8/18/2019 Imaginea Taranului

1/4

Conditia taranului

-text suport: Morometii de Marin Preda-

Curent literar dezvoltat de stransa legatura cu coonditiile social-istorice ale

secolului al XIX-lea , realismul se impune ca termen pentru o noua orientare

estetica, diferita ca "expresie a banalitatii cotidiene". Curentul se

caracterizeaza prin reprezentarea veridica a realitatii, prin absenta idealizarii

personaelor si a circumstantelor in care actioneaza acestea. !mul este

prezentat ca un produs al mediului social-istoric in care traieste si cu care

este in interdependenta. Profund inuentat de pozitivismul timpului si de

stiintele naturii propane o viziune obiectiva si impartiala asupra lumii.

#estinul unam este supus unor legitati precise si unei cauzalitati adesea

pevizibile. $oate acestea dupa cum a%rma criticul &ilviu 'ngelescu, "factorul

irational al vietii, principiul sensibil continua sa participe ((macanica))

existentei. "

 *udecat in ansamblu, Morometii este un nou roman prin originalitatea, intai a

tipologiei si profunzimea creatiei. $Ipologia este , ca la &lavici si +ebreanu ,

taraneasca , totusi cata deosebire &uetul rural este acela rudimentar,

obsedat de acumulare in ordine materiala si , numai dupa ce acest proces s-a

inceiat , el poate sa auda si alte glasuri ce vin din adancul %nite lui. eorge

Calinescu observa ca taranii lui &lavici nu reprezinta imaginea acestui

mecanism simplu , miscat mai mult de instincte si face din taranii sai indivizi

cu o viata psiologica normala , apti pentru a deveni eroi de proza moderna.

Preda prezinta niste tarani inteligenti si ironici, complecsi ca structura morala.

"Cel din urma taran", cum il numeste /icolae Manolescu pe Ilie Moromete, secomporta diferit in cele doua volume ale romanului. #iferenta nu consta insa

in modi%carea esentei personaului, printr-un efort de adaptare la alte realitati

sociale.

Pentru Moromete, pamantul inseamna demnitate sociala si umana, bucuria

de a % liber, independent in milocul lumii si a formelor sale inselatoare.

'titudinea lui este exprimata printr-o retrospectiva biogra%ca. Inainte de

rascoala din 0123 , cand se cducea la conacul boierului uma, batranul

Moromete se facea necunoscut "isi lua cacula din cap si avea un glas care si

acum cand isi amintea de el , Moromete se intuneca si se facea crunt la fata."

In 0142 , dupa reforma agrara , Moromete trai atat pe deplin bucuria de a %

proprietar , inca nu se mai gandea la nimic altceva decat cum sa isi pastreze

integral lotul obtinut. "#e ani de zile ma zbat sa nu vand din el- va izbucni

Moromete la %nal - sa platesc fonciirea fara sa vand , sa va ramaie voua

intreg , orbilor si salbaticilor la minte" &e pare ca libertatea omului stapan pe

doua loturi de pamant este insa in afara oricarei primedii.

8/18/2019 Imaginea Taranului

2/4

#rama lui Moromete se declanseaza intr-un anumit timp istoric cand puterea

banului il pune pe taran in situatia de a face din productia sa o marfa. In satul

patriaral, cu economie autarica , navaleste cu violenta un alt tip de relatii,

in cadrul carora trebuie sa produci bunuri dar si vinzi , ca sa poti cumparaaltele.5anul inseamna un atac brutal la adresa iluziei lui Moromete ca el , cu

pamantul si copiii lui poate continua sa creasca linistit.

6ara sa stie , cei trei baieti ai lui Moromete actionau in spiritul veacului , in

concordanta cu noile forme ale relatiilor de productie. 7i murmura si il

vorbesc de rau in sat ca a dat porumbul ieftin si ca , in genere , el nu face

nimic "sta toata ziua8. Parasciv , 'cim si /ila intelegeau ca familia "sa

traiasca la fel ca inainte , cand nu facusera imprumutul si n-aveau oile, iar

lana , laptele , branza, carnea mieilor , totul trebuia vandut, si sa faca bani ,

iar nu sa manance si sa se poarte in casa." Modelul lor e $udor 5alosu,Moromete are o conceptie patriarala si , voind sa-si lecuiasca %ii de boala

castigului , ii lasa sa se duca de mai multe ori la munte. Insuccesul nu ii

dezarmeaza si planuiesc sa fuga de acasa.

Presat de fonciire si de banca, Moromete accepta, dupa lungi ezitari sa lase

pe 'cim sa plece cu oile la 5ucuresti, pentru a castiga bani. Insa banii nu vin

si dupa oarecare vreme, taranul aa ca baietii lui vor sa-l efuiasca si sa-l

paraseasca. Pana atunci tinuse piept perceptorului , andarmului , lui $udor

5alosu , traise senin cu un sentiment inalt al independentei. 'cum odata cu

plecarea baietilor incepe declinul personaului.

 9umina pe care Moromete o descopera in intamplarile si faptele vietii se

stinge, linistea il paraseste, si fara liniste, existenta nu mai este o incantare ci

o povara: "Cum sa traiesti daca nu esti linstit"

Momentul culminant al acestei crize se desfasoara la otarul lotului de

pamant. Marin Preda isi pune eroul in conditiile in care personaul lui

+ebreanu savarsea un gest mistic sarutand bulgarii de pamant. Moromete nu

face nici un gest simbolic. Incis in lumea gandurilor , el supune unei udecati

aspre lumea nevazuta care i-a salbaticit copiii: "Mi-a aratat mie cineva un

drum mai bun pentru ei , pe care sa-l % ocolit %indca asa am vrut eu &-au

luat dupa lume , nu s-au luat dupa mine". #rama lui nu este de ordin

economic ci moral. /u faptul de a-si pierde o parte din lot il intuneca ci ideea

de a-si pierde %ii si linistea care il face sa priveasca existeanta ca un

specatcol superior. andul prabusirii unei ordini durabile este primit cu o

tristete rece. Mutenia in care aluneca e o stare de criza si , in mod simbolic, o

disparitie.

8/18/2019 Imaginea Taranului

3/4

&farsitul lui Ilie Moromete este sfarsitul unei mentalitati de origine araica.

#oetronat cu brutalitate de istorie , de timpul nerabdator, el este un "rege

fara tara".

Pana la Marin Preda , proza romaneasca studiase pe taran mai ales sub

ungiul existentei automatice , al perfectiunii adaptarii la mediu. "CuMorometii , taranul este scos din stiutul traseu stereotip si constrans sa

mediteze la adevarata lui conditie. #upa criza el nmu mai reintra in vecea

functie automatica." ;Miai

8/18/2019 Imaginea Taranului

4/4

nu provine din inadaptari: inadaptarea a decl>ansat insa criza unei constiinte

care nu se mai regaseste , pentru ca intrebarea fundamentala pe care si-o

pune la batranete : "!are asta sa %e scimbarea vesnica a lumii pe care cand

esti tanar nu o simti".

 Criza lui Moromete este pusa , dupa cum se vede , in termenii supremi deconstiinta , con%rmandu-se parca mai vecea observatie polemica a lui

Calinescu , in legatura cu imaginea simpli%catoare a taranului : "$aranul si

?ant isi pun aceleasi probleme , cu deosebire ca cel din urma le rezolva cu

alta tenica"

In ultimele capitole ale cartii , Moromete dispare ca persona si tot ce se

intampla se desfasoara fara Moromete in afara constiintei sale. Putinii ani

care i-au mai ramas , ii traieste in tacere si insingurare si moare lent, ca si

cum viata s-ar scurge din el , nu inainte de a exclama cu o tru%e pe care ar

vrea sa o pastreze si dincolo de moarte : "#omnule... eu intodeauna am dus o

viata independenta".

Marin Preda analizeaza procesul istoric al destramarii celei mai veci clase

sociale romanesti , a satului traditional. Criza satului araic se reecta in

ciar constiinta celor care ii reprezinta , in asa fel incat substanta romanului

va deveni tragedia unei umainitati pe cale de disparitie. 9egile implacabile ale

istoriei vor uca acum rolul acelui "fatum" calsic, pentru ca interventia istorie

in universul considerat anistoric al satului va aduce nu numai la modi%care

structurilor , la degradarea elementelor araice , ci la transformarea si ciar

disparitia vecilor institutii rurale.

Ilie Moromete este un persona exponential al carui destin exprima moarteaunei lumi.

In urul pamantului , in ora lumii noi , se rotesc , se udeca si actioneaza

taranii din &ilistea umesti. Cu toate acestea, o detasare de%nitiva de vraa

obsesiva a pamantului actioneaza permanent. #in planurile de viitor ale lui

'cim, /ila si Parasciv, este exclus. Mai presus de pamant , 5otogina pune

propria lui viata , macinata de ftizie iar /eculae aseaza studiul.

In volumul al doilea , locul taranului individual este luat de colectivitate.

+eprimarea taranului se face prin miloace birocratice: fonciirea , cotele ,

imposibilitatea comertului cu grane.

In concluzie , cred ca Marin Preda a pus in discutie soarta taranului. &-a vazut

;in primul volum= convingerea ca , oricare scimbari s-ar produce, oricat de

neinteles ar % el , lumea lui e o lume stabila, informata de o experienta prea

vece , ca sa nu %e , ea ,cea mai buna. In al doilea volum , noua "ideologie" ,

timpul nerabdator , a ucis individul, dar nu si colectivitatea.