implementarea sistemului haccp in conformitate cu legislatia uniunii europene in tehnologia de...
DESCRIPTION
Implementarea Sistemului HACCP in conformitate cu legislatia Uniunii Europene in Tehnologia de Fabricare a PainiiTRANSCRIPT
Implementarea Sistemului HACCP in conformitate cu legislatia Uniunii Europene in Tehnologia de
Fabricare a Painii
ZAFIU MARIAN STEFAN
Anul II - TSA
Implementarea sistemului HACCP
HACCP (“Hazard Analysis – Critical Control Point”, în traducere “Analiza riscurilor- puncte citice de
control”) vizează:
o Indentificarea pericolelor de natură fizică, chimică şi microbiologică pe care le poate prezenta
un produs alimentar destinat consumului
o Identificarea şi analiza periclolelor asociate diferitelor stadii ale procesului de producţie ale
produsului alimentar
o Definirea mijloacelor necesare pentru ţinerea sub control sau înlăturarea acestor pericole
o Asigurarea ca aceste mijloace sunt efectiv puse în practică şi eficiente
Sistemul HACCP a fost implementat datorită tendinţei sistemului de garanţie a siguranţei alimentaţiei de a
deveni mai exigent.
În timp ce se căuta să se îmbunătăţească controlul riscurilor stabilite, exista şi o presiune politică crescândă
pentru controale sporite urmărind numeroase avertismente alimentare. Reglementările siguranţei alimentaţiei sunt
văzute în mod sceptic, generând presiuni pentru reglementările eficiente bazate pe criterii de performanţă şi de
pregătire profesionala.
- 1 -
O presiune similară s-a dezvoltat pentru a asigura că sistemul obligaţiei procesului prevede stimulente
eficiente pentru producătorii alimentari, procesori şi distribuitori pentru a livra produse de o siguranţă acceptabilă.
Sistemele de control privat al siguranţei, standardele şi programele de certificare au răspuns celor mai înalte cereri
ale consumatorului, nevoilor pentru controalele sănătăţii pe tot cuprinsul lanţului vertical al distribuţiei şi
schimbărilor în cerinţele consumatorilor. Companiile au căutat mijloace eficiente pentru a asigura calitatea
nivelelor necesare pentru a fi acceptabile consumatorilor in conformitate cu reglementările din multiple ţări.
HACCP şi Uniunea Europeană
Comunitatea europeană a promovat încă din 1983 introducerea principiilor HACCP în legislaţia sa. În
Directivele Consiliului UE privind igiena alimentelor (91/525/EEC; 93/94/EEC) sunt acoperite toate etapele din
viaţa alimentului. Scopul acestor directive este de a încuraja producătorii si comercianţii de alimente în aplicarea
HACCP în cadrul propriilor companii. Se cere ţărilor membre să stimuleze dezvoltarea ghidurilor de bune practici
de igienă (GHP), care pot fi foosite voluntar în acord cu prevederile articolului 3 al Directivei 93/94/EEC.
În Marea Britanie, în septembrie 1995 a fost instituită obligativitatea aplicării sistemului HACCP în toate
verigile lanţului alimentar.
- 2 -
Principiile HACCP şi etape în aplicarea lor
Cele 7 principii ale metodei HACCP sunt:
1. efectuarea analizei pericolelor, care cuprinde:
identificarea pericolelor asociate unui produs alimentar în toate stadiile de fabricaţie
evaluarea probabilităţii de apariţie a acestor pericole
identificarea măsurilor preventive necesare pentru ţinerea sub control a acestor pericole
2. determinarea punctelor critice prin care se pot ţine sub control riscurile identificate
3. stabilirea limitelor critice care trebuie urmărite pentru a ţine sub control fiecare punct critic
identificat
4. stabilirea unui sistem de monitorizare care să permită asigurarea controlului efectiv al CCP-urilor
5. stabilirea de acţiuni corective care trebuie aplicate atunci când sistemul de monitorizare indică
faptul că a apărut o deviaţie faţă de limitele critice stabilite
6. stabilirea procedurilor specifice de verificare, destinate sa confirme faptul că sistemul HACCP
funcţionează corespunzător
7. stabilirea unui sistem documentar (proceduri şi înregistrări operaţionale) adecvate acestor principii
şi aplicării lor
- 3 -
În vederea aplicării acestor 7 principii se urmează o serie de paşi, după um urmează:
a. constituirea echipei
b. descrierea produsului
c. identificarea scopului produsului
d. analiza diagramei de flux tehnologic şi a planului de amplasament
e. confruntarea diagramei fluxului tehnologic tehnologic şi a planului de amplasament cu situaţia
reală
f. determinarea pericolelor potenţiale, realizarea analizei pericolelor, discutarea măsurilor de
control
g. determinarea CCP-urilor prin aplicarea arborelui decizional fiecărei etape a procesului de
fabricaţie
h. stabilirea limitelor critice pentru fiecare CCP
i. stabilirea procedurilor de monitorizare pentru fiecare CCP
j. stabilirea acţiunilor corective
k. stabilirea procedurilor de verificare
l. stabilirea documentaţiei şi a înregistrărilor
m. verificarea modului de funcţionare a sitemului HACCP
- 4 -
Organigrama societăţii S.C. PanSib S.A.
Director General
Director general adjunct
Director executiv
Serviciu juridic,
consultanţă
Serviciu
administrative,
secretariat,
protocol
Serviciu resurse
umane, salarizare
Departament
productie
Serviciu
aprovizionare
Sef departament
Sef departament
Serviciu vânzări
Serviciu
marketing
Serviciu sisteme
informative
Serviciu financiar Serviciu
contabilitate
Serviciu P.M.,
P.S.I., calitate,
mediu
Laborator
Planul de amplasament al societăţii S.C. PanSib S.A.
- 7 -
Recepţie
materii prime
Vestiar
femei
WC
femei
WC
bărbaţi
Vestiar
bărbaţi
Intrare/ iesire
personal
Birouri Secretariat
Livrare
produse finite
-
Prezentarea procesului tehnologic de obţinere a pâinii:
1. Materiile prime folosite la obţinerea pâinii sunt făina, apa, sarea şi drojdia. Înainte de a fi prelucrate ele
sunt supuse unor analize, pentru a le determina anumite proprietăţi (recepţie calitativă)
2. Recepţia cantitativă a materiilor prime se face prin cântărire
3. În cadrul etapei de pregătire a materiilor prime au loc următoarele operaţii: cernerea şi amestecarea făinii,
încălzirea apei, dizolvarea sării în apă şi pregătirea suspensiei de drojdie. În cadrul aceleiaşi etape are loc pregătirea
materiilor prime auxiliare (afânătorii).
4. Materiile prime şi auziliare ce se folosesc la prepararea aluatului se dozeaza având scop multiplu:
o obţinerea unui aluat cu proprietăţi fizico-chimice optime
o respectarea reţetelor de fabricaţie specifice fiecărui produs
Dozarea se face în funcţie de volumul cuvei malaxorului.
5. Maiaua este un amestec de apă, făină (în cantitate mică) şi drojdie, folosită pentru a creşte puterea de
fermentare a drojdiei. Maiaua e lăsată la fermentat, după frământare, între 1,5 şi 3,5 ore.
6. Frământarea aluatului este operaţia de amestecare a materiilor prime şi auxiliare (inclusiv maiaua) insoţită
de o serie de procese coloidale şi fizico-chimice complexe, ce duc la obţinerea unei mese complexe de aluat, cu o
anumită structură şi însuşiri reologice specifice.
- 12 -
7. Fermentarea aluatului e operaţia tehnologică pe parcursul căreia, în anumite condiţii de temperatură şi
umiditate, au loc o serie de procese complexe ce duc la afânarea şi maturarea aluatului înainte de prelucrare. În
urma fermentării se obţin produse afânate, cu digesibilitate ridicată şi cu gust şi aroma plăcute.
8. Divizarea aluatului se face în bucăţi de masă egală, prestabilită.
9. Prin modelarea aluatului, bucăţile de aluat capătă forma specifică sortimentului dorit.
10. Dospirea finală constituie etapa finală de fermentaţie a aluatului, când se definitivează structura
porozităţii produsului final.
11. La coacerea pâinii au loc procese importante, precum încălzirea aluatului, formarea culorii cojii, a
gustului şi a aromei. Temperatura de coacere poate fi constantă (220- 2600C) sau poate varia, distingându-se astfel
3 faze. Timpul de coacere variază între 30 şi 70 minute.
12. Controlul operaţiei de coacere are scopul de a asigura produselor proprietăţile senzoriale (gust, aroma,
culoare) dorite de consumatori, precum şi însuşirile fizico-chimice corespunzătoare conform normelor de calitate.
13. Pâinea e considerata optimă pentru consum la temperaturi ale miezului sub 300C. De aceea pâinea
trebuie lăsată să se răcească.
14. Pâinea se poate depozita în navete, rastele etc. Durata si condiţiile de depozitare diferă în funcţie de tipul
pâinii.
- 13 -
Decizia de constituire a echipei HACCP
Decizia nr. 213/2.11.2006
Prin prezenta decizie conducerea societăţii S.C. PanSib S.A. doreşte să facă publică decizia de implementare
a sistemului HACCP în cadrul companiei. În acest scop va fi constituită o echipă alcătuită din următorii membrii:
1. Panait Viorica – coordonator echipă
2. Mărginean Oana – inginer tehnolog
3. Stănescu Marian – responsabil igienă
4. Iureş Carmen – responsabil asigurarea calităţii
5. Popovici Adrian – laborant
Descrierea produsului
1. Denumirea produsului Franzelă albă feliată
- 14 -
2. Caracteristici importante ale
produsului
Umiditate 35 – 40%
Elasticitate 74 %
Porozitate 73 – 75%
3. Modul de utilizare al produsului Gata pentru consum
4. Ambalare Folie de plastic
5. Durata de valabilitate 96 ore la temperatura de 200c şi
umiditate a mediului de 75%
6. Unde va fi vândut produsul Comerţ cu amănuntul
7. Instrucţiuni speciale de etichetare
8. Control pentru distribuţia specială Transport în lăzi
Data Aprobat
Materiile prime
Materii prime Materii auxiliare Ambalaje
Făină alba de grâu tip
550
Afânători Folie plastic
Drojdie comprimata
Apă
- 15 -
Sare
- 16 -
Analiza riscurilor (pericolelor)
Nr. Crt. Materia primă/ Etapa
tehnologică
Descriere pericole
Măsuri preventive
Acţiuni corective/ Corecţii
1. Făină B: - Mucor Mucedo
- Penicillium Aspergillus
C: - pesticide
- reziduuri
F: - impurităţi metalice
- condiţii de păstrare corespunzătoare
- analiza chimică la etapa de recepţie
calitativă
- respectarea GMP
- cernere
- instalare magneţi
- asigurarea condiţiilor de temperatură şi ventila
- în cazul depistării mucegaiului produsul se
aruncă
- returnare la furnizor
2. Apă B: germeni patogeni/ nepatogeni (max 20
germeni/ml)
C: clorururi (max 50mg/l)
nitraţi (max 45 mg/l)
nitriţi
F: nisip
impurităţi de altă natură
conductibilite (2000μS/cm)
radioactivitate
- analize microbilogice
- tratarea apei cu soluţii specifice
- analiza chimică la etapa de recepţie
calitativă
- respectarea GMP
- control vizual
- analize fizice
- filtrare
- imposibilitatea folosirii apei in procesul
tehnologic
- refiltrare
- în cazul determinării unei conductibilităţi şi
radioactivităţi redicate se face sesizarea
furnizorului 3. Sare C: cloruri
Iodat de potasiu (3,4-8,5mg/kg)
F: - nisip
- Pietriş
- Impurităţi metalice
- analiza chimică la etapa de recepţie
calitativă
- respectarea GMP
- cernere
- tracere peste magneţi
- în cazul depistării unor cantităţi mari de
contaminanţi chimici se returnează furnizorului
4. Drojdie B: bacterii de putrefacţie (0,1-0,2%)
F: impurităţi provenite din depozitare sau din
fabricaţie
- analize microbiologice
- condiţii de păstrare corespunzătoare
- control vizual
- analize fizice
- respectarea condiţiilor de transport şi
depozitare
- filtrarea suspensiei
- returnarea la furnizor
- schimbarea furnizorului
- 17 -
5. Recepţia materiilor
prime B: contaminare cu mucegaiuri
C: pesticide, reziduri
F: prezenţa impurităţilor metalice
- analize fizice/ chimice/ microbiologice
ale materiilor prime
- instruire personal
- respectare GMP
6. Cernere făină B: contaminare cu microorganisme de pe site
F: trecerea impurităţilor prin orificiile sitei - igienizarea sitelor
- adecvarea orificiilor sitei
la granulaţia făinii
7. Dozarea materiilor prime
şi auxiliare C: Depăşirea cantităţilor prevăzute în reţetă - instruire personal
- verificare continuă
8. Frământare maia B: contaminare microbiană - igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
-desfăşurarea operaţiei intr-o zonă cu
temperatură controlata
9. Fermentare maia B: Contaminări microbiene
F: Contaminări fizice: praf, impurităţi uşoare
- menţinerea temperaturilor şi a timpilor
corespunzători
- lipsa curenţilor de aer
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
10. Frământare aluat F: Contaminări fizice: praf, impurităţi uşoare
C: Reziduri, detergenţi
B: Contaminări microbiene
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
- instruire personal
-desfăşurarea operaţiei intr-o zonă cu
temperatură controlata
11. Fermentare aluat B: Contaminări microbiene
F: Contaminări fizice: praf, impurităţi uşoare
- menţinerea condiţiilor de temperatură,
umiditate şi timp corespunzătoare
- lipsa curenţilor de aer
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
12. Divizare aluat B: Contaminări microbiene - igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
13. Premodelare B: Contaminări microbiene
F: Modificarea proprietăţilor reologice
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
- manevrare corectă a
operaţiei(manual/mecanic)
- 18 -
- respectarea duratei de modelare
14. Predospire B: Contaminări microbiene (depăşirea
numărului admis de bacterii si drojdii)
F: Modificarea proprietăţilor reologice
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
-instruire personal
- menţinerea condiţiilor optime de
temperatură, umiditate şi timp
15. Modelare finală B: Contaminări microbiene
F: Modificarea proprietăţilor reologice
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
- manevrare corectă a
operaţiei(manual/mecanic)
- respectarea duratei de modelare
16. Dospire B: Contaminări microbiene
F: Modificarea proprietăţilor reologice
C: Creşterea aciditătii
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
- menţinerea condiţiilor optime de
temperatură, umiditate şi timp
- control cantitativ al produşilor de
fermentaţie
17. Coacere B: Abatere de la încărcătura microbiană - omologarea lanţului de coacere
- menţinerea aparaturii in stare bună de
funcţionare
- menţinerea condiţiilor optime de
temperatură, umiditate şi timp
18. Răcire B: Contaminări microbiene - igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
- menţinerea temperaturii sub 300C in
miezul produsului
19. Ambalare B: Contaminări microbiene
F: Contaminări chimice
- igiena materialelor de ambalare
- igiena mediului, a aparatelor, a
personalului
- eficacitatea inchiderii ambalajelor
- utilizarea la ambalare a materialelor
garantate in privinţa permeabilităţii
substanţelor spre produs
- eliminarea ambalajelor inproprii
- substituirea aparatelor uzate
- omologarea ciclului de lucru
20. Depozitare B: Contaminări microbiene - respectarea condiţiilor de temperatură
şi umiditate
- 19
Determinarea punctelor critice de control
Etapa Categoria şi
pericolul
identificat
Q1 Q2 Q3 Q4 Număr
CCP
1.Recepţie
materii prime B
C
F
Da
Da
Da
Nu
Nu
Nu
Nu
Nu
Da
-
-
Da
CP
CP
2. Cernere făină B
F Da
Nu Nu
- Nu
- -
- CP
3. Dozare materii
prime şi auxiliare C Da Da - - CCP1C
4. Frământare
maia B Da Nu Nu - CP
5. Fermentare
maia F
B Nu
Da -
Nu -
Nu -
-
CP 6. Frământare
aluat F
C
B
Nu
Nu
Nu
-
-
-
-
-
-
-
-
-
7. Fermentare
aluat F
B Nu
Da -
Nu -
Nu -
-
CP 8. Divizare aluat B Da Nu Nu - CP 9. Premodelare F
B Nu
Da -
Nu -
Nu -
-
CP 10. Predospire F
B Nu
Da -
Nu -
Nu -
-
CP 11. Modelare
finală F
B Nu
Da -
Nu -
Nu -
-
CP 12. Dospire F
C
B
Nu
Nu
Da
-
-
Nu
-
-
Nu
-
-
-
CP
13. Coacere B Da Da - - CCP2B 14. Răcire B Da Da - - CCP3B 15. Ambalare F Da Nu Nu - CP
- 24 -
C
B Nu
Da -
Nu -
Nu -
-
CP 16. Depozitare B Nu - - -
- 25 -
Procedură operaţională
Monitorizarea punctelor critice de control CCP2B
1. Scop
Prezenta procedură stabileşte modul de monitorizare a unui CCP pentru a preveni potenţiala contaminare cu
microorganisme a produsului, asigurând astfel calitatea şi siguranţa produsului.
2. Domeniu
Procedura se aplică în cadrul procesului de fabricaţie a franzelei albe în cadrul firmei S.C. PanSib S.A., care
prezintă potenţiale riscuri de contaminare. Procedura se rezuma la monitorizarea cu privire la CCP2, mai concret
contaminarea franzelei ce se poate realiza la coacerea aluatului în condiţii necorespunzătoare de temperatură sau
umiditate.
3. Documente
o Directiva Consiliului Comunităţii Europene nr. 93/94/EEC 14 iunie 1993, privind igiena produselor
alimentare
o Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1956/1995 privind introducerea şi aplicarea sistemului HACCP în
circuitul alimentar
o Standarde şi norme interne aplicabile produselor alimentare
4. Terminologie şi abrevieri
o Limită critică – valoarea prescrisă a unui parametru al produsului, într-un CCP, a cărei depăşire/
nerespectare ar pune în pericol sănătatea sau viaţa consumatorilor
- 28 -
o Punct critic de control (CCP) – un punct, operaţie sau fază tehnologică la care se poate aplica
controlul şi poate fi prevenit, eliminat sau redus la un nivel acceptabil, un pericol (de natură
microbiologică, fizică sau chimică) pentru securitatea alimentelor
o Monitorizare – verificarea prin teste, măsurători sau analize a faptului că procedurile de prelucrare sau
manipulare în fiecare punct critic de control respectă criteriile stabilite
5. Responsabilităţi
Coordonator echipă HACCP
1. coordonează şi asigură competenţa şi componenţa echipei
2. asigură identificarea pericolelor biologice, fizice şi chimice de-a lungul procesului tehnologic
3. asigură determinarea CCP-urilor din schema logică de aplicare a sistemului HACCP
Responsabil de moitorizarea CCP (operator)
1. monitorizează CCP-urile identificate din schema logică de aplicare a sistemului HACCP
2. asigură înregistrarea valorilor parametrilor monitorizaţi în CCP
3. informează şeful de tură despre orice abatere a parametrilor de la limitele critice
Şeful de tură
1. analizează abaterile parametrilor de la valorile prestabilite şi stabileşte măsurile corective ce se impun
2. verifică aplicarea măsurilor corective şi eficacitatea acestora
- 29 -
6. Procedura
Punctele critice de control identificate sunt marcate pe diagrama de flux tehnologic cu CCP urmat de
simbolul potenţialului pericol de poate contamina produsul astfel:
B – microbiologic
C – chimic
F – fizic
Limitele critice ale parametrilor specifici fiecărui CCP sunt evidenţiate de echipă pe fişa CCP, care se
afişează la postul de lucru. Operatorul verifică parametrii prestabiliţi şi înregistrează valorile măsurate în fişa de
monitorizare a CCP.
În urma unei evaluări statistice s-a constatat o abatere de la limitele critice ale temperaturilor folosite la
coacerea aluatului . Operatorul informează şeful de tură. Acesta din urmă analizează abaterile. Conform analizei,
această abatere constă în scăderea temperaturii de coacere sub 2200C, fiind datorată dereglarii termometrelor
utilizate la cuptorul de coacere.
Şeful de tură a stabilit în urma analizei următoarele acţiuni corective:
o înlocuirea termometrelor defecte
o reglarea temperaturii până la temperatura optimă de coacere
o ajustarea timpilor de coacere
- 30 -
Programul de proiectare şi implementare a sistemului HACCP
1. Audit diagnostic, care cuprinde două faze:
o Evaluarea situaţiei existente cu privire la starea de igienă
şi a calităţii în organizaţie (punctul de acces în
intreprindere, proiectarea operaţiilor de producţie, maşini
şi utilaje,procesul tehnologic, ambalarea, depozitarea şi
livrarea)
o Evaluarea potenţialelor riscuri (fizice, chimice şi
biologice) prin analiza sistematică a produselor
alimentare, a ingredienţilor în scopul identificării
pericolelor (prezenţa microorganismelor patogene,
toxine, substanţe chimice sau corpuri străine) ce ar putea
afecta sănătatea consumaorului, acest lucru finalizându-
se printr-un raport de audit.
2. Instruirea personalului implicat în proiectarea şi implementarea
sistemului HACCP
Obiective:
o Furnizarea informaţiilor clare cu privire la reglemantările
UE referitoare la produsele alimentare
o Stabilirea programelor de igienizare în cadrul organizaţiei
o Întelegerea importanţei HACCP şi GMP în probleme
legate de siguranţa alimentară
o Înţelegerea dificultăţilor concrete ce însoţesc
introducerea HACCP
3. Consultanţa pentru echipa HACCP
o Constituită multidisciplinar (producţie-proces, igienă,
asigurarea calităţii, întreţinere instalaţii) cu privire la
contextul şi legislaţia referitoare la siguranţa alimentelor,
prezentarea detaliată a principiilor HACCP şi aplicarea
lor
o Elaborarea planului complementar GMP şi HACCP
etalon pentru un singur produs
o Etapele implementării sistemului HACCP
4. Consultanţă cu privire la propuneri de:
o Proceduri operaţionale cu privire la igiena în producţie şi
diferite sectoare de activitate, instrucţiuni de lucru etc.
o Proceduri operaţionale de monitorizare a unui CCP
o Măsuri preventive, proceduri de monitorizare, acţiuni
corective şi alte metode de prezentare a problematicii
5. Efectuarea unui audit de evaluare a documentaţiei sistemului
HACCP
6. Efectuarea de audituri interne, evaluarea faptului că sistemul
operează conform planului HACCP pe parcursul implementării în vederea
validării acestuia.
- 37 -