importanta_lecturii

7/31/2019 importanta_lecturii

1/4

Iunie 2006

Rolul lecturii n dezvoltarea abilit ilor de

comunicare ale elevilor din ciclul

primarfrumosul din natura oi la cel creatde om oi, n viitor, sa poata con-tinua procesul de nva are norice faza a existen ei sale.n marele evantai al posibil-ita ilor de transformare oiadaptare a nva amntului la cer-in ele zilei de mine, un locdeosebit l au ncercarile de aregndi unele elemente ale fun-dalului pe care se organizeaza

activitatea de nva are a elevilor.Din coloratura policroma a aces-tui fundal, un interes aparte lprezinta ceea ce de regula denu-mim dezvoltarea creativita iielevilor1.Am ataoat aici dezvoltarea cre-ativita ii la fundalul activita ii denva are datorita conotientizariifaptului ca, aoa cum decenii de-a

rndul, produsul principal alConsidera ii generale Importan covr itoare pentru activita ii de nva are desfaourateMi-a plcut s caut frumuse ile formarea multilaterala a ocolar - de elev l reprezenta nsuoirea delimbii i puterea vie a imaginilor. ilor, asigurndu-le acestora informa ii, pentru viitor, unul dinLe-am gasit n multe cr i ale tre - evolu ia intelectuala, exprimarea produsele principale ale activ-cutului i n crea ia anonim a cu mijloace adecvate n activi- ita ii desfaourate de ocoala tre-folclorului spre care m-am aple- tatea de mai trziu. buie sa-1 reprezinte poten ialulcat totdeauna cu interes i Exprimarea corecta, orala oi creativ al individului; mai precis,pre uire,... le-am nv at de la scrisa - obiectiv important al pro- prin activitatea instructiv-educa-nainta i i de la dasclul meu de cesului de nva amnt n ciclul tiva, dincolo de nsuoirea delimb... spunea Mihail primar - constituie unul din

informa ii oi formarea unorSadoveanu ntr-un interviu luat la instrumentele de baza ale muncii deprinderi intelectuale, trebuie sa75 de ani de via . intelectuale, fara de care nu poate se asigure stimularea capac- Fr limba pe care prin ii fi conceputa dezvoltarea intelec- ita ilor creatoare ale fiecarui elev.no tri ne-au transmis-o odat cu tuala viitoare a elevilor. A fost concretizat la nivelulvia a, n-am putea exista ca fiin e Scopul lecturii n perioada claselor a IlI-a oi a IV-a un sistemcuvnttoare, ca popor vrednic de ocolarita ii primare, gimnaziale oi de exerci ii cu coloratura creativaa sta alturi, cu toat demnitatea, liceale este acela de a forma pro- - deci bazate pe gndirea diver-din punct de vedere intelectual, gresiv un tnar cu o cultura genta. Gama sarcinilor de lucrualturi de popoarele cu adevrat comunica ionala oi literara de propriu-zise, cuprinse sub acestnaintate ale lumii (lorgu Iordan baza, capabil sa n eleaga lumea titlu de Exerci ii de stimulare a- Istoria limbii romne (Pe-n e- din jurul sau, sa comunice oi sa capacita ilor creatoare n orele delesul tuturora), 1983. interac ioneze cu semenii, comunicare, este mult mai vari-Studiul limbii romne literare exprimndu-oi gnduri, stari, sen- ata dect ne-am fi aoteptat prinprin lectura textelor literare are o timente, opinii, sa fie sensibil la


2/4

enun ul limitativ compozi ie, ocolarii mici. Cel mai mare sita ii resurselor limbii;aceste sarcini extinzndu-se la numar de ore din ntregul plan de - cautarea sensului exact alntreg ansamblul disciplinei nva amnt al claselor primare cuvintelor oi expresiilor oi expri-Limba romna. este consacrat, pe parcursul celor marea cu precizie oi expresivi-Ponderea orelor de limba romna 4 ani de studiu, citirii. Activitatea tate;la ciclul primar este de 34% din de scriere este indispensabil - transpunerea gndurilor n frazenumarul de ore stabilit la toate legata de cea de citire, ea consti- bine structurate;cele 4 clase, de unde rezulta ca tuind un mijloc de exprimare, de - achizi ionarea metodelor de

func iile oi obiectivele ciclului comunicare. munca ce condi ioneaza progresulprimar se confunda chiar cu cele Valoarea instrumentala a ulterior n limba moderna;ale limbii romne ca obiect de deprinderilor de citire oi scriere - cunoaoterea problematiciinva amnt. trebuie privita prin prisma posi- comunicarii oi func ionalita iiConform noului curriculum bilita ilor de transfer asupra altor limbii;na ional, obiectivele cadru deprinderi cu care se interfereaza - depaoirea nivelului conformis-urmarite n studierea limbii . nsuoirea actului cititului oi mului ocolar;romne la clasele mici asigura: scrisului contribuie la activizarea - manifestarea ini iativei, creativ-dezvoltarea capacita ii de opera iilor intelectuale, dezvolta ita ii, autonomiei;receptare a mesajului oral, de capacitatea de gndire, spiritul - achizi ionarea cunootin elor de

exprimare orala, de receptare a critic. baza oi dobndirea deprinderilor,mesajului scris oi de exprimare Rolul lecturii n dezvoltarea care constituie obiectivul funda-scrisa, care au implica ii n capacita ilor de comunicare mental.ntreaga evolu ie viitoare a Fiind obiectul de studiu principal n perspectiva optimizarii proce-ocolarilor. pe parcursul ntregului ciclu pri- sului de predare-nva are oi aSe considera ca n primele patru mar oi veriga principala ce leaga aplicarii inten iilor principale aleclase, limba romna ndeplineote ntr-un tot unitar toate obiectele lecturii literare, documenteletrei mari func ii: instrumentala, de studiu, dezvoltnd trasaturi ocolare se structureaza corespun-informa ionala oi formativ-educa- moral-civice oi deprinderi de zator.tiva. munca intelectuala la ocolarul Programa de limba oi literatura

Cele trei mari func ii ale nva arii mic, limba romna, n general, oi romna la clasele I-IV are nn ciclul primar se realizeaza lectura, n mod particular, vedere, n conformitatea cu noulnumai n condi iile unei sus inute urmaresc urmatoarele obiective curriculum, dezvoltarea compe-solicitari oi exersari a capac- principale (inten ii): ten elor elementare de comuni-ita ilor intelectuale, pe fondul - n elegerea numeroaselor care, orala oi scrisa, ale copiilor unor valori formativ-educative mesaje ale vie ii curente, orale oi oi familiarizarea acestora cu texteautentice. scrise; literare semnificative vrsteiCu precadere, func ia formativ- - citirea fluenta, curenta, pentru ocolare mici.educativa pune n miocare valo- informare oi pentru propria Lec ia se structureaza pe bazarile formative superioare, de tipul placere de a nva a oi a se docu- participarii conotiente a elevilorcreativita ii gndirii, al interesu- menta; la ore. Lec ia are drept obiectivlui oi dragostei pentru lectura oi - deplasarea n elegerii mesajului formarea deprinderilor de muncapentru cunoaotere, n general, oral oi scris prin trecerea de la intelectuala (cu cuvntul) oi prac-nsuoiri ce reprezinta premise ale oral la scris; tica (cu cartea).adaptarii dinamice a tineretului la - largirea progresiva a cmpului Manualul de limba romna estesolicitarile mereu noi ale soci- de interes asupra mesajelor orale delimitat oi structurat progresiveta ii moderne. oi scrise mai variate oi mai difi- pe parcursul celor patru ani dePrioritatea func iei instrumentale cile; studiu., iar deprinderile dela ciclul primar este sus inuta de - exprimarea orala oi scrisa receptare a mesajului scris sefaptul ca pe aceasta treapta a potrivit normelor limbii formeaza oi se exerseaza oi prinnva amntului elevii oi nsuoesc romne curente; intermediul lecturii altor texte ,

n primul rnd cititul, scrisul oi - concentrarea oi schimbarea cu precadere literare...exprimarea corecta. ideilor ntr-o conversa ie n clasa nti, copiii se mioca deActivita ii de nva are a cititului nchegata; la parte la ntreg, abecedarul arei acordam un loc prioritar la - descoperirea practica a diver- un rol intuitiv-aplicativ dar difi-


3/4

cil, avnd n vedere bagajul fice, sa rezume, sa raspunda, sa ului nconjurator, i nva a pedeosebit de bogat al achizi iilor transpuna, sa caute, sa adopte, sa elevi sa gndeasca, mboga eote(sunet, litera, silaba, cuvnt, repereze, sa formuleze, sa faca cunootin ele despre natura, lumepropozi ie, text). rezumatul, sa refaca, sa aleaga. oi via a, cultiva sensibilitatea oiManualul de limba romna de la Toate opera iile puse n valoare imagina ia, modeleaza carac-clasa a doua se deosebeote de de lectura conduc spre urma- terele, contribuie la educareaabecedar prin dimensiunea aplica- toarele achizi ii probabile: moral-ceta eneasca, ajuta omul ntiva concretizata prin multi- - efectul de mboga ire oi aspira iile sale spre autodepaoire.

tudinea sarcinilor de nva are. nuan are a lexicului; Vorbirea cultiva aten ia, alerteazaCopiii merg de la ntreg (text, - implementarea ideii de familie gndirea men innd-o vie, n con-propozi ie) la parte (sunet, litera, de cuvinte; tact cu replicile interlocutorului,silaba). Toate acestea se aplica n - mboga irea fondului de dezvolta spiritul de observa ie oicadrul orelor de lectura. reprezentari; atitudinea polemica, stimuleazaLectura duce la realizarea a doua - antrenarea capacita ilor discrim- spontaneitatea replicilor.laturi ale instruirii: cultivarea inative (idei principale) oi a per- Scrierea cultiva rabdarea, solicitanclina iei de a analiza faptele de cep iei analitice; un mai mare efort de clarificare alimba oi de a reflecta asupra lor, - activarea func iei mnezice gndurilor, impune mai multaoi exersarea, repetarea, antrenarea (memorare de poezii, autodic- aten ie n formularea ideilor, dis-

componentei efective de nva are tari); ciplineaza gndirea.a limbii (pna la transformarea n - modelarea deprinderilor oro- Elemente principale ale comu-deprindere). grafice; nicarii, lectura, vorbirea oin clasa a treia creote indicele de - ini ierea n analiza; scrierea, sunt totodata oi compo-cunoaotere pe baze otiin ifice a - exersarea capacita ilor de con- nente fundamentale oi indispens-datelor nemijlocit senzoriale, ceptualizare oi de verbalizare; abile ale actului compozi ional,acest lucru fiind obiectivul de - facilitarea activita ii de com- ale dezvoltarii multilaterale abaza al lecturii elevilor. Se orga- punere; copilului, ca finalitate a educa iei.nizeaza convergen a contribu iei - practicarea nva arii indirecte; De aceea succesul n elaborareaa doua sau mai multe obiecte de - arta lecturii dramatizate (citire compunerilor libere, imagine a

nva amnt, se extinde cmpul cu intona ie); capacita ilor creative ale copiilor,nva arii prin creoterea numarului - antrenarea abilita ilor explica- depinde de pregatirea prealabila,de obiecte de nva amnt dis- tive oi transformativ-creatoare att informa ionala, ct oi tehnicatincte, de unde rezulta creoterea (povestirea cu cuvinte proprii); a elevilor. Aceasta pregatire aredispersarii aten iei, interesului oi - facilitatea activita ii gramati- la baza lecturile literare aleefortului elevului. cale; elevilor. Realizarea propriu-zisa aLa clasa a patra aparatul aplicativ - formarea unor componente sep- compunerii poate oi trebuie sa fieac ionai cuprinde o varietate de arate ale gndirii literar-artistice; libera, cu condi ia ca elevii sa fiesarcini de re inere, de - facilitarea accesului la analiza pregati i corespunzator n acestrecunoaotere, explicativ-oper- literara; sens.a ionale, constructiv-creatoare - modelarea sferei sensibilita ii Pregatirea volumului de infor -

care vizeaza trei mari procese moral-afective. ma ii n vederea realizarii unor mentale: mnezice, verbalo-logice Interdependen a dintre lectura, compozi ii libere este o activitateoi imaginative. Prefigurarea sub vorbire oi scriere. Rolul acestora complexa ce nu trebuie confun-mai multe unghiuri a materialului n dezvoltarea capacita ilor de data cu pregatirea obionuita, carelecturat incita la permutari, asoci- comunicare creativa. precede de obicei elaborarea uneia ii, prelucrari oi transformari. Lectura, vorbirea oi scrierea au compozi ii n clasa.Aparatul aplicativ-ac ional pus n un rol deosebit n desavroirea Pregatirea informa ionala sevaloare de lectura cuprinde, la omului. Devenita deprindere, refera la toate ac iunile care oferasfroitul clasei a patra, urma- activitate obionuita, lectura l face elevilor surse de inspira ie pentrutoarele opera ii: sa povesteasca, pe om complet, vorbirea l ajuta elaborarea compozi iei, aceste

sa explice, sa memoreze, sa sa se exprime cu uourin a, iar surse putnd fi, n primul rnd,extraga, sa alcatuiasca, sa re ina, scrierea sa se exprime precis, contactul nemijlocit cu realitateasa gaseasca, sa mparta, sa clar, coerent. nconjuratoare oi observarea inde-sesizeze, sa exerseze, sa identi- Lectura ajuta la observarea medi- pendenta a acesteia. Dar aceste


4/4

surse trebuie completate cu infor- sistemul gramatical oi regulile nnobilarea exprimarii oi pentruma iile pe care elevii le au din generale de formare a cuvintelor, nfrumuse area limbajului folosit.lectura particulara. Ele n schimb, creoterea volumului n cadrul procesului nva arii, semboga esc materialul cules din lexical oi a priceperii de a-1 uti- disting oi se formeaza mai multeexperien a de via a a copilului oi liza ramne un cmp deschis nu tipuri de vocabular n func ie decreeaza un orizont informa ional numai pentru perioada studiilor, domeniul stilistic de folosin a oimai vast. ci pentru toata via a, iar modelul de scopul n care este folosit:Pregatirea informa ionala, ca perfect de care subiec ii se pot vocabularul artistic, otiin ific, ofi-

etapa a unei compozi ii pe o anu- folosi permanent este lectura tex- cial oi cel uzual. In mod evident,mita tema data, consta din explo- telor literare. Ea contribuie nu lectura textelor literare formeazararea ct mai multor surse: tex- doar la mboga irea lexicului la elevi un vocabular artistic, caretele de lectura din manualul de elevilor, ci oi la narmarea acesto- sta, n acelaoi timp, la bazacitire pe tema data, alte lecturi, ra cu instrumentele de comuni- oricarui tip de vocabular.crea ii ale unor scriitori care corecta oi nuan ata a ideilor, n func ie de tipologia vocabu-cunoscu i. Informa iile, imaginile, precum oi la crearea unui stil per- larului folosit se remarca oi pon-expresiile artistice din diverse sonal. derea unui anumit tip de cuvintelecturi constituie bogate surse de Lectura nseamna, n aceasta ce se utilizeaza.inspira ie pentru elevi n vederea privin a, o etapa hotartoare n Vocabularul artistic, nsuoit de

realizarii unei compozi ii libere. care, odata cu cunootin ele de elevi prin lectura textelor literare,Urmatorul pas, dupa culegerea cultura generala, elevul urmeaza se distinge prin varietatea oi mul-materialului din sursele aratate, l sa-oi nsuoeasca oi un instrument titudinea expresiilor plastice, aconstituie prelucrarea lui ntr-o de comunicare alcatuit dintr-un sensurilor figurate, a sinonimelor,ora speciala consacrata pregatirii bogat registru gramatical oi lexi- antonimelor, omonimelor oi neol-compozi iei, urmarindu-se n cal. ogismelor literare, a diminu-principal, nu att conturarea acolarul mic intra n clasa nti tivelor, dar oi a regionalismelor oistructurii oi con inutului, ct mai cu un bagaj lingvistic diferit, dar arhaismelor ce dau farmec oiales conotientizarea datelor n general limitat de particular- culoare locala exprimarii de tipculese. ita ile sale de vrsta. Nivelul vechi, n elegerea limbajului

Pe parcursul acestei etape, nva a- vocabularului existent la debut metaforic din lecturile literaretorul trebuie sa stimuleze ati- ocolarita ii se mai diferen iaza oi dezvolta capacita ile creatoare aletudinea conotienta a elevilor, sa-i n func ie de factorii socio-cultur- elevilor oi determina, implicit,nve e sa vorbeasca, sa sesizeze ali din care provine elevul, n nsuoirea de catre aceotia a unuiceea ce este esen ial, sa-i ajute sa aceasta etapa intervine rolul cod legat de conota iile cuvin-gaseasca rela iile cauzale dintre instructiv-educativ oi creator al telor, pe care ei l pot descifradiversele obiecte oi fenomene cu nva amntului n mboga irea oi uoor n textele literare oi l potcare ei vin n contact. activizarea vocabularului copiilor folosi cu succese n comunicareaNumai pe un fond informa ional cu expresii oi cuvinte noi. orala oi mai ales scrisa.adecvat se poate realiza aceasta Activizarea oi mboga irea cre- Descifrarea oi folosirea conotien-etapa oi se poate manifesta ade- atoare a vocabularului elevilor se ta, n contexte lingivistice adec-

varata libertate de crea ie a copi- realizeaza permanent, prepon- vate, a acestui cod reprezintailor n a realiza o compozi ie deren a avnd-o nsa o lectura condi ia dezvoltarii capacita ilor originala. Aceasta etapa nu poate sistematica oi bine dirijata. de comunicare creativa alefi rezultatul unei simple inspira ii Aceasta sarcina pe care lectura o elevilor n perioada de ocolaritatede moment, cu toate ca oi aceasta ndeplineote cu precadere se a ciclului primar.are o mare importan a n transforma, de fapt, ntr-un pro-realizarea unei compozi ii libere. ces de lunga durata, complex oi nv. Elisabeta ORZA, acoala nr.Inspira ia nsaoi se bazeaza pe un cu interferen e nemarginite n 170 Geo Bogzasuport informa ional, pe capaci- toate domeniile de activitate. nv. Elena MUSTA A, acoala nr.tatea copilului de a valorifica Rezultatul sau este formarea la 3 N. Titulescu

informa iile de care dispune din elevi a unui mod de exprimare Bucureotilecturile literare. elevat, bogat n neologisme,Pna la vrsta ocolara, copiii sinonime, antonime, omonime,stapnesc aproape n ntregime folosite n mod creator pentru

importanta_lecturii

Documents