UNCEPUTURI1830 1832

DOCUMENTE WIENTRUISTORIA BUCURESTILOR

I

BUCURE$T1 9 MAI 1936

EDIILITAREWif

0

,..=

sLI

r.] 1 i tat.

-

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURIE 1 ILITARE

1830 1832

I

DOCUMENTS PENTRU ISTORIA BUCURESTILOR

PREZENTATE DE

EMIL VIRTOSU ION VIRTOSUsl

HORIA OPRESCU

BUCURESTI 9 M AI 1936

-

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURI EDILITARE1830 1832

formind nr. 2 din

ARHIVELE BUCURE5TILOR"

apare

cu prilejul celei de a doua

LUNA BUCLIRE$TILOR"

9 Mai 9 Iunie 1936

www.dacoromanica.ro

IN LOC DE PREF AVA

Arhivele Bucureyfilora vor sa insemne o noui metoda in studierea isto-riei Bucurestilor. Metoda in sine e veche, dar aplicarea ei la istoria Bucuresti-lor e oarecum noua. Si anume, Arhivele Bucureyfilor" inteleg sa se consacreexclusiv documentarii, adica sa puns la dispozitia tuturora, specialisti ne-specialisti, materialul istoric, din care cu vremea sa se poata intruchipa oicoana cit mai complecta a trecutului acestui oras. Material obiectiv, suscepti-bil, deci, de interpretari, adaugiri amplificari.

Astfel, se va oferi un cimp deschis tuturor acelora ce vor voi saretraiasca istoria Bucurestilor, s'o scrie, fara a pluti in vag $i in reeditarimai mult sau mai putin exacte. Cit mai multe istorii", de pene cit mai variate,din cit mai multe $i mai deosebite puncte de vedere, iata rezultatul pecare nadajduim noi sa-1 produca publicatia aceasta de documente. Deci, tot atiteaistorii" cite puncte de vedere pot exista. Scriindu-se cit mai multe istorii" aleBucurestilor, interesul in jurul trecutului capitalei Rominiei Mari se va men-tine continuu viu. Caci fiecare volum nou de documente va aduce, odata cuparfumul propriu al trecutului, $i surpriza aceasta fara seaman, de a constatarind pe rind ca, gi odinioara, cei in drept s'au preocupat de mersul orasului,au inteles intocmeasca in chip cit mai potrivit pentru viata in comun $i inparte a cetateanului, si au cautat sa creeze o traditie orasaneasca, sau sa deaun impuls puternic traditiei ce ameninta sa se stings. Prin publicarea delucruri noi despre Bucuresti, suscitind gi intretinind interesul, cel putin al locui-torilor lui, vom reusi, poate, sa facem ca acesti locuitori sä adauge, la dragosteainstinctive pe care o au pentru cetatea zilelor lor, sentimentul ca exista otraditie a orasului, sentimentul de solidaritate intre generatii intre lucruri, sen-timentul de intrecere si de continuitate. S. se creeze, astfel, acel suflef al orayului,care sa traiasca autentic in tot cetateanul, umil sau de frunte, haladuind cu bucurii

intristari inlauntrul cercului magic al hotarului Bucurestilor. Suflef al orayului,integrat §i totusi distinct de sufletul neamului ! Prezent in toate actele existenteicetateanului, prezent in toate actele Rominului de pretutindeni, prezent in existenta

III

$i

§i

si

sa-1

si$i

$i

www.dacoromanica.ro

neamului insusi ! In felul acesta numai, trecutul orasului vorbeste traieste infiece gind si act al prezentului, it indrumeaza, ii da sprijin si4 consoleaza.Sufletul acesta al orasului trebuie sa aiba, ca o components puternica si orga-nics, jucind rol de chee de bolts, istoria trecutului acelui oras. Iar capitalaprin destinul ei framintat, va putea oferi o components bogata si rodnicaacestui complex care este sufleful orasului.

Arhivele Bucureifilor" vor publica materialul strict documentar (docu-mente, marturii contemporane, stampe, planuri, etc.) pe baza caruia sa se scrie,an cu an, cite o frintura de capitol din marele roman care este existenta ora-sului Bucuresti. Roman cu mult dinamism, cu multa reculegere, cu tempeste,prabusiri si victorii. Cu pagini de indoiala, de atria.' raciune si doliu. Cu paginide triumfuri, de organizare si evlavie. Cu vials, intr'un cuvint !

Volumul intii din aceasta colectie prezinta un miraj de stampe, vederi sioameni din orasul de altadata. Volumul acesta, al doilea, prezinta o parte dincele dintii masuri edilitare luate la not dupa pacea de la Adrianopol, pace alecareia bune consecinte s'au rasfrint in mare parte si asupra orasului Bucuresti.Am evitat sa publicam aici studii si note copioase in legatura cu documentele.Am evitat sa identificam, chiar elementar, strazile si alte locuri ale carora numirivechi suns asa de ciudat si strain urechilor noastre de astazi. Am evitat säcolaboram cu documentele, pentru un motiv foarte simplu, care este si o adincadorinta a noastra : anume, de a !Asa loc liber, specialistilor si nespecialistilor,ziaristilor sau simplilor cetateni traiti de totdeauna in acest oral, in aceeasistrada sau, chiar, in aceeasi casa, spre a contribui, cu lamuririle lor, cu adau-girile si nedumeririle lor, cu explicatdi, amintiri si critici, la creiarea unui interes depublic pentru problems si in jurul problemei. Sa ajunga astfel tot cetateanulsa-si cunoasca orasul, mahalaua si strada in care de zeci si sute de ani s'a pe-rindat atita viata.", si pe care atitia nici n'o banuiesc. In felul acesta, cit mai multivor a vea curajul sa se ocupe si preocupe de istoria Bucurestilor, tot cetateanulsa participe la intelegerea si desgroparea unui trecut atit de interesant. Depilda, cu acest prim volum documentar, va lua cunostinta de existenta unorlargi si chibzuite preocupari edilitare. citi, trecind pe strazile de astazi aleorasului, nu vor visa la podurile de lemn de odinioara, la batacurile si lacurilenenumarate, cu rost si fara rost, izvorite din mila lui Dumnezeu, la capriciileDimbovitei si la generalul Kiselef, care, in serviciu comandat, a stiut sa spri-jine si sa imboldeasca initiativa si chibzuirea bastinasilor, atita vreme traitisupt amorteala Orientului !

Am inceput cu aceasta perioada asa numita a Regulan2enfului Organic,pentruca atunci se incepe, sistematic, organizarea edilitatii bucurestene. Dar,mai ales, pentruca documentele pe care arhivele si bibliotecile ni leofera, sint in mai mare cantitate, mai sistematizate si de un interes ex-

IV

Si

si

tarn,

www.dacoromanica.ro

ceptional. Si, in plus, pentruca la promulgarea Regulamenfului Organic, erau Incain fiinta anumite aspecte mai vechi ale orasului, pe care noua orinduiala aveasa le modifice. Constatarea contemporana.' a starilor de atunci va ajuta istoricilor sainteleaga si acele aspecte mai vechi, pentru care documentele lipsesc sau nusint concludente. Pe masura, insa, ce publicatia va inainta, vom da paralel gi altedocumente mai vechi, pentru ca, cu vremea, Arhivele Bucureyfilor" sa constituie untezaur pretios, nu nu mai pentru istoria Capitalei, ci si pentru istoria neamului,pentruca una se integreaza in cealalta, avind cauzalitati gi finalitati reciproce.

Insemnam aici si munca staruitoare a celor dinaintea noastra. Nu incepindde la Gion, ci de la miscarea Pro Bucureili, ce dateaza de citiva ani, si care adus la crearea Nluzeului Municipal", a societatii Bucureilii Vecbi",§i insfirsit, laacest lucru atit de nou si interesant, care se cheama Luna Bucureyfilor".Toate, pe alte, drumuri ajutindu-se reciproc, se apropie cu mijloace gi sco-puri diferite de viata orasului Bucuresti. Cit despre Arhivele Bucureililor" ,nadajduim ca ele sa ajunga auxiliarul indispensabil pentru cunoasterea si lute-legerea vietii orasului Bucuresti, in mersul ei evolutiv, din trecut catreprezent. ti5i vom patrunde incet, incet, Intr'un trecut cit mai departat, Incanebulos pentru profani gi incomplect lamurit pentru

.Arhivele Bucureililor", vrem sä. fie o piatra." de hotar pentru viitoarelestudii despre Bucuresti, gi pentru constiinta de bucurestean" a locuitorilor lui.

Nu insistam asupra importantei materialului publicat astazi. Atragematentia numai asupra catastifului cu numele tutur or negustorilor si mese-riasilor din Bucuresti, de acum o suta gi ceva de ani. Deci, nu catagrafii deboeri, cum s'au publicat pins nu de mult. Caci nu numai acestia intereseaza. istoria!In volumele viitoare vom da, nadajduim, catagrafia nominala a Intregei popu-latii de acum o sura de ani a Bucurestilor, spre a se vedea cine a muncit si abaut, atunci, apa din Dimbovita baltoasa si capricioasa.

Primarul general al Municipiului Bucuresti, d-1 Alexandru G. Donescu,va bine merita, credem, de la toti cei ce respira in cuprinsul orasului. Cacinumai prin intelegerea aceasta larga, Arhivele Bucureililor" §i-au deschis fi-lele incapatoare, dornice sa adaposteasca trecutul inca inedit al orasului, spre a-1face cunoscut, apreciat gi, apoi, iubit, ca o legenda adevarata si tot atit defrumoasa.

V

specialisti.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Din simpla enuntare a titlului dosarului sau lucrarii de unde au Post re-produse documentele date mai departe, se va vedea clar $i continutul intrinsecal documentelor. De aceea, aceastes tables de materie va fi succinctd, $i va cu-prinde, pe linga indicatia depozitului ()data pentru totdeauna $i eventualenote, pe cari necesit5 tile tipografice nu le-au ingaduit ses apares la locul cuvenit.

In prealabil, citeva cuvinte despre felul in care e publicat volumul de fats.Am p5strat gruparea pe materii a documentelor, adica, aproximativ, felul

in care erau grupate pe dosare, nadajduind sa usurdm astfel, intr'un anumitfel, lectura, Farce ajutorul a nenumarate obositoare note de trimitere.

Indicele general va fi dat °data la cloud volume, mai ales ca materia seleaga strins. Aici, in locul indicelui general,am dat numai explicarea citorvacuvinte mai putin cunoscute, necesare pentru intelegerea textului.

Transcrierea documentelor a pastrat ortografia originalulului.Pe de alts parte, am tinut sa redam cit mai multe documente in intregime,

tocmai spre a nu se pierde, de multe ori, pitorescul expresiei felul in care semica mecanismul administrativ de atunci, ca formular, initiative stil.

Documentele nr. (p. 1-29) constituie inceputul urbanismului siste-matic bucure$tean. Ele sint scoase din dosarul nr. 1/1830 at MunicipiuluiBucure$ti, dosar pastrat acum la Arhivele Statului. Titlul dosarului : Dela primithdes d. slugerul Pefrescul, in pricina infrtzmusefarii polifii (Cf. $i nr. LXXXI LXXXII,p. 100-101). Textul rominesc reprodus de noi reprezinta numai traducerea con-temporanal a originalului nemtesc, existent simultan in dosar, text nemtesc scrissi semnat de inginerul Moritz von Ott $i arhitectul Josef Hartl. Singurd piesanr. XXII n'are corespondent nemtesc la dosar, semnatura lui Hartl fiind pussdirect pe textul rominesc, cum se poate vedea $i din fascismilul nr. 2. Dease-meni piesa nr. II are textul rominesc semnat direct de Moritz von Ott, posedind,insa, allturat. textul nemtesc. Celelalte semnaturi date de noi pe textul pub-licat, precum $i data in cursive, provin din originalul nemtesc.

VII

$i

$i

$i

I XXII

$i

www.dacoromanica.ro

La p. 24, alineat 12, se ceteste Mafacbe Voinescu.Regulamenful, de care se face mentiune in notele documentelor I XXII,

este cel publicat supt nr. XXIII.

Documentul nr. XXIII (p. 29-50) e reprodus dupa: Regulamenful Organic.lnfrupaf cu legiuirile din anii 1831, 1832 si 1833, si adciogaf la sfirsif cu legiuirilede la anul 1834 ping acum, impcirfife pa fiecare an, precum si cu o scary deslusifci amaferiilor. ACUM a doa oars fiparif cu slobozenia innalfei sfdpiniri, in zilele Area in-ncillafului prim' si domn sfdpinifor a foafd Tara Rumineascd, Gheorghie D. BibescuVv. Bucuresti, 1847, p. 517-544.

*

Documentele nr. XXIV LXLV (p. 52-88) sint scoase din dosarul nr.168/1831 al Vorniciei din launtru (acum la Arhivele Statului, Administrative noi,rosu). Titlul dosarului : Dela penfru mufarea macelcirillor fcierii vifelor, si a pescciriiilor,precum ci penfru piefele cc sinf a sa infocmi aici in polifia Bucuresfilor.

La p. 82, legenda cliseului se ceteste Geani Orosan si Ion Gardescu serdar.

*

Documentele nr. LXV XCIX (p. 88-116) sint scoase din dosarul nr.2/1830 al Municipiului Bucuresti, dosar pastrat acum la Arhivele Statului. Titluldosarului : Dela penfru infocmirea Sfafului Oroscine.sc, a orindueli lucrdrilor sale,ci orindueli obsfesfi ce Sc cumunicarisesc Sfafului, si alfele.

Anexa B, de care vorbeste doc. LXXIX (p. 99), pentru cheltuelile anualeale orasului, necunoscuta.' nepublicata supt aceasta.' denumire, urmeaza, desigur,sä. fie formats din piesele nr. IV, VIII, XII, XIII $i XXI, care contin tocmaiaceste cheltueli anuale.

La p. 113, rindul 13, se ceteste ciornele in loc de cironele.

*

Documentele nr. CCII (p. 117-130) sint scoase din dosarul nr. 112/1832al Secretariatului Statului (dosar pastrat la Arhivele Statului, Administrative).Titlul dosarului : Dela dupd raporful Marei Vornicii din lciunfru, cu proecf afingciforde sfafurilc orosenesfi du prin orasele Prinfipafului.

Regulamenful (nr. C) e reprodus si in : Regulamenful Organic... Bucuresti1847, (citat mai sus), p. 159-170, cu diferente de ortografie $i de lexic (speci-ficate in note. Tot in note s'au aratat si adaosurile acute cu creionul pe textulvotat de Obsteasca Adunare). Dupa acela§ dosar, dam $i alte informatii. La 5

VIII

si

www.dacoromanica.ro

Noembrie 1832, Gheorghe Filipescu, marele vornic din launtru, trimite lui Kise_lef, regulamentul, fiind primit de toate madularele Sfatului Administrativ".Kiselef it trimite OWtetii Aduna.'ri, cu ofisul nr. 761, §i marele vornic it pre -zinta La 26 Noembrie, Ob§teasca Adunare it trimite Secretariatului Sta-tului, foarte copios amendat. far la 3 Decembrie 1832, marele vornic din launtrucete,te, in Ob§teasca Adunare, ofisul nr. 826 al lui Kiselef, pentru promulgarearegulamentului in forma definitive publicata aici, cu toate amendamentele ad-mise. In dosar, regulamentul e insotit §i de traducerea in frantuzete. Precedatde proclamatia lui Kiselef, regulamentul e tiparit in 1500 exemplare, in tipo-grafia Curierului P,ominesc.

Pentru intocmirea celui dintai Sfat Ora.§a.'nesc al Bucure§tilor, cf. Const.Moisil, Primal Sfal Orcipnesc al Bucureililor in Buctirevcii Vechi", 1935, p. 136-154.

Documentul nr. CIII (p. 131-223) e reprodus dupe catagrafia originals deIa Arhivele Statului. Intrucit spatiul cerut de publicarea acestei catagrafii esteenorm, in comparatie cu spatiul cerut de celelalte documente, am lasat deoparteciteva rubrici secundare, intre care sint cele privitoare la clasa de dajnici din carefaceau parte patentarii §i dajdia pe care o plateau. Foarte putini, platesc 120 lei,tot putini platesc 90 lei, cei mai multi platesc 50 §i 60 lei (cf. §i art. 90 dinRegulameniul Organic, Bucureti, 1832).

Suma mentionata la incheerea catagrafiei (p. 223), reprezinta totalul incasatatunci anual de stat de la ace§ti patentari.

La p. 148, nr. 607 se cete,te Theodor, in inc de Thoodor.

*

Plan5ele in acuarela sint reproduse dupes schitele originale intocmite deVornicia din launtru, din porunca lui Kiselef, aflate in dosarul nr. 206/1832 alSecretariatului Statului (dosar pastrat la Arhivele Statului, Administrative),§i ramase, probabil, in stare de proiect. Titlul dosarului : Dela dupes ofisul d.Prezedenf catre Logofefia Drepfafii $i Marea Vornicie, pentru uniforma dorobanfilor,cum frebuie a fi.

IX

Adun'arii.

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATII

pagi na

1. Semnatura inginerului Moritz von Ott 72. Semnatura arhitectului Hartl, in josul unui text chirilic 213. Ulitile care au sa sa astearna cu caldaram" (textul de la p. 22) . 234. Adresa lui Vel Aga catre Divanul Savirsitor, pentru Pescarii 515. Jalba mahalagiilor din mahalaua Popescului, catre Kiselef 556. Semnatura lui Constantin Ralet 637. En-tete" de adresa oficiall de la Comisia Indestularii 758. Semnatura lui Manolache Arghiropol 789. Semnaturile lui Geani Orosan si serdar Ioan Gardescu 82

10. Jalba data de mahalalele din vapseaua de verde, catre Kiselef 8411. Semnatura si scrisul lui Grigore Mavrodoglu 8612. Ce1 dintii jurnal al Sfatului Orasanesc 8913. En-tete" de adresa oficiala a Sfatului Orasanesc 9114. Adresa Sfatului Orasanesc trimisa Marei Dvornicii 9615. Semnatura lui Filip Lenj 10316. Semnatura lui Theodor Anghelescu, secretarul Sfatului Orasanesc 10617. Articolul intal din regula asupra cantalariilor" 11318. Semnatura lui Gheorghe Filipescu, marele dvornic din launtru . 11619. Proclamatia data de Kiselef pentru intocmirea Regulamentului Sfatu-

rilor Orasanesti 12720. Proclamatia lui Kiselef, continuarea 12821. Proclamatia lui Kiselef, sfirsitul 130

Plane in culori

1. Dorobant calare al Agiei 12. Dorobant pedestru al Agiei 493. Capitanul de bariera 131

Coperta: Capitanul de bariera

XI

. .

. .

. . .

.

.

www.dacoromanica.ro

AbagiuAga (Vel)AgiaAnaforaAnalogonAsidotAvaet, v. havaet

BasmangiuBezBivBogasieriBrat

CalpacciuCapanliiCarvasaraCatahrisisCa vafiCilenCinovnicCis luireCisniaCochi_VechiContracciuCovaci

CUVINTE RARE

fabricant sau negustor de aba= prefectul politiei

politiaraport catre Domnanalogie, dare cuvenita prin analogiescutit de daridare ; aici chirie

fabricant de basmalepe linga, in plusfostnegustori de manufacturefrate

fabricant de calpace, un fel de caciula boiereascacumparatori de producte pentru TarigradVamaabuzcizmarimembrufunctionar

= repartizarea darilor c5.tre statexpertiza pentru fixarea pretului piinii, griului, etc.licitatie, mezat

=.- antre renorfierari

XIII

=

=====

=====

=======

==

=

www.dacoromanica.ro

DelaDe loc

Fisecciu

Gelepi

dosarimediat

fabricant de cartuse si munitie

cumparatori de of pentru Tarigrad

Havaet, v. avaet = dare; aici chink

IminegiuIncadratiInpatrati (stin jeni)

IorgamgibasaIpacIsnafI, licarIzvod

Lipscan

MadeaMaghistratulMamularMarchitanMeimarbasaMeremet

NdimireaNamestieN arturiNeamuri (la)Nizam

OfisOpisOrfanotrofiaOtOtcupuriOtnosenie

PalmacParastisi (a)

XIV

fabricant de iminei

= patrati (stinjeni)starostele p15.pomarilor

= de asemeneacorporatie, breasldfabricant de islice, un fel de caciuld.' boiereascarezumat

= negustor de marfuri de Lipsca si de manufacturein general

chestiune, pricingprimaria orasului

= negustor ambulantnegustor de maruntisuriarhitectreparatie

= inchiriereacladire, dependintdpreturi oficiale, fixeneamuri boieresti, scutite de dariporunca, regula

decretinventarasez5.mintul ingrijirii orfanilorde la, dinvechile monopoluri ale statuluiporuncl, raport, circulars

1/8 dintr'o palrn5.a infatisa

=---

=

=

=

=

==

===

==========

=

==

==

---=

www.dacoromanica.ro

Pliroforisi (a se) = a se informaPo = citePolitie = orasPredlojenie = propunere, ordinPresudstvia = pretoriulProtimisis = preferintaPrunturi prunduri

Schepsis == plan, parere, consideratii, reflectiiScobit _=.. aici in sensul de cubicSerbeccii = cel ce fabrics sau vinde serbet $i dulceturiSigurifsi (a) = a asiguraSimitier = cimitirSin = fiuSineturi = acte, documenteSinisfora = cotizatie, contributie, cots parteSureccii = negustori cumparatori de seu

valna = atelier de croitorie

Tabaci = tabacariTahmin = aproximatieTaht = sediu, resedintaTarn = acoloTeslimatisi (a) = a predaTheorisi (a) ,.- a pune in regulaTreti =.- al treileaTufecciu = armurier

Uleier =: stupar

Vel = mareVeliti boieri = mari boieriVnuc = nepotVtori = al doilea

ZapisZapt (a face)Zet

inscris= a pune mina, a-si insusi

ginere

XV

=

=

=

www.dacoromanica.ro

DOROBANT CALARE AL AGIEI

Salta: in acuareld, intocrnita dinporunca Generalului Kkelel

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

D (3 'two inn ente

www.dacoromanica.ro

1

1830, Marife 24.

Chelluiala ce merge Cu itahmin la facerea canalurilor peniru scurgereabatacurilor din loalei

Martie 24.

e

1. Santul cu n. 1, de la capul Podului Mogosoai, lungimea caruiaan este stinjeni 1358, care in lung trebuie sapat tot, cinci palme latul,

Base palme adincul, care fac 638 stinjeni scobit, po talere 8, fac . 5108La doi stinjeni in lung merg 17 bucati de talpi, in suma 11543 talpi,po talere 3, fac 34629La fiescare stinjen, 8 bucati de grinzi, po talere 3, in suma 5431bucati, fac 16296La fiescare stinjen cite una oca piroane, po talere 3, in suing. 1358 oca 4074Dulgheria la fiescare stinjen, po talere 5 6790Caratul pamintului din santuri 400

67297

2. *antul cu n. 2, care sa incepe din gradina dumnealui dvorniculuiBarbu $tirbeiu si merge pe la Cismegiu i Gorgani, lungimea lui 700stinjeni, largimea palme 4, adincimea palme 6, care face stinjeni inscobit 218, po talere 8 1744La doi stinjeni in lung merg 13 talpi, in suma 4550 talpi, po talere 3 13650La doi stinjeni merg 8 grinzi, in suma 2800, pe talere 3 8400La un stinjen una oca piroane, in suma 700, po talere 3 2100Dulgheria la stinjen po talere 5 3500

29394

1

www.dacoromanica.ro

l e i3. Santul ce se incepe de la podul de supt Mihaiu Voda si merge

pe la Sfintii Apostoli, lungimea lui 795 stinjeni, largimea 4 palme,adincimea 5 palme, care face in scobit stinjeni 248, po talere 8 1984La doi stinjeni trebuie 13 talpi, in suma 5174, po talere 3 . 15522La fiescare 2 stinjeni 8 grinzi, in suma 3184, po talere 3 9552La fiescare stinjen una oca piroane, in suma 795 oca, po talere 4. 2385Dulgheria de stinjen po talere 5 3975Ridicatul pamintului 300

33718

4. Santul care incepe de la Icoana si Batiste, a caruia lungimeeste 1400 stinjeni, largimea palme 6, adincimea 9 palme, care fac 1268stinjeni in scobit, po talere 8 10144La fiescare stinjen trebuesc 24 talpi, po talere 3, in suma. 17150 . 51450La doi stinjeni cite 8 grinzi, in suma 5600, po talere 3 16800La tot stinjenul cite una oca piroane, in suma 1400 oca, po talere 3 4200Dulgheria la stinjen po talere 5 7000Ridicatul pamintului 1142

90736

5. Santul care sa incepe de la mahalaoa Vladichi, de linga PodulCalicilor, a caruia lungime este 950 stinjeni, 6 palme largimea si 5palme adincimea, care fac in scobit stinjeni 545, po talere 8 . . . . 3560La fiescare doi stinjeni trebuesc 14 talpi in suma 8075, po talere 3 24225La fiescare doi stinjeni cite 8 grinzi, in suma 3800, po talere 3 . . 11400La fiescare stinjen cite una oca piroane, in suma 950, po talere 3 2850Dulgheria, po talere 5, de stinjen 4750Ridicatul pamintului 300

47085

Pentru santurile prin care au sa s5. scurga lacurile in canalurile celemarl, sd socotesc stinjeni 2000; sapatul for po talere 2 4000

Adunar eaSantul cu n. 1 .... 67297. .. . . . . . . . . . 6 7 2 9 7Ipac cu n. 2 29394Ipac cu n. 3 , 33718Ipac cu n. 4 90736Ipac cu n. 5 47085$anturile cele mici 4000

272230

2

www.dacoromanica.ro

lei

lar pe urmA fiindcA trebueste ca sa sä faces pod pe ulitele acelea undeva fi trecerea canalurilor, ca sä nu sA strice ghizdurile canalurilor, decares, prin socoteala ce s'au facut, trebuesc 1858 stinjeni de pod, cariipo talere 91, fac ............. . .... 168988Pentru aceste poduri este osebita socoteala argtatoare de numireaulitilor.

N. 5. Moritz von Ott, Ingenieur 1.441218

1830, Marfie 30.

Miisurkitoarea ce s'au facut imprejurul politia Bucureoillor, pe undesent a sal panne pietre de hatara.

1830, Martie 30.

stInjeni

De la streaja Podului Mogovai, in mana dreapta, pa soseaoa caremerge spre gradina dumnealui postelnicului Filip, pans la ca'rciumalui Anghelache, cu n. 934, vapseaoa galbina, face 614De la arciuma lui Anghelache panA la cArciuma vistierului Nistorcu n. 942, vapseaoa galbina 120De la vistier Nistor pana la putul care este langa casa lui FaunTiganul 318De la casa lui Paun Tiganul pand la streaja Podisorului langa o cruce 331De la streaja Podisorului pana la sfarsitul soselii de la Targu-de-afarA 224De la capul soselii ot Targu-de-afara, pa langa Obor, si pana la casasupt n. 1393, vapseaoa neagra 380De la casa cu n. 1393, pane: la Drumul Sarii . . . 198De la Drumul Sarii, pe drumul care merge catre Vitan, pa. langa zal-hanaoa vistierului Moshu, pana la podu du peste Dambovita, de lamorile ot Vitan 1926De la podul morilor ot Vitan, rAmAne DAmbovita hotar, la cotituradin mahalaoa CarAnnidarilor 880De la cotitura din mahalaoa CAramidarilor merge spre dealul Vacarestilor 492De la dealu Vacarestilor pAnA la un pisc, unde este un puti . 120De la acest puti pana la streaja Podului ,a'rban-Voda.' 485

1 Textul nemtesc des data de 5/17 April 1830, dar n'are num5r.

3

II

.. ..

. .

www.dacoromanica.ro

stinjeni

Dc la Podu lui Sarban-Veda pa deal in sus 113De la acest deal pa din dosu gradinilor gi caselor Podului Sarban-Veda in mahalaoa Flamanda, merge linie dreapta 430Din linia aceasta pana in dosul hanului ghinararului Varlam, panala locul ce s'au hotarat a sa face piata pentru adunarea caralor . 568De la piata aceasta merge prin ulita catre streaja Spiri 424Din streaja Spiri sa intoarce spre streaja de la Isvorul Tamaduirilor,inergand pand la Dambovita 510De la Dambovita merge hotarul pe la moara Vladichi, in mahalaoaSfantului Elefterie, pana la Podul-de-pamant 342De la Podu-de-pamant merge linie dreapta pana in gradina lui Procopie 281De la gradina lui Procopie pan& la streaja Podului-de-pamant 26De la streaja Podului-de-pamant, apucand in sus, ulita cea dintai,in dreapta 120De la ulita aceasta merge drumul drept pana la streaja din UlitaTargovisti 492De la streaja Uliti Targovisti merge ulita drept pand la streaja PoduluiMogosoai . . 402

9800Moritz von Ott, Ingenieur 1.

III

1830, Aprilie 2.

Socoleala pentru cismele cu canalu zidil $i bohit, prin care se scoataapa din Dimbovita, din susu morii Bucu, pine la hazneaoa cea mare,

care este sa face in deal la Mihaiu Voda.

talereCanalul acesta sa sa inceapa.' din susul morii Bucul, de unde sa intreapa in acest canal; si la inceperea, in lung de 100 stinjeni, sa fie inlarg, in lumina, un stinjen, iar sase palme adincimea ; fiescare stinjen,cu materialu lucru po talere 229, faceIpac, la 50 stinjeni in lung, sa fie doi stinjeni in larg, sapte palmeadinc, fiescare stinjen po talere 345, faceAceste deed canaluri in lung de 150 stinjeni sint facute ca sa sastricoara apa, $i pa urma sa intre in canalul ce merge pins la haznaoacea mare.

1 Texful nemtesc da data de 28 Marfie 1830. Nici unul, insa, n'are numar.

4

22900

17250

§i

§i

. . .

www.dacoromanica.ro

Canalul ce merge ping la haznea

talere

La 1350 stinjeni in lung, 20 palmaci in larg $i 14 adincu, boltit, culucru si materialu, po talere 45 stinjenul, face 60750La 1000 stinjeni, ipac po talere 40, face 40000La 1500 stinjeni, ipac po talere 36, face 54000La 4960 stinjeni, ipac po talere 34, face 159460

Pentru hazneaoa cea mare

Hazneaoa cea mare, de zid on de piiatrd, sa fie in lung $i in larg destinjeni 5, boltita invalita; pentru materialu si lucru, si celelaltelucruri trebuincioase, faceDe la haznea ca sa s5. puie olane de fier pentru toate cismelile cesint trebuincioase in politie, sint trebuinciosi:

silnjeni

1270, pentru Podu Mogosoai ;550, de la SfIntul loan pins la Dorobantie;

1550, de la DorobAntie pins la capul Podului Tirgului-de-afard;370, de la haznea ping la Podul Calicilor;700, de la Podul Calicilor;250, de la Podul Calicilor ping la Podul Beilicului ;750, pa Podul Beilicului;

1100, sa mai adaoga pentru olane de fier unde este trebuinta." ca

30600

sa sa puie indoit.6510, suma stinjenilor olanilor de fier.6510, stinjeni olane de fier, cumparatul lor, pusul lor, stricatul

dresul la loc al caldarimului, po talere 118 stinjenul, face 768180

Ci§meleCa sa sa puie pin podurile cele marl, din suta in suta stinjeni, cite ocismea, care ti ebue sa s5. faca de piatra i cu galarie de her inprejur,sint trebuincioase ca sa sä fac5. 50 cismele, fiescare po talere 4000,face in sums 200000

Suma peste tot . . 1353140

5

si

si

www.dacoromanica.ro

Ca sa sa aduca apa de la Cretuleti, este in zadar cheltuiala, fiindcdsint putine izvoarale, §i apa care au venit ping acum de acolo, ereaapa numai de la heleteu, iar nu de la izvor. Asemenea apa aceastapoate sa sa aduca de la Colintina, pe la Baneasa; de va fi voia sasa aduca, poate sa sa aduca printr'o masina, la care sa face cheltuialamare §i este supusa dregerii totd'auna.Inprejurul politii Bucure§tilor mai sint izvoar5.' unul la Marcuta §ialtul la Filaret; iar izvoarale acestea slut mult mai jos decit podurilepolitii. Mai este tin izvor in dreptul Tarts etilor, care este dapdrtatpeste 14.000 stinjeni; iar izvorul acesta trebuie intiiu cercetat sicumpanit, ca sa fie cu folos.

1830, Aprilie 21.

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt .

IV1830, Aprilie 2.

Socotealei pentru frebuinfa a vase soseie, isfarat din sireji,pin malialale.

talere

Fiware §osea sa fie in lung de stinjeni 300, §i larg de stinjeni 6.Pentru sapatul §anturilor, indreptarea, asemenea pentru pietr4 deo palms de gros, face la 1800 stinjeni, po talere 30 stinjenu . . . 54000Cheltuiala pe fiecare an, ca sá sa tie in stare buns, po talere 1000 fiecare§osea, face 6000

Hartl, Architekt.Moritz von Ott, Ingenieur.

N. 3.2 Aprilie 1830 2.

1 Textul rominesc n'are numar, eel nem(esc are nr. 1.2 Textul nemtesc are nr. 17.

6

gi

si.

www.dacoromanica.ro

1830, Apri lie 2.

Socoleala pentru chelluiala facer:: de iznoavii a Pavvcariiin nuinastirea Sfeiniului Spiridon.

Ealere

Puscaria care trebue sa sa faca de iznoava, este din poarta, in minadreapta, in lung stinjeni 34, si in larg 7 stinjeni, dupi planosul ala-turat'. Spitalul alte odali trebuincioase sint in lung de stinjeni 18 siin larg de stinjeni 7. Toate casele acestea trebuie sa fie boltite,ferestrile cu grdtar de fier, asemenea $i usile cu fier inbracate. Ziduriletoate trebuie sä sa faca din nou, fiindca zidurile cele vechi sint putride$i de nici o trebuinta. La aceasta bina, cu materialurile, asemeneacu lucru, s'au pretuit 109200Dooa puturi cu tulumbe de piatra 3000Casele ce sint in mijlocul cartii intr'un cat ridicate, poate sa sal dreagapentru Cremenal gi pentru alte trebuinte, talere 5900Zidul inprejurul manastirii $i la trei fete trebuie sa sa ridice incal deun stinjin innaltimea, care face 12600Indreptarea curtii pusul pietrisului 5800

Suma . . 136500

Hartl, Architekt.Moritz von Ott, Ingenieur.

N. 14.2 Aprilie, 18302.

I. Moritz von OH, Ingenieur.

1 Lipse*Ee.

2 Tex Eul nernEesc are nr. 12, iar Regulamentul nr. 10.

7

V

si

si

Cu

si

www.dacoromanica.ro

VI1830, Apri lie 2.

Socotealia pentru ingradirea morminturaor i lacutui 616er:di nooei,cu casele ingropkitorului, asemenea si o bolts pentru mart:, In care

are sit' sazii mortui citeva ceasuri.

1830, Aprilie 2.

stinjeniLa fiescare simitier este trebuinta de un loc in lung de 100 stinjeni,larg 80 stinjeni; pentru acest loc este trebuinta der ingradire de scinduride brad, cu bolamaci, asemenea §i lucru for :Pentru simitieru din streaja Podului Mogo$oi, afara, trebuie o ingra-dire in lung 360Ipac, la Tirgul-de-afara 360Ipac, la Podul-de-pamint 360Ipac, in deal la Filaret 360Pentru Papi§taA afara din streaja Podului Mogwai 360Pentru Protestanti, tot la locul acesta 360Pentru Armeni, afara din streaja Tirgului-de-afara, pa DrumulFocanilor 360Pentru Ovrei, tot la locul acesta 360

2880

talere2880 stinjeni, ingraditul cu scinduri de brad, bolamaci, cuie §i lucrudulgheresc, pa stinjen cite talere 24, face in sums 69120La fiecare simitier cite dooa porti, adica §aisprezece porti, po talere200 fiecare, face 3200Sase beserici cu clopot, cu bolter i casele ingropatorului, fiecare potalere 9200, face in suma' 64400

Suma peste tot . . 136720

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

N. 12.2 Aprilic 18301.

1 Textul nerntesc are or. 3, iar Regulamentul or. 9.

8

.

www.dacoromanica.ro

VII

1830, Aprilie 2.

Socoteala pentru carele trebuincioase de scosul mortilor.

falereUn car pentru acest fel de trebuinta, cu fier inbracat i vapsitul lui,face cheltuiala lei 6000 pereche cai cu hamurile for 350

Suma cheltuelii pentru un car . . 950

S'au hotarit pentru tot Bucurestii, zece cars, care face in sums pentruzece cares cu cai §i hamurile for 9500Pentru dresul carelor hrana cailor, asemenea un vizitiu, pa zicite talere 4, sä aduna cheltuiala intr'un an 14600

Suma . . 24100

Nr. 13.2 Aprilie 1830.1

Hartl, Architekt.Moritz von Ott, Ingenieur.

VIII1830, Aprilie 3.

Socoteala pentru cheltuiala ce trelDue sa sa face ca sa sa scurgacanalurile din politie, pa fiescare an ca sa sa curette sa se fink:

in stare buns.

falere

Curatatul canalurilor i pastrarea, ca sa sa scurga apa pe toate locurile,face pa fiescare an 12000

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

N. 6.3 Aprilie 1830. 2

1 Texful nemtesc are nr. 15.2 Texful nemtesc clA nr. 16.

9

$i

9i si

www.dacoromanica.ro

foat

d su

ma:

Eal

ere

I

IX

1830, Aprilie 3.

Trebuintioasele osele care irehue sa sa face pan mahalalein politie, asemenea caldariim.

Podul-de-pamant.

Mai este trebuinta sa sa faces caldaram ince-pandu-sa de la Damaroaia pang la streaja .De la streaja pana' la raspuntia dupes gradinalui Scufa

Ulita Targovistii.

De la Biserica Sfintilor Voevozi pana' la gradinalui Scufa

Ulita Fierastraului.

De la locul al lui Beizade Caragea, 'Jans lastreaja

Drumul Sarii sau Oborul Vechiu.

De la Podul lui Mihaiu Bivolarul pars ladrumul care merge la Vitan

Drumul catre Dude§ti.

De la Biserica Oltenilor 'Ana' la streaja, catreVitan

Drumul Vitanului.

De la streaja pang la Biserica Tarchii. .

Mahalaoa Dobroteasa.De la streaja pada pa supt deal catre Vacare§ti,deasupra Podului lui Sarban-Voda, catre vialogofatului Belu

10

4)

0 -1'41' fzti

ij; a 8g 0,...

.. e4 .) 14,

' .1.-; - 74

cid) 4.!

- ,-. E

'r. F,-,) '5' f.

169400

290 8700 178100

250 7500 7500

460 13800 13800

350 10500 10500

450 13500 13500

750 22500 22500

550 16500 16500

..--

.0)

..i.,

. .

1210

www.dacoromanica.ro

.1

liL

nC

4C

A4)

CA

(00

00

00

0

Mahalaoa Dobroteasa.

De la capul lui Sarban-Voda. pgria." laDrumul Giurgiului

La mahalaoa Barbatescu.

De la capul soselii Podului Calicilor pgna laBiserica BArbg.tescu

Dealul Spirii.

De la streaja Spirii Veche pins la streajaSpirii No&

3115 Aprilie 1830.'

,

Hartl, Architekt.

1830, Aprilie 3.

Socoteala pentru citeltuiala locurifor unde are sit' sa care gunoiu,care sal fie cu sanfuri inprejur, i cu hada in care sa fie scrisii orin-duiala cum are sit' sa urmeze; sanfuriie sii fiie adincimea de o

jumittate stinjen, hirgimea iarits de o jumatate slinjen.

1830, Aprilie 3.

stinjeni

S'au ga'sit cu cale ca s. fiie afara.' din politie patru locuri insemnate,care s'a fiie inprejur, adica." :Afarg. din Podul Mogosoi, la gropile de nisip in dreptulTirgovistii 800Afar& din streaja Tirgului-de-afara, la mina stinger, p. Drumu Focsanilor 800Afara.' din streaja Podului Beilic 900Mari' din streaja Podului Calicilor 900

3400Suma . .

1 Textul rominesc nemtesc Ears, numSr.

eoseliir, 5

530 15900 15900

450 13500 13500

1210 510 15300 15300

1210 4590 307100 307100

11

www.dacoromanica.ro

talere

Fie§care stinjen, pentru sapatul anturilor, latul §i adincul cite patrupalme, po talere 2 6.800Opt pork, fie§care poarta cite talere 200 1.600Opt tablii cu stilpii lor, cu zugravitul §i scrisul, po talere 30 una 240

Suma . 8.640

N. 9. '

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

XI1830, Aprilie 3.

Socoteala pentru cheltuelile ce irelmesc la sase piefe din polilie,asiernerea for cu caldairinn, si 5 puturi de piatrii, cu tulunilni.

Cumparatul locurilor nu poate sa sa hotarasca de la noi.

Caldarimul Pietelor

stinjeniincadrati l e i

Locul unde este acum PuFarie are 1091 stinjeni incadrati,din care trebue sa s5. a§tearna cu caldirim stinjeni 1.022Fie§care stinjen incadrat po talere 30, facePentru stricatul zidurilor Pu§cariei, poate, in loc de cheltu-iala, sa sa vinza caramida §i molozul; daca s5. va lua coltulinpotriva Dorobantii §i pravaliile ca sint lipite la Pu§carie,atunci sa mareste locul pietii cu stinjeni incadrati . . . 700Fie§care stinjen incadrat po taleri 30, facePentru Podul Mogo,oii, locul Niculescului, la Biserica Alba,are stinjeni incadrati 2.882Asemenea §i maidanul dumnealui carnaraului Iancu Ghica,in dosul De,liului, are stinjeni incadrati 1.760Care face, stinjen incadrat po talere 30, la amindoa locurileLa Podul-de-pamint, locul supt Mihai Voda, asemenea §ilocul stolnicului Petrache, care face stinjeni incadrati. 2.250Fie§care stinjen incadrat po talere 30, face

1 Texitil nerntesc da nr. 4, iar Regulamentul nr. 7.

12

30.660

21.000

52.570

67.500

. . .

. .

www.dacoromanica.ro

srinjeni Ealere

Pentru Podul Calicilor, locul Ba'rcan.cascai, care are stinjeniincadrati 1.258Fiescare po talere 30, face 37.740Pentru Podul lui urban -Voda, locul unde erea Dulapul, careare stinjeni incadrati 4.418Frescare stinjen incadrat po talere 30, face 132.480Pentru Tirgul-de-afara, locul de la Doamna Ancuta, in dosulBalaretului, sau locul in dosul Besericii Mintulesii, care are,fiescare, stinjen incadrat 1.377Fiescare stinjen incadrat po talere 30, face 41.310Cinci puturi de piatra, acute fiescare po talere 1500, careface 7.500

Suma . . 390.860

N. 11.3 Aprilie 1830.'

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

XI I

1830, Aprilie 3.

Socoteala peniru carkile ce slut orinduite ca seri sconfai murdalicu duprim curt: poduri, afarei din gunoiul ce face fiescare

cu viiele lui in curie.

Pentru scosul murdalicului si prafului dupes poduri, sint trebuincioase50 cares, care sa umble in toate zilele ; caru cu boi, cu un om si cutoate trebuincioasele, pa fiescare zi caru po talere 4, face pa 300 zilelucratoare pe an

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

N. 10.3 Aprilie 18.30.2

1 TexEul nemEesc Are nr. 7, iar Regulamentul nr. 8.2 Textul nernEesc are nr. 5.

talere

60.000

13

.

qai

www.dacoromanica.ro

XIII

1830, Aprilie 3.

Socotealn pentru ',dated podurilor de caldiirini din acele patru mar:until ale politii.

Pentru udatul podurilor sint trebuincioase 16 cares cu butile de cite100 vedre, sä sa puie in lucrare numai sapte luni, adica. vara .

falere

Fiescare bute cu fier legates, costiseste talere 100Doi boi, cumpdratoarea for 250Tevile celelalte lucruri trebuincioase 120Este cheltuiala de fiescare bute si boi i caru 470Adica, pentru 16 buti face 7.520Hrana boilor, pdstrarea, asemenea salahori, face pentru fiescare carpa lung talere 125; toata cheltuiala for pentru 16 buti la sapte luni 14.000

Suma peste tot . . 21.520

Moritz von Ott, Ingenieur.N. 8. Hartl, Architekt.

3 Aprilie 1830.1

XIV1830, Aprilie 4.

Socoleala pentru pietrile hotaridor inprejurul BucureOilor.

falere

Imprejurul Bucurestilor s'au gasit stinjeni 9800. La fiescare 200 stin-jeni ca sa sa puie o piatra de hotar, sint trebuincioase 49 pietre dehotar, care trebuiesc sa sa aduca din muntele BuzAului, unde sa vagasi piatra mai tare; fiescare piatral po talere 12, face 580Adusu gi asezarea la locul lor, po talere 5, face 245

Suma . 825

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

N. 2.4 Aprilie 1830.2

1 Texful nernfesc are nr. 6, iar Regulameniul nr. 6.2 Texful nernfesc are nr. 18.

14

si

si

.

.

www.dacoromanica.ro

XV

1830, Aprilie 4.Socoteala pentru podurile de Iemn can trehuie Fig sa facet- pa ulitileuncle vor trece canalurile, pin care sa sa scurga apa din lacurile ce

sint in politie inprejurul politic:.talere

La canalul care incepe de la Spitalul Filanthropii este trebuinta ca s5.sa faca." un pod pin. ulita care merge catre streaja Ulilii Tirgovi§tii,in lung stinjeni 390, fie§care stinjen socotit peste tot cite 91 lei, face 35490Asemenea un pod trebuie sa sa face pin ulita ce merge catre Podul-de-pamint, in lung 30 stinjeni, ipac de stinjen cite 91 lei 8100

43590

La canalul de la Icoana pima la Biserica Popii Chitu, merge pin gradini§i curd, §i numai unde merge in curmezi.,u1 drumului on ulite, aresa face 120 stinjeni in lung, po talere 91 stinjenu, face 10920De la Biserica Popa Chitu pine la Dimbovija, afara din ulicioara cemerge de la Balta.'retu catre mahalaoa Lucaci, trebuie sa faca pestetoata.' ulita pod, in lung 1200 stinjeni, po talere 91, face 109200La canalul de la Filaret trebuie sa." sa face pod numai pe ulita undemerge canalul in curmezi§, in lung 58 stinjeni, po talere 91, face . . 5278

N. 7.4 Aprilie 1830.1

Suma peste tot . . 168988

Hart], Architekt.Moritz von Ott, Ingenieur.

XVI1830, Aprilie 4.

Socoteala pentru casele dumnealu: dvornicului Florescu, din dosulHanului lui Manuc, care s'au Wilma cu cale a fit pentru tahtul

politii plimintene0.Pentru meremetul caselor acestora sint trebuin.cioase: invalitul deiznoava, poarta, ingraditul, u0e, ferestrile, sobele, du§umele §i mere-metul zidarii, care poate sal face in suma cu un pret de talere 22500.

Moritz von Ott, Ingenieur.Hart], Architekt.N. 17.

4 Aprilie 1830.2

1 TexEul nerneesc are nr. 14.2 Texful nernfesc are nr. 9, iar Regulamentul nr. 13.

15

s:

.

www.dacoromanica.ro

XVII

1830, Aprilie 4.

Seco teal/2 pentru dnci fo4oariii Cu clopoi, steagurille felinarigveipsite dupii viiipseacoak

La fiescare foi$or este trebuinta pentru cherestea, scinduri,cuie si celelalte, a sa cheltui talere 5.900, care face in suma peste tottalere 29.500.

N. 16.4 Aprilie 1830.1

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

XVIII1830, Aprilie 4.

Socoleala pentru osiroave strimialura apii Dimboviii.

talere

1. In cotitura de la Mihaiu Voda, mai sus la Berarie, s'au gdsitun ostrov de 300 stinjeni incadrati ; asemenea si mai jos, un ostrov de75 stinjeni incadrati, care face 375 stinjeni incadrati, fiescare stinjende sapat po talere 3, face

2. In dreptul podului Mihaiu Voda este un ostrov de stinjeni400 incadrati, po talere 3

3. De la baia Sfantului Ioan este Dimbovita cu 3 stinjeni maistrimta, $i strimtatura merge pins la podul din mahalaoa Dudescului,$i face in lung 240 stinjeni.

4. Din podul de la mahalaoa Dudescului sa strimtoreaza Dim-bovita, pind ramine numai de 4 stinjeni, in lungime de stinjeni 260.

5. Linga Hanul lui Manuc, si mai la vale, ping. la podu caremerge in dreptul Dorobantii, la Macelgrii, $i sa large$te Dimbovita,dar trebuie peste tot curatata.

6. La podu in curte la dumnealui dvornicul Aleco Ghica, sa lar-geste Dimbovita ping la 7 stinjeni.

7. La podul ce merge peste girla pa. Podul Beilic, este un ostrovde stinjeni 200 incadrati, care trebue sa.'pat si curatat de lemnele cese afla acolo, po talere 4 stinjenul, face .

1 Textul nem(esc are nr. 8. iar Regulamentul nr. 12.

16

1125

1200

800

$:

sindrill,

¢i

www.dacoromanica.ro

falere

8. Din podul care merge peste girla pa Podul Beilicului Rind lamoara lui Rada'. Voda., este Dimbovita instrimtorata., n'are nici laun loc largime de 7 stinjeni.

9. De la moara Radului Voda pins la moara de la Vitan areDimbovita largime ca la 10 stinjeni.Ca sa. fie Dimbovita peste tot larga de 10 stinjeni, incepind de lamoara Vlaclici, din mahalaoa Podului-de-pamint, pins la moara de laRadu Voda, care face lungimea in stinjeni 4700, trebuie sa sape, intoata" lungimea de mai sus aratati, de cite 3 stinjeni in largime, careface peste tot stinjeni incadrati 12210, po talere 3 stinjenul, face . . 36630

Suma . . 39755

N. 4.4 Aprilie 1830. '

Hartl, Architekt.Moritz von Ott, Ingenieur.

XIX

Parere pentru saipunisri i anima

1830, Aprilie 4.

Sapunarii i tabacii, sa sa faces magazia for fabrice afara din politiie,unde sä gasete loc mai bun, supt moara Radului Voda.

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

4 Aprilie 1830.2

1 Texful nemfesc are nr. 13.2 Texful rominesc n'are numAr, eel nemfesc nr. 10.

17

gi

3

9i

.

www.dacoromanica.ro

xx

1830, Apri lie 9.

Socoleara peniru locurile ce sin! IFsoiiirite peniru piimikiiri oboe$ii.

ralere

Cumparatul locurilor $i pretul for nu putem sal hotarimLocul de la Caraula, asemenea $i locul cnejinii Cleopatrii Trumbescoiu,are stinjeni incadrati 3626; locul acesta trebuie potrivit i cu moloz de$ase palmaci de gros, asternut, i cu pietri$, fiescare stinjen incadrat potalere 5, face 18 130Ocolul locului acestuia sint 232 stinjeni, la fie$care doi stinjeni un copaci,in patru rinduri sint trebuincio$i 464 copaci ; scosul for $i adusul, potalere 3, face 1 392Facutul gropilor $i asazarea copacilor, po talere unul, face 464Pentru canapele $i lavite . 150Face suma pentru locul la Caraula 20 136Preumblarea la Ci$meaoa lui Mavroghene are stinjeni incadrati 8480;indreptarea pamintului $i a$ternutul pietrisului, Base palmaci de gros,po talere 5, face 42 400Pentru 892 copaci, scosul $i adusul, po talere 3, face 2 676Pentru facerea gropilor i asazatul copacilor, po talere I 892Pentru scosul $i adusul a 16068 copaci de cring, po talere 20 8.034Sapatul gropilor $i asazatul, po parale 5, face 2.008,20Pentru lavete $i canapele 150

Suma . . . 56.160,20

Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

9 Apri lie 1830.'

1 Texful romlnesc n'are num5r, cel nem(esc nr. 11 iar Repdameniu/ nr. 12.

18

. . . .

.

www.dacoromanica.ro

XXI

1830, Aprilie 9.

Socoteala luminalii politii cu felinarai la ulitile cele mar:, i allele ceslut asemenen de tram:Wits.

1830, Aprilie 9.

Ulitile cele marl

Podul Mogosoai incepind de la stre-aja mergind pins la Poarta din sus,linga OddDe la Poarta din sus, pe Podul Calici-lor, ping la casele stolnicului Iaco-vacheDe la casa stolnicului Iacovache pindla streaja acestui podDe la Poarta din sus prin Curtea ceaVeche pe Podul lui Sarban-Voda pingla DulapDela Dulap pan& la streaja acestui podDe la Dorobantie spre Podul Tirgu-lui-de-afara, ping. la Biserica Olarilor .De la Olari ping la streaja acestuipod.

Pe ulitile tirgului

a".rban-Vocla, Liptcanii, Bogasieri,Olari gi Scaunile VechiPescariileCavafii MariDela Foisor ping la Sf. Gheorghe celNouPe la Cojocari pins la Hanul Coltii(este toonit)Pe linga Carvasara

V

1500 10

6701 10

110i 15

6001

5001

420J

550

90

80

105

40

60

10

10

10

1 TexEul din parenEeza esie de aliA mina, adaus posterior.

15

15

15

15

15

15

15

150 6000

73 3000

93 3720

113 4520

31395

15697

19464

23654

20

34

36

55 2200 11511 206 240 1255 32

5 200 1046 20

7 280 1465 4

3 120 627 364 160 837 8

19

c oD

w

XV.

L. C°..-2 0v

M

co

z'

Q.

-0

o

F.

7u.

E 1) 6' 47a 7,`61 To' 1

;t: ,44 -11 cr,-4-441 N

O$.1o

w 0 .2

"c9

41

04

0i

--

www.dacoromanica.ro

lung

ul u

liCilo

rdu

pa s

tinjin

i,st

injin

i

sum

a fe

linar

elor

pa

fies

care

ulit

A

pret

ul c

if f

ace

cum

para

toar

ea f

eli-

nare

lor,

cite

tale

re40

, tal

ere

chel

tuia

la f

elin

are

for

cu u

nt d

e le

mn,

pe z

i cite

23

para

le,

tale

re

depa

rtar

ea 1

3 st

inj.

Pe ulitile tirgului

La Hanul lui Zamfir (lipseste unpietecu) 'In dosul Bisericii BaratiiPe la $arban-Voda pina la hatmanulMihaita. FilipescuPe Ulita Nemtoaica pe la CastrisoaiaPe la Hanul Grecilor i StavropoleosDe la Dohtorul CaracasDela Cavafii cei mici pina in dreptulDohtorului CaracasCavafii cei mici pina la Liptcanii .Ulita Covacilor pina la Zarzavagii.ZarzavagiiPe la PuscarieUlita BaratiiPe la Rachieri in Tirgul Cucului(mai la urma)1Ulita de la logofatul Be lu pina lapoarta banului Brincoveanul . .Podul lui Mihai Voda pina la poartaCurtii cei ArseDin Podul lui Mihai Voda pe UlitaSfintilor Apostoli (mai in. urma)I .De la coltul gradinii dvornicesii

pe Podul-de-pamint pina la streajaUlita pe linga dvornicul Samorcascatre Mitropolie (este facut jumatate,

Ecaterina trebue) IUlita Radului Voda pima la TabaciDe la Hanul Rosu al lui Polizachi,sau de la Bratdsanu, p5. Ulita Tabaci-lor (la urm5.) 'De la Aghentie pe ling& Sf. Vineri,pina. la Lucaci

N-0'

).0Q.

110 15 7 280 1465 4

85 15 6 240 1255 32

70 10 7 280 1465 4

110 10 11 440 2302 12

105 10 11 440 2302 12

105 10 11 440 2302 32

105 10 11 440 2302 12

22 15 2 80 418 24

85 15 6 240 1255 32

145 10 15 600 3139 20

30 10 3 120 627 36

82 10 8 320 1674 16

75 15 7 280 1465 4

110 15 11 440 2302 12

200 10 20 800 4186

350 15 23 920 4813 36

1210 15 81 3240 16953 12

240 15 16 640 3348 32310 15 21 840 4395 12

530 15 57 2280 11936 4

310 15 21 840 4395 12

Textul din parente7A este de alEA tufa, adaus posterior.

20

0.

oco0, C

4.)

to a

CO

0:vco

".0

.64

.

.

Mina-roaii,

Sf.

1

0.

04)

3.0

,-44 4)

gE OY

cr94

7.)

-8 0 -4,,..,co

00;4 44

-5 2.-2 :4-1

N mc;0.. 0,

.at 13 to

tiLl).,

4"'cNi

ot ,11),

4°

.4 0u

.

.

www.dacoromanica.ro

Pe ulitile tirgului

Din Podul Tirgului-de-afara pe Ulita

0 ...7.7 :..O. 43C t:4

CO

1.411

Q.v 0 c a

0.7)

7.)

8E0 .1'

A T.0 I)

s4.1

0 co

43 Fr1.2 75 4)

14)

79I. g

4)

Fro.

0.

Baltaretului, pin& la Lucaci . . . . 350 15 23 920 4813 36Ulita pe la Capitan Andricu Calda-raru ping. la Aghentie 90 15 6 240 1255 32Ulita dela Puscarie ca'tre Rahtivanu 60 15 4 160 837 8De la casele d-lui baronului Hristo-for Sachelarie ping la Hanul Co ltii 220 15 15 600 3139 20De la Hanul Co ltii, pe lingd vistierHagi Moscu, ping. la stolnicul Petra-che, pe Podul Mogosoai 300 15 20 800 4186De la casa lui Scarlat Petrovici peUlita Sfintului Savii, pina. la Cornescu 180 15 12 480 2511 24De la Cornescu, pe ulita ra'posatuluiDohtor Mesit, pinl in Podul Mogo-soai 110 15 9 360 1883 28Mai tine : Ulita Jicniti pe la pa-harnic Ianaiche (mai tine) 1 11224 955 38200 199881 20

N. 15.2 Moritz von Ott, Ingenieur.Hartl, Architekt.

1 Text adaus posterior.2 Textul nemtesc are nr. 2. iar Regulamentul indica un nr. 11.

irlyi 'AAP #1.0T7

0 -tX7 tvz ti ,4AA.`--4:i'fiso.st .

'9 A70

2. ,,De la Podul Calicilora (Te.xtul la p. 29). Semneaza: Hartl Architeli.

21

.1 ..

(1)

SI .,1/)

11 Fi4)co

.1.11"CI

0

.01

'44

CO

0 W

49

U

j

IS-

o Ev

.EC7 c")

csiCO

71.4E' 4)113

.6

-- Nti).71

co

L ,114) ..NAitt#C.74M AdS (le

C-A.-% Ary y

-5

I

fc)!(' / o so1.7%

www.dacoromanica.ro

XXII1830, lank 4.

Ille car: au sA sa atearniii Cu caldiirann.

1830, Iunie 4.

Cele din prejurul Podului Targului-de-afara

1. De la prAvAlia lui Adam Bacanul, pe langa. BisericaArmeneasca, pans la casele sardarului Iordache .

2. De la casele lui Hagi Chircor Buiucoglu, pe laarmenii Ovanes, Ionila, vaduva Sabancica, IoniaBogasierul, logofat Ianache §i Hagi Carabet, pada'la putul catre Batiste, §i de acolo iara§i path laPodul Targului-de-afara, inpotriva caselor luiPetre Luma.'nararul

3. De la Biserica Armeneasca pang la casele lui Io-nita Armeanu

4. De la metohul Caldaro§anilor pima la Targul-de-afarl, langA casele slugerului Draghicean . . .

5. De la casele logofatulul Alecul, pe langa casele luiBogoz David Armeanul, papa la casele lui StefanDavid Armeanul

6. De la Stefan David pans la Targul-de-afara, inpotrivapravali,ei lui Anghel Bacanul.

7. De la Hagi Carabet pada' la casa Saftichii vaduvii8. De la Mihaita Cavafu pang. la logofat Enache .

Impotriva mahalalii Armenilor, peste podulcare merge spre Vergul

9. De la podul care merge pe la Aghentie catra Ta-baci gi ulita care merge in stAnga pe la prava-Iiile paharnicului Pala, pan& la mahalaoa. Popescu-lui; ulita aceasta merge prin mai multe mahalale§i ese pe langa casele sardarului Hristii, iar4i paPodul Targului-de-afara

Ulitile cu stinjenii 663, ce s'au insemnat mai sus, slutacestea : pe linga casele parintelui proin MitropolitNictarie, pe langl Paraschiva Cofetarul,DumitracheBogasierul, Hristea Ciolacul, slugerul Dumitrache

22

sfinjenilungul laful

seinjeniinpairati

172 3 516

470 3 1410

75 3 225

68 3 204

80 3 240

76 3 228

86 3 258

34 3 102

663 3 1989

Uliti

www.dacoromanica.ro

4 SI 4.A, (/,°L. wys *- -717. ria

1 .../A

4A.ONI 'k00 lqe** /e#;,E.,31

tx-,9:145 5-549 t-v,Avon,4,42'

2..

.' 4' s./ --7411.4.4 A -,,,,,, ..71a-,, -,, .1 a.."2, 4.1,-.4 -e,i , ,.1": n 9-tt ,""

CA, 1 t-An Z.LAm.1.-4-..v ..." -1 r2,4--4 .A.01 -.,"4,54, ,r7917>...:;17 ir,,

41m.A4 'VI/r- 47 '0 0"j

eLA,ii 6-toy eil et4A.4 '-'. ,/ 4A-5 /t 1 , a, 4. CO QtC A0 T.1 J -pi X e"/:VP1 01.4 1/ (./, e-.,1 ...) . ...L.p7i e If'T-'41A 4--"il 9ft. 5 X`I 1)1 '" Y>4 7 OkAl'i \ -0%-/L-f ''(5/1 \'DA-A' 2.1:4/ L.-.t-4/4 i A-41 =12-tio 1.A .. 4_ 3' X ".r i `-A-17 *-4' '

4 .., .---4.,A,4-5 .. A A.91 C7-1-1-472

0.61 "AM C-("49 X.r.7, ,A,,,Q4: t.t c.-1.4 _t; / g01 : A9 eekii (414 5 .--AM WI11,64. j..9'Qi -.:";- I ,

C-,' ''r-1-9 /4.1 i'ti) Z1 .'S dii"4 4'A4 : "-tA jt. f -,Vqe ??S --L'. .4-4,0 0 .4, eg:Ar"' --)^-4;-,1 ^01 e:D474 t 4'

)41- .., ,.., Z.--1 c -A en.

Cs51 e..ett-V.51-el-1 ,.1.7 -r_i a5

c: k IA 'W'41 , "A7YA,),,, av fr AA,ILA_) --A- 0%-f1-2, i N4Copn- At9, AA7 ,e 31,/,,,-) ...,..4....4

"ek ietoi7,,c.t4A4.7. 9v.,,,i. ;/.1 c' -,3 --E t

0, _4 ree,9)) ag..", c.w-4' "ei. :/-7-1.4 a

Impotriva mahalalii Armenilor, peste podulcare merge spre Vergul

Bobescu, Mihaiu Grecu, Alecul Margarit, VistierState, Vistier Nicolae, caminarul Stefanica, ZisulRachierul, Tudorache Bogasierul, postelnic Ilie,pe langa meidanul de langa casele lui Vasile Ne-gutatorul, medelnicer Alecul Draghicean, slugerulDraghicean, stolnic Raducanu Tocilescu, neguta.' -torul Petre, Biserica Mantuleasa, medelnicer

Botea, postelnic Dumitrache, Badea Matasarulsardarul Hristea

10. Ulita care merge de la Podul Targului-de-afard pela hanul sardarului Raducanu Tara., catre casele va-duvii Catincai Litoai, pe 1 dngi sardarul Alecul Cara-bulea, sardarul Raducanu Tarca, Hristache Bogasie-rul, sluger Gheorghe, vistier Gheorghita, Zoita yd.'-duva, intre casele stolnicului Raducanu Tocilescu,pang. la ulita cea insemnata la art. 9 dinnapoi

11. De la Podul Targului-de-afara, pe Fang& pravaliileNitului Piti§temul, medelnicer Mihalache Bora-nescu, pe langa pravaliile sardarului Raducanu§i paharnic Canuta", pins la ulita din art. 10 . .

12. Ulita pe langa casele lui Dumitrache Giuvaergiu,canara§ pe ling& pravaliile lui Costache(indescifrabil), pe langa casele lui Grigore Va-ranchi, sardar Matache Matache Voinescu, prava-liile medelnicerului Limotescu, Enache Salvaragiu,Catinca Cerboaica, pe langa Biserica. Vergului, Zi-sul Rachierul, pans la ulita cea insemnata in art. 9.

13. De la ulita cea insemnata in art. 10, de la caseleCatincai Letoai, Catincai Praqoveancai, Bala§avaduva, pang la ulita din art. 12, pe langa ca-sele sardarului Matache Voinescu

14. De la colt ul caselor Baronului Sachelarie, pe laSanta Vineri, pe la Balta'ret, paharnic Dinu,pang la ulita cea insemnata la art. 9, langa caseleZisului Rachier

15. De la ulita cea insemnata in art. 14, de la caseledumnealui sardar Ghica, pe langa Petre Izbuc,

24

sfinjenilungul laful

sEinjeniinpAErati

240

75

200

84

264

3 720

31 225

3

3

3

600

252

792

Io-

9i

anika,

www.dacoromanica.ro

Impotriva mahalalii Armenilor, poste podulcare merge spre Vergul

clucer Tdnase, pang la ulita insemnata in art. 9,langa casele vistierului Hristache Tamaru . . .

16. Ulita de la Dragomanu Petrache, pe langa BisericaStelii, pe langa casele lui Stefan Babic, polcovnicZamfir, pang la ulita insemnata in art. 14, pangla casele lui Tudor Mi§ul, starostea din Ploesti

17. De la camarag Ionila, pe langa stolnicul Paladi,langa casele Baltaretului, pans la ulita din art. 14.

18. Ulita de la casele slugerului Ionila, pe la BisericaUdricanului, pang ulita cea din art. 14 . . . .

19. Ulita de la casele caminarului Steanici, pe langalogofatul Gheorghe $i Chiciul Brutarul, DumitruRusul, vistiereasa Bala§a, Nicolae Cofetarul, pangla ulita din art. 9, pdna la pravalia Tudorii va-duvii

20. De la pravaliile lui Dimitrie Roset, pe langa pol-covnic Stamate §i pravaliile postelnicului Nicolae,pang la ulita din art. 9, catre casele HristeiCiolac

Podul Mogosoi

21. De la stolnic Burche, pe langa vornicul Alecu Cre-tulescu, sardarul Chiritg Caplescu, Dimache mei-marbaa logofat Athanase, pe la cipitan Sava,sardar Ianache pe la casele cocoanii Mariutii,pans in Podu Mogosoi

22. De la Dimache meimarba§a, pe langa sardar Mi-haiu Greceanu, Dmitrache Tufeanu, caminarPavel, postelnic Ionitd, slugerul Costache, SaftaBresloaica, pang la casele clucerului Grigore Gra-diV.eanul

23. De la casele lui Cozone pang la casele caminaru-lui Pavel

24. De la Biserica Alba pang la casele cluceruluiNiculescu

25. De la logofatul Alecu Andronescu pang la caselecaminarului Vasilache Voinescu

sEinjeniU

sEinjenilungul npairati

145

133

113

161

118

40

291

356

84

90

67

3 435

3 399

3 339

3 483

3

3

3

354

120

873

3 1068

3 252

3 270

3 201

25

sisi

www.dacoromanica.ro

Podul Mogo§oi

26. De la casele ca'minarului Pavel, pe langa putu ca-tre mahalaoa Pitarului Mogul, §i de acolo pang. lacasele clucerului Niculescu

27. De la casele clucerului Niculescu, pe langa pitarulStefan, pe la Po§te, pe la postelniceasa MariutaFedelevaie, pe la Biserica cu brad, pe langavistier Stefan Bilciurescu, Enache Baron, ManoleCojocaru, logofat Draghiciu, same Matei Mu§ce-leanu, vataful Chitul, Bala§a vaduva, Dinu Bra-§oveanu, sardar Costache Stefanescu, la NicolaeCojocarul, Radul Tirca, Manole la.'utarul, logofatIonit5., pang la ulita cea insemnata. la art, 2,dinaintea casai lui Ionita Armeanu

28. De la stolnic Clinceanu pans inaintea caselor spa-tarului Rosit

29. De la stolnic Clinceanu, pe langa casele dof-torului Me§it, pans la caldaramu din poarta Cor-nescului

30. De la stolnic Clinceanu, pe langa. pitarulmedelnicer Alecu La.'motescu, sardar Ionita.' Dar-zeanu

31. De la casele portar-ba§ii Costache, pe la gramaticuIanache, langa casele medelnicerului Lamotescu

32. De la casele pitarului Barbuceanu, pe langa cami-nar Scarlat Stoinescul, polcovnic Dinu, sluger A-lecul, caminar Grigore Mavrodoolu, sluger Anghe-lescu, paharnic Cerchezu, pang la caldaramu dedinaintea casii stolnicului Efthimie

33. De la casele Mandii vaduvii pang la casa logofatu-lui Draghiciu

34. De la caminar Grigore Mavrodoolu, pe langavatafu Nitu, pe lang& casa ca.mara§ului Zefhari

35. Pe langa.' casa logoatului Nitul36. De la dumnealui aga Costache Belul, pe Tanga

Sclivanat, Pavel I§licaru, pang la pitareasa Sanda37. De la Hanul Coltii, pe langa Carvasara, ulita dupa

Coltea, spre Biserica Scaunelor celor Vechi, pan&in dosul casii sardarului Costache 5tefanescu .

25

stinjenilungul latul

stinjen1inp5frati

250 3 750

1040 3 3120

160 3 480

110 3 330

165 3 495

130 3 390

190 3 570

60 3 180

80 3 240

35 3 105

200 3 600

225 3 675

Ionita,

.

.

www.dacoromanica.ro

Podul Mogo§oi

38. De la Hanu lui beizade Grigore Sutul, pe Ling1casele lui Costache Costescul, Nita vaduva, pang

sEinjen,i laiul sitnjeniinpairki

la casa postelnicelului Lane 180 3 54039. Podul-de-paimant, de la Sf. Ioan pang la streaja.' . 1300 4 520040. De la Podul Mogosoai, intre vornic Iordache Ghin-

pescu i clucer Trasnea, pe langa. Biserica Sasilor,Hanul Cesmegiului, Biserica Donii, pang la Podul-da.-painant 800 4 3200

41. De la Podul Mogosoaii, de la casele s'ardaresiCatincai Izvorancai, pe la aminar Vlasto, caselebanului Vdca'rescu, logofat Polihrone i Costea,pa.na. la Podu-der-pgmant 366 3 1098

42. De la logofat Polihrone Costea pang in potrivaHanului Cesmegiului 124 3 372

43. Ulita pe lainga vornic Barbul Stirbeiu, pang laca'minar Vlasto 104 3 312

Targul

44. Ulita Hanului $arban-Vod5., Lipscaniile, Bogasierii,Olari, Scaunele-Vechi 550 31/2 1925

45. Pescaxiile 90 31/2 31546. Cavafi 80 4 32047. Pe linger Sf. Gheorghe pang la Foisoru ds. foc . 105 4 42048. Cojocarii pans la Hanu Coltii 40 3% 14049. Hanu lui Zamfir 110 3 33050. In dosul Bar;itii 85 3 22551. Sarban-Voda, de la Lipscinii pang. la hatman Mihai to

Filipescu 70 4 28052. Ulita NemteascA 110 31/2 38553. La Sf. Dimitrie, ulita pa din dos 56 2 11254. Ulita der la doftor Caracas 105 3 31555. Cavafi cei mici 22 2% 5556. La Sgrbii covaci . .. .. . . 85 3 22557. In Zarzavagii . 145 3 43558. Puscariia 12 2 2459. Ulita pa dinaintea Baratii 82 3 24660. Din Ulita Sgrbilor covaci pa la zidurile Curtii cei

vechi 34 27, 85

27

luncrul

§i

.

........ .

www.dacoromanica.ro

Targui

61. Ulicioara cea mica, care din dosul Baratii mergespre Sf. Gheorghie . . . . . . .

62. In dosul Sf. Gheorghie, pe la Cojocari63. La Rachieri64. In curmezis la Rachieri6.5. De la Scaune spre Tiganie66. Ulita ce merge pe langa Ste lea, Santa Vineri

Herascu, ping da in Podu Tabacilor67. De la casa raposatului logofat Fotache Stirbeiu, pe

la vornic Samurcas, i casa banesii Brancovencii,pe la Sf. Ecaterina, pan& in Podu lui Sarban-Voda.

68. Pe la vatafu Ene Lefeciu, unde sa despartestedrumul de la casa paharnicului Pala $i mergedrept spre Tabaci, prin. mahalaoa Dobrotesii, pangla streaja Dobrotesii

69. De la Podul Cavafilor peste Da."mboviti, in mahalaoaApostolului, pe la lanache Carutasul, NicolaePanzarul, Toma Postalvarul, Vian Capatana", ca'pitanHristea, Apostol Salvaragiu, polcovnic Gheorghe,pe la Biserica Hagiului, pe la pravaliile polcov-nicului Mihaiu, in stanga catre mahalaoa PopiiSoare, pe langa dascalul Dumitrache, pe la Bise-rica Oborului, pang la streaja Targului-de-afara .

70. De la streaja Podului Targului-de-afara 'Dana labariera din Drumul Pandeleimonului

71. De la ulita cea insemnata in articolul 22, pe laBiserica Precupetilor-Noi, Biserica Ceaus David,Biserica Precupetii-Vechi, pa.na la streaja Targului-de-afara

72. Din mahalaoa Batistii, pe la postelnic Stefan, inmahalaoa Icoanii, pe langa Mihaiu Macelaru, ma-halaoa Popii Petre, pe langa Biserica Popii Petre,pana la drumu catre mahalaoa Armeneasca; . . .

73. Ulita Targovistii, incepand de la casa vorniculuiRomanit pana la streaja . . ..... . .

74. De la Hanu Cesmegiului, pe la Ianache Caribolu,pan'a la Podul Gorganului

75. De la bane Cretulescu in jos, pa din dosul Hanu-

28

sEinjenilungul laEul

sitnjeniInpatrati

32 31/2 80

80 5 400

75 3 225

20 21/2 50

120 4 480

94 3'/2 329

245 3 735

1130

1640

380

1090

635

430

224

3 3390

3 4920

4 1520

3 3270

3 1905

4 1720

3 672

. . .

. . . .

www.dacoromanica.ro

Targul

lui Mitropolii, pe langa Biserica Sf. loan cel Mic,pang. la casa lui Vasile Jupaniot . .

76. De la dumnealui banu Brancoveanu, pe langa dof-toru Silvestru, pang la caldaramu de la Sf. Dim itrie

77. De la Podu lui Mihaiu Voda spre mahalaoa Du-descu, pe langa Biserica Arhimandritului, pans lapravaliile stolnicului Iancul Dragomir din PoduCalicilor

78. De la Mihaiu Voda pang la piata de supt MihaiuVoda, unde s'au hotarat a fi vanzarea de producturi

79. De la vornic Mihalache Ghica pe langa clucerChiriiac

80. De la Podu Calicilor, de la pravaliile Biserici SfNicolae, pe dadasuptu Mitropolii, ',and la Podului Serban-Voda, inpotriva Sfantului Spiridon

Hartl, Architekt.

XXIII

sitnjenilungul a u

stinjeniinpatra(1

290 3 870

90 31/2 315

395 3 1185

40 4 160

250 3 750

460 3 1380

61.431

C. 18.30 1833.

Reguiament pentru shares paza bune: orindueliIn polillia Bucuretillor.

Exelentia sa domnul deplin inputernicitul prezident al divanurilor printi-paturilor Moldavii Valahii, gheneral aghiotant, gheneral leitenant $i cavalerKiselev, prin ofisul de la 5 ale lui Martie 1830, supt no. 1689, a orinduit ocomisie intr'adins pentru infrumusetarea indreptarea politii, intocmita de d.biv vel logofit Alexandru Filipescu, prezident, i de podpolcovnic de ingineriBaumer, i d. vel aga. Costache Cantacozino, d. vel vornic al politii, Barbul

madulari ale acestii comisii, porunceste ca pe de o parte sa chibzuiascdtoate mijloacele cite privesc la curatenia orasului $i la aducerea in bung. starea tutulor cite s'ar socoti pentru folosul lui si al norodului ce lacueste inteinsul,iar de alta, sa arate mijloacele de unde sa poati infiinta venitul, spre intimpi-narea cheltuelilor trebuincioase, ca sa se poate savirsi $i a sä. pdzi fiinta fortotd'auna in bung statornicie, alaturind catre aceasta $i un proect al d. vel aga

29

$i

$i

saneteitit

si

Stirbei,

www.dacoromanica.ro

Cantacozino, cu leat 1830, Martie, i un regulament al d. banului Baleanul, culeat 1830, Martie 2.

Drept aceea, comisia dinpreung.' cu dd. doctorii Costantin Estiotul §i Gro-nau, i dd. arhitectoni Harten §i Ot, care de catre Ob§teasca Adunare aDivanului s'au orinduit, luind cun.o.$tintele cele cuviincioase intr'aceasta insarci-nare, au chibzuit cele urmatoare

CAP. I.

Chibzuiri pentru cite privesc la ale sdnAtatii, curateniasi buna orinduiald

SECSIA I.

Pentru poprirea intinderii orasului si hotdritele sale intrAri §i ie;dri

Arf. I. Intinderea orasului Bucure§tilor fiind mult mai mare decitnumarul populatii, de acum inainte va fi poprit fiecare de a face on ce zi-dire sau cladire afara din coprinsul cel de acum al orasului, ale ciruia semnesint cele urmatoare :

1. Dela streaja Podului Mogo§oai in mina dreapta pe .oseaoacare merge spre gradina d. postelnicului Filip, ping la circiuma luiAnghelache cu no. 934, vapseaoa galbena, face

2. Dela circiuma lui Anghelache pina la circiuma vistieruluiNestor, cu no. 944, vapseaoa galbena

3. De la vistierul Nestor ping. la putul care este linga casa luiFaun tiganu

4. De lao cruce

5. De lade-afara"

6. De lala casa supt

7. De la8. Dela

casa lui Paun tiganu ping la streaja Pocii§orului ling.

streaja Podisorului pina la sfir§itul §oselii de la Tirgu-

capul §oselii din Tirgu-de-afara pe linga Obor §i pinano. 1393, vapseaoa neagracasa cu no. 1393 pina la Drumul SariiDrumul Sarii pe drumul care merge catre Vitan pe

sIinjeni

614

120

318

331

227

380

198

lingA zalhanaoa vistierului Moshu, pina la podul du peste Dimbovitade la morile din Vitan 1926

30

www.dacoromanica.ro

9. Dela podul morilor din Vitan ramine Dimbovita hotar pinala cotitura din mahalaoa Caramidarilor

10. Dela cotitura din mahalaoa Caramidarilor merge spre dealulVacarestilor

11. Dela dealul Vacarestilor pine: la unpiscu unde este un putu12. Dela acest putu ping la streaja Podului Serban-Voda13. Dela Podul lui Serban - Voda. pe deal in sus14. Dela acest deal, pe din dosul gradinilor si caselor Podului

lui Serban-Voda, in mahalaoa Flaminda merge linie dreapta de . .15. Din linia aceasta $i pina in dosul hanului gheneralului Var-

lam, pina lacaralor

locul ce s'au hotarit a se face piata pentru adunarea

16. Dela17. Din

piata aceasta merge prin ulita cdtre streaja Spirii . .streaja Spirii sa intoarce spre streaja dela Izvorul Ta-

mergind pina la Dimbovita18. Dela Dimbobita merge hotar pela inoara Vladichii in maha-

laoa Sfintului Elefterie, pina la Podul-de-pamint19. Dela Podul-de-pamint merge linie dreapta pina in gradina

lui Procopie . . . . .20. Dela gradina lui Procopie pina la streaja Podului-de-pamint21. Dela streaja Podului-de-pamint apucind in sus ulita cea din-

tiiu in dreapta22. Din ulita aceasta merge drumul drept pina la streaja din

Ulita Tirgovistii23. Dela streaja Ulitii Tirgovisti merge ulita drept pind la stre-

aja Podului Mogosoai '

sanjeni

880

492

120

485

113

430

568

424

510

343

281

26

120

492

402

9800

Ad. 2. La fiecare din semnele aratate in articolul de mai sus sa sepue cite o piatra drept hotar, fiecare piatra de opt palme domnesti lungul,si latul o palms in toate partile, care sa fie batute in parnint de patru palme.

Ad. 3. Sa se hotarasca.' zece bariere la cele mai jos aratate, insa:1. Podul Mogosoai2. Ulita Fierastraului3. Tirgul-de-afard4. Drumul Pantelimonului5. Drumul Dudestilor Vitanului, ce merge la Silistra6. Ulita Dobrotesii

1 Comparii cu fexful dat mai inainfe, supt nr,

31

maduirilor,

si

si

.

.

www.dacoromanica.ro

7. Podul lui Serban-Voda8. Podul Calitii9. Podul-de-pamint

10. Ulita TirgovistiiSi nimeni nu va fi slobod, pa jos, calare sau cu carul, a esi sau a intra

in ora$ prin alte locuri decit prin cele hotarite streji.ArL 4. Aceasta de a sal pazi intocmai $i de a sa putea intimpina cu pri-

veghere, de neaparata trebuinta este ca toate celelalte uliti, care dau esire afaradin oras, sa se infunde, puin.du-si aceasta in lucrare farce prelungire; dar pentrumai multa inlesnire $i ca sa se poata. pazi inchiderea for pentru totdeauna, lacapul cel din marginea ora$ului al fiecaria uliti, sa se clideasca negresit easa,$i, neavind statul trebuinta de aceste locuri, sa vor da altor oameni, ca inscurt soroc sa se indatoreze a cladi namestii pe dinsa.

SECSIA II.

Pentru dregerea tuturor ulitilor din oral, asernerea for cu piatra§i curAtirea Dlinbovitii

ArL 5. Cite uliti sint asternute cu podini de lemnu $i care anume sacoprind in socoteala supt no. 1, sa se a$tearna cu piatra, cu soroc ca in curgerede patru ani sa fie toate covirsite. Facerea acestor caldarimuri sa va da lacochi-vechi, inaintea Obstestii Adunari, socotindu-s5. a patra parte pe fiecarean, $i cheltuiala ce va merge o vor raspun.de fiecare din cei ce au case saulocuri de case pe acele uliti, dupa o dreapta analoghie.

La inchipuirea fiecdruia caldarim nou, sá va face nivelatie cu acest fel debagare de seama incit, cu vreme facindu-sa caldarim $i la celelalte ulite dealaturea on din prejur, sa-$i aiba apele curgerea for dupd o cumpanire potrivita.

ArL 6. Fiind ca apele dupa ulitile cele mari ale ora$ului sa scurg prinmahalale, cu care nu numai c5. impiedica comunicatia lacuitorilor intr'ovreme indelungata a anului, dar pricinuesc boale epidemii, comisia au socotitdatorie a sa neaparata ca sa. is ingrijire spre a chibzui mijloacele cele deindreptare, care sint cele mai jos insemnate:

1. Cite ulite vor fi prin mahalale, de prisos $i netrebuincioase, sa se inchiza,$i locurile acelea on mahalagiilor sa vor da, a le ingradi $i a be intrebuinta pestarea lor, on pe seama stapinirei sa vor lua, $i sa se lase numai acele uliti,care sa vor gasi de neaparata trebuinta a raminea pentru numarul caselor cevor fi cladite pe dinsele, atit pe o parte cit pe alta.

32

s

p

si

www.dacoromanica.ro

Comisia, luind in bagare de seama ca cu acest chip suma ulitilor prinmahalale sa vor imputina, si ca, facindu-sa caldarim pe acele ulite, mergecheltuiala pe juma."tate din. ceia ce tine facerea caldarimului dupa ulitele cele cesa anal acum asternute cu podini, caci pe aceste din urma uliti pamintul este pededesupt foarte putred si are trebuinta de indoita sapatura si asterneri depArnint sgnatos, au socotit, pentru ca sa se Lea un lucru vecinic si ca sa lip-seasca cele adese cheltueli ale dregerii, cind s'ar face sosele sau altele asemenea,din veniturile alcatuite pe seama orasului sä se hotarasca, pe tot anul, una sutamii lei, numai in trebuinta ulitilor du prin mahalale, ca sä. se astearna cu cal-darim din an in an, cite ulite sa va putea cu aceasta suma de bani.

2. Regula ce are a se pazi la in.trebuintarea acestor una suta mii lei, safie pe acest temeiu, ca sa se pue in lucrare mai intiiu facerea caldarimurilordin ulitele cele hotarite pentru bariere, afard din ulita Podului-de-pamint, caresa coprinde in art. 5; si dupa savirsirea acestora, sa vor prefera din an in an,la facerea caldarimului, acele ulite care sa vor socoti mai mult trebuincioase,pins cind, in curgere de o sums. de ani, sa se astearna cu caldarim toate ulitiledu prin mahalale.

3. Facerea acestor caldarimuri pe suma de una suta mii lei, sa va da petot anul la cochi-vechi, inaintea Obstestii Adunari, si sa vor pazi intocmaicite s'au zis la paragraful cel din urina al art. 5.

Arf. 7. Ulitile din tot coprinsul orasului fiind strimtorate, trebue a saface ingrijire ca, pre cit va fi cu putinta, sa se largeasca; de aceea, vericinede acum inainte va voi a zidi, sä fie dator a lasa ulitii patru palme domnestidin locul sau, sau mai mult, dui:a trebuinta; insa unde va fi fost zidire veche,aceste patru palme sa se socoteasca din marginea zidirii sale cei vechi si inapoi;iar unde va fi loc slobod, aceste palme sä vor socoti din marginea ulitii irmapoispre locul sau, si aceasta sa va urma pins cind ulitile, atit cele mari cit si celedu prin mahalale, vor dobindi largime de case stinjini, care aceasta va fi untemeiu nestraimutat pentru totd'auna, asupra largimii ce trebue a avea toateulitile de obste, ca sa poata cu vreme a sa face pe margini trotoare pentruoameni ce umbla pe jos. Nimeni, dar, sa." nu fie volnic a zidi din nou, sau apreface zidire veche, fa'ra a da mai intiiu de stire comisarului plasii, carele,dinpreuna cu unul din arhitectoni, sa mearga. la fata locului, si intocmai dupatemeiurile de mai sus aratate sa pue semnu, ca dupa aceea sa-si faca zidirea siasezarea temelii despre ulita. Sa nu se inceapa, fara" a fi de fata iarasi comi-sarul, dinpreuna cu arhitectonu, ca incredintindu-sa cum ca stapinul zidirii auurmat intocmai, sa-i dea la mina un inscris, spre putea savirsi zidirea sa;iar impotriva urmind, nu numai sa va osindi stapinul casii, dupa pravila, darsi zidarii si dulgherii, care vor indra'zni a lucra fara a sa pazi deplin toateaceste formalitati, s5. vor pedepsi.

533

a-§i

www.dacoromanica.ro

Arf. 8. Asemenea regula intru toate sa va pa'zi .si pentru verice clgdirisa va preface, sau din nou sa va face, pe marginea Dimbovitii, cu osebirenumai ca fiecare sa fie dator a la'sa loc slobod pe marginea ei de trei jumg.-tate stinjini, pe partea dreapta, si toti atitia pe partea sting., care aceasta sa.se pue numaidecit in lucrare, pe unde nu vor fi zidiri, ci numai garduri

uluce.Asemenea $i cite umblatori si grajduri, sau chioscuri, vor fi scoase pe

malul Dimbovitii, sa se tae, dupa, hotaririle ce sint date pentru aceasta maidinain.te; iar morile cite vor fi pe acest riu, in coprinsul orasului, de la o mar-gine $i pina la alta al lui, sg. se tae, ca sa -$i dobindeasca riul curgerea sa ceasloboda $i sa nu mai pricinuiasca innecaciune orasului.

Art. 9. Cite prunturi vor fi in Dimbovita, alte adunaturi de gunoae,care inchipuesc ostroave, de la gradina lui Procopie si pina la morile de laVitan, toate sa se curete, ca sg. poata curge apa sloboda in matca sa.

Largimea Dimbovitii sa se hotarasca in tot coprinsul orasului a fi de zecestinjini, de aceea sa, se lase in toata largimea, de la o margine pina la alta aorasului, si, unde va fi strimtorata, sa se largeasca, dupa trebuinta, aducindu-sapretutindenea in latime de zece stinjini.

Aceasta curatire a Dimbovitii sa va striga la cochi-vechi, inaintea Obs-testii Adunari, dupa cum s'au zis pentru alte asemenea.

SECSIA III.

Pentru scurgerea tutulor mocirlilor din oraul Bucuretilor

Arf. 10. Sa se faces in orasu cinci canaluri mari, prin cari sa se scurgain Dimbovita toate lacurile mocirlile, ale carora semne, numiri $i chipul cucare trebuesc fa'cute sa insemneaza mai jos:

1. Sg. se Lca un santu care, incepind de la lacul ce este in capul PoduluiMogosoai, intre chioscul d. aghii Grigorie Filipescu si intre casa medelniceruluiRaducanu, care mergind pe ling. streaja Podului Mogosoai, sa apuce prinulita ce merge la streaja Ulitii Tirgovistii, de acolo tot drept inainte pinala gropile de nisip ce sint in mahalaoa Podului-de-pamint, de acolo satreaca' pe supt Podul-de-pa'mint, pe linga gradina lui Procopie, si sa mearga.'din josul morilor de la Sfintul Elefterie, $i acolo sa se verse in Dimbovita.Lungimea acestui canal este stinjini 1358, din care sa vor scadea ca la 130stinjini dela Podul-de-parnint spre Dimbovita, ce este santul facut trebuenumai curatit.

34

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Adincimea lui va fi de Base palme, iar largimea de cinci palme, care safie ghizduit cu podini, fundul a$ternut cu piatra pe deasupra invelit cu po-dini, insa podeala cea de deasupra sa fie numai stinjini 809, fiindca atita cadein oral. In canalul acesta vor intra $i $anturile lacurilor din prejur, insa.: unulce este din susul Filantropii, cu lungime de stinjini 250, largime de patru palme

adincimea iarasi asemenea, care sa -$i faca varsarea in canal linga streaja;altul ce este de a dreapta $i de a stinga $oselii ce merge la Herastrau, a caruialungime este stinjini 30, largimea patru palme $i adincimea iarasi asemenea, sase verse tot la streaja, precum $i cite alte lacuri, afara dintr'acestea ce s'au zis,sa vor mai afla in mahalalele din prejur, au a sa scurge iarasi in canalul acestacu $anturi.

2. Sa se faca alt asemenea $antu, incepind din gradina d. vornicului BarbuStirbei mergind cu sapatura in josul curgerii acestui lac, prin $antul ce este&cut pins la podi$ca cea din poalele gradinii d. baronului Stefan Meitani, $iacolo sa va da in Dimbovita, in care intra $i lacul de la Ci$megiu $i cel de laGorgan; lungimea acestui canal este stinjini 700, largimea de cinci palme, iaradincimea de patru palme, care sa face ghizduit cu podini pe delaturi, fundula$ternut cu podini sau piatra ; $antul acesta pe la alte locuri are sa fie dezvelit,iar pe unde va avea trecere prin curti $i ulite, sa fie acoperit cu podini, cutoate ca canalul acesta sal face pentru ca intr'insul sa se scurgd toate canalurilece vor fi prin mahalalele din prejur, dar fiindca in unele locuri sa gasesc mo-cirle $i cad mai jos de cit linia matcii Dimbovitii, care nefiind cu putinta a sascurge de tot in Dimbovita, 'Amine a sa face chibzuire, ca pe de o parte sa.' seastupe acele gropi, cu pamint, iar pe de alta, cind Dimbovita i$i va dobindicurgerea cea inlesnita a curgerii sale, ca sa vie apa ei mai jos de cit gropileacelea, sa va da scurgere $i acelora iarasi in Dimbovita.

3. Sa se Each alt asemenea $antu, incepind de la podul de supt MinastireaMihaiu Voda $i mergind pe la Sfintii Apostoli, pe la Antim, pe la Sfintul Ilie,spre Mitropolie, printre casa raposatei banesii Zoitii Bri3acovencii $i a medel-niceresii Elenchii Cretuleaschi, $i d. in Dimbovita din dosul podului ce este ingradina d. vornicului Alecu Ghica. Lungimea acestui canal este stinjini 795, lar-gimea de cinci palme, iar adincimea de patru palme, din care stinjini ai lun-gimii este sapat un $antu de stinjini 555, $i ramine ca sa se mai sape 240.

Ace$ti stinjini 555 trebuesc curatati, iar ceilalti 240 sa se sapedin nou, care toata aceasta sums de stinjini 795 trebue$te ghizduita pe delaturicu podini, fundul a$ternut cu podini sau piatra iar de invelit pe deasupra,numai acei stinjini 240 au trebuinta a sa acoperi cu podini, fiindca sint in ulite :aceasta este Dimbovicioara, care fiind astupata, acum sä curates, dupes chipulce s'au zis mai sus; inteacest canal sa vor scurge prin $anturi $i toate celelaltelacuri ce vor fi prin prejur.

35

si

si

si

si

largili si

www.dacoromanica.ro

4. Alt asemenea santu, incepind de Ia lacul ce este Ia Posta.' si din dreptulBisericii de la Icoana, si mergind pe ulita cea catre Caimata, tot inainte, prinmahalaoa ce este intre Scaune si intre Coltea, trece printr'o ulicioara mica ceeste linger Biserica Scaunelor, in ulita care merge de la Pescarii la Biserica cuSfintii, de acolo apucal spre Pescarii, si dela Pescarii spre Hafta, de acolo pePodul Tirgului-de-afar., ping in dreptul portii lui Vrana, de acolo intra in ulitace merge spre Baltaretu, trece pe linger casele Baltaretului, apuca ulicioara ceamica spre mahalaoa Udricanului, pe linger Biserica Udricanului si innainte pinsese in ulita de linger casa medelnicerului Ionita Mitescu, de acolo la vale peulita cea de dinaintea Bisericei Popescului, ping infra in Dimbovita. Lungimeaacestui santu este stinjeni 1400, largimea de case si juma.' tate palme, iar adin-cimea de nog palme, care sa fie ghizduit cu podini, fundul asternut cu podinisau piatra, pe deasupra invelit cu podini.

In canalul acesta vor intra si oricite alte lacuri vor fi prin mahalalele duprin prejur.

5. Alt asemenea santu, incepind de la partea sting. a Podului Caliti, cindesi din oral in mahalaoa Vladichi, drept prin gradinile Sirbilor, ping la boltacanalului de supt Podul lui Serban Voda, pe linger Biserica Brostenilor, si derin santul Tabacilor ; lungimea acestui santu este 950 stinjini, largimea case palme,iar adincimea de cinci palme ; sa.' fie ghizduit cu podini, fundul asternut cupodini sau piatra.", iar invelit nu trebue. In canalul acesta vor intra si toate altelacuri cite vor fi prin mahalalele din prejur.

Arf. II. Scurgerea acestor lacuri s5. va da prin contract la coche-vechi,inaintea Obstestei. Adunari, incepind a se puree in lucrare mai intiiu scurgerealacurilor celor argtate la paragraful al 2-lea si al 4-lea al art. de mai sus, ca incurgere de patru ani s5. fie toate ispra.vite.

Arf. 12. Pentru locurile cite ping acum au fost cu totul coprinse siinnecate de lacuri, sa fie datori stapinii for a ajuta, duper dreapta analoghie cele va cadea, la scurgerea lor, ca sa poat'a si ei pe urrna.' a s5. folosi din acelelocuri, sau, nevrind, sa vor curati si acelea, cu bani din veniturile orasului, sivor rdminea atunci pe seama statului.

SECSIA IV.

Pentru curatenia si altele ce privesc la sanatatea orasanilor

Arf. 13. SA se indatoreze fiecare, de obste si fara osebire stapin decasa sau pravalias, sa-si mature atit curtile, cit si dinnaintea caselor sivaliilor, partea pe jumatate din ulita, ii tine fata casei, insa de dog on pesaptamina, in zile hotArite, Martea si Simbata, iar gunoiul sa se stringd pe

36

pra.-

cit

www.dacoromanica.ro

alaturea, in marginile ulitilor, ca viind carale cele orinduite, sa-1 radice §i sa-1scoata. afara.

Arf. 14. SA fie cel putin 50 cars cu cite 2 boi inchiriate prin contract,care, inpArtite pe ulite, sa. fie datoare a umbla toatA zioa §i veriundevor ga.'si cit de putin gunoiu, on stirf de dobitoc, sa-1 radice §i sa-1 duca afara.

Arf. 15. Locurile cele hotarite pentru scoaterea gunoiului sint cele mai jos :1. Pentru Podul Mogosoai i pentru mahalalele din prejur, la gropile de

nisip ce sint in capul Ulitii Tirgovi§tii, linga gradina lui loan Scufa ; lungi-mea 200 §i largimea iarasi asemenea.

2. Pentru Podul Tirgului-de-afara §i pentru mahalale din prejur, la capulnumitului pod, in Drumul Foc§anilor, pe mina stings e§ind din Bucure§ti, indreptul locului ce s'au hotarit pentru ingroparea mortilor; lungimea lui stinjini200 §i largimea iar4i asemenea.

3. Pentru Podul lui Serban Voda pentru mahalalele din prejur, la capulnumitului pod, incepind de la streaja la vale, pe din dosul uneigradini a banuluiBrincoveanu; lungimea lui stinjini 225 §i largimea iar4i asemenea.

4. Pentru Podul Caliti i pentru mahalalele din prejur, la capul numituluipod, in deal, pe lacul din Drumul Craiovei, care este dincolo de via ghenera-lului Varlam; lungimea lui stinjini 225 §i largimea iar4i asemenea.

Iar gunoaele mahalalelor Gorganul Mihaiu VodA, sa vor duce iarasi lagropile de nisip care s'au hotarit pentru Podul Mogosoai, fiindca le cade cuapropiere.

S. se faca orinduiala ca fiecare orA§an sa plateasca un mic ce, pentrumdturatul ulitilor §i in urml sa ingrijasca, pentru aceasta, stapinirea.

Art. 16. S. fie 16 cars cu buti, inchiriete iar4i prin contract, care,inpartite pe ulitile cele maxi, sa fie datoare a cAra apa in toate zilele, §i a udacaldarimul, maturind §i praful; care buti la capatiiul cel din cap sa aiba citeun vas de tinichea cu gauri, ca printr'acel vas sa se verse apa din bute §i sase faca udarea caldirimului.

Arf. 17. Tot la aceste locuri de gunoae va fi indatorat fiecare oro§an,cu carale sale, s5.-§i duca. §i baligarul grajdului, de dos on sau cel putin odatApe saptamina, incit sä nu i sa afle balligar in curte; iar cine va indrazni deacum innainte a mai arunca gunoiu, on pe Dimbovita, on pe locurile ce sahotarasc a raminea slobode pe marginea cea d'a dreapta §i d'a stinga a ace§tiigirle, la vre un alt loc slobod din oral, sa va pedepsi stramic, ,Si sa va inda-tora a plAti, la venitul casii un galben inpAratesc, ingrijind poli(iapentru aceasta, cu mare priveghere, de a sä plzi intocmai.

Arf. 18. La patru locuri afara din oraw, la capul ulitilor celor marl, sase La.' cite o piata.' mare, ca acolo sa se strings in toate zilele d'a rindul caralece vor veni dupe la sate cu lemne, fin, orz, carbuni, varza §i on ce alts felu-

37

si

si

orasului,

www.dacoromanica.ro

rime de producturi, si lacuitorii orasului, ce vor avea trebuinta.' de acestea, sameargg acolo a le cumpgra, gi, cumpgrindu-le, sa aibg voe a le bgga in orasu,chiar cu cargle acelea, ca sa le duca ping la casele for ; pentru care s'au chib-zuit pietile ce sa insemneazg mai jos, $i fiecare piata va avea intindere ca la12.000 stinjini patrati, insg:

1. La capul Podului Mogosoai, pe locul ce cade intre soseaoa care mergela Hergstrgu intre soseaoa care merge la Colintina ;

2. La capul Podului Tirgului-de-afara, in locul ce ping. acum era tirgobstesc sa numea Obor;