6.2 torente vol.6 (6) - rholf-harald

8/12/2019 6.2 Torente Vol.6 (6) - Rholf-harald

http://slidepdf.com/reader/full/62-torente-vol6-6-rholf-harald 1/31

RHOLF-HARALD OLF- A ALD

Epilogpilog

„Eu însumi care nu sunt decât un copil al încercării...''Wilfrid Lucas,

Cavalerii Domnului

I

SCU!" #$ %&&(!", !&)%*) SUEDE+" îi i făcuse apari-ia în rădina de la !/orpa. 0ântul murmura printre 1ra2i. 0ântfamiliar, care iarna învăluia în luna lui /elanie casa familiei 3varsen.

4e aleea centrală, printre ste/arii aurii i straturile rămase fără flori, 5olf6arald, care cu trei săptămâni mai înainte îi făcuse apari-iaîn mi/locul acelei familii atât de unite, îi potrivea pasul după cel al $dei. !ânăra femeie îl primise cu multă căldură pe acel frate vitredespre care nu tiuse nimic atâta vreme.

Loodna ei cu 7orens %eldaard, căsătoria apropiată n6o cufundaseră într6o fericire eoistă, imensa draoste fa-ă de ai săi o făcuse săînflorească din nou 8 toate incertitudinile, toate am1i-iile amare se risipiseră 8 i acum era ata să dăruiască o 1ună parte din aceastătandre-e acelui tânăr cu nume de vi9in, re2ervat i ascuns.

8 )m impresia, spuse ea râ2ând, că -i6e reu să6mi spui pe nume. Că tata te intimidea2ă un pic, mi se pare normal. Lăsând la o partemodestia, doctorul 3varsen este o mare personalitate i trecutul s6ar putea să -i6l facă mai pu-in apropiat. Cu timpul, vă ve-i apropia totuiunul de celălalt. Dar Erlin, :lavie i mama te6au primit cu 1ra-ele desc5ise. De mine ce să mai 2ic; Sunt atât de 1ucuroasă de a fidescoperit că mai am încă un frate< %i6ar fi plăcut să copilărim împreună, să ne /ucăm, să6-i mărturisesc ândurile mele...

5olf6arald îi înăl-ă capul. $de îi vă2u profilul, acel profil mândru, cu trăsături reulate, care amintea i de frumuse-ea lui Sirid ide frumuse-ea lui 7an.

8 $de, răspunse cu 1lânde-e tânărul, copilăria mea nu6mi apar-ine decât mie. )m fost de mic de tot un copil fără familie. ComandantulEc9e1= 8 unc5iul meu >ristoffer 8 n6a pretins niciodată să6mi -ină loc de tată. ) fost sus-inătorul i educatorul meu, apoi cel mai 1un prieten. )m avut i câteva 1ucurii? o mică e@cursie pe mare, o furtună de2lăn-uită, am vă2ut la marinea unei păduri o ceată de animalesăl1atice, apoi un castel pe malul unui lac, într6un amur de o rară frumuse-e. Dar nu m6am /ucat niciodată aa cum te6ai /ucat tu. Eadevărat că am fost lipsit de ri/i. %ă ăseti romantic i nu ascund această înclinare, dimpotrivă, încă de foarte mic am sim-it că venisem pe lume su1 semnul fatalită-ii.

8 *u po-i uita acest lucru;

8 E foarte reu, $de< *u mai sunt un adolescent malea1il, ci un 1ăr1at în toată firea. %6au format anumite sentimente care mi6auîmpietrit inima. )m trăit vreme îndelunată cu ranc5iuna în suflet i m6am o1inuit să fiu sinur. )ici, la !/orpa, to-i m6au primit ca pe unfiu sau ca pe un frate. Dar totul e încă prea proaspăt... încearcă să mă în-elei< !u eti atât de dreaptă i de spontană< *u pot să mă intere2fără efort în clanul vostru. 0oi mă socoti-i ca pe unul de6ai votri, dar eu mă consider ca un invitat, mai e@act? ca „o mo1ilă nouăA.

8 !otul se reduce la ră1dare, 2ilele trec repede, iar via-a ne aduce până la urmă i 1ucurii.& um1ră fuară înce-oa oc5ii $dei, vântul îi lipi câteva uvi-e de păr pe o1ra2ul atât de delicat. Clătină din cap ca i cum ar fi vrut să

alune tristele amintiri, apoi spuse?8 Eu a tre1uit să6mi smul 1ucată cu 1ucată fericirea.8 Da, tu tii ce6i lupta, 2ilele nere, suferin-a<8 5olf6arald, acum sunt o femeie fericită i a dori ca i tu să fii un 1ăr1at fericit. 0ăd că -i6ai pus în minte ceva. Bmi dau seama de

acest lucru, după c5ipul tău. &ri de câte ori tata ia o 5otărâre serioasă, are privirea asta pe care o ai tu acum, privire care pare că vrea să provoace soarta. ăr1ia îi devine parcă mai pătrată, mai dură, aa cum e a ta în acest moment. *u vrei să6mi spui la ce te ândeti;

ura fermă a lui 5olf6arald sc5i-ă un surâs.

8 4ro1a1il că -in foarte mult la tine, din moment ce6-i împărtăesc ideea mea care aproape că a devenit o idee fi@ă, dar care mi se pareîntemeiată. Bn loc să atept să ai1ă loc adevărata fu2iune morală între... doctorul 3varsen i mine, i să cadă 1arierele dintre familia ta 8acel 1loc compact, ca de ranit 8 i înclinarea mea către sinurătate, sunt convins că e necesar să... mă maturi2e2 sufletete. 0reme de



câteva luni, un an, poate c5iar i mai mult, a vrea să călătoresc, să văd diverse -ări cu tot ce au ele mai deose1it. *u cunosc decât Suedia ioraul 4aris, unde m6am născut i pe care l6am părăsit când eram încă foarte mic, dar unde m6am reîntors mai târ2iu pentru a reăsi câtevaurme ale trecutului. Sunt poet, cu alte cuvinte un animal destul de rar în 2ilele noastre. )lte ceruri, alte peisa/e m6ar inspira. %ă voi ândila voi to-i mai li1er, mai detaat, fiindcă depărtarea te face mult mai o1iectiv, cum eu încă n6am a/uns să fiu. De îndată ce voi pleca de la!/orpa, îi voi trimite o scrisoare tatălui tău i cred că mă va în-elee.

8 !atăl meu< Ca i cum n6ar fi i tatăl tău< %ereu e2i-i să6i spui „tatăA... Da, te va în-elee. 0a admite că din prea multă pudoaredoreti să evi-i o discu-ie delicată. B-i mul-umesc că ai avut încredere în mine. Dar te ro să nu mă mâ5neti plecând înainte de căsătoriamea.

8 Când e; 4este 2ece 2ile; Siur, pot să atept până atunci i6-i făăduiesc că voi fi de fa-ă la ceremonia de la 1iserică.Cu un est afectuos, $de îi strecură 1ra-ul su1 cel al lui 5olf6arald. Se strădui să6i ascundă nelinitea care o tul1ura. De ce tre1uia

să se ândească numai la nenorociri i la prime/dii; :ratele reăsit se va întoarce, dar când;Cu trei săptămâni mai înainte, tânăra femeie nici măcar nu 1ănuia e@isten-a acestui nou venit. 4restiiul, seduc-ia sa erau de aa natură,

încât se impuseseră tuturor, în mod firesc. )1sen-a lui avea să ite un mare ol mai ales în sufletul lui 7an i, mai mult ca siur, i al!5FrGsei.

Cei doi fra-i vitrei a/unseră la rila/ul care împre/muia proprietatea. Hipetele unui copil îi smulse 1rusc din ândurile lor. !ânărul 7an8 7an al doilea, cum îi spunea 5olf6arald 8 apăruse la capătul unei alei care se pierdea printre 1ra2i. !âra vesel după el o căru-ă micăi colorată, de lemn, făcută de un meter de prin împre/urimi, în care o instalase pe sora sa, !ora. :railul ve5icul se 5urducăia la fiecare piatră peste care trecea. Lovindu6se de un strat de flori, se răsturnă. !re2indu6se pe neateptate /os, !ora începuse să -ipe. Din câ-iva pai5olf6arald a/unse la ea i o luă în 1ra-e, în vreme ce $de încerca 8 însă fără prea mare succes 8 să6i do/enească nepotul.

8 0ai, 7an, tu nu6-i dai încă seama că !ora e o feti-ă foarte mică<8 :oarte mică; i6o întoarse îndră2ne-ul. &5o, s6o ve2i ce mai mere, 1a c5iar i aleară după frun2ele care cad< Eu nu vreau ca sora

mea să fie o curcă plouată< #i apoi de ce -ipă atâta, când n6are nici măcar o vânătaie;7an al doilea îl privea perple@ pe 1ăr1atul înalt i frumos despre care i se spusese că ar fi unc5iul său. ăie-elul nu încercase să aflecum i de ce acel unc5i apăruse atât de târ2iu la !/orpa. *imeni nu6i vor1ise despre el. Era una din acele istorii misterioase ale celor mari.

!ora se răsfă-a în 1ra-ele salvatorului ei. Câteva lacrimi îi alunecaseră pe o1ra/ii rotun2i, dar acum nu mai plânea.8 ai, râ2i, mica mea prietenă< îi spuse 5olf6arald.!ora îl ascultă, ca i cum ar fi e@ercitat asupra ei o fascina-ie i, după ce6i frecă nasul minuscul cu o mână mică i murdară de pământ,

îi vârî căporul ciufulit su1 1ra-ul „uriaului cel 1unA. )cesta o ae2ă încetior /os i $de o trase spre ea.8 0ăd că6-i plac copiii, 5olf6arald.:iul lui Sirid dăduse dovadă de solicitudine, fără să6i trăde2e nici emo-ia, nici tandre-ea. La remarca surorii sale vitree, fu ata să6i

iasă din sărite. *u6i plăcea să se discute despre sensi1ilitatea sa. &roliul din el -inea în frâu draostea i efu2iunile.8 Se strică timpul< 2ise tânărul. Duce-i6vă cât mai repede în casă<4ărea teri1il de ră1it să părăsească !/orpa.8 4e curând< spuse $de insistentă.

8 0ei fi atât de ocupată 2ilele astea cu nunta, încât vi2ita mea te va deran/a.8 *ici pomeneală< striă $de. C5iar dacă te6a vedea, fie i numai câteva minute, i tot a fi mul-umită. Să tii că vei fi întotdeauna 1inevenit aici<

El nu răspunse. $de îi dădu seama că nimeni din familia 3varsen nu6l va mai vedea înainte de căsătoria ei. De altfel, fratele vitre o iluase din loc. Bntorcându6se, îi surise i6i făcu un semn cu mâna, apoi, a/unând la maina pe care o lăsase în fa-a casei din !/orpa, se urcăla volan i plecă.

)1ia o pornise la drum, că o perdea su1-ire de ploaie înce-oă peisa/ul. Spre seară, când a/unse pe coasta de vest, la casa lui din0ar1er, ploaia, în loc să se oprească, începu să toarne cu ăleata.

)cea casă vec5e situată într6un orăel i mai vec5i avea asupra lui o putere aproape maică. Bntre 2idurile ei roase, în camerele plinede amintiri i de trofee maritime, 5olf6arald se străduia să înc5ee imainea fuară a mamei sale moartă în c5ip năprasnic, prinsă înmre/ele unei patimi i ale unei dorin-e uciătoare.

Bn seara aceea, căderea înverunată a ploii i paii lui %anus, servitorul 8 un fost matelot al unc5iului său >irstoffer 8 nu i21uteausă tul1ure tăcerea din casă, spa-iul unde tânărul îi ferecase visele, 1ucuriile i durerile.

Bn ciuda ataamentului său fa-ă de Sirid, îi revă2u copilăria, detaat i o1iectiv. Siur că nu putea s6o considere pe Sirid drept omamă6model. Era mândră de el, ca orice mamă, dar îl iu1ea pe fuă, între două plecări, mai ales 8 se ândi el cu amărăciune 8 numai pentru că era fiul lui 7an. Comple@ă, violentă ca i trecutul care o în5i-ise, atrăătoare în ciuda nemăsuratului ei oroliu, indiferentă irece la tot ce nu avea leătură cu draostea ei pentru 7an, nemiloasă cu cei care6i stăteau în cale, adesea eneroasă, dar fascinantă în oriceclipă, Sirid era una dintre acele femei mai mult înclinată către draoste decât maternă. Cum ar accepta astfel de femei să spună desc5iscă6l preferă pe so- sau pe amant i nu pe copilul pe care acetia i6l dăruiseră; *u e vor1a de nemernicie, ci de o iu1ire fără marini aa cumo dovediseră de altfel i evenimentele. Cu inima c5inuită de draostea ei neîmplinită, 5ăituită de remucarea de a se fi recunoscut vinovatăîn fa-a propriei sale contiin-e, cât i în oc5ii lui 7an, după naterea aproape clandestină a lui 5olf6arald, la 4aris, Sirid căutase nu ouitare imposi1ilă, ci un derivativ al durerii sale.

Bnapoindu6se în Suedia, îi încredin-ase fiul, în vârstă de patru ani, comandantului >ristoffer Ec9e1=, o rudă destul de îndepărtată, darsiură i avută, la care6i ăsise i ea deocamdată un refuiu. Călătoriile sale, ederea în Canada, acea înclinare a ei către 5oinăreală, îiamintiră acum lui 5olf6arald mâ5nirile sale pe care încă de mic învă-ase să i le ascundă. 4e această mamă atât de uimitoare, careatrăea toate inimile ar fi vrut6o numai pentru el i tot timpul alături. Se lăsa rar pradă amintirii, ca de pildă în această seară de toamnă,

pentru a se ândi la acea 2i funestă în care o pierduse. #i în a/un fusese atât de frumoasă<ătrânul ofi-er din %arina reală, comandantul Ec9e1=, se străduise să6l facă pe tânărul său prote/at să iu1ească marea. )mândoi se

aventuraseră pe un velier de6a lunul coastei de vest 8 acea 0Ist9usten, care este pentru suede2i cea mai temperată 8 până la o5uslIn,

J



-inut foarte aproape de *orveia. 5olf6arald i învă-ase să -ină cârma. 0ântul cu miros de iod îl îm1ătase. 4ândea cu înflăcărare pe cerullimpede apari-ia pescăruilor. $nundată de soare, coasta părea că strălucete, iar sutele de insule i insuli-e, care populea2ă în acel locstrâmtoarea >atteat, creau o lume de leendă. 5olf6arald se sim-ea un adevărat urma al vi9inilor. Unc5iul său vor1ea adesea despreacei uriai rocovani care, lacomi de spa-ii i de cuceriri, îi conduceau dra9arurile, i pe maree i pe vânt, pe marea cenuie sau al1astră.

4entru copil, acea 2i de navia-ie i de pescuit fusese o încântare. Dar la înapoiere, %anus, e@matelotul6servitor al comandantului, îispusese despre un telefon pe care6l primise, i c5ipul 1ron2at al destoinicului fost matelot era atât de răvăită, încât 5olf6arald sim-i ospaimă su1ită. %ult prea matur pentru cei câ-iva ani ai săi, 1ăiatul se ândi la mama sa. Sirid plecase cu câteva 2ile mai înainte, într6ostare de e@altare neo1inuită i fără să sufle un cuvânt despre planurile sale. Bntiin-at în oaptă de către %anus, comandantul 8stăpânindu6i puternica emo-ie 8 îi spuse lui 5olf6arald?

8 Sunt o1liat să plec, 1ăiete< 4oate ne vom revedea mâine<Bntre1area plină de nelinite din oc5ii al1atri, lar desc5ii, ai 1ăiatului, nu primise nici un răspuns. Dar după o noapte c5inuită de

comaruri i o 2i în care fiecare oră părea că nu se mai termină, răspunsul traic veni în sfârit să6l răscolească pe 5olf6arald? Sirid nuavea să mai revină niciodată. %urise. Unc5iul >ristoffer aducea acasă trupul târât de curen-ii torentului, apoi cules de pe -ărm, inert, intact,e@act ca cel al unei ondine imprudente care, după ce s6a aventurat pe pământ, a fost aruncată pe mal din împără-ia apelor fremătătoare iînspumate. Un pictor, atras de frumuse-ea locului i un marinar de pe ota >anal o vă2useră, de la o oarecare depărtare, pe acea femeieînne1unită, cu părul fluturând în vânt, cum se aruncase în torent.

5olf6arald nu află acest amănunt de la unc5iul său, decât mult mai târ2iu. 4e moment, respectându6i sensi1ilitatea i imaina-ia decopil, comandantul îl lăsase să creadă că era vor1a de un accident. )cum revedea în minte ceremonia fune1ră i sim-ea ustul amar allacrimilor. Sirid dispărută, vec5ea casă părea să se fi întunecat, ca i cum triumfătorul soare al scurtei i îm1ătătoarei veri nordice n6armai fi pătruns în ea.

5olf6arald îi aminti apoi de anii în care unc5iul >ristoffer nu încetase să ridice în slăvi însuirile deose1ite ale moartei, victimă 8

credea el 8 a indiferen-ei lui 7an 3varsen? cele1rul, marele doctor 3varsen, tatăl necunoscut al unui copil precoce, al unui adolescent care6i aroa dreptul de a6l /udeca. Siur că 7an se ducea adesea, fără tirea celorlal-i, să se reculeaă la mormântul a cărui piatră nu purta decâtun prenume i un nume? Sigrid Lindval . De câte ori nu sim-ise 5olf6arald pe lim1a ustul amar ca fierea al urii i al ranc5iunii<

evă2u în minte imaini din via-a sa de student la Stoc95olm, leăturile sale trecătoare cu fete plăcute, studente, manec5ine, starlete pecare prestan-a i strălucitoarea sa frumuse-e 1ăr1ătească le atrăeau ca un manet, dar care nu6i lăsaseră decât amintirea unei plăceriîmpărtăite, fără înflăcărarea, fără fe1ra unei iu1iri o1sedante, tiranice, e@clusive, aa cum o cunoscuse i o trăise Sirid. Era oare cu putin-ă să atină i el asemenea culmi; *u cumva Sirid reprezenta un caz de excepţie; 5olf6arald nu cunotea rolul nefast pe care acea pătimaă îl /ucase odinioară în !ransvaal fa-ă de prima so-ie a lui 7an. De altfel, îi era sortit să nu cunoască niciodată acest episod. Când îl primise, 7an 3varsen avusese tactul i puterea de a cru-a memoria lui Sirid, pustiitoare i vinovată, dar totui atât de iu1ită de el.

)cum, în noaptea care începuse să co1oare i care spărea linitea cu 2omotul nepotolit al ploii, 5olf6arald, ae2at în fa-a unei cănicu 1ere i a unei farfurii plină cu smörgasbard 8 acel amestec de pete, ouă, crudită-i i condimente puse toate pe felii de pâine unse cuunt, preătite de %anus 8 tânărul făcea 1ilan-ul vie-ii sale din ultimii ani.

)vusese norocul de a putea trăi pe picior mare datorită averii pe care i6o lăsase unc5iul său, răposatul comandant >ristoffer.

4erforman-ele sale sportive pe mare nu mai contau. Căuta pericolul i se refuiase în poe2ie. Din numele său, 5olf6arald Lindval îifăcuse un pseudonim? arald Lind. 4oemele sale pe care până i tineretul cel mai modernist le aprecia în mod deose1it, erau pline desim-ire. Evoca în ele leendele -ării sale, iernile luni în care vântul urla 2âl-âind o1loanele, furtunile de2lăn-uite din toiul verii. „4oate,îi spuse el 1rusc nu m6am aplecat destul asupra condi-iei umane. #tiu, încă n6am atins plenitudinea. 0ersurilor mele le mai lipsete ceva.A

!ânărul -inea cu înverunare la independen-a sa pe care nici o femeie nu i21utise până acum să i6o stăvilească. :etele frumoase care sescăldau pe coasta de vest, începând din mai i până la sfâritul lui auust, nu constituiau decât mici aventuri fără importan-ă, la fel ca icele de la Stoc95olm pe vremea când era student.

& croitoreasă divor-ată din Kte1or, care semăna cu cele1ra actri-ă $nrid !5ulin, i21utise să6l re-ină mai mult. *ici una dintre aceste leături nu se 1a2a însă pe o draoste adevărată. )tunci îi mărturisi că soarta mamei sale îl speriase, că

păcătuise, pentru a spune astfel, prin teama fa-ă de un ana/ament pe via-ă, fa-ă de patima care te mână de la spate fără să6-i cru-esuferin-ele cumplite ale elo2iei, ale ateptării sau ale despăr-irii. El voia linite, dar avea într6adevăr linite; *u, venise vremea să6i părăsească o1iceiurile, draa lui coastă de vest 8 0Ist9usten 8 să renun-e o vreme la orice fel de leături i să se încredin-e2eneprevă2utului.

4este 2ece 2ile, 5olf6arald luă parte la căsătoria $dei în 1iserica din !roelle, amestecat printre cei câ-iva vecini i prieteni ai familiei3varsen. !ânăra femeie, de două ori văduvă, dorise, împreună cu so-ul ei, o ceremonie foarte simplă. Dacă ar fi făcut pu1lic acesteveniment, prietenii, pacien-ii recunoscători doctorului i somită-ile care6l cunoteau n6ar mai fi încăput în 1iserică. Dei lipsit desolemnitate, evenimentul nu era mai pu-in emo-ionant.

Bm1răcată într6o roc5ie de /erse de un al1astru6turcoa2, cu un 1uc5et de flori colorate în 1ra-e, $de părea parcă i mai 1londă din pricina plasei de catifea cafenie care6i strânea pletele 1ălaie. eculeerea ei îl i21i pe 5olf6arald tot atât de mult cât i privirea plină dedraoste pe care o avea pentru ea 7orens %eldaard.

„După atâtea de2amăiri i dureri prin care a trecut, $de va fi fericită alături de acest 1ăiat încântător, plin de sensi1ilitate i dedevotamentA, îi spuse în sinea lui 5olf6arald.

La rândul lor, :lavie i Erlin, perec5e perfect ec5ili1rată, sfidând toate încercările prin care trecuseră de6a lunul anilor, aproape că teimpresiona prin draostea i 1ucuria aternută pe fe-ele lor. Spre marea lui surprindere, 5olf6arald se tre2i invidiindu6i, nu o invidievulară, ci mai curând un fel de nostalie, căci îi sim-i i mai profund sinurătatea.

:aptul că vedea pentru prima oară împreună această mare familie a sa la periferia căreia trăise, să6i fi iscat oare unele remucări; 7an al

doilea îl distra într6un fel, aitându6se, trăând6o de mânecă pe maică6sa pentru a6i atrae aten-ia i rostind nite adevăruri capitale?8 Spune6mi mamă, de6acum încolo vor fi tot timpul „domn i doamnăA; #i vor avea i ei copii, ca tine i ca tata;:oarte atrăătoare prin prospe-imea ei strălucitoare, înaltă i su1-ire, îm1răcată într6o roc5ie so1ră en tunică c5ine2ească, :lavie



surâse, recomandându6i fiului ei să fie mai re-inut i mai calm.Bn sfârit, privirea lui 5olf6arald se îndreptă asupra !5FrGsei, încă frumoasă i atât de receptivă la 1ucuriile i la durerile fiecăruia.

5olf6arald îi aminti de tonul ei autoritar, dar totui plin de simpatie din clipa în care ăsindu6l, în sfârit, încercase să6l facă să în-eleaăunele lucruri. )tunci 5olf6arald se arătase atât de ostil, încât uitase i de cea mai elementară polite-e.

8 *u vreau să am de6a face cu familia 3varsen< 4leca-i, doamnă, pleca-i imediat<)cum se sim-ea profund încurcat, aproape ruinat. Cum putuse rosti asemenea cuvinte; 4este un minut, când se rănise la 1ra- din

pricina surescitării, !5FrGse nu se ândise decât cum să6i vină cât mai repede în a/utor. !recuse de la acea întâmplare mai pu-in de o lunăde 2ile. ana de la 1ra- se înc5isese i nu6i lăsase decât o lună cicatrice, poate pecetea de neters a unei vie-i noi.

)1sen-a doctorului 3varsen, care dispăruse la pu-ină vreme după ce intraseră în 1iserică, îi intriase pe to-i cei de fa-ă, aa cum îlintriase i pe fiul lui Sirid. )cesta tresări însă când au2i ora i în-elese dorin-a lui 7an, care începuse să cânte un Coral de ac5.%edicul, căruia mu2ica îi ocupase pu-inul timp li1er, voia să6i ofere fiicei sale acea formă înăl-ătoare de reculeere. iserica se umplu dearmoniile randioase care6i înso-iseră de atâtea ori medita-iile. )cea enero2itate, acea simplitate stârniră admira-ia lui 5olf6arald.!re1ui să facă un efort pentru a fi atent, pu-in mai târ2iu, la cuvintele pastorului Undset. )cesta din urmă nu se mai e@prima cufamiliaritatea plină de căldură a predecesorului său, pastorul LindstrKm, martorul tinere-ii i al formării lui 7an i care nu s6ar fi dat în lăturisă amintească de un trecut unde6i dăduseră mâna atâtea mâ5niri i atâtea 1ucurii. Domnul Undset avea vor1a tunătoare, ca a lui %artinLut5er. Lăuda măre-ia căsătoriei, nu fără a6i invita în mod a1il pe părin-ii mirelui 8 odinioară atât de refractari la acea căsătorie, atât deînc5ista-i în spiritul lor de castă 8 la în-eleere, la indulen-ă i mai ales la 1unătate, care constituie de fapt încoronarea carită-ii.

Ceremonia se isprăvi. $de i 7orens erau de6acum lea-i pe via-ă. etrăându6se în penum1ră, 5olf6arald se retrase discret din 1iserică.

eîntors la !/orpa, 7an ăsi scrisoarea pe care fiul lui Sirid i6o scrisese în a/un în care îi e@plica motivele plecării sale, fără să6ivor1ească de ruptură sau de rămas 1un. Dimpotrivă, 5olf6arald îi spunea? „Vă voi scrie tuturor şi mai ales Thérèsei vă voi istorisi pe

larg peregrinările mele! Sunt sigur că nu mă veţi uita pentru că mă voi g"ndi tot timpul la toţiA.5olf6arald se duse să6i ia 1aa/ele pe care le lăsase la pastor, apoi se îndreptă cu maina spre Kte1or. 4este câteva ore un avion îlduse la Stoc95olm, iar de acolo se îndreptă, 21urând pe deasupra Europei, spre &rientul %i/lociu, spre -ări mai însorite, spre ceruri maimilostive, spre oraele 2omotoase, pline de o mul-ime colorată, pentru a se cunoate mai 1ine i pentru a6i defini destinul.

II

&L:6))LD EC$!$ SC$S&)E) )DES)!" !EESE$? #$ai%a &' iunie ()!!! *ată+mă ,ntr+un Stat din -rient care se deosebeşte de toate ţinuturile pe care le+am văzut p"nă acum unde lumina compensează

murdăria şi dărăpănarea! .ici totul e curat şi ordonat! /red că e a şaptea oară c"nd ,ţi scriu dragă Thérèse! 0ncă de anul trecut 1 at"t %aţă de tatăl meu şi de dumneata c"t şi %aţă de *de şi de 2lavie 1 mi+am exprimat %ervoarea %aţă de

%rumuseţea unor peisa3e am evocat măreţia ruinelor datorită cărora re,nvie epopeea sau tragedia antică %armecul c"torva oraşe care n+au %ost ,nsă sluţite de civilizaţia modernă! 4everii ,n măreţia sălbatecă a /apadociei evocarea emoţiilor emoţii ,n 5%es pace ,n munţii Libanului ,nc"ntare la 6alm7ra o

adevărată beţie pe marginea deşertului sirian impresii complexe la 8agdad9 :e%ericită contrapartidă9 5u sunt mult prea nordic pentru anu su%eri din pricina mirosurilor ce emană din unele locuri; străzi pe care zac gunoaiele neridicate miasmele de ulei ,ncins de ceapă pră3ită de usturoi de c"rpe puse la uscat!

0n *srael ,nsă unde am a3uns de vreo cincisprezece zile atmos%era e cu totul alta! Totul e curat iar clădirile ultramoderne ,şi daum"na cu vechile construcţii ale trecutului! 0mi trec prin minte poeme ,ntregi pe unele chiar le+am şi aşternut pe h"rtie dar p"nă ,n prezent ,n a%ară de incidentele curente ale unei călătorii pe etape unde viaţa con%ortabilă a alternat cu una aproape nomadă n+am pututnota nici o ,nt"mplare menită să+mi dea peste cap planurile!

Să spun că regret< 5i bine da9 =ai mult ca sigur că sunt %ăcut pentru %urtuni care te obligă să lupţi! Să %ie asta moştenire maternă<-are nu e absurd să mărturisesc că totul se petrece mult prea uşor< Să %iu ,ncă mult prea naiv scriind aceste r"nduri %ără să mă g"ndesccă aş putea provoca soarta<

>ar să lăsăm deoparte toate ,ntrebările! >upă *srael probabil că mă voi duce ,n 5gipt dar mai sigur ,n *ran!?

Urmau apoi câteva fra2e privitoare la cei ce locuiau la !/orpa, la tinerii %eldaard, care se instalaseră la nordul lacului 0Inern, precum i la 1ătrânul %anus pe care !5FrGse se ducea din când în când la 0ar1er să6l vadă. 5olf6arald îndoi scrisoarea i o vârî în plicul ce purta pe el tampila „)ir %ailA. rusc îi veni în minte imainea tatălui său, atât de clară, încât sc5i-ă un est de aasare. 5olf6arald fusese tot timpul tentat să6i spună lui 7an „doctoreA i nu „tatăA. Siur că anumite 1ariere nu fuseseră încă do1orâte. &ri de câte oriîi scria, era concis, reticent, impersonal, în vreme ce surorii sale vitree, cumnatei sale i mai ales !5FrGsei, femeia în care Sirid vă2usetotui o rivală, le trimitea scrisori luni i amănun-ite. Drama fusese comple@ă, la fel ca i cei care ani în ir fuseseră eroii ei.

0rând să alune aceste ânduri, care6l deran/au, se 5otărî să iasă din odaia cu aer condi-ionat i să se ducă să pună scrisoarea la potă.)fară, căldura îl înfăcă nemiloasă. Cu toate că începuse a se mai o1inui cu ea, avea totui sen2a-ia că6l ia prin surprindere. Din înaltulmuntelui Carmel, unde se afla, putea să contemple oraul i rada portului. )cea privelite nu6l plictisea niciodată. aifa, era unul dintreminunatele e@emple de tenacitate plină de cura/, de continuitate a unei rase mereu amenin-ată cu moartea, dar tot timpul întoarsă la via-ă.

& maină mare, americană, îl atinse uor pe suede2ul distrat, care sări 1rusc înapoi. Dei el era vinovatul, fiul lui Sirid, fire trufaă i

destul de incomodă, se aă-ă de ofer i6l apostrofă ve5ement în lim1a enle2ă. &mul, un tânăr cu c5ipul 1ron2at, opri motorul. Bl privi pestrăin cu o placiditate pe care acesta o socoti o1ra2nică i6i răspunse, se pare că în ara1ă, prin câteva cuvinte care, după toate pro1a1ilită-ile, se puteau traduce cam aa? „ai, i nu mai fă atâta tără1oi<A Ca i cum ar fi vrut să întărească vor1ele oferului, o femeie ce

M



stătea în spate desc5ise ua i, aplecându6se spre suede2, îi spuse într6o enle2ă cu un puternic accent italian?8 !e ro să6l ier-i pe ofer, domnule< E ira9ian, nu vor1ete i nu în-elee decât lim1a -ării sale. ietul de el se întrea1ă, ca i mine, de

altfel, de ce vă strădui-i să vă da-i atâta importan-ă< 0ăd că n6a-i pă-it nimic...!onul i cuvintele erau pline de ironie aproape insolentă. *ecunoscuta făcea parte dintre acele femei siure de puterea ei. 5olf6arald

nu 2ise nimic. $ată că din nou se lăsase târât de firea lui violentă, cum făcea adesea i Sirid, fire pe care se străduia mereu să i6o reprime. *u putu totui să nu se uite cu deose1ită admira-ie la tânăra femeie. 4ărea să ai1ă cam două2eci i patru, două2eci i cinci de ani. +veltă iînaltă, purta o roc5ie de mătase imprimată cu crenu-e al1e i ver2i ce6i puneau în valoare pielea sidefie i catifelată, aurul rocat al pletelor ce6i a/uneau până la umăr i6i încadrau c5ipul înust, cu trăsături fine, luminat de doi oc5i ciuda-i, de o culoare nedefinită,sc5im1ătoare, trecând de la auriu la căprui. :emeia amintea pu-in de somptuoasele vene-iene din secolul al N0$$$6lea din pricina păruluisău auriu6rocat, de ra-ioasele florentine atât de drai lui otticelli, înalte i su1-iri, ca i de o altă imaine mai ireală, mai insolită. %areamator de mu2ică, 5olf6arald îi spuse? „E e@act ca acea per i1 a lui Sc5umannA. Da, 2ânele seducătoare din vec5ile poveti persane, 1enefice sau malefice, care nu pot fi prinse niciodată...

E@aminarea lui 5olf6arald nu durase mai mult de trei2eci de secunde. !otui, privirea sa se adâncise cu un fel de familiaritate înoc5ii ciuda-i ai străinei. Contient de insisten-a sa, el salută fără să rostească un cuvânt i se îndepărtă cu reret într6o dispo2i-iesufletească, destul de proastă.

Cum să se impună unei femei pe care doar o între2ărise fără a risca s6o ofense2e i fără a fi 1ruftuit cu asprime; 0ia-a e plină de astfelde întâmplări? un tren sau un metrou se încruciea2ă cu un alt tren sau alt metrou i iată că 2ăreti un c5ip care6-i stârnete curio2itatea iinteresul. Bntâlneti la o masă, într6un restaurant sau undeva într6un maa2in, o fiin-ă a cărei via-ă ai vrea s6o cunoti, dar cea maielementară polite-e te împiedică să faci vreun semn sau să rosteti vreun cuvânt care ar mai putea preluni întâlnirea. La femeie aparereveria, la 1ăr1at dorin-a, dar din păcate totul se sfârete printr6o retraere.

5olf6arald se ândea încă la descoperirea pe care o făcuse, urcând peste un ceas muntele Carmel, când o voce prietenoasă îl smulse

din reflec-iile sale.8 Lindval sau arald Lind< C5iar acum m6am interesat despre dumneata la 5otel i sunt fericit că te6am întâlnit<:ra2a fusese rostită în enle2ă, lim1ă pe care 5olf6arald o vor1ea în mod curent, la fel cum vor1ea i france2a i ermana. Bi întinse

repede mâna tânărului israelian care se îndreptase cu pai mari spre el.Bncă de la sosirea sa la !el6)viv, suede2ul constatase că reputa-ia sa de poet a/unsese pe -ărmuri foarte îndepărtate. ein2 Wallac5,

deleat cultural, venise la el, oferindu6se să6i stea la dispo2i-ie cu orice informa-ie de ordin intelectual sau artistic. Datorită acestui 1ăiatintelient, în2estrat cu un dinamism prodiios, plecat din Europa împreună cu părin-ii săi, la pu-ină vreme după cel de al doilea ră21oimondial, 5olf6arald se 1ucurase din plin de neprevă2utul i pitorescul $sraelului. Wallac5 1ătea fără încetare drumurile acestei -ări, înmainu-a lui al1enă, aa că acum, era de6a dreptul fericit că6l întâlnise pe suede2 la aifa.

8 ai să 1em ceva rece la 5otelul unde stau eu< 2ise 5olf6arald. 4e căldura asta toridă siur că dumneata te sim-i la fel de 1ine caun cactus în deert, în vreme ce eu, venit din -ara 2ăpe2ilor, mă simt pur i simplu uscat ca o 1iată plantă<

4este câteva minute, după ce se ae2ară în fa-a pa5arelor pline cu in amestecat cu suc de portocale, 5olf6arald între1ă?8 %6ai căutat, draă ein2< )veai trea1ă cu mine;

8 Da. 0oiam să te invit la o manifestare culturală care va avea loc mâine seară. Să nu6mi spui că nu po-i veni<8 Sunt li1er ca aerul i voi fi cât se poate de mul-umit ca mâine seară să6-i stau la dispo2i-ie. E vor1a de o ser1are cu caracterfolcloric;

8 *ici pomeneală< #tii că, prin oriinea mea, sunt foarte eclectic. *ăscut în ermania, a tre1uit să fu de copil de acolo, părin-ii meifiind constrâni să pună o distan-ă cât mai mare între ei i itler. efuia-i în partea de sud a omâniei, ne6am tot ascuns o 1ucată devreme, până când am reuit să a/unem pe pământul strămoilor notri. Dar cum -ara încă nu6i proclamase independen-a, prin câtecapcane i aventuri am trecut vreme de trei ani, numai eu tiu<

8 Da, ai avut o copilărie rea, ca atâ-ia dintre fra-ii tăi de aceeai rasă i o tinere-e teri1il de 21uciumată.8 Cu toate astea, sau poate tocmai din pricina asta, mi6am însuit de peste tot învă-ăminte folositoare. Bmi plac arta i poe2ia din

vec5ea ermanie, din -ările nordice, slave i latine, sunt sensi1il la patrimoniul intelectual al &rientului, îmi plac poe-ii persani i căr-ilesacre ale $ndiei. Semit fiind, reret că ara1ii, mari meteri, pe vremuri, în ar5itectură i în tiin-e, ne sunt ostili. Dar siur că e@istă ie@cep-ii.

8 )tât ca suede2, cât i datorită firii mele, sunt un pacifist convins. Ura între popoare mi se pare a1surdă. După părerea mea, ea nu

poate fi enerată decât de patimă, de decep-ia în draoste, de elo2ie. #i c5iar i acest en de ură e adesea înelător i e mai apropiat dedraoste decât s6ar crede.8 Bn asemenea cuvinte, reăsesc fondul unora dintre poemele dumitale.8 %ă tem că, în oc5ii dumitale, care eti un realist, eu par un romantic întâr2iat. $artă6mi această diresiune, draă ein2, mi se

întâmplă uneori să vise2 cu oc5ii desc5ii. Seara dumitale va fi deci consacrată unor opere 8 pro2ă sau poe2ie 8 ale unor scriitoriuniversali, nu6i aa;

8 Bntr6adevăr... Europeni de renume i mari scriitori din &rient, din vremuri îndepărtate i până în 2ilele noastre. !ra năde/de să6imul-umesc pe to-i cei care, la fel ca i mine, se înclină în fa-a eniului, indiferent de rasă. )ctori profesioniti i amatori au ales diversete@te în france2ă, ermană, enle2ă, italiană, e1raică i persană. *6ai fost uitat nici dumneata. Din păcate, n6am ăsit pe nimeni care să6-i poată citi unul dintre poeme în lim1a oriinală, aa că mă 1a2e2 pe dumneata să6l faci cunoscut asisten-ei destul de cosmopolite. *u to-iîn-ele anumite lim1i, dar tre1uie să6i lăsăm fiecăruia modul de e@primare. )5, uitasem să6-i spun că 1eneficiile acestei seri vor contri1uila construirea unui spital<

5olf6arald răsucea între mâinile sale luni i e@presive pa5arul ol. & cută a urii sale frumos desenată trăda 8 de altfel ca i oc5ii

săi al1atrii, ca marea însorită 8 o vie frământare. Spuse, căutându6i cuvintele?8 Cred că6mi vei înădui, Wallac5, să6-i ofer un cec pentru această funda-ie. !atăl meu e medic, aa că sunt direct interesat în această

1 +ână la peri On. a.PQ



pro1lemă. *oi avem nite spitale foarte 1une i în permanentă reînnoire? fără această evolu-ie, nici un stat nu are dreptul să se declare cuadevărat „socialA. Bn ceea ce privete însă participarea mea pe scenă, te ro să mă ier-i, dar mă văd o1liat să te refu2. #tii, e vor1a de unfel de pudoare... )devărul e că am trăit prea multă vreme sinur...

)morul său propriu îi inter2icea să6i mărturisească timiditatea pe care încă din adolescen-ă i6o tot ascundea su1 o trufie aparentă sau pur i simplu printr6o atitudine re2ervată. Dar ein2, care6i cerceta cu aten-ie c5ipul, îi dăduse seama de firea lui. 4entru a6i alunastân/eneala, israelianul, care era omul solu-iilor imediate, îi spuse?

8 )tunci va tre1ui să te mul-umeti cu o traducere, evident cea mai 1ună, în lim1a france2ă, iar dumneata vei participa inconito.4artea proastă e că am intrat în cri2ă de timp i că va tre1ui să6l o1li pe traducătorul dumitale să lucre2e cu ma@imum de rapiditate. )poisă ăsesc persoana care să6-i citească poe2ia... *u6-i spun cine o va citi. 0a fi o surpri2ă. )cum te las i mă duc să6-i dau cât mai repedeversurile la tradus...

8 Eti foarte misterios<8 0ei vedea mâine< La revedere<8 *umai o clipă< ) vrea să6-i înmâne2 contri1u-ia mea pentru spital, acum.Completând cecul cu scrisul său mare, care de2văluia o fire autoritară i independentă, 5olf6arald sim-i o uoară iritare. Detesta

enimele i în acea diminea-ă îl intriaseră două? întâlnirea6fuler cu femeia cu accent italian i 5otărârea neateptată a lui Wallac5 înleătură cu acel poem al lui ce tre1uia tradus în france2ă i citit de către cine; 4oetul arald Lind -inea la unele din poemele sale mai multdecât la altele. Cu atât mai rău pentru el, fiindcă o polite-e e@cesivă îl împiedicase să aleaă el versurile.

ein2 Wallac5 se îndepărtase, cu mersul său de 1ăr1at solid i sportiv. 5olf6arald se îndreptă spre restaurant. Se surprinsecercetându6i pe to-i cei din sală, ca i cum ar fi nădă/duit să revadă încântătorul c5ip feminin, acel al1 ca de sidef încadrat de nite super1e plete de un 1lond vene-ian.

)ceeai preocupare o avu i a doua 2i, seara, în vasta sală a restaurantului, ar5iplină de localnici i de străini, veni-i din $erusalim, !el6

)viv i aifa, ca să participe la acea frumoasă, manifestare culturală. Dar privirea lui cercetă 2adarnic fiecare ir de scaune. Se ae2ă însfârit la nimereală, la capătul unui rând, dar peste cinci minute îi dădu seama că cineva îl privea cu insisten-ă. 0ă2u în dreapta sa o tânărăcare pro1a1il că6i 2ărise fotorafia în vreo revistă literară i deci îl „recunoscuseA. Lucru cam neplăcut pentru cineva care dorea să treacăneo1servat. !ânăra 8 fată sau femeie 8 era de talie mi/locie, cu părul neru i cu nite super1i oc5i mari i al1atri ce6i luminau fa-a 1ron2ată. )cel fi2ic atât de plin de contraste, făcea din ea o frumuse-e ce nu putea trece neo1servată. Era îm1răcată foarte simplu? o fustări de teral i un pulover al1 de mătase. La ât, avea un lăn-ior de aur de care atârna un porum1el, tot de aur, sim1ol al Sfântului Du5 pecare6l pre-uiau în mod deose1it protestan-ii. *u avea nimic dintr6o israeliancă, dei părea să fie, în ciuda privirii sale al1astre i luminoase,mai mult meridională decât o fiică a nordului. :ără prea multe fasoane, îi adresă lui 5olf6arald un surâs. )cesta îi răspunse printr6ouoară înclinare din cap. Surâsul îl mică pe tânăr 8 i, de ce să nu spunem adevărul; 8 îl măuli, linitindu6l. )titudinea străinei nu eranici familiară, nici provocatoare, ci doar spontană.

5olf6arald uită un moment acea vecinătate, atent la ceea ce se petrecea pe scena improvi2ată, unde începuseră a se perinda, unuldupă altul, interpre-ii.

După un frumos poem în e1raică, scris în cinstea celor ce6i apăraseră pământul cu pre-ul vie-ii lor, urmară alte i alte crea-ii scrise în

diverse lim1i, iscând interesul i entu2iasmul celor din sală, încântându6i i fermecându6i cu mu2icalitatea versurilor.Seara literară se dovedea a fi deose1it de reuită. )tent la ce se petrecea pe scenă, 5olf6arald nu remarcase încă scurtele aprecieri pecare vecina sa, tânăra cu oc5i al1atri, le rostea în france2ă? „Epatant< 4u-in cam moale< *u în-ele nimic, dar totul e ca o mu2ică< Ceritm<A etc. Culmea e că părerile fetei erau cum nu se poate mai potrivite i într6o altă situa-ie 5olf6arald s6ar fi amu2at copios, numai căacum o nouă apari-ie pe scenă îi captivă complet aten-ia? o femeie tânără se ivise su1 lumina ce se cernea de sus. Drept pre2entare, ein2nu rosti decât două cuvinte?

8 Sa1ina Delfi<$talianca cu pletele de aur rocat 8 femeia pe care 5olf6arald ar fi dat oricât s6o revadă 8 stătea în picioare, pe scena oală, părând

i mai su1-ire. & tunică verde de muselină 8 îi plăcea verdele, care i se potrivea de minune 8 cădea în pliuri moi pe trupul ei [email protected], ridicate într6un coc pe cretet, erau leate cu o panlică cu diamante. *u mai purta nici o altă 1i/uterie. !imp de câteva minute, privirea sa parcurse sala plină i răcoroasă, datorită aerului condi-ionat. 5olf6arald îi aminti de tonul ei ironic folosit fa-ă de el doar cuo 2i mai înainte. )cum, vocea ei plină i plăcută reda admira1il in italiană frumuse-ea versurilor din Vita :uova de Dante, preamărindamintirea eatricei. ein2 alesese unul dintre cele mai emo-ionante pasa/e pentru a o pune în valoare, în lumina incertă, pe acea silfidă ce

părea un persona/ de vis.5olf6arald repeta în sinea lui sila1ele acelui nume, ale acelui prenume pe care, de patru2eci i opt de ore încoace, ar fi dat oricât săle cunoască. „Sa1ina Delfi< îi spuse el în ând. Două nume frumoase i care se potrivesc unul cu altul<A )r fi fost de2olat dacă italianca arfi avut un nume vular. Să fi fost actri-ă sau o femeie din înalta societate, o femeie cultivată, care călătorea pentru plăcerea ei;

După ce isprăvi recitarea, fu răsplătită cu aplau2e pe care le primi ca i cum ar fi fost ceva ce i s6ar fi cuvenit. 4ro1a1il că tia ce putereaveau asupra pu1licului acele versuri atât de vec5i, acea pătimaă cântare a cântărilor.

Din păcate, când a început să recite în france2ă un poem al lui 4eu=, i6a scă2ut elanul. Se pare că trecerea de la prima la a doua poe2iefusese prea 1ruscă. Comple@itatea termenilor, ritmul sacadat, cerut de autor, s6ar fi potrivit mult mai 1ine vocii unui actor. Sa1ina atransformat poemul într6o lună lamenta-ie monocordă.

#.i pus at"t de multe linţolii albe lungice pe genunchi zac toate la %el ca nişte prunci! .i luat at"ţia tineri copii plăp"nzi %rumoşicare+au plecat la moarte stingheri dar cura3oşi!

.i pus at"tea piedici ,n drumul lor ciudate!ce nu vor %i vreodată din cale+nlăturatede+acei copii ce+aleargă cu ochii trişti şi goi

JR



spre veşnicia morţii uitaţi cur"nd de noi!?

5olf6arald tresări au2ind remarca vecinei sale?8 ) vrut să sară de pe acoperiul unui 1loc, dar a apucat6o 1rusc ame-eala<)precierea era pe cât de e@actă pe atât de pitorească, dar tânăra persoană îi inspiră 1rusc lui 5olf6arald o antipatie care6l făcu s6o

privească într6un fel nu prea 1lând. :ata însă nici nu se sinc5isi. !raica melopee odată isprăvită, vă2ând că pu1licul n6o răsplătete decâtdin polite-e cu câteva aplau2e, Sa1ina se posomori. )nun-ă totui cu un aer sfidător?

8 . şaptea pecete, poem suede2 de arald Lind, după cele1rul film al lui $nmar erman.:iul lui Sirid îi stăpâni tresărirea. Bn ciuda oriinii sale, Sa1ina evocase frumos acea leendă suede2ă. Lumina scă2u din ce în ce,

încât femeia cu trupul ei de trestie începu să semene cu o nălucă. 4oemul era una dintre crea-iile preferate ale tânărului suede2. %editaseîndelun asupra prodiioaselor imaini în al1 i neru ale lui erman, îl inspirase căutarea disperată a eroului, un va/nic cavaler pe care6l5ăituiau ciuma i moartea, dar care, în ciuda tuturor eforturilor sale de a muri, se vede condamnat la lumină, la via-ă. Siur că Sa1inafusese puternic impresionată de acel poem care, dei tradus în france2ă, îi păstrase toată frumuse-ea i mu2icalitatea. Dar felul cum îlinterpretase arăta, din păcate, lipsa ei de talent. 4oemul tre1uia citit de un 1ăr1at nu de o femeie, căci cerea o voce puternică, virilă. :railaitaliancă nu se pricepea i nici nu putea să6i redea nuan-ele i vioarea. De altfel, la ultimul vers Sa1ina păru complet epui2ată. 4ărăsirepede scena fără a mai atepta aplau2ele datorate acum poetului i nu interpretei. *emicat, 5olf6arald, pierdut în mul-ime, era răvăitde cele mai ciudate i contradictorii sentimente. !ânăra de lină el i se adresă pentru prima oară direct, spunându6i încet?

8 E un poem deose1it de frumos, domnule. )scultându6l, te ândeti la o simfonie fantastică sau la o uvertură de Waner. :iecareidee, fiecare cuvânt mă urmăresc încă de când l6am citit pentru prima oară.

Suede2ul spuse încurcat?8 0ă mul-umesc, sunte-i mult prea ama1ilă<

8 )ici nu e vor1a de ama1ilitate, ci de sinceritate. Dar cât tre1uie să fi suferit au2ind un astfel de poem, recitat într6un asemenea 5al<+ău dacă ăsta nu e un adevărat sa1ota/<5olf6arald rămase surprins de sunetul propriei sale voci, de tonul aresiv cu care6i răspunse acelei spectatoare atât de pu-in

înăduitoare.8 Dacă a-i fi fost în locul Sa1inei Delfi, a-i fi recitat mai 1ine;8 Eu nu sunt actri-ă< Ea 2ice că este sau, mă ro, poate că a fost...După o scurtă pau2ă, tânăra fran-u2oaică spori i mai mult deruta lui 5olf6arald, adăuând?8 :iind însă e@cep-ional de frumoasă, Sa1inei Delfi i se trece cu vederea orice, nu crede-i;5olf6arald se vă2u silit să recunoască în sinea sa perspicacitatea acelei e@asperante interlocutoare. Bi dădea seama că e părtinitor,

dar n6avea ce face? un 1ăr1at târât de dorin-ă îi pierde adesea cumpătul. C5iar masacrându6i unul dintre poemele care6i plăceau cel maimult, în oc5ii săi Sa1ina era ire2isti1ilă, îl fermecase din prima clipă, fără nici o scăpare. De ce puteri dispunea femeia asta;

Seara literară se apropia de sfârit. Celelalte 1ucă-i, în pro2ă, în ciuda valorii lor, îl lăsară pe 5olf6arald indiferent. $eind din sală, afost primul care s6a apropiat de Wallac5 în năde/dea că va afla unele amănunte despre Sa1ina. !recând pe lână cei doi 1ăr1a-i,

fran-u2oaica îi striă lui Wallac5 un „ravo<A cordial înso-it de un semn prietenos de mână.8 %ul-umesc< striă Wallac5 în 2arva din /urul lor. Când vei a/une la !el6)viv să6mi dai un telefon< 0reau să vii la noi la masă. *eva face mare plăcere i Wilmei i mie<

Wilma era so-ia lui ein2. Bn acel moment 5olf6arald ar fi putut să6l între1e pe ein2 cine era acea admiratoare a sa, cum o c5emai ce făcea în $srael. *umai că pe el nu6l interesau astfel de amănunte. Cu o earfă al1ă pe cap, Sa1ina tocmai se preătea să iasă. DarWallac5 o opri.

8 *6ai să scapi c5iar atât de uor, nălucă ra-ioasă< spuse el.0ă2ându6l pe 5olf6arald lână ein2, ea se opri privindu6l pe suede2 cu tot atâta insisten-ă, ca i în a/un. *umai că privirea ei acum

nu mai era sfidătoare, ci dimpotrivă, ruătoare i parcă implora iertare. )cea atitudine de umilin-ă, sinceră sau inspirată de coc5etărie, ofăcea pe Sa1ina atât de înduioătoare, încât putea scoate lesne din min-i un 1ăr1at atât de sensi1il la frumuse-e, cum era suede2ul.

8 aide-i să luăm împreună masa de seară< sueră Wallac5 încercând să înlăture tul1urarea celor doi tineri. Doar voi doi i cu mine...8 $nvita-ia mă onorea2ă, dar nu mă socot demnă de ea. )m fost su1 ateptări, ce să mai vor1im...8 )i recitat admira1il din Dante. Bn privin-a lui 4eu=, te6ai înelat, nu -i se potrivea. Cât despre arald Lind, aici de fa-ă, fii siur că

el nu se va plâne. )devărata cau2ă a nepotrivirii dintre noi doi este modestia sa e@cesivă. Dacă el ar fi acceptat să6i citească poemul, nute6am mai fi necă/it... Dar ata, 5aide-i să uităm ce6a fost i să merem la masă<Sa1ina i 5olf6arald nici nu doreau altceva, mai ales după ce se priviseră din nou cu o intensitate aproape dureroasă. De data asta

întâlnirea lor nu avea să se termine aici. 0ocea Sa1inei păru că vine de departe.8 Eti într6adevăr foarte ama1il, Wallac5, dar am să te ro să mă ier-i că refu2 invita-ia. *u mai pot rămâne, nervii îmi sunt încorda-i

la ma@imum i a vrea să mă întorc acasă<8 Cum doreti< ănuiesc că oferul ira9ian, care are un cap ca de tâl5ar simpatic, te ateaptă în maină<8 ), domnul Wallac5< !e felicit din toată inima< i consulul :ran-ei la $erusalim îl acapară pe ein2.Sa1ina i 5olf6arald rămaseră fa-ă în fa-ă. :emeia 2ise încet?8 *u mă ateaptă nici un tâl5ar ira9ian. Locuiesc destul de aproape, aa că am venit pe /os.4rofitând de oca2ie, 5olf6arald spuse?8 Bn acest ca2 înădui-i6mi să vă înso-esc, domnioară... sau doamnă;Ea nu răspunse la între1are, ci doar la invita-ie, dând din cap afirmativ. )fară contemplară luminile oraului de la picioarele lor i

portul. Uoara 1ri2ă a nop-ii aducea o aromă de pâine caldă i de flori ce6i desc5iseseră corolele. $ci, colo, se mai vedeau trecătoriîntâr2ia-i sau câteva perec5i visând su1 cerul smăl-at de stele. Sa1ina părea să6i fi reăsit siuran-a.

8 4oate, riscă ea, n6am citit aa cum tre1uia poemul dumitale, din pricină că nu tiu a1solut nimic despre -ările nordice. Eu sunt o

J



fiică a soarelui. )m trăit în $talia, în Eipt, în recia, iar a2i, iată, s6au împlinit trei luni de când stau în $srael. De acum încolo, din cau2adumitale cred că voi avea nostalia 2ăpe2ii i a unei ierni adevărate.

8 Eti de pretutindeni i de nicăieri, striă impulsiv 5olf6arald, căci în toată făptura dumitale e@istă ceva ireal, ceva care -ine deleendă...

Ea îi încetini pasul. El 5ici că femeia surâsese, căci, cu tot semiîntunericul, vă2u că o1ra2ul al1 îi era destins, aproape vesel. Uitasede eecul i de o1oseala despre care îi vor1ise lui Wallac5, realitate sau prete@t, dorind cu ardoare să se afle sinură în companiasuede2ului.

8 )i darul, spuse ea, de a poeti2a totul.8 )cest lucru depinde de ca2 i de persoană.8 ein2 Wallac5 mi6a spus că eti sinur aici. Eti sinur i în via-ă;Bntre1area atât de directă îl surprinse pe 5olf6arald. El nu tia nimic despre Sa1ina în vreme ce ea se i informase în amănunt în

leătură cu el.8 )m o... familie numeroasă, spuse el ovăind, dar cum să6-i spun; *u mă simt prea strâns leat de ea. Sunt un fel de oaie neară.8 #i un celi1atar convins;8 %ai curând neîm1lân2it... până la pro1a contrarie. Dar despre dumneata nu spui nimic; Eti actri-ă;8 )m urmat nite studii ca să devin actri-ă de comedie. Dar cariera mea a fost scurtă. Deocamdată am întrerupt6o.Sa1ina răspunse cu unele reticen-e. )poi adăuă repede?8 $ată că am i a/uns.Se opri în fa-a unei vile cu trei sau patru camere i cu o terasă deasupra unei rădini mici împre/muită de nite 2iduri înalte.8 Sunt atât de capricioasă< mărturisi ea. Uneori îmi place să stau la 5otel, alteori doresc să mă retra în dosul unor 2iduri i să fiu

ceasuri în ir sinură.

8 Ca i mine< spuse 5olf6arald.Sa1ina căută c5eia de la poartă în mica poetă din paiete de aur. Urma să dispară în noapte i mister. Lăsând la o parte orice reticen-ă,5olf6arald spuse?

8 !re1uie să ne revedem. !e ro să nu mă refu2i<8 Ce te face să cre2i că te voi refu2a; E@cesiva dumitale modestie;8 &5, „modestiaA mea nu6i decât o formă a amorului6propriu. Cu toată sinceritatea, te previn că sunt ro2av de orolios. E o

motenire din partea mamei. &rolios i frământat de ânduri, e@clusiv, a1solut...8 B-i mul-umesc pentru această destăinuire, dar să tii că nu mă sperii? 0rei să luăm mâine masa împreună la mine acasă;8 %âine;< )cum e ora unu noaptea<8 Ei 1ine, atunci astă2i, la ora treispre2ece. La revedere, arald Lind<rila/ul por-ii se înc5ise în urma ei. +omotul pailor fu înă1uit de nisipul din alee. 5olf6arald se întoarse încet la 5otel. Stranie

captivanta Sa1ina, frailă i totodată cute2ătoare, enimatică i familiară, reticentă i siură de ea. :rumosul suede2 o atrăea i ea nuascundea acest lucru. !otui părea reu de cucerit. Bn ciuda atitudinii sale li1ere, nici o vularitate. 5olf6arald se ândi la ea până ce

răsări soarele. )cceptând în a/un să6i citească poemul, ea recunoscuse în el pe trecătorul irasci1il pe care era cât pe6aci să6l lovească cumaina. 4ro1a1il că Wallac5 îl descrisese pe om lăudându6l pe poet. Deci ea tia că6l va reîntâlni. *u fusese în stare să6i citească poemulcu prea mare înflăcărare, vă2use că nu i se potrivete, dar totui acceptase cu toate că era siură de eec, numai pentru a fi iertată i a6iînlesni posi1ilitatea de a o cuceri. Căci i dintr6o parte i din cealaltă era vor1a de o draoste la prima vedere. 0iitorul avea să arate dacăera vor1a de o iu1ire adevărată sau doar de un capriciu, dar atât din partea Sa1inei, cât i a lui 5olf6arald, sinceritatea nu putea fi pusădeocamdată la îndoială.

:iul lui Sirid nu se mai între1ă ce va iei din această aventură. Se ana/ase în ea cu trup i suflet, aa cum se avânta odinioară pemare, în toiul furtunii, împreună cu unc5iul >ristoffer. Departe de a6l face să renun-e, dificultă-ile, dimpotrivă, îl a-â-au. Era i asta tot omotenire maternă.

La ora unu, soarele încinsese 2dravăn fa-ada vilioarei care, în plină 2i, părea cât se poate de 1anală. De fapt nu era decât locuin-atemporară a unei „nomadeA. Sa1ina preci2a acest lucru primindu6l pe 5olf6arald într6un livin6room, mo1ilat destul de sumar, dar undeera răcoare datorită unor ventilatoare. !ânăra femeie purta o roc5ie scurtă, fără mâneci, făcută dintr6o mătase su1-ire, de un ri desc5is.4letele îi cădeau pe âtul de un al1 ca de por-elan. & alta i6ar fi făcut un titlu de lorie din a se 1ron2a precum coa/a de nucă. Dar acea

fiică a soarelui îi apăra paloarea ce6i edea atât de 1ine, cu diverse creme protectoare i mai ales luându6i foarte multe măsuri de protec-ie. De o1icei ieea numai seara, iar 2iua nu merea decât cu maina.După ce6i oferi invitatului său un T5is9= cu 5ea-ă, rupse 1rusc tăcerea, aa că 5olf6arald tre1ui să renun-e la monoloul său

interior.8 arald Lind este numele dumitale adevărat sau mai ai i altul; între1ă ea, prefăcându6se că nu o1servă privirea adum1rită a înaltului

i solidului vi9in.8 )devăratul meu nume, răspunse el, este 5olf6arald Lindval. Dar iartă6mă, după cum ve2i, eu sunt ata să6-i satisfac curio2itatea,

la urma urmelor întemeiată. Dar văd că între1ările mele rămân fără răspuns, doamnă sau poate domnioară...8 Doamnă< *u -i6ai dat seama c5iar de la început; Căsătoria mea a fost de altfel total neinspirată. )m trecut prin unele situa-ii de care

mi6e reu să6mi aduc aminte... Dar reeala a fost de scurtă durată, reparată printr6o despăr-ire de comun acord. *u tiu unde se află înmomentul de fa-ă... 1ăr1atul cu care m6am măritat, nici măcar nu tiu dacă mai trăiete...

8 C5iar în aa măsură te6ai îndepărtat de el;8 4ăi cred că altceva nici nu merita. %i6e silă să mă mai ândesc la acel /ucător înrăit, la acea fiin-ă /osnică i ticăloasă, care m6a

înelat fără ruine.8 Când cineva are o so-ie ca dumneata, cum îl mai pot interesa alte femei;8 *u mă refer neapărat la adulter. %6a înelat în cu totul alt mod? am cre2ut în el i m6a de2amăit cumplit. Dar destul despre acest

J



su1iect. Să trecem la masă<Sunetul unui on vesti într6adevăr că masa era ata. Bn timp ce începuseră a mânca, servi-i de o tânără recoaică ce era i 1ucătăreasă

i cameristă, Sa1ina îl între1ă pe 5olf6arald ce impresie îi făcuseră diferitele reiuni ale &rientului %i/lociu pe care le vi2itase. %eniulera destul de amestecat? pete la rătar cu ceapă crudă, ăluti de ma2ăre6praf cu sos piperat, chich @ebab sau friărui de 1er1ec foarteapreciate în -ările ara1e i în !urcia, salată de castrave-i cu smântână i casată siciliana. 0inul din $srael era e@celent.

5olf6arald se învă-ase de luni de 2ile cu felurile de mâncare cele mai ciudate. *u uitase totui somonul, modesta scrum1ie, 1erea iacvaritul, acel alcool foarte tare care, în 2ilele eroase, î-i 1iciuie sânele. *u se putu a1-ine să nu vor1ească despre patria sa, cu o draostenespusă. Sa1ina păru aproape eloasă, iar el se 1ucură de acest lucru, manifestând c5iar oarecare mali-ie.

!ânăra femeie îi aprinse o -iară, suflând fumul în aer. 5olf6arald o1servase că fuma cam mult i se între1ă în sinea lui dacă pieleasa al1ă păstra mirosul tutunului auriu. Să6i fi dat oare seama Sa1ina de dorin-a lui pătimaă de a6i cunoate trupul tânăr;

8 0ara asta nu voi rămâne aici, 2ise ea pe neateptate. *omada din mine vrea să pornească, la drum. Doresc să văd mun-i, să admirnop-i mai răcoroase. %âine seară voi pleca la $spa5an, în leendara cetate a $ranului, una dintre cele mai frumoase din lume.

5olf6arald îi stăpâni o tresărire.8 %âine;<8 Da< &1inuiesc să6mi pun imediat în practică 5otărârile. )u trecut patru 2ile de când tot spun că vreau să plec la $spa5an. %6a duce

pentru prima oară i6mi place nespus de mult să descopăr lucruri noi.4atru 2ile< )tunci încă nu6l întâlnise pe suede2. !otui 5olf6arald nu6i manifestă mirarea i o lăsă tot pe ea să vor1ească.8 0oi pleca din Lod, aeroportul din !el6)viv. %aina e înc5iriată, ca i casa asta. 0oi re2ilia contractele. 0oi spune la revedere

acestei -ări... până când mă voi reîntoarce... *ici eu nu tiu când...5olf6arald era plin de enerie. Sim-i nevoia s6o sfide2e.8 %i6ai dat o idee, doamnă< #i eu simt dorin-a să cunosc $spa5anul. De ce6a mai atepta;

& vă2u pe Sa1ina surâ2ând. Să fi contat ea pe reac-ia oaspetelui său; El fu aproape siur de acest lucru. Era pro1a1il manevra uneicoc5ete, foarte siură de farmecul ei, dar surâsul îi era încântător, iar oc5ii nemaipomenit de frumoi, de culoarea aurului vec5i, e@primauo încura/are pe care ar fi fost stupid s6o inore. Ea îi spuse cu las scă2ut?

8 Cine se aseamănă se adună. #i din moment ce lucrurile stau astfel, te voi lua cu mine la Lod i vom călători împreună.5olf6arald nu ridică nici o o1iec-ie. Soarta lui era leată de soarta Sa1inei. *6o dorise cu o patimă nestăpânită;Bn aceeai seară, ein2 Wallac5 îl c5emă pe 5olf6arald la telefon. Bn camera sa cu aer condi-ionat poetul începuse să6i facă

1aa/ele. idică telefonul în care vi1ra vocea prietenului său?8 4este două 2ile mă reîntorc la !el6)viv. 0rei să te duc acolo, draă Lind; 4o-i să stai la mine. Wilma va fi foarte fericită să te

cunoască.8 Sunt profund micat de estul dumitale i6-i mul-umesc. )m să trec să vă văd pe amândoi mai târ2iu, peste câteva luni. Da, siur

mă voi întoarce. )cum însă m6am 5otărât să plec mâine în $ran. %ă ispitete $spa5anul.& tăcere curmă pentru câteva clipe dialoul, apoi Wallac5 continuă pe un ton cam ciudat, cu uoare note inc5i2itoriale?8 )5a< !e atrae $spa5anul< Ca i pe Sa1ina Delfi< Ei, ce -i6e i cu poe-ii ătia< Cu 1ine< La revedere< /halom, arold Lind<

Deci Wallac5 tia că Sa1ina pleca în $ran i firete că6i dăduse imediat seama de patima pe care acea tânără o stârnise în inimasuede2ului. La început pu-in /enat, acesta uită incidentul. Siur că nu era decât o c5estiune de nuan-ă...

III

&L:6))LD C"!E $DE %ELD))D?„- minunăţie dragă *de9 :u există alt termen pentru a+ţi vorbi despre starea mea de spirit! /ine va putea uita bolta cerească dintre

*srael şi 8agdad bolta cerească şi munţii dintre 8agdad şi Aspahan< *ată+mă a3uns de c"teva ceasuri ,n oraşul cel mai de seamă al *ranului unul dintre cele mai %eerice din ,ntregul -rient! :u+ţi voi cita din - mie şi una de nopţi %iindcă e clişeul cel mai uzat e ,nsăşibanalitatea! 6e măsură ce mă voi obişnui cu %rumuseţea acestei Bcetăţi de %aianţăC ,ţi voi ,mpărtăşi impresiile şi ,nc"ntarea mea! =i te,nchipui ,n scurta noastră vară suedeză pe malul lacului VDnern sau ,n vizită la T3orpa! =i+ai scris ,n amănunt despre %ericita ta viaţăcon3ugală şi m+am bucurat mult! E"nduri bune tuturor!

2oarte a%ectuosul tău %rate vitreg! 4!$!L.A

!e@tul, foarte sumar, fusese scris pe o simplă carte potală. 5olf6arald îi ascunsese noile sale sentimente. Dacă ar fi pomenit deSa1ina, $de i familia 3varsen, nu s6ar fi putut a1-ine să nu facă unele comentarii.

„$ată că cel care -inea cu atâta strănicie la independen-a sa i6a ăsit în sfârit femeia visurilor sale. &are ne va aduce o loodnică;A)a că 5olf6arald o păstra pe Sa1ina numai pentru el, cu toate că rela-iile dintre ei nu depăiseră încă stadiul prieteniei. )devărul e

că instalat de prea pu-ină vreme la 5otelul „$spa5anA, nu cunotea nici el oraul mai 1ine decât partenera sa de călătorie. Stră1ătuseră într6adevăr tot drumul împreună, dar ce tia el despre ea; Străină i totui atât de apropiată. Sa1ina rămăsese o fiin-ă misterioasă.

Seara, după ce mâncară, 5otărâră să se întâlnească a doua 2i, la 2ece diminea-a, ca să vi2ite2e împreună oraul. $spa5anul era plin deatâtea minună-ii, încât s6au în-eles să vi2ite2e, rând pe rând, câte un cartier, o mosc5eie cele1ră, un palat.

Destins după o noapte linitită, dar mai 5otărât ca niciodată s6o cucerească pe Sa1ina, 5olf6arald co1orî din camera sa la ora la caretre1uia să se vadă cu ea. Dar n6o întâlni. Să fi avut o1iceiul de a se lăsa ateptată; 4ro1a1il că nu isprăvise cu îm1răcatul. După două2ecide minute. 5olf6arald îl ruă pe func-ionarul de la recep-ie s6o anun-e pe doamna Delfi că era ateptată. ăspunsul celui de la recep-ie îl

năuci.8 Doamna Delfi a plecat de peste un ceas. ) sunat6o cineva la telefon. Cum era încă foarte devreme, n6am îndră2nit s6o deran/e2. $6

am spus persoanei care6o căuta să6mi spună mie ce avea de spus, iar eu aveam să6i strecor un 1ilet pe su1 uă. Când doamna a co1orât, a i

JV



apărut un automo1il care s6a oprit în fa-a uii. )m vă2ul6o urcându6se în acea maină.5olf6arald sim-i 1rusc o durere în inimă, ca o împunsătură de ac.8 Doamna Delfi nu -i6a lăsat nici un mesa/ pentru mine;8 Scu2a-i6mă, domnule, dar ieri a fost de serviciu coleul meu când a-i sosit dumneavoastră aici.8 )m sosit odată cu doamna Delfi. *umele meu e Lindval.8 ), da; Doamna m6a ruat să vă spun următoarele? că e foarte necă/ită că nu se poate întâlni cu dumneavoastră, dar că e o1liată să

lipsească mai multe ore, dacă nu cumva c5iar toată 2iua. ) adăuat că plecarea sa era un lucru cu totul neprevă2ut.5olf6arald nu numai că suportă reu acea decep-ie, dar fiind un 1ăr1at orolios i sensi1il, felul de a se comporta al Sa1inei îi

produse o stare de aita-ie pe care a1ia i6o mai putea controla. Bntre1ă pe un ton pe care se strădui să6l facă să pară cât mai natural.8 *u cumva tii în ce cartier a plecat doamna Delfi;8 Doamna nu s6a dus în ora. Conform mesa/ului telefonat, tre1uia să se afle înainte de prân2 într6un târ din nord6vest.5olf6arald o1-inu fără nici un fel de reutate numele târului situat la peste o sută de 9ilometri de $spa5an. %ul-umi recep-ionerului,

ca i cum lucrul n6ar fi pre2entat pentru el decât un interes minor i, părăsind 5otelul, se ră1i să înc5irie2e o maină. Bn splendoareadimine-ii cupolele i minaretele din $spa5an străluceau ca nite uriae pietre pre-ioase. Bn casele al1e cu acoperiuri în terase, se au2ea un2omot ca un 2um2et de al1ine. *ici o imaine, nici o sen2a-ie deose1ită nu6l puteau distrae pe 5olf6arald de la ândurile sale, caredeveniseră un fel de idee fi@ă? cu cine avea întâlnire Sa1ina în acea roapă uitată de Dumne2eu; Din /enă, nu6l între1ase pe func-ionarul dela recep-ie dacă persoana care o căutase pe doamna Delfi la telefon fusese un 1ăr1at sau o femeie, dei era mai mult decât siur că ocăutase un 1ăr1at. Bl rodea elo2ia. :ără să se ândească la urmările faptei sale, se 5otărî să se ducă după Sa1ina. Cum îl va primi; 0a fimirată, speriată sau supărată să se vadă suprave5eată astfel; *u mai avea nici o importan-ă i nu mai conta decât realitatea. Sirid îitransmisese fiului ei acel suflet posesiv, acea înverunare de a pune mâna cu orice pre- pe ceea ce râvnea.

Urcându6se în maina înc5iriată 8 un :ord puternic 8 se sim-i ata să stră1ată 2ile i nop-i întinderile pietroase ale deertului pentru a

o reăsi pe Sa1ina, a o privi în oc5i, a o între1a.$spa5anul, fiind situat la mai mult de o mie de metri altitudine, în acea reiune muntoasă drumurile începuseră a se înfunda. Erau plinede aa6numitele „cui1areA, poreclă pitorească a celor mai rele făauri, ropi i dâm1uri, care nu se mai isprăveau. Din fericire, oferul erafoarte priceput i cunotea la perfec-ie drumul. Se mărini să remarce doar, într6o enle2ă apro@imativă, dar pitorească?

8 4rin păr-ile astea nu se prea practică turismul. Când te afli la $spa5an, îl deuste2i, ca pe un vin 1un, până la ultima picătură.4entru a încerca să6i înfrână fe1ra care6l toropea, 5olf6arald privea peisa/ul pustiu i de2olant. #i totui, acea pustietate avea o

măre-ie a ei care6l predispunea la poe2ie, la enul de poe2ie pe care6l practica el. %un-ii aceia sum1ri puteau fi, pentru iranieni, locul undese ascundeau spiritele malefice, decorul leendelor milenare unde apăreau 2âne ce semănau cu Sa1ina i care vă2useră, cu veacuri în urmă,armatele cuceritorilor i alaiurile reilor. )le@andru cel %are călcase pe acel pământ pietros, ca i C=rus i Darius, când supuseseră rând pe rând cetă-ile 4asaarda i 4ersepolis. 4u-in mai departe peisa/ul începu să nu mai fie atât de 1olovănos. 4lopi mari, ar1ori specificireiunii îi olindeau frun2ele în mici i2voare. 4ământul arat era plin de râne. !ârul ce6i fusese indicat nu oferea călătorilor decât unTchai Fhané, un modest 5an unde se servea ceai.

&ameni din tri1ul 1a95t=ari2ilor, unul dintre cele mai renumite din $ran, îi mânau oile i caprele printre irurile de case cu acoperiuri

drepte. !rei apărători ai ondinei pu1lice a-ipiseră într6un mic post de /andarmerie.

5olf6arald se sim-i 1rusc derutat. *u voia s6o /inească pe Sa1ina între1ându6i pe /andarmi unde ar putea6o ăsi. #i totui, asta erasinura solu-ie. %ai mult ca siur că tânără doamnă se afla într6una din cele câteva locuin-e 1ur5e2e, încon/urate de rădini unde mirtulîi împletea crenile cu răsurile i cu trandafirii. e5ăitul e@asperant al oilor, măcăitul, cotcodăcitul i ââitul păsărilor de curte începurăa6l enerva pe suede2 tot atât de mult, cât i neputin-a lui de a da de urma celei căutate. & pisică tirată aflată în praul unei por-i începu 1rusc să miaune, ca i cum ar fi călcat6o cineva pe coadă, apoi stră1ătu ca o săeată strada, cuprinsă de o spaimă su1ită.

Bn acel moment 5olf6arald îi pierdu ec5ili1rul. 4ământul îi fui 1rusc de su1 picioare. Solul tremura în vreme ce un 2omot surdvenit din adâncuri părea să se întindă până departe în mun-i. Cu privirea înce-oată, 5olf6arald avu impresia că i crestele mun-ilorsăltau spre cer. )leră spre capătul stră2ii la intrarea în târ, acolo unde îi lăsase maina i oferul. Bn spatele lui oamenii începuseră să-ipe. *ite 2iduri se pră1ueau. Un praf al1 i ros se înăl-ă spre cer. 5olf6arald distinse va vocea oferului culcat pe 1urtă, la vreotrei2eci de metri de maină. !recură două minute luni cât două ore. 4ământul încetă să se mai cutremure, dar striătele oamenilor iurletele animalelor se înte-iră. 5olf6arald se ridică năucit, se întoarse cu fa-a spre târ i amu-i de spaimă. Cea mai mare parte a acelei

mici ae2ări era o ruină. & crăpătură mare 1ră2da strada. Spre mosc5eie, câteva case ardeau. #oferul îi croi drum către 5olf6arald. Spremirarea suede2ului, iranianul privea lucrurile cu multă în-elepciune.8 La noi se întâmplă adesea ca pământul să se mânie. Cred că de data asta s6a înfuriat destul de rău i a 2uduit multe sate. )r fi mai

1ine să ne întoarcem la $spa5an<8 Dimpotrivă< striă 5olf6arald. Eu cred că tre1uie să6i a/utăm pe răni-i, pe sinistra-i...8 #i pe cei câ-iva mor-i cărora nu le mai putem fi de nici un folos; Se va ocupa de ei )lla5. $ar pentru ceilal-i, ce vre-i să face-i,

gentleman< *6o să le mai pute-i reda nici casele, nici pune la loc oasele care le6au fost rupte<8 *6am venit aici în plim1are< spuse e@asperat suede2ul.8 ), eu credeam... #ti-i, turitii au uneori idei dintre cele mai ciudate.8 0oiam să mă întâlnesc cu cineva. Unde o fi acum; !e pomeneti că su1 dărâmături<5olf6arald sări peste an-ul ce se căscase în mi/locul stră2ii i se aventură spre /andarmeria al cărei acoperi se pră1uise. Din

fericire, ocupan-ii avuseseră precau-ia de a se năpusti la timp afară. #i ei erau cât se poate de o1inui-i cu acel soi de nenorocire. 5olf6arald îl a1ordă pe unul dintre cei trei /andarmi, cu 5ainele acoperite de praf i de molo2, ca i ale lui i încercă să intre în vor1ă cu el.

8 )-i vă2ut de diminea-ă o străină, o europeancă 1londă, venind cu maina aici;a1ar n6avea cu ce fel de maină venise Sa1ina, dar c5iar dacă ar fi tiut, tot nu i6ar fi a/utat la nimic< 7andarmul nu tia enle2ete i

încercă să scape din mâinile celui care6l -inea în loc. #oferul, vă2ându6i clientul palid de teamă, ocoli prudent crăpătura din drum i începu

J



să alere către clientul său, sărind peste 1olovanii din strada răvăită de cutremur. 5olf6arald repetă în enle2ă între1area pe care i6o pusese iranianului, oferul o transmise mai departe, apoi îi traduse suede2ului răspunsul /andarmului.

8 *u, gentleman, n6a vă2ut nici o femeie tânără cu plete 1londe. Era ocupat cu un 5o- care furase nite ăini i cu proprietarulăinilor.

8 ine, dar coleii săi;Bntre1are 2adarnică. Ceilal-i doi /andarmi se învârteau în /urul mosc5eii al cărei minaret se pră1uise, dar pe care ei se străduiau s6o

pă2ească să nu ia foc. După ce6i răspunse oferului că nu vă2use pe nimeni, o luă la oană după ceilal-i doi /andarmi, îndreptându6se cătresfântul lăca.

8 Ce se întâmplă; între1ă tul1urat suede2ul. 7andarmii se ocupă de pietre în loc să vadă de oameni; ăni-ii vor muri dacă nu6i a/utănimeni< #i nu mai e@istă nici telefon< De altfel, se pare că firul a fost rupt. )r tre1ui să întiin-a-i autorită-ile din oraul cel mai apropiat<

8 )dică din $spa5an< 2ise placid oferul. 5olf6arald înc5ise o clipă oc5ii care6l usturau din pricina prafului. Bl c5inuia o spaimăcumplită. Dar, copleit de milă, îi spuse că tre1uia să renun-e la orice i să6i a/ute pe răni-i. Era sinurul care putea să facă acest lucrurepede i în mod eficace. Dar dacă Sa1ina se afla într6una din casele care fuseseră transformate într6un morman de molo2 din rădinileacelea în care copacii i tufiurile ardeau; Bn târ nu se vedea nici o altă maină în afară de a lui, dar suede2ul îi spuse că poate maina,care o adusese, plecase. Să fi fost vor1a de o întâlnire amoroasă, de o vi2ită sau de o capcană în care că2use italianca;

5olf6arald sim-i cum i se puse un nod în ât. Cum putea el afla dacă splendoarea aceea de femeie se afla acolo, su1 dărâmături,moartă sau sc5ilodită; *u va putea cunoate cruda realitate decât după ce vor fi de2ropa-i mor-ii i răni-ii de su1 ruine. &ricât de cura/osar fi fost, deocamdată nu putea face nimic. Sim-i că6i vine să urle. $nima i se umplu de o nesfârită milă pentru neferici-ii care emeauîntini pe pământ, pentru to-i cei care, cu 5ainele ar2ând, scăpaseră din casele în flăcări.

Dar ândul îi 21ura întruna la imprudenta sau incontienta Sa1ina. Bn spaima sa, nu vedea decât acel trup deose1it de frumos, 2dro1itde vreun 2id sau înfăcat de mâna în5e-ată a mor-ii. Dacă acea femeie pe care o dorea cu atâta ardoare îi fusese smulsă de soartă, tia că

nu6i va mai reveni niciodată. Bn acel cumplit impas în care se ăsea îi dădu pe neateptate seama de intensitatea i profun2imeasentimentelor sale. & iu1ea pe Sa1ina din toată inima, o iu1ea cu acea draoste adevărată, care nu se reducea doar la atrac-ie, doar ladorin-a de a o poseda. *u, de data asta era vor1a de o draoste oar1ă, nemaicunoscută până în acea clipă, o draoste amestecată cu mâniei cu disperare. Ce trea1ă avusese în acel târ iranian cosit acum de aripa mor-ii, acea fiin-ă misterioasă, acea făptură super1ă pe care ocomparase c5iar din prima clipă când o 2ărise, cu 2ânele din 1asme, cu acele persona/e fascinante pe care nu le po-i prinde;

8 Doamne< murmură urmaul vi9inilor care se cre2use ani în ir invulnera1il, la adăpost de orice iu1ire pătimaă. Doamne, dă6mi6lînapoi< %i6a da i via-a ca s6o mai văd o dată<

#i, cu pumnii strâni, palid ca un mort, îi făcu un semn oferului, se urcă iute în maină i spuse poruncitor?8 La $spa5an< Cât po-i de repede<8 Da, gentleman, replică oferul, dar fără să ne sparem capetele< :iindcă dacă pă-im ceva, nu mai suntem 1uni de nimic.!otui reîntoarcerea a fost mult mai scurtă decât ducerea, cu toate că de 2ece ori fuseseră cât pe6aci să se dea peste cap. Serpentinele

periculoase, drumul plin de ropi i de 1olovani îi făceau să se 2âl-âie aproape tot atât de tare cât îi 2âl-âise i cutremurul. *umai eneriai perseveren-a lui 5olf6arald 8 care trecuse la volan în locul oferului 8 îi depuse teferi pe amândoi la $spa5an. #i oferul i clientul

său se ră1iră să anun-e imediat autorită-ile despre nenorocirea întâmplată. Un ir între de maini, pline cu medici i surori de caritate, o porni la drum urmate de un camion al armatei, plin cu solda-i ce tre1uiau să a/ute la scoaterea răni-ilor de su1 dărâmături.După ce6i făcu datoria, 5olf6arald se întoarse la 5otel. Dacă Sa1ina nu apăruse între timp, atunci urma să se reîntoarcă la locul

sinistrului i s6o caute. )cest ând îl înne1unea< Bn ciuda strădaniilor sale de a6i păstra cât de cât sânele rece, nu6i putu stăpâni pe deplinnelinitea care6l rodea. :unc-ionarul de la recep-ie îl privi cu o curio2itate pe care suede2ul ar fi considerat6o /initoare cu câteva ceasurimai înainte. )poi rosti cu neutralitatea specifică func-iei sale următoarele cuvinte?

8 Doamna Delfi a între1at de dumneavoastră, domnule. S6a înapoiat acum o /umătate de oră i se află în „apartamentulA domniei sale.„)partamentulA era o cameră cu 1aie. 5olf6arald, care până atunci avusese impresia că plutete pe o mare furtunoasă, răsuflă uurat,

fiindcă în sfârit 2ărise portul. Deci Sa1ina se întorsese< Sa1ina trăia< Bi venea să cânte de 1ucurie< !otui, c5iar dacă spaimeleînro2itoare, vi2iunile de comar care6l torturaseră dispăruseră, o anumită stare de rău încă persista. Sa1ina nu se întorsese la $spa5an pedrumul pe unde venise el, pentru că nu e@ista alt drum nici ca să te duci, nici ca să pleci de acolo. C5iar dacă această enimă era denede2leat, ce mai conta ea acum în fa-a certitudinii de a fi descoperit cu câtă patimă o iu1ea pe tânăra femeie pe care o reăsise 2dravănăi sănătoasă< )cea diminea-ă, tot ce se întâmplase mai târ2iu, poate că fuseseră nite încercări a1solut necesare pentru 5olf6arald.

„Sa1ina, draostea mea<A îi spuse el în ând. Din polite-e, e2ită încă să 1ată la ua ei. Sa1ina îl scuti însă de a6i înfrâne scrupulul,desc5i2ând ua i apărând în pra. !rântind ua în urma ei, aleră spre 5olf6arald, striând?8 Bn sfârit, iată6te< Hi6am recunoscut pasul< %ă tem că între noi s6a strecurat o neîn-eleere. Sper că nu eti supărat.Sa1ina âfâia uor. Emo-ia o făcuse să se îm1u/ore2e i să i se dilate pupilele. Ciuda-ii ei oc5i aurii e@primau teamă, dar totodată i

draoste. 5olf6arald renun-ă la orice com1ativitate, la orice discu-ie. Contemplând acel c5ip divin îndreptat spre el se sim-i ame-it de ofericire fără marini. Doi turiti americani se îndreptau spre camerele lor. 5icind curio2itatea pe care atitudinea sa i a Sa1inei le6ostârnea celor doi, cu un est plin de inăie, 5olf6arald o trase pe tânăra femeie în camera sa i, înăsprindu6i pu-in lasul, 2ise?

8 %6ai speriat de moarte, Sa1ina< Cu drept sau fără drept a2i diminea-ă, informat de func-ionarul de la recep-ie, m6am 5otărât să plecsă te caut acolo unde ai spus că te duci. Când a început cutremurul, am cre2ut că6mi pierd min-ile. %ă între1am în ce casă te afli, su1 ceruine 2aci aoni2ând sau poate c5iar moartă. ) tre1uit totui să vin încoace, să spun ce s6a întâmplat i să cer a/utor...

Sa1ina îl privea uluită.8 +ău dacă pricep ceva< *6am au2it de nici un cutremur< Cred că te6ai înelat în privin-a locului...8 %esa/ul transmis prin telefon te c5ema într6o localitate din nord6vest...

#i 5olf6arald rosti numele târului unde fusese. u2ele frumoase ale Sa1inei se crispară uor. C5ipul îi recapătă culoarea luisidefie.

8 Dar nu m6am dus în nord, ci în sud, spuse ea, la >oms5e5< )i fost reit informat. De altfel, numele celor două localită-i se

J



aseamănă pu-in.8 *u prea, n6au aceeai consonan-ă.5olf6arald se frământa între perple@itate i 1ucurie. Sa1ina insistă.8 &mul de la recep-ie a încurcat lucrurile. De altfel, ar fi tre1uit să în-eleaă, pentru că a vă2ut că am luat6o spre sud. *umai de acolo

puteam să fiu c5emată.8 De cine, iu1ita mea; Cred că merit acest răspuns< 4rea am suferit mult ca să refu2i să6mi răspun2i<8 *u, nu, nici pomeneală, cum o să refu2, să6-i răspund; Bn Eipt, unde am trăit vreme îndelunată, am cunoscut o rusoaică 1ătrână

din vec5ea aristocra-ie, care rătăcea dintr6o -ară în alta de când o părăsise pe a sa, în QM. Când am intrat în via-ă, lovindu6mă de tot soiulde dificultă-i i de neca2uri, această doamnă îmi mai sus-inea moralul, scriindu6mi din când în când. )a am aflat că i6a ăsit în sfâritrefuiul în $ran. olnavă, s6a oprit o 2i la >oms5e5. 0oia să se ducă la #ira2, dar nu i6a mai putut continua drumul din pricină că n6o mai-ineau puterile i nu mai avea nici 1ani. Bi scrisesem din aifa că aveam de ând să vin la $spa5an. )2i diminea-ă, o persoană în trecere prin ora mi6a spus să mă duc de uren-ă la ea. Se sim-ea foarte rău i voia să mă revadă.

8 Bi sunt recunoscătoare acelei 1ătrâne pe care n6o voi uita niciodată. 4o-i să mă ier-i, Sa1ina; )m 1ănuit tot soiul de lucruri...a1surde, inutile.

!răsăturile frumoase ale italiencei se destinseră. Bntre1ă cu las aproape aspru?8 Ce anume ai 1ănuit;8 $artă6mă< De o sută de ori, iartă6mă< La început am cre2ut că te6ai dus să te întâlneti cu un 1ăr1at. elo2ia m6a înfăcat în 5earele

ei. )poi, când am a/uns în târul acela unde credeam că te afli, mi6au trecut prin minte alte lucruri? m6am temut să nu fi că2ut într6ocapcană...

Sa1ina înăl-ă din umeri cu oarecare neră1dare.8 Cine ar fi putut să6mi întindă capcane; Bn afară de... persoana pe care am vi2itat6o, nu cunosc nici un suflet în această -ară<

5olf6arald îi luă amândouă mâinile. Erau reci i crispate..8 Cât eti de emo-ionată< 2ise el. $6ai adus pu-ină consolare acelei sărmane femei; !e mai duci s6o ve2i;8 La ora asta cred că nu mai e printre cei vii.0ocea Sa1inei se frânse. )dăuă făcând un efort?8 )ceastă tristă întâlnire mi6a amintit de adolescen-a mea, de nite întâmplări mai mult decât neplăcute. &5< ai să uităm 2iua asta,

5olf6arald< )/ută6mă s6o uit<Sa1ina se înmuiase. &1oseala, emo-ia, draostea o făcuseră de6a dreptul înduioătoare. 4ărea descumpănită. 5olf6arald se apropie i

mai mult de ea.8 Spune6mi, Sa1ina, mă vrei; Bmi primeti draostea;Sa1ina se aruncă la pieptul lui, spri/inindu6i capul de umărul puternic. Stăpânindu6i un 5o5ot de plâns, murmură?8 !e iu1esc atât de mult< C5iar din noaptea când m6ai condus până acasă... %6ai atras din prima clipă când te6am vă2ut... Bn seara

aceea, când -i6am citit atât de prost poemul, mi6ai părut atât de eneros, atât de... &5, nici nu ăsesc cuvintele potrivite să mă e@prim< *6am cunoscut niciodată un 1ăr1at ca tine...

5olf6arald îi ridică spre el c5ipul frumos, ud de lacrimi. Sa1ina suferise crâncen în trecut. %ai târ2iu, siur că avea să6i spună totul.)cuma nu nutrea altă dorin-ă decât să6i dăruiască toată fericirea posi1ilă.8 *u mai plâne< îi spuse el, înainte de a6i pecetlui ura cu un sărut.Ea îi petrecu 1ra-ele pe după âtul 1ăr1atului care o cucerise. 4rivind undeva în depărtare, îi sfida amintirile, rostind?8 Să ne iu1im, să trăim departe de lumea asta curioasă, de martori, într6o casă unde să nu fim decât noi doi< %âine vom părăsi acest

5otel, ne vom muta într6o căsu-ă i voi fi a ta, iu1itule< 0reau să nu ne tul1ure nimeni draostea.

IV

&L:6))LD B#$ B*!EU4SE scrisoarea pe care voia să i6o trimită lui 7an 3varsen. 0or1ea despre via-a lui, ca i cum ar fifost sinur. Dorea ca draostea lui să rămână secretă pentru cei din Suedia, pentru acel rup de oameni pe care încă nu se 5otărâse să6lnumească „familia meaA. Casa unui func-ionar ce se mutase la !e5eran era pentru el 8 de trei săptămâni încoace 8 centrul întreului

univers, fiindcă în ea îi trăia cu intensitate iu1irea.Casa nu avea nimic dintr6un palat. elativ mică, era încon/urată de o rădină modestă ca întindere, dar plină de sălcii, de plopi tineri,de tufiuri înflorite din care răsăreau purpura i al1ul trandafirilor. Camerele erau mo1ilate conform ustului european, en „La elleEpoXueA. 5olf6arald privi aproape cu înduioare salonul ce evoca un timp dinaintea celor două ră21oaie mondiale, admiră perdeaua dedantelă lucrată de mână, pernele din satin libert7 cu ciucuri din fir auriu, mo1ilele decorate cu flori de arum i de roc5i-a rândunicii, va2eleallF. )cel cadru anacronic avea să rămână pentru el cel al unei iu1iri împărtăite cu cea mai vie înflăcărare.

Bn euforia sa, 5olf6arald uita adesea cât de mult îl intriase Sa1ina. Ca orice 1ăr1at îndrăostit ne1unete, credea că o cunoate pedeplin de când devenise iu1ita lui. Când 2văpăiată, când aleă, era un mănunc5i de contraste. Dintr6o mare înflăcărare, cădea 1rusc într6ostare de melancolie din care ră21ătea o spaimă ne1ună. Bn unele momente 8 cum s6a întâmplat spre sfâritul unei după6amie2e de care5olf6arald îi aducea aminte cu strânere de inimă 8 poate că Sa1ina se ândea că undeva prin Europa sau &rient o căuta un so- care oamăise i de a cărui apari-ie suede2ul se temea cumplit.

)vusese c5iar tăria de a nu6i cere Sa1inei nici un fel de amănunte despre acel necunoscut. &mul 8 căruia nu6i tia nici măcar numele8 îl deran/a, dar se temea să n6o mâ5nească pe Sa1ina, dacă ar fi ruat6o să6i vor1ească despre el, mai ales că ei nu părea să6i mai pese

câtui de pu-in de acel individ. #i apoi fericirea e atât de frailă<„:ericirea nu6i un fel de a trăi. E o ansă pe care o întâlneti o dată în via-ă. Hine6o 1ine în mână i strâne deetele, ca să nu6-i scape.

Dacă desc5i2i palma, minunea îi va lua 21orul.A

JJ



)ceastă idee o transpusese în noul său poem intitulat *ubirea din *spahan. #i oraul i Sa1ina îl inspiraseră. Bi continuă deciscrisoarea...

#!!!>umneata tată care ai meditat şi ai trudit sub diverse ceruri nu vei răm"ne indi%erent ,n %aţa acestui -rient de legendă! 0n a%arăde c"teva clădiri moderne *spahanul te t"răşte ,ntr+un trecut ,ndepărtat! Vederea unei moschei a unui palat cu cupole policrome ,nlumina din zori sau ,n cea din amurg te %ace să uiţi prezentul şi creează din nou %eeria %astuoasă din vremea marelui şah .bbas care şi+aavut aici capitala! 6e vremea lui ,n ,ntreaga 5uropă aveau loc tulburări s"ngeroaseG s%"rşitul secolului al HV*+lea tragic şi ra%inat primiidouăzeci şi nouă de ani din secolul al HV**+lea zguduiţi de con%lictele religioase dintre catolici şi protestanţi războiul sub numele de 4ăzboiul de treizeci de ani!!! .ici era linişte deplină con%ort plăcere de a trăi cu excepţia bine,nţeles a hoţilor şi a vagabonzilor careerau sp"nzuraţi! 0n a%ară de aceste pedepse ne,nsemnate n+a existat nici unul dintre masacrele dezlănţuite de o ură oarbă cum au %ostcele din 5uropa şi pedepsite at"t de cr"ncen de dragul nostru -ccident9

/um să+ţi descriu tot ce+mi place ,n acest oraş< 6rima impresie e că te a%li ,ntr+o oază ,n mi3locul unui pustiu ,ntins! Ii iată că dintr+odată ,ţi apare ,n %aţa ochilor o cetate plină de grădini şi de havuzuri ce strălucesc ,n soare o mare de culori dintre cele mai potolite ,ntrecare predomină galbenul şi albastrul turcoaz! =oscheea regală a şahului .bbas palatul unui .li+Fapu 1 de unde odinioară prinţii seuitau la 3ucătorii de polo căci acest sport at"t de drag englezilor este de origine persană 1 par ,mbrăcate ,n email!

=onumentul e unul din cele mai ma3estuoase dar şi cele mai preţioase tot at"t de gingaş ca şi un bibelou! :u pot să ţi le enumăr petoate dar te rog să mă crezi că nu voi uita niciodată 6iaţa 4egală cu havuzurile sale admirabil proporţională!

*maginează+ţi ,n acest spaţiu cortegiile strălucitoare de odinioară! /ineva mi+a spus că ,n ciuda acestei măreţii unele pieţe dinoraşele italiene sunt şi mai uluitoare mai ales cele din 4oma!!!?

Y Y Y

)cel „cinevaA se în-elee că era Sa1ina. 5olf6arald nu voia să pornească pe panta mărturisirilor. Două mâini calde îi acoperiră oc5ii.El protestă râ2ând. etrăându6i mâinile, Sa1ina se aplecă să6l sărute.8 Scrii un poem; îl între1ă ea.8 Da, am scris unul. Hi6l voi citi de îndată ce va fi ata.Sa1ina privi atent 5ârtia al1ăstruie acoperită cu litere de neîn-eles pentru ea. 0ocea îi deveni insistentă.8 Scrii o scrisoare; Bn suede2ă; Cui o scrii;8 Doctorului 3varsen...5olf6arald e2ită, apoi adăuă?8 !atăl meu, o somitate medicală de renume interna-ional.8 E curios, dar să tii că nu m6am ândit niciodată la părin-ii tăi.8 Hi6am mai spus, fără să6-i dau amănunte, că mama e moartă. De ce această indiferen-ă în leătură cu rudele mele, iu1ito;8 *u e vor1a de indiferen-ă< Detest ideea că tu ai putea iu1i nite oameni pe care eu nu6i cunosc.8 $u1ita mea, află că i eu simt cam acelai lucru în ceea ce te privete.

8 Eu, cel pu-in, nu mai am pe nimeni. !u eti totul pentru mine. Dar spune6mi, de ce tatăl tău, acel medic renumit, se numete3varsen, iar tu Lindval; *6a vrut să te recunoască;8 E vor1a de nite neîn-eleeri cumplite. *u vreau să vor1esc acum despre asta. !otui, pentru că eti curioasă, mi se pare firesc să

tii unele lucruri. $ată6ne deci a/uni i la capitolul mărturisirilor< Dar pe moment, am să te ro totui să mă lai să termin scrisoarea. *6am pomenit nimic despre tine. )sta e secretul meu.

:ără să vrea Sa1ina îi oferise lui 5olf6arald prile/ul unui sc5im1 de confiden-e care poate că aveau să le lămurească soarta.!ânăra se duse să se spri/ine de fereastra a cărei draperie fusese trasă deoparte. 4rivirea îi rătăci dincolo de rădina ale cărei miresme

a/uneau până la +a=ande ud, un râu cu apă mică, peste care erau aruncate câteva poduri deose1it de frumoase. 4e malul opus, -esătoriide covoare îi înmuiau în apa râului ultimele lor crea-ii, ca să mai atenue2e culorile prea vii i să confere covorului o patină de vec5ime.Sa1ina reveni lână 5olf6arald c5iar în clipa în care acesta vârâse scrisoarea în plicul destinat potei „par avionA.

8 Dă6i6o lui assan< 2ise ea.assan era sinurul servitor lăsat de proprietar în casă, ca s6o pă2ească i să ai1ă ri/ă de ea. Seara se întorcea în ora, la nevastă6sa,

care era spălătoreasă. Sa1ina continuă?

8 assan a preătit masa. *e vom servi sinuri, ca de o1icei. E amu2ant, i află că6mi place ro2av această via-ă de 1oemă. Dar -ie;8 De ce6mi mai pui această între1are de prisos;Bnainte de a scutura clopo-elul de 1ron2 pentru a6l c5ema pe assan, 5olf6arald o luă pe Sa1ina în 1ra-e.8 +âna mea, frumoasa mea, murmură el, minunea mea misterioasă<4entru a doua oară, după trei săptămâni, Sa1ina îl punea din nou în fa-a unei enime. Bi dăruise trupul, era ferm convins că6i dăruise i

inima, dar trauma sufletului ei, via-a pe care o dusese, trecutul, nu, nu i le dăruise.După masa alcătuită din castrave-i cu iaurt, vinete umplute cu carne tocată i o pră/itură cu miere. Sa1ina i 5olf6arald se întinseră

pe un maldăr de covoare, proaspăt ieite din atelier, care nu trecuseră încă prin procedeul de învec5ire artificială. *imeni nu vedea acea perec5e de pe terasa încon/urată de un 2id suficient de înalt pentru a o ascunde de privirile curioase ale vecinilor ce aveau o1iceiul sădoarmă afară în lunile de vară cu toate că altitudinea făcea ca nop-ile să fie destul de răcoroase. Dar luna i stelele erau atât de frumoase,încât întreceau în splendoare 1ol-ile celor mai faimoase palate.

5olf6arald se ridică spri/inindu6se în cot. Culcată cu fa-a în sus, Sa1ina visa, nemicată. Bndrăostitul îi trecu deetele prin pletelesale risipite pe mătasea întunecată a pernei.

8 0rei să6-i vor1esc despre mine< 2ise el. Ei 1ine, am să6-i povestesc mărea-a, cumplita, dureroasa i ineala1ila iu1ire dintre SiridLindval i 7an 3varsen.

Bi istorisi tot ceea ce tia 8 căci credea că tie tot 8 despre acel tumultuos roman. !otui nu avea să afle niciodată până la ce e@treme

J



o împinsese draostea pe Sirid, făcând din ea o criminală. elată incidentele, mâ5nirile sale de copil mai mult sinur, momentele sale de 1ucurie, apoi istorisi ultimele episoade? întâlnirea lui cu 7an 3varsen, efortul său de a se intera în acea familie ce6i fusese atâta vremestrăină. Din ce în ce mai curioasă, furată de acea povestire, Sa1ina se întorsese cu fa-a spre el. 5olf6arald îi vor1i despre clocotultorentului !roll5Ittan i despre furtunile de pe coasta >atteat. :iecare dintre cuvintele lui trădau profunda lui draoste pentru Suedia iadmira-ia fără marini pentru frumoasa lui mamă care murise. )u2ea la un pas de el răsuflarea Sa1inei. *oaptea, care6i întinsese aripile,estompa trăsăturile iu1itei sale, dei luna strălucea în toată splendoarea ei. Bn penum1ra feerică, nu se distineau decât pletele ei de aurrocat i ovalul palid al fe-ei. Sa1ina oftă uor.

8 !u ai avut în copilărie i perioade fericite. Eu am fost lipsită de aa ceva.8 *u sunt eu lână tine, pentru a te despău1i de toate aceste lipsuri; :ii sinceră, iu1ita mea, aa cum am fost i eu cu tine<Sa1ina se 5otărî să lase deoparte orice reticen-ă. Spuse încet?8 %6am născut la )[email protected] Bn nordul $taliei; E vor1a de )lessandria, nu6i aa;8 *u, e vor1a de )le@andria din Eipt. %ama i6a avut i ea romanul ei, dar romantismul a tre1uit să cede2e locul realismului. Era o

femeie deose1it de frumoasă i se trăea dintr6o vec5e familie vene-iană, tradi-ionalistă i cumplit de săracă. S6a îndrăostit de un tânăr2iarist, 1un de ură i frumos, care era siur că6i va croi un viitor strălucit. 4ărin-ii mamei s6au opus la această căsătorie din pricină că pretendentul era fiul unei femei între-inute. De îndată ce a devenit ma/oră, mama a fuit cu alesul inimii ei, care a devenit corespondentulunui 2iar italian în Eipt. S6au căsătorit i, 1ineîn-eles că respecta1ila familie din 0ene-ia a rupt orice leătură cu fuara. Bncetul cu încetuldraostea tatei s6a năruit odată cu ilu2iile pe care i le făcuse în leătură cu strălucita sa carieră. *u făcea nimic decât să veete2e în Eipt.Bntre timp, anumite evenimente survenite în )nlia au dat câmp li1er am1i-iilor sale, numai că ceea ce voia să facă el era foarte periculos.:iind însă un om nec5i12uit, prime/dia nu l6a speriat. !ocmai atunci uvernul fascist se 5otărâse să invade2e )1isinia. !ata i6a 2is că unreporta/ sen2a-ional, privind dedesu1turile acestei afaceri, putea interesa multe -ări europene i mai ales pe americani. #tia că cen2ura

fascistă îi va opri articolele i atunci a ăsit mi/locul de a le trimite în mod clandestin. C5iar i numai atât i era de6a/uns ca să fie prostvă2ut de autorită-ile militare. Dar el merse i mai departe, apucându6se să facă propaandă antifascistă printre solda-i. Unii, foartedemorali2a-i de acel ră21oi nedrept, de2ertară. !recură în Sudanul eiptean i tata avu prevederea de a fui împreună cu ei. Denun-at, dacăar fi fost prins, tre1uia /udecat de Curtea %ar-ială i pedepsit în mod e@emplar...

Sa1ina făcu o scurtă pau2ă. 5olf6arald îi completă fra2a? Z ...Bnc5isoarea pe via-ă sau cel mai siur condamnarea la moarte.8 Da. ) pierdut deci partida în care s6a ana/at cu atâta cute2an-ă. eîntors la )le@andria, s6a vă2ut pe drumuri. +iarul la care lucrase

nu l6a mai primit, temându6se de represaliile celor de la oma. )m cunoscut sărăcia de mic copil. !ata a încercat diverse slu/1e, mai ales pe cea de interpret pentru turiti. &dată, pe când traversa *ilul cu o vec5itură de vapor, nava s6a scufundat în fa-a oraului Lu@or. ămasăsinură, mama, care era o femeie de ust, s6a apucat să facă roc5ii pentru doamnele din înalta societate eipteană. Datorită ei, am trăitamândouă fără prea mari 1ucurii, dar i fără datorii. De foarte tânără, cred că aveam vreo aispre2ece ani, m6am sim-it atrasă de teatru, iarmama n6a stăvilit această înclinare a mea. )m luat lec-ii de dic-ie cu o rusoaică...

8 Doamna aceea 1ătrână pe care te6ai dus s6o ve2i luna trecută;

Sa1ina vor1ea, ca i cum ar fi fost în transă.8 Cine;< ), da<... Unde6am rămas;8 Că voiai să faci teatru.8 Bntr6adevăr. Din nenorocire, tocmai atunci am pierdut6o pe mama. S6a stins foarte repede, în urma unei pneumonii. Una dintre

clientele mamei, so-ia unui neustor de va2ă, mi6a dat nite 1ani ca să mă duc în $talia i să6mi continui studiile de teatru. 4rofesorul meum6a recomandat unei actri-e cele1re, destul de în vârstă i uite aa am de1utat la %ilano, într6o piesă de Luii 4irandello. &5, nu ca vedetă,aveam un rol foarte, foarte modest< )tunci l6am întâlnit pe )ttilio Uone, născut ca i mine în Eipt, unde avea câ-iva prieteni...

:ără să vrea 5olf6arald spuse cu ciudă?8 So-ul tău e deci un actor.8 *u, desenator de costume de teatru i de roc5ii de damă. Dar era foarte nestatornic. Se apuca de o mul-ime de lucruri i nu ducea

nimic până la capăt. *umai că eu am o1servat prea târ2iu acest lucru. Este sau era... un 1ăr1at destul de seducător, plin de spirit, însă cum-i6am mai spus, foarte nestatornic. $ar pe deasupra mai avea i un cusur, poate cel mai rău dintre toate? era un /ucător înrăit. 4etrecea 2ile inop-i în clu1uri, în ca2inouri c5iar i în tripourile clandestine.

8 De ce te6ai măritat cu el; între1ă 5olf6arald pe un ton aproape inc5i2itorial.8 )m cre2ut că6l iu1esc i că mă iu1ete. Bn realitate, mă dorise doar i atât. De1utul carierei mele nu era câtui de pu-in încura/ator,căci voiam să rămân o femeie cinstită i refu2am compromisurile care, în lumea teatrului, m6ar fi a/utat să parvin. #i apoi eram încă atât detânără< *u aveam decât nouăspre2ece ani. !răeam năde/de să am i eu pe cineva care să ai1ă ri/ă de mine.

8 Deci, în conclu2ie, tu te numeti în realitate doamna Uone.8 Delfi era numele mamei. Bl alesesem pentru teatru. Cum îl prefer i, cum pot redeveni oricând actri-ă, l6am păstrat.8 Dacă în-ele eu 1ine, ai ră1dat totui câ-iva ani înainte de a6l părăsi pe Uone...8 )a e. )m trecut prin clipe de profundă de2amăire, apoi ne6am despăr-it de comun acord, pentru că divor-ul nu e admis în $talia.

0ă2ând că am rămas fără nici un 1an, mi6am reluat profesia, făcând o serie de turnee prin -ările mediteraneene.8 C5iar nu tii unde e acum )ttilio Uone;8 Hi6am mai spus că nu tiu. S6ar putea c5iar să fi i murit.8 )r fi important, c5iar foarte important să tii dacă eti văduvă sau nu. $ată o neli/en-ă care mi se pare curioasă<8 $u1itule, te ro nu6mi mai vor1i pe tonul ăsta< *eli/en-a asta nu6i o crimă. )m 5otărât să nu mă mai recăsătoresc. #i atunci ce mai

contea2ă dacă sunt sau nu văduvă;8 Contea2ă< Din moment ce am a/uns aici, ui-i că nu mi6ai vor1it despre un amănunt... Când te6am întâlnit, tu trăiai pe picior mare,

dei nu mai erai actri-ă. )tunci, de unde atâ-ia 1ăni;

JM



!ăcerea Sa1inei îl făcu pe 5olf6arald să treacă 1rusc printr6o spaimă la fel ca cea pe care o resim-ise atunci când se dusese în târulacela unde6l prinsese cutremurul. $nsistă?

8 Sa1ina, te6am ruat să fii sinceră cum am fost i eu<8 ine< spuse ea foarte încet. !u ai vrut acest adevăr< )m primit o dona-ie din partea unui armator rec, 0olanos, dacă -ii neapărat să

tii i numele...8 )ceastă favoare -i6a fost acordată ratuit, din simplu altruism;C5iar în clipa în care pusese această între1are, 5olf6arald i6a dat seama că o pusese deea1a. )u2ise spunându6se că 0olanos era

un 1ăr1at încă tânăr i mare amator de frumuse-e su1 toate formele. Sa1ina făcu un efort să răspundă?8 L6am cunoscut în cursul unui turneu la )tena. %6a iu1it i m6am lăsat iu1ită. %6a părăsit ca să se însoare cu o recoaică de6a lui,

respectând tradi-ia familiei sale, dar n6a vrut să mă lase săracă i atunci mi6a asiurat viitorul.5olf6arald încercă 2adarnic să6i înfrână o elo2ie retroactivă, de6a dreptul ira-ională. :irea lui Sirid se ră2vrătea în fiul ei.

Suede2ul spuse cu oarecare duritate?8 #i pe urmă ce 1ăr1at a mai intrat în via-a ta;8 4ână la tine, nici unul, -i6o /ur<Sa1ina ridică vocea. )ccentul său de2vălui o înflăcărare pătimaă. La ce 1un să se tul1ure pentru un trecut pe care nimic nu i6l va mai

aminti; *u era a1surd să popule2e acele clipe fericite cu vai fantasme; 5olf6arald privi c5ipul al1 întins spre el, în lumina lunii.u2ele Sa1inei erau fier1in-i, pielea caldă i catifelată.

8 Să intrăm în casă, 2ise el.& luă pe Sa1ina în 1ra-e i o duse în dormitorul plin de o lumină de un al1astru arintiu.4este o săptămână, pota îi aduse o scrisoare de la 7an 3varsen, la care !5FrGse adăuase un lun i foarte afectuos postscriptum. 0ru

să6i arate acea scrisoare Sa1inei, ca s6o familiari2e2e pu-in cu cei din Suedia. Dar iu1ita lui era încă în 1aia care se prelunea întotdeauna

ori de câte ori se spăla pe cap. Sa1ina îi spusese că6i înri/ea cu multă aten-ie părul, că se spăla ea sinură pe cap, dând cu o lo-iuneveetală, care să6i între-ină suple-ea.Uitându6se însă spre 1aie, vă2u că ua era desc5isă i că înăuntru nu mai era nimeni. 5olf6arald o stră1ătu din câ-iva pai i intră în

camera alăturată, care slu/ea de cameră de 5aine. )colo, în fa-a dulapului desc5is din care îi scosese o roc5ie al1ă de mătase, se aflaSa1ina, care -inea cu o mână un mic sipet de arint, iar cu cealaltă răscolea printre 1i/uteriile din el. 5olf6arald 2ise scurt?

8 $a arată6mi i mie sipetul acela<#i în5ă-ându6l, vă2u că era plin cu o mul-ime de 1i/uterii de mare pre-? numeroase inele cu diamante i ru1ine, unele montate în platină,

trei 1ră-ări super1e, două 1roe de aur, un colier de perle ro2, un altul de safire deose1it de frumos. Sa1ina îi aruncă o privire aproapeîndurerată.

8 Bmi aleeam ceva care să meară la roc5ia asta al1ă. Cred că voi pune una dintre 1roe i 1ră-ara de /ad.u2ele lui 5olf6arald tremurară au2ind aceste cuvinte.8 *6am vă2ut niciodată aceste 1i/uterii în afară de una din 1roe. Le ai de la amantul rec, nu6i aa; 4ăstrea2ă6le, pentru că pre-uiesc

o avere, însă de6acum încolo î-i inter2ic să mai por-i vreuna< adăuă el aproape furios. )m să6-i ofer eu câteva 1i/uterii iraniene. !e voi

duce la un iuvaeriu foarte priceput al cărui atelier l6am vi2itat de curând. Siur că acele flecute-e nu au valoarea 1i/uteriilor tale pe care-ii să -i le etale2i cu atâta incontien-ă<Sa1ina nu răspunse nimic i puse sipetul la loc în dulap. Se supusese, ascultătoare, dorin-ei lui 5olf6arald, iar acesta se sim-i

emo-ionat. )ceastă femeie încântătoare îl făcea să trăiască mult prea multe sentimente contradictorii.La a2ar, atât de pitoresc cu pere-ii i pardoseala lui de mo2aicuri colorate, cu strădu-ele pline de diveri arti2ani, perec5ea a/unse în

sfârit la aleria 1i/utierilor. La cel pe care pusese oc5ii 5olf6arald. Sa1ina îi lăsă iu1itului ei plăcerea de a6i alee un colier de turcoa2e,o 1ră-ară de aur împodo1ită cu aceleai pietre scoase din minele de la *ie5apour, din nordul $ranului i un topa2 super1 încastrat într6unsplendid inel de aur.

$talianca părea a1sentă. $eind din a2ar i a/unând în impunătoarea 4ia-ă eală, lui 5olf6arald îi fu dat să audă, spre uimirea lui,următoarele cuvinte?

8 )r tre1ui să6-i mul-umesc i a fi făcut6o, iu1itule, dacă estul tău n6ar fi fost inspirat de elo2ie< #tii că a putea să fiu i eu eloasă pe 3varsenii tăi de care eti atât de mândru, pe tot acel *ord care -i6e atât de dra i unde eu nu voi mere niciodată;

8 Sa1ina, draostea noastră va fi condamnată de6acum înainte la acest venic sc5im1 de 1anderile; !e ro să6mi ier-i 1ănuielile, dar

să tii că ele se datorea2ă unei iu1iri e@clusive. ai să uităm ranc5iunele care ne fac să suferim atâta. !ra năde/de că vei cunoate i tuSuedia mea... a a putea spune c5iar că sunt siur de acest lucru. Doar n6am să6mi petrec toată via-a în &rient, iar tu eti toată via-a mea<De îndată ce6-i va fi posi1il încearcă să afli dacă )ttilio Uone mai trăiete. Dacă eti într6adevăr li1eră, mă voi însura cu tine. După cevom părăsi $ranul, va tre1ui să încerci să o1-ii unele informa-ii poate printr6un detectiv particular. Sunt ata să ac5it toate c5eltuielile pecare le va necesita o astfel de anc5etă.

Bnainte de a răspunde, Sa1ina tăcu o vreme.8 Locuitorii săi spun că $spa5anul face cât „/umătate de lumeA. Ei 1ine, mie6mi place ro2av această /umătate de lume i deocamdată

nu simt dorin-a să plec de aici. !u i cu mine alcătuim un între, parcă aa ai spus, nu; Dacă e aa, atunci ce6-i mai doreti altceva,iu1itule;

Y Y YLa câtăva vreme după această discu-ie, assan ceru un concediu ca să se ducă la nunta surorii sale. Sa1inei, care nu era o ospodină,

nu6i plăcea să ătească nici măcar din amu2ament, aa că 5olf6arald o ducea să mănânce la 5otelul unde stătuseră la început.

Bntr6o 2i, în clipa în care se preăteau să se ae2e la masă, un incident 1i2ar tre2i din nou nelinitea în inima fiului lui Sirid. După cearuncase o privire în /urul ei, Sa1ina împinse 1rusc scaunul, rămânând în picioare, dreaptă, încremenită, cu oc5ii a-inti-i în farfurie.

8 Să plecăm< spuse ea cu voce sc5im1ată.

JQ



8 0ai, Sa1ina, totul e 1i2ar în atitudinea acestui om< *u simte nici o fărâmă de elo2ie, nici măcar fi2ică, tiind că o femeie ca tineapar-ine altuia; E de neînc5ipuit<

8 *u se iu1ete decât pe sine... i /ocurile de noroc. ai să nu ne mai ândim la el, iu1itule, i să6l tratăm ca pe o fantomă<Sfat cu neputin-ă de urmat, întrucât 5olf6arald, o1sedat de fostul 1ăr1at al Sa1inei, se duse a doua 2i la 5otel i între1ă la recep-ie de

domnul )ttilio Uone. !re1ui să atepte aproape o oră până ce6l vă2u co1orând dintr6o maină plină de praf. Bn ua 5otelului, cei doi 1ăr1a-i, fa-ă în fa-ă, se priviră îndelun. 5olf6arald remarcă încă o dată privirea aeră i pătrun2ătoare a oc5ilor foarte neri ai străinuluii ridurile din col-ul 1u2elor su1-iri. Uone, pe care Sa1ina îl descrisese ca pe un nestatornic, sclav al unei sinure pasiuni, era în primulrând un dur. 5olf6arald se miră de acest lucru. El credea că italianul era un superficial, mai curând sla1, în ciuda siuran-ei pe care oafia. &r, 1ăr1atul acesta era, dimpotrivă, foarte puternic i infle@i1il. !otui, 5olf6arald îl atacă fără nici un pream1ul?

8 Domnule Uone, dacă ai nevoie de 1ani, te ro să mi te adrese2i mie, nu Sa1inei< E o laitate să 5ăr-uieti astfel o femeie fărăapărare<

8 Ea -i6a spus acest lucru; 7oci un rol curios, domnule...8 arald Lind.8 *ordic;8 Suede2.8 Suede2ii sunt din fire neutri.8 Ce sens are remarca asta;8 Să spunem că ar fi o 1utadă. Bn orice ca2, văd că dumneata ai luat lucrurile în serios cu Sa1ina.8 Dacă vrei să tii, ei 1ine, află că Sa1ina e totul pentru mine<8 )r tre1ui să spui? „aproape totulA i ar fi de6a/uns. Draostea nu e decât pierdere de vreme. )r fi mai 1ine să te întorci cât po-i de

repede în Suedia. E un sfat de2interesat i 1inevoitor. !e salut, domnule Lind, nu mai avem ce discuta<

#i fără să6i mai dea vreo aten-ie, Uone intră în 5otel.Bncercând să se calme2e, 5olf6arald rătăci o vreme prin ora înainte de a se întoarce acasă. &mul i se păruse nelinitit i periculos.&are Sa1ina nu6i minimali2ase personalitatea pentru a6i liniti iu1itul; Uone era într6adevăr capa1il să6-i inspire frică. Um1ra lui apăsavia-a tinerei femei ca o rea povară. 5olf6arald avu o presim-ire că mai devreme sau mai târ2iu va tre1ui totui să6l înfrunte pe acelduman. Sa1ina nu6i spusese totul despre trecutul ei, temându6se că )ttilio mai era încă în via-ă. Care era de fapt adevăratul rol al acestuiinoportun;

5olf6arald se 5otărî să n6o mai sâcâie pe Sa1ina cu noi între1ări. *u6i spuse nimic despre discu-ia pe care o avusese cu el, dar a treia2i trecu pe la 5otel ca să afle dacă domnul Uone se mai afla acolo. $ se spuse că acel client părăsise $spa5anul c5iar în acea diminea-ă.

5olf6arald nu se sim-i complet eli1erat. !re1uia să6i apere draostea. *u mai era plin de euforie, ca în primele săptămâni. :ericireanu fuise, dar, după propria sa e@presie, „tre1uia să6i strână deetele în /urul comorii sale, întocmai ca un avarA.

Lunile trecură. 4erec5ea vi2ită linititul #ira2 i ruinele oraului 4ersepolis unde vă2ură nite răsărituri i apusuri de soare de osplendoare fără perec5e. *umai că lui 5olf6arald îi lipsea marea. & târî după sine pe Sa1ina până în olful 4ersic, pe o căldură toridă,su1 un soare implaca1il, pe un -ărm drept ca o scândură, spălat de valurile unei mări ce părea a fi de plum1 topit. )ceastă privelite îl

decep-ionă, umplându6i sufletul de nostalie. Bi mărturisi Sa1inei dorin-a lui de a mai vedea i altceva. Ea invocă farmecul pe care6le@ercita asupra6i $spa5anul. #i astfel anul se isprăvi...Cei de la !/orpa se mirau de scrisorile din ce în ce mai scurte ale „fiului risipitorA, de încăpă-ânarea lui de a rămâne în $ran. Dar într6o

2i de fe1ruarie, 5olf6arald constată că Sa1ina se tot ducea i venea de la aeroport. Se ducea acolo ca să primească vreo scrisoare pe carevoia s6o ascundă de oc5ii iu1itului ei; )cesta află destul de repede răspunsul la între1area care6l frământa. Sa1ina începuse să6i scrie luiein2 Wallac5. 0oia să6i reia profesia de actri-ă i conta pe simpatia israelianului pentru a o a/uta să fie ana/ată la vreun teatru.

8 Spune6mi, iu1itule, nu te deran/ea2ă să te întorci pentru o vreme în $srael;8 Dimpotrivă, -inutul e foarte plăcut la sfâritul lui fe1ruarie i în timpul lunii martie. %ai am o mul-ime de lucruri de vă2ut i mai

ales a dori să stră1at deertul *euev până la %area oie... ) vrea să scriu un poem 1i1lic. Dar nu vreau să6-i ascund, iu1ito, cât sunttotui de ostil proiectului tău. )i prevă2ut de altfel acest lucru din moment ce ai început să6i scrii lui ein2, pe ascuns, ferindu6te de mine. *u vreau să intri în teatru fiindcă profesia de actri-ă te va îndepărta de mine. *imic i nimeni nu tre1uie să ne îndepărte2e unul de celălalt<

5olf6arald sim-ea nevoia să6i proclame drepturile. !otui îl năpădi 1rusc o triste-e nedefinită.

V

U* 0(*! C"LDUH &*DUL) )4ELE %editeranei al căror murmur se pierdea pe pla/a din *atan=a. Bnainte de a porni în căutareaunor reiuni mai pu-in cunoscute ale $sraelului 8 deertul *euev, coasta %ării oii 8 5olf6arald căutase un -ărm mai potrivit iconstatase că sta-iunea 1alneară *atan=a, situată la nord de !el6)viv, nu era populată decât din când în când. La1orioii locuitori aimarelui ora nu apăreau acolo decât în ceasurile de destindere. )e2at pe o saltea pneumatică a cărei culoare roie ca cireaa se vedea de ladistan-ă pe pla/a aurie, 5olf6arald îi scria, pe scurt, !5FrGsei. Era sinur. Sa1ina se înapoiase la 5otel pentru a6i înri/i unul dintrefrumoii săi umeri pe care i6l arsese soarele, fiindcă uitase să se ună cu o cremă protectoare. )cel soare, nu prea puternic, era totuinemaipomenit de frumos, ca i acea primăvară la -ărmul unei mări care, fără a6l înflăcăra pe suede2 tot atât cât curen-ii din >atteat, nu6llăsase totui insensi1il pe poet.

&dată scrisoarea terminată i vârâtă într6un plic su1-ire, 5olf6arald, apărându6i oc5ii cu nite oc5elari de culoare înc5isă, se luni pe saltea. Semăna cu una dintre acele statui manifice culcate pe morminte în 1isericile de odinioară. E adevărat că statuia vie purta un ort

i o cămaă su1-ire, dar formele sale atletice aminteau mai curând de cuirasă.„!5FrGse va discerne reticen-ele din cuvintele mele. E o femeie ama1ilă. 0a tre1ui însă ca to-i ai mei din Suedia să afle în sfârit de

această draoste care mi6a sc5im1at via-a, mai ales atunci când Sa1ina mă va înso-i. „Căci, fapt tul1urător, tânăra femeie care6l iu1ea din



toate fi1rele fiin-ei sale pe 5olf6arald, părea tot mai pu-in 5otărâtă să6i împartă via-a cu el, după ce tânărul s6ar fi înapoiat în Suedia.:ără să6i spună nimic precis, ea dorea ca el să6i prelunească la infinit ederea în &rient. La acest ând 5olf6arald sc5i-ă un est deneră1dare i scrisoarea pe care o pusese su1 cot, fu luată de vânt. !ânărul se ridică de pe saltea i6i scoase oc5elarii de soare care6lîmpiedicau să vadă clar. & tânără într6un costum de 1aie neru, peste care purta o vestă lună de epon/ în duni, îi întinse plicul. 4leteleîntunecate îl fluturau în /urul c5ipului 1ron2at, cu trăsături plăcute, însufle-ite de doi oc5i deose1it de frumoi, de un al1astru ca de safir icare aveau o e@presie veselă i intelientă. 0ă2ând6o, 5olf6arald îi spuse? „4arcă am mai întâlnit acest c5ip< Dar unde;A !ânăra seaplecă uor i, de lăn-iorul de aur pe care îl purta la ât, 5olf6arald vă2u atârnând o porum1i-ă mică. )1ia atunci îi aminti poetul că, cuun an în urmă, participase la o seară culturală la aifa. $mediat îi recunoscu vecina de scaun care6l iritase peste măsură. Luă scrisoareamul-umindu6i în france2ă celei care o prinsese din 21or..

8 Scu2ă6mă, domnule arald Lind, 2ise ea cu acea siuran-ă de care dăduse dovadă odinioară, am citit fără să vreau adresa de pe plic?„Doamnei 3varsen...A )cest nume m6a făcut să tresar. !atăl meu, care este medic, îl cunoate foarte 1ine pe doctorul 3varsen.

8 Bntr6adevăr;)cest cuvânt 1anal nu e@primă decât o surpri2ă moderată având în vedere renumele lui 7an. 5olf6arald sim-i din nou o tainică

mândrie. %ult mai de mirare era întâlnirea în străinătate cu o persoană de care uitase complet, pe care nu mai dorea s6o revadă, dar cu careîi ăsise dintr6odată rela-ii comune. !ânăra preci2ă?

8 !ata s6a dus foarte des la conresele medicale din Suedia. 4rima oară c5iar a adus cu el o suede2ă? pe mama. )a că sunt pe /umătate compatrioata dumitale i, cum vor1esc în mod curent suede2a am fost încântată să6-i citesc poe2iile. Ultima oară am ăsit într6orevistă pe care mi6a trimis6o 1unica mea din %almo, un poem al dumitale intitulat $arna. 4ur i simplu m6a încântat.

8 Eti foarte drău-ă.8 %ă ândesc întotdeauna la ce spun i spun întotdeauna ce ândesc. Uneori e@istă i riscuri.:ata râse. Două ropi-e încântătoare i se adânciră în o1ra/i.

8 $a loc< propuse 5olf6arald întorcând salteaua în sens invers. )sta6i tot ce6-i pot oferi ca 1anc5etă.Ea se ae2ă fără fasoane. ăr1atul e@perimentat o cercetă cu o1iectivitate. Era foarte frumos alcătuită, în plus simplă i odi5nitoare.Lui 5olf6arald i se păruse, cu un an în urmă, cam „1ârfitoareA numai datorită faptului că nu6i ascunsese părerile privind interpretareamediocră de către Sa1ina a măre-ului său poem . şaptea pecete. :ata sporovăi veselă?

8 %ă numesc %arie6)strid [email protected] Eti de mult timp în $srael;8 *u de prea mult. Când ne6am întâlnit la „searaA aceea culturală, eram doar de ase săptămâni. Bn a1sen-a dumitale, despre care am

aflat de la ein2 Wallac5, am călătorit prin !urcia, Siria, Li1an, $ra9, $ordania, nordul Eiptului, iar acum o lună m6am reîntors aici. Suntinvitată de familia Walac5 la !el6)viv. Wilma, care e de oriine ma5iară, dar care, ca i ein2, s6a interat pe deplin în $srael, m6a a/utatmult în cercetările mele.

8 Cu ce te ocupi; Stai, lasă6mă să 5icesc... Linvistică, ar5eoloie, /urnalistică;8 *ici pomeneală? mă ocup de socioloie. Specialitatea mea este educa-ia copiilor i ereditatea. Care e mai puternică din două; %ă

interesea2ă îndeose1i copiii i2ola-i de mediul lor, a1andona-i, 1a c5iar 5andicapa-i. Bn $srael via-a dusă de timpuriu în Fibuţur i2 constituie o

e@perien-ă care mi6a re-inut mai mult aten-ia. )cest Stat este atât de plin de via-ă, încât ai impresia că aici nimeni nu doarme. !otulevoluea2ă cu o rapiditate uimitoare.8 Domnioară, eti o persoană care se interesea2ă de lucruri foarte serioase i în plus i de poe2ie.8 #i ea e la fel de serioasă. &perele dumitale sunt profunde. !re1uie să medite2i îndelun asupra lor.8 )devărul e că am o1iceiul de a pune totul la inimă.8 )sta se vede imediat. E de a/uns să se uite cineva la dumneata.%arie6)strid îi privi semi6compatriotul cu franc5e-e, fără nici un fel de provocare, cercetându6i oc5ii limpe2i. El nu se sim-i câtui de

pu-in /enat i nu reretă că6i -inea în mână oc5elarii de culoare înc5isă. &ricât de directă fusese în cuvintele i manierele sale, %arie6)strid se dovedi a fi o fiin-ă ec5ili1rată i loială. 4re2en-a sa îi făcu tânărului conforta1ila impresie de camaraderie. :ata continua săîntre-ină discu-ia.

8 Deci, 2ise ea, îl cunoti pe doctorul 3varsen, pe „marele 7anA, cum îi spune tata.8 Da, răspunse 5olf6arald cu un aer visător, sunt unul dintre apropia-ii familiei 3varsen. Curioasă coinciden-ă întâlnirea noastră<8 &5, coinciden-ele< Lumea e plină de ele. *umai protii neaă acest adevăr.

5olf6arald se ridică i6i întinse mâna vecinei sale care, foarte suplă, nu avu nevoie să fie a/utată ca să se ridice.Sa1ina nu mai revenise pe pla/ă. Se făcuse cinci după6amia2ă. 5olf6arald avea s6o ăsească la 5otel. 4ro1a1il că se va văita pu-in,dar el o va consola mânâind6o. 4ărându6i6se nepoliticos să se despartă 1rusc de %arie6)strid i să nu mai prelunească pu-in discu-iacordială care6l distrăsese cât timp fusese sinur, el sueră?

8 aide la un 1ar să luăm câte un mitz, 1ăutura na-ională a acestei -ări.Bn fa-a pa5arelor pline cu suc de portocale i de repfruit, 5olf6arald se amu2ă vă2ând6o pe %arie6)strid mâncând floricele de

porum1, ca i cum ar fi fost vor1a de cele mai ustoase midale din 4roven-a sau din $talia. Când isprăvi de ron-ăit, cei doi tineri se privirănestin5eri-i în oc5i. Bi unise acelai ând? îi întinseră pa5arele, le ciocniră i rostiră în suede2ă? S@al < După care %arie6)strid spuse încet?

8 #i via-ă lună doctorului 3varsen<După o clipă de tăcere, în răstimpul căreia 5olf6arald revă2u în minte 8 cu o intensitate necunoscută până atunci 8 domeniul din

!/orpa, tânără fată, care se pare că de-inea ciudata putere de a6l întoarce în trecut, reluă?8 %ai mult ca siur că ne vom revedea la !el6)viv. %ă duc diseară acolo cu shérouth6ul.Shérouth6ul, mi/loc de transport foarte practic, este de fapt un serviciu de ta@iuri, unde fiecare maină duce cam în acelai loc patru sau

cinci persoane o dată. Cedând usturilor randomane ale Sa1inei, 5olf6arald înc5iriase o maină eleantă, fără ofer.8 Eu voi pleca din *atan=a peste două 2ile. La !el6)viv voi face în mod siur o vi2ită familiei Wallac5.

2 Colonii aricole colective.



8 4ână atunci, nu vrei să6mi dai mie scrisoarea s6o trimit mi@htar bedoar avir ;8 )i spus ceva în e1raică< %ă predau<8 )dică s6o trimit pe calea aerului< & voi preda primului avion potal care pleacă de pe aeroportul din Lod spre Europa de nord.

)stfel doamna 3varsen va primi scrisoarea dumitale cu patru2eci i opt de ore mai devreme.5olf6arald îi încredin-ă tinerei %arie6)strid plicul, apoi iei în urma fetei. )ceasta făcu următoarea remarcă?8 )m au2it spunându6se, în casă la ein2 Wallac5, că arald Lind n6ar fi numele dumitale adevărat.4uteai să6i ascun2i ceva acestei fete; Siur că avea să reuească în mod strălucit în socioloie, fiindcă avea despre rela-iile dintre

oameni idei care făceau imposi1ile ocoliurile i ascun2iurile interlocutorilor săi. La urma urmei de ce să6i ascundă adevărul pe care tot îlva afla mai devreme sau mai târ2iu;

8 *umele meu adevărat este 5olf6arald Lindval.8 Tac@ , 5olf6arald, god a%ton.3

%arie6)strid se îndepărtă cu pas de sportivă, lăsându6l pe fiul lui 7an pu-in perple@. Bi spusese pe nume. Bl cunotea doar de o oră idouă2eci de minute, dar, la urma urmei, nu se comportase ca o scandinavă; Dacă se vor mai revedea i vor mai vor1i în lim1a suede2ă vora/une să6i spună tu. )sta era reula lim1ilor nordice. 5olf6arald tresări sim-ind o mână pe 1ra-.

8 Co1oară din nori< îi 2ise Sa1ina. )cea tânăra persoană, destul de oarecare, te6a captivat c5iar până într6atât;0or1ea cu ironie, iar oc5ii îi sclipeau întocmai ca ai unei feline. 5olf6arald nu putea să -ină niciodată piept acestei italience, care era

de o elo2ie fără perec5e. )a că replică pe un ton calm?8 %arie6)strid rau@ e o prietenă a familiei Wallac5. E pe /umătate suede2ă i ne6am ăsit în -ară cunotin-e comune. )m sporovăit

pe pla/ă. Bntâlnirea ar fi putut foarte 1ine să ai1ă loc i în pre2en-a ta.8 0ăd că e enul „camaradăA.8 )proape. !e mai ustură umărul, iu1ito; %i se pare mie sau ai pu-ină fe1ră;

8 Da, cred că am un pic de fe1ră. Să ne întoarcem la 5otel. Să ceri să ne aducă în cameră câte o ceacă de ceai i nite sandviuri.După ce Sa1ina se vârî în pat, 5olf6arald o1servă pe noptieră două tu1uri de somnifere cu compo2i-ii diferite. Bi reproa cu 1lânde-e?8 0ăd că, în ciuda ruămin-ilor mele, continui să te dro5e2i. *u po-i să renun-i la aceste produse mai mult sau mai pu-in to@ice;:oarte nervoasă, Sa1ina ripostă, spre marea sa surpri2ă, cum nu mai ripostase niciodată până atunci?8 )sta e trea1a mea< $au aceste medicamente încă dinainte de a te cunoate i văd că n6am murit. *u pricepi că nu pot dormi; $ar

noaptea, când am astfel de insomnii, îmi vin în minte numai fantome<5olf6arald ar fi dat nu tiu cât să poată ti cine erau acele fantome. Era siur că printre ele se număra i Uone. &are ce se

întâmplase cu el, după vara petrecută la $spa5an; & mai sâcâia i acum pe Sa1ina; Bn seara aceea ea păru i mai ascunsă ca înainte i6imiră iu1itul prin acea ieire neateptată.

Conciliant, el nu mai 2ise nimic despre somnifere, dar îi făădui să revină asupra acestui su1iect.8 4este patru2eci i opt de ore vom fi la !el6)viv, 2ise el. Cre2ând că sunt sinur, Wallac5 mi6a propus să stau la el. Dar eu voi

înc5iria un mic apartament pentru noi doi, cât vom mai sta în acel ora... Cel mult două luni...Sa1ina făcu din cap semn că nu.

8 C5iar voiam să6-i vor1esc despre acest lucru, 2ise ea. *u sunt de acord cu propunerea ta< !el6)viv6ul e un ora mare dar nu unuldintre cele în care po-i trece neo1servat, cum sunt Londra, 4aris ori *eT63or9. )vem, mai ales tu, rela-ii printre israelienii marcan-i. Socotcă e mai 1ine să nu tie nimeni de leătura noastră. !u fii de acord să stai la ein2 Wallac5, iar eu voi ocupa acel mic apartament desprecare vor1eti, alcătuit din două camere i dependin-e.

8 $u1ita mea, nu ne6am despăr-it vreme de opt luni... S6ar putea să ai dreptate, dar să tii că voi fi foarte mâ5nit. Siur, voi veni 2ilnicsă te văd. ) dori totui să merem împreună până la *euev, apoi la Eilat, să privim în adâncul %ării oii stând, într6una din acele 1ărcicu fundul transparent. Coralii, veeta-ia ei micătoare, petii 8 sute de specii diferite 8 constituie o vi2iune e@traordinară. 0om petreceacolo ceasuri încântătoare.

8 Eu nu te pot înso-i. Deertul, c5iar în parte îm1lân2it de israelieni, mă sperie, ca i căldura toridă de pe -ărmul %ării6oii.5olf6arald se aplecă să6i mânâie pletele de aur în care îi plăcea atât de mult să6i înroape fa-a în momentele de draoste.8 Sa1ina, 2ise el cu voce uor răuită, mă mai iu1eti;Ea se ridică în sus, cu o1ra/ii în flăcări, stăpânită mai mult de o fe1ră morală decât de una fi2ică. Dulcea fiin-ă palidă fu înlocuită de o

femeie arsă de patimă.

8 Ce prostii îndrui, 5olf6arald; B-i inter2ic, au2i, î-i inter2ic să te îndoieti de draostea mea<Sinceritatea ei vădită îl făcu pe 5olf6arald să nu se mai îndoiască de nimic. )sta nu însemna că ea nu6i ascundea ceva. #i tre1uie săfi fost ceva destul de rav, din moment ce se 5otărâse să renun-e la călătoria la %area oie, lăsându6l pe iu1itul ei să plece sinur.

5olf6arald îi orani2ase punct cu punct călătoria încă de când sosise la !el6)viv. Bncăpă-ânat din fire, nu voia să renun-e la niciunul din proiectele sale, ci dimpotrivă, voia să i le pună în aplicare cât mai repede cu putin-ă. Simpatia cu care îl primise familia Wallac5în frumosul lor apartament cu o terasă plină de flori, situat la ultimul eta/ al unui imo1il ultramodern, pre2en-a tonică a tinerei %arie6)strid, îi aduseră tânărului o oarecare uurare sufletească. Da, dar asta nu însemna că nu se ândea tot timpul la pământul ars de soare din *euev, la uimitoarele sale oa2e de verdea-ă i de flori primăvăratice sau la fale2ele ce semănau atât de 1ine cu nite 2iduri 1i1lice. !oateaceste locuri îl duceau fără voie cu ândul la poetul persan afi2 din care la $spa5an, îi citea adesea Sa1inei?

/hiar dacă mii de duşmani mă+ncon3oară 5u nu mă tem nicic"nd de ei >acă iubita mă susţine/u toată dulcea ei comoară!!!

eîntors la !el6)viv, 5olf6arald n6o mai ăsi decât pe %arie6)strid. Wilma plecase în Ce2areea, la mare, cu cele două feti-e, una de

3 %ul-umesc, 1ună seara Oîn suede2ăP.V



trei i alta de cinci ani, iar ein2 fusese c5emat de nite prieteni, la un c5i1u- din sud6est.8 ie-ii oameni, 2ise %arie6)strid, au fost foarte tul1ura-i de o încercare criminală de incendiu< :ocul a i21ucnit din mai multe păr-i

deodată i au avut destulă 1ătaie de cap până l6au stins. Săptămâna trecută alt sa1ota/? cineva a tăiat -evile de iriare ale pământurilorcândva neproductive. )ct ratuit i plin de dumănie<

8 Sunt unii care încearcă să le facă imposi1ilă via-a celor din $srael. E lamenta1il. %ai ales că aici foarte multe neamuri de oamenisunt semi-i i ar tre1ui să se în-eleaă între ei.

8 #tii care e devi2a celor de aici; între1ă %arie6)strid. $ati@va, adică mersul înainte, speran-a. Dar iartă6mă, 5olf6arald, m6amluat cu vor1a i am uitat să te între1 dacă vrei o ustare.

8 *u, mul-umesc< De altfel te voi părăsi într6o clipă, fiindcă am de făcut o vi2ită.8 )tunci î-i preătesc un mitz, dacă nu cumva preferi limonada de 2meură.8 Eti foarte drău-ă i văd că ai reale calită-i de ospodină< Dar nu vreau nimic, fiindcă sunt foarte ră1it.8 &ricum, în seara asta va tre1ui să aprecie2i calită-ile mele de ospodină. ein2 nu se va întoarce decât după ce se va întuneca, aa

că eu sunt cea care va tre1ui să vă preătesc de mâncare la amândoi.Surâsul fetei părea linititor, însă privirea îi era deose1it de perspicace. Ea 5ici că 5olf6arald se ducea s6o vadă pe acea femeie

despre care îi vor1ise ein2, acea străină tul1urătoare despre care ea, %arie6)strid, spusese, cu un an în urmă, că era o actri-ă lipsită detalent. Clătinatul ei din cap în semn de de2apro1are, pe care suede2ul îl o1servase, îl irită. Sa1ina, căreia îi scria 2ilnic, dar care nu preaavea o1iceiul să6i răspundă, avea să fie mirată de vi2ita lui. *u6i spusese că vine ca să6i dea o lec-ie, dar oare va avea cura/ul să6i facăiu1itei sale reprouri; #tia cât era uneori de indiferentă.

)partamentul Sa1ineiP era situat, ca i cel al lui ein2, la ultimul eta/ al unui imo1il relativ vec5i, pentru că !el6)viv6ul e unul dintrecele mai noi orae ale lumii. 5olf6arald avea i el o c5eie la dispo2i-ie. !otui, din polite-e, sună la ua prevă2ută cu un vi2or pe unde puteai vedea cine sună. !imp de două minute nu răspunse nimeni. Dar încă de la sosire 5olf6arald au2ise 2omot de pai prin

apartament, acel 2omot specific pe care6l făceau pantofii cu tocuri foarte înalte pe care6i purta Sa1ina. $ se păru de asemenea că cinevaînc5isese un tran2istor care cânta încet. Sună a doua oară, dar tot fără nici un re2ultat.)tunci vârî c5eia în 1roască i intră direct în camera de 2i a cărei fereastră înaltă dădea spre 1alcon. Sa1ina iei imediat din odaia ei,

pu-in cam speriată.8 ata; !e6ai i întors;)ceastă e@clama-ie accentua nemul-umirea pe care 5olf6arald a1ia i6o mai putea ascunde.8 )sta6i tot ce ăseti să6mi spui; Curioasă primire<8 *u mă ateptam să te văd înainte de trei sau patru 2ile.8 !e6ai uitat prin vi2orul de la uă. Credeai că voi renun-a, dar ai uitat că aveam i eu o c5eie.8 Da, am uitat, dar să tii că nu m6am uitat prin vi2or să văd cine e< Bntr6un ora străin ca ăsta, n6am încredere să desc5id ua oricui,

mai ales când sunt sinură.)poi îi petrecu 1ra-ele pe după ât i6l sărută. u2ele îi erau reci i 5olf6arald sim-i acel trup su1-ire i fle@i1il 8 pe care6l strânea

fericit la pieptul lui 8 tremurând din cap până în picioare. Dar c5iar în acel moment, în loc să simtă 1ucurie sau înflăcărare, sim-i o

strupoare dureroasă. Sa1ina spusese că era sinură. Dar de când purta acei oc5elari de vedere cu rame roase de 1aa; &c5elariirămăseseră lână tran2istor, pe o măsu-ă unde se mai aflau un pa5ar i o sticlă de limonadă. &r, Sa1inei îi era silă de acea 1ăutură, ea nu 1ea decât ceai i cafea i uneori T5is9= cu apă. &cupată să6i mânâie o1ra2ul lui 5olf6arald, ca i cum ar fi vrut să6i distraă aten-ia, nuo1servă încotro privea iu1itul ei. &c5ii lui rămăseseră fi@a-i pe peretele din fundul camerei, iar în acea olindă el vă2u clar silueta unui 1ăr1at care, imediat după sosirea lui, trecuse repede pe 1alconul din fa-ă. Dei acesta ieise iute i ferindu6se să nu fie vă2ut, 5olf6araldavu timp să recunoască c5ipul osos i nasul acvilin al lui )ttilio Uone. Suede2ul încremeni, incapa1il să mai scoată un sunet. Cel maielementar ra-ionament îl ducea la conclu2ia că Sa1ina îl primise de 1unăvoie pe )ttilio. Siur, s6ar fi putut ca individul s6o fi amenin-at,dar ciudat era că ea nu ceruse a/utorul lui 5olf6arald. Dimpotrivă, se părea că dorete să scape cât mai repede de acesta din urmă. S6o fiamenin-at cumva Uone că se va ră21una pe iu1itul ei; Supo2i-ie ratuită? italianul nu avea nimic dintr6un so- elos. Bncercând să6irevină, 5olf6arald spuse la întâmplare?

8 Ce faci deseară;8 *imic deose1it. Sunt foarte, foarte o1osită, în praul unei depresiuni nervoase. !re1uie să mă duc să mă vadă un medic. L6am i

anun-at că mă voi duce la el mâine după6amia2ă.

8 0rei să te înso-esc;8 *u, fiindcă altfel nu voi mai avea cura/ul să mă duc.8 Când te voi revedea;Cu toate eforturile sale, tonul lui 5olf6arald era rece. !răsăturile Sa1inei se alterară, privirea i se împăien/eni. Cu toate acestea

răspunse repede?8 B-i voi da telefon mâine, după consulta-ie, la familia Wallac5.)poi 1rusc îl strânse i mai puternic pe 5oll6arald i6l sărută cu patimă. )cel sărut nu putea să mintă. 0reme de câteva secunde fiul

lui Sirid fu ata să6l provoace pe Uone, dar un instinct nedefinit îl împiedică. Bncercă să6i reia tonul lui firesc.8 )tunci la revedere, iu1ito< eret nespus că nu te sim-i 1ine. )i ri/ă de tine, te implor<$ei în stradă i o porni din loc, merând ca într6un vis. *u remarcă nici anima-ia din ora, nici circula-ia de pe osea. Ceva, se pare

foarte rav, îi scăpa. Se sim-ea atât de 2dro1it sufletete, încât nu i21utea să6i dea seama de prime/dia care6l pândea. )/unse astfel până la7affa i, în cartierul ara1 despre care6i vor1ise %arie6)strid, stră1ătu, fără să6l interese2e nimic, pitorescul 1a2ar plin cu tot soiul defleacuri i euă până la urmă într6un mic restaurant unde nu fu în stare să aprecie2e suculentele friărui de 1er1ec presărate cu piper.

Bnapoindu6se noaptea în !el6)viv6ul puternic luminat, îi aduse aminte că %arie6)strid îl atepta ca să ia masa împreună. Siur că 1iata fată se străduise din răsputeri. Dovada strădaniilor sale erau cele câteva feluri de mâncare dintre cele mai rafinate, care însă serăciseră. Cuprins de remucări, 5olf6arald se pierdu în numeroase scu2e prete@tând o plim1are până la 7affa. %arie6)strid îi remarcă



tul1urarea i o1servă că era tras la fa-ă. Dar discre-ia ei înnăscută o determină să nu6l între1e nimic. +ise doar atât?8 0ăd că nici ein2 n6a venit. *u prea v6a-i deran/at să6mi onora-i 1ucatele. Câte neca2uri ai cu 1ăr1a-ii ătia<5olf6arald se strădui să surâdă pentru a fi pe placul a2dei sale improvi2ate.8 Tac@ să m7c@et , %arie6)strid, 3ag be@lagar 4. Ea îi răspunse tot in suede2ă?8 .d3ö<Dacă6i spusese „la revedereA, o făcuse pentru că tia că nu6i putea spune „noapte 1unăA<) doua 2i, după nite ceasuri într6adevăr peni1ile din pricina insomniei, 5olf6arald nu mai iei din casă. Bn camera ei, %arie6)strid

îi orânduia însemnările pe care le făcuse în timpul călătoriilor sale. Spre prân2, din stradă, se au2i până în odaia ei o rumoare puternică.:ata iei la fereastră i o1servă o mul-ime de oameni ce se îndrepta în valuri către cafenele, unde radioul transmitea o tire importantă.Câ-iva oameni cu c5ipurile încruntate se ră1eau, dar încotro; Bncet, încet, mul-imea se potoli. %arie6)strid se îndreptă spre sufraerie să pună masa. 5olf6arald, care o a/unse din urmă, tăcea. Sa1ina urma să6l c5eme la telefon a1ia după6masă, dar el i începuse să atepte.

„%6am 2ăpăcit de tot< îi 2ise. )m început i eu să6mi pierd ec5ili1rul. *esiuran-a asta mă ucide<A!recu o oră. %arie6)strid, care respectase tăcerea lui 5olf6arald, dădu drumul la radio în năde/dea că va prinde vreun 1uletin de

tiri.8 )r fi tre1uit să fac acest lucru mai demult, 2ise ea cu reret. Dar am e2itat ca să nu te deran/e2. 4oate că tocmai te ândeai la vreo

poe2ie i erai în plină inspira-ie...5olf6arald se sim-i ruinat ândindu6se că toată inspira-ia lui de poet se reducea la o idee fi@ă. Cele câteva tiri transmise la radio,

fiind în e1raică, nu6l lămuriră prea mult pe suede2 care 5a1ar n6avea de lim1a vec5ilor profe-i, după cum n6o lămuriră nici pe %arie6)strid, care nu cunotea decât câteva cuvinte u2uale. :ata însă spuse linitită?

8 %ai mult ca siur că vor traduce mai târ2iu i pentru cei care nu cunosc lim1a maternă. Deci va tre1ui să mai ateptăm.La ora unu i /umătate, apăru în sfârit i ein2, cu 1ra-ul într6o earfă. Speria-i, 5olf6arald i %arie6)strid între1ară într6un las?

8 Ce s6a întâmplat;8 Un atentat la care am fost de fa-ă.Unul dintre cei mai vec5i întemeietori ai $sraelului, stimat i respectat de to-i, o adevărată fiură na-ională, se dusese să vi2ite2e noul

$nstitut de cercetări tiin-ifice. Bn fa-a $nstitutului, se adunase o mul-ime de lume. Cum persona/ul ieea destul de rar în pu1lic, cei din prea/mă începură să6l aclame. Wallac5 se vârâse într6un rup de studen-i. *ici 5olf6arald, nici %arie6)strid nu6l între1ară ce căutaacolo. De îndată ce 1ătrânul îi făcu apari-ia, răsunară două detunături i două loan-e îi atinseră umărul i fa-a, producându6i doar douăarsuri uoare. Dar după câteva secunde de stupoare, răsunară alte două detunături. Un lonte îl lovi pe 1ătrân în old, cel de6al doilea îlrănise la mână pe ein2 care, năpustindu6se, se ae2ase în fa-a 1ătrânului. ein2 îi co1orî privirea spre mâna lui 1ron2ată, acum leată cuo earfă.

8 !rea1a asta, spuse el, s6a petrecut înainte de prân2. #tirea s6a difu2at la radio timp de un sfert de ceas. ătrânul a fost dus imediat laspital, dar medicii sunt convini că, în pofida vârstei sale înaintate, va scăpa. &mul ăsta e tare ca stânca. Bnc5ipui-i6vă că a mai avut putereasă ceară să fiu imediat e@aminat. 0inovatul celui de6al doilea atac a fost arestat. !re1uie să vă mărturisesc că eram înarmat i că, dei lovitla 1ra-ul stân, am tras cu cel drept în clipa în care tipul se preătea să fuă, aa cum făcuse i autorul primelor două împucături.

8 )u fost deci doi; între1ă %arie6)strid.8 Da. Cel de6al doilea a socotit că 1ătrânul nostru nu primise destule loan-e i a vrut să6l dea ata...8 L6ai ucis, ein2;8 *u, dar nu mai are de trăit decât câteva ceasuri. Cel mult până după6amia2ă. )a mi6au spus doctorii de la spitalul unde a fost

transportat.Wallac5 îi ridică în sfârit capul. &c5ii săi erau plini de o nesfârită triste-e.8 Lindval, spuse el, cred că e a1solut necesar să merem împreună să6l vedem pe acest nefericit.8 Dar... nu prea în-ele de ce.8 !e ro să6mi scu2i insisten-a. Dar vei în-elee sensul demersului meu, după ce acest om va vor1i i, crede6mă, sunt convins că va

vor1i<&c5ii al1atri ai tinerei %arie6)strid se desc5iseseră mari din pricina uimirii. Bl cunotea foarte 1ine pe ein2. Ca să spună asemenea

lucruri, însemna că era ceva foarte important. Un ând îi trecu 1rusc prin minte.8 Dumne2eule, nu cumva...

*u vru să6i isprăvească fra2a pe care 5olf6arald, mult prea a1sor1it, nici n6o au2i. Bncercă să lumească?8 0itea2ule ein2, n6ai să pleci la spital înainte de a fi mâncat măcar un sandvi. #i pentru că -i6ai vărsat sânele pentru patrie, meri-i pu-in din vinul re2ervat oca2iilor festive.

8 Cum să re2iti în fa-a unei asemenea oferte; E foarte a1ilă %arie6)strid a noastră< *u în felul acesta îl cucerete femeia pe 1ăr1at,Lindval;

8 ineîn-eles<ăspunsul trăda lipsa de aten-ie a lui 5olf6arald, care se tot uita la ceas. 0rând să se esc5ive2e de vi2ita la spital, la un moment dat

tânărul spuse e2itând?8 #tii, ein2... )tept un telefon în după6amia2a asta i dacă lipsesc...8 Bn locul tău va răspunde %arie6)strid i6-i va transmite mesa/ul.8 *u se poate< E vor1a de ceva strict personal< ein2 făcu o rimasă, ca i cum i s6ar fi scos un dinte fără aneste2ie, apoi spuse pe un

ton cateoric?8 5a nu6-i va mai telefona, draă Lindval<

8 )i spus ea;8 Da. )i plecat la $spa5an cu Sa1ina Delfi. 06a-i înapoiat împreună fără să vă mai ascunde-i leătura. )cum, draă prietene, a trecut

4 B-i mul-umesc mult, %arie6)strid, i reret. Osuede2ăP.



ceasul reticen-elor i al discre-iei.8 Ce tii tu despre Sa1ina mai mult decât mine; ripostă furios suede2ul.8 #tiu cu totul alte lucruri decât tii tu i, dei îmi pare rău, crede6mă, va tre1ui totui să le afli.8 *6ai vrea să vor1eti mai clar;8 ) prefera ca în locul meu să vor1ească cel pe care l6am rănit. Să6i asume măcar această sarcină. Să isprăvesc sandviurile astea

e@celente i merem<8 Wallac5, nu voi suporta ca...%arie6)strid puse o mână fermă pe 1ra-ul lui 5olf6arald.8 *u cre2i că tre1uie să ne păstrăm încrederea, c5iar i în toiul furtunii, vi9inule;)ceste cuvinte potoliră imediat mânia fiului lui Sirid, trufaa Wal9=rie de odinioară.& /umătate de ceas mai târ2iu cei doi 1ăr1a-i, după ce stră1ătură coridorul spitalului, se opriră în fa-a unei ui pă2ită de doi poli-iti.

0ă2ându6l pe Wallac5, cei doi se dădură la o parte fără un cuvânt, lăsându6l să intre în camera unde se afla rănitul. La un semn al luiWallac5, poli-itii îi înăduiră i suede2ului să intre, apoi înc5iseră ua. Uitându6se la cel care 2ăcea, lui 5olf6arald începură să i se21ată vinele de pe frunte, iar âtle/ul i se strânse. C5ipul rănitului căpătase o culoare ver2uie, nasul ascu-it i se su1-iase, 1u2ele a1ia i semai vedeau, până într6atât erau de decolorate. Dei fără oc5elari, rănitul îi îndreptă privirea lucidă spre suede2ul care se apropiase, uluit,de pat.

8 )ttilio Uone<Un ciudat dispre- apăru pe c5ipul muri1undului care 8 aa cum făcuse i odinioară la $spa5an 8 rosti în france2ă?8 !e îneli, domnule 5olf6arald Lindval, alias arald Lind< *u mai e@istă nici un )ttilio Uone. ) încetat să mai trăiască de acum

trei ani. Sunt siur că domnul Wallac5, care tie atâtea lucruri, e la curent cu acest episod. Domnul ein2 Wallac5... aa62isul deleatcultural... este în realitate unul dintre mem1rii cei mai de temut... ai Serviciului de $nforma-ii din $srael.

8 )r fi mai corect să spui, interveni ein2, deleat cultural i mem1ru al Serviciului de $nforma-ii.5olf6arald îi privi prietenul cu totul al-i oc5i, dar i cu o neateptată clarvi2iune? deci nu întâmplător ein2 fusese c5emat lac5i1u-ul care luase foc< *u întâmplător se aflase în cursul acelei 2ile în escorta 1ătrânului la via-a căruia se atentase i nu întâmplătorfusese înarmat< !otui Lindval, răvăit de de2văluirea criminalului, repetă neîncre2ător?

8 Deci dumneata nu eti )ttilio Uone; Dar la $spa5an...8 %i6am luat acest nume ca acoperire, iar dumneata ai cre2ut, domnule poet< So-ul care îi storcea so-ia de 1ani... care o sâcâia cu

elo2ia lui... omantism desuet i ri2i1il. Uone a fost e@ecutat acum trei ani... pentru că nu voia să lucre2e pentru noi decât pe 1ani mul-ii pentru că ne amenin-a că ne denun-ă, ticălosul<

8 Deci confirmi 1ănuielile mele< 2ise ein2. #tiam doar că Uone fusese ăsit mort, împucat în piept, într6un 5otel din 4ort6Said.Din câte aflasem despre el, Uone nu era omul care să se sinucidă din pricina datoriilor, ci mai curând „fusese sinucisA. Lindval, pentru căvăd că eti de2amăit din pricina răposatului Uone, iată -i6l pre2int pe cel mai fanatic dintre fanatici, pe faimosul El D5i1 8 Lupul.

5olf6arald îi ascunse mâinile care6i tremurau. )poi între1ă?8 #i ce amestec are Sa1ina în toată povestea asta sinistră;

El D5i1 avu un sla1 surâs de dispre-.8 )i fost i răni-i poet, tinere< )mănuntele -i le va da domnul Wallac5, fiindcă asta nu e trea1a mea. Eu sunt ef, domnilor, i nu eroude roman. Uone e cel care i6a târât nevasta printre noi i printre noi a tre1uit să rămână, dacă -inea la via-ă. )en-ii străini ne sunt foarteutili[ îneală lumea mult mai uor. Cine s6ar fi ândit vreodată că Sa1ina primea 1ani cu rămada de la noi; )tât de 1londă, de diafană, deîndrăostită< C5iar prea îndrăostită. Dacă mor acum, aici, pe acest pat de spital, acest lucru se întâmplă din cau2a dumitale, Lindval.

El D5i1 scrâni din din-i, vocea îi deveni răuită. Un fuler de mânie trecu prin oc5ii săi întuneca-i.8 Din cau2a mea; între1ă 5olf6arald cu un nod în ât.8 !re1uia ca Sa1ina să dea în sfârit dovadă de 2el. $ar dumneata nu te mai îndurai s6o părăseti. )veai de ând s6o duci în Suedia.

4oate că până la urmă te6ar fi urmat... )tunci i6am poruncit să ucidă. ) refu2at. *u se ândea decât la roman-a voastră, înro2ită de ideeacă vei descoperi adevărul. )m o1liat6o să ac-ione2e punând în celălalt taler al 1alan-ei via-a dumitale sau pe cea a 1ătrânului israelit.Eram siur de re2ultat... Ea a ales salvarea dumitale... Căci dacă ar fi fuit, te6a fi ucis, Lindval. 4ână la urma însă m6a păcălit. ) trasasupra 1ătrânului în aa fel încât să nu6l rănească... ) tre1uit să intervin... #i profitând de în5esuială, ticăloasa a ters6o. %aina ei era ladoi pai. )cum cred că e departe, într6un avion sau pe un vapor spre cine tie ce destina-ie. 4entru dumneata, Lindval, oricum e pierdută,

pierdută pentru totdeauna.ănitul răsufla din ce în ce mai reu. !otui, întorcându6i privirea spre Wallac5, îi spuse plin de dispre-?8 C5iar dacă eu mor, tot n6o să ave-i linite. După mine vor veni al-ii, poate mai norocoi...8 *ici nu mă îndoiesc, dar cine tie[ poate că într6o 1ună 2i, prieteni i dumani, vom mere alături<:anaticul tia că mărturisirile sale îl loviseră drept în inimă pe suede2, vinovat în oc5ii săi de a fi pus mâna pe Sa1ina, odinioară atât de

docilă, care li se supusese de spaimă, dar care o pornise pe un astfel de drum i din pricina dorin-ei sale de a trăi pe picior mare. El D5i1 seîntoarse cu fa-a la perete i nu mai vru să scoată o vor1ă. Lui 5olf6arald îi venea să urle, ca unei fiare rănite. Deci Sa1ina nu fusesedecât o aventurieră< %ai 1ună actri-ă în via-ă decât pe scenă, ea nu făcuse altceva decât să6i /oace rolul. Se pare că numai draostea eifusese sinceră. 5olf6arald îi aminti de cuvintele în doi peri rostite de Sa1ina în a/un. De fapt, acele cuvinte erau un fel de rămas61un.

Când a/unse la Wallac5, după tăcerea copleitoare din maină, durerea lui 5olf6arald i21ucni?8 !ot ceea ce mi6a îndruat n6a fost decât o -esătură de minciuni< *e-inând seama de pre2en-a lui %arie6)strid, continuă âfâind?8 De ce nu mi6ai spus de la aifa, Wallac5; *u se poate să nu fi avut unele 1ănuieli<

8 *imic altceva decât 1ănuieli, dar i acelea foarte vai i numai din pricina mor-ii suspecte a 1ăr1atului ei. *u putea fi acu2ată denimic. *6am evitat6o, ci dimpotrivă, am vrut s6o cunosc cât mai 1ine. Dar, draă Lindval, te ro să6mi înădui să -i6o spun, dumneata te6aiîndrăostit ca un putan de ea. Când ai plecat la $spa5an, dacă a fi avut unele certitudini i dacă te6a fi sfătuit să renun-i la ea, spune6mi,

J



păstre2e secret.8 !5FrGse, mă întorc din &rient rav rănit sufletete i de2amăit. Unele întâmplări mi6au răvăit via-a i mi6ar fi mult prea reu să

vor1esc despre ele. Bnainte de a apărea în fa-a tatălui meu, a vrea să am răa2ul să mă linitesc i să6i înfă-ie2 c5ipul unui 1ăr1at care areuit să iasă dintr6o rea încercare. Deocamdată acest lucru nu e cu putin-ă. *umete asta oroliu, dacă aa cre2i...

4rivirea !5FrGsei era a-intită asupra olin2ii retrovi2oare. 4roceda astfel din pruden-ă i mai ales din milă, ca să nu vadă c5ipul tul1uratal lui 5olf6arald.

8 4ari totui, o1iectă ea, încântat de e@perien-a ta orientală i de anumi-i oameni cu care erai ata să te împrieteneti.8 Da. &rientul m6a sedus i c5iar m6a încântat. )m lăsat în $srael nite prieteni, o ama1ilă semi6compatriotă franco6suede2ă al cărui

tată a fost în rela-ii cordiale cu... al meu. %ai mult ca siur că nu6i voi mai revedea pe nici unul dintre cei care mi6au arătat atâta simpatie.!5FrGse, te ro încă o dată să mă ier-i că nu pot spune nimic, nici c5iar dumitale< E vor1a de un episod trist, de o decep-ie a căreiamărăciune se va decanta încet. 4rincipalul este să fiu stăpân pe mine. Cum a putea să6i spun acest lucru tatălui meu;

8 0oi proceda ca de o1icei, draul meu. Simt mult prea mult cât eti de nefericit, ca să nu te a/ut.&1ra2ul lui 5olf6arald fu mânâiat de o pală proaspătă a vântului de pe coastă. Dorise atât de mult să6i reăsească alături de Sa1ina

„*ordulA său, cum spunea adesea italianca ce se sim-ea atât de 1ine în &rient<$2oni din minte amintirea c5inuitoare a trupului ei frumos, a pletelor de aur, a minunatelor ei 1u2e care min-eau cu atâta uurin-ă, a

oc5ilor de săl1ăticiune atât de sc5im1ători.Bn aceeai clipă, !5FrGse îi dădu seama că era vor1a de o draoste pătimaă. Bl vă2use suferind la fel pe 7an despăr-it de Sirid, după

fapta cumplită a acesteia. ăsi e@act cuvintele ce tre1uiau rostite?8 Linitete6te< Când vei avea puterea i vei sim-i dorin-a să ne ve2i, întoarce6te în mi/locul nostru. & vei c5ema pe $de, care -i6o va

pre2enta pe fiica ci, irit, doar de apte săptămâni. Hine mult s6o 1ote2i tu.!onul era cald i matern. 5olf6arald se aplecă pentru a săruta una din mâinile care -ineau volanul.

8 B-i mul-umesc, !5FrGse< Ce noroc pentru un 1ăr1at să ăsească o so-ie ca dumneata< Lasă6mă aici, mă voi duce pe /os la 0ar1er.Să6i spui $dei că n6o uit i că mă voi ândi cu mult dra la irit %eldaard, dacă totui mă socoate demn să fiu mentorul ei spiritual.8 Sunt convinsă de acest lucru. La revedere< B-i voi da telefon<Departe de a căuta în muncă o alinare care n6ar fi fost decât ilu2orie, 5olf6arald îi transpuse durerea într6un poem intitulat

-rienturi. 4rin acel plural se su1în-eleeau diversele aspecte ale lumii orientale, începând cu ar5aicul $spa5an, până în deertul *euevunde, cu câ-iva ani mai înainte, în afacerea Sue2, se au2ise 2omotul sacadat al mitralierelor. Cu fiecare rând aternut pe 5ârtie se de2văluiasufletul unui poet mult mai tul1urat decât fusese odinioară.

Bntr6o diminea-ă, 5olf6arald se plim1a prin 1i1lioteca ale cărei ferestre cu vitralii nu lăsau să treacă decât cu mare 2ârcenie ra2elesoarelui. Din când în când se apleca asupra mesei unde odinioară unc5iul >ristoffer îi etala 5ăr-ile sale marinăreti i aternea câteva fra2e pe 5ârtie, apoi aprindea o nouă -iară al cărui c5itoc avea să se alăture în curând celorlalte din cupa mică de resie. Dar un murmur devoci pe coridor îl făcu să rămână cu restul de -iară în mână. & femeie discuta cu %anus, care mai mult ca siur n6o lăsa să intre. 5olf6arald îi trecu o mână prin păr. „Dacă e $de, mă va ăsi în starea asta sufletească deplora1ilă.A Se 5otărî să desc5idă totui ua 1i1lioteciisituată în fundul vesti1ulului. Dându6l cu de2involtură deoparte pe %anus, %arie6)strid se îndreptă spre el.

8 Să nu6mi spui, ursule din Lappland, că nu voiai să mă ve2i<5olf6arald era frământat de sentimente contradictorii? deose1ita lui simpatie pentru tânăra fată pe care nu trăea năde/de s6o maivadă i teama evocării acelei 2ile de tristă amintire din pricina căreia un vis se năruise în neant. #i totui prima impresie împreună cu polite-ea s6au dovedit a fi mai puternice.

8 4oftete înăuntru< 2ise el. %i6ai făcut o plăcută surpri2ă.%arie6)strid nu era c5iar atât de siură că surpri2a era într6adevăr plăcută, dar nu -inu seama de formulare. :a-ă în fa-ă cu 5olf6

arald, în camera mare i austeră, ea îi spuse fără mena/amente?8 !e6ai scofâlcit la fa-ă, ai aerul unuia care nu doarme noaptea i trăiete doar cu -iări. Dacă a fi fost medic, -i6a fi inter2is -iările,

c5iar dacă -i6ar fi stimulat inspira-ia.!ânără era proaspătă i plină de via-ă. Bi ridicase părul i i6l lease cu o panlică de tafta neară. Era îm1răcată cu o roc5ie foarte

simplă de un al1astru electric, iar în picioarele oale purta nite sandale, aa62isele sa5ariene.Străduindu6se să rupă o tăcere care6l făcea să pară stânaci i6i trăda fantasmele. 5olf6arald între1ă?8 !e6ai întors în Europa imediat după mine;

8 La o săptămână după plecarea dumitale. %6am oprit în :ran-a. )poi am preferat să vin să te văd, decât să6-i scriu. De altfel, nici numi6ai fi răspuns.8 &5< făcu el.8 Da, draul meu. )cum eti o1liat să mă supor-i. )m venit în Suedia să lucre2. Bn perspectivă, doar o sinură lună de vacan-ă.

Bnainte de a6i studia pe copiii suede2i i familiile lor, a tre1uit să6mi a/ut 1unica din %almo să se instale2e în vila din almstad unde6i petrece vara. Stau la ea. )a că vom fi aproape vecini. 4arcurs cu mica maină a 1unicii, drumul nu mi se pare prea lun. & 1unicăminunată i foarte activă la cei apte2eci i trei de ani ai săi. *umai la ea po-i mânca tartele acelea nemaipomenite, cu afine< :ii pu-in maimâncăcios i nu vei mai semăna cu un spectru<

8 )m a/uns c5iar atât de înfricoător;8 )proape... Siur, e@aere2 pu-in. )cum, vor1ind serios, încearcă să6-i revii, altfel riti să neliniteti persoanele care te iu1esc...

5ici care; Z *u sunt tare în 5icitori, %arie6)strid i în eneral mi6e roa2ă de mistere... căci ascund adesea realită-i funeste.0ocea lui 5olf6arald se frânse. %arie6)strid se prefăcu a nu6i fi o1servat tul1urarea.

8 un, î-i voi spune totul< )laltăieri, mi6a venit ideea să telefone2 la !/orpa pentru a6i transmite doctorului 3varsen salutări cordialedin partea tatălui meu. De îndată ce am rostit numele tatei, am sim-it o undă de simpatie. „)5, draul oer rau@< %6a 1ucura mult sătiu ce face< 0re-i să veni-i încoace, domnioară, i să6mi vor1i-i pu-in despre el;A %6am e@ecutat i ieri am luat masa la !/orpa. 7an i

M



!5FrGse alcătuiesc o perec5e... sen2a-ională. Cum era i firesc, am vor1it i despre dumneata, cu discre-ia mea o1inuită i am o1servat lainterlocutorii mei o sinceră emo-ie. Eti pentru ei mai mult decât un prieten, nu6i aa;

5olf6arald trânti cuvintele care6l eli1erau de un atât de apăsător secret?8 Sunt fiul doctorului 3varsen.%arie6)strid nu se lăsă înelată de această dovadă de încredere i o aprecie cum se cuvenea?8 B-i mul-umesc, 5olf6arald. *u6-i cer nici o [email protected] 4oate că î-i voi da o e@plica-ie, dar mai târ2iu, nu acum.%arie6)strid se aplecă spre masa de lucru. :oi mari de 5ârtie 2ăceau risipite peste tot, acoperite doar pe /umătate de un scris c5inuit.

!ânăra citi câteva rânduri i înri/orarea îi adum1ri c5ipul atât de mo1il.-rient male%ic la umbra trădăriia soarelui ucigător!-rient din care ţ"şneşte ura!-rient de %oc şi de s"nge!!!

8 Ei 1ine, draul meu, dacă pentru o asemenea inspira-ie ai umplut scrumiera cu capete de -iară, află că nu te felicit...8 E sla1, tiu, dar nu e decât o încercare.8 E mor1id< Din poemul ăsta urlă mânia, iar vi2iunea ta asupra &rientului e falsă, fiindcă e su1iectivă.8 %arie6)strid, îmi aduc aminte că ai un de2voltat spirit critic, dar...8 %ă amestec în ceea ce nu mă privete, nu6i aa; Dacă ândeti astfel, iată, încă o reeală< La ce slu/esc prietenii unui candidat la

înec, dacă nu fac imposi1ilul pentru a6l salva; i1lioteca asta nu6i de locuit decât în anotimpul rece. Desc5ide ferestrele să intre primăvara<:ăcu ca însăi acest lucru, apoi adăuă?

8 Bn rădina de la !/orpa am vă2ut nite trandafiri minuna-i. Doctorul mi6a făăduit i mie unul, foarte rar, care încă nu înflorise, aacă va tre1ui să mă mai duc o dată acolo ca să6l văd. )i putea să mă înso-eti< &pt 2ile fără -iări, cu e@erci-ii fi2ice în locul -rientuluimale%ic i ai arăta cu totul altfel... )a că ne vom întâlni i vom mere la familia 3varsen. *e6am în-eles, domnule;

)verti2ată de părin-ii ei, $de fi@ă 1ote2ul feti-ei sale în 2iua în care urma să sosească 5olf6arald, căci se temea să nu6i vadă fratelevitre scăpându6i din nou.

+iua a fost memora1ilă. :lavie, naa feti-ei, fu deose1it de veselă i6i manifestă puternica ei simpatie fa-ă de %arie6)strid, la început pu-in /enată de a lua parte la acea săr1ătoare de familie. Dar orice scrupul fu repede înlăturat de căldura unei cordialită-i enerale.

Cel mai re2ervat rămase 5olf6arald. Se stăpâni totui cât putu pentru a nu lăsa să i se vadă triste-ea, care ar fi făcut o notă aparte înmi/locul veseliei enerale. irit, prunc viuros, vestind că va face parte din cateoria com1ativilor, lovea întruna cu picioruele în pieptul puternic al pastorului Undset. !ora începuse a mere la rădini-ă i impresionată de înăl-imea unc5iului ei, 5olf6arald, călca serioasă peurmele lui, neieind din starea ei de venera-ie decât pentru a6l rua pe acel „uriaA să6i spună o poveste cu spiridui. 4oetului nu6i fu reusă invente2e un 1asm cu spiriduii din pădure, care se luptau cu spiriduii din câmpie.

8 )i ri/ă să nu ui-i această improvi2a-ie, îi spuse %arie6)strid, fiindcă vei fi în mod siur o1liat să i6o serveti acestei tinere

persoane ori de câte ori vă ve-i mai întâlni.7an al doilea, pe care musafira îl cucerise, îi declară tinerei %arie6)strid că înri/ea toate animalele, „c5iar i 1roateleA, înainte de aînri/i oamenii. 0oca-ia sa medicală părea siură spre marea satisfac-ie a doctorului 7an, 1unicul său.

Doctorul nu uitase de făăduiala pe care i6o făcuse tinerei %arie6)strid i, în clipa plecării, îi oferi într6un mic tu1 de sticlă, plin cumuc5i umed, un trandafir de un al1 strălucitor, care avea însă mie2ul rou. :loarea re2istă o săptămână. %arie6)strid îi păstră petaleleîntr6un ier1ar unde se mai aflau nite asfodele din $srael, frun2e de mirt din !urcia i alte amintiri din călătoriile sale.

4entru %arie6)strid, vara începuse mai înainte de a fi fost men-ionată în calendar. :ata lucră toată săptămână, 1ătu drumurile în micaei maină, adesea înso-ită de ama1ila sa 1unică, se documentă atât în orae, cât i în sate. Sâm1ăta i duminica se ducea uneori la !/orpa,dar cel mai des se ducea la 5olf6arald, la 0ar1er. După acea reuniune de familie, nu încercase să se impună[ dar tânărul, încă adâncmâ5nit, o tot c5ema. Bn-elese că pre2en-a fetei, simplă dar totodată cultă i intelientă, clarvă2ătoare i discretă, era pentru el 1enefică. Biera recunoscător pentru tactul ei deose1it în ceea ce privea trecutul. Datorită ei lupta din răsputeri pentru a6i reăsi ec5ili1rul i a pricepeadevăratul în-eles al vie-ii. Cei doi tineri se comportau ca doi camara2i, fără nici un fel de ec5ivoc. Când vor1eau în suede2ă se tutuiau, darfără o familiaritate e@cesivă, nimic care să doară sau să /inească, nici unul din acele cuvinte, care leaă adesea două destine, nu le

complicau rela-iile.5olf6arald descoperise că i %arie6)strid iu1ea marea tot atât de mult ca i el. :ăceau adevărate croa2iere de câte o 2i de6a lunulcoastei, admirau apusurile de soare care dispăreau foarte repede. 4e la sfâritul lui iunie, nop-ile se transformară într6un fel de crepuscule.Bn nord, răsărea aa6numitul soare de la mie2ul nop-ii. )tunci cei doi prieteni se duceau la !/orpa pentru ser1area cunoscută su1 numele de„7ocurile sfântului $oanA. )erul nocturn mirosea a iar1ă proaspătă i a flori. La familia 3varsen, nu se pomenea nici unul dintre e@ceselecare e@istau prin alte locuri ale Scandinaviei. Săr1ătoare profană, Sfântul6$oan6de6vară e mai mult una dintre 1ucuriile păâne decâtcretine, cu c5efuri 2dravene i cu iu1iri care nu duc la nimic.

5olf6arald propuse o partidă de pescuit tinerei %arie6)strid, care6i făcu ucenicia de mus su1 suprave5erea 1ătrânului %anus,vec5i lup de mare. Seara, naviatorii se întoarseră la almstad unde fură primi-i de surâ2ătoarea 1unică a fetei, 1unică ce6i tunsese scurt părul, se îm1răca în tJeed i semăna cu unul din persona/ele )at5ei C5ristie.

%anus se duse să -ină companie servitoarei nonaenare, preocupată de eleurile i de sosurile ei al cărei lim1a/ colorat i fărăocoliuri al -ăranilor din Scania îl încântă tot atât cât i felurile ei de mâncare 8 dintre cele mai rafinate 8 al căror ust îl pierduse în casastăpânului său, celi1atar foarte so1ru. Bn ciuda acelei so1rietă-i, 5olf6arald, ca i 1ătrânul său servitor, făcu cinste cum se cuvine

somonului cu smântână împodo1it cu creve-i trandafirii i tartei cu frai, din lipsă de afine, care se coceau mai târ2iu. Stăpâna casei oferiospitalitate până a doua 2i celor doi 1ăr1a-i din 0ar1er.

4entru prima oară, după trei luni, 5olf6arald, ame-it de aerul tare, destins după o 2i ca cele petrecute în copilăria sa i pe care le

Q



iu1ise atât, adormi imediat, visă spiridui din pădure i spiridui din câmpie, în locul 2ânelor cu părul strălucitor, mânâietoare i prime/dioase, care6i destrămau de o1icei linitea nop-ilor.

0ara trecu deci cam în acest fel. %arie6)strid i 5olf6arald 5oinăreau pe mare i pe uscat, oprindu6se în fiecare ora sau sat de pecoastă. Bntr6o sâm1ătă, pe la sfâritul lunii auust, la Kte1or, într6una din acele @onditori 8 unde ăseti întotdeauna o am1ian-ă plăcutăi cele mai 1une pră/ituri de patiserie 8 5olf6arald începu să6i istorisească fetei povestea naterii sale i să6i vor1ească despre aniicopilăriei. %arie6)strid îl ascultă cu multă aten-ie, dar nu făcu nici un comentariu, dând dovadă de un tact care6l impresionă pe tânărul eiînso-itor.

Bncepând din acea 2i, fata îi dădu seama că el o simte mult mai apropiată. Bn tot timpul acelor luni numele Sa1inei nu fusese rostitniciodată. %arie6)strid evita orice alu2ie, fie i indirectă, la acea aventurieră, la îndrăostita trădătoare i trădată de ea însăi.

!otui, tiind că %arie6)strid rămăsese în coresponden-ă cu familia Wallac5, 5olf6arald se sim-i o1liat să6i scrie lui ein2 pentrua6l asiura de prietenia sa i a6i scu2a luna lui tăcere. Bntr6o 2i de septem1rie, deose1it de mo5orâtă, sosi i răspunsul, ca o nouă dovadă adiploma-iei israelianului. *ici un cuvânt care să amintească despre Sa1ina, care să6l mâ5nească pe 5olf6arald în leătură cu soartatinerei femei despre care remarca1ilul aent al serviciului secret pro1a1il că fusese informat. Câteva rânduri cordiale pe dosul uneifotorafii de amator repre2entând „cvartetulA Wallac5 în vacan-ă, la marea !i1eriadei? ein2, 1londa Wilma i cele două mici sabras5, 2dravene ca i copacii din 4ădurea %artirilor planta-i în amintirea victimelor celui de6al doilea ră21oi mondial.

0ântul, începând să sufle dintr6o dată cu putere, aducând cu el i o ploaie vi/elioasă, îl o1liă pe 5olf6arald care 5oinărea pe lână2idul ce6i împre/muia locuin-a, visând la un nou poem, Vară suedeză 8 să se întoarcă acasă. %anus îi desc5isese ua cu un aer misterios.

8 )cum o /umătate de ceas a venit o doamnă. ) insistat să6l vadă pe domnul Lindval. *6am îndră2nit să6i spun să plece, de teamă sănu fac vreo 1oacănă.

8 *6o cunoti;8 *6am vă2ut6o în via-a mea< )re părul mai neru, ca o noapte de iarnă. )teaptă în 1i1liotecă<

„& fi vreo 2iaristă<A îi spuse 5olf6arald cam aasat. 4ână atunci refu2ase orice interviu, fapt ce potolise curio2itatea reporterilor.Desc5i2ând ua acelei camere mari i austere, avu o tresărire puternică. 0i2itatoarea, în picioare, întoarsă cu fa-a spre masa lui delucru, privea fotorafia primită de la familia Wallac5.

Bi aruncase pe canapeaua de piele un impermea1il uor i, dei îl au2ise pe 5olf6arald venind, nu se clintise din loc. !otui, dacă părul ei neru putea deruta, silueta îi era mult prea familiară stăpânului casei, pentru ca el să se poată a1-ine multă vreme.

8 Sa1ina, de ce6ai venit aici;Bn sfârit, ea se întoarse. 5olf6arald nu6i putea veni în fire. 4ărul lun până la umeri, dar de un neru pe care nu6l ăseti decât la

oamenii din Sud sau din &rient, îi asprea trăsăturile, tenul ei luminos acum părea palid, iar oc5ii 1ăteau în al1en. &are Sa1ina urmărea sănu fie recunoscută de cei cu care avusese de6a face; *umai că pentru fostul ei iu1it această transformare constituia o reeală. Cu toatăde2amăirea pe care o sim-ea, frumuse-ea celei care6l e@asperase îi rămăsese intactă în memorie. :emeia care6l privea fi@ în acea clipă numai avea în ea nimic feeric. :rumoasă totui, dar nelinititoare prin tipul ei 1i2ar i lipsită de orice poe2ie, 5olf6arald repetă?

8 Sa1ina< E cu putin-ă;:a-ă în fa-ă, rămaseră la distan-ă unul de altul. Ea sc5i-ase un est, ca i cum ar fi vrut să se arunce la pieptul lui. Dar se stăpâni

sim-indu6l neîncre2ător i ostil. Spuse doar cu un surâs încă fermecător?8 Hi6e teamă de mine;8 &, nu, 1iata mea Sa1ina, dar sunt stupefiat<8 $u1itule, ai tot dreptul să6mi păstre2i o amarnică ranc5iună< Hi6am ascuns o parte din via-a mea...8 & parte; !otul sau mai curând esen-ialul, care m6ar fi determinat încă din primele momente de familiaritate să fu, în ciuda atrac-iei

pe care o e@ercitai asupra mea. )m iu1it o femeie nefericită de care doream să mă le pe via-ă. )cea femeie nu mai e@istă. )m fost pradaunei aventuriere, târâtă în intrii sordide, dacă nu cumva i în unele crime, iar eu nu pot suporta nici minciuna i nici răul.

8 !e6am min-it într6adevăr tot timpul, în afară de draoste. Dacă nu te6a fi iu1it atât, n6a fi acceptat acea leătură care mă făcea săuit de restul vie-ii mele.

8 ) vrea să cred în sinceritatea ta măcar în leătură cu acest lucru, dar i aici te6ai făcut vinovată de a6mi fi produs o suferin-ă careaproape că m6a dus la disperare.

Sa1ina se îndreptă spre 5olf6arald cu mâinile întinse, ca o acu2ată ce6i apără o cau2ă pierdută.8 #i eu am suferit i sufăr încă<

8 Bn ce te privete, 2ise 5olf6arald cu o voce usturătoare, e drept să ispăeti pentru răul pe care mi l6ai făcut<0aietul furios al vântului umplu o clipă tăcerea ce intervenise în acel duel ver1al unde fiecare dintre cel doi adversari pândea unmoment de slă1iciune al celuilalt. Sa1ina mai înaintă un pas, rostind această fra2ă surprin2ătoare?

8 Uită6te 1ine la mine< Ca să te revăd, am vrut să redevin eu însămi, fără artificii, adevărata Sa1ina<Lui 5olf6arald îi tre1ui câteva secunde pentru a6i da seama de realitate.8 4letele tale< Deci de felul tău eti 1runetă, nu6i aa; $ată încă o minciună. )1ia acum în-ele de ce la $spa5an te încuiai atâta vreme

în 1aie< Spuneai că te speli pe cap cu o anumită lo-iune veetală... La aifa, la !el6)viv, te vopseai la coafor, nu6i aa;Siur că acest amănunt era neînsemnat în compara-ie cu drama al cărui actor principal fusese 5olf6arald, dar aa cum se întâmplă

adesea în timpul unei cri2e psi5oloice, vicleuul fostei sale iu1ite îl scosese din sărite. Bn romanul pe care6l trăise, totul fusese doarînelătorie i prefăcătorie. !actica Sa1inei nu6i mai inspira acum decât milă. )r fi dat orice să n6o mai vadă în fa-a lui implorându6l< &iu1ise prea mult, pentru ca să poată uita vi2iunile ame-itoare ale trecutului terând sen2a-iile pe care i le lăsase în carne i care nu puteaufi asemuite decât cu urmele unor arsuri. Bn ciuda acelei mărturisiri a Sa1inei, el reac-ionă cu răceală i cu o 1rutalitate voită.

8 Dar să ne întoarcem la ceea ce mă interesea2ă, Sa1ina< 4entru care motiv ai cute2at să vii aici;

Bnc5i2ând oc5ii, Sa1ina păli 1rusc. Spuse pe nerăsuflate?8 )m fuit din $srael în $talia. )colo am presupus că voi fi în afară de orice pericol. #i totui nu mă sim-eam în deplină siuran-ă. %i6

5 Copii născu-i în $srael din părin-i care au emirat din diverse -ări din Europa. On. a.PMR



a fost teamă să nu se ră21une careva pe mine. :iindcă datorită reelii mele, El D5i1 fusese capturat i ucis de cei care6l socoteaudumanul lor.

8 )sta îmi aduce aminte de ceea ce mi6am spus adesea? că nu făceai această trea1ă din convinere sau din fanatism.8 Bncearcă totui să fii o1iectiv. *u6-i po-i imaina sinurătatea i amărăciunea mea, după ce m6am măritat cu )ttilio Uone. Eram

foarte tânără, el fiind cu cincispre2ece ani mai mare ca mine. *evoia de 1ani l6a împins pe acest drum, iar eu l6am urmat. %ai târ2iu, dupăce ne6am despăr-it, n6am mai vrut să fiu săracă. La urma urmei, nu e@istă destui mercenari care luptă pentru cutare uvern din )frica sau)sia;

8 %ul-i sunt nite secături. Unii poate că au totui motive serioase, al-ii îi fac c5iar un ideal din trea1a asta. !u... Dar ce rost mai aresă te /udec; !e6am /udecat destul. #i acum vrei să6-i spun eu care6i adevărul; )i cre2ut că în -ara mea vei fi în deplină siuran-ă, nu6i aa;

8 Ei 1ine, da< striă Sa1ina sfidându6l. )m fost mult prea lea-i pentru ca aceste leături să se poată rupe vreodată.5olf6arald respiră adânc.8 !e îneli, 1iata mea Sa1ina< !otul între tine i mine e definitiv rupt. $artă6mi duritatea< Dar visurile tale sunt a1surde< !imp de

câteva săptămâni am fost o 2drean-ă. Dar cineva m6a făcut să6mi fie ruine de mine i mi6a sc5im1at via-a. )m redevenit 1ăr1atul care tiesă spună nu minciunii, inec5ită-ii i tuturor lucrurilor care în/osesc i murdăresc fiin-a umană. )i contat pe dorin-a mea, dar dorin-a fărăstimă, fără draoste, m6ar înro2i. *6a mai cute2a să privesc în oc5ii celor drai. ai să terminăm odată comedia asta, Sa1ina<

Ea îi mucă violent 1u2a inferioară. C5ipul îi era ca de ceară. &ftă îndelun, apoi se duse să6i ia de pe canapea impermea1ilul din 1u2unarul căruia scoase un fular. Cu voce tearsă, 5olf6arald o între1ă plin de enero2itate?

8 )cum unde te vei duce;8 Bncerc să văd dacă nu mă pot ana/a ca actri-ă în ermania de ăsărit.8 De ce acolo i nu în cea de 0est; Sa1ina, pe mine nu mă mai po-i înela. 0rei s6o iei de la capăt i să slu/eti interese străine. %ai

devreme sau mai târ2iu î-i vei relua meseria de spioană, de care văd că încă nu te6ai săturat...

8 E@istă 1oli de care nu te vindeci niciodată. Eu mă strădui să nu fac decât teatru. )m anse să fiu ana/ată în erlinul de est, asta6itot. Un impresar pe care6l cunosc lucrea2ă acolo...5olf6arald nu tia dacă acel „impresarA nu era mai curând vreun spion de mâna întâi. Sa1ina min-ise atât de mult, încât acum n6o

mai putea crede. Bn timp ce ca se îndrepta spre uă, el sim-i o uoară strânere de inimă ce6i aminti de durerea ce fusese ata să6l do1oareîntocmai ca pe un ste/ar pră1uit su1 secure. Cedând încă o dată enero2ită-ii sale, 2ise?

8 ănuiesc că înainte de a părăsi -ara te vei opri la Kte1or...8 Bn seara asta voi mai fi încă pe aceste meleauri, dar mâine diminea-ă voi lua avionul spre erlinul de est.8 4oate că până atunci se va potoli i furtuna. Dar nu te las să pleci pe ploaia asta toren-ială. Servitorul meu, %anus, conduce foarte

1ine maina, iar vremea asta îi place ro2av acestui 1ătrân lup6de6mare. !e va duce cu maina până la Kte1or.Sa1ina nu spuse nici măcar „mul-umescA. Desc5ise ua i părăsi 1i1lioteca. $eea pentru a două oară din via-a lui 5olf6arald.ămas sinur, tânărul ascultă 2omotul descrescând al motorului. Bn curând, nu se va mai au2i decât vuietul vântului i răpăitul ploii

care lovea în ferestrele cu vitralii ale 1i1liotecii despre care %arie6)strid spusese că nu era 1ună de locuit decât iarna. Dar era a1iaseptem1rie i 2ilele mo5orâte i ploioase ca cea de acum erau în eneral pu-ine în această lună. Cu inima rea, 5olf6arald se îndreptă

spre telefon. Siur că pe o vreme atât de păcătoasă %arie6)strid nu ieise din casă, aa că 5olf6arald putea s6o sune la 1unica ei. De ce;Ca să6i mărturisească de2amăirea; !elefonul e necesar când ai nevoie de un a/utor. Era 1ine să mai atepte, să lase să treacă noaptea... Ereu să faci confiden-e cuiva căruia nu6i ve2i c5ipul i mai ales oc5ii<

) doua 2i era sâm1ătă. *atura, în sfârit linitită, scălda totul într6o lumină plăcută. & clipă 5olf6arald se ândi la avionul care21ura la acea oră pe deasupra mării altice, spre erlin. Sa1ina se îndrepta spre o soartă tristă. !ânărul tia că n6o va mai vedea niciodată.4entru el, ea era acum ca i moartă, în vreme ce înainte de imprudenta ei vi2ită Sa1ina mai trăia în amintirea 1ăr1atului iu1it i trădat.

5olf6arald se e@primă deci cu o deplină franc5e-e a doua 2i, siur că va fi în-eles de %arie6)strid, care venise să6l vadă.8 !oată noaptea, 2ise el, m6am ândit la tine i la ceea ce urma să6-i destăinui. De acum încolo nu voi mai vor1i niciodată despre

Sa1ina. evederea a fost pentru mine o du1lă încercare. Siur că la început mi6am sim-it rana din suflet, pe urmă însă am în-eles că aceafrumoasă vră/itoare îi pierduse orice putere asupra mea. 4o-i să fii mul-umită de opera ta, %arie6)strid. Datorită -ie am revenit de pemeleaurile îndepărtate pe unde rătăceam.

Ea îl privi cu serio2itate i c5iar cu o urmă de triste-e, apoi răspunse?8 Cu atât mai 1ine dacă te6ai vindecat.

El tresări.8 Ce semnifica-ie au vor1ele astea;8 %unca mea în Suedia s6a terminat. E vremea să mă reîntorc în :ran-a, la părin-ii mei.8 #i dacă ai mai rămâne încă pu-in; Sunt de acord să te reîntorci pentru pu-in timp în :ran-a. 4e urmă însă te6ai putea reîntoarce aici

de draul 1unicii tale cât i... din alte motive.Bncruntându6i uor sprâncenele, %arie6)strid îl privi îndelun pe 5olf6arald i rosti aceste cuvinte enimatice?8 )sta depinde de anumite lucruri.El o1servă cât era de preocupată i, în năde/dea de a o vedea surâ2ând, spuse?8 )r fi ca2ul să mâncăm. 4e urmă, ce6am putea face; Dacă ne6am repe2i până la !/orpa; *e6am petrece Tee96end6ul acolo.)a că după6amia2ă, urcându6se în „!riumfulA lui 5olf6arald, se îndreptară spre ota6>anal. %arie6)strid i6o înc5ipui pe Sa1ina

care, în a/un, ocupase în maina aceea rapidă acelai loc ca i ea acum. Bn timpul drumului cei doi tineri n6au sc5im1at prea multe cuvinte.)proape de !/orpa, 5olf6arald, oprind maina, îi spuse fetei?

8 Eti cea mai 1ună prietenă a mea. #tiai asta;

8 %ai e@istă !5FrGse, $de i c5iar i frumoasa ta cumnată, :lavie, care6i nespus de simpatică.8 Le iu1esc pe toate, dar pe tine altfel decât pe ele.8 Cum adică;

M



8 Dacă tu mă părăseti, de pildă, cu toate că le am alături pe !5FrGse, pe $de i pe :lavie, nu voi mai fi om între. 7umătate din mineva pleca odată cu tine, iar /umătatea care rămâne va fi condamnată să cadă iar în cine tie ce cursă. Dacă vrei să mă salve2i, tre1uie să mă preiei în întreime. )1ia ieri, după acea scenă atât de peni1ilă, mi6am dat seama ce loc ocupi tu în via-a mea.

8 Locul unui câine simpatic de !erra6*ova.8 )sta e prima prostie pe care te aud c6o spui< +âm1ete, %arie6)strid, am atâta nevoie de 2âm1etul tău<Bntorcând capul, vă2u că fata surâdea. )tunci tiu că6l în-elesese.Când a/unseră la !/orpa, 7an i !5FrGse, anun-a-i la telefon, îi ateptau în salonul care dădea pe terasă. )1ia apucase 5olf6arald să

treacă praul acelei încăperi vaste, cu ferestre mari, că, punându6i mâinile pe umerii fetei, rosti cu lasul său frumos i plin de căldură?8 !ată, !5FrGse, vă pre2int o nou6venită în familie<8 Ce6i cu luma asta; între1ă 7an. %arie6)strid ne e tot atât de familiară pe cât ne e de draă.8 *u mă îndoiesc câtui de pu-in, tată< *umai că astă2i vine în altă calitate. 06o pre2int deci pe loodnica mea de care sunt mândru.C5ipul doctorului 3varsen, 1ră2dat de ani, totui frumos, se ilumină deodată.8 )5, fiule, ce 1ucurie mare ne faci<& trase lână sine pe %arie6)strid i o îm1ră-iă 2icând?8 4rivete, mica mea noră, cum arată un patriar5 fericit<Bnflorind 1rusc, %arie6)strid amintea de acei trandafiri proaspe-i pe care 7an îi iu1ea atât de mult. :ata protestă?8 0ai, doctore, când vor1eti de patriar5, mă o1lii să mă ândesc la )1ra5am<8 Un persona/ 1i1lic de seamă, ceea ce nu6i stă rău deloc< *u6i aa, !5FrGse;4rivirea doctorului, pe care descoperirea acelui fiu necunoscut o făcea mai caldă, mai apropiată de ai săi, se opri asupra c5ipului

!5FrGsei. )ceasta surâse i spuse?8 B-i mul-umesc, 5olf6arald< )i adus6o printre noi pe cea pe care o doream<

#i cu fine-ea ei o1inuită, adăuă?8 7an, până mâine seară avem tot timpul să ne 1ucurăm de pre2en-a drailor notri oaspe-i. Bmi înc5ipui că acum doresc să rămânăsinuri, căci sunt ata să /ur că 5olf6arald ne6a făcut această plăcută surpri2ă atât nouă, cât i lui %arie6)strid.

Câteva minute mai târ2iu 5olf6arald i loodnica sa se plim1au pe una dintre aleile rădinii.Cu doi ani mai înainte, fiul lui 7an i al lui Sirid vă2use aceeai copaci înăl1enind, aceleai poteci acoperite cu frun2ele vântului de

septem1rie. 4e atunci încă se mai căuta pe sine, dându6i seama că nu era pe deplin ancorat în noua sa via-ă.8 Se pare că ai fost foarte siur de tine, din moment ce ai rei2at atât de 1ine lovitura de teatru de adineauri, spuse uor ironică %arie6

)strid.8 $u1ita mea, eram siur că nu mă voi înela. Discu-ia noastră din maină mi s6a părut foarte clară? consim-eai să mă accep-i aa

dificil cum sunt. Uneori 8 -i6am vor1it de altfel despre mama, care era i mai i 8 mândru până la oroliu, intransient ca i tata...8 !atăl tău e un om e@cep-ional, 5olf6arald. Bn ce mă privete, povestea noastră începe ca un vec5i cântec france2? 5 multă vreme

de c"nd te iubesc9 Cred că începând de la aifa, atunci când o socoteai în ând pe vecina ta drept o ar-ăoasă. )m venit după tine pe pla/ă,la *atan=a, pentru că doream să te cunosc mai 1ine. Lăsând modestia deoparte, i6am au2it 8 la pu-ină vreme după ce te întâlnisem 8 pe

cei din familia Wallac5 repetându6mi? „Dumneata i 5olf6arald a-i face o perec5e atât de potrivită<A Dar nu speram nimic, 1a c5iarrenun-asem la orice alt sentiment în afară de cel pur amical. )cum, draul meu vi9in, cred în draostea ta, dar -i6o spun cu toatăsinceritatea, mă tem să nu fiu decât un fel de primă de consolare. Dar mă voi mul-umi i cu atât.

5olf6arald pălise.8 $u1ita mea, spuse el cu voce tremurătoare, dacă vei continua să cre2i aa ceva, voi fi cumplit de nefericit. *u6-i cunoti nici

valoarea, nici farmecul. !e iu1esc din tot sufletul. %arie6)strid, te iu1esc cu o draoste adevărată, cu totul diferită de cea prin care, sprenefericirea mea, am trecut mai înainte. !e iu1esc cu o draoste profundă, dura1ilă, plină de încredere. )cum i întotdeauna via-a mea î-iapar-ine. ) tre1uit să sufăr ca să6mi dau seama de acest lucru. !e ro să nu te mai îndoieti de nimic. 7ură6mi, iu1ita mea<

&c5ii tinerei %arie6)strid străluceau, ca marea în soare.8 Hi6o /ur, 5olf6arald<El o luă în 1ra-e i o sărută pe 1u2ele surâ2ătoare. :ata avea să fie pentru el ceea ce fusese !5FrGse pentru 7an, adică o so-ie minunată.Era 1ine că /urământul lor fusese făcut în rădina din !/orpa[ !/orpa, domeniul familiei 3varsen, care de6acum încolo avea să fie i al

lor. Bn /urul stăpânului acelor locuri, în /urul lui 7an atât de crâncen încercat de via-ă, dar care ieise 1iruitor din toate, cercul familiei se

înc5isese datorită acestei noi iu1iri.

Y Y Y

)ici se înc5eie ciclul Torentelor , aici se termină luna istorie a familiei 3varsen...

M



S%"rşitul volumului KLK

Sfârşitul ciclului TORETE

MV



!"#RIS"L

SE!RET"L L"I SI$RID %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

RHOLF-HARALD &Epilog' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%

M



!"#RIS"L !I!L"L"I TORETE

Volu(ul I

.. !$*EEHE) LU$ 7)*

.. !&E*!E

Volu(ul II

.. 7)* 30)SE* .. 7)* #$ !\]SE

Volu(ul III

V.. :$UL LU$ 7)* V.. DES!$*UL :)%$L$E$ 30)SE*

Volu(ul IV

.. UL!$%) D)&S!E ) LU$ 7)* .. DU#%)*UL LU$ 7)*

Volu(ul V

.. C)S) %"!U#$$ $!) .. C(*!ECUL !&LL^!!)*ULU$

Volu(ul VI

J.. SECE!UL LU$ S$$D J.. &L:6))LD OEpiloP

6.2 torente vol.6 (6) - rholf-harald

Documents