imaginea romaniei in exterior

Repoziţionarea imaginii de ţară a României în contextul integrării europene; perioadă de

derulare: 15 septembrie – 30 octombrie 2006.

1

Imaginea României în exteriorul ţării– reflectare în presa străină

Autori: Profesor Dr. Luminiţa Nicolescu,

Conf. Dr. Valentin Cojanu, Conf. Dr. Mirela Diaconescu,

Lector Dr. Cristian Păun, Asistent drd. Florina Pânzaru,

Asistent drd. Alina Drăghici, Asistent drd. Alina Popescu

1. Imaginea de ţară – considerente conceptuale

2 Metodologie

3 Imaginea României în presa străină – alte studii

4. Imaginea României în presa străină în perioada premergătoare integrării europene

5. Concluzii

1. Imaginea de ţară – considerente conceptuale

Trecerea la societatea informaţională este provocată de un complex de factori sociali,

culturali, economici, ştiinţifici, tehnologici. Generarea, culegerea, transmiterea, elaborarea şi

răspândirea informaţiei devin astfel aspecte importante ale evoluţiei postindustriale. Astfel

cunoaşterea insuficientă a unei situaţii este una dintre cauzele recurgerii la mituri, deoarece

neavând mijloace de înţelegere a situaţiei, referirile la opinia acceptată de toţi apare ca

pertinentă. Provocate de necunoaştere miturile întreţin ignoranţa, deturnând de la analizarea

problemelor în profunzimea lor sau de la ceea ce este semnificativ. Rolul marketingului în

acest moment este de a profita de această putere a imaginilor şi a miturilor, de a rămâne în

mintea consumatorilor, dar în acelaşi timp de a transforma în imagini reale şi reprezentative,

ceea ce va folosi ţărilor a căror imagine va fi promovată, dar şi oamenilor deoarece se vor

putea baza din ce în ce mai mult pe ceea ce ştiu despre un anumit lucru, produs, serviciu şi

chiar şi ţară.

Termenul de imagine nu se referă numai la reproducerea imediată a unei realităţi date

ci este un atribut al vieţii psihice determinat de realitatea comunicaţională. Imaginile nu se

limitează la ce este înglobat în producţiile artistice, ci includ şi universul imaginilor mentale,

ceea ce influenţează mai departe, comportamentul persoanei respective faţă de un anumit

produs, inclusiv faţă de o ţară. Conceptul de imagine este utilizat pentru a defini



2

reprezentarea pe care o persoană sau un grup de persoane şi-o formează despre un produs sau

un serviciu, o marcă, o firmă şi chiar o ţară. Prin imagine se înţelege reprezentarea formată ca

o sumă de credinţe, atitudini, opinii, prejudecăţi, experienţe şi aşteptări în cadrul opiniei

publice despre o persoană fizică sau juridică, despre instituţii sau organizaţii, despre

fenomene sau obiecte, inclusiv produse. Apare astfel termenul de imagine de marcă.

Imaginea de marcă a substituit treptat reputaţia unei instituţii, organizaţii, serviciu sau produs,

având un rol esenţial la nivel comercial. Imaginea de marcă permite o creştere a eficienţei

comerciale şi de afaceri, influenţând atât oferta cât şi cererea de bunuri şi servicii.

O imagine se formează progresiv, de-a lungul anilor, prin informaţiile obţinute din

presă, publicitate, comentariile personalului instituţiei, organizaţiei precum şi prin satisfacţia

obţinută în urma utilizării produselor sau serviciilor. Imaginea are practic un caracter

subiectiv şi psihologic. Studiile de piaţă arată că cei ce sunt fideli anumitor produse sau

servicii nu le pot deosebi de alte produse sau servicii similare, fiind de fapt consumatori ai

unei imagini pe care o au despre produsul respectiv. Deci imaginea poate fi esenţială în

determinarea cererii pentru produse/servicii. Acest lucru justifică acţiunile de marketing şi

relaţii publice pentru gestionarea imaginii de marcă a unei firme şi pentru imaginea

produselor şi serviciilor oferite. Lupta pentru imagine este deci la fel de importantă ca şi

calitatea serviciilor şi produselor oferite. Din acest punct de vedere putem vorbi despre

„puterea imaginii de marcă”.

Ţările au început să fie conştiente de puterea imaginii lor şi de nevoia unei gestionări

a acesteia pe termen lung. În aceste condiţii construirea unei bune imagini devine la fel de

importantă pentru o ţară, aşa cum este pentru orice firmă sau instituţie. Cum în prezent

controlul este din ce în ce mai mult în mâinile consumatorilor, prin puterea lor de a alege într-

o epocă informaţională avansată, exportul de bunuri şi servicii, de idei politice şi importul de

investiţii sunt facilitate de rezonanţa emoţională a imaginii ţării în străinătate. Pe piaţa

investiţiilor spre exemplu, unor ţări percepute ca având aceeaşi situaţie politico-economică li

s-a atribuit o imagine de marcă comună. Mărci precum „tigrii asiatici” conţin un element

emoţional intangibil care afectează deciziile de investiţii. În special deciziile pe termen scurt

tind să fie mai mult afectate de imaginea de marcă a ţărilor în loc de analize economice.

Ţările îşi accentuează din ce în ce mai mult naţionalitatea, în timp ce companiile

globale încearcă să o ignore, construinbd o imagine care se vinde la fel de bine peste tot.

Guvernele încep să se confrunte cu probleme legate de reputaţie, imagine şi idnetitate,

deoarece se luptă nu numai pentru putere şi influenţă, dar şi pentru investitori, angajaţi



3

vânzări, sub forma exporturilor, turismului, atragerii de investiţii străine. Ţările realizează

acum ceea ce companiile au făcut cu mult timp în urmă – marketingul mărcii este un element

central al competitivităţii lor.

Crearea imaginii de ţară (prin marketingul de ţară) constă în folosirea marketingului

strategic pentru a promova imaginea unei ţări, a unor produse, a atractivităţii turismului şi a

investiţiilor străine directe. Cu toate că marketingul de ţară a fost consacrat la nivel

internaţional în anii 1990, acest subiect nu este complet nou. Numeroase ţări ş-au promovat

imaginea de-a lungul anilor cu scopul de a atrage turişti străni. De asemenea în ultimii 40 de

ani au fost realizate numeroase studii la nivel internaţional privind efectul ţării de origine, ce

se referă la efectul pe care imaginea unei ţări o are asupra produselor provenite din ţara

respectivă.

Cercetarea în domeniul strict al imaginii de ţară s-a dezvoltat însă la nivelul anilor 1990 când

Philip Kotler şi colaboratorii săi au abordat tema marketingului de loc (de regiune, de ţară, de

oraş) în patru lucrări: The Marketing of Nations (1997) (ce tratează dezvoltarea economică şi

politica guvernamentală), Marketing Places in Europe (1999) (ce are în vedere modalitaţi de

a atrage investiţii străine, industrii, rezidenţi şi vizitatori în oraşele, comunităţile, regiunile şi

naţiunile Europei), Marketing Asian Places (2001) şi Marketing for Hospitality and Tourism

(2005).

O altă contribuţie semnificativă în domeniu au avut-o Eugene Jaffe şi Israel

Nebenzhal care în lucrarea lor National Image and Competitive Advantage (2001) pe langă

prezentarea conceptelor teoretice privind influenţa imaginii ţării asupra produselor, au

analizat cum aceasta poate fi utilizată de ţări, industrii şi firme, plecând de la ideea centrală că

imaginea de ţară este corelată cu anumite produse provenite din ţara respectivă.

Un punct de cotitură în literatura de specialitate l-a reprezentat trecerea de la

conceptul de imagine de ţară la conceptul de creare a imaginii de ţară. Peter Van Ham în

articolul său The Rise of the Brand State din publicaţia Foreign Affairs (septembrie 2001) a

atras atenţia atât lumii academice cât şi practicienilor asupra naturii multidimensionale a

creării imaginii de ţară.

În aprilie 2002, The Journal of Brand Management a dedicat o ediţie specială

subiectului creării imaginii unei naţiuni, reunind contribuţii atât din lumea academică (Kotler,

Papadoupulos, Gertner, Heslop, Gilmore si altii), consultanţi (Anholt, Olins) şi practicieni,



4

fiind până în prezent cea mai completă şi cuprinzătoare colecţie de articole pe tema creării

imaginii de ţară.

Kyriacou şi Cromwell în lucrarea lor Nations: the Concepts and Benefits of Nation Branding

(2004) oferă exemple extreme, ilustrând acţiuni de creare de imagine de ţară pentru ţări cu

situaţii aflate la poli opuşi (Columbia şi Coasta de Fildes pentru industria cafelei), care

folosesc abordări diferite şi obţin rezultate complet diferite.

În lumea consultanţei două mari nume s-au remarcat la nivel internaţional prin

practica lor consultativă în domeniul creării imaginii de ţară şi prin activitatea lor publicistică

în domeniu: Simon Anholt şi Wally Olins.

Simon Anholt, consultant britanic, unul dintre gânditorii de seamă în domeniu, conduce în

prezent firma de consultanţă strategică Earthspeak, firmă ce ofera consultanţă guvernelor şi

corporaţiilor în probleme de imagine şi aspecte culturale şi etice. Acesta a contribuit la

lucrările colective Destination Branding (1999) şi Brands and Branding (2003), enunţând

principalele principii ale marketingului de loc şi creării unei imagini a locului. De asemenea a

scris lucrarea Brand New Justice: the Upside of Global Branding (2003) în care susţine cu

putere ideea că ţările în curs de dezvoltare îşi pot mări substanţial competitivitatea şi reduce

în acelaşi timp din disparităţile economice faţă de ţările dezvoltate, printr-o strategie efectivă

de creare de imagine de ţară. Anholt a participat la proiecte de creare de imagine de ţară în

Croaţia, Noua Zeelandă, Cehia, Slovenia.

La fel de importante sunt şi contribuţiile lui Wally Olins, un alt consultant britanic care a

oferit consultanţă în crearea imaginii de ţară unor ţări ca Portugalia, SUA, Germania şi Marea

Britanie. În lucrarea sa Trading Identities: Why Countries and Companies Are Taking on

Each Others Roles (1999) acesta stabileşte legătura dintre crearea imaginii de ţară şi

globalizarea companiilor.

Instituţiile internaţionale specializate sau din a căror activitate face parte de asemenea

marketingul de loc (de regiune, de ţară, de oraş) joacă de asemenea un rol important pentru

această activitate. Printre acestea se numară Placebrands1 şi Interbrands

2.

1 www.placebrands.net

2 www.interbrand.com

http://www.placebrands.net/

http://www.interbrand.com/



5

Astfel Wally Ollins argumentează că marketingul mărcilor reprezintă o strategie

vicleană a ţărilor şi regiunilor de a câştiga cea mai mare parte a investiţiilor, exportului şi

turismului. Crearea unei mărci pentru o ţară este extrem de importantă în a o ajuta să căştige

de partea ei cele mai profitabile comapnii. Prejudecăţile sau ignoranţa trebuie înlăturate prin

intermediul relaţiilro publice, publicităţii, ofertelor competitive, internetului şi a altor

modalităţi de marketing modern. Totodată se vorbeşte despre transferul de imagine a unor

mărci coprporative asupra ţărilor şi invers. Spre exemplu, pentru multă lume Sony înseamnă

Japonia şi Japonia înseamnă Sony. Astfel de mărci naţionale tind să întărească stereotipuri

foarte vechi. Ele sunt limitative îngrădesc imaginea ţării. Astfel de stereotipuri tradiţionale,

bine înrădăcinate şi uneori derutante pot dăuna imaginii de marcă a ţărilor lor.

Construirea unei mărci de ţară reprezintă o mare responsabilitate în prezent când

lumea se află în schimbare. Mărcile comerciale au şi ele un rol important în transmiterea

culturiui naţionale. Pentru produsele de firmă este important să li se vorbească despre

identitatea naţională, şi din ce în ce mia mult lumea îşi formează o imagine despre cultura

ţărilor de origine a produselor prin intermediul mărcilor lor.

Imaginea unei ţări se constituie ca sumă a cunoştinţelor şi necunoştinţelor , informaţiilor şi

dezinformaţiilor despre o ţară, care se propagă pe căi oficiale, prin mass media, prin

contactele directe cu cetăţenii ţări ce sunt purtători ai unei anumite culturi şi mentalităţi.

Imaginea se contruieşte, imaginea înseamnă notorietate (cât de bine suntem cunoscuţi) şi

poziţionare (ce trăsături esenţiale ni se atribuie) şi ea nu trebuie lăsată la voia întâmplării.

2. Metodologie

Integrarea României în Uniunea Europeană va ridica probleme legate de

competitivitatea produselor şi serviciilor noastre atât în interiorul cât şi în exteriorul ţării. De

aici apare necesitatea ca pe lângă oferirea unor produse competitive, să se asigure şi o

imagine pozitivă a acestora ce se poate construi şi pe baza unei bune reputaţii a ţării.

Construirea unei imagini a ţării trebuie să plece de la ceea ce există, de la imaginea pe care

ţară respectivă o are în exteriorul ei. O bună reflectare a imaginii unei ţări este dată de ceea ce

apare în presa străină despre ţară respectivă, acesta fiind şi una dintre modalităţile principale

de formare a imaginii unei ţări, fie ea bună sau mai puţin bună.



6

De aceea prin prezenta lucrare s-a încercat identificarea imaginii României în exterior

prin ceea ce se reflectă în presa străină, respectiv cea europeană. S-a folosit o metodologie cu

două etape:

1) în primul rând s-a realizat o largă documentare prin analiza altor studii de

imagine de ţară a României efectuate în timp de diferite institute de

cercetare şi agneţii guvernamentale, urmărindu-se evoluţia în timp a

imaginii României. Astfel au fost analizate studii realizate de Institutul

pentru Studiul Comunicării (Come in), de Gallup şi de Agenţia pentru

Strategii Guvernamentale în anii 2003, 2004, 2005, 2006.

2) în al doilea rând în perioada prezentă, premergătoare integrării României în

Uniunea Europeană s-a realizat un studiu pilot de monitorizare a presei

europene pe o selecţie de publicaţii din câteva ţări europene. Astfel au fost

monitorizate un număr de 8 publicaţii europene în perioada 15 septembrie –

15 octombrie 2006. S-au inclus publicaţii din presa a patru ţări europene:

Marea Britanie, Franţa, Spania şi Germania. Publicaţiile au fost selecţionate

pe două criterii: a) criteriul unei largi difuzării către publicul din ţara

respectivă având astfel impact la un număr ridicat de persoane. S-au inclus

astfel cotidienele The Guardian (aproximativ 400.000 exemplare anual),

The Independent (aproximativ 200.000 exemplare anual), Die Welt

(aproximativ 200.000 exemplare anual), Le Monde, Le Figaro şi El Pais.

Spre exemplu, Le Figaro din Franţa este în fruntea cotidienelor franţuzeşti

generaliste cu 321.4990 de exemplare vândute în ultimul an, urmată de Le

Monde cu 313.977 exemplare vândute în ultimul an. Şi b) pe criteriul

adresării unui public specializat cu preocupări în domeniul economic

internaţional vizând imaginea ce se formează către oamenii de afaceri,

potenţiali parteneri de afaceri pentru România. S-au inclus astfel The

Economist (săptămânal, aproximativ 700.000 exemplare anual) şi Financial

Times (cotidian, aproximativ 300.000 exemplare anual).

S-a utilizat o metodologie unitară de prelucrare a informaţiilor colectate, prin

gruparea lor pe domenii (economic, politic, cultural, social, etc) şi pe conotaţii

(pozitive, neutre, pozitive). Anexele nr. 1 – 8 prezintă sintezele monitorizărilor

de presă pe cele 8 publicaţii.



7

3 Imaginea României în presa străină – alte studii

Imaginea României în exterior este rezultatul îmbinărilor unor elemente diferite, toate

la fel de importante, fiind cele ce creează imaginea pe baza căreia alţii iau decizii în privinţa

ţării noastre. Lipsa unor elemente duce la crearea unei imagini de multe ori negativă care ne

dezavantajează. Imaginea României în exterior este mai degrabă negativă decât pozitivă.

Acest lucru a fost reflectat în tipurile de informaţii apărute în presa străină despre România

de-a lungul timpului. În perioada 1990-2003 evenimentele relatate în mass media

internaţională despre România au vizat aspecte precum: avantajele democraţiei şi

dezavantajele tranziţiei, mineriadele (trei în 1990, una în 1999), privatizări şi inginerii

financiar bancare (Caritas, SAFI, falimentul băncilor precum Bankcoop), copii

instituţionalizaţi, corupţie.

Din anul 2001 Agenţia pentru Strategii Guvernamentale prin Direcţia de Imagine şi

Relaţii Externe realizează o analiză de mass media prin monitorizarea presei externe. Spre

exemplu, în anul 2003 au fost monitorizate 95 de surse dintre cele mai renumite (CNN,

Washington Post), constatându-se că relatările sunt diferite în funcţie de ţară şi problema de

interes. Spre exemplu, conform analizei realizate de Agenţia pentru Strategii

Guvernamentale, în anul 2003 vizibilitatea externă a României a fost definită printr-o

prezenţă consistentă în spaţiul mediatic internaţional, principalele tipuri de informaţii fiind

legate de aspecte cum ar fi: a) viaţa politică, liderii politici, cu accent pe activitatea

guvernului, a Preşedenţiei şi a partidelor politice, b) cazurile de corupţie în care au fost

implicate persoane la nivel înalt, factori de decizie majoră ce implică fraude deturni de

fonduri şi corupţie la nivel mai mic ce implică foem mai puţin grave de corupţie, c) aspecte

privind politica externă prin prisma relaţiilor bilaterale ale Românie, aderarea României la

UE, d) aspecte economico-financaire evidenţiate prin relaţiile cu instituţiile financaire

internaţionale (FMI, BERD, Banca Mondială). Principalele tipuri de aspecte menţionate au

fost reprezenatte de problemele interne ale României cu teme considerate negative de mass

media internaţională: traficanţi şi imigranţi, drepturile omului, corupţie, problema copiilor

instituţionalizaţi, justîţie, proprietăţi şi restituiri, SRI şi altele. Asfel negativitatea relatărilor a

fost legată de capacitatea redusă de implementare a legislaţiei adoptate conform

stabndardelor europene întârzierae capitolelor de negociere, insuficienţa capacităţii



8

administrative de a gestiona programele şi fondurile provenite de al UE, problema

imigranţilor şi traficanţilor români în Franţa, Spania, Portugalia, Marea Britanie.

Printre aspectele pozitive relatate la nivelul anului 2003 în presa străină s-au numărat

stabilitatea coaliţiei PSD –UDMR, progresele în negocierile cu FMI, Imbunătăţirea

disiciplinei fiscale şi supervizarea sectorului financiar-bancar, progrese în drepturile

minorităţilor.

Tot pentru anul 2003 Institutul pentru Studiul Couminicării a publicat în Revista de

Analiză şi Informare Politică profilul de ţară al României în presa străină pe baza unei

monitorizări realizate în perioada noiembrie – decembrie 20033. Rezultatele relevă că în presa

europeană din punct de vedere cantitativ, 39.58% din informaţie a fost negativă, 31.52%

pozitivă şi 28.89% neutră. Informaţia pozitivă ce participă la configurarea imaginii României

în presa străină este legată de contextul integrării României în UE. Informaţia negativă este

axată pe teme diverse precum sport, fenomenul migraţiei, economie, corupţie, administraţie,

minorităţi, mecanismele democraţiei şi funcţionarea deficitară a acestora, politicsa externă a

României. Concluziile studiului au fost că România nu are identitate la nivel pozitiv în presa

străină, referinţele pozitive fiind mai generate de enumerări ale României alături de Bulgaria

sau de alte ţări din estul Europei. În schimb România are un profil de imagine negativ

consistent şi bine structurat alcătuit din atribute şi teme care se repetă şi au valoare de impact

ridicată. Spre exemplu, în presa italiană elementul central l-a constituit gestionarea ineficientă

a resurselor de către politicienii români, iar presa germană se opreşte asupra administraţiei

ineficiente şi a corupţiei din România. Presa franceză a participat la capitalul pozitiv de

imagine al României prin elemente precum piaţă de materii prime ieftine, piaţă de desfacere

şi piată de mână de lucru ieftină.

În anul 2004 (perioadă de monitorizare martie –iunie 2004) Institutul pentru Studiul

Comunicării a realizat studii privind imaginea României, Bulgariei şi Ungariei în presa

britanică şi cea americană, cât şi un studiu privind imaginea Românie în presa germană.

Conform acestor studii imaginea României în presa americană în cele patru luni

monitorizate a manifestat o tendinţă uşor pozitivă, informaţiile ca tendinţă fiind neutre cu o

uşoară tendinţă pozitivă. Spre deosebire de presa americană, în presa britanică imaginea

României a fost oscilantă de la o lună la alta, valorile informaţiilor alternând de la uşor

3 www.cadranpolitic.ro



9

pozitiv la uşor negativ. Bulgaria are o imagine mai slabă în timp ce Ungaria are o iamgine

exclusiv pozitivă

În presa americană tema ce a deţinut cel mai mare procent de informaţie a fost cea

referitoare la NATO, urmată de cea privind politica externă şi de informaţii legate de sport:

fotbal, tenis şi alte sporturi în care sunt implicaţi jucători români. Profilul de imagine al

mâniei în presa britanică este construit în jurul sportului (meciuri de fotbal, participarea

tenismenilor români al diferite turnee internaţionale), iar cea de a adoua temă este legată de

migraţia românilor către Regatul Unit. Spre deosebire de prima temă, această temă deţine o

informaţie superiară şi consistentă, existând numeroase comentarii şi puncte de vedere cu

privire la modul în care cetăţenii români au „reuşit” să obţinâ dreptul la muncă în spaţiul

britanic.

Studiul realizat în aceeaşi perioadă în presa germană reflectă faptul că profilul

României în presa germană se construieşte pe două tipuri de capitla: a) un capital de imagine

pozitiv, generat de evenimentul sportiv în care echipa Românie a jucat cu echipa Germaniei

şi b) un capital negativ ce are la bază scandalul vizelor pentru Marea Britanie. În studiul

respectiv imaginea României se structurează pe coordonatele pozitiv/negativ/neutru astfel:

51.64% referinţe pozitive, 25.27% referinţe negative şi 23.07% referinţe neutre. În mesajul

presei germane poate fiidntificat un cadru general pozitiv. Nucleul capitalului pozitiv de

imagine a fost construit în mare masură pe partida de forbal amicală între echipele României

şi Germaniei. Eliminarea acestui eveniment contextual, s-au stabilit ca teme generatoare de

capital pozitiv pentru România în presa germană la nivelul anului 2004 următoarele:

- România -aduce un plus structurii NATO atât prin imagine cât şi prin

expertiza militară pe care o poate oferi cât şi prin trupele de vânători de

munte cunsocute pentru profesionalismul lor

- România - împreună cu celelalte state din Estul şi Centrul Europei au un ritm

de creştere economică ce se situează peste cel al mediei europene, fiind o

posibilă piaţă atractivă pentru Germania

- România -ţară cu şanse de a intra în UE în 2007.

În acest context în general pozitiv, nucleul de capital negativ s-a structurat pe concepte cheie

care au subminat elementele pozitive:

- România -spaţiu în care maie xistă discriminare religioasă

- România –parte dintr-un scandal privind eliberarea vizelor de intrare în

Marea Britanie pentru cetăţeni români



10

- România – legată încă de trecut.

Ca profil de ţară în perioada respectivă se poate spune că România a fost asociată cu

următoarele elemente pe teme:

- integrarea Românie în UE ca subiect de enumerare

- NATO România beneficiar al deciziei SUA de redistribuire a trupelor din

Germania, contribuind prin expertiză militară şi trupe specializate

- Economie: România este un element pasiv privit ca piaţă de desfacere,

elementul „Made in Romania” nu există decât pentru pieţele neimportante.

România este prezentată negativ prin comparaţie cu Polonia şi Ungaria

- Politică externă: România vizibilă doar prin întâlnirea de la Mamaia a ţărilor

din Europa Centrală şi de Est

- Problema vizelor : problema vizelor pe relaţia România – UK.

Concluzia Institutului a fost că în perioada respectivă (martie –iunie 2004) datele oferite de

presa germană au avut (în ciuda informaţiilro pozitive apărute) un nucleu negativ de iamgine

cecontinua să câştige teren în fată celui pozitiv. Argumentul ce a condus la această concluzie

a fost că temele pe care s-a bazat capitalul negativ (economie şi integrarea în UE) au avut o

prezenţă constantă în presa germană.

În 2005, Gallup România a realizat un studiu în Spania din care a reieşit că imaginea

României ca produs turistic este maid egrabă pozitivă datorită peisajelor, obiectivelor

turistice, tardiţiilor şi obiceiurilor păstrate, dar este od estinaţie turistică prea scumpă în raport

cu calitatea serviciilor. În acelaşi studiu 90% dintre spaniolii intervievaţi nu au putut

menţiona numele unor produse sau mărci româneşti, ceea ce reflectă o slabă imagine a

prouselor româneşti pe piaţa spaniolă. Doar 1% dintre respondenţi au considerat că produsele

româneşti sunt mai bune decât produsele din alte ţări este europene, 47% apreciind că

produsele româneşti sunt cam de aceeşi calitate ca produsele din alte ţări este europene.

În 2006, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale a efectual un studiu privind

imaginea românilor în Germania. Rezultatele acestui studiu arată că pentru 46% dintre

germani România este o ţară necunoscută. Imaginea României în Germania este polarizată,

un număr relativ egal de cetăţeni are o imagine pozitivă (27%) şi respectiv negativă (27%)

despre România, dar cei mai mulţi nu au nici o opinie sau sunt nehotărâţi în ceea ce priveşte

ţara noastră. Acest lucru este un neajuns, dar poate fi şi un avantaj întrucât există spaţiu

pentru definirea unor elemente de imagine dezirabile. Cei ce au citi, au văzut sau au auzit ştiri

despre România în ultimele 6 luni tind să aibă o imagine mai bună a ţării decât cei care nu au



11

avut nici un astfel de contact media. Cetăţenii germani care au intrat în contact cu un român,

au cumpărat un produs fabricat în România sau au călători în România au o imagine mai bună

despre ţară noastră şi despre emigranţii români decât cei ce nu au avut un astfel de contact.

Principalele caracteristici ale României în opinia germnanilor sunt: ţară săracă, care a avut

mult de suferit, dar cu peisaje frumaose. Românii sunt percepuţi ca ospitalieri, modeşti dar şi

înapoiaţi.

Printre principalele puncte forte şi puncte slabe ale imaginii Românie în Germanis se numără

următoarele:

Puncte forte:

- România o ţară cu peisaje frumaose, păduri neatinse, natură şia nimale

sălbatice

- România o ţară care a păstrat vechile tradiţii şi obiceiuri

- Românii sunt ospitalieri şi harnici

- vinul românesc, produsele de artizanat şi produsele agricole sunt apreciate de

către germani

- există destinaţii turistice atractive precum Bucureşti, Delta Dunării, castelul

lui Dracula, oraşele medievale din Transilvania, mânăstirile din Moldova,

satele tradiţionale româneşti

Puncte slabe:

- România este percepută ca o ţară săracă, nedezvoltată cu o infrastructură

precară

- România din punct de vedere turistic nu are servicii de caliatte şi nu prezintă

siguranţă

- românii sunt percepuţic a înapoiaţi

- există puţină informaţie despre personalităţile româneşti

- majoritatea cetăţenilor germani nu cunosc produse sau mărci specifice

României

- produsele româneşti sunt în general considerate ieftine, de caliatte scăzută,

depăşite din punct de vedere tehnologic, fără un ambalaj atrăgător

- România este mai puţin atractivă ca destianţie turistică decât alte destinaţii în

Europa de Est (Grecia, Turcia, Ungaria, Croaţia, Cehia şi Bulgaria).



12

În concluzie, există puncte pozitive de imagine, ce pot fi valorificate, dar şi puncte

negative de imagine ce necesită un efort ridicat de schimbare a lor.

4. Imaginea României în presa străină în perioada premergătoare integrării europene

(monitorizare a unor publicaţii europene selective în perioada 15 septembrie –15

octombrie 2006)

Imaginea României în cele opt publicaţii europene de limbă engleză, franceză,

germană şi spaniolă în perioada de monitorizare, respectiv 15 septembrie –15 octombrie, s-a

caracterizat de un mare grad de varietate a tematicilor abordate prin prisma unor evenimente

conjuncturale.

Din presa britanică au fost monitorizate: The Guardian, The Independent, The

Economist şi Financial Times.

The Guardian (Vezi anexa nr. 1 pentru sinteza raportului de monitorizare)

În publicaţia The Guardian în perioada monitorizată au existat un număr total de 36 de

apariţii, din care 7 apariţii pozitive, 21 apariţii neutre şi 8 apariţii negative.

Principalele teme pozitive ce au fost aduse în atenţia publicului în această perioadă au

fost:

- Romania a intrat între primele 15 ţări cele mai atractive în atragerea investiţiilor din partea

companiilor transnaţinale în 2005 (conform unui studiu IBM)

- Schimbările mari produse în România şi Bulgaria, din perspectiva aderării la UE, sunt

ignorate

- România şi Bulgaria pot adera la UE, cu anumite limitări („with strings attached”)

- Românca Nadia Comăneci prima gimnastă care a realizat un scor perfect într-o competiţie

olimpică

- Inflaţia cu o singură cifră, economia înfloritoare, kilometri de plaje neaglomerate, o capitală

cunoscută ca Micul Paris, votată ca locul în care să îţi qvadruplezi banii în 10 ani

- Prim ministrul român a previzionat un flux de imigranţi britanici care vor căuta locuri de

muncă în România

- România în fruntea grupei G la fotbal

- România ocupă locul 9 printre cele 10 ţări europene cu cele mai bune rezultate în calificările

la marile evenimente fotbalistice



13

Printre principalele idei negative apărute în The Guardian se numără:

- Impunerea de restricţii imigranţilor din România şi Bulgaria pentru a asigura „un respiro”

economiei britanice după sosirea imigranţilor din noile state membre, în special polonezi.

- Abordarea guvernului (de restricţionare a imigraţiei din SE Europei) este influenţată şi de

creşterea crimei organizate internaţionale; dar nu se face referire directă că aceasta ar

ameninţa Marea Britanie prin România sau Bulgaria.

- Previzionată sosirea a 600.000 de români şi bulgari în Marea Britanie după aderare;

- 300.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au beneficiat de facilităţile de obţinere a

paşaportului românesc;

- România a interzis adopţiile internaţionale din cauza acuzaţiilor de corupţie, deşi mii de

copii suferă în instituţii prost gestionate

- Sclavie sexuală

Printre ideile principale cu caracter neutru se numără următoarele:

- Transnistria a fost ataşată Moldovei de Stalin, după ocuparea teritoriului românesc de peste

Prut de către sovietici

- Restricţiile împotriva imigranţilor români şi bulgari ar putea reprezenta un precedent pentru

discriminare ce ar putea fi aplicat în viitor britanicilor

- România, alături de Polonia, vor trimite trupe suplimentare în Afganistan

- Muncă de caritate făcută pentru comunităţile sărace din România

- Lordul Stevens sprijină o fundaţie de caritate ce activează în România asigurând asistenţă

pentru persoane cu handicap fizic şi mental

- Alan Brownjohn, cel mai bun poet social britanic, a călătorit timp de mai mulţi ani în

România, înainte de căderea lui Ceauşescu şi după aceea, şi cunoaşte bine ţara

Ca o caracteristică generală pentru publicaţia The Gurdian, imaginea Românie apare

în mod secvenţial prin fragmente de realitate, care „se pierd” rapid, neexistând o imagine

unitară şi consistentă.

The Independent (Vezi anexa nr. 2 pentru sinteza raportului de monitorizare)

În perioada monitorizată, această publicaţie a avut în ediţia sa on-line un total de 9

articole, majoritatea (6) în domeniul politic.

Principalele două teme abordate în majoritatea articolelor publicaţiei în perioda de

monitorizare au fost următoarele:



14

- acceptul aderării României (asociată în permanenţă cu Bulgaria) la UE la 1 ianuarie 2007,

dar se pune accent pe continuarea monitorizării modului în care cele două ţări continuă

reformele în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, cu posibilitatea suspendării

subvenţiilor de la UE dacă cele două ţări nu vor îndeplini standardele cerute de UE.

- a doua problemă foarte prezentă în articolele acestei publicaţii a fost cea privind migrarea în

masă a românilor (şi bulgarilor) către UK odată cu aderarea celor două ţări la UE. Teama

năvălirii unui aflux de emigranţi din cele două noi viitoare ţări membre ale UE îşi are

originea în emigrarea unii număr aproximativ de 600.000 de est europeni (în principal

polonezi) după ultimul val de aderare din 2004, în ciuda faptului că estimările iniţiale erau de

5.000-13.000 emigranţi pe an. De aceea numărul de români şi bulgari ce vor putae lucra în

UK după aderare va fi restricţionat prin instituirea unui sistem cu permise de muncă prin care

numai cei ce au anumite abilităţi în cerere în UK să poată lucra în această ţară.

Tonul majorităţii articolelor a fost negativ sau în cel mai bun caz neutru. Şi acolo unde

s-au prezentat fapte pozitive precum acceptul aderării României la UE începând cu 1 ianuarie

2007, articolele au fost completate de neajunsurtile pe care le are România în ciuda faptului

că i s-a acceptat aderarea.

Financial Times (Vezi anexa nr. 3 pentru sinteza raportului de monitorizare)

În perioda de monitorizare (15.09 – 15.10.2006) s-au piblicat în Financial Times 21 de

articole care fac referire la România direct sau indirect. Articolele au fost politice, economice

şi sociale având în vedere specificul acestui cotidian (cu toate că există pagini dedicate artei

şi culturii nu au fost găsite ştiri despre România în acele secţiuni). Au predominat articolele

politice, ce au deţinut 66.6% din totalul lor.

Cele mai multe articole s-au referit indirect (61.9%) la România legând ţara noastră de

o serie de aspecte legate cu precădere de procesul de integrare europeană. Majoritatea au avut

o tonalitate neutră la adresa României însă au existat şi articole foarte pozitive care conţin o

serie de termeni favorabili ţării noastre şi există şi un articol complet negativ care scoate în

evidenţă o serie de probleme.

Cuvintele/frazele cheie pozitive reflectate în articolele care fac referire la România din

această publicaţie sunt următoarele:

Ţară cu un mediu de afaceri care protejează investitorii;

Ţară reformatoare;

Respectul pentru mediul de afaceri;



15

Creşterea economică pronunţată;

Accesibilitate ridicată;

Ţară deschisă pentru investiţiile străine;

Mediul financiar-bancar dezvoltat;

Din păcate există şi o serie de fraze/cuvinte cheie cu care este asociată ţara noastră în

cadrul acestor articole, cele mai importante pentru imaginea de ţară fiind:

Corupţia ridicată;

Migraţia;

Sărăcie;

Necesitatea controlării emigranţilor din România;

Fraude;

Crimă organizată;

Ţară de gangsteri.

Se poate observa că impactul factorilor negativi este mult mai mare, aceştia

diminuând din aspectele pozitive menţionate în alte articole favorabile ţării noastre. Deşi pe

ansamblu tonul este unul neutru spre pozitiv, aspectele negative scoase în evidenţă reflectă o

serie de realităţi pe care România încearcă cu mari eforturi să le corecteze şi ele afectează

grav percepţia celor din afară asupra ţării noastre. Deşi oferim un mediu de afaceri prosper,

deşi avem o rată de creştere importantă şi suntem deschişi către capitalurile străine,

problemele cu care ne confruntăm legate de corupţie, fraude şi crimă organizată îndepărtează

străinii de ţara noastră.

O altă idee importantă care mai trebuie menţionată aici este asocierea României cu

Bulgaria dictată de contextul actual al aderării celor două ţări în acelaşi timp. O bună parte

din articolele analizate prezintă în tandem cele două ţări, astfel că o parte a caracteristicilor

imaginii uneia este posibil să se răsfrângă şi asupra celeilalte. Este cert că acest proces de

integrare a stârnit interesul a tot mai mulţi analişti şi specialişti pentru ţara noastră,

îmbunătăţind, cel puţin, vizibilitatea noastră externă.

The Economist (Vezi anexa nr. 4 pentru sinteza raportului de monitorizare)

În publicaţia The Economist în perioada monitorizată toate articolele apărute (în

număr de 4) ce au făcut referire la România au avut caracter politic şi toate au avut

dimensiunea obişnută a unui articol de revistă.



16

Principalele idei pozitive desprinse dina ceste articole au vizat:

- Eforturi de reformă economică desfăşurate în România

- Popularitatea Preşedintelui Băsescu

- Rezultatul binevenit pentru România al integrării europene

Printre principalele idei negative desprinse din aceste articole s-au numărat

- România este o ţară săracă

- Corupţia este un fenomen des întâlnit în România

- România nu prezintă încredere în plan european

- Existenţa unor dispute politice pe plan intern

Toate articolele din The Economist au fost prilejuite de contextul integrării României

în UE. Imaginea generală este a unei ţări sărace, care face eforturi de reformă, dar care este

încă departe, economic şi politic, de eşalonul ţărilor avansate. O importanţă deosebită este

acordată comportamentului oamenilor politici de vârf (Preşedinte, Premier, Miniştri), care

pare să sintetizeze imaginea unei ţări. Totuşi, faptele generale despre se vorbeşte, dar în

general nu sunt probate, iau în calcul toate eşaloanele societăţii. Concluzia este că primii

oameni în stat dau tonul în discuţia asupra problemelor de ţară, cel puţin în această publicaţie.

Astfel cuvintele cheie ce se regăsesc în articolele apărute în presa britanică sunt pe parte

pozitivă : transformare, educaţie, aderare iminentă, reformist şi pe parte negativă: restricţii,

limitări, corupţie, copii care suferă în instituţii prost gestionate, sărăcie.

Din presa franceză au fost monitorizate două publicaţii, Le Monde şi Le Figaro,

cotidiene de mare circulaţie.

Le Monde (Vezi anexa nr. 5 pentru sinteza raportului de monitorizare)

În perioada 15 septembrie – 15 octombrie 2006, România apare citată în 34 de articole

pentru 30 de zile, deci cu o medie de 1,13 prezenţe / zi din ziarul Le Monde. Majoritatea

articoleleor au vizat domeniul politic (20), domeniile economic şi cel cultural fiind

următoarele teme de discuţie despre România în această publicaţie. În ciuda acestei frecvenţe

ridicate, datorate aproape exclusiv unor momente nelegate de vreo strategie de imagine a ţării

noastre (Raportul de ţară, Francofonie, manifestaţiile de la Budapesta şi întâlniri sportive

bilaterale), România beneficiază de numai 3 articole complet dedicate, deci de un procent de

8,82%. Articolele dedicate sunt referitoare la momentul integrării şi au ton neutru.

Toate articolele au ton neutru, nemaiapărând clieşeele mai vechi de tipul câinilor vagabonzi.

Cu toate acestea, trebuie remarcate două lucruri:



17

Sommet-ul Francofoniei NU reprezintă un câştig de imagine, ci doar unul minim de

vizibilitate.

Ungaria beneficiază de o imagine indusă uşor pozitivă, spre deosebire de România (se

lasă de înţeles că ungurii din România au fost desprinşi abuziv de Ungaria Mare,

emisiunea filatelică Brâncuşi este la acelaşi nivel cu cea cu câinele de desene animate

Cubitus etc.)

În concluzie, România are vizibilitate neutră, dar nu are prezenţă pozitivă şi nici prezentare.

Le Figaro (Vezi anexa nr. 6 pentru sinteza raportului de monitorizare)

Referirile la România, la firme sau produse româneşti sau cu marcă românească, la

diverse personalităţi ale vieţii politice şi culturale din trecutul sau prezentul ţării noastre

apărute în ziarul Le Figaro în perioada supusă spre monitorizare şi analiză, respectiv15

septembrie – 15 octombrie 2006, trebuie încadrate în contextul a trei evenimente importante

care au avut loc în acest interval de timp, şi anume:

În plan politico-diplomatic, au avut loc două acţiuni – organizarea la Bucureşti a

Reuniunii la nivel înalt a Francofoniei în perioada 28-29 septembrie 2006 şi

publicarea Raportului Comisiei Europene de monitorizare a României în vederea

adoptării deciziei de integrare în UE a ţării noastre începând cu 1 ianuarie 2007.

Aceste două evenimente s-au reflectat într-o serie de articole apărute în cotidianul

Le Figaro şi al căror conţinut este detaliat în tabelul de mai sus;

În plan economic, la Paris s-a desfăşurat timp de 2 săptămâni Salonul mondial al

automobilului, eveniment de mare amploare şi importanţă pentru industria

automobilelor ; în consecinţă am regăsit o serie de articole dedicate grupului

Renault - Nissan şi mărcii Logan a SC Automobile Dacia, mai ales că la acest

salon mondial a fost lansat modelul Logan break.

În perioada de monitorizare în publicaţi Le Figaro au apărut 37 de referirti la România

din care : 15 pozitive, 10 negative şi 15 neutre. Se constată că predomină articole unde tonul

general este pozitiv sau neutru. Pe domenii au predominat articolele din domeniul diplomatic

(15), urmate de cele din domeniul economic (7) şi cultural (5) şi sportiv (6). Acest fapt este

evident în concordanţă cu cele trei evenimente importante, menţionate mai sus, şi care şi-au

pus decisiv amprenta asupra perioadei analizate. Cincisprezece din numărul total de articole

sunt numai despre România, restul de 13 facând numai referire la România sau produse din



18

România (autoturismul Logan al SC Automobile Dacia, văzută ca o filială a lui Renault) sau

evenimente sportive (echipa Steaua).

Printre ideile principale pozitive regăsite în această publicaţie se numără:

- referi la maşina Logan a Daciei („marca foarte cunoscută”; „gama Logan a Daciei, al cărui

succes va fi decisiv pentru Renault”)

- subiecte care au legătură cu domeniul cultural (despre pictorul Nicolae Grigorescu - „cel

mai mare pictor impresionist român”; despre montarea piesei de teatru Burghezul gentilom la

Bucureşti pe scena Teatrului Naţional de un regizor foarte cunoscut şi cu o distribuţie de

excepţie – „melanj fericit”; „distribuţie princiară”; „adaptare colorată, barocă”; despre

realizarea unui film de către un regizor francez „îndrăgostit de România” şi care se inspiră

din peisajele si muzica regiunii Transilvania – „castele de legendă cocoţate pe coline bântuite

de fantoma contelui Dracula; regiune romanţioasă, fascinantă, care vrăjeşte; pământ al

superstiţiilor, al misterelor” ; despre faptul că România este considerată ultimul bastion al

francofoniei din estul Europei - „Francofonia o componentă a identităţii europene” a

României ).

- alte idei pozitive rezultă din zona politicului şi anume că DNA-ul a început o luptă

împotriva marii corupţiei (Direcţia Naţională Anticorupţie – DNA, a atacat „marii peşti” )

- despre începerea unui proces de recunoaştere a pogromului împotriva evreilor şi ţiganilor

din timpul colaborării autorităţilor române cu Germania nazistă sub regimul mareşalului Ion

Antonescu („Bucureştiul s-a decis în sfârşit să antameze un lucru cu memoria”; „examinarea

conştiinţei a prins mai multă substanţă de la venirea la putere a lui Traian Băsescu”).

Printre ideile principale negative:

- se detaşează ideile referitoare la corupţie, cuvânt care este menţionat de 4 ori în sens

negativ, o dată chiar în titlul unui articol dedicat integral României (de exemplu: „dificila

luptă împotriva corupţiei”; „reţele de tip mafiot care au confiscat puterea economică imediat

după Revoluţia din 1989 şi care întreţin o corupţie foarte soft”; „corupţie care face ravagii”).

- alte cuvinte-cheie sau idei cu o importantă conotaţie negativă şi cu un impact important

asupra imaginii de ţară sunt: „clandestini” (este vorba despre 79 de români care au fost

expulzaţi din Franţa şi trimişi cu avionul la Bucureşti);

- „jurnaliştii sunt manipulaţi” (aici ni se pare a fi o problemă deosebită, pentru că libertatea de

exprimare a presei este un element important al statului de drept şi al respectării drepturilor

omului şi, între acestea, în primul rând la o liberă exprimare); „spălarea banilor”;



19

nesatisfacerea unor criterii de aderare la UE („securitatea alimentară”; „justiţia”; „gestiunea

fondurilor comunitare”).

- legat de aderarea României şi Bulgariei la UE, într-o scrisoare venită de la cititori, apare

întrebarea „de ce atâta precipitare” în integrarea acestor ţări dacă ele nu satisfac integral

criteriile de intrare, mai ales că, spune autorul, cele 2 ţări au o „imagine foarte mediocră” în

Franţa, iar dacă s-ar organiza un referendum pe această temă, ele „nu ar fi mai bine acceptate

decât Turcia”. Această scrisoare denotă o percepţie nu tocmai favorabilă de care beneficiază

România în rândul unor cetăţeni francezi obişnuiţi. Dacă la acest fapt mai adăugăm şi

temerea Marii Britanii de un „aflux important” de forţă de muncă dinspre aceste 2 ţări către

piaţa britanică (de unde şi decizia de deschidere în mod „foarte progresiv” a pieţei muncii

britanice pentru aceste 2 ţări, în condiţiile în care la extinderea din 2004 nu a existat nicio

restricţie din partea Marii Britanii pentru cele 10 noi ţări), atunci putem vedea că inserţia

României în ansamblul UE nu va fi deloc uşoară sau fără obstacole.

- alte idei negative întâlnite s-au referit fie la o Românie din perioada celui de-al doilea

Război mondial („o Românie neagră a războiului”), fie la urmările comunismului („pământ

ucis, masacrat de către comunism”; „peisaje devastate cu uzine dezafectate”) sau la

masacrarea evreilor („holocaust”; „2 monstruoase derapaje”; „nici o ţară, cu excepţia

Germaniei, nu a participat atât de masiv la masacrul evreilor”).

- în privinţa autoturismul Dacia Logan, dacă la idei sau cuvinte pozitive întâlnim 2 referiri cu

privire la această marcă, la idei negative am putea încadra categorisirea Loganului drept

„maşină din gama de jos”.

- o altă ştire cu impact negativ ni s-a părut a fi cea care vizează conflictul iscat între

Preşedintele Traian Băsescu şi un jurnalist, în care acesta din urmă a fost categorisit de

preşedinte drept „ziarist homosexual” atunci când ar fi insistat cu întrebarea legată de

existenţa în continuare a nor membri din vechea Securitate în actualele servicii secrete.

Printre ideile principale neutre sunt:

- cele ce apar în 15 articole în care avem referiri directe la România sau la produse, firme,

personalităţi române sau de origine română.

- cele mai multe astfel de idei se regăsesc în domeniul diplomatic (7 la număr – cele mai

frecvente fiind cele legate de organizarea la Bucureşti a Sommet-ului Francofoniei) şi sportiv

(3 la număr – toate legat de fotbal).

- trebuie făcută menţiunea că pentru 2 articole, deşi tonul general al articolului era neutru din

modul de formulare sau din alăturarea unor cuvinte s-ar putea desprinde o tentă negativă: este



20

cazul articolului „Francofonia îmbufnată pe preşedintele libanez” din 27 septembrie 2006, în

care deşi tonul articolului este neutru, se aruncă o umbră asupra României pentru faptul că

şeful de stat libanez nu a fost invitat la Sommet, precum şi al articolului „Francofonia:

minciuna de la Bucureşti” din 30 septembrie 2006, unde deşi tonul general al articolului este

de „revoltă” cu privire la protejarea limbii franceze, iar în cuprinsul lui nu este nici o idee

negativă cu privire la România, în mod eronat ar putea fi făcută o asociere între cuvântul

”minciună” şi Bucureşti care este capitala României, ceea ce ar fi regretabil.

Concluzia generală cu privire la perioada monitorizată este că în cotidianul Le Figaro

au predominat articole unde tonul a fost în general pozitiv sau echilibrat, iar România apare

ca o ţară care a făcut ceva progrese semnificative în unele probleme sensibile, în special dupî

venirea la conducerea statului a preşedintelui Traian Băsescu.

Die Welt (Vezi anexa nr. 8 pentru sinteza raportului de monitorizare)

Au fost înregistrate 19 articole care au îmbinat aspectele pozitive şi negative în

proporţii aproximativ egale. Majoritatea articolelor au fost prilejuite de anunţul Comisiei

privind admiterea României şi Bulgariei de la 1 ianuarie 2007 ca membri ai UE. Nouăzeci la

sută din articole au avut un conţinut politic, puţine au fost economice (ca. 10%).

Printre ideilie principale pozitive se numără:

- eforturile de reformă făcute de mânia în vederea aderării la UE

- importanţa aderării la UE pentru România

- evoluţii economice vizibile din ultima perioadă

- România dispune de un potenţial bun (turistic, al calificării, cultural)

Printre ideilie principale negative se numără:

- corupţia

- rămânerea în urmă în domenii importante ale integrării (justiţie, siguranţă alimentară, plăţi

agricole)

- imaginea unei ţări sărace

Printre cuvintele cheie pozitive avem : creştere, iar printre cuvinetele cheie negative

avem corupţie.

România s-a bucurat de o atenţie deosebită în perioada analizată. Foarte mult este

datorat momentul istoric al extinderii UE prin integrarea României şi Bulgariei. Două

interviuri cu Preşedintele României au condus la formarea unei mai bune înţelegeri despre

aspiraţiile ţării în noul context european.



21

Pe ansamblu, este greu de spus dacă predomină o imagine bună. Cantitativ, se poate

spune că aşa ar sta lucrurile, numai că descrierile nefavorabile sunt de obicei grave şi fac

conturul unei ţări incapabile încă să rezolve probleme elementare de viaţă economică şi

politică. Când un întreg comentariu este dedicat României cu obiectivul anunţat de a o

descrie ca o destinaţie turistică, autorul rezervă ca. 60% din articol pentru prezentări în

detaliu a Casei Poporului. Se mai adaugă şi relatări disparate (ex. exportul către România de

carne improprie, neglijenţă sportivă, acţiunea coercitivă a fostei Securităţi) care pun în umbră

cuvintele sau ideile frumoase care, din când în când, răzbat.

El Pais (Vezi anexa nr. 9 pentru sinteza raportului de monitorizare)

În perioada monitorizării au fost publicate în cotidianul El Pais 25 de articole despre

România, sau cu referire la România. Ponderea cea mai mare a fost deţinută de domeniul

economic, respectiv 6 articole. Două dintre acestea au fost legate de posibila investiţie a

companiei Ford la Craiova pentru asamblarea modelului Fiesta, percepută ca o ameninţare

pentru actuala fabrică de lângă Valencia, celelalte 4 articole referindu-se la posibila

transferare a producţiei altor companii multinaţionale (Seda, Eaton) în România.

Articolele pe domeniul politic au fost legate de aderarea României şi Bulgariei la

Uniunea Europeană. O pondere importantă a fost reprezentată de articolele despre

infracţionalitate, în principal despre bande internaţionale care aveau baza sau activau în ţările

Europei Estice şi nu numai, făcându-se referire şi la România.

Tonul articolelor a fost preponderent neutru, imparţial, chiar în cazul articolelor care

prezentau aspecte negative (nepregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană,

infracţionalitate, munca la negru a românilor în Spania etc.) legate de ţara noastră.

În alte articole se foloseşte un ton pozitiv chiar în legătură cu aspecte prezentate în

general ca negative. Spre exemplu, articolul „Teama de avalanşa dinspre Est”, care se referă

la invazia masivă de oameni preconizată după momentul aderării României la Uniunea

Europeană foloseşte următoarele cuvinte-cheie referitoare la români şi România: „nivel

educativ înalt”, „limbă apropiată de cea a lui Cervantes”, „strămoşii lui Traian”, „afecţiune

istorică pentru Spania”.



22

Majoritatea articolelor din El Pais doar fac referire la România, într-o enumerare.

Singurele articole cu referire integrală sunt cele legate de aderarea României şi Bulgariei la

Uniunea Europeană.

5. Concluzii

Pe perioada (15 septembrie –15 octombrie 2006) de monitorizare selectivă a unor

publicaţii europene, profilul de imagine al României este instabil, apărând atât informaţii cu

caracter negativ, cât şi informaţii pozitive şi neutre. Factorii şi cauzele care determină aceste

modificări (prin prezentarea unor teme diverse când în mod pozitiv, când în mod negativ) la

nivelul calităţii reflectării imaginii României pot fi diverse şi multiple. Una dintre explicaţii

este aceea că reflectarea imaginii României este extrem de sensibilă şi elastică la tipul

subiectului abordat de fiecare ziar, calitatea reflectării şi a percepţiei modificându-se în

funcţie de eveniment.

Cu toate acestea sunt anumite teme care revin şi se regăsesc în majoritatea

publicaţiilor analizate în această perioadă apropiată de aderarea Românie la UE.

Dintre temele cu conotaţie pozitivă se regăseşte ideea extinderii UE prin integrarea României

şi Bulgariei, tema aderării României la UE fiind cuplată cu cea a Bulgariei.

Dintre temele cu conotaţie negativă se regăsesc cele legate de corupţie, potenţiala emigraţie a

românilor în Europa după aderare.

Astfel cuvintele cheie pozitive ce se regăsesc în articolele apărute în publicaţiile europene

analizate sunt pe parte pozitvă : transformare, educaţie, aderare iminentă, reformist, creşţere

şi pe parte negativă: restricţii, limitări, corupţie, copii care suferă în instituţii prost gestionate,

sărăcie.

În timp ce în presa britanică şi cea germană, imaginea României este reflectată mai mult

în mod negativ, în presa franceză şi cea spaniolă, imaginea României este reflectată în mod

neutru şi chiar pozitiv.

Analiza evoluţiei în timp a imaginii României în presa europeană arată că o anume

tematică se repetă şi revine în discuţie (aderarea la UE, corupţia, teama de emigrare a

românilor către UE) în timp ce majoritatea referirilor la România au origini contextuale

legate de evenimente conjuncturale, neasigurând o imagine consistentă în timp.

imaginea romaniei in exterior

Documents