M O L D C O O PUNIVERSITATEA COOPERATIST- COMERCIALĂ DIN

MOLDOVA

Facultatea: Contabilitate şi informatică economică

Catedra: Contabilitate şi audit

TEZĂ DE CURS

la tema ”CONTABILITATEA CREANŢELOR ENTITĂŢII”

(pe baza datelor Marconex-Prim mun.Chişinău)

Efectuată de studenta anului III Gr. 3 CA-31c

Cucu Marina.

Conducător ştiinţific:Gurdiş Ina

/lector asistent/

Chişinău 2014

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………….3

Capitolul I : Noţiuni generale privind creanţele entităţii

1.1. Caracteristica şi clasificarea creanţelor……………………………………………………6

1.2. Descrierea principiilor de evaluare şi de constatare...........................................................9

1.3. Baza normativă şi legislativă privind contabilitatea creanţelor.......................................14

Capitolul II : Contabilitatea creanţelor

2.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea creanţelor comerciale...................................19

2.2. Perfectarea documentară şi contabilitatea avansurilor acordate....................................28

2.3. Perfectarea documentară şi contabilitatea creanţelor personalului entităţii ……………..30

2.4. Perfectarea documentară şi contabilitatea altor creanţe……………..............................39

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI…………………………………………………………...43

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..45

ANEXE………………………………………………………………………………………….47

2

INTRODUCERE

Un instrument important al economiei de piaţă este contabilitatea, datele căreia servesc

drept bază la luarea deciziilor economice. De aceea, entităţile autohtone respectă actele

normative şi legislative în vederea realizării obiectului de activitate.

Asigurarea unui management performant este condiţionată în primul rînd, şi în mare

masură, de exisienţa unui sistem informaţional capabil să producă şi să ofere factorilor de decizie

a entitatăţii (ca şi altor utilizatori), informaţii cît mai exacte, complete, relevante şi operative.

Contabilitatea entitatăţii, în calitatea sa de principal subsistem informaţional al sistemului

informaţional economic al acestuia, trebuie să constituie şi ea, obiect al preocupărilor

specialiştilor menite să asigure creşterea contribuţiei ei la consolidarea situaţiei financiare a

entitaţii patrimoniale, la creşterea performanţei financiare a acesteia.

Astfel, entitatea intră în relaţii cu mediul economico-social pentru a-şi asigura existentul

de bunuri economice de natura activelor pe termen lung, activelor curente sau altor bunuri

necesare desfăşurării propriei activităţi, aceasta intră în relaţii de colaborare cuterţe persoane

fizice sau juridice. În procesul de livrarea, entitatea cumpără bunuri economice de diverse forme

de la alte personae juridice şi fizice, bunuri pentru care îşi creează datorii; de asemenea vinde

produsul activităţii sale în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă creanţele,

care reprezintă mijloace extrase din circuitul entităţii şi sereflectă în Bilanţ în componenţa

activelor.

Un domeniu în care contabilitatea, prin funcţiile ei de reflectare, calcul, analiză şi control,

poate şi trebuie sa ducă la optimizarea deciziilor economice, la întarirea disciplinei şi simţului de

responsabilitate în gestionarea resurselor il constituie contabilitatea creanţelor entităţii.

Actualitatea şi importanţa temei „Contabilitatea creanţelor entităţii reiese din faptul că în

exactitatea şi oportunitatea calcululu indicatorilor acestui compartiment sunt cointeresaţi

utilizatorii interni, deoarece mărimea, componenţa şi evoluţia creanţelor determină în mod direct

stabilitatea situaţiei financiare şi dependenţa întreprinderii de partenerii de afaceri. În condiţiile

perfecţionării permanente a sistemului legislativ e necesar de a asigura corectitudinea calcului

angajamentelor întreprinderii faţă clienţi.

Scopul tezei constă în examinarea problemelor contabilităţii creanţelor şi fundamentarea

direcţiilor de perfecţionare a acestora în conformitate cu cerinţele interneţionale şi nivelul actual

de dezvoltare economică a întreprinderilor autohtone.Pentru realizarea acestui scop au fost

stabilite următoarele sarcini:

analiza actelor legislative şi normative privind contabilitatea creanţelor;

identificarea problemelor legate de recunoaştere, evaluarea şi clasificarea creanţelor;

3

studierea aspectelor metodologice ale contabilităţii creanţelor şi elaborarea propunerilor

de perfecţionare a acestora în conformitate cu cerinţele standartelor internaţionale de

contabilitate.

Obiectivele după care m-am condus în timpul studierii temei alese au fost :

de a caracteriza şi clasifica creanţele entităţii;

de a explica modul în care se aplică principiile legate de constatarea, evaluarea şi

clasificarea în cazul creanţelor;

de a aplica toate cunoştinţele teoretice în domeniul practicii;

de a compara diferite surse bibliografice;

de a studia şi calcula cei mai importanţi indicatori care caracterizează creanţele;

de a formula concluzii şi propuneri.

Lucrarea dată este alcătuită din două capitole care conţin cîte trei paragrafe, introducere şi

concluzie şi bibliografie.

În capitolul I se vor da noţiunile generale privind creanţele, inclusiv conceptul şi

clasificarea creanţelor. Se vor enumera formele de plată aplicabile în decontările cu cumpărătorii

şi clienţii.

Capitolul II va prezenta contabilitatea creanţelor, şi anume creanţele comerciale, privind

decontările cu bugetul, creanţele personalului şi creanţele privind veniturile calculate şi a altor

creanţe precum şi reflectarea creanţelor entităţii în rapoartele financiare. Conturile în care se ţine

evidenţa contabilă a creanţelor.

Obiectul cercetării îl constituie fluxurile informaţionale aferente contabilităţii creanţelor

ale SRL „Marconex-Prim” din municipiul Chişinău.

SRL „Marconex-Prim” a apărut pe piaţa Republicii Moldova la data de 7 mai 2001

fiindu-i atribuit numărul de identificare de stat şi codul fiscal 1003600009205 (anexa 1) activînd

în conformitate cu Legea nr.845-XII din 31.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi

întreprindere” şi actul de constituire a societăţii cu răspundere limitată „Marconex-Prim”, (anexa

3).

Adresa juridică a entitaţii conform extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice

(anexa 2) este: Republica Moldova, municipiul Chişinău, strada Sprîncenoaia 14 bl.2, ap.106.

S.R.L. „Marconex-Prim” desfăşoară următoarele genuri de activitate conform Deciziei

privind înregistrarea entităţii (anexa 2): construcţii de clădiri, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare,

reconstrucţii.

Actualmente entitatea reuşeşte să satisfacă toţi clienţii atît cu mărfuri calitative, cît şi o

gamă de foarte variată de servicii. Ea pune la dispoziţia clienţilor o gamă largă de modele,

caracteristici moderne a mărfurilor şi serviciilor pe care la comercializează.

4

Garanţia calităţii serviciilor prestate de „Marconex-Prim” o reprezintă colaborarea atît cu

firmele din Republica Moldova cît şi de peste hotarele ei.

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CREANŢELE

ENTITĂŢII

5

1.1 Caracteristica şi clasificarea creanţelor

Pe parcursul desfăşurării activităţii economice a întreprinderii se formează un sistem

complex şi variat de relaţii economice care reprezintă raporturi juridice de natura relaţiilor de

credit, de schimb, de plată sau decontare. Aceste relaţii se concretizează în drepturi de creanţă

asupra cumpărătorului şi clientului pentru produsele, mărfurile livrate şi serviciile prestate, în

datorii faţă de furnizori şi antreprenori pentru bunurile şi serviciile primite dar încă neplătite sau

în relaţiile cu personalul privind datoriile salariale, relaţii cu bugetul de stat privind plata

impozitelor şi taxelor, relaţiile cu părţile legate.

Creanţele, cunoscute şi sub denumirea de decontări din exploatare sau decontări cu terţi

sunt determinate de procesele de desfacere, de producţie, aprovizionare, repartiţie, la care

entitatea i-a parte pe parcursul desfăşurării activităţii sale. Astfel în procesul de desfacere

entitatea intră în relaţii cu clienţii avînd necesitatea să fie evidenţiate creanţele acestora pentru

mărfuri livrate şi servicii prestare.

Sub aspect general, creanţele sunt drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a

primi la scadenţă în conformitate cu contractele întocmite, cu cambia primită sau alte documente,

o sumă de bani, bunuri materiale sau alte valori de la persoane fizice sau juridice numite debitori

pentru mărfuri, produse vîndute sau servicii prestate.

Autorul român Valer Pop defineşte creanţele ca valori economice avansate temporar de

titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice pentru care urmează să primească un

echivalent valoric. Acest echivalent valoric poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau un

serviciu. [25, pag.176].

Autorul român Lefter Chirică defineşte creanţele ca drepturi pe care agenţii economici le

au faţă de terţi ca urmare a livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări.

[23, pag.59].

Autorii englezi Belverd E, Needles Jr. Henry, James Caldwell în manualul “Principiile

de bază ale Contabilităţii” defineşte creanţele comerciale ca clienţi sau facturi de incasat şi

acestea reprezintă active lichide curente ce rezultă în urma vînzărilor pe credit cu ridicata sau cu

amănuntul. Acest tip de amînare a plăţilor este deseori denumit credit comercial. Acest tip de

creanţe asupra clienţilor sau efecte comerciale de incasat sunt rezultatul vînzării pe credit către

client,[12, pag.399].

Avantajul pe care îl obţine entitatea în urma vînzărilor mărfurilor, prestării serviciilor cu

achitare ulterioară a acestora se explică prin faptul ca entitatea are posibilitatea să-şi vîndă marfa

chiar şi cu riscul că nu-şi vor primi suma respectivă de mijloace băneşti, are posibilitatea să-şi

menţină clienţii şi să-şi extindă activitatea sa, oferind terţilor posibilitatea achitării ulterioare. 6

Vînzările se extind datorită acceptării decalării plăţilor clienţilor cu o luna sau mai mult după

vînzarea mărfurilor.

Autorul român Bojian Octavian defineşte creanţele ca drepturi ale unor persone

denumite creditori de a pretinte de la alte persoane denuminte debitori de a le restitui

contravaloarea unor bunuri, lucrări sau servicii. [ 13, pag.145].

În anul 2014 în Republica Moldova a fost implimentat un Standard Naţional de

Contabilitate nou care reglementează evidenţa creanţelor sub denumiea de „Creanţe şi Investiţii

financiare” [5]. Conform acestui Standard creanţele reprzintă drepturi ale entităţii ce decurg din

tranzacţii sau evenimente trecute şi din stingerea cărora se aşteaptă intrări (majorări) de resurse

care încorporează beneficii economice.

Creanţele comerciale cuprind creanţele privind bunurile vîndute, serviciile prestate şi

lucrările executate.

Analizînd conceptele sus menţionate aferente creanţelor acestea ar putea fi definite ca o

parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane fizice sau juridice la

scadenţa stabilită prin condiţiile documentelor justificative care prevăd plata lor.

Relaţiile cu cumpărătorii şi clienţii ocupă un rol central în activitatea întreprinderii. Ele

ţin de livrarea de produse, de acordarea de servicii şi i-au forma unor drepturi de creanţă faţă de

clienţi.Contabilitatea decontărilor cu clienţii şi a operaţiunilor contabile asimilate este deosebit

de complexă, din acest motiv este necesară o clasificare a creanţelor după următoarele criterii:

1) După conţinutul economic creanţele comerciale se clasifică în:

Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale

Corecţii la creanţe dubioase;

Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate;

Avansurile acordate.

Conform datelor anexate din Raportul Financiar (anexa 21) se observă că la sfîrşitul

perioadei de gestiune al anului 2013, în cadrul SRL „Marconex-Prim creanţele au constituit

253013 (187572+65441) lei.

2) În dependenţă de termenul de achitare

Creanţe pe termen lung –al căror termen de achitare depăşeşte un an;

Creanţe pe termen scurt –al căror termen de achitare nu depăşeşte un an.

3) Dupa gradul de asociere al debitorilor

Creanţe ale părţilor nelegate reprezintă avansurile acordate altor agenţi economici, creanţele

altor întreprinderi terţe (ale companiilor de asigurări, etc.)

Creanţe ale părţilor legate reprezintă datorii ale întrepriderilor fiice faţă de entitatea raportor,

creanţe ale filialelor, ale întreprinderilor asociate, etc.

7

4) În dependenţă de valuta în care se exprimă

Creanţe în valută naţională (creanţe exprimate în lei)

Creanţe în valută străină (creanţe exprimate în dolari, euro, etc.)

5) După scadenţă

Creanţe cu termen de incasare menţionat în documentul de livrare (creanţe exigibile)

Creanţe ale căror termen de incasare se precizează ulterior (creante neexigibile)

6) După certitudinea încasării

Creanţe certe (entitatea are siguranţa că creanţa va fi stinsă la scadenţă)

Creanţe incerte (litigioase, dubioase)

Una din metodele de protecţie a debitorilor privind asigurarea plăţii ulterioare generate de

transferul de mărfuri, produse, servicii este cambia.

Înregistrarea creanţelor în contabilitate se efectuează ţinînd cont de principiile şi

conveţiile de bază:

1) Aprecierea şi evidenţierea efectivă a creanţelor se înregistrează în baza

documentelor justificative (facturi fiscale, chitanţe, decont de avans), adică se cere de respectat

principiulcontabilitatea de angajamente. Dacă operaţiunea are loc înainte ca documentul

justificativ să fi sosit sau înainte de întocmirea acestuia, atunci înregistrarea se va face în conturi

distincte de aşteptare pînă la apariţia documentelor, cînd va avea loc transferul în contul de

creanţe.

2) Evidenţa creanţelor se face la valoarea lor nominală adică la valoarea efectivă la

momentul apariţiei lor. Există posibilitatea ca la inventariere valoarea unor astfel de creanţe să

fie diferită de valoarea lor nominal. În acest caz aplicînd principiul prudenţei se va ţine seama

de deprecierea creanţelor, îndeosebi şi se vor constitui provizioane pentru depreciere. În acest

fel, în documentele de sinteză se va asigura o informaţie corectă asupra situaţiilor, drepturilor

întreprinderilor.

3) Aplicarea principiului independenţei exerciţiului impune delimitarea pentru fiecare

exerciţiu a tuturor cheltuielilor şi veniturilor care aparţin exerciţiului respectiv.

Atunci cînd unitatea are relaţii care se concretizează în creanţe exprimate în valută străină

înregistrarea acestora în contabilitate se face în lei la cursul de schimb în vigoare la data

efectuării operaţiunii. Fluctuaţia cursului de schimb determină apariţia unor diferenţe favorabile

sau nefavorabile de curs valutar. La incasarea sau plata creanţelor aceste diferenţe se regăsesc în

venituri sau cheltuieli financiare. Pentru diferenţele nefavorabile se vor înregistra şi provizioane

corespunzătoare.

8

4) Principiul necompensării presupune că nu este permisă compensarea creanţelor cu

datoriile, ele trebuie să apară distinct în conturile întreprinderii, pentru ca acestea să respecte

cerinţa de fidelitate a imaginii patrimoniului.

Clasificarea creanţelor după criteriile propuse mai sus corespunde practicilor

internaţionale actuale şi constituie o bază pentru obţinerea informaţiilor necesare tuturor

utilizatorilor de informaţii contabile. Totodată, considerăm oportun faptul că implementarea în

practică a acestei clasificări a creanţelor va condiţiona necesitatea efectuării unor modificări în

Planul de conturi contabile aplicat de entităţile autohtone şi în formularele rapoartelor financiare.

1.2. Descrierea principiilor de evaluare şi de constatare a creanţelor

Recunoaşterea elementelor de creanţe comerciale curente în situaţiile financiare

realizează pe bază a două criterii care trebuie îndeplinite în mod cumulativ [5]:

1. Probabilitatea realizării unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei

ieşiri de resurse purtătoare de beneficii economice (pentru datorii);

1. Evaluarea să se poată realiza în mod credibil.

În aceste condiţii, o creanţă comercială este recunoscută în bilanţ în momentul în care

probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi creanţa curentă are o

valoare care poate fi determinată în mod credibil.

Evaluarea creanţelor comerciale se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală

consemnată in documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau decontat.

Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului si

debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar,se reflectă ajustări pentru

depreciere.

Utilizarea ajustărilor pentru depreciere este o consecinţă a aplicării principiului prudenţei

care presupune ca valoarea fiecărui element de natura activelor sau datoriilor să fie determinată

avându-se în vedere, pe de o parte, obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat

parte, deprecierile activelor şi datoriile. În domeniul creanţelor comerciale şi ele pot fi supuse

deprecierilor de valoare care pot fi reversibile sau ireversibile.

Deprecierile ireversibile, concretizate în pierderile din creanţe, sunt generate in principal

de falimentul clienţilor sau debitorilor. Creanţele incerte sunt scoase din evidentă, iar entitatea

economica le suporta prin trecerea lor pe cheltuieli.

În ceea ce priveşte evaluarea creanţelor comerciale, se ţine cont de cele patru

momente ,principale:

9

Evaluarea creanţelor comerciale

Figura 1. Tipurile de evaluări ale creanţelor comerciale

La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la

valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

1. la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

2. la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;

3. la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la

capitalul social;

4. la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la

inventariere.

Prin valoarea justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie

între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cazul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

Atunci când sunt recunoscute initial creanţele sunt cuantificate la valoarea nominală

(valoarea istorică), ce reprezintă valoarea echivalenţelor obţinute în schimbul obligaţiei,

respectiv valoarea ce se aşteaptă a fi plătită/încasată în numerar sau echivalente de numerar la

decontarea lor.

Mai poate fi recunoscut iniţial şi la valoarea actualizată, care reprezintă valoarea

viitoarelor ieşiri/intrări de numerar, necesare pentru decontarea datoriilor şi creanţelor.

Actualizarea se face utilizând rata de actualizare cea mai adecvată tipului respectiv de finanţare.

La finele fiecărei luni, creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei

valutare, comunicat de Banca Naţională a Moldovei din ultima zi bancară a lunii în cauză.

Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate ca venituri sau cheltuieli din diferenţe

de curs valutar, după caz.

La inventariere, se determină valoarea de inventar, sau valoarea actuală, a elementelor

componente ale bilanţului. În acest sens, valoarea de inventar este valoarea de decontat la

scadenţă, respectiv valoare actualizată a fluxurilor de numerar.

10

Evaluarea la intrare

Evaluarea la iventar

Evaluarea la bilanț

Evaluarea la ieșire

Evaluarea creanțelor comerciale

Conform normelor de inventariere, evaluarea la inventar se face, de regulă, la valoarea lor

probabilă de încasat sau de plată, constituindu-se, după caz, provizioane pentru deprecierea

creanţelor, pentru creşterea datoriilor, precum şi pentru sumele aflate în litigiu.

Evaluarea creanţelor exprimate în devize se face la cursul de referinţă al BNM din ziua de

31 decembrie. Eventualele diferenţe, reprezentând pierderi sau câştiguri latente faţă de curs, se

reflectă în contabilitate, după caz, cu ajutorul conturilor de cheltuieli sau venituri financiare.

Întocmirea situaţiilor financiare se face pe baza unei liste de inventariere care ar trebui să

conţină minim obligatoriu următoarele informaţii:

a) denumirea formularului;

b) data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

c) denumirea unităţii;

d) gestiunea, locul de depozitare;

e) numărul curent;

f) denumirea bunurilor inventariate;

g) unitatea de măsură, cantitatea;

h) preţul unitar de înregistrare în contabilitate;

i) valoarea contabilă;

j) valoarea de inventar;

k) deprecierea: valoarea, motivul, după caz;

l) comisia de inventariere: numele şi prenumele, semnătura;

m) gestionar şi gestionar primitor (în cazul predării – primirii gestiunii): numele şi prenumele,

semnătura;

n) contabilitate: numele şi prenumele, semnătura.

Evaluare la fiecare dată a bilanţului. Creanţele entităţii în valută trebuie evaluate şi

prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca

Naţională a Moldovei şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs

valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de

Banca Naţională a Moldovei de la data înregistrării creanţelor în valută, sau cursul la care

acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului

financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Pentru creanţele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei

valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se

înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz.

Evaluare la ieşire se realizează la valoarea actuală în acel moment. La finele fiecărei

luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat

11

de Banca Naţională a Moldovei din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs

înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar,

după caz.

Aceleaşi reguli se aplică şi creanţelor comerciale exprimate în lei, a căror decontare se

face în funcţie de cursul unei valute.

Specific pentru SRL „Marconex-Prim” este că creanţele obţinute de această entitate sunt

evaluate la valoarea de intrare în patrimoniu spre exemplu:

În baza facturii fiscale Seria JB, Nr. 2508561 din 20 decembrie 2013 (anexa 5) SRL

„Marconex-Prim” a prestat serviciicu plată ulterioară conform proceselor verbale Procuraturii

Generale a Republicii Moldova în sumă de 327430,52 lei inclusiv TVA. În cazul respectiv în

contabilitatea entităţii cercetate creanţele pe termen scurt privind facturile comerciale se vor

înregistra în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu la data de 20 decembrie 2013 adică

cu totalul de plată sau preţul negociat în valoare de 272858,76 lei plus taxa pe valoarea adăugată

(TVA) în sumă de 54571,75 lei.

Achitarea datoriilor de către clienţi, de regulă, se efectuează prin virament, dar sunt

posibile şi decontări în numerar cu respectarea limitei stabilite prin Legea cu privire la

antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992, cu modificările şi copletările

ulterioare. Ca forme de plată prin virament pot fi :

Ordin de plată - reprezintă ordinul întreprinderii dat băncii, de a transfera o sumă de

mijloace băneşti la contul altor întreprinderi. Ordinul de plată se emite de un debitor asupra

instituţiei bancare unde îşi are disponibilul de mijloace băneşti. Ordinele de plată se întocmesc

de plătotor pe formulare tipizate şi sunr valabile timp de 10 zile din ziua emiterii. Cumpărătorul

poate refuza parţial sau integral plata facturii ca urmare a diferitor cauze.

Acreditivul - sunt sume rezervate în conturiseparate la bănci, pentru efectuarea

decontărilor cu furnizorii şi antreprenorii.Aşadar, acreditivul este ordinul dat băncii pentru

deschiderea unui cont la dispoziţia unor anumite persoane fizicesau luridice din care se vor

efectua plăţile viitoare, dacă acestea îndeplinesc condiţiile indicate în scrisoarea sau cererea de

acreditiv.În funcţie de condiţiile acreditivului, se deosebesc acreditive revocabile şi irevocabile,

confirmate şi neconfirmate. Deschiderea acreditivului are loc din contul mijloacelor personale

ale plătotorului sau din contul creditului bancar.Acreditivul se deschide pentru o perioadă de 25

zile.

Ordinea decontărilor în baza acreditivelor se determină prin contractul încheiat între

cumpărător şi vînzător. De fiecare dată, cînd are loc o livrare de produse, materiale, mărfuri,

furnizorul va depune documentele la banca plătitorului, care le va onorafără acceptul

acestuia(acceptul fiind dat în momentul deschiderii acreditivului de către beneficiar).

12

Acreditivul este o modalitate de decontare prin care plăţile se efectuează pe măsura

livrării mărfurilor, executării lucrărilor şi prestări serviciilor, dintr-o sumă rezervată de către

plătitor în acest scop şi ţinută la dispoziţia băncii furnizorului, la care acesta îşi are contul.

Deschidera de acreditive în favoare furnizorilo se face la cererea plătitorilor, din conturile

lor curente sau de depozite. Cererea de deschidere a acreditivului este însoţită de un ordin de

plată care se prezintă de plătitor în 3 exemplare unităţii băncii la care îşi are deschis contul şi

trebuie să conţină următoarele date:

Suma acreditivului

Denumirea furnizorului

Sediul acestuia şi unitatea bancară la care îşi are contul

Felul şi cantitatea mărfurilor

Termenul de valabilitate al acreditivului

Documentele pe care furnizorul trebuie să le prezinte la bancă pentru decontare(factură,

dovada livrării sau predării mărfurilor, certificatul de calitate).

Acreditivul se închide la folosirea integrelă a sumei, la expirarea valabilităţii sau la

cererea plătitorului cu acordul prealabil al furnizorului.Soldurile rămase neutilizate din suma

acreditivului , la expirarea termenului de valabilitate, se virează de către banca furnizorului pe

bază de notă contabilă sau, după caz, pe baza ordinului de plată emis de plătitor înm contul

acestuia sau al băncii sale, cel tîrziu în ziua următoare expirării termenului de valabilitate. Se mai

folosesc :

Biletul la ordin este un titlu de credit negociabil şi instrument de plată. Constată

obligaţia asumată de către debitor (emitent) de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată

beneficiarului sau la ordinul acestuia o sumă de bani determinată. Obligaţia emitentului este

aceeaşi cu aceea a trasului acceptant, în cazul cambiei. Biletul la ordin plătibil la un anumit

termen de la vedere trebuie prezentat spre avizare emitentului în termen de un an de la data

emiterii. Avizarea constă în înscrierea pe faţa biletului la ordin, la rubrica „văzut” a numelui şi

prenumelui emitentului, a datei, semnăturii şi ştampilei. În acest caz termenul de plată curge de

la data vizei pusă de emitent pe titlu. Elementele biletului la ordin:

denumirea de bilet la ordin

1. promisiunea de plată pură, simplă şi necondiţionată,

2. scadenţa e o dată certă, unică şi posibilă, atunci cînd nu e trecută e considerată la vedere,

3. locul unde se face plata, atunci cand acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a

întocmit respectivul bilet,

4. numele şi adresa beneficiarului,

5. data şi locul emiterii,

13

6. semnătura emitentului autografă.

CEC-ul barat este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale

trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Totodată, este un înscris prin care trăgătorul dă

ordin băncii sale de a plăti în favoarea unui terţ o sumă de bani, de care trăgătorul dispune. Este o

instrucţiune scrisă către o bancă de a plăti, din contul celui ce ordonă plata, o anumită sumă de

bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu condiţia ca titularul contului (clientul

băncii) să aibă suficiente fonduri în cont, pentru ca banca să îi poată onora plăţile solicitate. La

cecul barat bararea poate fi: generală sau specificată.

- Se prezintă în vederea remiterii spre încasare numai la banca ce deserveşte posesorul.

Bararea poate fi făcută la emiterea cecului de către trăgător sau în cursul circulaţiei acestuia.

- Cecul barat este folosit în operaţii de vânzare-cumpărare ca document de decontare

prin bancă. Nu este un act de comerţ, dar prin forma sa, se bucură de o legislaţie actuală

asemănătoare celei referitoare la cambie. Aceste ultime trei efecte comerciale (cambia, biletul la

ordin şi CEC-ul), după acceptare la bancă, pot fi decontate la termenul scadent înscris în cadrul

lor, pot fi decontate imediat la bancă, caz în care banca devine la rândul său proprietara efectului

şi va încasa la scadenţă creanţa de la un client, pot fi valorificate ca titluri de valoare la bursa de

valori sau transferate altei persoane cu dreptul de creanţă.

Viramentul creditor se execută pe baza ordinului de plată în lei moldoveneşti „Ordin de

plată” şi în valută străină „Ordin de plată (în valută străină)” pentru persoanele juridice şi Cerere

pentru persoanele fizice.Eurocecurile sunt cecuri cu limită de sumă dar nu au valoare imprimată

şi sunt vîndute sub forma unui carnet de cecuri în alb. Beneficiarii completează suma , aceasta

fiind trasă din contul deschis la banca mentionată pe cec. Eurocecurile au ataşate o carte de

garanţie cu elemente care asigură băncii plătitoare garanţia de a recupera banii de la banca

emitentă.

1.3. Baza normativă şi legislativă a contabilităţii creanţelor

În Republica Moldova nu este elaborat un act normativ unic pentru creanţe, însă

activitatea contabilităţii este reglementată de un şir de acte legislative şi normative. Pe lîngă

actele generale ale contabilităţii, pentru ţinerea evidenţei a creanţelor şi anume componenţa,

modul de constatare, de evaluare, de formare şi de stingere a creanţelor sunt reglementate de

următoarele prevederi:

Legea Contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007 [2], stabileşte principiile metodologice

unice ale contabilităţii şi rapoartelor financiare, modul de organizare şi ţinere a contabilităţii,

întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare, regulile generale privind documentarea

operaţiunilor economice, aplicarea sistemelor de organizare a contabilităţii, întocmirea

14

registrelor contabile, inventarierea. Deci, conform Legii Contabilităţii nr. 113-XVI din

27.04.2007 [2], toate operaţiunile economice, inclusiv şi cele aferente creanţelor trebuie să fie

perfectate prin documente primare şi generalizate în registre contabile. În etapa actuală, modul

de documentare a oparaţiunilor aferent creanţelor nu este reglementat sub aspect normativ.

Documentele primare şi registrele contabile aferent acestor operaţiuni sunt denumite în

următorul capitol a lucrării respective. La întocmirea documentelor primare trebuie luat în

considerare faptul că acestea trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii, prevăzute de

Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007: denumirea documentului, codul fiscal, codul

băncii, data întocmirii, conţinutul operaţiunii economice, denumirea întreprinderii, funcţiile şi

numele persoanelor responsabile de efectuarea şi perfectarea operaţiunii economice şi

semnăturile personale ale acestora, precum trebuie să fie indicată suma aferent operaţiunilor

efectuate, ştampila întreprinderilor respective.

Documentele primare respective servesc drept bază pentru întocmirea formulelor

contabile şi generalizarea informaţiilor în conturi.

Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor [7]–

dezvăluie informaţia cu privire la nomenclatorul conturilor contabile, precum şi conţinutul

operaţiilor economice a fiecărui cont analitic.

Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [1]– determină

înregistrarea creanţelor în componenţa Raportului Financiar, şi anume ca active controlabile de

întreprindere. Deci, creanţele întreprinderii se înregistrează în activul din Bilanţul Contabil şi în

Anexa la Bilanţul Contabil din Raportul Financiar anual, ce reflectă obiectiv situaţia fianciară a

întreprinderii. De asemenea, conform Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor

financiare, se respectă principiului independenţei. Deci creanţele pentru care, prin contractele

încheiate între părţi, se prevede sumele de încasat în funcţie de cursul unor valute, se evaluază la

sfîrşitul exerciţiului în funcţie de evoluţia cursului valutar la această dată, iar diferenţele rezultate

se evidenţiază:

pe seama veniturilor, în cazul diferenţelor de curs valutar favorabile;

respectiv a cheltuielilor, în cazul diferenţelor de curs valutar nefavorabile.

Operaţiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoaşterii iniţiale în moneda

de raportare, aplicîndu-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare şi

moneda străină la data efectuării tranzacţiei. Astfel, pentru ţinerea evidenţei creanţelor, la care

se prevăd sumele de încasat în funcţie de cursul unor valute, se respectă Standartul Naţional de

Contabilitate 21 „Efectele variaţilor cursului valutar” [10, p.123]. La momentul de constatare a

creanţelor se respectă principiul specializării exerciţiului, conform căruia creanţele se constată

în momentul în care au fost obţinute.

15

Standartul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” [7], se

determină principiile de pregătire şi prezentare a rapoartelor financiare. Astfel informaţia cu

privire la creanţele întreprinderii trebuie să fie reflectată în rapoartele financiare, în baza căruia

se apreciază activitatea întreprinderii în perioada de gestiune precedentă şi curentă.

Standartul Naţional de Contabilitate 18 „Venitul” [10, p.145] – determină modul de

evaluare a creanţelor, precum şi constatarea acestuia. Astfel, conform S.N.C 18 „Venitul”

evaluarea creanţelor se face în momentul apariţiei lor în patrimoniu, adică în momentul

apariţiei lor din punct de vedere juridic, a livrărilor şi a serviciilor, a acordării unor sume către

terţi, care se face la valoarea nominală înscrisă în documente. De asemenea, constatarea

creanţelor se efectuează în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost

obţinută, indiferent de momentul efectiv al intrării mijlocelor băneşti sau a altei forme de

compensare.

Standartul Naţional de Contabilitate 11 „Contractele de construcţie” [10, pag 187] –

determină modul de constatare a creanţelor aferente contractelor de construcţie. Astfel, creanţele

se constată la sumele care sunt stipulate în contractele încheiate între părţi. Aşa cum mărimea

iniţială a sumelor ce sunt iniţial indicate în contract pot fi schimbate ca rezultat al modificărilor,

reclamaţiilor şi plăţilor stipulate, astfel şi mărimea creanţelor poate fi modificată.

Standartul Naţional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei” – determină constatarea

creanţelor în cazul achitării ulterioare a arendei. Aceasta se reflectă la contul 228 „Creanţe

privind veniturile calculate.

La contabilizarea creanţelor apar două probleme principale: recunoaşterea şi evaluarea

lor.

Recunoaşterea reprezintă procesul de includere în rapoartele financiare a elementelor

contabile, inclusiv a creanţelor şi datoriilor comerciale.

Din punct de vedere contabil, pot fi evidenţiate două abordări principale privind

recunoaşterea creanţelor:

• recunoaşterea este concepută ca un procedeu tehnic al contabilităţii de a reflecta

creanţele în contabilitate şi în rapoartele financiare. Această abordare se întâlneşte în lucrările

savanţilor din Federaţia Rusă - Vereşceaghin S. [31, p.123];

• recunoaşterea este tratată ca un proces complex de stabilire a perioadei în care

creanţele pot fi înregistrate în contabilitate şi în rapoartele financiare. Această abordare este

examinată în lucrările savanţilor din Republica Moldova - Bucur V. [14], Nederiţă A.[18],

Tuhari T. [27], Ţurcan V. [29].

În opinia, savanţilor moldoveni [19], conceptul de recunoaştere este mai justificată şi

corespunde cerinţelor economiei de piaţă şi prevederilor reglementărilor contabile internaţionale.

16

În cazul acestei abordări, recunoaşterea oricărui element contabil, inclusiv a entităţii, trebuie să

se bazeze pe respectarea anumitelor criterii şi să se conducă de conceptele şi principiile contabile

fundamentale.

Criteriile generale privind componenţa, modul de constatare şi evaluare, de formare şi de

stingere a creanţelor entităţilor autohtone sunt reglementate de prevederile „Bazelor conceptuale

ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare" [1], SNC 3 „Componenţa consumurilor şi

cheltuielilor entităţii", SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare", SNC 11 „Contracte de

construcţii", SNC 17 „Contabilitatea arendei (leasingului)", SNC 18 „Venitul", SNC 21

„Efectele variaţiilor cursurilor valutare" [10]. Astfel, potrivit articolului 85 din Bazele

conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [1], creanţele, care fac parte din

active, sunt recunoscute în următoarele cazuri:

a)când sunt controlate de entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare;

b) când valoarea acestora poate fi determinată cu un înalt grad de exactitate;

a)când există o certitudine întemeiată că în viitor acestea vor avea avantaj economic.

De asemenea, considerăm important faptul că recunoaşterea creanţelor trebuie să se

bazeze pe conceptul contabilităţii de angajamente şi pe respectarea următoarelor principii

contabile esenţiale: necompensarea, autonomia entităţii, prevalenţa economicului asupra

juridicului, periodicitatea. Totodată, trebuie să menţionăm că în conformitate cu articolul 17 din

Legea contabilităţii [2], pentru entităţile cu răspundere nelimitată este prevăzută şi contabilitatea

de casă, potrivit căreia elementele contabile sunt recunoscute pe măsura încasării mijloacelor

băneşti. Deci, în cazul aplicării contabilităţii de casă creanţele nu se vor constata şi nu va exista

necesitatea reflectării lor în contabilitate.

Creanţele devin certe în momentul transferului dreptului de proprietate, în cazul când are

loc vânzarea bunurilor entităţii, în ziua apariţiei şi la locul de livrare, când se transmite odată cu

dreptul de proprietate şi riscul pierderii sau deteriorării produselor livrate. Momentul livrării se

confirmă prin semnătura facturii de către reprezentantul împuternicit al cumpărătorului. În cazul

tranzacţiilor internaţionale momentul transferării dreptului de proprietate este reglementat de

clauzele contractelor internaţionale.

Recunoaşterea creanţelor este nemijlocit corelată cu evaluarea acestora, care constituie o

problemă majoră pentru orice compartiment al contabilităţii.

În reglementările contabile naţionale şi internaţionale, precum şi în literatura de

specialitate, noţiunea de evaluare este tratată în mod diferit. Astfel, potrivit Cadrului general al

IASB, evaluarea este redată drept un criteriu al recunoaşterii elementelor contabile şi

caracterizată ca „procesul prin care se determină valorile monetare la care structurile situaţiilor

17

financiare vor fi recunoscute în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere". În acelaşi mod este

definită evaluarea în Bazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare [1].

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CREANŢELOR

2.1. Perfectarea documentară şi contabilitatea creanţelor comerciale

Relaţiile cu clienţii şi cumpărătorii ocupă un loc central în activitatea întreprinderii. Ele

ţin de livrarea de produse, acordarea de servicii şi îmbracă forma unor drepturi de creanţă faţă de

clienţi.

Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu expedierea

produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor. În aceste condiţii furnizorul are dreptul unor creanţe

asupra cumpărătorului, care în literatura de specialitate sunt definite ca creanţe comerciale.

18

Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apar în cazul cînd

momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor

şi a altor active livrate precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării

acestora.

Livrarea mărfurilor, produselor şi prestarea serviciilor în urma cărora apar creanţe

comerciale se efectuează în baza următoarelor documente primare:

Factura fiscală (anexa 15);

Factura;

Proces verbal de primire – predare al serviciului (anexa 4);

Ordin de plată (document bancar) (anexa 8);

Dispoziţie de încasare (document al casieriei).

Factura fiscală reprezintă un document de strictă evidenţă care confirmă livrarea

mărfurilor, produselor sau prestarea serviciilor. Factura fiscală este eliberată de către

furnizorul de mărfuri sau prestatorul de servicii şi include următoarele rechizite (anexa 5 ):

- seria, numărul şi data eliberării facturii fiscale (seria JB, numărul 2508561din 20 decembrie

2013)

- denumirea furnizorului, adresa, denumirea şi rechizitele băncii la care are deschis cont de

decontare, codul fiscal şi codul TVA al acestuia (SRL“Marconex-Prim”, Chişinău 225100879

BC „Eximbank”SA fil.nr.1 Chişinău, cod fiscal 1003600009205, nr.TVA 0504307)

- denumirea cumpărătorului, adresa, denumirea şi rechizitele băncii la care are deschis cont de

decontare, codul fiscal şi codul TVA al acestuia (Procuratura Generală a RM, 210104040100113

Trezoreria de Sat Centrală, Chişinău, cod fiscal 1000001003865)

- numărul delegaţiei, data eliberării, numele şi prenumele delegatului care a recepţionat marfa

sau serviciul;

- denumirea documentelor anexate, în cazul în care acestea există (în exemplul prezentat

documente nu au fost anexate la factura fiscală);

- punctul de încărcare şi descărcare a mărfii- denumirea mărfii vîndute sau a serviciului prestat,

unitatea de măsură;

- valoarea unui articol fără TVA exprimată în unităţi monetare cota TVA (20%), suma totală fără

TVA (272858,70 lei), valoarea accizelor, suma totală TVA în lei (54571,75 lei) şi valoarea totală

a mărfurilor sau serviciilor (327430,52 lei).

În final se reflectă numele, prenumele şi semnătura persoanei care a permis eliberarea

mărfurilor, precum şi a persoanei (delegatului) care a primit mărfurile sau serviciile în posesie .

Factura fiscală se întocmeşte de către agenţii economici care sunt plătitori de TVA, adică

agenţii economici care au înregistrat pe parcursul ultimelor 12 luni consecutive de activitate

19

economică un volum de vînzări mai mare de 300000 lei. În cazul în care volumul de vînzări al

întreprinderii nu depăşeşte această cotă, agentul economic la vînzarea mărfurilor sau prestarea

serviciilor drept document justificativ întocmeşte factura. Acest document are aceeaşi formă şi

conţine aceleaşi rechizite ca şi factura fiscală.

Pe baza acestei facturi fiscale, în contabilitate se reflectă creanţa cumpărătorului pentru

mărfurile procurate dar neachitate la preţuri de livrare, prin formula contabilă:

Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 327430,52 lei

Credit contul 611”Venituri din vînzări” 272858,76 lei

Credit contul 534 ”Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 54571,75 lei

Procesul verbal de primire–predare al serviciilor (anexa 4) reprezintă un document

întocmit de către antreprenorul care a prestat servicii beneficiarului şi este întocmit la momentul

finisării lucrării. Acesta conţine elementele:

- denumirea documentului

- denumirea antreprenorului şi beneficiarului de serviciu prestat

- caracteristica serviciului prestat

- valoarea spre plată, inclusiv TVA

- semnăturile şi ştampila părţilor .

Ordinul de plată (anexa 8) reprezintă un document de plată emis de către plătitor, în baza

căruia se efectuează transferul de mijloace băneşti către beneficiar pentru bunurile livrate sau

servicile prestate. Acest document bancar confirmă efectuarea plăţii de către cumpărător pentru

bunurile sau serviciile primite. Conform anexei 8, se observă că ordinul de plată include

rechizitele:

- denumirea documentului, numărul şi data emiterii acestuia (ordin de plată nr.2589 emis

la data de 09.12.2013) (anexa 8)

- suma de mijloace băneşti achitată (128251,24 lei)

- denumirea plătitorului ( Procuratura Generală a RM), contul bancar (226301), codul

fiscal (1006601003865) şi contul trezorerial (21010442210113);

- banca plătitoare (Trezoreria de Stat Centrală) şi codul băncii (TREZMD2X);

- denumirea beneficiarului (SA“Moldtelecom”), contul bancar al beneficiarului

(2251014981998), codul fiscal (1002600048836) şi contul trezorerial (beneficiarul plăţii

nu dispune de cont trezorerial);

- banca beneficiară (BC “EXIMBANK-GRUPPO VENETO”) şi codul băncii

(EXMMMD22436);

- destinaţia plăţii (indicarea numărului contractului în baza căruia se face achitarea

(conform facturii nr. JB 2508559 din 05.12.2013)

20

- tipul transferului (normal), data primirii ordinului de plată şi executării transferului de

mijloace băneşti (10.12.2013)

- semnăturile conducătorului, ale contabilului-şef al întreprinderii beneficiare

- semnătura şi ştampila băncii.

Ulterior clientul îşi achită datoria faţă de furnizor printr-un ordin de plată, pe baza căruia

se înregistrează formula contabilă:

Debit contul 242 ”Cont curent în valută naţională” 128251,24 lei

Credit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” 128251,24 lei.

Ordinul de încasare reprezintă un document al casieriei şi se întocmeşte în cazul în care

are loc achitarea contravalorii mărfurilor vîndute sau a serviciilor prestate, în numerar, în casieria

întreprinderii. Dispoziţia de incasare conţine obligatoriu următoarele elemente:

- denumirea documentului, numărul şi data întocmirii acestuia

- contul corespondent şi baza plăţii

- suma achitată în casierie, înscrisă în cifre şi litere

- semnătura persoanei care a efectuat plata şi a persoanei ce a incasat mijloacele băneşti,

ştampilele părţilor.

Ordinul de plată are anexată o chitanţă care conţine aceleaşi rechizite enumerate anterior şi

care se eliberează plătitorului, ca dovadă a plăţii efectuate şi poate servi ca document justificativ

în cazul soluţionării unor litigii. Pentru generalizarea informaţiei, privind existenţa, formarea şi

achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii şi

clienţii pentru produsele expediate şi serviciile prestate sunt destinate conturile de activ:

221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” la care conform Planului

de Conturi Contabile se deschid subconturile:

221.1”Facturi de primit din ţară”

221.2”Facturi de primit din străinătate”

221.3”Cambii primite”

223 „Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”, la care se deschid subconturile:

223.1”Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor fiice”

223.2”Creanţe pe termen scurt ale întreprinderilor asociate”

223.3”Creanţe pe termen scurt ale altor părţi legate”.

Aceste conturi de activ sunt destinate pentru înregistrarea valorii contractuale de piaţă a

produselor, mărfurilor livrate şi serviciilor prestate, inclusiv taxa pe valoare adăugată.

În debitul acestor conturi se înregistreaza creanţele curente comerciale de primit, iar în

credit achitatea lor. Soldul acestor conturi sunt debitoare şi reprezintă sumele datorate de

cumpărători şi clienţi la finele perioadei de gestiune.

21

Componenţa subconturilor poate fi modificată în dependenţă de necesităţile

informaţionale ale întreprinderii. În scopurile evidenţei analitice pot fi utilizate şi conturi de

gradul trei. Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe ale

debitorilor din străinătate, pentru fiecare cumpărător sau beneficiar. În cadrul evidenţei contabile

a întreprinderii “Marconex-Prim” SRL conturi de gradul trei nu se deschid.

Pentru evidenţa contabilă a creanţelor comerciale, întreprinderea “Marconex-Prim” SRL

utilizează contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” şi nu utilizează

contul 223 ”Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” dat fiind faptul că întreprinderea nu are

întreprinderii fiice şi nici întreprinderi asociate.

La nivel analitic, în evidenţa contabilă a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor

comerciale întreprinderea deschide doar subcontul 221.1 ”Facturi de primit din ţară”.

Întreprinderea “Marconex-Prim” SRL duce evidenţa creanţelor comerciale, înregistrînd

fiece livrare de marfă în „Registrul vînzărilor” (anexa 9), pe baza facturilor fiscale emise.

Societatea întocmeşte Registrul vînzărilor lunar şi ulterior anual, ceea ce îi permite de a duce

evidenţa sistematică a valorii creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale.

Pentru aprecierea preţului de vînzare reflectat în Registrul vînzărilor, ca bază se ia preţul

de achiziţie, la care se include:

• Adaosul comercial

• Taxa pe valoare adaugată

• Cheltuieli aferente transportării, cheltuieli de încărcare-descărcare

• Cheltuieli pentru autorizaţii, taxe şi proceduri vamale

• Autorizaţii ecologice

• Alte cheltuieli care intră în costul mărfii.

Dupa cum se observă în datele anexei 7, în decursul anului 2013 societatea „Marconex-

Prim” SRL au fost înregistrate următoarele operaţiuni economice legate de evidenţa creanţelor

comerciale:

1) Se reflectă datoria cumpărătorului pentru mărfurile vîndute la preţuri de livrare

Debit contul 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 221.1 ”Facturi de primit din ţară” 3205957,02 lei

Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”,

subcontul 611.2 ”Venituri din vînzarea mărfurilor” 3205957,02 lei

2) Se calculă TVA la valoarea livrării impozabile:

Debit contul 221 ”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 176794,58 lei

22

Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 ”Datorii privind taxa

pe valoare adăugată” 176794,58 lei

3) S-au încasat mijloace băneşti de la clienţi în contul achitării creanţelor pe termen scurt

aferente facturilor comerciale

Debit contul 242”Cont curent în valută naţională”,

subcontul 242.1”Mijloace băneşti nelegate” 3218459,63 lei

Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 3218459,63 lei

4) Se reflectă compensarea datoriilor comerciale cu creanţele comerciale în sumă de 10395,53

lei:

Debit contul 521”Datorii pe termen scurt privind factruile comerciale”,

subcontul 521.1 ”Factrui de achitat în ţară” 10395,53 lei

Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 10395,53 lei

5) Se reflectă compensarea avansurilor primite pe termen scurt cu creanţele comerciale în sumă

de 113370,43 lei:

Debit contul 523”Avansuri primite pe termen scurt” 113370,43 lei

Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”,

subcontul 221.1”Facturi de primit din ţară” 113370,43 lei

Pentru a majora volumul de vînzări şi a stimula achitarea creanţelor de către cumpărători,

întreprinderea acordă acestora reduceri şi facilităţi. Facturile pot cuprinde următoarele reduceri:

-reduceri de natură comercială, care se acordă pentru defecte de calitate sau neconformitate a

bunurilor furnizate, cu condiţiile contractului de vânzare, pentru volumuri mari de vânzări sau

ţinându-se cont de importanţa cumpărătorului, pentru operaţiile comerciale efectuate cu acelaşi

client pe o perioada îndelungată;

-reduceri de natură financiară care se acordă pentru achitarea datoriilor înainte de termenul

stabilit de plată şi se numesc sconturi de decontare. Reducerile pot fi stipulate şi aplicate atât

până la facturare, cât şi după facturare. Contabilitatea reducerilor de preţ şi returnărilor de

mărfuri vândute este organizată în dependenţă de perioada raportare în care au avut loc

reducerile de preţ şi returnările de mărfuri vândute, gradul de valorificare al mărfurilor returnate,

sursa acoperirii pierderilor din returnări şi reduceri de preţ, momentul achitării creanţelor privind

mărfurile returnate. Reducerile pot fi contabilizate astfel:

a) Fără formarea provizioanelor privind reducerile de preţ

Cu utilizarea contului 822"Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute"

- până la achitarea clienţilor:

23

Drept sursa voi folosi un exemplu convenţional. Întreprinderea SA”Alfa” după livrarea

mărfii SA”Accent” a redus preţul la mărfurile vîndute în valoare de 1200,00 lei, la care a fost

eliberată factură fiscală cu minus

Debit contul 822 "Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute" 1000,00 lei

Credit contul 221"Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1000,00 lei

Se stornează TVA la suma reducerii mărfii:

Debit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind

taxa pe valoare adăugată” 200,00 lei

Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 221.1”Facturi

de primit din ţară” 200,00 lei

- după achitarea clienţilor:

Debit contul 822"Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute" 1000,00 lei

Credit contul 539"Alte datorii pe termen scurt" 1000,00 lei

- trecerea la cheltuieli a pierderilor din reducerea preţurilor la mărfurile (produsele) vîndute se

reflectă prin formula contabilă:

Debit contul 712"Cheltuieli comerciale" 1000,00 lei

Credit contul 822"Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” 1000,00 lei

Fără utilizarea contului 822 "Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute"

-până la achitarea clienţilor:

Debit contul 712"Cheltuieli comerciale" 1000,00 lei

Credit contul 221"Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1000,00 lei

Debit contul 534”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa

pe valoare adăugată” 200, 00 lei

Credit 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 221.1”Facturi

de primit din ţară” 200,00 lei

- după achitarea clienţilor:

Debit contul 712"Cheltuieli comerciale" 1200,00 lei

Credit contul 539"Alte datorii pe termen scurt" 1200,00 lei

b) Formarea provizioanelor privind reducerile de preţ

Debit contul 712"Cheltuieli comerciale”

Credit contul 538"Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate".

-trecerea în cont a pierderilor din reducerea preţurilor la mărfurile vîndute pe seama provizinului

creat:

Debit contul 538 " Provizioane aferente cheltuielilor şi plăţilor preliminate

Credit contul 822 "Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute”

24

Pe parcursul anului 2013 în cadrul subcontului 221.2 „Facturi de primit din străinătate”,

întreprinderea nu a înregistrat operaţiuni economice.

Contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” poate fi debitat sau

creditat şi prin intermediul altor formule contabile pe care societatea „Marconex-Prim” SRL nu

le înregistrează în cadrul activităţii sale economico-financiare. Se va folosi un exemplu

convenţional. Entitatea ”Beta„ SRL a exportat marfă conform declaraţiei vamale din 10.06.2010

în suma de 5200,00 euro (echivalentul în lei 5200x 16,5121= 85862,92 lei)

1) Se reflectă datoria cumpărătorului pentru activele curente livrate:

Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” sau

Debit contul 223”Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 85862,92 lei

Credit contul 612”Alte venituri operaţionale” 85862,92 lei

2) Se reflectă datoria cumpărătorului pentru activele pe termen lung livrate:

Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale” sau

Debit contul 223”Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” 35900,00 lei

Credit contul 621”Venituri din activitatea de investiţii” 35900,00 lei

La sfîrşitul perioadei de gestiune, întreprinderea reflectă cu total cumulativ de la

începutul anului în Bilanţul Contabil valoarea creanţelor pe termen scurt aferent facturilor

comerciale în contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”, în partea de

activ a Bilanţului Contabil, în postul 060. Datele Raportului Financiar demonstrează că la

sfîrşitul anului 2013, întreprinderea „Marconex-Prim” SRL, cumpărătorii pentru bunurile şi

serviciile prestate trebuie să-i restituie 187572 lei. În acelaşi timp contul 223 „Creanţe pe termen

scurt ale părţilor legate” se reflectă în postul 060 al Bilanţului Contabil. Deoarece întreprinderea

nu are părţi legate acest post al Bilanţului Contabil nu este completat.

Respectarea principiului prudenţei necesită formarea la întreprindere a provizioanelor

pentru creanţe dubioase. În astfel de cazuri se utilizează contul 222 „Corecţii la creanţe

dubioase” destinat generalizării informaţiei privind existenţa, utilizarea provizionului pentru

creanţele dubioase aferente procurărilor de către cumpărători a bunurilor materiale cu plata

ulterioară. Contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase” este un cont de pasiv şi este contrar

contului 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”. În creditul acestui cont se

reflectă constituirea provizionului pentru creanţe dubioase la sumele prognozate în baza

calculelor şi analizelor, iar în debit se reflectă utilizarea provizioanelor la decontarea sumelor

creanţelor compromise. Soldul contului este creditor şi reprezintă suma provizioanelor

neutilizate la sfirşitul perioadei de gestiune. În Bilanţul Contabil toate conturile de creanţe se

reflectă în mod obişnuit, iar contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase” în paranteze. Creanţele

sunt considerate dubioase atunci cînd:

25

1) Cumpărătorul este considerat insolvabil, iar creanţa nu are acoperire garantată

2) Sunt întocmite documente care permit de a considera dubioase creanţele (reclamaţii, hotărîri

ale organelor judiciare, avizul privind falimentul şi lichidarea întreprinderilor publicate oficial)

3) Termenele de prescripţie a legislaţiei în vigoare au expirat.

În contabilitate, decontarea (casarea) creanţelor comerciale dubioase se efectuează în baza

„Listei de inventariere a creanţelor şi datoriilor” şi a „Ordinului conducătorului întreprinderii

privind decontarea creanţelor”.

Decontarea creanţelor comerciale dubioase se efectuează prin doua metode: metoda

raportării directe a creanţelor dubioase şi metoda decontărilor creanţelor dubioase pe seama

provizioanelor creanţelor dubioase create anterior.

Metoda decontărilor directe a creanţelor dubioase conduce la încălcarea principiului

prudenţei şi a principiului concordanţei, deoarece suma creanţelor dubioase nu se referă la

veniturile constatate anterior în perioada respectivă în baza principiului specializării exerciţiului.

Modul de reflectare a sumei TVA aferentă creanţelor decontate depinde de faptul dacă creanţa

decontată este recunoscută (exista decizia organului judiciar privind insolvablitatea debitorului)

în scopuri fiscale.Dacă creanţa decontată este recunoscută în scopuri fiscale, suma taxei pe

valoare adăugată se reflectă astfel:

Debit contul 534”Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul”

Credit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”

Dacă creanţa decontată nu este recunoscută, se reflectă astfel:

Debit contul 713”Cheltuieli generale şi administrative”

Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

Metoda decontărilor creanţelor dubioase pe seama provizionului creat în aceste

scopuri este mai acceptabilă. Gruparea creanţelor pe termene de achitare permite specialiştilor

analişti ai întreprinderii să corecteze rezervele privind creanţele dubioase bazîndu-se pe studierea

fiecărei sume a creanţelor. Cu cît termenul de achitare expirat este mai mare cu atît este mai

înaltă probabilitatea că creanţele respective reprezintă datorii dubioase.

Dacă întreprinderile debitori, recunoscute anterior insolvabile, creanţele cărora au fost

decontate, şi-au declarat disponibilitatea de a achita facturile în contabilitatea furnizorului se

întocmeşte formula contabilă inversă ce ţine de decontarea creanţelor dubioase:

Debit contul 221”Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”

Credit contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase”.

În evidenţa contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim” SRL nu se crează provizioane

pentru creanţe, deoarece debitorii îşi onorează la scadenţă datoria de stingere a creanţelor. Avînd

în vedere faptul că întreprinderea nu a înregistrat aşa operaţiuni de creare a provizioanelor se va

26

reflecta un exemplu convenţional aferent metodei decontărilor creanţelor dubioase pe seama

provizioanelor.

Suma totală a creanţelor şi pierderilor aferente creanţelor dubioase ale întreprinderii „Alfa”

în perioada 2011-2013 constituie:

Tabelul 2.1

Calculul creanţelor dubioase pentru constituirea rezervelor

Anii Suma totala a creanţelor (sold la sfîrşitul anului)

Suma pierderilor aferent creanţelor dubioase

2011 1500000 30000

2012 1608900 380002013 2400300 56000Total 5509200 124000

Cota medie a pierderilor dubioase se va calcula ca raport dintre suma pierderilor aferente

creanţelor dubioase şi suma totală a creanţelor la sfîrşitul perioadei, care în valori procentuale

este egală cu 2.2507 %. Se presupune că la 31.12. 2013 soldul creanţelor aferent facturilor

comerciale va constitui 2700300 lei. Respectiv, eventualele pierderi aferente datoriilor dubioase

vor constitui: ( 2700300*2.2507%) / 100%=60776 (lei). Conform situaţiei existente la finele

anului 2013 se va întocmi formula contabilă :

Debit contul 712”Cheltuieli comerciale” 60776,00 lei

Credit contul 222”Corecţii la datorii dubioase” 60776,00 lei

Debit contul 534”Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 12155,20 lei

Credit contul 222 ”Corecţii la datorii dubioase” 12155,20 lei

În Bilanţul Contabil contul 222 ”Corecţii la creanţe dubioase” se reflectă în postul de activ,

numărul 270 (în paranteze). Pe parcursul anului 2013 societatea „Marconex-Prim” SRL, nu a

înregistrat rezerve pentru creanţe dubioase.

2.2. Perfectarea documentară și contabilitatea avansurilor acordate

La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora până la

livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen lung acordate pe un

termen mai mare de un an în contabilitate conform planului general de conturi contabile se

utilizează contul 162”Avansuri pe termen lung acordate”, iar în cazul acordării avansurilor pe

un termen mai mic de un an se utilizează contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate”,

care se reflectă sub forma unor avansuri de mijloace băneşti acordate furnizorilor,

antreprenorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor active sau serviciilor

27

prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienţi pe măsura

finisării lor parţiale.

În debitul acestor conturi se reflectă sumele avansurilor acordate, iar în credit - sumele

avansurilor utilizate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, antreprenori, anulate sau

restituite.

Pentru evidenţa contabilă a avansurilor acordate, în cadrul evidenţei contabile a societăţii

se utilizează contul 224 ”Avansuri acordate pe termen scurt”, la care se deschid 2 subconturi:

224.1”Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”

224.2”Avansuri pe termen scurt acordate în străinătate”

Modalitatea de acordare a avansurilor, furnizorilor de bunuri sau servicii se derulează în

cîteva etape.

În anul 2013 entitatea „Marconex-Prim” SRL, nu a înregistrat operaţiuni economice la

contul 224 ”Avansuri pe termen scurt acordate” de aceea în baza unui exemplu convenţional v-

om reda modul de reflectare a operaţiunilor economice la contul 224.

Exemplu 1: Presupunem că furnizorul „Super Feedmix” cu care societatea „Vitafort-Combifeed”

deţine relaţii economice, a emis un сont de plată pe numele societăţii. Conform acestui document

societatea „Vitafort-Combifeed” SRL pentru a beneficia de marfa ”făina de pește” trebuie să

transfere în avans plata pentru marfa. Astfel întreprinderea „Vitafort-Combifeed” transferă pe

contul curent în valută straina a furnizorului,conform ordinului de plată nr.15, la data de

21.04.2013, contravaloarea marfii de care va beneficia ulterior, întocmindu-se formula contabilă:

Debit contul 224.2”Avansuri acordate pe termen scurt” 763606,18 lei

Credit contul 243”Cont curent în valută straina” 763606,18 lei

După ce furnizorul a primit în cont mijloacele băneşti, clientul beneficiază de marfa

acestuia. Astfel la data de 12.07.2013 Super Feedmix SRL emite un invoice la valoarea

mărfurilor livrate clientului.

Exemplu 2: Pe parcursul lunii aprilie a anului 2013, în cadrul societăţii „Vitafort-

Combifeed” SRL s-au înregistrat următoarele operaţiuni economice în contul 224”Avansuri

acordate pe termen scurt”,subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt acordate în ţară”:

1) S-au acordat avansuri pe termen scurt în străinătate din conturi curente în valută

străină, pentru furnizarea ulterioară a bunurilor:

Debit contul 224”Avansuri acordate pe termen scurt”, subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt

acordate în ţară” 763606,18 lei

Credit contul 243”Cont curent în valută străină”, subcontul 243.1”Conturi curente în valută

străină în ţară” 763606,18 lei

28

2) A fost importată marfa conform declaraţiei vamale de import în sumă de 12750 dolari

(162933,72 lei)

Debit contul 217”Mărfuri” 758506,28 lei

Credit contul 224”Avansuri acordate pe termen scurt”,subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt

acordate în ţară” 758506,28 lei

3) Se reflectă diferenţa pozitivă de curs valutar obţinută în urma acordării avansurilor pe

termen scurt în valută străină peste hotarele ţării :

Debit contul 224 ”Avansuri acordate pe termen scurt”, subcontul 224.2 ”Avansuri pe termen

scurt acordate în străinătate” 5003,33 lei

Credit contul 622 ”Venituri din activitatea financiară”, subcontul 622.3”Venituri din diferenţe de

curs valutar” 5003,33 lei

4) Se reflectă diferenţa negativă de curs valutar obţinută în urma acordării avansurilor pe

termen scurt în valută străină peste hotarele ţării:

Debit contul 722 ”Cheltuieli din activitatea financiară”, subcontul 722.3 ”Cheltuieli privind

diferenţe de curs valutar” 10103,23 lei

Credit contul 224”Avansuri acordate pe termen scurt”, subcontul 224.2”Avansuri pe termen

scurt acordate în străină 10103,23 lei

La sfîrşitul perioadei de gestiune, în evidenţa contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim”

SRL valoarea totală a avansurilor pe termen scurt acordate se reflectă în partea de activ a

Bilanţului Contabil cu total cumulativ de la începutul anului, în postul 060 ”Avansuri pe termen

scurt acordate”. Conform datelor din balanţa de verificare se observă că pe parcursul anului

2013, societatea „Marconex-Prim” SRL nu a acordat avansuri pe termen scurt (anexa 20).

2.3 Perfectarea documentară și contabilitatea creanţelor personalului entităţii

Relaţiile de decontare între întreprindere şi personalul ei ocupă un rol important şi

cuprinde variate aspecte.

Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se referă la

retribuirea muncii, acordarea avansurilor spre decontare, mărfurile vîndute în credit, recuperarea

daunei materiale, alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii, plata

serviciilor comunale şi locative în folosul salariaţilor, avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri

necuvenite salariaţilor, ajutoare materiale achitate în plus.

Creanţele pe termen scurt ale personalului conform Planui de conturi contabile ale

activităţii economico-financiare se reflectă în contul de activ 227 "Creanţe pe termen scurt ale

personalului" însă conform Planului general de conturi contabile creanţele personalului se v-or

29

înregistra la contul 226 ”Creanţele personalului” . În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea

creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în credit - achitarea

creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi reprezintă datoriile personalului

faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune

În Planul de Conturi Contabile sunt prevăzute cîteva subconturi ale acestui cont:

227.1 ”Creanţe pe termen scurt privind retribuirea muncii”

227.2 ”Creanţe pe termen scurt privind titularii de avans”

227.3 ”Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”

227.4 ”Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

227.5 ”Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii”.

„Marconex-Prim” SRL utilizează pentru evidenţa creanţelor personalului subcontul

227.51 ”Aporturi individuale”, (anexa 20).

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se ţine pe fiecare

debitor, pe felul de creanţe, pe termenul de apariţie şi achitare a acestora.

Creanţele pe termen scurt privind retribuirea muncii

Creanţele pe termen scurt privind retribuirea muncii practic nu se utilizează deoarece în

conformitate cu Codul Fiscal, suma avansului îndreptat spre plată în contul retribuirii muncii nu

poate depăşi salariul efectiv calculat. De aceea avansurile se reflectă în contabilitate direct în

contul 531”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii ”, fără utilizarea subcontului în

cauză. În evidenţa contabilă a societăţii „Marconex-Prim” SRL, s-a reflectat următoarele

operaţiuni la contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului” (anexa 18):

1) S-a reflectat calculul aporturilor individuale ale angajaţilor în sumă totală de 14157 lei:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.51 „Aporturile

individuale” 14157 lei

Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările” 14157 lei

2) Se reflectă suma reţinută din salariu lunar a aporturilor individuale calculate

angajaţilor:

Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 14157 lei

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.51 „Aporturile

individuale” 14157 lei

Creanţele pe termen scurt privind titularii de avans

Titularii de avans sunt angajaţii întreprinderii cărora li se eliberează mijloace băneşti spre

decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmează a fi suportate de

către angajatul respectiv, cum sunt: cheltuieli de deplasare în interes de serviciu şi cheltuieli

gospodăreşti aferent procurării activelor.

30

Detaşarea angajatului se efectuează conform dispoziţiei conducătorului întreprinderii şi se

perfectează prin eliberarea Ordinului de deplasare. Termenul de deplasare se determină de

conducerea întreprinderii dar nu poate depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 de zile la

detaşarea pe teritoriul Republicii Moldova fără a lua în seamă timpul destinat pentru drum,

perioada care este determinată în Hotărîrea Guvernului nr. 10 din 05.01.2012 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor din Republica Moldova (Monitorul Oficial nr.

7-12 din 13.01.2012). Salariatului detaşat i se păstrează locul de muncă şi salariul mediu pentru

timpul delegaţiei. Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor

justificative prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului pe

teritoriul Republicii Moldova, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale.

Delegatului i se compensează cheltuielile efective privind cazarea (exclusiv apartamentele

"lux"), inclusiv serviciile obligatorii în hoteluri. Angajatul detaşat poate folosi pentru deplasare

transportul de serviciu. În acest caz i se compensează cheltuielile pentru combustibil. În acest caz

fiind necesare chitanţe, cecuri, facturi fiscale care confirmă cheltuielile efectuate.

În baza documentelor justificative prezentate angajaţilor detaşaţi li se achită cheltuieli de

trasnsport tur-retur, la tarifele clasei economice. În cazul neprezentării documentelor de

călătorie, cheltuielile de transport pe teritoriul Republicii Moldova se recuperează conform

tarifului minim. În caz de neprezentare a documentelor justificative de cazare, cheltuielile

menţionate se compensează în mărimea stabilită de documentele normative în vigoare. Mărimea

diurnei pentru fiecare zi a deplasării pe teritoriul Republicii Moldova este egală cu 75 lei. În caz

de deplasare în celelalte ţări străine (exclusiv ţările CSI) întreprinderile se conduc de

„Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor

din Republica Moldova”. Pentru a determina cheltuielile privind diurna, persoanele care pleacă

în deplasare peste hotare, în dependenţă de funcţia de serviciu, scopul şi caracterul deplasării

sunt grupate în 3 categorii. În funcţie de aceasta, suma diurnei este diferită. Întreprinderea achită

angajaţilor diurnele, conform normelor stabilite de regulament care sunt diferenţiate pe categorii

în funcţie de posturile deţinute de persoanele detaşate, scopul plecării.

Cheltuielile pentru cazare sunt reglementate prin norme grupate în 2 categorii: A şi B în

dependenţă de clasificarea diurnei. La categoria A se referă primele două grupe ale clasificării

diurnei, la categoria B - grupa III a clasificării diurnei (pentru Chişinau plafonul A stabileste 315

lei, pentru plafonul B-420 lei).

În categoria 1 se includ deplasările angajaţilor care au scop schimbul de experienţă,

specialazarea, stagierea, instruirea, elaborarea de lucrări, încheierea contractelor.

31

Categoria 2 vizează personalul detaşat pentru efectuarea vizitelor oficiale la invitaţia

organelor guvernamentale ale altor state, participarea la adunări generale ale organismelor

internaţionale, îndeplinirea misiunilor, deplasarea sportivilor la competiţii.

În termen de 5 zile de la revenirea din deplasare angajatul deplasat prezintă raportul

cheltuielor suportate şi restituie soldul de mijloace băneşti neutilizat, în cazul în care în prealabil

i sa acordat un avans sub formă de mijloace băneşti precum şi să întocmească şi să prezinte

contabilităţii un decont de avans care constituie darea de seamă a acestuia. La el se anexează

toate documentele care justifică cheltuielile efectuate pe parcursul deplasării. Dacă soldul

neutilizat nu se restituie el se reţine din salariul angajatului.

Decontul de avans se întocmeşte în valuta în care a fost eliberat avansul. Recalcularea în

valuta străină se face la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei.

Dacă angajatului nu i sa eliberat avans, recuparearea cheltuielor de deplasare se face în lei

la suma cheltuielilor. Necesitatea cheltuielilor suportate de angajat se reflectă în decontul de

avans şi se confirmă de conducătorul întreprinderii. După verificarea de către contabil, decontul

de avans se aprobă de conducătorul întreprinderii şi se acceptă spre contabilizare.

Evidenţa decontărilor cu titularii de avans se efectuează prin cîteva modalităţi:

Utilizînd contul de activ 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul

227.2 ”Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” pentru contabilizarea creanţelor privind

avansurile acordate spre decontare.

La contabilizarea decontărilor cu titularii de avans utilizînd contul 227 ”Creanţe pe

termen scurt aferente facturilor comerciale”, în contabilitatea societăţii „Marconex-Prim” SRL

pe parcursul anului 2013, nu s-au înregistrat operaţiuni economice la contul respectiv din acest

motiv v-om utiliza exemple convenţionale pentru a putea reda evidenţa contabilă la acest

subcont:

1) Se reflectă eliberarea avansului titularului de avans spre decontare, din casieria

întreprinderii:

Debit contul 227”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”, subcontul 227.2

”Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” 1180,00 lei

Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1”Casa în valută naţională” 1180,00 lei

3638.58

2) Angajatul societăţii „X”, Sprînceană Tudor a fost delegat la „Balcan Car” SRL pentru a

procura anvelope pentru stivuitor. Titularului i sa oferit mijloace băneşti spre decontare.

Anexele demonstrează că mijloacele oferite titularului au fost utilizate pentru operatiuni

de oformare a documentelor, și procurare a materialor conform facturii fiscale KX 5838415 din

26.05.2013.

32

Aceste cheltuieli înregistrate se reflectă prin formula contabilă :

Debit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 539.3 „Datorii

pe termen scurt faţă de alţi creditori” 1180,00 lei

3218.41

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale”, subcontul 227.2

”Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans” 1180,00 lei.

Prin utilizarea contului 532 ”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”,

subcontul 532.1”Datorii pe termen scurt faţă de titularii de avans”- pentru contabilizarea

datoriilor faţă de titularii de avans în cazul cînd aceştia efectuează cheltuieli fară a primi avansuri

de la întreprindere.

3) Se reflectă suma cheltuielilor efectuate de titularii de avans fără eliberarea avansului

spre decontare :

Debit contul 539”Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de

alţi creditori” 180,00 lei

Credit contul 532”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, subcontul 532.1”Datorii

pe termen scurt faţă de titularii de avans” 180,00 lei

4) Se reflectă suma cheltuielilor privind expedierea scrisorii recomandate , la Poşta

Moldovei :

Debit contul 713 ”Cheltuieli generale şi administrative”, subcontul 713.9 ”Alte cheltuieli

generale şi administrative” 8,40 lei

Credit contul 532”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, subcontul 532.1”Datorii

pe termen scurt faţă de titularii de avans” 8,40 lei

5) Se recuperează de către întreprindere suma cheltuielilor suportate de către titularii de

avans:

Debit contul 532”Datorii pe termen scurt privind retribuirea muncii”, subcontul 532.1”Datorii pe

termen scurt faţă de titularii de avans” 188,40 lei

Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1”Casa în valută naţională” 188,40 lei

Conform articolului 24, alineatul 3 din Codul Fiscal, cheltuielile de deplasare se permit

spre deducere doar în limitele stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Din aceste considerente

la momentul întocmirii „Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit a persoanei ce practică

activitatea de antreprenoriat” este necesar de calculat suma cheltuielilor care depăşesc limita.

Suma respectivă majorează venitul impozabil, întrucît astfel de cheltuieli nu se deduc. În acest

scop datele analitice privind contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului ” se

contabilizează cu total cumulativ, fapt ce asigură obţinerea sumelor cheltuielilor care depăşesc

normele stabilite fără careva selectări suplimentare din deconturile de avans.

33

Pentru determinarea aşa numitului cont desfăşurat al contului 227”Creanţe pe termen

scurt ale personalului”, soldul se calculeaza separat pe fiecare debitor şi creditor.

Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit

Subcontul 227.3 „Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit” se

utilizează în cadrul întreprinderilor care preasteză angajaţilor săi servicii de intermediere, în

vederea achitării mărfurilor procurate de către aceştia în rate. Achitarea în astfel de cazuri poate

fi efectuată pe seama creditelor bancare, prin reţinerea din salariile calculate angajaţilor a

sumelor spre achitare sau achitarea mărfurilor pe seama creditelor bancare se reflectă prin

urmatoarele formule contabile:

1) La suma creditului bancar transferat direct unităţii de comerţ, în vederea achitării

mărfurilor procurate în rate de către angajaţii întreprinderii:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.3 „Creanţe pe termen

scurt privind mărfurile vîndute în credit”

Credit contul 412 ”Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi” sau

Credit contul 512 ”Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”

2) La sumele plătite în numerar în casieria întreprinderii sau reţinute din salariul

angajatului în contul achitării creditului bancar:

Debit contul 241”Casa” sau

Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”

3) Se reflectă suma creditului rambursat băncii în urma reţinerilor din salariu

Debit contul 412 ”Credite bancare pe termen lung pentru salariaţi”

Credit contul 512 ”Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi”sau

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”

La procurarea şi achitarea mărfurilor prin reţinerea sumelor spre achitare din salariile

calculate angajaţilor se întocmesc următoarele formule contabile:

1) La sumele reţinute din salariu în contul achitării datoriei angajaţilor faţă de unităţile de

comerţ

Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”

2) La sumele reţinute din salariile angajaţilor şi transferate uniform întreprinderii de

comerţ

Debit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” sau

34

Credit contul 243 ”Conturi curente în valută străină”.

Conform Balanţei de verificare pentru anul 2013 (anexa 20), se observă că în evidenţa

contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim” SRL, nu utilizează subcontul 227.3 „Creanţe pe

termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”. Din acest motiv, se va prezenta un exemplu

convenţional, care va permite înţelegerea mai amplă a decontărilor din cadrul subcontului 227.3

„Creanţe pe termen scurt privind mărfurile vîndute în credit”.

În luna septembrie a anului 2013, angajatul întreprinderii “Alfa” SRL, Nenescu A. a

procurat din cadrul întreprinderii ”Maximum” un computer cu valoarea de 5500,00 lei (apelînd

la un credit pe termen scurt pentru salariaţi în aceeaşi mărime) cu condiţia achitării acestuia în

rate într-o perioadă de 6 luni. În aceste condiţii în evidenţa contabilă a întreprinderii “Alfa” SRL

se vor reflecta formulele contabile:

1) Se reflectă suma creditului bancar transferat direct unităţii de comerţ, în vederea

achitării mărfurilor procurate în rate de către angajaţii întreprinderii:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”,subcontul 227.3 „Creanţe pe termen

scurt privind mărfurile vîndute în credit” 5500,00 lei

Credit contul 512 ”Credite bancare pe termen scurt pentru salariaţi” 5500,00 lei

2) Se reflectă suma reţinută din salariu lunar, în contul achitării datoriei angajaţilor faţă

de unităţile de comerţ

Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 916,70 lei

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.3 „Creanţe pe

termen scurt privind mărfurilor vîndute în credit” 916,70 lei

Creanţele pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale

Creanţele pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale apar în cazurile în care

întreprinderii i-au fost cauzate anumite prejudicii cum ar fi: lipsurile de bunuri materiale din vina

gestionarilor constatate cu ocazia inventarierei, rebutul din producţie‚ şi pentru evidenţa acestora

se utilizează contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 227.4 ”Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale”.

În conformitate cu alineatul 13 din Standardul Naţional de Contabilitate 18 “Venitul”,

suma prejudiciului material calculată la valoarea de piaţă a bunului respective se reflectă ca venit

în perioada de gestiune în care a fost recunoscută de vinovaţi sau adjudecată de organele

judiciare. Ca urmare, creanţele privind recuperarea prejudiciului material se reflectă prin

formulele contabile:

1) Se reflectă suma prejudiciului material ce urmează a fi de recuperat în perioada de

gestiune curentă:

35

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale”

Credit contul 612 ”Alte venituri operaţionale”

2) Se reflectă suma daunei materiale ce urmează a fi de recuperată în perioada de gestiune

ulterioară (pe o periodă mai mică de un an):

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale”

Credit contul 515 ”Venituri anticipate curente”

3) Se reflectă suma daunei materiale ce urmează a fi de recuperată dacă această

perioadă de gestiune este mai mare de un an:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale”

Credit contul 422 ”Venituri anticipate pe termen lung”

4) Se reflectă suma taxei pe valoare adăugată aferentă sumei totale a prejudiciului

material care urmează a fi recuperată de către gestionari:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale”

Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa

pe valoare adăugată”

Recupararea prejudiciului material cauzat întreprinderii se reflectă astfel:

La vărsarea numerarului în mărimea prejudiciului cauzat

Debit contul 241”Casa”

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe

termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

La suma reţinerilor din salariile calculate

Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe

termen scurt privind recuperarea daunei materiale”

Conform Jurnalului–order al contului 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, se

observă că în evidenţa contabilă a întreprinderii „Marconex-Prim” SRL nu utilizează subcontul

227.4 ”Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”. Din acest motiv, se

prezintă un exemplu convenţional, care va permite înţelegerea mai amplă a decontărilor din

cadrul subcontului 227.4 ”Creanţe pe termen scurt privind recuperarea daunei materiale”.

Pe parcursul lunii mai a anului 2013 în cadrul societăţii ”Prosperitate” au fost constatate

lipsuri de echipament tehnic în valoare de 2570 lei (inclusiv TVA), în secţia de marketing.

36

Efectuîndu-se inventarierea, s-a determinat că vinovat de lipsurile constatate este şeful secţiei,

care ulterior şi-a recunoscut vina şi a fost obligat să recupereze suma prejudiciului în cursul

perioadei de gestiune, prin reţinerea sumei echivalente prejudiciului material din salariu. Astfel,

în evidenţa contabilă a întreprinderii “Prosperitate” s-au înregistrat formulele contabile :

1) Se reflectă suma prejudiciului material care urmează a fi de recuperat în perioada de

gestiune curentă:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale” 2141,67 lei

Credit contul 612 ”Alte venituri operaţionale” 2141,67 lei

2) Se reflectă suma taxei pe valoare adăugată aferentă sumei totale a prejudiciului

material care urmează a fi recuperată de către gestionari:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe termen

scurt privind recuperarea daunei materiale” 428,33 lei

Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa

pe valoare adăugată” 428,33 lei

3) Se reflectă recupararea prejudiciului material cauzat întreprinderii de către persoana

vinovată

Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” 2570,00 lei

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 ”Creanţe pe

termen scurt privind recuperarea daunei materiale” 2570,00 lei

Creanţele pe termen scurt privind alte operaţii

Relaţiile întreprinderii cu personalul generează şi alte tipuri de creanţe cum ar fi:

Creanţele personalului pentru serviciile acordate în scopuri personale (servicii comunale,

transport, tratament)

Creanţele personalului privind pensiile alimentare şi alte plăţi cu titluri executorii achitate de

către întreprindere în folosul altor persoane

Creanţele privind împrumuturile acordate angajaţilor.

Pentru evidenţa acestor creanţe este destinat contul 227.5 ”Creanţe pe termen scurt

privind alte operaţii”. Datele prezentate în jurnalul-order la contul 227 ”Creanţe pe termen scurt

ale personalului” (anexa 20), demonstrează că în cadrul întreprinderii „Marconex-Prim” SRL e

parcursul anului 2013, nu s-au înregistrat astfel de creanţe. Creanţele persnalului în cazurile

enumerate se reflectă în contabilitate prin întocmirea următoarelor formule contabile:

37

1) La valoarea serviciilor acordate salariaţilor (fără TVA ) de către întreprindere pentru

servicii comunale, foi de odihnă, abnamente:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe termen

scurt privind alte operaţii”

Credit contul 612 ”Alte venituri operaţionale”

2) La suma TVA aferentă serviciilor impozabile acordate :

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe

termen scurt privind alte operaţii”

Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”

3) La suma creanţelor privind pensiile alimentare şi alte plăţi care urmează a fi achitate

de către întreprindere altor persoane:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe

termen scurt privind alte operaţii”

Credit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”

4) La suma achitată a datoriilor calculate:

Debit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”

Credit contul 241”Casa” sau

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”

Creanţele pe termen scurt ale personalului pot fi achitate:

Prin vărsarea numerarului

Debit contul 241”Casa” sau

Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională”

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.5 ”Creanţe pe

termen scurt privind alte operaţii”

Prin reţinerea din retribuţiile calculate

Debit contul 531”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”,

subcontul 227.5 ”Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii”.

Toate tipurile de creanţe ale personalului, care nu pot fi achitate de acesta în cazuri

justificate sau la care a expirat termenul de prescripţie se trec la cheltuieli astfel:

Debit contul 714”Alte cheltuieli operaţionale”

Credit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”.

Suma taxei pe valoare adăugată aferentă creanţelor personalului trecută la cheltuieli şi

justificată prin hotărîrea organului judiciar se stornează prin formula contabilă:

Debit contul 227 ”Creanţe pe termen scurt ale personalului”

38

Credit contul 534”Datorii privind decontările cu bugetul”.

Datele prezentate în balanţa de verificare pentru anul 2013 (anexa 20), demonstrează că

în cadrul întreprinderii „Marconex-Prim” SRL nu s-au înregistrat astfel de creanţe .

Conform datelor Jurnalului – order al contului 227 ”Creanţe pe termen scurt ale

personalului” (anexa 18), şi datelor Bilanţului Contabil (anexa 21), la sfîrşitul perioadei de

gestiune a anului 2013 valoarea creanţelor pe termen scurt ale personalului a constituit 0 lei,

adică salariaţii întreprinderii nu au datorii faţă de societate.

2.4. Perfectarea documentară și contabilitatea altor creanţe

Creanţele privind veniturile calculate cuprind datoriile altor întreprinderi faţă de unitatea

economică respectivă privind:

plata de arendă,

dividendele calculate,

dobînzile şi redevenţele calculate,

alte venituri.

Redevenţa este venit obţinut de întreprindere la darea în folosinţă a activelor nemateriale

altor întreprinderi.

Suma de bani platita periodic de catre persoane care au concesionat anumite bunuri

(mine, terenuri etc.) ori au contractat licente prin know-how. Cota, platibila la date fixe, care

revine actionarilor din profit. 

Marimea redeventei se stabileste prin contractul incheiat intre titularul dreptului concedat

si beneficiarul acestuia, proportional cu folosirea bunului ce face obiectul contractului.

Cota de redeventa poate fi fixa sau variabila, ultima rezultand din aplicarea unor cote

procentuale la cifra de afaceri realizata prin folosirea bunului concedat, la marimea productiei

obtinute pe terenul concedat etc.

Dividende sînt suma pe care o primeşte întreprinderea pentru acţiunile posedate şi gradul

de participare în capitalul statutar al altei întreprinderi. Uzual, dividendele reprezinta distribuirea

de sume banesti sau in natura catre asociatii/actionarii unei entitati, distribuire ce se realizeaza

proportional cu numarul de parti sociale/actiuni detinute de fiecare asociat/actionar.

incadreaza in categoria dividendelor orice distribuire in bani sau in natura, efectuata de catre o

persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de

participare la acea persoana juridica, cu urmatoarele exceptii:

distribuirea de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a

titlurilor de participare;

39

distribuirea, in bani sau in natura, efectuata in legatura cu rascumpararea titlurilor de

participare, ce nu modifica procentul de detinere a titlurilor pentru niciun participant;

distribuirea, in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea persoaneijuridice;

distribuirea, in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit

efectiv de catre participanti.

În contabilitate, dividendele produc înregistrari contabile numai dupa aprobarea

repartizării rezultatului, și nu la data bilanţului. Astfel, ca o consecinţă, la data bilanţului

dividendele nu sunt recunoscute ca datorie în bilantul anului căruia ii revin.

Evidenţa analítica a creanţelor privind veniturile calculate se ţine pe fiecare debitor,

termene de achitare şi feluri de venituri.

Pentru evidenţa sintética a veniturilor calculate este destinat contul de activ 228

“Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” la entitatea „Marconex-Prim” SRL la

acest cont nu au fost înregistrate operaţiuni economice (anexa 20). În debitul acestui cont se

reflectă calcularea veniturilor, în credit– achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor şi

reprezintă suma veniturilor calculate, dar neachitate şi se înregistrează în cap.2 al Bilanţului

contabil.

În baza unui exemplu convenţional ”Varostum” SRL dă în arendă un depozit, plata lunară

constuie 3600,00 lei,.Serviciile de arendă sînt acordate conform facturii fiscale

La calcularea veniturilor (apariţia creanţelor) se întocmesc formulele contabile:

debit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”, 3000,00 lei

credit conturile 612 „Alte venituri operaţionale”, 3000,00 lei

621„Venituri din activitatea de investiţii”,

622 „Venituri din activitatea financiară”.

Debit contul 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” 600 lei

Credit contul 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”. 600 lei

Achitarea creanţelor privind veniturile calculate se reflectă prin formula:

Debit conturile 241 „Casa”, 3600,00 lei

242 „Conturi curente în valută naţională”,

243 „Conturi curente în valută străină”,

Credit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” 3600,00 lei

În unele cazuri se admite achitarea creanţelor prin stingerea reciprocă a datoriilor

întreprinderii prin formulele contabile:

Debit conturile 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 

522 „Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”,

539 „Alte datorii pe termen scurt”,

40

Credit contul 228 “Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”.

Evidenţa altor creanţe pe termen scurt

În componenţa altor creanţe intră creanţele cu termenul mai mic de un an care nu pot fi

reflectate în nici una din categoriile creanţelor descrise anterior, şi anume creanţele:

privind recuperarea pierderilor;

ale organelor de asigurări sociale;

privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute;

ale băncilor comerciale;

privind alte operaţiuni.

Evidenţa analitică a altor creanţe se ţine pe tipuri de debitori şi pe termene de încasare.

Pentru evidenţa sintetică a altor creanţe este destinat contul de activ 229 “Alte creanţe pe

termen scurt”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea altor creanţe pe termen scurt, iar

în credit – achitarea lor. 

Contul 229 "Alte creanţe pe termen scurt" este destinat generalizării informaţiei

privind existenţa, înregistrarea şi achitarea datoriilor cu un termen nu mai mare de un an

aferente decontărilor cu cumpărători de produse, beneficiari de lucrări şi servicii, cu alţi

debitori, precum şi operaţiilor care nu au fost reflectate în alte conturi de creanţe pe termen

scurt.

Contul 229 "Alte creanţe pe termen scurt" este un cont de activ. Îndebitul acestui cont

se reflectă înregistrarea creanţelor pe termen scurt, iar în credit - achitarea lor. Soldul acestui

cont este debitor şi reprezintă suma altor creanţe pe termen scurt la finele perioadei de gestiune.

La contul 229 "Alte creanţe pe termen scurt" pot fi deschise rmătoarele subconturi:

2291 "Creanţe pe termen scurt ale companiilor de asigurări",

2292 "Creanţe pe termen scurt ale organelor de asigurări sociale",

2293 "Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi recunoscute",

2294 "Creanţe pe termen scurt privind alte operaţii".

În decursul anului 2013 la entitatea „Marconex-Prim” SRL nu au fost înregistrate

operaţiuni economice la contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” deaceea vom utiliza date

convenţionale pentru a putea reda evidenţa contabilă la contul respectiv:

1. Reflectarea sumei despăgubirilor destinate încasării de la companiile de asigurări în

alte cazuri decît cele de calamităţi naturale, reflectarea sumei pretenţiilor înaintate furnizorilor

sau cumpărătorilor recunoscute în scris sau prin hotărîrea judecăţii:

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 12000,00 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale” 12000,00 lei

41

2. Reflectarea sumelor despăgubirilor destinate încasării de la companiile de asigurări în

rezultatul calamităţilor naturale:

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 23000,00 lei

Credit contul 623 „Venituri excepţionale” 23000,00 lei

3. Reflectarea creanţelor privind vînzarea activelor pe termen lung:

Debit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 42000,00 lei

Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 35000,00 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 7000,00 lei

4. Stingerea creanţelor la contul curent în valută naţională se reflectă prin formula

contabila:

Debit conturile 242 „Conturi curente în valută naţională 63000,00 lei

Credit contul 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 63000,00 lei.

Concluzii şi recomandări

În scopul unei analize financiare eficiente şi prezentării obiective în rapoartele financiare

a situaţiei economico-financiare a entităţii este necesar de a arăta distinct creanţele entităţii.

Prin urmare, scopul acestei lucrări a fost explicarea noţiunii de ,,creanţe”, modul de

evaluare şi recunoaştere a lor, de reflectare în rapoartele financiare. Partea practică a lucrării a

fost efectuată în baza materialelor oferite de entitatea „Marconex-Prim” SRL.

Scopul „Marconex-Prim” SRL este prestarea serviciilor de reparaţie, îmbunătăţirea stării

lor economice şi sociale din contul surselor financiare acumulate.

„Marconex-Prim” SRL ţine riguros evidenţa activităţii economico-financiare, întocmeşte

bilanţul contabil şi rapoarte financiare şi statistice şi ordine stabilite de legislaţia în vigoare.

42

La ţinerea evidenţei contabile „Marconex-Prim” SRL s-a condus de următoarele

principii: prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, continuităţii activităţii; permanenţa

metodei; contabilităţii de angajamente.

După cum se ştie, tema ,,Contabilitatea creanţelor entităţilor” este o problemă actuală şi

deaceea am încercat să continuăm cercetările efectuate în cadrul elaborării tezei de curs.

Cercetările efectuate aferente contabilităţii creanţelor permit formularea următoarelor

concluzii şi recomandări:

1. Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate entităţii de către alte

persoane fizice şi juridice la scadenţa stabilită prin condiţiile contractului, cambiei sau ale actelor

normative.

2. Accelerarea plăţilor dintre entităţi a condiţionat diversificarea modalităţilor de

decontări comerciale aplicate în practică în ultimii ani. Pe plan internaţional decontările iau

forma unor efecte comerciale, operaţiuni de compensaţie, decontări electronice şi on-line, care

pătrund rapid şi în ţara noastră. Informaţiile despre decontări sunt furnizate de contabilitate,

căreia îi revine o sarcină prodigioasă de colectare, prelucrare şi prezentare a informaţiilor tuturor

categoriilor de utilizatori.

4.Actualmente nu există acte normative care ar reglementa în mod special contabilitatea

creanţelor entităţilor din Republica Moldova. În practica contabilă autohtonă nu există o

delimitare clară între posturile de creanţe şi instrumentele financiare, care prezintă laturi diferite

la întocmirea rapoartelor financiare

5.Aspectele legate de recunoaşterea şi evaluarea a creanţelor sunt abordate diferit în

literatura de specialitate şi sunt reglementate insuficient sub aspect normativ.

6.Concomitent, luînd în vedere importanţa şi reglementarea procesului de ţinere a

contabilităţii creanţelor, putem specifica unele exemple de încălcări comise în cadrul entităţii:

sunt încălcate cîteva principii de bază şi cerinţe generale ale contabilităţii în ceea ce priveşte

reflectarea obiectivă a situaţiei în rapoartele financiare. Astfel informaţiile privind starea unor

creanţe este înregistrată cu mici abateri ale sumelor. În documentele ce atestă creanţele se conţin

corectări nestipulate, ceea ce influenţează calitatea de bază a informaţiei financiare.

Pentru eficientizarea controlului activităţii în domeniul decontărilor, cît şi în cadrul

activităţii în ansamblu, ar fi eficient elaborarea de către entitate a unui regulament intern de

efectuare a lucrărilor de audit, în care să fie fixate proceduri de audit pentru situaţii concrete de

audit, volumul necesar de lucru, alegerea eşantionului, fixarea datelor culese în foi de lucru

perfectate pentru fiecare procedură de audit aplicată.

În scopul aprecierii corecte a aspectelor calitative ale soldurilor conturilor de creanţe ar fi

importantă planificarea minuţioasă a procedurilor şi efectuarea confirmărilor creanţelor în cadrul

43

a trei etape de lucru: planificarea solicitărilor; prelucrarea solicitărilor; generalizarea şi

aprecierea rezultatelor obţinute.

Profitul stimulează activitatea firmei, pe întreprinzător să atragă noi resurse în circuitul

economic, să caute noi tehnologii. La rîndul lor, inovaţiile stimulează investiţiile, sporirea

generală a productivităţii şi mai buna organizare a firmei. Inovaţiile reprezintă factorul principal

al creşterii economice. Viitorul unei firme este totdeauna nesigur, incert, cu multe riscuri

imprevizibile şi neasigurate. În vederea perfecţionării procedurilor analitice de audit ar fi bine ca

entitatea să introducă utilizarea tehnicilor moderne de analiză economică, care va ajuta la

depistarea abaterilor semnificative în urma efectuării auditului creanţelor atît pe termen lung, cît

şi pe termen scurt.

Contabilul modern este implicat nu numai în ţinerea evidenţei contabile, ci şi într-o serie

de activităţi ce implică planificare, soluţionare a unor probleme, control, orientare a acţiunilor,

evaluare, verificare şi audit. De accea o cunoaştere profundă a contabilităţii datoriilor duce la

supraveţuirea şi dezvoltarea a oricărei întreprinderi.

Din cele menţionate deja în această lucrare, e necesar să specificăm că creanţele şi

datoriile joacă un rol important în activitatea economică a unei entităţi şi reflectă nivelul de

organizare a proceselor economico-financiare în cadrul acesteia.

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative şi legislative

1. Bazele conceptual ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare, aprobate prin ordinul

Ministerului Finanţeloral Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997. In: MonitorulOficialal

Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

2. Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007. In: Monitorul Oficial al R.M. nr.90-

93/399 din 29.06.2007.

3. Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi entităţi nr. 854-XIIdin 03.01.1992.

In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 11 din 23.02.1992.

44

4. Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 166 din 28.11.2013 privind aprobarea Recomandărilor

metodice privind tranziţia la noile Standarde Naţionale de Contabilitate. In: Monitorul Oficial

al Republicii Moldova nr. 291-296 din 13.12.2013.

5. Ordin privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate nr. 118 din 06.08.2013. In:

Monitorul Oficial nr. 233-237/1534 din 22.10.2013.

6. Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 60 din 29.05.2012 cu privire la aprobarea Regulamentului

privind inventarierea. In: Monitorul Oficial Nr.166-169 din 10.08.2012, art.953.

7. Standardul Naţional de Contabilitate 5 „Prezentarea rapoartelor financiare", aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25.12.1997.// Monitorul

Oficial nr.88-91 din 30.12.1997.

8. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderii, aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997.

9. Planul general de conturi contabile din 01 ianuarie 2014. In: Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 233–237 din 22.10.2013, partea III, art. 1534.

10. Ghidul contabilului. Evidenţa contabilă de îndreptare şi practică. Colectiv de autori.

Chişinău: Editura „Vivar-Editor" S.R.L., 2007. - 535 p.

II. Manuale, cărţi, broşuri

11. Băbăiţă V., Epuran M., Grosu C. ”Contabilitatea financiară în noul sistem contabil”, editura

de Vest, Timisoara 1994.

12. Belverd E., Needles Jr., Henry R.Anderson, James C. Caldwell ”Principii de bază ale

contabilităţii”, editura ARC 2000.

13. Bojian O.”Contabilitatea întreprinderii”, editura Economica 1998.

14. Bucur V., Turcanu V.,Graur A.,”Contabilitatea impozitelor” Chişinău ASEM 2005.

15. Evelyn Lande ”Contabilitate financiară aprofundată”, editura Economica , Bucureşti 2002

16. Feleaga N., Ionaşcu I, Tratat de contabilitate financiară, vol I-II, Bucureşti, Economica,

1998.

17. Horomea E., Tratat de contabilitate, teorie, concepţie, principii, standarde., vol. I, Iaşi,

Sedcom Libris, 2001.

18. Nederiţa A, Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului

Fiscal, Chişinău, Contabilitate şi audit, 2007.

19. Nederiţă A., Bucur V., Cărăuş M. Contabilitate financiară. Chişinău: ASEM, 1999. Nederiţă

A., Bucur.V., Carauş M. Contabilitatea financiară, Chişinău, ACAP. 2003.

20. Nederiţa A., Bucur V., Carauş M. Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica

Moldova, vol I, ACAP, 1998.

21. Niculescu M., Diagnostic global strategic, Bucureşti, Ed. Economică, 1997.

45

22. Niculescu M., Mărgulescu D., Analiza ecenomico-financiară în comerţ şi turism,

Universitatea creştină D. Cantemir, 1994.

23. Lefter Ch.”Curs complet de contabilitate şi fiscalitate” vol.4, editura Economica 2001.

24. Pătruţ V.”Contabilitatea financiară a întreprinderii”, editura fundaţiei Chemarex, Iaşi 1994.

25. Pop V. ”Contabilitate financiară”, editura Treira 1998.

26. Sajin I. Contabilitatea şi auditul decontărilor comerciale.Chişinău, ASEM. 2008.

27. Tuhari T. Contabilitatea operaţiilor în comerţ. - Chişinău: Editura ASEM, 2002.

28. Tuhari T. Contabilitatea vânzării mărfurilor pe credit. Lucrare didactică pentru studenţii

specialităţii 1806 „Contabilitate şi audit". - Chişinău: UCCM, 2002.

29. Ţurcanu V. Contabilitatea conform standardelor internaţionale. - Chişinău: ASEM, 1996.

30. Ţiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtuna D. „Analiza rapoartelor

financiare”. Chişinău: Editura ASEM, 2011.-350 p.

31. Верещагин С. Реализация: бухгалтерский и налоговый учет, Москва: Информцентр

XXI века, 2004. - 184 с.

III. Surse electronice

32. http://www.bnm.md .

33. http://www.glavbukh.ru .

34. http://www.iasb.org .

35. http://www.mdi.gov.md .

46

ANEXE

47