itt ulti*. ,i u lunii mai, 1941, un whicul ciudat se deplasa pe

strizie din Morlundg un ora; de pe coasta de vest a Danemarcei.

Era o motocicleti danezi rnarca Nirnbus, cu atE. Motoci-cleta in sine era o prezenli neobignuiti, findci benzina era

disponibili numai medicilor qi poliiei gi, desigu4 trupelor ger-

mane caxe ocupau fara. Dar aceasti motocicleti fusese modi-ficati. Motorul in patru cilindri, pe benzini, fusese inlocuit cu

un motor cu abur luat de la o galupi veche. in ataq igi frcuseriloc un boiler, o cameri de ardere gi un cog. Motorul cu aburalca o capacitate mici, iar viteza maximi a motocicletei era

de aproximativ 36 km pe o16. in locul duduitului obignuit al

egapamentului se auzea doar sAsiitul aburului. Silenliozitatea

stranie gi deplasarea Ienti ii confereau vehiculu.lui un aer

maiestuos.

in qa se afla Harald Olufsen, un tinir inalt, de l8 ani, cupielea albi qi pirul blond pieptinat pe qpate, care ii scotea inevidenli frunt€a latd. Arita ca ln viking in uniformi gcolard.

Ficuse economii timp de un an ca si cumpere motocicleta,

care il costase 600 de coroane, apoi, la o zi dupi ce o cumpi-rase, nem;ii resai4ionaseri consumul de benzini.

20 KEN FOLLETT

Harald se infuriase riu. Cu ce drept licuseri asta? Darfusese educat ca mai curAnd si ac;ioneze decit si se lamenteze.

ii -.i 1.,".. ,,n "n "a

si modifice motocicleta, melterind laea in vacanle, cAnd nu inv61a pentru examenul de admitere launiversitate. Astizi, venit acasi de la internat pentru Rusalii,iti petrecuse dimineala memorAnd ecua;ii Ia fizici gi dupi.-a-miaza ata;And un pinion de la o malini ruginiti. de tuns iarbala roata din spate. Acum, cu o motocicleti perfect funcgionali,se indrepta spre un bar unde spera si asculte putin jazz gi,

poate, si intilneasci nigte fete.

Ii plicea multjazzul. Dupi fizici., era lucnrl care il interesacel mai mult, Muzicantii americani erau cei mai buni, desigur,

dar nici imitatorii lor danezi nu erau de lepidat. Uneori avea

ocazia si asculte jazz de calitate chiar in Morlunde, poatefindci era pon internaional, vizitat de marinari din lumeaintr€age.

Dar cdnd opri in fala Clubului Hot, in inima cartieruluidinspre docuri, gisi uga inchisi gi obloanele trase.

Nu gtia ce si creadS. Era ora opt, sdmbiti seara, iar acesta

era unul dintre cele mai frecventate locuri din ora5. Ar fi tre-buit sd fie ingesat de lume.

in timp ce se uita lung la clidirea ticuti, un trecetor se

opri si analizeze motocicleta.

- Ce-i dricovenia asta?

- Un Nimbus Are motor cu abur $ti1i ceva despre dubul Ssta?

- Eu sunt proprietarul. Cu ce merge motocicleta?Cu orice lucru care arde. Eu folosesc turbi, rispunse

Harald 9i ardti spre mormanul din ata;.

- Zrbri? ficu omul gi izbucni in rds.

De ce e inchis?

- Din ordinul nazigtilor.

- De ce? repeti Harald revoltat.

- Fiindci am muzicani negri.Harald nu vizuse niciodati un muzicant negru in carne qi

oase, dar gtia dupi discuri ci erau cei mai buni.

- Nazigtii sunt niqte porci gi niqte ignoranf! zise el furios.

ZBOR PERICUI,oS 2I

Si ii stricaseri seara

i'ropri.ta..tl clubului privi in susul gi-n josul strezii' ca se

r asigu^re ci nu il auzise nimeni' Degi trupele de ocupalie se

uuta",l cu minuli, puEini oameni indrdzneau sd ii insulte pe

Lir,i in *ru --.. Dar nu era nimeni prin preajmi'

- Fun-qioneazf intreb6 proprietarul uitindu-se din nou

la motocicle ti.- Bineinleles.

- Cine 1i-a modificat-o?

- Eu.

Amuzamentul insului se transformi in admira,tie'

' - Te pricePi, nu glumi.

- Mulp-.tc, t"plici Harald 9i deschise ventilul care per-

mitea accisul aburuiui la motor' imi pare riu ci v-au inchis

clubul.- Sper sa me lase sil redeschid Peste cateva snpdmini'

C,r o--i"iun.. d. u angaja numai muzican! albi''-jazz tlrd negri? spuse Harald cEdnand din cap dezgustat'

E ca g1 cum i'ai alunga pe bucd'tarii francezi din restaurante'

*ai"a pl"iotd a" pe frani li motocicleta se indepirt'i incet'

Se gandi sn meargi in centru, Poate intilnea weun cu-

noscut i"n cafenelele gi barurile din jurul pie;ii' dar era atAt de

dezamigit de inchiiLerea clubului incet hotiri ci ar fi prea

deDrimant. drept pentru care viri spre pon'' Tadl lui .- p^,o,ul bisericii de pe Sande' o insul6 mici

aflati la ci;iva kilometri de lirm Feribotul care ficea naveta

intre insuli 9i continent era tras la debarcader $ Harald urcA

direct in el. Era plin de oameni, majoritatea cunoscup Un

g*p .,"r.1 d. p"ri"ri care fuseseri la un meci de fotbal ;i apoi

f,eusera cater,a pahare; doui femei instirite, cu pilirie 9i mi-

nuqi, intr-o gareti uasi de un ponei 9i cu o grimadi de. cum-

pe.at,.rri; o iamilie alcituiti din cinci persoane, care iqi vizitase

*d"t dln ora4; un cuplu bine imbricat pe care nu il recu-

noscu gi care mergea probabil si cineze la hotelul de pe insuli'

ond. a- ,rn restaurant de primi mini' intrucit motocicleta

ZBOR PERICUIOS22 KEN FOLLETT

lui atrigea privirile tuturol Harald se vizu nevoit si explicedin nou cum func;ioneazi..

In ultimul minut urci gi o berlini fabricate in Germania,marca Ford, Harald gtia a cui este: a lui Axel Flemming, pro-prietarul hotelului de pe insuli. Familia Flemming dugmineafamilia lui Harald. Axel Flemming era convins ci el e liderulfiresc al comunitilii de pe insuli, un rol pe care 9i-l asuma gi

pastorul Olufsen, iar fricliunile dintre patriarhii rivali ii afectaupe tofi membrii celor doui familii. Harald se intrebi cum reu-gise Flemming si faci rost de benzini pentrumaqina lui, dar se

vedea treaba ci nimic nu era imposibil pentru cei bogali.Marea era agitati, iar spre apus se adunau nori negri. Se

apropia furtuna, dar pescarii spuneau ci vor ajunge acasi ina-inte si se dezlinguie. Harald scoase ziarul pe care il gisise inorat. Intitulat R"4lila24 era o publicalie ilegali, tipiriti ca osfidare a trupelor de ocupaie gi distribuiti gratis. Politiadanezi nu incercase si suprime ziarul, iar nemlii pireau cenuJ bagi in seami. in Copenhaga oamenii il citeau firi si se

fereasci, in tren ;i in tramvai. Aici lumea era mai discreti,motiv pentru care Harald il impituri ca si ii ascundi tidul intimp ce citea un articol despre criza untului. Danemarca pro-ducea milioane de kilograme de unt in fiecare an, dar acumaproape intreaga cantitate era trimisi in Germania gi daneziigiseau foarte greu cAte un pachelel. Era genul de articol carenu aperea deloc in presa oficialA, cenzurati.

Insula plati, atit de familiari, se apropia din ce in ce maimult. Era lungi de 20 km qi lati de aproximativ 1,5 km, cucate un sat la fiecare capit. Cisulele pescarilor, impreunicu biserica gi casa parohiali, alcituiau satul vechi, in capetulde sud. Tot in capitul de sud, gcoala de navigalie, nefolositi demult, fusese preluati de nem;i gi transformati in bazi. militari,Hotelul ;i casele mai mari se aflau in collul de nord. intre celedoui sate terenul era neted ca-n palmi, fEri urmi de dealuri,cu cel mult cAteva dune de nisip, tufiguri ti nitte copaci piper-nicili, insi de-a lungul tirmului se intindea o plaji magnifici,lungi de 16 km.

Harald sim$ primele Picaturi de Ploaie in timp ce feribotul

-".. f"-."oriti de ,,o'i al insulei' Trisura-taxi a hotelului

ll tta *orir Urn. imbricat Pescarii furi intimpinali de so$a

;i" di;it ei cu o ciru.ti tnsa de un cal Harald hotari si

;;;; insula g si se indrepte spre casi pe Pltji' :tq';;l;; tare - La chiar fusese folosit cAndva la probele de

ritezi pentru maginile de curse'

ia'i,.,metatea distanlei dintre debarcader Ei hotel rimase

{fti;; Folosea rezervorul de benzini al motocicletei ca

Jr.*a J. .p;. i"* acum i5i didu seama ci nu era indeajuns

i. -"*, hi o-p*e si faci rost de o canistra li se ii giseasce

il in.,*.'i*t ,i.p avea nevoie de api ca si ajungi-acasi' .'*

f.lu ".a." a..a, o singuri casi qi' din picate' era a lui Axel

ff.--i"n it ciuda rivite;ii dintre ele' cele doui familii i;i

".ti|"", ita membrii familiei Flemming veneau la biserici

;;;;;^ ii * aqezau in primul rdnd Mai mult decit atAt'

Axel'era iacon. Cu toate acest€a, lui Harald nu-i suridea

i"'f""la.* a" a cere ajutorul du;manilor sii tradigionali Se

;il;;;t ,i -"".g" pt .;ot .l"matatea de kilometru care il

iespirtea de casa urmitoare' apoi hotiri ci a5a ceva ar fi fost

o oiostie. Oftind, o lui pe aleea lungi'''-n nunle ra nu'a la u;i ;i dndu ocol casei' indreptindu-se

.p..;;;;,;;. vizu cu placere cum un angajat vara Fordul

in garai."''l-iiu,, Gunnur, zise Harald. imi dai qi mie pu[inn api?

Omul era Prietenos'- la-ti cdti wei. E o cilmea in cune'

Harald gesi o clldare lingi ci5mea 5i o umplu Se intoarse

la motocidele 9i turni apa in rezervor' Cu pu;in noroc' poate

;;-;;" si dea ochii iu nici unul dintre membrii familiei'

af cd.,d d,rs. caldarea inapoi, il vizu pe Peter Flemming''Un Li.u"t ittat, tr,lfq, ie 30 de ani' intr-un costum bine

-.iiai" *.la bej' Peter era fiul lui Axel inainte si se certe

".i"-a""if.ttifii, f"sese Prieten la toarti cu fratele lui Harald'

Ar"..1" "atfo"""!A

receau drept mari fringitori de inimi:

A-" ,.d,r"* f"t L .u {armul lui ir€zistibil, iar Peter cu atitudinea

24 KENFOLLETTlui distanti, sofisticati. Acumpresupuse Harald, ,.nir. .u .J-t:-t:-lot-*a

la. copenhaga, darip."" ..i"u iiriii'i*"iP-jll*i y::kendur acJsi'

- Ce caugi aici? - -" '-ura pnvrrea

9i il v&u pe Harald.

_-

Salut, Rter, am venit dupd nipte api._ Itfulca asta e a re?

. Harald i5i pipni buzunanrl r

"i".ur ii

"a"u,J ;;ffi ;Ij:li"t:ilseama consrernar ca

1T:-",1:" ":,t ui'ii inlelese semnificafa.

o.- rlllHli'ii. Le' zise el' $tii

'a a pull r"". pue.a.i.

.Chestia cu pugciria nu era d,ca oetecdv in cadrul politiei

eloc o vorbd goali: Peter lucra-.Tbati lumea ciLye ziarul i

. . vora sa pari sfiditor, d".,":t:l-t

otT,t'fupunse Harald.i"d."ju,,, a. ..r.iii*J':r:il"rr# pupn speriat: Rter era

, #fl*t*,.,{*:i $;*r,ffiT,j#de rus ne un

fi:#Tff t*:,njif # j#':: l#?T i:,':H ::

"-"3fL:-,:.1:'J"t:Jf,:.Tn.1-n1a de a-r umli pe

- rrrmeru nu are drrpnrl si inralce legea. spuse el._ ["]d.S.

_ "

no""tri sau a nemgi.lor?- .Legea e lege.

-..1111.tJff,T;l:il*: Peter nu ar n bitut in retra-

*l1i{i:fi !:ili:,1'## lllffi ,srimada de bani

Jageata ili atinse fintu. Hot.lut ,

F:ilT1ff #*,;iffiil; ;ffJffi '::::l',:ff::il

*o#,1-o ce tatel tdu ;ine predici prin care agiti masere!

. , EraadevErat: pastorul predicase impotriva naz\tilor, temahi predilecti. fiind ,,Iisus a fost evreu...

- Nu-gi di seama c6t riu face daci €id. spidtele? con_rinui Peter.

^-_Cu siguranli. intemeietorut religiei cregtine era el insugi

un fel de agitator.

,. Nu:Ti vorbi mie despre religie! Eu trebuie s6 menlinordinea aici, pe pimAnt.

- La naiba cu ordinea, am fost invadati! exclami Harald,frustrarea pe care o simlea dupi seara ratatn dind pe dinafarn.Ce drept au naz\tii si ne spuni ce trebuie si facem? Ar trebuid scoatem in luturi din fari toate haita asta impuitE!

. - Nu trebuie sn-i urn5ti pe germani, sunt prietenii noqtri,zise Peter cu un aer llFmic care il scoase din pepeni pe Harald.

- Nu pe germani ii urdsc, nitiriule! Am veri in Germanir.Sora pastorului se cisitorise cu un dentist de succes din

Hanblrg, care obiqnuia si vind. in concediu pe insuli, in aniii20. Fiica lor, Monika, fusese prima fati pe care o sirutaseHarald-

ZBOR PERICULoS

- Au suferit mai mult decit noi deadiugi Harald.

pe urma naziqtiloq

. UnchiulJoachim era evreu Ei, cu toari cA oecuse la crerti_nism yi fusese botezat, devenind un membru de vazi al bise-ricii, nazigtii ii impuseseri si trateze numai ewei. aducAnduJastfel la sapi de lemn. Cu un an in urmi fusese arestat pemotiv ci ar fi tezaurizat obiecte de aur gi rimis la o inchisoarecu regim special, numiti. Konzcnhazbar&ga6 in micul oragbavarez Dachau.

- Oamenii igi fac riu cu mina lor, spuse peter luandu-ri unaer plin de inplepciune. Tatdl tiu n-ar fi trebuit si_gi lase sorasi se mirite cu un evreu,

Apoi arunc6 ziarul yi se indepirti.

.f-a ilcepqt Harald ri.mase prea surprins ca si mai poati

replica..Sc apleci gi lui zianrl dejos. Apoi strigE dupi peter:- Ai inceput gi tu si rorbegti ca un nazist!IgnorAnduJ, Peter intri in bucitirie gi n-6nti uqa.

26 KEN FOLLETT

Harald simli ci iegise invins din acest schimb de replici,fapt care il infurie peste misurS, findci stia ci. ceea ce spusese

Peter era strigitor la cer.

CAnd se intoane la motocicleti, ploua deja toren$al; foculde sub boiler se stinsese.

incerci si il aprindi din nou. Mototoli ziarul ca si-i deafoc - avea o cutie de chibrituri bune in buzunar, dar nu adu-sese cu el gi foalele pe care le folosise mai derteme ca si aprindifocul. Dupd douizeci de minute in care se chinui in zadaraplecat asupra focarului, cu apa qiroind pe el, se didu b5.tut.

Nu avea incotro, trebuia si meargi pejos pAni acasi.

\i ridici gulerul hainei.Impinse motocicleta cale de ojumitate de kilometru pini

la hotel gi o lisi in mica parcare de acolo, apoi o porni peplaji. in perioada aceea, la trei siptimini de la solstiliul de

var6, serile scandinave fineau pini la ora unsprezece; acuminsi nori negri se ingrimideau pe cer, iar ploaia torenialiingreuna gi mai mult vizibilitatea. Harald igi continui drumulpe lAngi dune, orient6ndu-se dupi tiria nisipului de sub

picioarc gi zgomotul mirii din dreapta lui. CuriLnd, hainele iierau atat de imbibate de api, incit qi daci ar fi inotat pAniacasi n-ar fi putut si se ude mai rdu.

Era un tindr viguros, in plini formi, dar, doui ore maitirziu, obosit, tremurend de frig gi deprimat, vizu gardul de

sirmi din jurul bazei germane gi igi didu seama ci va trebuisi ii dea ocol cale de trei kilometri ca si ajungi la casa lui,aflatd la doar citeva sute de metri mai sus.

Daci ar fi ajuns in timpul refluxului, gi-ar fi continuatdrumul pe plaji, fiindci, deqi accesul pe intinderea de nisip erainterzis, santinelele nu ar fi a!,ut cum si-l vadi pe o asemenea

rrreme. Daq cum nimerise in plin flug apa ajungea pani la gard,Se gindi si inoate pe ultima po4iune, dar renunti la idee ime-diat. Ca toi locuitorii acelei aleziri de pescari, Harald priveamarea cu prudenfi gi respect, gtiind cit de periculos ar fi fostsi inoate noaptea, pe o astfel de weme, c6nd era deja epuizat.

Dar gardul putea siJ sari.

ZBORPERICULOS 27

Ploaia incetase ti un coll de luni se arita din cind in cind

rinue norii .ur. jun..u,, p" cer, luminind nesigur peisajul

L^ina a. api. Harald vedea bine gandul inalt de trei metri'

-loua gi^ti a. tatmi ghimpati in partea de sus' un obstacol

L-iJ"r] , da. nu 9i imposibil Pentm un om hotirAt' aflat

-t- i-t e fizici excelenti ['a weo cincizeci de metri de

rrare. eardul se pierdea intr-un cring alcituit din copaci

pip.*i.i6 gi tufiguri care il ascundeau privirilor' Pe-acolo tre'

buia si sari.

$tia ce se afla dincolo de gard Vara trecuti lucrase pe lan-

tier, La l.remea aceea nu se lna ca rz fi o bazi militari' Con-

rructorii, o firmi din Copenhaga, anunlaseri ci au in plan un

sou post d garzii de coasti Daci ar fi spus adevirul' cu greu

.t n'*'^ia tn]a"e de lucru - Harald, cel pulin' nu ar fi.lucrat

p.nt,i, nazilti. ,orpoi, dupi terminarea construcliei ;i ridicarca

i"ri"fui. .ti danezii fuseseri trimi{i acasd, in locul lor find

idusi eermtni ca sd amplaseze instalafile Harald cunoltea

ir,.i'."oaut to. a. aispunire Vechea gcoali de-navigape. fusese

renovati, iar de o Parte li de alta apiruseri doua clacun nor'

deoatte de plaii, astfel incat dnerul putea travelsa baza mur-

iula a.e ri r.""p-pie de ele in plus, mare pane din.terenul

a" ali "ru

u"op..i de tufiguri pe dupi care se putea furiga in

voie. Trebuia doar si aibi griji si nu dea nas in nas cu weo

oatruli.' Ai,t.,." in cring. escaladi gardul, avind griji si nu se

priJ'a in si.ma ghimpad. 5i siri in panea cealalti' aterizi'nd

I.o. o. au.,.t. u'm.de de plotie' Privi in jur' mijindu-;i ochii'

,i;ni ,tu-ui siluetele vagi ale copacilor' Nu vedea clidirile'

dar auzea undeva in depirtare muzici 9i cite un hohot de rAs'

Ero samUeta noaptea: poate ci soldalii stiteau la o bere' in

timo ce ofilerii cinau la hotelul lui Axel Flemming-

i."*rra baza, mergind cdt de repede putea la lumina

schimbdtoare a lunii, inindu-t" up-"p" de tufe' orientindu-se

Jupa udu.il. din dreapta 1i lrinturile de muzici din stinga'

ii.u p" linga o construcie inalt6 qi, in semiintunericul din

j., o *"urroiu, ".u

turnuL de pazi, cu proiectorul de rigoare'