indice bibliografic mihaela bedecean, stelian · pdf filemedievale privitoare la ... 64....

„Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţ» din Cluj-Napoca”, tom. XLV, 2006, p. 401–434

ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE DIN CLUJ-NAPOCA, ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE „GEORGE BARIŢ” DIN CLUJ-NAPOCA, ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE „GEORGE BARIŢ” DIN CLUJ-NAPOCA,

SERIES HISTORICA (1995-2005)

INDICE BIBLIOGRAFIC

Mihaela Bedecean, Stelian Mândruţ Institutul de Istorie „George Bariţ”, Cluj-Napoca

CUPRINS

NOTĂ 488 CRONOLOGIA ŞI REDACŢIA REVISTEI 488 I. ISTORIOGRAFIE 489 A. Dezvoltarea istoriografiei româneşti 489 B. Viaţa şi activitatea unor istorici români 489 II. IZVOARE ISTORICE 490 A. Documentare 491

B. Epistolare 491 III. ŞTIINŢE AUXILIARE 491 A. Demografie 491 B. Numismatică 491 C. Sigilografie şi ştampile 491

D. Heraldică 491 E. Genealogie 492 F. Etnografie şi folclor 492 G. Toponimie 492 IV. ISTORIE GENERALĂ 492 V. ISTORIE MEDIE 492

A. Feudalismul dezvoltat 492 B. Feudalismul târziu 493

VI. ISTORIE MODERNĂ 494 A. Istorie social-economică 494 B. Istorie politică 494 VII. ISTORIE CONTEMPORANĂ 496 A. Istorie social-economică 496 B. Istorie politică 497

Mihaela Bedeceanu, Stelian Mândruţ 2 402

VIII. ISTORIA CULTURII 499 A. Generalităţi 499 B. Istoria artelor 499 C. Istoria tiparului, cărţii şi a presei 499 D. Istoria învăţământului 500 E. Istoria bisericii 500 IX. BIOGRAFII 501 X. ISTORIE UNIVERSALĂ 501 XI. VARIA 502 XII. NECROLOAGE 503 XIII. RECENZII 504

A. Cărţi 504 B. Publicaţii periodice 517

ANEXĂ 518 INDICE DE AUTORI 519 EXCURS ISTORIOGRAFIC POSTFAŢATOR 521

N O T Ă

Indicele bibliografic descrie şi întregeşte demersul similar publicat în 1995, reunind întreg materialul excerptat din revista de profil ştiinţific editată de către Institutul de Istorie, respectiv Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca, între anii 1995-2005 (volumele XXXV-XLIV).

Particularităţile de fond ale studiilor şi articolelor au reclamat aplicarea procedeului dublei ordonări, cronologice şi tematice. Criteriul de aranjare a atras după sine oportunităţi în delimitarea întreprinsă, astfel că amendarea procentului de subiectivism rămâne la latitudinea lectorului.

Informaţiile bibliografice au fost ordonate alfabetic pe autori în fiecare segment tematic. Am utilizat modalitatea eşalonării cronologice a contribuţiilor inseriate numai în cazul semnalării repetate a titlurilor aparţinând unui singur autor. Am apelat la sistemul citării unice doar în situaţia elaboratelor colective, trimiterea făcându-se exclusiv la primul semnatar, ceilalţi fiind lesne de aflat în cuprinsul indicelui final. Menţionăm că, în cazul succesiunii de titluri recenzate de aceeaşi persoană într-un singur volum, departajarea trimiterilor a fost realizată pe baza delimitării alfabetice a autorilor semnalaţi ori a titlurilor consemnate ca atare.

Cronologia şi redacţia revistei, Anexele, incluzând lucrările apărute în „Biblioteca Institutului de Istorie. Serie Nouă” şi repertoriul volumului XLV/2006”, indicele de nume şi excursul istoriografic constituie alte elemente componente ale întreprinderii bibliografice efectuate de Mihaela Bedecean şi Stelian Mândruţ.

CRONOLOGIA ŞI REDACŢIA REVISTEI Vol. XXXV – Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca.

XXXVIII/XXXIX Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor responsabil), Ioan Bolovan (secretar de redacţie), Ioan Chindriş, Ela Cosma, Gheorghe Hristodol, Gelu Neamţu. 1996, 1997, 1998, 1999-2000.

Vol. XL–XLI Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca.

Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor responsabil), Ioan Chindriş (secretar de redacţie), Susana Andea, Remus Câmpeanu, Gelu Neamţu, Simion Retegan. 2001, 2002.

3 Indice bibliografic 403

Vol. XLII-XLIII Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca. Series Historica. Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor responsabil), Ioan Chindriş (secretar de redacţie), Ela Cosma, Gelu Neamţu, Susana Andea, Gheorghe Iancu, Simion Retegan. 2003, 2004.

Vol. XLIV Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca. Series Historica. Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor responsabil), Ioan Chindriş, Ela Cosma, Gelu Neamţu, Susana Andea, Gheorghe Iancu, Simion Retegan, Remus Câmpeanu. 2005.

Vol. XLV Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca. Series Historica. Colegiul ştiinţific: Sorin Antohi (Budapesta), Anneli Ute Gabanyi (Berlin), Konrad Gündisch (Oldenburg, Germania). Victor Karady (Paris/Budapesta), André Liebich (Geneva), Irina Livezeanu (Pittsburg), Paul E. Michelson (Huntington), Camil Mureşanu (Cluj, preşedinte), Joachim von Puttkamer (Jena), Stefan Sienerth (München), Mordehai Tamarkin (Tel Aviv), Raphael Vago (Tel Aviv), Zoltán Szász (Budapesta), Alexandru Zub (Iaşi). Comitetul de redacţie: Camil Mureşanu (redactor responsabil), Lucian Nastasă (secretar de redacţie), Susana Andea, Remus Câmpeanu, Gelu Neamţu, Stelian Mândruţ, Ela Cosma, Simion Retegan, Gheorghe Iancu. 2006.

I. ISTORIOGRAFIE

A. Dezvoltarea istoriografiei româneşti

1. CATALAN, Gabriel. Instituţii, practici şi personalităţi la începuturile sovietizării culturii şi istoriografiei româneşti. 44, 2005, p. 439-462.

2. CÂMPEANU, Remus. O etapă ascendentă în istoriografia unirii religioase: opera lui Aloisie Tăutu. 41, 2002, p. 347-354.

3. EDROIU, Nicolae. Cercetarea istorică privind Voievodatul Transilvaniei. 42, 2003, p. 155-160.

4. GROSS, Lidia. Istoria interzisă 34, 1995, p. 69-72. 5. GROSS, Lidia. „Istoriografia română încotro?”. 35, 1996, p. 389-391. 6. HRISTODOL, Gheorghe. Bibliografia istorică a României la Institutul de Istorie din Cluj.

35, 1996, p. 360-372. 7. KÁROLYI, Iolanda, MÂNDRUŢ, Stelian. „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie

din Cluj-Napoca”. „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj” (1982-1995). Indice bibliografic. 34, 1995, p. 25-62.

8. MÂNDRUŢ, Stelian. Cercetarea istorică actuală, oglindită în paginile „Anuarului Institutului de Istorie din Cluj” (1982-1995). 34, 1995, p. 15-23.

9. MUREŞANU, Camil. Eveniment editorial academic. Istoria românilor, vol. I-VIII, Bucureşti, 2001-2003. 42, 2003, p. 477.

10. RĂDUŢIU, Aurel. Din istoria Institutului de Istorie din Cluj. Anul 1948. 34, 1995, p. 63-67. 11. RĂDUŢIU, Aurel. Institutul de Istorie din Cluj-Napoca la jubileul de 75 de ani. 34, 1995,

p. 11-13.

B. Viaţa şi activitatea unor istorici români

12. ANDEA, Susana. Miron Costin şi Transilvania. Corespondenţa în limba latină. 35, 1996, p. 392-404.


13. BODA, Gherghina. George Bariţ – precursor al muzeografiei româneşti din Transilvania. 44, 2005, p. 213-221.

14. BOLOVAN, Sorina Paula; BOLOVAN, Ioan. Ştefan Pascu şi demografia istorică în România. 42, 2003, p. 145-153.

15. CÂMPEANU, Remus. George Bariţ despre întemeierea Bisericii Române Unite [42, 2003, p. 83-88].

16. CÂMPEANU, Remus. Perspectiva lui Simion Bărnuţiu asupra Unirii religioase a românilor din Transilvania cu Biserica Romei. 42, 2003, p. 251-257.

17. CHINDRIŞ, Ioan. Epistolierul George Bariţ. 42, 2003, p. 101-120. 18. CHINDRIŞ, Ioan. Gheorghe Şincai între literaturile română şi maghiară. 42, 2003, p.

179-187. 19. EDROIU, Nicolae. Omagiu profesorului Camil Mureşanu la împlinirea vârstei de 70 de

ani. 36, 1997, p. 13-23. 20. EDROIU, Nicolae. O viaţă în slujba istoriei (Academicianul Dan Berindei la 80 de ani).

42, 2003, p. 11-15. 21. GROSS, Lidia. Incursiune în istoria unei „istorii”: „Vasile Lupu şi cei doi Gheorghe

Rákoczy” de Coriolan Suciu. 35, 1996, p. 351-359. 22. MÂNDRUŢ, Stelian. Receptarea alterităţii în dialogul epistolar dintre istoricii Ioan

Lupaş, Gyula Szekfű şi Dávid Angyal (1914-1918). 40, 2001, p. 303-326. 23. MÂNDRUŢ, Stelian. Profesorul Alexandru Husar la 85 de ani. 44, 2005, p. 644-645. 24. MÂNDRUŢ, Stelian. Profesorul Gligor Pop la 85 de ani. 44, 2005, p. 645-646. 25. MUREŞANU, Camil. Europeanul George Bariţ. 42, 2003, p. 51-56. 26. MUREŞANU, Camil. In memoriam Ştefan Pascu. 42, 2003, p. 143-144. 27. MUREŞANU, Camil. O schiţă istorică a lui George Bariţ despre un episod din timpul

domniei lui Ştefan cel Mare. 43, 2004, p. 29-33. 28. MUREŞANU, Camil. Ioan Lupaş (1880-1967). 44, 2005, p. 9-10. 29. NAGHI, Gheorghe. Corespondenţa lui Ioan Boroş cu George Bariţ (1879-1883). 42,

2003, p. 121-139. 30. NEAMŢU, Gelu. Un destin istoriografic împlinit: George Bariţ. 42, 2003, p. 79-82. 31. POPA, Mircea. George Bariţ – călătorul. 42, 2003, p. 89-99. 32. POPESCU, Gheorghe. Aspecte demografice în gândirea economică bariţiană. 42, 2003,

p. 71-78. 33. RUSU, N. Dorina. Acad. Dan Berindei – Bibliografie ştiinţifică: 1945-2003. 42, 2003,

p. 17-48. 34. VĂCĂREL, Iulian. George Bariţ despre servituţile populaţiei rurale şi povara fiscalităţii

în Transilvania. 42, 2003, p. 57-64. 35. VLASIU, Marina. Profesorul Ioan Lupaş, aşa cum l-au văzut elevii şi studenţii săi. 35,

1996, p. 345-350. II. IZVOARE ISTORICE

A. Documentare

36. CIURE, Florina. Libri e manoscritti riguardanti i Principati Romeni conservati nella biblioteca del civico museo Correr di Venezia (secc. XVI-XIX). 44, 2005, p. 483-501.

37. COSMA, Ela. Fondul de documente 1848 de la Institutul de Istorie „George Bariţ” din Cluj-Napoca. 43, 2004, p. 711-712.

38. DÖRNER, Anton. Câmpul Pâinii într-un manuscris din veacul al XIX-lea. 41, 2002, p. 225-229.

39. GROSS, Lidia. Completare la „Calendarul Sărbătorilor Catolice” ce apar în documentele medievale privitoare la Transilvania. 41, 2002, p. 223-224.


40. RĂDUŢIU, Aurel. Diplome maramureşene. Consideraţii la o sută de ani de la editare. 40, 2001, p. 351-360.

41. RUS, Vasile. Aestimatio, aestimare, aestimator. Observaţii pe marginea unor articole de glosar. 37, 1998, p. 9-38.

B. Epistolare

42. BOTEZAN, Ioana. Corespondenţa lui Aaron Florian şi Simion Mihali cu Timotei Cipariu. 41, 2002, p. 261-292.

43. BOTEZAN, Ioana; BOTEZAN, Liviu. Din corespondenţa lui Alexandru Roman cu George Bariţ (1883-1885). 38-39, 1999-2000, p. 173-197.

44. CHINDRIŞ, Ioan. Corespondenţa lui Corneliu Coposu cu preotul Simion Man (1976-1991). 44, 2005, p. 573-606.

45. CORDOŞ, Nicolae. Din corespondenţa Vasile Lucaciu – Ioan Raţiu (1894-1896). 36, 1997, p. 275-296.

46. WEBER, Peter. Românii din Transilvania şi Ungaria la mijlocul secolului al XIX-lea în impresiile de călătorie ale lui John Paget. 44, 2005, p. 51-59.

III. ŞTIINŢE AUXILIARE

A. Demografie

47. BOLOVAN, Ioan. Evoluţia demografică a Transilvaniei în primele două decenii după revoluţia paşoptistă. 34, 1995, p. 197-215.

48. BOLOVAN, Ioan. Consideraţii privind anii 1848-1849 din punct de vedere demografic (cazul Transilvaniei). 35, 1996, p. 373-381.

49. BOLOVAN, Ioan. Organizarea administrativă şi dinamica populaţiei Transilvaniei între revoluţia de la 1848 şi primul război mondial. 37, 1998, p. 149-169.

50. BOLOVAN, Ioan. Evreii din Transilvania între 1870-1930. Contribuţii demografice. 44, 2005, p. 539-550.

51. BOLOVAN, Ioan; BOLOVAN, Sorina Paula. Opinii despre ideea de autonomie în Transilvania. 37, 1998, p. 315-317.

52. BOLOVAN, Sorina Paula. Familia şi relaţiile matrimoniale în satul românesc transilvănean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 35, 1996, p. 209-224.

53. GLÜCK, Eugen. Populaţia evreiască a Transilvaniei. 1848-1920. 43, 2004, p. 153-176. 54. MUREŞAN, Florin Valeriu. Calamităţi naturale şi variaţii climaterice în prima jumătate a

secolului al XVIII-lea. Impactul acestora asupra habitatelor umane din districtul românesc al Bistriţei. 43, 2004, p. 113-129.

55. TOTELECAN, G. Silviu. Regiunea Munţilor Apuseni. 41, 2002, p. 211-221.

B. Numismatică

56. PAP, Francisc. Clarificări în legătură cu un tezaur monetar din Cluj găsit în 1941-1942. 38-39, 1999-2000, p. 231-236.

C. Sigilografie şi ştampile

57. RUS, Dorin Ioan. Zunftwappen und Zeichen in der Sammlung des Mühlbacher Museums. 41, 2002, p. 231-233.

D. Heraldică

58. MUREŞAN, Augustin; MUREŞAN, Olivian. Stemele judeţelor Olteniei de pe sigiliul lui Alexandru Scarlat Ghica, caimacam al Craiovei. 44, 2005, p. 45-49.


E. Genealogie

59. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Familia Buicescu-Szalánczi (sec. al XVII-lea). 37, 1998, p. 39-61.

60. CHINDRIŞ, Ioan. Sate şi genealogii din „Ieraşul de Sus”. (Contribuţii la istoria nobilimii maramureşene în sec. XVIII). 36, 1997, p. 27-53.

61. KOVÁCS, W. András. Familia Wass de Ţaga în Evul Mediu. (Societatea nobiliară de mijloc din Transilvania). 36, 1997, p. 55-92.

62. POP, Ioan Aurel. O familie nobiliară românească din Ţara Haţegului în secolele XV-XVIII: Poporenii. 35, 1996, p. 13-24.

E. Etnografie şi folclor

63. FLOREA, Virgiliu. Un corpus inedit al folclorului românesc: Manuscrisul de la Budapesta al lui I.C. Hintz-Hinţescu. 43, 2004, p. 185-202.

F. Toponimie

64. ONOFREIU, Adrian. Oraşul Bistriţa – habitat şi toponimie. 34, 1995, p. 295-322. 65. RĂDUŢIU, Aurel. Despre numele „Drakula”. 35, 1996, p. 25-37.

IV. ISTORIE GENERALĂ

66. COSMA, Ela. Harald Roth: Siebenbürgen. O minisinteză de istoria Transilvaniei. 34, 1995, p. 375-383.

67. GYÉMÁNT, Ladislau. Evreii din România – destin istoric. 34, 1995, p. 73-87.

V. ISTORIE MEDIE

A. Feudalismul dezvoltat

68. BELU, Sabin. O manufactură de postavuri la Braşov, în sec. al XVI-lea. 37, 1998, p. 201-218.

69. DENIZE, Eugen. Moldova lui Ştefan cel Mare la intersecţia de interese a Marilor Puteri (1457-1474). 43, 2004, p. 9-28.

70. MÂRZA, Radu. Iezuiţii în Transilvania (1579-1588). (Consideraţii preliminare). 34, 1995, p. 149-157.

71. MUREŞAN, Ovidiu. Relaţii moldo-veneţiene în timpul domniei lui Ştefan cel Mare. 43, 2004, p. 35-56.

72. SIMON, Alexandru. Lumea lui Djem. Buda, Suceava şi Istanbul în anul 1480. 44, 2005, p. 11-43.

B. Feudalismul târziu

73. ANDEA, Susana. Oficialităţile ardelene, Constantin Brâncoveanu şi mişcarea lui Pintea (1699). 40, 2001, p. 27-35.

74. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Habitat şi întemeieri de sate în districtul Rodnei în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea: Vărarea şi Găureni. 41, 2002, p. 25-40.

75. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Înzestrarea cu arme şi organizarea militară a haiducilor lui Pintea. Anchetele oficiale din 1700-1701. 42, 2003, p. 189-204.


76. BULBOACĂ, Sorin. Nobilimea de origine românească din Banatul Lugojului şi Caransebeşului în secolele XVI-XVII. Studiu de caz: Familiile Bekes, Iojica, Vaida şi Măcicaşi. 43, 2004, p. 57-67.

77. CĂZAN, Ileana. Comerţul austriac la Gurile Dunării. Primele tentative. 1768-1791. 42, 2003, p. 205-219.

78. CÂMPEANU, Remus. Elementul românesc în administraţia Transilvaniei în veacul al XVIII-lea. 37, 1998, p. 127-148.

79. COSMA, Ela. Iluminism şi masonerie la saşi. Proiectul primului cabinet de lectură din Transilvania. 40, 2001, p. 63-69.

80. COSMA, Ela. Documente privind minele de la Borşa. 41, 2002, p. 323-346. 81. COSMA, Ela. Un proiect de modernizare a drumurilor şi de organizare a primei loterii

publice din Transilvania, 1873. 44, 2005, p. 503-524. 82. GLÜCK, Eugen. Mişcarea lui Petru Seghedinaţ din zona Mureşului de Jos (1735). 40,

2001, p. 37-62. 83. GORUN, Gheorghe. Dimensiunile violenţelor din mediul ţărănesc transilvănean din a

doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 41, 2002, p. 355-360. 84. LUMPERDEAN, Ioan. Limbă şi economie în societatea românească din secolul al XVIII-

lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea. 34, 1995, p. 159-171. 85. MIRCEA, Gabriela. Blajul şi domeniul aparţinător la jumătatea secolului al XVIII-lea.

35, 1996, p. 38-61. 86. PAP, Francisc. Registrele tricesimale clujene despre arme, echipament militar şi muniţie

în comerţul clujean (1599-1637). 43, 2004, p. 69-83. 87. PAPP, Klára. Die gesellschaftliche Schichtung der Leibeigenen auf den Grossgrund-

besitzungen von Bihar während des 18. Jahrhunderts. 38-39, 1999-2000, p. 65-83. 88. PAPP, Klára. Prestaţii iobăgeşti în comitatul Bihor în perioada reglementării urbariale.

41, 2002, p. 361-367. 89. PAPP, Klára. Posesiunile transilvănene ale familiei Csáky în prima jumătate a secolului al

XVIII-lea. 43, 2004, p. 99-111. 90. STATE, Radu Alexandru. Un aspect al relaţiilor dintre Ţara Românească şi Transilvania

în secolul al XVII-lea: Radu Mihalcea. 38-39, 1999-2000, p. 99-101. VI. ISTORIE MODERNĂ

A. Istorie social-economică

91. AXENCIUC, Victor. Legăturile economice dintre Transilvania şi celelalte provincii româneşti în secolul al XIX-lea. 42, 2003, p. 65-70.

92. BOTEZAN, Liviu. Importanţa conscripţiei czirákyene pentru studierea sesiilor iobăgeşti şi a obligaţiilor ţăranilor aserviţi din Transilvania, între 1820-1848. 41, 2002, p. 41-83.

93. BUŞĂ, Daniela. Investiţiile străine de capital în economia României la începutul secolului al XX-lea. 42, 2003, p. 379-391.

94. DEMŞEA, Dan. Burghezia meşteşugărească română din părţile Aradului între anii 1828-1872. 44, 2005, p. 61-99.

95. DRECIN, Mihai. „Noi prin noi” – variantă a doctrinei liberale „Prin noi înşine”. 35, 1996, p. 241-246.

96. EGYED, Ákos. Problema emancipării iobagilor din Transilvania în contextul european (II). 34, 1995, p. 173-195.

97. GYÉMÁNT, Ladislau. Imaginea evreilor în presa săsească din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea. 35, 1996, p. 119-131.


B. Istorie politică

98. BOCŞAN, Nicolae; GRÄF, Rudólf. Din memorialistica revoluţiei de la 1848. 42, 2003, p. 269-280.

99. BOTEZAN, Ioana. Câteva scrisori din fondul Ioan Micu-Moldovan referitoare la procesul Memorandului. 34, 1995, p. 323-331.

100. BOTEZAN, Liviu. Începutul activităţii politice a lui Vasile Lucaciu. 40, 2001, p. 123-139.

101. BOTEZAN, Liviu. Acţiuni ale ţărănimii din comitatul Cluj pentru desfiinţarea iobăgiei în primăvara anului 1848. 42, 2003, p. 281-295.

102. BOTEZAN, Liviu. Participarea ţărănimii din Comitatul Turda la revoluţie în primăvara anului 1848, pentru desfiinţarea iobăgiei. 43, 2004, p. 131-152.

103. BOTEZAN, Liviu; BOTEZAN, Ioana jr. Formele de manifestare şi specificul acţiunilor ţărăneşti din scaunele secuieşti în primăvara anului 1848. 44, 2005, p. 121-148.

104. BRĂTESCU, Constantin. Contribuţii la cunoaşterea acţiunilor memorandiste desfăşurate între anii 1887-1894. 38-39, 1999-2000, p. 151-158.

105. CHINDRIŞ, Ioan; RUS, Vasile. Raportul Cancelariei Aulice a Transilvaniei despre Adunarea Naţională de la 3/15 mai 1848. 40, 2001, p. 265-276.

106. CIOBANU, Vasile. Activitatea diplomatică a lui Alexandru Vaida Voevod la Paris (1918). 42, 2003, p. 401-406.

107. COSMA, Ela. Intervenţia rusă în Transilvania la 1849. Imaginea ruşilor în presa săsească. 35, 1996, p. 160-176.

108. COSMA, Ela. Personalul forurilor oficiale transilvane şi al naţiunii săseşti (1849). 37, 1998, p. 239-266.

109. COSMA, Ela. Refugiaţii transilvani în Muntenia la 1849. 40, 2001, p. 291-302. 110. DETEŞAN, Daniela. „Procesul lemenian” (1843-1846). Desfăşurare, consecinţe şi

însemnătate. 44, 2005, p. 101-120. 111. DÖRNER, Anton. Administraţia Transilvaniei din perioada anilor 1867-1876. 40, 2001,

p. 105-122. 112. EDROIU, Nicolae. Ecouri ale revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în Flandra. 35, 1996,

p. 405-420. 113. GAROAFĂ, Dumitru. Refugiaţi transilvăneni în judeţul Vâlcea în timpul Revoluţiei de la

1848-1849. 40, 2001, p. 79-85. 114. GLÜCK, Eugen. România văzută de presa vieneză în anul 1866. 41, 2002, p. 317-321. 115. GOŢIA, Dorin. Abatele Zavoral şi răniţii români de la Strahov. 42, 2003, p. 393-399. 116. IANCU, Gheorghe. România în anul 1918. Stat învins sau învingător? 37, 1998, p. 319-

321. 117. LOVIN, Minerva. Naţionalismul lui Amos Frâncu. 38-39, 1999-2000, p. 143-149. 118. MÁDLY, Loránd. Încercări de activitate politică ale saşilor transilvăneni după 1850.

Încetarea activităţii Universităţii săseşti şi noua ordine politică a Pământului Crăiesc (1850-1852). 44, 2005, p. 173-191.

119. MÂNDRUŢ, Stelian. Opinii vizând „Chestiunea româno-ungară” în Transilvania (1867-1918). 36, 1997, p. 147-158.

120. MÂNDRUŢ, Stelian. Die rumänischen Abgeordneten aus Siebenbürgen zu den ungarischen Landtagen zwischen 1848-1849 (Vorstellungsfähigkeit, Beziehungen und Ergebnisse). 37, 1998, p. 63-72.

121. MÂNDRUŢ, Stelian. Partidele maghiare în viaţa politică a Transilvaniei (1867-1919). 41, 2002, p. 145-170.

122. MÂNDRUŢ, Stelian. Dinamica electoral-politică în Transilvania între anii 1892 şi 1910. 42, 2003, p. 313-323.

123. NEAMŢU, Gelu. Din ecourile unirii Transilvaniei cu România în presa americană (decembrie 1918). 34, 1995, p. 333-346.


124. NEAMŢU, Gelu. „Gazeta de Transilvania” în revoluţia de la 1848-1849. 35, 1996, p. 132-159.

125. NEAMŢU, Gelu. Interferenţe româno-maghiare în epoca modernă. Aspecte ale delaţiunii în documentele revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania. 36, 1997, p. 139-146.

126. NEAMŢU, Gelu. Revoluţia de la 1848-1849. Bibliografie selectivă şi cronologia revoluţiei române de la 1848-1849 din Transilvania. 37, 1998, p. 73-99.

127. NEAMŢU, Gelu. O încercare necunoscută de a-l captura pe Avram Iancu în vara anului 1848. 38-39, 1999-2000, p. 131-142.

128. NEAMŢU, Gelu. Persecuţii şi abuzuri împotriva unor preoţi ortodocşi din Transilvania în vara anului 1848. 40, 2001, p. 277-290.

129. NEAMŢU, Gelu. Unele aspecte privind imaginea lui Lajos Kossuth din perioada emigraţiei, reflectate în presa românească ardeleană. 40, 2001, p. 71-78.

130. NEAMŢU, Gelu. Maghiari alături de Revoluţia română de la 1848-1849 din Transilvania. 41, 2002, p. 97-126.

131. NEAMŢU, Gelu. 3/15 mai 1848, văzut din perspectiva fiecărui deceniu de până la Unire (1858-1918). 42, 2003, p. 297-300.

132. NEAMŢU, Gelu. 18 iunie 1848 – „Duminica Sfintei Treimi”, ziua oficială a desfiinţării iobăgiei în Transilvania. 43, 2004, p. 523-540.

133. NEAMŢU, Gelu. Preotul Ioan Bucur Pop din Budiu de Câmpie, erou şi martir la 1848-1849. 44, 2005, p. 525-537.

134. NEAMŢU, Gelu; CÎMPEAN, Viorel. Aspecte ale Revoluţiei din 1848 în părţile Sătmarului. 44, 2005, p. 149-172.

135. PLATON, Gheorghe. Ţărănimea română în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sentiment identitar şi conştiinţă naţională. 41, 2002, p. 85-95.

136. PLATON, Gheorghe. Naţiune şi mişcare naţională în primele decenii ale secolului al XIX-lea. 42, 2003, p. 221-239.

137. POPOVICI, Vlad. Elite şi strategii politice în mişcarea naţională românească din Transilvania (1869-1894). Studiu de caz: disputa activism-pasivism. 44, 2005, p. 193-212.

138. RETEGAN, Simion. Delegaţia naţională de la Viena din 1850. Contribuţia lui Alexandru Sterca Şuluţiu. 37, 1998, 101-126.

139. RETEGAN, Simion. Conferinţa naţională românească de la Sibiu din 1863. 40, 2001, p. 87-104.

140. ROZ, Alexandru. 1848-1849. Eroi fără monumente în Ţara Zarandului. 43, 2004, p. 177-183.

141. SPIRA, György. Kossuth şi grănicerii români reîntorşi de pe râul Vág în toamna anului 1848. 41, 2002, p. 127-143.

142. SUCIU, Dumitru. Contribuţia elitelor politice româneşti la democratizarea şi armonizarea geografiei politice europene: 1848-1918 (III). 34, 1995, p. 217-235.

143. SUCIU, Dumitru. Pronunciamentul de la Blaj şi impactul său asupra evoluţiei programelor şi tacticilor mişcării naţionale româneşti din Transilvania. 42, 2003, p. 355-372.

144. SUCIU, Dumitru. Transilvania în procesul democratizării principiilor de stabilire a frontierelor de stat în Europa Centrală şi Răsăriteană şi Sistemul de la Versailles. 43, 2004, p. 211-242.

145. VARGA, Attila. Pentru o istorie a Banatului în secolul al XIX-lea. Comitatele Caraş şi Severin între era liberală şi unificarea din anul1880. 42, 2003, p. 335-343.

VII. ISTORIE CONTEMPORANĂ

A. Istorie social-economică

146. BÁTHORY, Ludovic. Oameni de afaceri evrei din România. Max Auschnitt şi dezvoltarea societăţii „Titan-Nădrag-Călan” între cele două războaie mondiale. 34, 1995, p. 111-124.


147. BÁTHORY, Ludovic. Principalele societăţi carbonifere. Relaţiile lor cu capitalul autohton şi străin între anii 1918-1921. 35, 1996, p. 247-269.

148. BÁTHORY, Ludovic. Consolidarea poziţiilor capitalului autohton în industria carboniferă între anii 1922-1926. 37, 1998, p. 219-237.

149. BÁTHORY, Ludovic. Societăţile carbonifere din România şi capitalul străin (1924-1929). 38-39, 1999-2000, p. 85-97.

150. BÁTHORY, Ludovic. Recalcularea producţiei de cărbune a Societăţii Petroşani pe baza datelor contabilităţii secrete (1921-1929). 43, 2004, p. 611-650.

151. GYÉMÁNT, Ladislau. Sub patru dictaturi. Zece ani din viaţa unei comunităţi evreieşti din Transilvania. Alba Iulia 1940-1950. 41, 2002, p. 393-403.

152. IANCU, Gheorghe. Aspecte din procesul colectivizării agriculturii în România (1949-1960). 40, 2001, p. 205-230.

153. IANCU, Gheorghe; ŢÂRĂU, Virgiliu. Un episod din implicarea Securităţii în colectivi-zarea agriculturii româneşti. 37, 1998, p. 267-290.

154. MÁRTON, László. Acţiuni ale ţăranilor împotriva înfiinţării şi funcţionării gospodăriilor agricole colective în Regiunea Mureş (septembrie 1950-decembrie 1951). 44, 2005, p. 407-437.

155. OPRIŞ, Petre. Industria românească de apărare înainte de înfiinţarea organizaţiei Tratatului de la Varşovia. 44, 2005, p. 463-482.

156. TRAŞCĂ, Ottmár. Aspecte privind primii ani ai colectivizării agriculturii în România, 1949-1952. Studiu de caz: Regiunea Cluj. 44, 2005, p. 385-406.

157. WEBER, Peter. Câteva informaţii privitoare la germanii din România în timpul Republicii de la Weimar, aflate în Arhiva Ministerului de Externe al Germaniei. 43, 2004, p. 243-254.

B. Istorie politică

158. ANGHEL, Florin. Evreii – o problemă de integrare pentru România Mare? Câteva explicaţii ale antisemitismului: cazul regiunii Cernăuţi, 1919-1940. 34, 1995, p. 99-109.

159. BENJAMIN, Lya. Definiţia „rasială” a calităţii de evreu în legislaţia din România (1938-1944). 34, 1995, p. 125-135.

160. CATALAN, Gabriel; STĂNESCU, Mircea. Scurtă istorie a Securităţii. 43, 2004, p. 387-413.

161. DOBRINCU, Dorin. „Oamenii de pădure”. Rezistenţa armată anticomunistă din nordul Transilvaniei (1945-1958). 43, 2004, p. 317-371.

162. FAUR, Antonio. Căpitanul Ştefan Popescu – liderul grupului de rezistenţă din sudul Bihorului (1946-1950). 43, 2004, p. 651-663.

163. IANCU, Gheorghe. Chestiunea minorităţilor etnice din România (1919-1925) în contextul internaţional. (Descrieri de călătorie). 36, 1997, p. 159-176.

164. IANCU, Gheorghe; TRAŞCĂ, Ottmár. Situaţia politică a României în perioada septembrie 1939 - septembrie 1940, reflectată în rapoarte ale ataşatului militar american din Bucureşti, J.P. Ratay. 43, 2004, p. 265-315.

165. IVAN, Adrian. Pactul de amiciţie şi colaborare între România şi Italia (16 septembrie 1926). 38-39, 1999-2000, p. 103-118.

166. MÂNDRUŢ, Stelian. 23 august 1944 în viziunea istoriografiei marxiste maghiare (deceniile şapte şi opt). 38-39, 1999-2000, p. 119-130.

167. MILIN, Miodrag. Titoismul la graniţa româno-iugoslavă. 42, 2003, p. 457-474. 168. MOISA, Gabriel. „Tovarăşii de drum” ai comuniştilor în Regionala Crişana-Maramureş.

1944-1953. Studiu de caz: Frontul Plugarilor. 44, 2005, p. 331-347. 169. PETRENCU, Anatol. Conferinţa de pace de la Paris şi frontiera de răsărit a României. 36,

1997, p. 177-183.


170. ROZ, Alexandru. Ioan Flueraş, un lider social-democrat mort în închisorile comuniste. 42, 2003, p. 453-456.

171. ŞANDRU, Dumitru. Deţinuţii politici de la Gherla în 1947. 34, 1995, p. 271-282. 172. TRAŞCĂ, Ottmár. „Din nou” despre Ip şi Trăznea. (Activitatea diplomaţiei române

determinate de efectele arbitrajului din 30 august 1940). 36, 1997, p. 321-324. 173. TRAŞCĂ, Ottmár. Eugen Cristescu – între realitate şi ficţiune. 36, 1997, p. 317-320. 174. TRAŞCĂ, Ottmár. Totalitarismul în România. Aspecte ale relaţiilor dintre Generalul Ion

Antonescu şi Mişcarea Legionară în perioada guvernării naţional-legionare (septembrie 1940 – februarie 1941). 36, 1997, p. 197-221.

175. TRAŞCĂ, Ottmár. Stenogramele Consiliului de Miniştri al Ungariei din 22, 28, 29 şi 31 august 1940 referitoare la cel de-al doilea arbitraj de la Viena. 37, 1998, p. 177-200.

176. TRAŞCĂ, Ottmár. Planul de atac al armatei maghiare împotriva României din 23 august 1940. 38-39, 1999-2000, p. 219-230.

177. TRAŞCĂ, Ottmár. Impactul problemei Transilvaniei asupra colaborării militare româno-germane, 1941-1944. 40, 2001, p. 155-184.

178. TRAŞCĂ, Ottmár. Bombardamentele anglo-americane asupra României, aprilie – august 1944. Percepţii germane şi maghiare. 41, 2002, p. 191-209.

179. TURCUŞ, Şerban. Vaticanul în discursul politic românesc (1947-1953). 36, 1997, p. 185-196.

180. TURLIUC, Cătălin. Naturalizarea evreilor în România 1918-1924. 34, 1995, p. 89-97. 181. ŢÂRĂU, Liviu. România şi conflictul sovieto – iugoslav, 1948-1954. 34, 1995, p. 283-

294. 182. ŢÂRĂU, Liviu. Instaurarea comunismului în România şi evreii. 35, 1996, p. 289-302. 183. ŢÂRĂU, Liviu. Un episod din istoria războiului rece: Comitetul Naţional Român se

adresează preşedintelui Truman (26 mai 1952). 36, 1997, p. 297-307. 184. ŢÂRĂU, Virgiliu. Consideraţii asupra dinamicii interne a P.C.R. în anii 1944-1946.

Studiu de caz (oraşul şi judeţul Cluj). 35, 1996, p. 316-342. 185. ŢÂRĂU, Virgiliu. Problema naţională în politica Partidului Comunist Român în anii

1944-1946. Consideraţii preliminare. 36, 1997, p. 223-241. VIII. ISTORIA CULTURII

A. Generalităţi

186. CHINDRIŞ, Ioan. Blajul şi începuturile „Vifleimului” la români. 43, 2004, p. 415-456. 187. CRĂCIUN, Cornel. Reclama în presa românească interbelică din Deva. 34, 1995, p. 249-

269. 188. DETEŞAN, Daniela. Înrâuriri herderiene în cultura ardeleană prepaşoptistă. 43, 2004,

p. 457-497. 189. ISAC, Ionuţ. Aspecte ale istoriei filosofiei moderne şi contemporane în viziunea lui

Constantin Micu. 40, 2001, p. 231-253. 190. KRISTOPHSON, Jürgen. Limbă? Lingvistică? Politică lingvistică? Studiu de caz:

„Limba moldovenească”. 34, 1995, p. 385-394. 191. MÂNDRUŢ, Stelian. Coexistenţa etnoculturală şi vieţile paralele din revista „Banatul”

(1926-1930). 44, 2005, p. 315-329. 192. MÂRZA, Radu. Locul lui Franz Miklosich în afirmarea slavisticii româneşti. 43, 2004,

p. 541-568. 193. MITU, Sorin. „Forme fără fond” în imaginarul cultural al românilor ardeleni la începutul

epocii moderne. 35, 1996, p. 100-118.


194. MOŞNEAGU, Bogdan. Iaşi, 1949. Ateneele populare şi etatizarea timpului liber. 43, 2004, p. 373-385.

195. MUREŞANU, Camil. Literatura română ardeleană şi idealul Unirii. 38-39, 1999-2000, p. 159-164.

196. MUREŞANU, Camil. Gândirea politică a lui Eminescu. 40, 2001, p. 9-13. 197. MUREŞANU, Camil. Laicism şi religiozitate în cultura română interbelică. 41, 2002,

p. 379-384. 198. RUSU, N. Dorina. Transilvania şi Academia Română. 42, 2003, p. 345-353.

B. Istoria artelor

199. CRĂCIUN, Cornel. Arhitectura românească şi ambientul în perioada interbelică – schiţa problemei. 35, 1996, p. 280-288.

200. GUI, Daniela. Theodor Aman – pictor istoric. 35, 1996, p. 270-279. 201. GUI, Daniela. Măiestria artistică şi psihologică în portretistica lui Luchian. 36, 1997,

p. 249-257. 202. GUI, Daniela. Peregrinările franceze ale lui Nicolae Grigorescu şi ecoul lor în pictura

modernă românească. 38-39, 1999-2000, p. 165-172. 203. NAGHI, Gheorghe. Pictorul Nicolae Popescu (1835-1877). Preliminarii (I). 44, 2005,

p. 223-243.

C. Istoria tiparului şi a cărţii

204. ANDEA, Susana; ANDEA, Avram. Cartea românească veche din Transilvania în inventarele bisericeşti. 35, 1996, p. 62-77.

205. CHINDRIŞ, Ioan. Biblioteca lui Inochentie Micu-Klein. 34, 1995, p. 347-373. 206. CHINDRIŞ, Ioan. Cel mai vechi şematism românesc cunoscut: Oradea, 1813. 41, 2002,

p. 235-260. 207. CHINDRIŞ, Ioan. Episcopul Ioan Bob şi „Biblia de la Blaj” din 1795. 42, 2003, p. 171-

177. 208. DÂRJA, Ileana. Addenda et corrigenda la copia Alba Iuliană a inventarului Bibliotecii de

la Levoča (-Leutschau) din anul 1790. 36, 1997, p. 259-273.

D. Istoria învăţământului

209. ANDREI, Mirela. Din istoria şcolilor populare năsăudene. 1830-1866. 43, 2004, p. 499-521.

210. BERINDEI, Dan. Manualele de istorie între educaţie naţională şi educaţie europeană. 42, 2003, p. 241-249.

211. CÂMPEANU, Remus. Şcoală şi viaţă cotidiană în Clujul secolului al XVIII-lea. Aspecte istoriografice şi arhivistice. 35, 1996, p. 89-99.

212. CÂMPEANU, Remus. Impactul Reformei religioase asupra învăţământului transilvănean. 43, 2004, p. 85-97.

213. FAZEKAS, István. Ratio Educationis (1777). 36, 1997, p. 243-248. 214. MÂNDRUŢ, Stelian. Consideraţii privind relaţiile internaţionale interbelice ale

Universităţii din Cluj. 35, 1996, p. 382-388. 215. MÂRZA, Daniela. Imaginea învăţământului bănăţean reflectată în circularele şcolare.

Studiu de caz: protocolul de circulare al satului Moraviţa (Banat) 1819-1859. 40, 2001, p. 255-264.

216. MITRAŞCĂ, Mihai. Romanian Perceptions of Japan before World War Two. The School Textbooks. 44, 2005, p. 287-314.

217. MURGESCU, Mirela Luminiţa. Spiru Haret şi educaţia naţională în şcoala românească. 34, 1995, p. 237-247.


218. NASTASĂ, Lucian. Geneza a două universităţi în Clujul multicultural (1944-1945). 42, 2003, p. 419-451.

219. PÁL, Judit. Cunoştinţa de carte şi învăţământul în scaunele secuieşti în secolul al XVIII-lea. 35, 1996, p. 78-88.

220. RETEGAN, Simion. Gimnaziul din Blaj în anul popasului transilvănean al lui Eminescu. 38-39, 1999-2000, p. 199-205.

221. SIGMIREAN, Cornel. Studenţii Academiei de Teologie din Blaj între anii 1806 şi 1911. 42, 2003, p. 325-334.

222. VARGA, Attila. Învăţământul romano-catolic din Banat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Seminarul Mic din Episcopia Cenadului. 1872-1900. 43, 2004, p. 203-210.

223. ZAINEA, Ion. Învăţământul normal de stat în limba română din Bihor în perioada interbelică. 43, 2004, p. 569-592.

E. Istoria bisericii

224. BUCUR, Ioan Marius. Stat şi biserică în România postbelică, 1945-1948. Câteva consideraţii. 35, 1996, p. 303-315.

225. GROSS, Lidia. Dicţionarul istoric – reflexie a „rigorii şi maturităţii unei istoriografii”. 40, 2001, p. 361-368.

226. GROSS, Lidia. Ordinul şi Confreria Sfântului Spirit în Transilvania. 41, 2002, p. 9-24. 227. GROSS, Lidia. Confreria capitlului de Sibiu. 42, 2003, p. 161-170. 228. LEB, Ioan Vasile. Christliche Spiritualität auf dem rumänischen Boden in dem IV. bis VI.

Jahrhundert. 34, 1995, p. 137-148. 229. MÂRZA, Radu. Aspecte religioase în timpul domniilor lui Iliaş Rareş (1546-1551) şi

Ştefan Rareş (1551-1552). Reflectarea lor în Cronicile lui Macarie şi Eftimie. 36, 1997, p. 113-120.

230. MIRCEA, Ioan. Demersurile prelaţilor români greco-catolici pentru statutul mitropolitan. 35, 1996, p.184-208.

231. RETEGAN, Simion. Aspecte ale biconfesionalităţii românilor din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea (1850-1867). 35, 1996, p. 177-183.

232. ŞTIRBAN, Marcel. Blajul în spiritualitatea transilvană. 260 de ani de la instalarea episcopului Inochentie Micu-Clain la Blaj. 36, 1997, p. 121-137.

233. ŞTIRBAN, Marcel. Un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac (octombrie 1964 – octombrie 1989). 38-39, 1999-2000, p. 47-63.

234. TURCUŞ, Şerban. I romeni nella dimensione ecclesiologica della Santa Sede da Pio XI à Paolo VI. 40, 2001, p. 185-203.

IX. BIOGRAFII

235. CHINDRIŞ, Ioan. Horea şi masoneria? 37, 1998, p. 291-301. 236. FÜRTÖS, Andrea. Demnitari arestaţi. Studiu de caz: Ilie Lazăr (1947-1964). 44, 2005,

p. 349-383. 237. IANCU, Gheorghe. Aspecte din activitatea politică a lui Iuliu Maniu în anii 1910 şi

1919. 44, 2005, p. 551-572. 238. IANCU, Gheorghe. Valeriu Branişte (1869-1928) la „Tribuna” din Sibiu (1893). 44,

2005, p. 269-286. 239. NISTOR, Ioan Silviu. Clarificări privind împrejurările şi locul în care a decedat Avram

Iancu. 42, 2003, p. 301-312. 240. ŢÂRĂU, Liviu. Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu, comemoraţi la Istanbul, ianuarie

1956. 40, 2001, p. 327-340.


X. ISTORIE UNIVERSALĂ

241. ANGHEL, Florin. Atitudini şi acţiuni de politică externă regională polonă după Tratatul de Pace de la Riga (1921-1922). 43, 2004, p. 255-264.

242. BÁTHORY, Ludovic. Modernizarea industriei miniere şi metalurgice din ţările Europei Centrale în perioada interbelică. 41, 2002, p. 171-189.

243. BUCKLEY, Ann. Perspectives on Self-Critical Research Methods. 34, 1995, p. 395-399. 244. CÂMPEANU, Remus. Elitele. Eşecul unor tentative de definire. 34, 1995, p. 409-412. 245. COSTEA, Simion. Reacţia Germaniei la proiectul Briand de uniune europeană (1929-

1931). 40, 2001, p. 141-154. 246. CRISTEA, Nadia. Aspecte ale anexării Basarabiei în istoriografia rusă (1812-1918). 37,

1998, p. 303-310. 247. FÜLÖP, Mihály. Une mémoire éclipsée par la Guerre froide: le réglement de paix en

Europe. 40, 2001, p. 369-377. 248. FÜLÖP, Mihály. L’identité européenne des petits États d’Europe centrale et orientale. 41,

2002, p. 385-391. 249. GROSS, Lidia. Confreriile medievale în Europa (Cronologie şi definiţie). 36, 1997, p. 93-

112. 250. GYÉMÁNT, Ladislau. Ideea europeană la sfârşitul primului război mondial. 42, 2003,

p. 407-418. 251. MÁDLY, Loránd. Aspecte ale atentatului din 18 februarie 1853 contra împăratului

Francisc Iosif. 41, 2002, p. 293-316. 252. MAMINA, Alexandru. Tipuri monarhice europene la sfârşitul secolului al XIX-lea şi

începutul secolului al XX-lea. 44, 2005, p. 245-268. 253. MÂNDRUŢ, Stelian. Anii de studii universitare clujene ai istoricului I. Tóth Zoltán

(1929-1934). 43, 2004, p. 593-610. 254. MUREŞANU, Camil. L’identité nationale en voie de transition. 37, 1998, p. 171-176. 255. PAVEL, Teodor. Laic şi ecleziastic în revoluţiile de la 1848 din Europa Centrală. 42,

2003, p. 259-268. 256. POP, Ioan Aurel. Regatul Ungariei între Apus şi Răsărit: catolici şi noncatolici în secolele

XIII-XIV. 36, 1997, p. 309-315. 257. POP, Ioan Aurel. Europa Centrală – între hegemonii şi rivalităţi. 40, 2001, p. 341-350. 258. PUŞCAŞ, Vasile. SUA „descoperă” Europa Centrală (1919). Raportul expertului

american H. V. Harlan despre aria central europeană. 38-39, 1999-2000, p. 207-217. 259. TURCUŞ, Şerban. Monarhia pontificală clasică. Principii ecclesiologice şi realităţi

instituţionale. 38-39, 1999-2000, p. 9-45. 260. TURCUŞ, Veronica. Influsso dell’architettura cistercense sull’edilizia non-appartenente

all’ordine. Il caso italiano. 40, 2001, p. 15-25. 261. VARGA, Attila. Imaginea Conciliului Vatican I în presa maghiară ardeleană, 1869-1872.

41, 2002, p. 369-378. 262. VÁRI, Alexandru. Ipostaze ale alterităţii: prostituţie, sexualitate şi imaginea femeii la

Viena şi Budapesta între 1890-1914. 35, 1996, p. 225-240. 263. VITCU, Dumitru. Semnificaţia politică a unui act de cultură. (Un episod din istoria

Bibliotecii „Corvina”). 42, 2003, p. 373-378.

XI. VARIA

264. Activitatea ştiinţifică a Institutului de Istorie în anul 1995. 35, 1996, p. 504-505. 265. Activitatea ştiinţifică a Institutului de Istorie în anul 1996. 36, 1997, p. 417-418. 266. Activitatea ştiinţifică a Institutului de Istorie în 1998. 37, 1998, p. 387-388.


267. Activitatea ştiinţifică a Institutului pe anul 2002. 42, 2003, p. 478-483. 268. BOLOVAN, Ioan. Cronica activităţii ştiinţifice a Institutului de Istorie pe anul 1994. 34,

1995, p. 451-453. 269. Burse. Călătorii de documentare. Schimburi interacademice. 36, 1997, p. 414-416. 270. Cărţi intrate în fondul Bibliotecii Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în anii 1999-

2000. 38-39, 1999-2000, p. 237-242. 271. Cărţi intrate în fondul Bibliotecii Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în anul 2001. 40,

2001, p. 427-431. 272. Cărţi intrate în fondul Bibliotecii Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în anul 2002. 41,

2002, p. 435-439. 273. Cărţi intrate în Biblioteca Institutului de Istorie „George Bariţ” în anul 2004. 43, 2004,

p. 724-728. 274. Cărţi intrate în Biblioteca Institutului de Istorie „George Bariţ” în anul 2005. 44, 2005,

p. 641-643. 275. Cărţi sosite la redacţie. 34, 1995, p. 449. 276. Cărţi sosite la redacţie. 36, 1997, p. 411-413. 277. Cărţi şi reviste sosite la redacţie. 35, 1996, p. 500. 278. CÂMPEANU, Remus. Cercetări efectuate în Arhivele maghiare din Budapesta în

perioada 15-30 octombrie 1995. 35, 1996, p. 501-502. 279. EDROIU, Nicolae. Comisia Mixtă de Istorie Româno-Slovacă (9-l3 septembrie 2002).

41, 2002, p. 443-445. 280. EDROIU, Nicolae. A VI-a Reuniune a Comisiei Mixte de Istorie Româno-Slovacă

(Bratislava, 25-28 mai 2004). 43, 2004, p. 722-724. 281. GROSS, Lidia; MÂNDRUŢ, Stelian. Documentare şi reuniuni ştiinţifice în Ungaria. 35,

1996, p. 503. 282. Indici de vizibilitate ai Institutului „G. Bariţ” în anul 2003. 43, 2004, p. 713-720. 283. Indici de vizibilitate ai Institutului de Istorie „G.Bariţ” în anul 2004. 44, 2005, p. 629-

641. 284. MÂNDRUŢ, Stelian. Comisia Mixtă Româno-Maghiară de Istorie (23-24 aprilie 2002).

41, 2002, p. 441-443. 285. MÂNDRUŢ, Stelian. Comisia Mixtă de Istorie Româno-Maghiară (Arad, 20-21 mai

2004). 43, 2004, p. 721-722. 286. MÂRZA, Radu. Sesiunea de la Levoča a „Südostdeutsche Historische Kommission” (24-

27 septembrie 1998). 37, 1998, p. 311-313. 287. Participări la manifestări ştiinţifice. 42, 2003, p. 483-490. 288. SUCIU, Dumitru. Stagiu de documentare la Budapesta. 35, 1996, p. 502-503.

XII. NECROLOAGE

289. BOLOVAN, Ioan. In memoriam Leonid Boicu: 1929-1997. 36, 1997, p. 419. 290. BOTEZAN, Liviu. *** Károly Dénes (1928-2004). 43, 2004, p. 730. 291. DÖRNER, Anton. *** Gustav I. Gündisch (1907-1996). 35, 1996, p. 506. 292. MÂNDRUŢ, Stelian. *** Marina Vlasiu (1913-1998). 37, 1998, p. 391-392. 293. MÂNDRUŢ, Stelian. *** Ioan Cicală (1926-2002). 41,2002, p. 447-448. 294. MUREŞANU, Camil. *** Ştefan Pascu (1914-1998). 37, 1998, p. 389-390. 295. MUREŞANU, Camil. *** Eugen Glück (1927-2004). 43, 2004, p. 731. 296. *** Dani János (1923-2005). 44, 2005, p. 647. 297. TRAŞCĂ, Ottmár. *** Valeriu Florin Dobrinescu (1943-2003). 43, 2004, p. 729-730.


XIII. RECENZII

A. Cărţi

298. xxx O anchetă stalinistă (1937-1938). Lichidarea lui Marcel Pauker, Bucureşti, 1995, 323 p. 35, 1996, p. 499.

299. ARDELEAN, Livia. Documenta Romaniae Historica, C Transilvania, vol. XIV, Bucureşti, 2002, LX, 815 p. 43, 2004, p. 665-666.

300. ARDELEAN, Livia. Studii de istorie medievală şi premodernă, Cluj-Napoca, 2003, 513 p. 43, 2004, p. 672-673.

301. BÁTHORY, Ludovic. Zsolt K. Lengyel, Auf der Suche nach dem Kompromiss. Vorsprünge und Gestalten des frühen Transsilvanismus 1918-1928, München, 1993, 470 p. 36, 1997, p. 398-400.

302. BÁTHORY, Ludovic. Nicolae Păun, Construcţia europeană modernă. Idei, doctrine, fapte şi instituţii economice. De la Congresul de la Viena (1815) la Tratatul de la Roma (1957), Cluj-Napoca, 1997, 214 p. 37, 1998, p. 363-367.

303. BÁTHORY, Ludovic. Ladislau Gyémánt, Preistoria construcţiei europene, Cluj-Napoca, 1999, 464 p. 41, 2002, p. 405-411.

304. BÁTHORY, Ludovic; IANCU, Gheorghe. Das Jahr 1919 in der Tschechoslowakei und in Ostmitteleuropa, München, 1993, 261 p. 35, 1996, p. 483-486.

305. BELU, Sabin. Vladimir Hanga, Istoria dreptului românesc, Iaşi, 1994, 146 p. 36, 1997, p. 369-370.

306. BOCŞAN, Nicolae. Camil Mureşanu, Naţiune, naţionalism. Evoluţia naţionalităţilor, Cluj-Napoca, 1996, 308 p. 35, 1996, p. 450-452.

307. BOLOVAN, Ioan. Sabin Manuilă, Wilhelm Fildeman, The Jewish Population in Romania during World War II / Populaţia evreiască din România în timpul celui de-al doilea război mondial, Iaşi, 1994, 62 p. 34, 1995, p. 445-446.

308. BOLOVAN, Ioan. Constituţiile române, Bucureşti, 1995, 288 p. 35, 1996, p. 436. 309. BOLOVAN, Ioan. Minorităţile naţionale din România, 1918-1925. Documente,

Bucureşti, 1995, 783 p. 35, 1996, p. 444-445. 310. BOLOVAN, Ioan. Vasilie Popp, Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania

şi învecinatele ţări de la începutul lor până la vremile noastre, Cluj-Napoca, 1995, 226 p. 35, 1996, p. 438-439.

311. BOLOVAN, Ioan. Procese politice antiromâneşti care au zguduit Transilvania în toamna anului 1848, Bucureşti, 1995, 194 p. 35, 1996, p. 439-440.

312. BOLOVAN, Ioan. Statisztikai adatforrások. Bibliográfia 1990-1994, Budapest, 1995, 174 p. 36, 1997, p. 355-356.

313. BOLOVAN, Ioan. Dumitru Suciu, Monarhia şi făurirea României Mari, 1866-1918, Bucureşti, 1997, 336 p. 36, 1997, p. 375-376.

314. BOLOVAN, Ioan. Nicolae Bocşan, Ideea de naţiune la românii din Transilvania şi Banat (secolul al XIX-lea), Cluj-Napoca, 1997, 256 p. 37, 1998, p. 370-371.

315. BOLOVAN, Ioan. Valeriu Leu, Modernizare şi imobilism. Sate şi oameni din Banat la începutul veacului XX în documente memorialistice, Reşiţa, 1998, 128 p. 37, 1998, p. 371-372.

316. BOLOVAN, Ioan. Ioan Lumperdean, Literatura economică românească din Transilvania la începutul epocii moderne, Bucureşti, 1999, 380 p. 38-39, 1999-2000, p. 259-260.

317. BOLOVAN, Ioan. Bogdan Murgescu, Istorie românească – istorie universală (600-1800), Bucureşti, 1999, 214 p. 38-39, 1999-2000, p. 250-251.

318. BOLOVAN, Ioan. Simona Nicoară, Mitologiile revoluţiei paşoptiste româneşti. Istorie şi imaginar, Cluj-Napoca, 1999, 349 p. 38-39, 1999-2000, p. 261-263.


319. BOLOVAN, Ioan. Barbu Ştefănescu, Lumea rurală din Crişana între Ev Mediu şi Modern, Oradea, 1998, 251 p.; Barbu Ştefănescu, Bodo Edith, Ruperea tăcerii, Oradea, 1998, 472 p. 38-39, 1999-2000, p. 258-259.

320. BOLOVAN, Sorina Paula. Vladimir Trebici, Demografie. Excerpta et selecta, Bucureşti, 1996, 190 p. 36, 1997, p. 370-372.

321. BOLOVAN, Sorina Paula. Recensământul din 1850 Transilvania, Bucureşti, 1996, 414 p.; Recensământul din 1857 Transilvania, ed. I, Bucureşti, 1996, 281 p.; Recensământul din 1857 Transilvania, ed. II, Bucureşti, 1997, 584 p.; Recensământul din 1880 Transilvania, Bucureşti, 1997, 459 p. 37, 1998, p. 367-370.

322. BOLOVAN, Sorina Paula. Identitate şi alteritate. Studii de imagologie, vol. 2, Cluj-Napoca, 1998, 386 p. 38-39, 1999-2000, p. 270-271.

323. BUCUR, Ioan Marius. Larry L. Watts, O Casandră a României. Ion Antonescu şi lupta pentru reformă 1918-1941, Bucureşti, 1994, 438 p. 34, 1995, p. 401-408.

324. CATALAN, Gabriel. Dorin Dobrincu, Proba infernului. Personalul de cult în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1959-1962, Bucureşti, 2004, XXXVI + 155 p. 44, 2005, p. 612-616.

325. CÂMPEANU, Remus. Jeanne C. Fawtier Stone, Lawrence Stone, An open elite? England 1540-1880, Oxford, 1986, 369 p. 35, 1996, p. 457-458.

326. CÂMPEANU, Remus. Konya Péter, Az eperjesi vértörvényszék – 1687, Budapest, 1994, 138 p. 35, 1996, p. 474-476.

327. CÂMPEANU, Remus. Ioan Marin Mălinaş, Situaţia învăţământului bisericesc al românilor în contextul reformelor şcolare din timpul domniei împărătesei Maria Tereza (1740-1780), a împăraţilor Iosif al II-lea (1780-1790) şi Leopold al II-lea (1790-1792), Oradea, 1994, 239 p. 35, 1996, p. 479-480.

328. CÂMPEANU, Remus. Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statistice privind Transilvania 1690-1847, Cluj, [1995], CIX + 819 p. 35, 1996, p. 430-433.

329. CÂMPEANU, Remus. Laura Stanciu, Biografia unei atitudini: Petru Maior (1760– 1821), Cluj-Napoca, 2003, 631 p. 43, 2004, p. 683-685.

330. CHINDRIŞ, Ioan. Gelu Neamţu, Revoluţia românilor din Transilvania 1848-1849, Cluj-Napoca, 1996, 200 p. 36, 1997, p. 372-375.

331. CHINDRIŞ, Ioan. Melinda Mitu, Problema românească reflectată în cultura maghiară din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Cluj-Napoca, 2000, 627 p. 40, 2001, p. 385-394.

332. CIORĂSCU, Paula; MÂNDRUŢ, Stelian. Kulturdialog und akzeptierte Vielfalt? Rumänien und rumänische Sprachgebiete nach 1918, Stuttgart, 1999, 288 p. 40, 2001, p. 406-407.

333. COSMA, Ela. Deportarea etnicilor germani din România în Uniunea Sovietică-1945. Culegere de documente de arhivă, Sibiu, 1994, 128 p. 34, 1995, p. 421-423.

334. COSMA, Ela. Kursbuch 115. Kollaboration, Berlin, 1994, 190 p. 34, 1995, p. 446-448. 335. COSMA, Ela. Problematica evreiască ilustrată în colecţiile B.C.U. din Cluj-Napoca,

Cluj-Napoca, 1995, 197 p. 34, 1995, p. 419. 336. COSMA, Ela. Anton Raţiu, Românii de la est de Bug, cercetări etno-sociologice şi

culegere de folclor, Bucureşti, 1994, 168 p. 34, 1995, p. 436-437. 337. COSMA, Ela. A History of Romania, Iaşi, 1995, 721 p. 35, 1996, p. 446-448. 338. COSMA, Ela. Siebenbürgen zwischen den beiden Weltkriegen, Köln, 1994, IX, 396 p. 35,

1996, p. 489-492. 339. COSMA, Ela. Die Deutschen in Ostmittel-und Südosteuropa. Geschichte-Wirtschaft-

Recht-Sprache, 2 vol., München, 1995, 327, 251 p. 36, 1997, p. 335-342. 340. COSMA, Ela. Interethnische und Zivilisationsbeziehungen im siebenbürgischen Raum,

Cluj, 1996, 290 p. 36, 1997, p. 380-384.


341. COSMA, Ela. Arhiepiscopul Bartolomeu, Clujul universitar al generaţiei 1946 în memoriile lui Valeriu Anania, Cluj, 1996, 47 p. 37, 1998, p. 332-334.

342. COSMA, Ela. Worte als Gefahr und Gefährdung. Fünf deutsche Schriftsteller vor Gericht (15. September 1959 – Kronstadt / Rumänien). Zusammenhänge und Hintergründe. Selbstzeugnisse und Dokumente, München, 1993, 444 p. 37, 1998, p. 328-330.

343. COSMA, Ela. Sorina Paula Bolovan, Familia în satul românesc din Transilvania. A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, Cluj-Napoca, 1999, 395 p. 38-39, 1999-2000, p. 263-264.

344. COSMA, Ela. Georg Hromadka, Kleine Chronik des Banater Berglandes, München, 1993, 120 p. 38-39, 1999-2000, p. 253.

345. COSMA, Ela. Die ungarische Revolution von 1848/49. Vergleichende Aspekte der Revolutionen in Ungarn und Deutschland, Hamburg, 1999, 199 p. 40, 2001, p. 421-423.

346. COSMA, Ela. Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu, Revoluţia de la 1848-1849 în zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuţii istorice şi demografice, Cluj-Napoca, 2003, 280 p. 43, 2004, p. 688.

347. COSMA, Ela. Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan, Die Deutschen in Rumänien, Cluj-Napoca, 2002, 141 p. 43, 2004, p. 696-697.

348. COSMA, Ela. Florin Mureşan, Satul românesc din nord-estul Transilvaniei la mijlocul secolului al XVIII-lea (teză de doctorat). 43, 2004, p. 681-682.

349. COSMA, Ela. Populaţie şi societate. Studii de demografie istorică a Transilvaniei (secolele XVIII-XX), Cluj-Napoca, 2003, 339 p. 43, 2004, p. 680-681.

350. COSMA, Ela. Simona Ioana Bala, Universul feminin în cultura şi spiritualitatea tradiţională a poporului român. Ţara Crişurilor, teză de doctorat susţinută la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Istorie şi Patrimoniu, coordonator ştiinţific dr. Corneliu Bucur, Sibiu, 2003, 434 p. 44, 2005, p. 617-618.

351. COSMA, Ela. Cărţi despre romi: Nicolae Bobu, Book about Rroms. Common Law – A Legal Peace Process, Cluj-Napoca, 2002, 107 p.; Gheorghe Sarău, Mic dicţionar rom-român, Bucureşti, 1992, 173 p.; Gheorghe Sarău, Limba romani, Bucureşti, 1994; Gheorghe Sarău, Dicţionar rrom (spoitoresc) - român, Bucureşti, 1998, 141 p.; Gheorghe Sarău, Corneliu Colceriu, Dicţionar român-rrom (căldărăresc). Dicţionar rrom (căldărăresc)-român, Bucureşti, 1998, 141 p.; Gheorghe Sarău, Rromii, India şi limba rromani, 1998; Gheorghe Sarău, Ghid de conversaţie român-rom, 2000; Gheorghe Sarău, Dicţionar rrom-român, Cluj-Napoca, 2000; Costică Băţălan, Rromane taxtaja. Nestemate din folclorul rromilor, Bucureşti-Cluj, 2002, 220 p.; Könczei Csila, Ileana Lăcătuş, Ilonka néni, Cluj-Napoca, 2002, 323 p.; Otto Daettwyler, Matéo Maximoff, Tsiganes. Wanderndes Volk auf endloser Straβe. Zürich, 1959, 29 p.; Jean-Pierre Liegeois, Nicolae Gheorghe, Romii: o minoritate a Europei (Minority Rights Group International), Oradea, 1996, 40 p. 44, 2005, p. 618-622.

352. COSMA, Ela. Ioan Ionescu, Permanenţe autohtone şi creştine româneşti, Bârda, 2003, 234 p. 44, 2005, p. 616-617.

353. CRISTEA, Nadia. Valeriu Cozma, Istoria Universităţii de Stat din Moldova (1946-1996), Chişinău, 1996, 560 p. 37, 1998, p. 353-354.

354. CRISTEA, Nadia. Wilhelmus Petrus van Meurs, Chestiunea Basarabiei în istoriografia comunistă, Chişinău, 1996, 525 p. 37, 1998, p. 355-357.

355. EDROIU, Nicolae. Din publicaţiile Arhivelor Statului Cluj. Din istoria arhivelor ardelene. 75 de ani de la înfiinţarea Arhivelor Statului Cluj, Cluj-Napoca, 1995, 356 p. 35, 1996, p. 459-460.

356. EDROIU, Nicolae. Sever Dumitraşcu, Biharea I. Săpăturile arheologice din anii 1973-1980, Oradea, 1994, 486 p. 35, 1996, p. 462-465.

357. EDROIU, Nicolae. II. Rákóczi Ferenc erdélyi hadserege, Oradea, 1994, 652 p. 35, 1996, p. 437-438.


358. EDROIU, Nicolae. Ioan Aurel Pop, Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Cluj-Napoca, 1996, 245 p. 35, 1996, p. 465-467.

359. GIURAN, Valeriu. Florica Dobre, Alesandru Duţu, Campania din Est în Ordine de zi, 1941-1944 (vol. IV). Golgota Estului de la Stalingrad şi din Caucaz la Prut (1942-1944), Bucureşti, 1997, 256 p. 38-39, 1999-2000, p. 246-247.

360. GROSS, Lidia. Einungen und Bruderschaften in der spätmittelalterlichen Stadt, Köln, 1993, 205 p. 34, 1995, p. 429-430.

361. GROSS, Lidia. Konrad G. Gündisch, Das Patriziat siebenbürgischer Städte im Mittelalter, Köln, 1993, 465 p. 34, 1995, p. 425-427.

362. GROSS, Lidia. Ortsnamenbuch, Heidelberg, 1992. 34, 1995, p. 420-421. 363. GROSS, Lidia. L’église et le peuple chrétien dans les pays de l’Europe du Centre-Est et

du Nord (XIV-e – XV-e siècle), Rome, 1990, 338 p. 35, 1996, p. 454-455. 364. GROSS, Lidia. Paul Niedermaier, Der mittelalterliche Städtebau in Siebenbürgen, im

Banat und im Kreischgebiet. Teil I: Die Entwicklung vom Anbeginn bis 1241, Heidelberg, 1996, 328 p. 36, 1997, p. 401.

365. GROSS, Lidia. Urkunden-Regesten aus dem Archiv der Stadt Bistritz in Siebenbürgen. III Band (1571-1585), Köln, 1995, 600 p. 36, 1997, p. 344-345.

366. GROSS, Lidia. Georg Gerster, Martin Rill, Siebenbürgen im Flug. Das deutsche Siedlungsgebiet: seine Kirchenburgen, Dörfer, Städte und Landschaften, München, 1997, 267 p. 37, 1998, p. 352-353.

367. GROSS, Lidia. Spiritualität und Herrschaft. Konferenzband zu „Zisterzienser Multimedia – Museen”, Berlin, 1998, 350 p. 37, 1998, p. 351-352.

368. GROSS, Lidia. Dénes Wildner, Ortslexikon der ehemaligen Gebiete des historischen Ungarn / A történelmi Magyarország egykori területeinek helynévtára, Bd. 1-2, München, 1996, 1998, 646, 538 p. 37, 1998, p. 350-351.

369. GROSS, Lidia. Harald Zimmermann, Siebenbürgen und seine Hospites Theutonici, Vorträge und Forschungen zur südostdeutschen Geschichte. Festgabe zum 70. Geburtstag, Köln, 1996, 357 p. 37, 1998, p. 349-350.

370. GROSS, Lidia. J.F.Böhmer, Regesta Imperii. II Sächsische Zeit. 5. Abteilung. Papstregesten (911-1024), Wien, 1998, 490 p. 38-39, 1999-2000, p. 243-245.

371. GROSS, Lidia. Die Pfarrer und Lehrer der evangelischen Kirche A.B. in Siebenbürgen. I Band: Von der Reformation bis zum Jahre 1700, Köln, 1998, 439 p. 38-39, 1999-2000, p. 250.

372. GROSS, Lidia. Ioan Drăgan, Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-1514, Bucureşti, 2000, 466 p. 40, 2001, p. 397-398.

373. GROSS, Lidia. Silber und Salz in Siebenbürgen, vol. 1-3, Bochum, 1999, 1724 p. 40, 2001, p. 398-399.

374. GROSS, Lidia. Doi cronicari ardeleni din secolul al XVII-lea = Zwei Siebenbürger Chronisten aus dem 17. Jahrhundert, Timişoara, 2001, 192 p. 41, 2002, p. 430-431.

375. GROSS, Lidia. Transilvania şi saşii ardeleni în istorigrafie, Sibiu, 2001, 222 p. 41, 2002, p. 431-432.

376. GROSS, Lidia. Şerban Turcuş, Sinodul general de la Buda (1279), Cluj-Napoca, 2001, 286 p. 41, 2002, p. 433-434.

377. GROSS, Lidia. Harald Zimmermann, Der Deutsche Orden im Burzenland. Eine Diplomatische Untersuchung, Köln, 2000, 246 p. 41, 2002, p. 432.

378. GROSS, Lidia. Csukovits Enikő, Közepkóri magyar zárandok, Budapest, 2003, 260 p. 43, 2004, p. 676.

379. GROSS, Lidia. Historia manet. Volum omagial Demény Lajos, Bucureşti, 2001, 550 p. 43, 2004, p. 671.

380. GROSS, Lidia. Mályusz Elemér, Klió szolgálatában. Válogatott történelmi tanulmányok, Budapest, 2003, 518 p. 43, 2004, p. 673-674.


381. GROSS, Lidia. Veronica Turcuş, Bibliografia arhitecturii cisterciene. Abaţiile europene şi cazul transilvan, Cluj-Napoca, 2003, 192 p. 43, 2004, p. 675.

382. GROSS, Lidia. Vekov Károly, Locul de adeverire din Alba Iulia (secolele XIII-XIV), Cluj-Napoca, 2003, 450 p. 43, 2004, p. 674-675.

383. GROSS, Lidia. Zsigmondkori Oklevéltár, VIII (1421), Budapest, 2003, 503 p. 43, 2004, p. 675.

384. HRISTODOL, Gheorghe. Bibliografia Dobrogei. 1990. Prezentare selectivă, Constanţa, 1991, 432 p. 35, 1996, p. 433-436.

385. HRISTODOL, Gheorghe. Valentin Ciorbea, Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III, Constanţa, /1994/, 280 p. 35, 1996, p. 471-474.

386. HRISTODOL, Gheorghe. Max Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească. Evoluţia ei de la origini până la pacea de la Bucureşti (1913) şi poziţia Austro-Ungariei, Bucureşti, 1994, 142 p. 35, 1996, p. 468-471.

387. HRISTODOL, Gheorghe. Anghel Popa, Societatea academică „Junimea” din Cernăuţi. 1878-1938, Câmpulung Moldovenesc, 1997, 175 p. 37, 1998, p. 372-375.

388. IANCU, Gheorghe. Alexandru Lapedatu, Amintiri, Cluj-Napoca, 1998, 230 p. 37, 1998, p. 358-360.

389. IANCU, Gheorghe. Marcel Ştirban, Din istoria României, 1918. Desăvârşirea unităţii statului român. Omagiu generaţiei Marii Uniri la împlinirea a opt decenii (1918-1998), vol. 3-4, Târgu Mureş, 1998, 206, 347 p. 37, 1998, p. 360-362.

390. IANCU, Gheorghe. Dumitru Suciu, Antecedentele dualismului austro-ungar şi lupta naţională a românilor din Transilvania 1848-1867, Bucureşti, 2000, 322 p.; Dumitru Suciu, Mişcarea antidualistă a românilor din Austro-Ungaria şi Ilie Măcelariu (1867-1891), Bucureşti, 2002, 550 p. 41, 2002, p. 429-430.

391. ISAC, Ionuţ. Simion Bărnuţiu, Istoria filosofiei, Bucureşti, 2000, 256 p. 40, 2001, p. 417-419.

392. ISAC, Ionuţ. Ioan Chindriş, Memoriale 100, Cluj-Napoca, 1998, 478 p. 40, 2001, p. 416-417.

393. ISAC, Ionuţ. Inochentie Micu-Klein, Arhieraticon, Bucureşti, 2000, 131 p. 40, 2001, p. 417.

394. LECTOR. Alexandru Stănciulescu-Bârda, Bibliografia revistei „Biserica Ortodoxă Română” (1847-1994), vol. 3, Bârda, 2002, 644 p. 43, 2004, p. 708.

395. LUMPERDEAN, Ioan. Geopolitica, vol. 1, Iaşi, 1994, 572 p. 35, 1996, p. 452-453. 396. MÁDLY, Loránd. Edda Binder-Iijima, Die Institutionalisierung der rumänischen

Monarchie unter Carol I (1866-1881), München, 2003, 628 p. 43, 2004, p. 691-695. 397. MÂNDRUŢ, Stelian. Din viaţa şi activitatea economistului profesor Victor Jinga.

Culegere de studii, Oradea, 1994, 88 p. 34, 1995, p. 440. 398. MÂNDRUŢ, Stelian. Galántai József, Trianon and the Protection of Minorities,

Budapest, 1992, 179 p. 34, 1995, p. 443-445. 399. MÂNDRUŢ, Stelian. Géza Andreas von Geyr, Sándor Wekerle. 1848-1921. Die

politische Biographie eines ungarischen Staatsmannes der Donaumonarchie, München, 1993, 529 p. 34, 1995, p. 438-440.

400. MÂNDRUŢ, Stelian. Al. Husar, Ideea europeană sau Noi şi Europa (istorie, cultură, civilizaţie), Iaşi, 1993, 390 p. 34, 1995, p. 435-436.

401. MÂNDRUŢ, Stelian. Ioachim Crăciun şi Bibliografia românească, Cluj-Napoca, 1994, 110 p. 34, 1995, p. 418-419.

402. MÂNDRUŢ, Stelian. Ion Nistor (1876-1962), Iaşi, 1993, 147 p.; Victor Slăvescu (1891-1977), Bucureşti, 1993, 113 p. 34, 1995, p. 440-441.

403. MÂNDRUŢ, Stelian. Gligor Popi, Românii din Banatul sârbesc în secolele XVIII-XX. Pagini de istorie şi cultură: Panciova, Bucureşti, 1993, 273 p. 34, 1995, p. 437-438.

404. MÂNDRUŢ, Stelian. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (1843-1943), Iaşi, 1993, 396 p. 34, 1995, p. 443.


405. MÂNDRUŢ, Stelian. Südosteuropa-Bibliographie. Band 6/1. Rumänien 1971-1980, München, 1992, 664 p. 34, 1995, p. 419-420.

406. MÂNDRUŢ, Stelian. Maria Berényi, Istoria Fundaţiei Gojdu (1870-1952). A Gozsdu alapitvány története (1870-1952), Budapest, 1995, 136 p. 35, 1996, p. 481-482.

407. MÂNDRUŢ, Stelian. Briefe an Georg Daniel Teutsch, Bukarest, 1994, 375 p. 35, 1996, p. 440-442.

408. MÂNDRUŢ, Stelian. Csucsuja István, Vocaţia libertăţii. Lajos Mocsáry şi românii, Cluj-Napoca, 1994, 206 p. 35, 1996, p. 442-444.

409. MÂNDRUŢ, Stelian. Szász Zoltán, A románok története, Budapest, 1993, 195 p. 35, 1996, p. 448-450.

410. MÂNDRUŢ, Stelian. Szőgi László, Magyarorsági diákok a Habsburg Birodalom egyetemein. I. 1790-1850, Budapest, 1994, 392 p. 35, 1996, p. 477-479.

411. MÂNDRUŢ, Stelian. Ionuţ Costea, István Király, Doru Radosav, Fond Secret. Fond „S” special. Contribuţii la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România. Studiu de caz. Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 1995, 362 p. 36, 1997, p. 386-388.

412. MÂNDRUŢ, Stelian. Klaus Heitmann, Imaginea românilor în spaţiul lingvistic german, 1775-1918. Un studiu imagologic, Bucureşti, 1995, 375 p.; Klaus Heitmann, Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană, Bucureşti, 1996, 246 p. 36, 1997, p. 402-405.

413. MÂNDRUŢ, Stelian. Itinerarii istoriografice. Profesorului Leonid Boicu la împlinirea vârstei de 65 de ani, Iaşi, 1996, 565 p. 36, 1997, p. 405-407.

414. MÂNDRUŢ, Stelian. Mariusz Kulczykowski, Zydzistudenci Uniwersytetu Jagiellonskiego w dobie autonomiecznej Galicji (1867-1918), Krakow, 1995, 435 p. 36, 1997, p. 388-391.

415. MÂNDRUŢ, Stelian. Emil Niederhauser, A történetirás története Kelet-Europában, Budapest, 1995, 696 p. 36, 1997, p. 361-363.

416. MÂNDRUŢ, Stelian. Jovan Pejin, Knije, listovi, časopisi i muzidkalije štampe i objavljene u Kikindi, 1876-1994. Prilog bibliograpiji, Kikinda, 1995, 78 p. 36, 1997, p. 354-355.

417. MÂNDRUŢ, Stelian. Vasile Puşcaş, Universitate. Societate. Modernizare. Organizarea şi activitatea ştiinţifică a Universităţii din Cluj. 1919-1940, Cluj-Napoca, 1995, 310 p. 36, 1997, p. 385-386.

418. MÂNDRUŢ, Stelian. Ioachim-Peter Storfa, Die politischen Schriften des Mihai Eminescu, Wien, 1995, 222 p. 36, 1997, p. 391-393.

419. MÂNDRUŢ, Stelian. Documente privind mişcarea naţională a românilor din Transilvania, vol. 1: 1881-1891, Bucureşti, 1997, 604 p.; Nicolae Josan, Adeziunea populară la mişcarea memorandistă (1892-1895). Mărturii documentare, Bucureşti, 1996, 576 p. 37, 1998, p. 339-342.

420. MÂNDRUŢ, Stelian. Otto Greffner, Şvabii (germanii) din Banat. O scurtă istorie, Arad, 1994, 155 p. 37, 1998, p. 334-336.

421. MÂNDRUŢ, Stelian. Karl Kurt Klein, 1897-1997. Corespondenţă, Cluj-Napoca, 1997, 573 p. 37, 1998, p. 345-346.

422. MÂNDRUŢ, Stelian. Metropolen und Provinzen in Altösterreich (1880-1918), Iaşi, 1996, 311 p. 37, 1998, p. 336-339.

423. MÂNDRUŢ, Stelian. Miodrag Milin, Timişoara în revoluţie şi după, Timişoara, 1997, 223 p.; O enigmă care împlineşte şapte ani: Timişoara, 1989-1996, Bucureşti, 1997, 186 p. 37, 1998, p. 347-349.

424. MÂNDRUŢ, Stelian. Gligor Popi, Românii din Banatul iugoslav (1918-1941), Timişoara, 1996, 285 p. 37, 1998, p. 343-345.

425. MÂNDRUŢ, Stelian. Scrisori către N. Iorga. Vol. 5 (1916-1918), Bucureşti, 1996, 288 p. 37, 1998, p. 342-343.


426. MÂNDRUŢ, Stelian. Mihai Ştefan Ceauşu, Bucovina habsburgică. De la anexare la Congresul de la Viena. Iosefinism şi postiosefinism (1774-1815), Iaşi, 1998, 249 p.; Kakucs Lajós, Contribuţii la istoria agriculturii din Banat. Secolele XVIII-XIX, Timişoara, 1998, 275 p. 38-39, 1999-2000, p. 254-255.

427. MÂNDRUŢ, Stelian. Corneliu Crăciun, Societăţi academice din Bucovina (I). „Arboroasa” şi „Junimea”, Oradea, 1997, 224 p.; Eugenia Glodariu, Asociaţiile culturale ale tineretului studios român din Monarhia habsburgică, Cluj-Napoca, 1998, 416 p. 38-39, 1999-2000, p. 256-257.

428. MÂNDRUŢ, Stelian. Die Rumänen und Europa vom Mittelalter bis zur Gegenwart, Wien, 1997, 299 p. 38-39, 1999-2000, p. 252-253.

429. MÂNDRUŢ, Stelian. Documente privind mişcarea naţională a românilor din Transilvania, vol. 2: 1892-1894, Bucureşti, 1998, 659 p. 38-39, 1999-2000, p. 245-246.

430. MÂNDRUŢ, Stelian. Elisabeta Faiciuc, Sextil Puşcariu (1877-1948). Biobibliografie, Cluj-Napoca, 1998, 387 p.; Lucia Turc, Bibliografia istorică a Transilvaniei (1936-1944). Bibliografie selectivă. Bibliographie historique de la Transylvanie, Cluj-Napoca, 1998, 350 p. 38-39, 1999-2000, p. 247-248.

431. MÂNDRUŢ, Stelian. Peter Hasslinger, Arad. November 1918. Oszkár Jászi und die Rumänen in Ungarn 1900 bis 1918, Wien, 1993, 165 p. 38-39, 1999-2000, p. 266-267.

432. MÂNDRUŢ, Stelian. Lipcsey Ildikó, Nicolae Iorga és az erdélyi magyarok, Budapest, 1998, 191 p. 38-39, 1999-2000, p. 269.

433. MÂNDRUŢ, Stelian. Thomas Nägler, Românii şi saşii până la 1848 (Relaţii economice, sociale şi politice), Sibiu, 1997, 420 p.; Die Rumänen und die Siebenbürger Sachsen vom 12. Jahrhundert bis 1848, Hermannstadt, 1999, 287 p. 38-39, 1999-2000, p. 260-261.

434. MÂNDRUŢ, Stelian. Artur Adamovics Nyepokojcsickij, Az erdélyi hadjárat orosz szemmel. 1849, Budapest, 1999, 230 p. 38-39, 1999-2000, p. 264-265.

435. MÂNDRUŢ, Stelian. Ioan Opriş, Alexandru Lapedatu în cultura românească, Bucureşti, 1996, 363 p.; Alexandru Lapedatu şi contemporanii săi, Cluj-Napoca, 1997, 175 p.; Alexandru Lapedatu. Amintiri, Cluj-Napoca, 1998, 299 p. 38-39, 1999-2000, p. 267-268.

436. MÂNDRUŢ, Stelian. Adrian Silvan Ionescu, Învăţământul artistic românesc. 1830-1892, Bucureşti, 1999, 431 p. 40, 2001, p. 400-401.

437. MÂNDRUŢ, Stelian. Kese Katalin, Kultúra és filológia a Román Tanszék történetének tükrében, Budapest, 1999, 304 p. 40, 2001, p. 419-420.

438. MÂNDRUŢ, Stelian. Alexander Krischan, Banaterforschung als Aufgabe. Auszug aus dem Gesamtwerk, München, 1999, 384 p. 40, 2001, p. 405-406.

439. MÂNDRUŢ, Stelian. L’enseignement des Élites en Europe Centrale (19-e – 20-e siècles), Cracovie, 1999, 225 p. 40, 2001, p. 407-408.

440. MÂNDRUŢ, Stelian. Lucian Nastasă, Generaţie şi schimbare în istoriografia română. (Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX), Cluj-Napoca, 1999, 150 p. 40, 2001, p. 401-402.

441. MÂNDRUŢ, Stelian. Gligor Popi, Românii din Banatul sârbesc (1941-1996), vol. 2, Pancevo, 1998, 527 p. 40, 2001, p. 403-404.

442. MÂNDRUŢ, Stelian. Rumänien im Brennpunkt. Sprache und Politik. Identität und Ideologie im Wandel, München, 1998, 423 p. 40, 2001, p. 404-405.

443. MÂNDRUŢ, Stelian. Timişoara în arhivele „Europei Libere”. 17-20 decembrie 1989, Bucureşti, 1999, 310 p. 40, 2001, p. 402-403.

444. MÂNDRUŢ, Stelian. Wolfgang Zellner, Dunay Pál, Ungarns Aussenpolitik. 1990-1997. Zwischen Westintegration, Nachbarschafts-und Minderheitenpolitik, Baden-Baden, 1998, 490 p. 40, 2001, p. 420-421.

445. MÂNDRUŢ, Stelian. Luminiţa Fassel, Das deutsche Schulwesen in Bessarabien (1812-1940). Eine komparativ-historische und sozio-kulturelle Untersuchung, München, 2000, 212 p. 41, 2002, p. 425-427.


446. MÂNDRUŢ, Stelian. Kemény G. Gábor, Iratok a nemzetiségi kérdés történetéhez Magyarországon a dualizmus korában. VII: 1914-1916, Budapest, 1999, 810 p. 41, 2002, p. 427-428.

447. MÂNDRUŢ, Stelian. Kiss József Mihály, Magyarországi diákok a bécsi egyetemeken (1715-1789), Budapest, 2000, 144 p.; Szőgi László, Magyarországi diákok svájci és hollandiai egyetemeken (1789-1919), Budapest, 2000, 210 p.; Szőgi László, Magyarorsági diákok németországi egyetemeken és főiskolákon (1789-1919). Ungarländische Studenten an den deutschen Universitäten und Hochschulen (1789-1919), Budapest, 2001, 862 p.; Mészáros Andor, Magyarországi diákok a prágai egyetemeken (1850-1918), Budapest, 2001, 181 p.; Varga Júlia, A kolozsvári királyi liceum hallgatosága (1784-1848), Budapest, 2000, 320 p.; Berzeviczy Klára, A magyar katolikus klérus elitjének képzése (1855-1918). A Hittudományi Kar hallgatói, Budapest, 2000, 148 p. 41, 2002, p. 421-424.

448. MÂNDRUŢ, Stelian. Lumi în destine. Memoria generaţiilor de la început de secol în Banat, Bucureşti, 2000, 368 p.; Germanii din Banat prin povestirile lor, Bucureşti, 2000, 396 p.; Minorităţi, identitate şi coexistenţă, Timişoara, 2001, 266 p.; Scene de viaţă. Memorie şi diversitate culturală: Timişoara 1900-1945, Iaşi, 2001, 130 p. 41, 2002, p. 416-418.

449. MÂNDRUŢ, Stelian. Minorităţile între identitate şi integrare, Arad, 1999, 188 p.; Modele de convieţuire în Europa Centrală şi de Est, Arad, 2000, 328 p.; Identitate, alteritate, multiculturalitate, Arad, 2001, 350 p. 41, 2002, p. 414-416.

450. MÂNDRUŢ, Stelian. Angelika Schaser, Reformele iosefine în Transilvania şi urmările lor în viaţa socială, Sibiu, 2000, 304 p.; Emanuel Turcyznski, De la iluminism la liberalismul timpuriu, Bucureşti, 2000, 342 p.; I. Tóth Zoltán, Primul secol al naţionalismului românesc ardelean (1697-1792), Bucureşti, 2001, 494 p. 41, 2002, p. 418-421.

451. MÂNDRUŢ, Stelian. Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualităţii româneşti din Transilvania şi Banat în epoca modernă, Cluj-Napoca, 2000, 807 p. 41, 2002, p. 424-425.

452. MÂNDRUŢ, Stelian. The Garden and the Workshop: Disseminating Cultural History in East-Central Europe. In Memoriam Péter Hanák, Budapest, 1999, 322 p. 41, 2002, p. 428-429.

453. MÂNDRUŢ, Stelian. Armenopolis. Cultură şi artă armenească la Gherla, Bucureşti, 2002, 174 p. 43, 2004, p. 678-679.

454. MÂNDRUŢ, Stelian. Az 1848-1849. évi első népképviseleti Országgyülés történeti almanachja, Budapest, 2002, 1248 p. 43, 2004, p. 688-689.

455. MÂNDRUŢ, Stelian. Maria Berényi, Cultura românească la Budapesta în secolul al XIX-lea, Giula, 2000, 318 p. 43, 2004, p. 685-686.

456. MÂNDRUŢ, Stelian. Maria Berényi, Viaţa şi activitatea lui Emanuil Gojdu: 1802-1870, Giula, 2002, 289 p.; Pavel Cherescu, Un umanist român. Marele mecenat Emanuil Gojdu (1802-1870), Bucureşti, 2002, 234 p.; Cornel Sigmirean, Aurel Pavel, Fundaţia Gojdu: 1871-2001, Târgu-Mureş, 2002, 212 p.; Emanuil Gojdu. Bicentenar, Bucureşti, 2003, 203 p. 43, 2004, p. 686-687.

457. MÂNDRUŢ, Stelian. Corneliu Crăciun, Societăţile academice române din Viena (1861-l9l8), Oradea, 2001, 358 p. 43, 2004, p. 690-691.

458. MÂNDRUŢ, Stelian. Harald Heppner, Contribuţii la istoria României şi a românilor, Cluj-Napoca, 2002, 207 p. 43, 2004, p. 679-680.

459. MÂNDRUŢ, Stelian. Istorie financiar-bancară. Studii asupra băncilor săseşti, româneşti, maghiare şi slovace din Austro-Ungaria (1867-1918), vol. 2, Cluj-Napoca, 2001, 143 p. 43, 2004, p. 695-696.

460. MÂNDRUŢ, Stelian. Nation-Building and Contested Identities. Romanian and Hungarian Case Studies, Budapest, 2001, 381 p. 43, 2004, p. 708-709.


461. MÂNDRUŢ, Stelian. Andrei Negru, Emil Pop, „Societatea de Mâine”. Indice bibliografic adnotat, vol. 1-2, Cluj-Napoca, 2001, 406, 431 p. 43, 2004, p. 701-702.

462. MÂNDRUŢ, Stelian. Florian Ştefănescu-Goangă, Cetatea universitară, vol. 1-2, Cluj-Napoca, 2002, 405, 206 p.; Mircea Popa, Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2002, 207 p.; Sorin Şipoş, Silviu Dragomir, istoric, Cluj-Napoca, 2002, 440 p. 43, 2004, p. 697-698.

463. MÂNDRUŢ, Stelian. Lazăr Ureche, Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918), Cluj-Napoca, 2001, 228 p. 43, 2004, p. 689-690.

464. MÂRZA, Eva. Max Demeter Peyfuss, Die Drückerei von Moschopolis, 1731-1769. Buchdruck und Heiligenverehrung im Erzbistum Ochrida, Wien, 1996, 256 p. 37, 1998, p. 383-385.

465. MÂRZA, Radu. Amor şi sexualitate în Occident, Bucureşti, 1994, 255 p. 34, 1995, p. 431-433.

466. MÂRZA, Radu. Ioan Lupaş, Istoria unirii românilor, Bucureşti, 1993, 303 p. 34, 1995, p. 433-435.

467. MÂRZA, Radu. P. P. Panaitescu, Interpretări româneşti. Studii de istorie economică şi socială, Bucureşti, 1994, 263 p. 34, 1995, p. 430-431.

468. MÂRZA, Radu. Peter Švorc, Zrod Republiky (Dobové dokumenty, spomienky a stanoviská 1914-1918), Košice, 1991, 135 p. 34, 1995, p. 423-424.

469. MÂRZA, Radu. André Vauchez, Spiritualitatea Evului Mediu occidental. Secolele VIII-XII, Bucureşti, 1994, 191 p. 34, 1995, p. 428-429.

470. MÂRZA, Radu. Fernand Braudel, Gramatica civilizaţiilor, vol. 1-2, Bucureşti, 1994, 347, 279 p. 36, 1997, p. 358-360.

471. MÂRZA, Radu. Crown, Church and Estates. Central European Politics in the Sixteenth and Seventeenth Centuries, London, 1991, XXXI, 321 p. 36, 1997, p. 368-369.

472. MÂRZA, Radu. Josef Janáček, Pád Rudolfa II, Praha, 1995, 222 p. 36, 1997, p. 365-367. 473. MÂRZA, Radu. Jaques Le Goff, Banii şi viaţa. Economie şi religie în Evul Mediu,

Bucureşti, 1993, 127 p. 36, 1997, p. 356-358. 474. MÂRZA, Radu. Ján Steinhübel, Velkomoravské územie v severovýchodnom Zadunajsku,

Bratislava, 1995, 98 p. 36, 1997, 364-365. 475. MÂRZA, Radu. Erich Zöllner, Istoria Austriei. De la începuturi până în prezent. Vol. 1-

2, Bucureşti, 1997, 925 p. 37, 1998, p. 381-383. 476. NASTASĂ, Lucian. Pierre Moulinier, La naissance de l’étudiant moderne (XIXe siècle),

Paris, 2002, 330 p. 44, 2005, p. 622-624. 477. NÄGLER, Thomas. Lidia Gross, Confreriile medievale în Transilvania (secolele XIV-

XVI), Cluj-Napoca, 2004, 332 p. 43, 2004, p. 676-677. 478. NEAMŢU, Gelu. Grigore Ploeşteanu, Românii în conştiinţa Europei. Studii şi articole. 1,

Târgu-Mureş, 1994, 320 p. 34, 1995, p. 441-442. 479. NEAMŢU, Gelu. Samuil Micu, Istoria românilor. Vol. 1-2, Bucureşti, 1995, 522, 495 p.

36, 1997, p. 347-350. 480. NEAMŢU, Gelu. Bibliografia istorică a României. Vol. 9: 1994-1999, Cluj-Napoca,

2000, 702 p. 40, 2001, p. 379-381. 481. NEAMŢU, Gelu. Ioan Chindriş, Transilvanica, Cluj-Napoca, 2003, 917 p. 43, 2004,

p. 666-671. 482. NISTOR, Ioan Silviu. Gelu Neamţu, Procese politice de presă antiromâneşti din epoca

dualismului austro-ungar 1866-1890. Alte studii de istoria presei româneşti, Cluj-Napoca, 2004, 536 p. 44, 2005, p. 608-610.

483. RETEGAN, Simion. Die Protokolle des österreichischen Ministerrates 1848-1867. Abteilung 1: Die Ministerien des Revolutionjahres 1848. Band 1: 20 März 1848 – 21 November 1848, Wien, 1996, LXVIII, 732 p. 36, 1997, p. 342-344.

484. RETEGAN, Simion. Gelu Neamţu, Alexandru Roman, marele fiu al Bihorului (1826-1897), Oradea, 1995, 207 p. 36, 1997, p. 393-395.


485. RUSCU, Dan. Siebenbürgen zur Zeit der Römer und der Völkerwanderung, Köln, 1994, 276 p. 35, 1996, p. 460-462.

486. SALANŢĂ, Mihaela. Istoria comerţului exterior şi a politicii comerciale româneşti, Bucureşti, 1998, 391 p. 37, 1998, p. 377-379.

487. SALANŢĂ, Mihaela. Istoria economică a României. Vol. 1, Bucureşti, 1998, 480 p. 37, 1998, p. 375-377.

488. SĂLĂGEAN, Marcela. Vasile Puşcaş, Al doilea război mondial. Transilvania şi aranjamentele europene (1940-1944), Cluj-Napoca, 1995, 163 p. 35, 1996, p. 494-495.

489. SĂLĂGEAN, Marcela. Vasile Puşcaş, Speranţă şi disperare. Negocieri româno-aliate, 1943-1944, Bucureşti, 1995, 94 p. 35, 1996, p. 495-497.

490. STĂNCIULESCU-BÂRDA. Al. Nicolae Dură, Învierea de la ţărmul Mării Negre, Bârda, 2002, 66 p. 43, 2004, p. 677-678.

491. STĂNCIULESCU-BÂRDA. Al. I. Ionescu, Pagini de cultură veche creştină românească, Bârda, 2003, 182 p. 43, 2004, p. 678.

492. STĂNCIULESCU-BÂRDA. Al. Ioan Ionescu, Permanenţe autohtone şi creştine româneşti, Bârda, 2003, 234 p. 44, 2005, p. 616-617.

493. SUCIU, Dumitru. La fin de la Première Guerre Mondiale et la nouvelle architecture géopolitique européenne, Cluj-Napoca, 2000, 355 p. 40, 2001, p. 409-416.

494. ŞTIRBAN, Marcel. Biblia de la Blaj 1795, Roma, 2000, 2630 p. 40, 2001, p. 382-385. 495. ŞTIRBAN, Marcel. Gheorghe Iancu, Problema minorităţilor etnice din România în

documente ale Societăţii Naţiunilor (1923-1932), Cluj-Napoca, 2002, 399 p. 43, 2004, p. 699-701.

496. TANCO, Teodor. Silvestru Leontin Rodneanu, Dicţionar genealogic rodnean. Genealogia familiilor rodnene de la A la Z, 1690-1990, Bucureşti, 2001, 804 p. 40, 2001, p. 394-397.

497. TANCO, Teodor. Gheorghe Neamţu, Gelu Neamţu, Ananie Fărcaş, România în cel de-al doilea război mondial. Fapte de arme în marşul spre Vest, Cluj-Napoca, 2003, 364 p. 44, 2005, p. 610-611.

498. TRAŞCĂ, Ottmár. Valeriu Branişte, Scrisori din închisoare (Seghedin 1918), Reşiţa, 1996, 244 p. 36, 1997, p. 350-351.

499. TRAŞCĂ, Ottmár. Ion Constantin, România, Marile Puteri şi problema Basarabiei, Bucureşti, 1995, 310 p. 36, 1997, p. 407-410.

500. TRAŞCĂ, Ottmár. Anton Czettler, Pál Graf Teleki und die Auβenpolitik Ungarns, 1939-1941, München, 1996, 280 p. 36, 1997, p. 395-397.

501. TRAŞCĂ, Ottmár. Ravasz István, Erdély mint hadszintér 1944, Budapest, 1997, 288 p. 37, 1998, p. 379-380.

502. TRAŞCĂ, Ottmár. Dmitri Volkogonov, Troţki. Eternul radical, Bucureşti, /s.a./, 523 p. 37, 1998, p. 380-381.

503. TRAŞCĂ, Ottmár. Anneli Ute Gabanyi, Systemwechsel in Rumänien. Von der Revolution zur Transformation, München, 1998, 331 p. 38-39, 1999-2000, p. 270.

504. TRAŞCĂ, Ottmár. Strategii şi politici electorale în alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, Cluj-Napoca, 1998, 324 p. 38-39, 1999-2000, p. 248-249.

505. TRAŞCĂ, Ottmár. Die Einsatzgruppen in der besetzten Sowjetunion 1941/1942. Die Tätigkeits-und Lageberichte des Chefs der Sicherheitspolizei und des SD, Berlin, 1997, 434 p. 40, 2001, p. 423-424.

506. TRAŞCĂ, Ottmár. Nationale Frage und Vertreibung der Deutschen in der Tschechoslowakei. Fakten, Forschungen, Perspektiven aus dem Abstand von 50 Jahren, Linz, 2000, 175 p. 40, 2001, p. 425.

507. TRAŞCĂ, Ottmár. Rumänien und der Holocaust. Zu den Massenverbrechen in Transnistrien 1941-1944, Berlin, 2001, 179 p. 40, 2001, p. 424-425.

508. TRAŞCĂ, Ottmár. Johann Böhm, Die Gleichschaltung der Deutschen Volksgruppe in Rumänien und das „Dritte Reich” 1941-1944, Frankfurt am Main, 2003, 523 p. 43, 2004, p. 704-705.


509. TRAŞCĂ, Ottmár. Die Rumäniendeutschen zwischen Demokratie und Diktatur. Der politische Nachlass von Hans Otto Roth 1919-1951, Frankfurt am Main, 2003, 821 p. 43, 2004, p. 699.

510. TRAŞCĂ, Ottmár. Gerhard Seewann, Norbert Spannenberger, Akten des Volksgerichtsprozesses gegen Franz A. Basch, Volksgruppenführer der Deutschen in Ungarn, Budapest 1945-46, München, 1999, 549 p. 43, 2004, p. 706-707.

511. TRAŞCĂ, Ottmár. Norbert Spannenberger, Der Volksbund der Deutschen in Ungarn unter Horthy und Hitler, München, 2002, 472 p. 43, 2004, p. 702-703.

512. TRAŞCĂ, Ottmár. Verbrechen an die Deutschen in Jugoslawien 1944-1948. Die Stationen eines Völkermords, München, 2000, 374 p.; Rechtsgutachten über die Verbrechen an die Deutschen in Jugoslawien 1944-1948, München, 2002, 64 p. 43, 2004, p. 705-706.

513. TURCUŞ, Şerban. Bilan et perspectives des études médiévales en Europe, Louvain-la-Neuve, 1995, XIII, 522 p. 35, 1996, p. 456 p.

514. TURCUŞ, Şerban. Filosofia e Teologia nel Trecento, Louvain-la-Neuve, 1994, VII, 575 p. 35, 1996, p. 455.

515. TURCUŞ, Şerban. Pratiques de la culture écrite en France au XV-e siècle, Louvain-la-Neuve, 1995, XV, 592 p. 35, 1996, p. 456-457.

516. TURCUŞ, Şerban. Alessandro Barbero, Chiara Frugoni, Dizionario del medioevo, Milano, 1994, 275 p. 36, 1997, p. 345-347.

517. ŢÂRĂU, Liviu. Gheorghe Iancu, The Ruling Council. The Integration of Transylvania into Romania 1918-1920, Cluj-Napoca, 1995, 253 p. 35, 1996, p. 486-488.

518. ŢÂRĂU, Virgiliu. Stelian Bălănescu, Ion Solacolu, Inconsistenţa miturilor. Cazul mişcării legionare, Iaşi, 1995, 312 p. 35, 1996, p. 492-494.

519. ŢÂRĂU, Virgiliu. 6 martie 1945. Începuturile comunizării României, Bucureşti, 1995, 383 p. 35, 1996, p. 497-498.

520. ŢÂRĂU, Virgiliu. Dinu C. Giurescu, Guvernarea Nicolae Rădescu, Bucureşti, 1996, 400 p. 36, 1997, p. 376-379.

521. VARGA, Attila. Simion Retegan, Dumitru Suciu, Loránd Mádly, Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între 1849-1918. Documente, vol. II (31 decembrie 1851 – 15 iulie 1859), Bucureşti, 2004, 597 p. 44, 2005, p. 607-608.

B. Publicaţii periodice

522. COSMA, Ela. Halbasien. Zeitschrift für deutsche Literatur und Kultur Südosteuropas, 2.Jahrgang, Hefte 1-2, München, 1992, 98, 94 p. 34, 1995, p. 413-414.

523. COSMA, Ela. Südostdeutsche Vierteljahresblätter, 41. Jahrgang, 1-4, München, 1992, 1-94, 95-178, 179-276, 277-358 p. 34, 1995, p. 415-417.

524. COSMA, Ela. Familia, an 2, nr. 5-6-7, aprilie-iunie-septembrie, Vladimirovaţ / Petrovăsâla (Republica Serbia), 1995. 35, 1996, p. 428-430.

525. COSMA, Ela. Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 19, Heft 1-2, Kőln, 1996, 1-120, 121-240 p. 36, 1997, p. 327-332.

526. COSMA, Ela. Revista de istorie socială, 1, Iaşi, 1996, 598 p. 37, 1998, p. 323-328. 527. COSMA, Ela. Südostdeutsche Vierteljahresblätter, 47. Jahrgang, 1, 3, München, 1998,

1-86, 189-282 p. 37, 1998, p. 330-332. 528. COSMA, Ela. Revista de istorie socială, 4-7, 1999-2002, Iaşi, 2004, 512 p. 44, 2005,

p. 624-626. 529. EDROIU, Nicolae. Arhiva Genealogică, I, 1-2, Iaşi, 1994, XXIV, 36 p. 35, 1996,

p. 425-427. 530. GROSS, Lidia. Convergenţe transilvane, 3, Sibiu, 1995, 68 p. 35, 1996, p. 427-428. 531. GROSS, Lidia. Europa. Balcanica-Danubiana-Carpathica. Annales Cultura-Histo-

rica-Philologica, 1, 2 A, Budapest, 1993, 1995, 252, 292 p. 35, 1996, p. 423-425.


532. GROSS, Lidia. Convergenţe transilvane, 4, 5, Sibiu, 1996, 75, 86 p. 36, 1997, p. 333-334.

533. GROSS, Lidia. Xenopoliana, an 3, nr. 1-4, Iaşi, 1995, 185 p. 36, 1997, p. 332-333. 534. MÂNDRUŢ, Stelian. História. 1979-1992. Tartalomjegyzék I-XIV /Supliment/, História,

nr. 1, Budapest, 1993, 35 p. 34, 1995, p. 414-415. 535. MÂNDRUŢ, Stelian. Südost-Forschungen. Register zu Band 1-50, München, 1993, 300

p. 34, 1995, p. 417-418. 536. MÂNDRUŢ, Stelian. A Treia Europă, an 1-5, Iaşi, 1997-2002, 270, 485, 370, 334 p. 41,

2002, p. 412-414. 537. MÂNDRUŢ, Stelian. Anuarul de Istorie Orală, an 1, 2, 3, Cluj-Napoca, 1998-2002, 479,

498, 397 p. 41, 2002, p. 411-412. 538. TURCUŞ, Veronica. „Revue Mabillon”. Revue internationale d’histoire et de littératures

religieuses, 5, Brepols, 1994, 346 p. 35, 1996, p. 423. 539. VARGA, Attila. Studia Universitatis Petru Maior. Historia, IV, Târgu Mureş, 2004, 278

p. 44, 2005, p. 626-627.

ANEXĂ

Biblioteca Institutului de Istorie Cluj. Serie nouă

540. Institutul de Istorie Cluj-Napoca, 1920-1995. Sărbătorirea împlinirii a 75 de ani de activitate, Cluj-Napoca, 1995, 36 p.

541. Transilvania între medieval şi modern. Partea I, coordonator Camil Mureşanu, Cluj-Napoca, 1996, 160 p.

542. Mişcarea naţională a românilor din Transilvania între 1849-1918. Documente, vol. I (8 august 1849 – 31 decembrie 1851), coordonator Simion Retegan, Cluj-Napoca, 1996, 620 p.

543. Transilvania între medieval şi modern. Partea II, coordonator Camil Mureşanu, Cluj-Napoca, 1997, 47 p.

544. Transilvania. Studii istorice, coordonator Susana Andea, Cluj-Napoca, 2005, 404 p.

INDICE DE AUTORI

ANDEA, Avram – 59, 74, 75, 204 ANDEA, Susana – 12, 59, 73-75, 204 ANDREI, Mirela – 209 ANGHEL, Florin – 158, 241 ARDELEAN, Livia – 299, 300 AXENCIUC, Victor – 91 BÁTHORY, Ludovic – 146-150, 242,301-304 BELU, Sabin – 68, 305 BENJAMIN, Lya – 159 BERINDEI, Dan – 210 BOCŞAN, Nicolae – 98, 306 BODA, Gherghina – 13 BOLOVAN, Ioan – 14, 47-51, 268,

289, 307-319 BOLOVAN, Sorina Paula – 14, 51, 52,

320-322 BOTEZAN, Ioana – 42, 43, 99

BOTEZAN, Ioana jr. – 103 BOTEZAN, Liviu – 43, 92, 100-103, 290 BRĂTESCU, Constantin – 104 BUCKLEY, Ann – 243 BUCUR, Ioan Marius – 224, 323 BULBOACĂ, Sorin – 76 BUŞĂ, Daniela – 93 CATALAN, Gabriel – 1, 160, 324 CĂZAN, Ileana – 77 CÂMPEANU, Remus – 2, 15, 16, 78, 211,

212, 244, 278, 325-329 CHINDRIŞ, Ioan – 17, 18, 44, 60, 105,186,

205-207, 235, 330, 331 CIOBANU, Vasile – 106 CIORĂSCU, Paula – 332 CIURE, Florina – 36 CÎMPEAN, Viorel – 134


CORDOŞ, Nicolae – 45 COSMA, Ela – 37, 66, 79-81, 107-109, 333-

352, 522-528 COSTEA, Simion – 245 CRĂCIUN, Cornel – 187, 199 CRISTEA, Nadia – 246, 353, 354 DÂRJA, Ileana – 208 DEMŞEA, Dan – 94 DENIZE, Eugen – 69 DETEŞAN, Daniela – 110, 188 DOBRINCU, Dorin – 161 DÖRNER, Anton – 38, 111, 291 DRECIN, Mihai – 95 EDROIU, Nicolae – 3, 19, 20, 112,279, 280,

355-358, 529 EGYED, Ákos – 96 FAUR, Antonio – 162 FAZAKAS, István – 213 FLOREA, Virgiliu – 63 FŰLŐP, Mihály – 247, 248 FÜRTÖS, Andrea – 236 GAROAFĂ, Dumitru – 113 GIURAN, Valeriu – 359 GLŰCK, Eugen – 53, 82, 114 GORUN, Gheorghe – 83 GOŢIA, Dorin – 115 GRÄF, Rudólf – 98 GROSS, Lidia – 4, 5, 21, 39, 225-227, 249,

281, 360-383, 530-533 GUI, Daniela – 200-202 GYÉMÁNT, Ladislau – 67, 97, 151, 250 HRISTODOL, Gheorghe – 6, 384-387 IANCU, Gheorghe – 116, 152, 153,163, 164,

237, 238, 304, 388-390 ISAC, Ionuţ – 189, 391-393 IVAN, Adrian – 165 KÁROLYI, Iolanda – 7 KOVÁCS, W. András – 61 KRISTOPHSON, Jürgen – 190 LEB, Ioan Vasile – 228 LOVIN, Minerva – 117 LUMPERDEAN, Ioan – 84, 395 MAMINA, Alexandru – 252 MÁDLY, Loránd – 118, 251, 396 MÁRTON, László – 154 MÂNDRUŢ, Stelian – 7, 8, 22-24, 119-122,

166, 191, 214, 253, 281, 284, 285, 292, 293, 332, 397-463, 534-537

MÂRZA, Daniela – 215 MÂRZA, Eva – 464 MÂRZA, Radu – 70, 192, 229, 286, 465-475 MILIN, Miodrag – 167

MIRCEA, Gabriela – 85 MIRCEA, Ioan – 230 MITRAŞCĂ, Mihai – 216 MITU, Sorin – 193 MOISA, Gabriel – 168 MOŞNEAGU, Bogdan – 194 MUREŞAN, Augustin – 58 MUREŞAN, Florin Valeriu – 54 MUREŞAN, Olivian – 58 MUREŞAN, Ovidiu – 71 MUREŞANU, Camil – 9, 25-28, 195-197, 254,

294, 295 MURGESCU, Mirela Luminiţa – 217 NAGHI, Gheorghe – 29, 203 NASTASĂ, Lucian – 218, 476 NÄGLER, Thomas – 477 NEAMŢU, Gelu – 30, 123-134, 478-481 NISTOR, Ioan Silviu – 239, 482 ONOFREIU, Adrian – 64 OPRIŞ, Petre – 155 PÁL, Judit – 219 PAP, Francisc – 56, 86 PAPP, Klára – 87-89 PAVEL, Teodor – 255 PETRENCU, Anatol – 169 PLATON, Gheorghe – 135, 136 POP, Ioan Aurel – 62, 256, 257 POPA, Mircea – 31 POPESCU, Gheorghe – 32 POPOVICI, Vlad – 137 PUŞCAŞ, Vasile – 258 RĂDUŢIU, Aurel – 10, 11, 40, 65 RETEGAN, Simion – 138, 139, 220, 231, 483,

484 ROZ, Alexandru – 140, 170 RUS, Dorin Ioan – 57 RUS, Vasile – 41, 105 RUSCU, Dan – 485 RUSU, N. Dorina – 33, 198 SALANŢĂ, Mihaela – 486, 487 SĂLĂGEAN, Marcela – 488, 489 SIGMIREAN, Cornel – 221 SIMON, Alexandru – 72 SPIRA, György – 141 STATE, Radu Alexandru – 90 STĂNCIULESCU-BÂRDA, Al. – 490-492 STĂNESCU, Mircea – 160 SUCIU, Dumitru – 142-144, 288, 493 ŞANDRU, Dumitru – 171 ŞTIRBAN, Marcel – 232, 233, 494, 495 TANCO, Teodor – 496, 497 TOTELECAN, G. Silviu – 55


TRAŞCĂ, Ottmár – 156, 164, 172-178, 297, 498-512

TURCUŞ, Şerban – 179, 234, 259, 513-516 TURCUŞ, Veronica – 260, 538 TURLIUC, Cătălin – 180 ŢÂRĂU, Liviu – 181-183, 240, 517 ŢÂRĂU, Virgiliu – 153, 184, 185, 518-520

VARGA, Attila – 145, 222, 261, 521, 539 VÁRI, Alexandru – 262 VĂCĂREL, Iulian – 34 VITCU, Dumitru – 263 VLASIU, Marina – 35 WEBER, Peter – 46, 157 ZAINEA, Ion - 223

EXCURS ISTORIOGRAFIC POSTFAŢATOR

Exegeţi autohtoni şi străini ai fenomenului istoriografic au încercat să interpreteze statutul trecutului în contextual duratei actuale, în accepţia ei egalizată cu faza de tranziţie a societăţii româneşti „post” 19891, ca o disciplină socială marcată de un inerent subiectivism şi debitoare altor discipline prin lecturi proprii asupra lumii, sugerate în inegale experienţe şi augmentări ale efortului cognitiv. Denotând un caracter multidimensional, aflat în continuă renovaţie perspectivică şi metodologică, acceptată drept o cuvenită lecţie de măsură şi modestie în mai buna gestionare a memoriei colective, ştiinţa noastră istorică recentă vădeşte gradat propensiunea către un alt/nou spirit, cu un discurs mult mai elaborat, situat într-un parţial acord cu pluralismul manifestat de societatea democratică în treptată edificare. Chiar dacă, în spaţiu şi timp, îndeosebi în debutul mileniului 3, presiunea discursului tradiţional persistă diminuat, iar scoriile respective subzistă pe mai multe planuri. Acest dat constatat implică răspunderea/responsabilitatea specialistului, care se dezvoltă exponenţial acum şi din pricina faptului că mixtura dintre vechi şi nou în hermeneutica propusă devine aprehensivă faţă de aspiraţiile corpului social, raportul întronat nefiresc între tradiţie şi inovaţie fiind încă defavorabil celui din urmă element descris în ecuaţia ce defineşte situarea şi situaţia dilematică a istoricului, prin însuşi caracterul incipient şi timid al abordării sale.

Este deja un cunoscut truism faptul că, în conjunctura favorabilă generată de libertatea de expresie, parţiala eliminare a unor alterate tabuuri, explozia instituţională, generaţia de tineri cercetători, germinată de fructuoase contacte internaţionale (stagii de bursă, documentare, colaborări şi proiecte etc.), au concurat la alte/noi caracteristici (complexe, dinamice, contradictorii) în palier istoriografic, cu un discurs adecvat ca atare şi rezultate-certitudini plasate într-un modificat raport cantitativ-calitativ, prin tocmai noutatea tematicii tratată în intervalul de căutări şi convulsii, ce continuă vechi programe sub semne fragmentare, dar într-un revăzut spirit critic şi reevaluat standard valoric. Statutul istoriei şi menirea practicanţilor ei se redefineşte mereu acum în strădania concertată de re-construcţie şi re-înnoire conceptual-metodologică, care să depăşească faza moştenită şi preluată a unui debordant empirism, inadecvat la sugestii primenitoare vizând bună credinţă, discernământ şi rigoare profesională.

Istoriografia autohtonă rămâne subordonată pe mai departe unor tradiţionale matrice, prin anume specificităţi, precum: abuzul factologic, fragmentarismul cercetării, cultul faţă de relativ şi efemer, inerţii profesionale, incapacităţi de efectivă racordare imediată în perceperea legăturii cu prezentul, fenomenul accelerării progresive, nevoia de re-gândire şi acţiune într-o altă/nouă paradigmă consonantă cu sistemul valoric existent. Toate acestea solicită un statut şi o structură pe măsura procedurii evolutive, respectiv un orizont de aşteptare şi modalităţi de meditaţie dubitativă şi abordare tematică în rostiri echilibrate, exprimate conştiincios şi riguros profesional, într-un metodic studiu efectuat în maniere interpretative concordante,

1 Al. Zub, De la confruntare la emulaţie, în Studii istorice româno-maghiare, Iaşi, 1999, p. 1-3; Al. Florin Platon, Feţele lui Ianus. Istoriografia românească la sfârşit şi început de secol, în „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «Gheorghe Şincai»”, 3-4, 2000-2001, p. 7-22; Gheorghe Platon, Istoriografia românească astăzi: întrebări şi răspunsuri, în „Xenopoliana”, 9, 2001, nr. 1-4, p. 6-19; Al. Zub, Clio sub zodia tranziţiei, ibidem, p. 1-5; Al. Zub, Început de secol şi de mileniu în istoriografie, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, 38, 2001, p. 1-6; Camil Mureşanu, Câteva probleme teoretice actuale în ştiinţa istorică, în „Studia Universitatis Petru Maior”, 2, 2002, p. 5-14; Al. Zub, Istoria ca lectură a lumii, în „Xenopoliana”, 12, 2004, nr. 1-4, p. 1-2.


referitoare la optici şi viziuni de amendare/emendare, dincolo de inerente avataruri, de genul: imperfecţiuni, improvizaţii, precipitări, datorate îndeosebi balastului funcţional, compus din diferite prejudecăţi şi variate presiuni de natură internă/externă. Demersul cognitiv, deontologic şi iradiaţia socială a discursului istoric făptuit de feluriţi semnatari, prin diversitatea naturii preocupărilor însumate şi posibilităţile incumbate de interpretare (respectul faţă de document, analiza comparată interdependentă, fenomenul relevat în procesualitate şi devenire, tendinţa spre general şi sinteză etc.), a atras după sine oportune rezerve critice şi solidarităţi profesionale în eşalonarea achiziţiilor, succesiv potrivite şi fasonate de vocaţii personale ori colective.

În mod concret, alte/noi căi de expresie propun acum îndrăzneţe soluţii în legătură cu abandonarea unor concepte „compromise”, ajustări de metodă, reabilitarea unor figuri sau subiecte, chiar dacă perspectiva secvenţial determinată rămâne limitată, flancată de aprecieri globale sau restituţii de amănunt, ce valorizează major numai detaliile. Tematica cercetării istorice învederează ades înterpătrunderea cu alte domenii/ştiinţe conexe (antropologia, psihologia, sociologia etc.) în ramificarea investigării, prin reluarea unor discipline auxiliare (genealogia, heraldica etc.), dar, mai ales, prin defrişarea tărâmului istoriei recente (alteritate, elite, minorităţi, mituri, partide, totalitarism etc.), chiar în absenţa unei adecvate metodologii critice şi a viziunii logice întru dobândirea unei echilibrate judecăţi evaluative, în intenţia de a anihila efectul marjei de banal, incertitudine ori predispoziţie spre reancorarea în majore prejudecăţi. Următoarele direcţii abordate curajos şi într-un grafic semnificativ, modificat în raport cu datul naţional/politic, persistă: biserica/religia, viaţa şi problematica rurală, realităţile sociale, demografia istorică, mentalităţile (imaginar social, imagologie, alteritate, structuri identitare, sociologie istorică, etnologie, psihologie etc.), regimul totalitar (rezistenţa şi detenţia), istoria orală (discursul oficial/public şi sursele nescrise). Un consistent set de întrebări se referă acum la: a) existenţa unor confruntări de idei, sub formă de anchete/dezbateri, privind obsesia demersului cognitiv, ori anumite/multe consideraţii, opinii curente/orientări şi tentative de adaptare, compromis, ignorare, normalitate, tutelaritate, versatilitate etc.; b) fiinţarea dotei de competenţă şi profesionalism, augmentată sau depreciată de ambiguităţi, paradoxuri, servituţi, dileme, paradigme, reflexe, stereotipii etc.; c) activitatea şcolilor istorice areale/zonale, care să reconstituie trecutul local, specific circumscris geografic, caracterizată de/prin direcţii/tendinţe, corifei/modele, lucrări/publicaţii cu rezonanţă extinsă/restrânsă în spaţiu şi timp.

Acest excurs interpretativ are menirea să contureze locul şi rolul deţinut de către membrii şi colaboratorii externi ai Institutului de Istorie din Cluj-Napoca în peisajul ştiinţific intern şi internaţional, prin comensurarea aportului conceptual-metodologic şi tematic în renovarea discursului actual, reflectat de contribuţiile inserate în volumele XXXV-XLV (1995-2005) ale revistei cu periodicitate anuală.

În comparaţie cu existenţa şi acţiunea instituţiei şi, implicit, a publicaţiei de profil, de până la mijlocul deceniului ultim al secolului XX, devenirea ei la sfârşit de mileniu şi început de veac este afectată de modificarea garniturii de conducere colectivă, act primordial resimţit prin asumarea funcţiei de director şi, desigur, de redactor responsabil, de către acad. C. Mureşanu, odată cu oportune translaţii ale membrilor desemnaţi în comitetul de redacţie şi cu semnificative redirecţionări în stratigrafierea gestionării problematizate a cercetării trecutului. Exerciţiul organizatoric survenit la minimă distanţă în timp, prin „comasarea prin fuziune cu Institutul de Cercetări Socio-Umane din Cluj-Napoca2, a fost evident atât în dobândirea unei titulaturi personificate, cât şi în certificarea viabilităţii a două serii tematice, specifice menţionatei publicaţii academice. Caracterul omogen al componenţei redacţionale a influenţat, desigur, orientarea de moment şi de perspectivă a creşterii ori stagnării producţiei istoriografice cuprinsă în ultimele volume ale „Anuarului”. În sfârşit, tomul cel mai recent, XLI/2006, aflat sub tipar, înfăţişează un modificat concept managerial privind direcţii şi metode de lucru, de provocări şi inovaţii într-un orizont circumscris de aşteptarea ideatică, cu protagonişti care uzează de un traseu polemic în strădania de a identifica şi legitima contextul şi structura unui altfel de discurs „postmodernist”. Efortul de atitudine şi reflecţie controversată este sprijinit moral-volitiv atât de un modificat şi bine structurat comitet de redacţie, cât şi de Colegiul

2 Vezi Hotărâre privind reorganizarea şi schimbarea denumirilor unor unităţi de cercetare din subordinea Academiei Române, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 55 din 25 ianuarie 2002, p. 2.


ştiinţific, tocmai în ideea de a facilita ralierea periodicului unui cât mai extins circuit valoric european/mondial, prin girul unor recunoscute competenţe ale scrisului istoric românesc şi străin.

Prolegomene referitoare la domenii predilecte de cercetare şi date statistice exacte în cuantificarea abordărilor vizând rescrierea ori restituirea trecutului local/regional şi global/naţional, situează în vizorul atenţiei încărcătura faptică a rubricaturii menţinând sintagme tradiţionale („Studii/Articole/Contribuţii”; „Documentar/Miscellanea”; „Discuţii/Interpretări/Opinii”; „Recenzii/Note bibliografice”; „Cărţi”; „Cronica”; „Necroloage”), încetăţenind alte repere, deseori retorice prin simbolistica, conştient asumată în funcţie şi de raportul invers proporţional între manifestările ştiinţifice interne şi internaţionale, găzduite instituţional sau care au implicat aportul membrilor unităţii de profil din capitala Transilvaniei. Câteva exemple rămân expresive într-o aleatorie redare cronologică: „Institutul de Istorie Naţională la 75 de ani” (1995, 1996), „Societatea românească şi evreii în prima jumătate a secolului XX” (1995), „Artă şi civilizaţie” (1996, 1997, 1999/2000), „Carte, şcoală, cultură” (1996), „Demografie, familie, societate” (1996, 1998) „Etnie şi confesiune” (1996), „Finanţe, economie şi societate” (1996, 1998, 1999/2000), „Imaginea de sine şi imaginea celuilalt” (1996), „Între democraţie şi totalitarism” (1996, 1997), „Pagini din istoria Transilvaniei medievale” (1996, 1998), „Biserică şi societate” (1997, 1999/2000), „Interferenţe româno-maghiare în epoca modernă” (1997), „Instituţii şi relaţii internaţionale în secolele XIX şi XX ” (1997, 1998, 1999/2000), „Istorie şi genealogie” (1997), „Omagieri” (M. Eminescu, G. Bariţ, I. Lupaş, Şt. Pascu, D. Berindei, C. Mureşanu, 1997, 2001-2003, 2005), „Revoluţia de la 1848-1849 în Europa Centrală şi de Sud-Est” (1998), „Acţiune politică la românii din Transilvania în epoca modernă” (1999/2000).

Semnatarii materialelor cuprinse în cele zece tomuri repertorizate pentru anii 1995-2005 au fost estimaţi la un total de 138 (539 poziţii), dintre care 128 sunt autori de articole, studii şi restituţii documentare (297 titluri), iar restul de zece acoperă un bogat segment de recenzii şi note bibliografice(242 citări). În mod logic şi legic, majoritatea contributorilor sunt din localitate (72) şi aparţin organismului de cercetare care tipăreşte publicaţia respectivă. Notabil apare însă şi aportul colegilor specialişti de la alte aşezăminte, preocupaţi fie de a reflecta orizontul complex al trecutului zonei transilvane, fie de a stabili atitudini doctrinare, alterităţi fictive şi dimensiuni aşternute sub semnul interogaţiei dubitative, cu privire la istoria general românească şi la benefice interferenţe cu cea extins central sau vest continentală.

Relativa ierarhizare rămâne grăitoare în acest sens: Institutul de Istorie „G. Bariţ” (31)3, Universitatea „Babeş-Bolyai” (27), Centrul de Studii Transilvănene (4), Biblioteca Universitară „Lucian Blaga” (3), Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Filiala Bibliotecii Academiei Române, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (2), Erdélyi Múzeum Egyesület şi Universitatea Politehnică (1). Colaborarea fructuoasă între specialişti la nivel local, în consemnarea unor certe repere istoriografice şi în dezbaterea conceptual-metodologică a multor aspecte referitoare la istoria locală şi naţională, a fost completată de oferte pertinente venite din exteriorul capitalei Transilvaniei, inserate în paginile „Anuarului”. Un primat indiscutabil îl deţine Bucureştiul în acest sens (Institutul „N. Iorga”, 7, alţii, 4, Academia Română, 2), urmat de citadela academică a Iaşului (Institutul „A. D. Xenopol”, 5, Universitatea „Al. I. Cuza”, 1), de alte unităţi de învăţământ superior din ţară (7, Alba Iulia, Arad, Oradea, Sibiu, Târgu Mureş, Timişoara), de arhive (6, Alba Iulia, Bistriţa, Caransebeş, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgovişte) şi muzee (6, Alba Iulia, Arad, Deva, Oradea, Târgu Mureş, Sighet), de alte diferite instituţii (2, Bucureşti, Târgu Mureş), biblioteci (1, Alba Iulia) şi alte diverse persoane (16, pensionari, profesori etc.). Nu putem minimaliza participarea celor 9 autori străini, reprezentând în majoritate universităţi din Europa (Ungaria, 3, Anglia, 2, Germania, Moldova, 1), Japonia şi Statele Unite (1). Disponibilitatea spre efectivă conlucrare manifestată de cercetători precum Ann Buckley, Jürgen Kristophson, Fülőp Mihály, Papp Klára, Spira György ori Anatolie Petrencu a făcut ca, dincolo de extinderea sferei geografice, specialiştii amintiţi fie în calitate de colaboratori, fie de părtaşi la sesiunile

3 Andea Susana, Báthory Ludovic, Belu Sabin, Bolovan Ioan, Botezan Liviu, Câmpeanu

Remus, Chindriş Ioan, Cosma Ela, Crăciun Cornel, Deteşan Daniela, Dörner Anton, Egyed Ákos, Gross Lidia, Gui Daniela, Gyémánt Ladislau, Hristodol Gheorghe, Iancu Gheorghe, Isac Ionuţ, Mádly Loránd, Mândruţ Stelian, Mureşanu Camil, Nastasă Lucian, Neamţu Gelu, Răduţiu Aurel, Retegan Simion, Rus Vasile, Suciu Dumitru, Totelecan Silviu, Traşcă Ottmár, Turcuş Veronica, Varga Attila.


ştiinţifice internaţionale, să contribuie la interogarea trecutului în parametrii sensibil modificaţi datorită focalizării societăţii umane şi a paletei de mentalităţi aferente în alte/noi viziuni istoriografice.

Eşalonarea tematică încercată mai jos sugerează următoarea compartimentare „cantitativă” în conformitate cu structura indicelui bibliografic pentru volumele XXXV-XLV (1995-2005) ale „Anuarului”: Istoriografie (21 autori/35 titluri); Izvoare istorice (11/11); Ştiinţe auxiliare (17/19); Istorie generală (2/2); Istorie medie (18/23); Istorie modernă (34/55); Istorie contemporană (24/40); Istoria culturii (35/49); Biografii (5/6); Istorie universală (21/23); Varia (8/25); Necroloage (6/9); Recenzii de cărţi (41/223) şi reviste (6/18).

Segmentul istoriografic este echilibrat centrat, pe de o parte, pe abordări teoretice privind evoluţia ştiinţei istorice în general, pe relevarea importanţei unor curente/direcţii/tendinţe în defrişarea problematicii referitoare la concepte novatoare şi metodologii utilizate în discursul actual/con-temporan, iar pe de altă parte, pe concrete elemente componente privitoare la evoluţia istoriografiei autohtone, cu prioritate de netăgăduit acordată semnificaţiei omagierii a 75 de ani de existenţă şi acţiune a instituţiei academice întemeiate la Cluj în anul 1920. Tratări care fac parte din exerciţii interpretative de durată în spaţiu şi timp vizează subiecte incitante, precum studiul instituţiei voievodatului, istoriografia Unirii religioase pentru veacurile XVIII-XX, aportul unor personalităţi de rezonanţă locală sau de importanţă naţională în palier cultural-ştiinţific şi spiritual (Gh. Şincai, G. Bariţ, A. Tăutu, I. Lupaş, Şt. Pascu, C. Suciu etc.), destine istorice creionate în medalioane omagiale (D. Berindei, Al. Husar, C. Mureşanu, G. Popi etc.) ori seria de necroloage, care fizeaxă portrete de savanţi truditori în cercetarea şi didactica faptului istoric (L. Boicu, I. Cicală, I. Dani, V. Fl. Dobrinescu, E. Glück, G. Gündisch, Károlyi D., M. Vlasiu etc.).

Evoluţia şi „revoluţia” consemnată la palierul dezbaterii istoriografice actuale include şi tronsonul izvoarelor istorice, dispuse acum în numai două esenţiale secţiuni (documentar şi epistolar) cu privire la înlesnirea analizei macro- şi micro istorice prin apelul constant la diverse mărturii reunite fie prin efortul colectiv la elaborarea volumelor documentare în cadrul secţiilor de istorie medie şi modernă a Transilvaniei de la Institutul de Istorie clujean, fie prin contribuţiile unor semnatari interni şi externi privitoare la afişarea veridicităţii şi obiectivităţii în percepţia epistolară sau în simbolistica alimentată de conţinutul jurnalelor de călătorie din epocile descrise.

Captarea progresului societăţii şi sondarea mentalităţii ei din alte/noi perspective hermeneutice se dimensionează în fragmentul ştiinţelor auxiliare prin valide exerciţii monografice despre aspectul demografic şi genealogic transilvan, nu doar în frusta accepţie de necesară revoltă a „ierarhiei”, ci şi prin clivajul reclamând insistent implicarea numismaticii, sigilografiei şi onomasticii/toponimiei.

Un comentariu critic pe marginea unei microsinteze de istorie a Transilvaniei, ca şi excursul documentat analitic/sintetic despre trecutul şi prezentul locuitorilor evrei în zona geografică strict delimitat, preliminează anumite încercări de modificare a paradigmei discursului referitor la istoria medie, centrat pe două căi ce valorifică întreg materialul documentar, atât în benefice realizări în relaţie cu diverse aspecte ale manifestării feudalismului dezvoltat (aportul iezuiţilor, manufactura de postav de la Braşov) şi târziu (habitat şi sate din districtul Rodnei, mişcarea lui Pintea Viteazul, nobilimea de origine română din Banat, stratificare socială şi prestaţii iobăgeşti în Bihor, iluminism şi masonerie la saşi, relaţia dintre limbă şi economie în societatea rurală etc.) în spaţiul respectiv, cât şi în legătură cu impactul epocii lui Ştefan cel Mare în areal extins, naţional şi continental, cu raporturi interromâneşti în vremea lui Radu Mihalcea şi încercările de penetrare ale comerţului austriac la gurile Dunării. Mai persistă, totuşi, o evidentă sincopă în minima ilustrare a etapelor feudalismului timpuriu transilvan. Cercetarea instituţionalizată, desfăşurată în cadrul altui institut de profil din localitate, să fie oare unica şi obiectiva cauză a relevatei inerţii?

Dileme rostite tot mai acut cu privire la crize identitare şi stereotipuri etnoculturale în racursiuri critice la adresa panopliei de aproximări, mituri şi realităţi evidente în sondarea domeniului istoriei moderne, marcat de un orizont imagologic ancorat între tradiţie şi modernizare, răzbat sinuos din consistentul segment analitic/sintetic, bazat pe analiza şi interpretarea unui bogat material inedit, referitor primordial la trecutul zonei geografice transilvane, la implicarea unor personalităţi în definitorii momente existenţiale şi la raporturi de variată intensitate ideatică/faptică cu celelalte două ţări româneşti. Inventarierea se face acum în structuri conceptual-metodologice care subliniază primatul datelor de sorginte strict social-economică în aria descrisă (conscripţia czirákiană, burghezia meşteşugărească


română din zona Aradului, emanciparea iobagilor la 1848) sau extinsă (doctrina economică liberală, legăturile economice interromâneşti şi investiţiile de capital străin în economia României), pentru ca, mai apoi, rolul factorilor obiectivi şi subiectivi să precumpănească în consistenţa tratărilor cu corolar explicit naţional-politic (1821, sensurile şi motivaţiile naţiunii, sentimentul identitar şi conştiinţa naţională a ţărănimii, revoluţia de la 1848-1849, fazele neoabsolutistă şi dualistă, temeinic explorate drept consecinţă a activităţii celor două colective de cercetare specifică, ca şi momentul 1918/1920, crucial în configurarea şi pecetluirea actului unificării statale depline).

Generaţia în schimbare, care provoacă alte/noi „mituri ale demitizării” într-un discurs promovând raportarea istoriei la morală şi efectuând circumspecte delimitări între anumiţi factori, deschis vizaţi: previzibil, imprevizibil, ireversibil, dar care, într-un alt limbaj decât cel învechit, de „lemn”, tinde să vindece prolixitatea şi să umple vidul informaţional, iese în gradată evidenţă pe tărâmul istoriei contemporane. Continue demersuri de cercetare social-economică interbelică (industria carboniferă, infuzia de capital străin, implicarea oamenilor de afaceri evrei etc.) şi postbelică (fenomenul colectivizării agriculturii în plan general şi local ori industria autohtonă de apărare în anii ’50) se întrepătrund acum cu abordări ale curentelor/direcţiilor/tendinţelor proprii spectrului politic (problematica minorităţilor etnice în areal naţional şi transilvan, relaţii diplomatice bi- şi trilaterale, disputa româno-maghiară, studii de caz privind dinamica PCR pe zone geografice, activitatea organelor de represiune, rezistenţa anticomunistă, impactul „titoismului”, rolul unor personalităţi antinomice, precum E. Cristescu sau I. Flueraş, locul exilului românesc în anii ’50 etc.).

Tema culturii şi proiecţia ei istoriografică se regăsesc într-o structurare generată de materialul excerptat pe câteva aliniamente stabile cantitativ şi calitativ (generalităţi, arte, tipar şi carte, învăţământ, biserică), îngăduind reflecţii pertinente despre orizontul reprezentativ descris. Tratări de amplă cuprindere informaţională, precum cele despre creaţia literară a Şcolii Ardelene, înrâuriri herderiene în cultura transilvană, imaginarul colectiv, activitatea unor personalităţi autohtone şi străine, se interferează cu abordări formative privind demersul unor pictori români în spaţiu şi timp, devenirea arhitecturii româneşti dintre cele două războaie, destinul unor cărţi rare şi biblioteci personale, evoluţia ştiinţei de carte la românii transilvani, impactul unor reglementări legislative, sisteme de şcoli elementare/gimnaziale, precum şi aspecte ale existenţei inter- şi postbelice a Universităţii clujene. Responsabilitatea istoricului în interogarea critică a trecutului se manifestă deosebit în domeniul cercetării faptului de credinţă şi spiritualitate, atât în aria locală, cât şi în extensia ei geografică, prin tentative de fixare a unor viabile repere ale moralei creştine în zorii epocii medievale, studiul unor ordine şi confrerii specifice, regândirea şi nuanţarea locului şi rolului deţinut de instituţia religioasă greco-catolică, raporturile dintre biserică şi stat între cele două războaie, ca şi prin raportarea autohtonă la dimensiunea eclesiologică a Sfântului Scaun.

Segmentul aparte de biografii cumulează opţiuni semnificative privind clarificarea unor inedite crâmpeie existenţiale vizând personalităţi de calibru diferit pe traiectul istoriei naţionale: Horea (mason), A. Iancu (1872), V. Branişte (1893), I. Maniu (1910, 1919, 1956), C. I. C. Brătianu (1956) ori Ilie Lazăr (1947-1964).

Obsesia deja traumatică a ştiinţei istorice autohtone în a afla şi dezvolta alte/noi perspective conceptual-metodologice în interpretarea componentei de istorie universală, îndeosebi cu directă privire la relevarea conexiunilor trecutului românesc cu al altor arii de cultură şi spiritualitate din imediată ori depărtată apropiere spaţială şi temporală, transpare major în paginile „Anuarului”, prin referiri de sorginte teoretică făcute la subiecte precum: monarhia pontificală clasică, confreriile medievale în Europa, definirea elitelor, istoriografia rusă despre Basarabia; ori la teme de natură practică: influenţa arhitecturii cisterciene în Italia, Regatul Ungariei, zona Europei Centrale, situată între hegemonii şi rivalităţi (din Evul Mediu şi până după 1989), ideologia naţională, ideea europeană, ipostaze ale alterităţii, toate sugerând deopotrivă atât implicarea factorului local în faptele trecutului şi prezentului, cât şi impactul datului civilizator extern în evoluţia Transilvaniei, în particular, şi a României, în general.

Tronsonul, deloc minor în valenţe calitative, inclus în descrierea bibliografică sub denumirea de „Varia”, constituie, în fond, un repertoriu „tehnic” menit să ilustreze mobilităţi exersate pe orizontală şi verticală, caracteristice trudei colective a membrilor Institutului de Istorie „G. Bariţ” din Cluj-Napoca. Indicii de vizibilitate consemnaţi acum şi din raţiuni strict obiective, în demersul de a exemplifica şi


impune statutul de „excelenţă” atribuit instituţiei de cercetare de către Secţia de resort a Academiei Române, relevă descriptiv concrete disponibilităţi de travaliu, într-o logică eşalonare cronologică şi tematică. Deschiderea spre exterior şi dialogul ştiinţific, sistematic dezvoltat cu specialişti din străinătate, sunt oportun surprinse atât în secvenţe chestionând ramificarea ariei burselor şi călătoriilor de documentare/studiu, în cadrul ori în afara schimburilor interacademice, potenţate şi validate în dimensiune central europeană, îndeosebi prin existenţa şi acţiunea Comisiilor Mixte de Istorie Româno-Maghiară şi Româno-Slovacă, cât şi prin achiziţii de cărţi şi publicaţii periodice, necesare în perfecţionarea informării şi formării de profil într-un extins relief interdisciplinar.

Faptul este ilustrat sugestiv şi de apetenţa spre lectură critică/convenţională, manifestată sub forma recenziei şi notei bibliografice la cartea de istorie românească/străină ori la revistele ştiinţifice de profil. Datele statistice întocmite rămân edificatoare cu privire la raportul, aproximat egal, între lucrărilor autohtone şi cele străine pentru domeniile fundamentale de cercetare a trecutului medieval, modern şi contemporan al Transilvaniei şi României, cu inerente disproporţii şi specificităţi, dictate, pe de o parte, de calificarea şi preferinţa, selectiv tematică, a referenţilor, iar pe de alta, de avalanşa cantitativă, tot mai necontrolată, a producţiei editoriale interne, care oferă ades „pieţei de consum” tipărituri făcând serios rabat scalei de valoare. Acestea au în vedere elaborate de referinţă (bibliografii, corpusuri documentare), monografii/sinteze ori tomuri de hermeneutică pentru alte/noi domenii de cercetare (antropologie, demografie, elite, identitate/alteritate, imagologie, mentalităţi, minorităţi, istoria bisericii/locală/orală etc.), racordate conceptual-metodologic demersului istoriografic autohton în final de mileniu II şi debut de veac XXI. Cartea şi periodicul străin, parcurse, adnotate şi redate în comentarii pe marginea versiunii originale sau a traducerii (de ex.: F. Braudel, M. D. Peyfuss, A. Vauchez, 1994, K. Heitmann, 1995/1996, Em. Turczynski, 2000, I. Tóth Zoltán, 2001, H. Heppner, 2002 etc.) completează benefic şi ingenios efortul de documentare şi implică detaşări sau ralieri ideatice, singulare ori comune, faţă de confruntarea dintre tradiţie şi inovaţie pe palierul ştiinţei istorice europene/mondiale. Semnalările făcute acum pe măsura competenţei lingvistice şi de specialitate a semnatarilor proveniţi din interiorul şi exteriorul Institutului, pe marginea unor lucrări tratând despre trecutul zonei istorico-geografice transilvane şi general româneşti, pentru arii temporale şi domenii tematice, extinse sau limitate (îndeosebi centrul şi sud-estul continentului), învederează predominanţa tipăriturilor de profil provenind din spaţii istoriografice învecinate şi interesate de evoluţia fenomenului autohton, respectiv din Germania (34), Ungaria (17), Austria (7), Belgia (3), Anglia, Italia, Moldova, Serbia (2), Elveţia, Polonia (1). Contactul efectuat, astfel, cu producţia scrisului istoric românesc şi internaţional, a favorizat accesul imediat sau intermediat la perceperea unor curente/direcţii/opinii/tendinţe, novatoare actualmente în plan conceptual-metodologic, care au influenţat şi continuă să înrâurească aspiraţia spre permanentă informare, formare şi dezvoltare a „summei” de capacităţi intelectuale, specifică grupului de cercetare a istoriei Transilvaniei şi României, reunit într-un propice cadru instituţional, la Cluj-Napoca, sub auspiciile Institutului de Istorie „G. Bariţ”.

Paleta de constatări aşternută la sfârşitul radiografierii istoriografice a conţinutului „Anuarului” pe cei 10 ani scurşi (1995-2005), include referiri la elemente creionând atât fazele demersului ştiinţific concret şi diseminările discursului istoric uzitat de autorii-contributori, îndeosebi de cei proveniţi din cadrul tinerei generaţii, aflată în progresivă afirmare şi strădanie de racordare la tendinţele conceptualizante şi de modificate investigări ale istoriei locale şi naţionale, în termenii unei paradigme consonantă unui generos model, îngăduit de reevaluarea meditaţiei privind conceptul/ noţiunea de „egoistorie” la nivel continental, cât şi etapele redefinirii unei aparte conduite istoriografice la scale valorice diferite şi concordante necesităţii urgentării fenomenului de atentă şi nuanţată profesionalizare, deloc scutit de antinomii/dihotomii ori semnificaţii proprii felului de a scrie şi citi trecutul mai depărtat sau apropiat, propriu naţional ori comun european. În situaţia de constatată activitate de cercetare a şcolii istorice clujene, tradiţia existentă în chestionarea trecutului, acceptată şi preluată benefic, mai cu seamă în ultimul deceniu şi jumătate, a fost ingenios conexată datului vizionar în orizont conceptual-metodologic, „evoluţia şi revoluţia” desfăşurate acum în mod echilibrat şi paralel, fiind oportun comensurate de/prin calitatea şi cantitatea subiectelor, dezinvolt articulate cronologic şi tematic în cuprinsul periodicului reprezentativ al institutului de profil din capitala Transilvaniei.

indice bibliografic mihaela bedecean, stelian · pdf filemedievale privitoare la ... 64....

Documents