atipice”, condiţionat Micobacterii “atipice”, condiţionat

patogenepatogene: : M.avium, M.ulcerans, M.avium, M.ulcerans, M.fortuitumM.fortuitum,, M.kansasii, M.marinum, M.kansasii, M.marinum, etc. etc. Cauzează micobacterioze la persoane Cauzează micobacterioze la persoane imunocompromiseimunocompromise

IV.IV. Micobacterii nepatogeneMicobacterii nepatogene: : M.smegmatis, M.smegmatis, M.gastri, M.phley M.gastri, M.phley

Caracteristica generală a micobacteriilorCaracteristica generală a micobacteriilor:: Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile, peretele necapsulate, asporogene, imobile, peretele celular este bogat în acizi micolici, acido-celular este bogat în acizi micolici, acido-alcoolorezistenţă la colorarea Ziehl-Neelsen.alcoolorezistenţă la colorarea Ziehl-Neelsen.

M.tuberculosisM.tuberculosis este o bacterie patogenă este o bacterie patogenă strict umană, responsabilă de tuberculoză. strict umană, responsabilă de tuberculoză. Este sensibilă la căldură, lumină solară Este sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze UV sau X. Rezistentă la frig sau directă, raze UV sau X. Rezistentă la frig sau desicare. Este puţin sensibilă la acizi, baze desicare. Este puţin sensibilă la acizi, baze (se utilizează în decontaminarea (se utilizează în decontaminarea prelevatelor) sau detergenţi şi foarte prelevatelor) sau detergenţi şi foarte sensibilă la soluţia de alcool de 70sensibilă la soluţia de alcool de 70°°. .

Mycobacterium tuberculosisMycobacterium tuberculosis a fost caa fost cauuzaza "Pe"Pestei Albestei Albe" " în sec.în sec. 17 17 şişi 18 18 îîn Europn Europaa. . În În aceastăaceastă perio perioaaddăă 100 100 %% din populaţia din populaţia EuropeEuropeii a fosta fost infect infectatăată cu cu M.M.tbc şitbc şi 25 25 % din % din aduladulţiţi au decedatau decedat. .

TuberculoTuberculozaza (TB) (TB) în prezent este prima în prezent este prima cauză de deces din lume dintre toate cauză de deces din lume dintre toate infecţiileinfecţiile bacteri bacterieneene. . Maladia Maladia afectafecteazăează 1.7 1.7 mlrdmlrd persoanepersoane//anan

RM incidenţa TBC: 1990 – 49 cazuri la RM incidenţa TBC: 1990 – 49 cazuri la 100.000 (2149 anual); 2006 – 132 cazuri la 100.000 (2149 anual); 2006 – 132 cazuri la 100.000 (5461 anual100.000 (5461 anual/3623/3623)), 2007 – 3578 , 2007 – 3578 cazuri, 2008 – 3399 cazuricazuri, 2008 – 3399 cazuri

Caractere morfotinctorialeCaractere morfotinctoriale M.tbcM.tbc este un bastonaş fin sau uşor este un bastonaş fin sau uşor

încurbat, în frotiu se observă izolat, încurbat, în frotiu se observă izolat, în grămezi sau corzi. Se colorează în în grămezi sau corzi. Se colorează în roşu prin tehnica Ziehl-Neelsenroşu prin tehnica Ziehl-Neelsen

Caractere de culturăCaractere de cultură M.tbcM.tbc este o bacterie strict aerobă, este o bacterie strict aerobă,

foarte exigentă la cultivare. Toate foarte exigentă la cultivare. Toate mediile de izolare au la bază ou mediile de izolare au la bază ou coagulat. Mediul de referinţă – coagulat. Mediul de referinţă – Lowenstein-Jensen Lowenstein-Jensen (ou, glicerină, (ou, glicerină, asparaginăasparagină, verde de briliant, verde de briliant). Alte ). Alte medii solide – medii solide – PopescuPopescu (acid glutamic (acid glutamic îîn locul asparaginein locul asparaginei), ), FinnFinn (glutamat (glutamat de Na). de Na).

Micobacteriile patogene cresc lent Micobacteriile patogene cresc lent (perioada de generaţie – 20 ore), la (perioada de generaţie – 20 ore), la 3737°°C, pH 6,8-7,0.C, pH 6,8-7,0.

Coloniile de Coloniile de M.tbc M.tbc apar peste apar peste 2-4 2-4 săptămâni,săptămâni, sunt rugoase, friabile, sunt rugoase, friabile, conopidiforme, opace, de culoare conopidiforme, opace, de culoare crem-bej (colonii crem-bej (colonii R)R)..

M.bovisM.bovis şi şi M.africanumM.africanum formează formează colonii colonii SS, mici, netede, , mici, netede, nepigmentate, vizibile peste nepigmentate, vizibile peste 4-8 4-8 săptămâni.săptămâni.

Mediul lichid Mediul lichid SautonSauton. Con. Conţţine sine săăruri minerale, ruri minerale, asparaginasparaginăă, glicerin, glicerinăă. M.tbc cre. M.tbc creşşte te îîn 8-10 n 8-10 zile sub formzile sub formăă de voal. de voal. Este utilizat şi pentru Este utilizat şi pentru repicarea tulpinilor de BCG.repicarea tulpinilor de BCG.

Activitatea biochimicăActivitatea biochimică a micobacteriilor a micobacteriilor patogenepatogene

- Toate micobacteriile patogene produc o Toate micobacteriile patogene produc o catalază termolabilă, distrusă la 68catalază termolabilă, distrusă la 68°°C timp C timp de 20 min. Celelalte micobacterii posedă de 20 min. Celelalte micobacterii posedă catalază termostabilă.catalază termostabilă.

- M.tbsM.tbs şi şi M.bovisM.bovis hidrolizează ureea hidrolizează ureea- M.tbcM.tbc produce acid nicotinic (niacină), produce acid nicotinic (niacină),

reduce nitraţii în nitriţi. reduce nitraţii în nitriţi. M.bovisM.bovis nu nu manifestă astfel de activitate.manifestă astfel de activitate.

Compoziţia chimică şi Compoziţia chimică şi factorii de patogenitate ai micobacteriilorfactorii de patogenitate ai micobacteriilorLipideleLipidele constituie 20-60% din masa celulei. constituie 20-60% din masa celulei.

Se cunosc 3 componente lipidice majore:Se cunosc 3 componente lipidice majore:1.1. Acizii micoliciAcizii micolici. P. Prevrevin distrugerea in distrugerea

mmiicobactericobacteriilorilor în macrofageîn macrofage, prote, protejeazăjează mmiicobactericobacteriileile extracelular extracelularee dede complementcomplementulul ddin ser.in ser. Condiţionează Condiţionează transformarea macrofagelor în celule transformarea macrofagelor în celule epitelioide şi celule gigante Langhans. epitelioide şi celule gigante Langhans.

2.2. Cord-factorulCord-factorul (sulfo-lipid) perturbă respiraţia (sulfo-lipid) perturbă respiraţia în mitocondrii şi în mitocondrii şi inhibinhibăă migra migraţţiia a PMNPMN. Induce . Induce cultivarea în corzi (cosiţe) a cultivarea în corzi (cosiţe) a M.tbcM.tbc. .

3.3. CerurileCerurile. .

LLipidipideleele ddin in peretele peretele celcelularular alal Mycobacterium tuberculosisMycobacterium tuberculosis suntsunt asociate asociate cu următoarelecu următoarele prop proprieriettăţiăţi aleale bacteri bacterieiei: :

• • ImpermeabilitImpermeabilitateate lala colorarecolorare • Re• Rezzististeennţăţă lala multemulte antibiotic antibioticee • Re• Rezzististeennţăţă la substanţela substanţe aci acidede şişi al alccaline aline

• • ReRezzististeennţăţă la activitatea litică a la activitatea litică a complementcomplementuluiului • Re• Rezzististeennţăţă lala oxida oxidarere şişi su supprraavivieţuireeţuire în în interiorulinteriorul macro macroffageagelorlor

Polizaharidele Polizaharidele joacă un rol important în joacă un rol important în formarea Ac serici, conferind specificitatea formarea Ac serici, conferind specificitatea imunologică. imunologică.

ProteineleProteinele reprezintă suportul imunităţii reprezintă suportul imunităţii celulare şi a hipersensibilităţii tardive.celulare şi a hipersensibilităţii tardive.

Patogeneza şi formele clinicePatogeneza şi formele clinice

de tuberculozăde tuberculoză

Sursa de infecţieSursa de infecţie – omul bolnav cu TBC cu – omul bolnav cu TBC cu leziuni pulmonare cavitare deschise în leziuni pulmonare cavitare deschise în bronşbronşiii (i (M.tbc, M.africanumM.tbc, M.africanum) sau bovinele ) sau bovinele bolnave bolnave ((M.bovisM.bovis).).

TransmitereaTransmiterea se efectuează pe cale aeriană se efectuează pe cale aeriană (picături, praf). Rareori este posibilă (picături, praf). Rareori este posibilă contaminarea prin obiecte, alimente (lapte contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mâini contaminate.nepasteurizat) sau mâini contaminate.

Receptivitatea este influenţată de vârstă şi Receptivitatea este influenţată de vârstă şi factorii de mediu: carenţe nutritive, factorii de mediu: carenţe nutritive, alcoolism, stare imunosupresivă, etc alcoolism, stare imunosupresivă, etc

Primoinfecţia tuberculoasăPrimoinfecţia tuberculoasă

ReprezintReprezintăă un ansamblu de manifest un ansamblu de manifestăări ri clinice, umorale clinice, umorale şşi anatomice care se i anatomice care se desfdesfăşăşoara oara îîn organism n organism îîn urma n urma primului contact cu agentul TBC.primului contact cu agentul TBC.

După contaminareDupă contaminare (mai frecvent in (mai frecvent in copilcopilăărie)rie), bacteriile pătrund, bacteriile pătrund în în alveolele pulmonare (90 %), unde sunt alveolele pulmonare (90 %), unde sunt captate de macrofage în care se captate de macrofage în care se multiplică (bacterii facultativ multiplică (bacterii facultativ intracelulare, împiedică formarea intracelulare, împiedică formarea fagolizosomei). Apare o leziune fagolizosomei). Apare o leziune inflamatoare exsudativă nespecifică. inflamatoare exsudativă nespecifică.

Peste câteva săptămâni (4-12) se dezvoltă o Peste câteva săptămâni (4-12) se dezvoltă o imunitate celulară şi leziunea exsudativă imunitate celulară şi leziunea exsudativă evoluează în leziune granulomatoasă. Sub evoluează în leziune granulomatoasă. Sub acţiunea unor citokine secretate de acţiunea unor citokine secretate de limfocitele T (în special IFN gamma) are loc limfocitele T (în special IFN gamma) are loc activarea macrofagelor, care devin deja activarea macrofagelor, care devin deja capabile sa distrugă micobacteriile. În capabile sa distrugă micobacteriile. În acelaşi timp macrofagele activate se acelaşi timp macrofagele activate se diferenţiază în celule epitelioide şi celule diferenţiază în celule epitelioide şi celule multinucleate gigante. Ele sunt înconjurate multinucleate gigante. Ele sunt înconjurate de limfocite şi fibroblaste. Acesta este de limfocite şi fibroblaste. Acesta este granulomul tuberculosgranulomul tuberculos, semn caracteristic , semn caracteristic primo-infecţiei. Infecţia se extinde pe cale primo-infecţiei. Infecţia se extinde pe cale limfatică, cu afectarea ganglionilor regionali. limfatică, cu afectarea ganglionilor regionali.

- - Primoinfecţia inaparentăPrimoinfecţia inaparentă. La cca 85% . La cca 85% leziunile se vindecă şi se pot autosteriliza. leziunile se vindecă şi se pot autosteriliza. Nici o expresie clinică sau radiologică.Nici o expresie clinică sau radiologică.

- Infecţia primară subclinicăInfecţia primară subclinică. Dacă . Dacă multiplicarea bacteriilor este masivă, în multiplicarea bacteriilor este masivă, în leziunile tuberculoase se realizează o leziunile tuberculoase se realizează o necroză cazeoasă (necroză cazeoasă (tuberculomtuberculom). Frecvent ). Frecvent are loc calcifierea tuberculomului are loc calcifierea tuberculomului ((complexul Ghoncomplexul Ghon, , leziunea este vizibilă leziunea este vizibilă radiologic), cu autosterilizarea spontană radiologic), cu autosterilizarea spontană sau cu persistenţa unor bacterii în leziunesau cu persistenţa unor bacterii în leziune..

Consecinţele primoinfecţiei inaparente Consecinţele primoinfecţiei inaparente sau subclinicesau subclinice:: dezvoltarea imunităţii dezvoltarea imunităţii antituberculoase şi a sensibilizării antituberculoase şi a sensibilizării tuberculinice.tuberculinice.

Tuberculoza primară manifestă necomplicată.Tuberculoza primară manifestă necomplicată. Pacienţii au febră, astenie, pierdere în Pacienţii au febră, astenie, pierdere în greutate, etc. Etapa ganglionară poate fi greutate, etc. Etapa ganglionară poate fi depăşită cu diseminări hematogene şi depăşită cu diseminări hematogene şi afectarea pleurei, meningelui, măduvei afectarea pleurei, meningelui, măduvei osoase, parenhimei organelor. Leziunile pot osoase, parenhimei organelor. Leziunile pot evolua fie spre fie spre cicatrizareevolua fie spre fie spre cicatrizare, fie spre, fie spre agravare.agravare.

Tuberculoza primară cu complicaţiiTuberculoza primară cu complicaţii. Rareori . Rareori (10% cazuri), evoluţia este defavorabilă: (10% cazuri), evoluţia este defavorabilă: masele necrotice sunt evacuate în bronşii, masele necrotice sunt evacuate în bronşii, vase sanguine, pleură sau pericard cu vase sanguine, pleură sau pericard cu formarea unei caverne, unde bacteriile se formarea unei caverne, unde bacteriile se multiplică intens. Fistulizarea într-un vas multiplică intens. Fistulizarea într-un vas sangvin diseminează infecţia sistemic sangvin diseminează infecţia sistemic (tuberculoza miliară). Starea generală este (tuberculoza miliară). Starea generală este alterată, apare febră, tuse, uneori hemoptizie. alterată, apare febră, tuse, uneori hemoptizie. Bolnavul este contagios, eliminând bacterii cu Bolnavul este contagios, eliminând bacterii cu sputasputa..

Tuberculoza secundarăTuberculoza secundară. Se manifestă în . Se manifestă în condiţii de scădere a reactivităţii imune, prin condiţii de scădere a reactivităţii imune, prin reinfecţii masive sau reactivarea unor focare reinfecţii masive sau reactivarea unor focare latente. Focarele noi apar în ritm lent şi latente. Focarele noi apar în ritm lent şi evoluează cronic fără tendinţă de vindecare evoluează cronic fără tendinţă de vindecare spontană.spontană.

Alte forme clinice de tuberculozăAlte forme clinice de tuberculoză: : ganglionară, meningeană, osteo-articulară, ganglionară, meningeană, osteo-articulară, uro-genitală.uro-genitală.

Imunitatea antituberculoasăImunitatea antituberculoasă este celulară, este celulară, nesterilă. Hipersensibilitatea tardivă nesterilă. Hipersensibilitatea tardivă însoţeşte imunitatea celulară. Ac circulanţi însoţeşte imunitatea celulară. Ac circulanţi nu au rol protector.nu au rol protector.

Infecţia tuberculoasăTuberculoza

pulmonară

M.tbc prezentă în organism M.tbc prezentă în organism

Testul tuberculinic pozitiv Testul tuberculinic pozitiv

Examen radiologic normalExamenul radiologic

evidenţiază leziune

Frotiurile şi culturile din spută sunt negative

Frotiurile şi culturile din spută sunt pozitive

Fără simptomeTuse, febră, scădere în

greutate

Necontagios Frecvent contagios până la

tratament

Nu este definit ca tuberculozăDefinit ca bolnav de

tuberculoză

Diagnosticul de laborator al tuberculozeiDiagnosticul de laborator al tuberculozei PrelevatePrelevate: în funcţie de forma clinică: în funcţie de forma clinică: : sputa sputa

matinală (5-10 ml), tubaje gastrice, urină, matinală (5-10 ml), tubaje gastrice, urină, lichid pleural, articular, peritoneal, LCR, lichid pleural, articular, peritoneal, LCR, bioptate, etc bioptate, etc

În caz de necesitate se efectuează În caz de necesitate se efectuează omogenizarea /decontaminarea cu NaOH şi omogenizarea /decontaminarea cu NaOH şi concentrarea (prin centrifugare) a concentrarea (prin centrifugare) a prelevatelor.prelevatelor.

Metode de diagnosticMetode de diagnostic1. 1. Examenul microscopicExamenul microscopic – frotiuri colorate – frotiuri colorate

Ziehl-Neelsen (bastonaşe purpurii izolate) Ziehl-Neelsen (bastonaşe purpurii izolate) sau cu auraminăsau cu auramină (bastona (bastonaşşe galbene pe e galbene pe fondul negru)fondul negru). Sensibilitatea – 10. Sensibilitatea – 104 4 bacili/mlbacili/ml

2. Examenul bacteriologic2. Examenul bacteriologic – izolarea culturii – izolarea culturii pure pe mediile speciale, identificarea ei, pure pe mediile speciale, identificarea ei, testarea sensibilităţii la chimioterapice testarea sensibilităţii la chimioterapice (prin metoda diluţiilor în mediu solid)(prin metoda diluţiilor în mediu solid)

33. . Metoda biologicăMetoda biologică (inocularea la cobai). (inocularea la cobai). Serveşte uneori pentru confirmarea Serveşte uneori pentru confirmarea virulenţei micobacterieivirulenţei micobacteriei

4. PCR4. PCR pentru detectarea rapidă a pentru detectarea rapidă a micobacteriilor direct în prelevatemicobacteriilor direct în prelevate

5. Intradermoreacţia la tuberculină5. Intradermoreacţia la tuberculină (reacţia (reacţia Mantoux). Se cercetează starea de Mantoux). Se cercetează starea de hipersensibilitate cutanată la tuberculină. hipersensibilitate cutanată la tuberculină. Tuberculina reprezintă un filtrat dintr-o Tuberculina reprezintă un filtrat dintr-o cultură bulionică autoclavată de cultură bulionică autoclavată de M.tuberculosis. M.tuberculosis.

Pe faţa anterioară a antebraţului se injectează Pe faţa anterioară a antebraţului se injectează i/dermic 2, 5 sau 10 UI de tuberculină în i/dermic 2, 5 sau 10 UI de tuberculină în volum de 0,1 ml. Lectura peste 72 ore. volum de 0,1 ml. Lectura peste 72 ore. Reacţia pozitivă se manifestă printr-o Reacţia pozitivă se manifestă printr-o induraţie şi congestie cu diametrul superior induraţie şi congestie cu diametrul superior sau egal cu 5 mm. Interpretarea se sau egal cu 5 mm. Interpretarea se efectuează în funcţie de contextul clinicefectuează în funcţie de contextul clinic

Reacţia +Reacţia + indică că subiectul a fost infectat indică că subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecţie), a fost cu micobacterii (primoinfecţie), a fost vaccinat cu BCG sau este bolnav de vaccinat cu BCG sau este bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul tuberculoză (în acest caz diametrul depăşeşte 10 mm).depăşeşte 10 mm).

Reacţia negativăReacţia negativă exclude diagnosticul de exclude diagnosticul de tuberculoză şi indică receptivitatea tuberculoză şi indică receptivitatea individului la tuberculoză.individului la tuberculoză.

Tratamentul tuberculozeiTratamentul tuberculozei DOTS (Directly Observed Treatment DOTS (Directly Observed Treatment

Short Course Chemotherapie). DOTS Short Course Chemotherapie). DOTS estestee o so strattrateegie gie a a OMS OMS implementată implementată înîn 1993. 1993.

PrincipPrincipiileiile DOTS DOTS- - trattrataament standardiment standardizatzat- - trattrataament biment biffaazziicc constitu constituitit dintr-odintr-o ffaazăză

intensivintensivăă şişi ffaazaza de continua de continuarere- - asociasocierieri de m de meedicamentdicamentee antitubercul antituberculoaseoase- - susupravegherepraveghere direct directăă aa r reegularitgularităţii ăţii

administradministrăriiării trat trataamentmentuluiului antitubercul antituberculososDin 2005 – Program Naţional de Control şi Din 2005 – Program Naţional de Control şi

Profilaxie a Tuberculozei (2006-10)Profilaxie a Tuberculozei (2006-10)

1.1. Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină, kanamicină, D-cicloserinăstreptomicină, kanamicină, D-cicloserină

2.2. FluorochinoloneFluorochinolone

3.3. Chimioterapice care inhibă sinteza Chimioterapice care inhibă sinteza acizilor micolici (Izoniazida, Pirazinamida, acizilor micolici (Izoniazida, Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida)Etambutolul, Etionamida)

Exigenţele terapiei antituberculoase: a Exigenţele terapiei antituberculoase: a împiedica selecţia mutanţilor rezistenţi şi împiedica selecţia mutanţilor rezistenţi şi a steriliza definitiv focarul.a steriliza definitiv focarul.

În acest scop se utilizează asocierea a 3-4 În acest scop se utilizează asocierea a 3-4 droguri pe o perioadă de 6-12 luni. droguri pe o perioadă de 6-12 luni.

Profilaxia specificăProfilaxia specificăVaccinarea obligatorie cu vaccinul Vaccinarea obligatorie cu vaccinul

BCG. El reprezintă o tulpină vie BCG. El reprezintă o tulpină vie avirulentă de avirulentă de M.bovisM.bovis. A fost obţinută . A fost obţinută de Calmette şi Guerin în 1921 după de Calmette şi Guerin în 1921 după multiple repicări (230 pasaje) pe multiple repicări (230 pasaje) pe mediu cu cartof, bilă şi glicerină.mediu cu cartof, bilă şi glicerină.

Vaccinul se administrează i/dermic la Vaccinul se administrează i/dermic la vârsta de vârsta de 4-54-5 zile de la naştere. zile de la naştere. Revaccinarea – la 7 ani, apoi peste Revaccinarea – la 7 ani, apoi peste fiecare 5 ani (persoanele cu reacfiecare 5 ani (persoanele cu reacţţia ia Mantoux negativMantoux negativăă).).

MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE MICROBIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL TUSEI CONVULSIVELABORATOR AL TUSEI CONVULSIVE

FamiliaFamilia Halobacteriaceae Halobacteriaceae GenulGenul Bordetella Bordetella Specii:Specii:1.1. Bordetella pertussisBordetella pertussis (agentul tusei convulsive)(agentul tusei convulsive)2.2. Bordetella parapertussisBordetella parapertussis (agentul parapertusei) (agentul parapertusei)3.3. Bordetella bronhisepticaBordetella bronhiseptica (pneumonii, (pneumonii,

bacteriemii)bacteriemii)4.4. Bordetella aviumBordetella avium5.5. Bordetella holmensiiBordetella holmensii (izolată din hemoculturi) (izolată din hemoculturi)6.6. Bordetella hinziiBordetella hinzii (izolată din prelevate (izolată din prelevate

respiratorii)respiratorii)7.7. Bordetella trematumBordetella trematum (infecţii cutanate şi (infecţii cutanate şi

auriculare)auriculare)

B.pertussisB.pertussis – agentul cauzal al tusei convulsive – agentul cauzal al tusei convulsive Caractere morfobiologiceCaractere morfobiologice

Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în perechi sau lanţuri scurte. perechi sau lanţuri scurte.

Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.pretenţioase la cultivare.

Medii speciale de izolare:Medii speciale de izolare: - - mediul Bordet-Gengoumediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu (geloză-sânge cu

amidon şi glicerină)amidon şi glicerină)- geloză-cazeină-sânge-cărbune activatgeloză-cazeină-sânge-cărbune activatMediul de transport KuzneţovMediul de transport Kuzneţov (soluţie (soluţie

tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)cărbune activat)

Peste 3-5 zile de incubare în Peste 3-5 zile de incubare în atmosferă umedă la 37atmosferă umedă la 37°° C apar C apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu colonii S mici, bombate, lucioase, cu aspect de picături de mercur, aspect de picături de mercur, hemolitice (corespund bacteriilor hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R – virulente – faza I), forme R – avirulente, faza IV.avirulente, faza IV.

Coloniile de Coloniile de B.parapertussis B.parapertussis apar în apar în 48 ore, 48 ore, B.bronchisepticaB.bronchiseptica – în 24 ore – în 24 ore

B.pertussis B.pertussis manifestă activitate manifestă activitate biochimică redusă: oxidaza+, nu biochimică redusă: oxidaza+, nu fermentează glucidele, ureaza-, fermentează glucidele, ureaza-, nitrat-reductaza- .nitrat-reductaza- .

Structura antigenicăStructura antigenică a a B.pertussisB.pertussis este complexă: există Ag capsulare este complexă: există Ag capsulare polizaharidice, Ag proteice, Ag polizaharidice, Ag proteice, Ag fimbrial (hemaglutinina), Ag fimbrial (hemaglutinina), Ag lipopolizaharidic.lipopolizaharidic.

Factorii de patogenitateFactorii de patogenitate

1.1. Adezine:Adezine:

- - Hemaglutinina filamentoasăHemaglutinina filamentoasă (purtată de pili). Permite ataşarea (purtată de pili). Permite ataşarea bacteriei la mucoasa tractului bacteriei la mucoasa tractului respirator, de asemenea se fixează pe respirator, de asemenea se fixează pe macrofage şi limfocite.macrofage şi limfocite.

- AglutinogeneAglutinogene. Proteine de . Proteine de suprafaţă situate pe fimbrii. Participă suprafaţă situate pe fimbrii. Participă la ataşarea la ataşarea B.pertussis B.pertussis la celulele la celulele epiteliale.epiteliale.

- PertactinaPertactina. Proteină a membranei . Proteină a membranei externe, permite fixarea pe externe, permite fixarea pe membrana celulelor eucariotemembrana celulelor eucariote

- Subunitatea B a toxinei Subunitatea B a toxinei pertusicepertusice. Se fixează pe leucocite şi . Se fixează pe leucocite şi împiedică migrarea lor spre focarul împiedică migrarea lor spre focarul inflamator.inflamator.

2. Toxine2. Toxine - Toxina pertussisToxina pertussis (citotoxină de tip A-B). (citotoxină de tip A-B).

Acţionează asupra diferitor celule eucariote, Acţionează asupra diferitor celule eucariote, mărind concentraţia intracelulară de AMP mărind concentraţia intracelulară de AMP ciclic (în special în celulele epiteliale ale ciclic (în special în celulele epiteliale ale TR). Provoacă hiperlimfocitoză, sensibilizare TR). Provoacă hiperlimfocitoză, sensibilizare la histamină, hipersecreţie de insulină.la histamină, hipersecreţie de insulină.

- Adenilat-ciclaza-hemolizinăAdenilat-ciclaza-hemolizină. Hemolizina . Hemolizina provoacă moartea macrofagelor şi provoacă moartea macrofagelor şi monocitelor, adenilat-ciclaza perturbă monocitelor, adenilat-ciclaza perturbă activitatea bactericidă a PMN, monocitelor activitatea bactericidă a PMN, monocitelor şi macrofagelor şi stimulează secreţia sero-şi macrofagelor şi stimulează secreţia sero-mucoasă a căilor respiratorii.mucoasă a căilor respiratorii.

- Toxina dermonecroticăToxina dermonecrotică. Se eliberează în . Se eliberează în urma lizei bacteriene.urma lizei bacteriene.

- Toxina citotrahealăToxina citotraheală. Glicopeptid care . Glicopeptid care inhibă sinteza ADN, provocând distrugerea inhibă sinteza ADN, provocând distrugerea celulelor ciliate celulelor ciliate

- EndotoxinaEndotoxina

Patogeneza tusei convulsivePatogeneza tusei convulsive

Sursa de infecţieSursa de infecţie – omul bolnav, în special în – omul bolnav, în special în perioada de debut al bolii. perioada de debut al bolii.

Mecanismul de transmitereMecanismul de transmitere – aerogen, prin – aerogen, prin picături picături

B.pertussisB.pertussis manifestă tropism pentru mucoasa manifestă tropism pentru mucoasa căilor respiratorii: faringe, trahee, bronşii, căilor respiratorii: faringe, trahee, bronşii, bronhiole, chiar alveole. Alterarea epiteliului bronhiole, chiar alveole. Alterarea epiteliului ciliat împiedică eliminarea mucusului, el fiind ciliat împiedică eliminarea mucusului, el fiind eliminat doar prin tuse. Tusea survine din eliminat doar prin tuse. Tusea survine din cauza iritaţiei mucoasei de către endotoxina cauza iritaţiei mucoasei de către endotoxina bacteriană. Excitaţia de lungă durată a bacteriană. Excitaţia de lungă durată a receptorilor terminali ai nervului receptorilor terminali ai nervului pneumogastric determină un flux continuu pneumogastric determină un flux continuu de impulsuri în bulbul rahidian, ce duce la de impulsuri în bulbul rahidian, ce duce la formarea unui focar de excitaţie dominant. El formarea unui focar de excitaţie dominant. El atrage excitaţii nespecifice de la alţi atrage excitaţii nespecifice de la alţi receptori, fapt ce determină accesele de receptori, fapt ce determină accesele de tuse, care devin tot mai grave şi mai tuse, care devin tot mai grave şi mai frecvente. frecvente.

Un stimul puternic poate stinge dominanta, cu Un stimul puternic poate stinge dominanta, cu atenuarea tusei. Focarul este foarte stabil, atenuarea tusei. Focarul este foarte stabil, persistă şi după dispariţia bacteriei din persistă şi după dispariţia bacteriei din organism. organism.

În evoluţia tusei convulsive se disting 4 În evoluţia tusei convulsive se disting 4 stadii (perioade):stadii (perioade):

I.I. Perioada de incubaţiePerioada de incubaţie (3-15 zile) (3-15 zile)II.II. Perioada cataralăPerioada catarală, foarte contagioasă. , foarte contagioasă.

Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)14 zile)

III.III. Perioada convulsivăPerioada convulsivă (paroxistică). Accese (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză, vomă, convulsii. (2-4 cu cianoză, vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)săptămâni)

IV.IV. Perioada de convalescenţăPerioada de convalescenţă (2-4 (2-4 săptămâni)săptămâni)

Complicaţii grave sunt posibile la copiii Complicaţii grave sunt posibile la copiii sugari: bronho-pneumonii, encefalite.sugari: bronho-pneumonii, encefalite.

Imunitatea este durabilă, umorală. Rol Imunitatea este durabilă, umorală. Rol protector au Ac anti-toxină pertussis protector au Ac anti-toxină pertussis şi anti-hemaglutinină filamentoasă.şi anti-hemaglutinină filamentoasă.

Diagnosticul de laborator Diagnosticul de laborator al tusei convulsiveal tusei convulsive

PrelevatePrelevate: mucozităţi nasofaringiene sau : mucozităţi nasofaringiene sau bronşice, recoltate cât mai precoce.bronşice, recoltate cât mai precoce.

Metode de diagnosticMetode de diagnostic1.1. RIFRIF2.2. Examenul bacteriologicExamenul bacteriologic (însămânţare cu (însămânţare cu

tamponul sau prin tehnică “plăcilor tuşite”)tamponul sau prin tehnică “plăcilor tuşite”)3.3. Tehnnici de biologie moleculară (PCR)Tehnnici de biologie moleculară (PCR)4.4. Examenul serologicExamenul serologic (RA, RFC, ELISA). (RA, RFC, ELISA).

Reacţiile se pozitivează din săptămâna a II Reacţiile se pozitivează din săptămâna a II a perioadei convulsive. Se examinează a perioadei convulsive. Se examinează seruri perechi prelevate la interval de 14-21 seruri perechi prelevate la interval de 14-21 zile. Semnificativă este o creştere de cel zile. Semnificativă este o creştere de cel puţin 4 ori a titrului Ac.puţin 4 ori a titrului Ac.

Tratamentul tusei convulsiveTratamentul tusei convulsiveEritromicină sau cloramfenicol– cel puţin 10 Eritromicină sau cloramfenicol– cel puţin 10

zile (până la apariţia Ac)zile (până la apariţia Ac)Imunoglobulină umană antipertussisImunoglobulină umană antipertussis

Profilaxia specificăProfilaxia specifică- Imunizarea artificială obligatorie cu vaccin - Imunizarea artificială obligatorie cu vaccin

ADTP. Componentul antipertusic este ADTP. Componentul antipertusic este reprezentat de o suspensie de bordetele de reprezentat de o suspensie de bordetele de faza I, adsorbite pe adjuvant. faza I, adsorbite pe adjuvant.

Vaccinul acelular conţine unele componente Vaccinul acelular conţine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă). Este mai bine hemaglutinina filamentoasă). Este mai bine tolerat, dar mai puţin eficace.tolerat, dar mai puţin eficace.

- Imunoglobulină umană antipertussis- Imunoglobulină umană antipertussis