ifs_food_v6_ro

7/18/2019 IFS_Food_V6_ro

http://slidepdf.com/reader/full/ifsfoodv6ro-56d425eb5adff 1/160

IFS Food

Standard de auditare pentru calitatea

şi siguranţa produselor alimentare

Versiunea 6Ianuarie 2012



IFS publică informaţiile, opiniile şi buletinele informative aşa cum ştie mai bine, însă nu-şipoate asuma responsabilitatea pentru eventuale greşeli, omisiuni sau informaţii posibil

eronate din publicaţiile sale, în special din acest document.

Deţinătorul standardului din acest document este:

IFS Management GmbHAm Weidendamm 1A10117 BerlinGermania

Managing Director: StephanTrompAG Charlottenburg HRB 136333 BVAT-Nr.: DE278799213

Bank: Berliner SparkasseBank code number: 100 50000Account number: 190029 765IBAN number: DE961005 00000190029765BIC-/Swift-Code: BE LA DE BE

Toate drepturile rezervate. Toate publicaţiile sunt protejate prin legile internaţionale decopyright. Orice folosire neautorizată, fără consimţământul scris expres al deţinătoruluistandardului IFS, este interzisă i pedepsită conform legilor. Acest lucru este valabil deasemenea i la copierea cu ajutorul unui fotocopiator, includerea într-o bază de date elec-tronică sau copierea pe CD-ROM.

Nici o traducere nu poate realizată fără permisiunea ocială a deţinătorului standarduluiIFS.

Versiunea în Limba Engleză IFS Food 6 este documentul original i reprezintă documentulde referinţă.

IFS Food este disponibil via:www.ifs-certication.com

Sau prin poştă, fax sau e-mailIFS Management GmbHAm Weidendamm 1 A10117 Berlin

Germania

Telefon: +49-(0) 30-7262 50-74Fax: +49-(0)30-72 6250-79E-Mail: [email protected]



IFS Food

Standard de auditare pentru calitatea

şi siguranţa produselor alimentare

Versiunea 6Ianuarie 2012



© IFS, Ianuarie 2012

International Featured Standards · IFS Food · Versiunea 6 3

MULŢUMIRI

IFS dorete să mulţumească tuturor participanţilor care au răspuns chestionarului evaluăriiglobale, care a fost efectuată în 2010 i care a constituit baza dezvoltării i îmbunătăţirii noii

versiuni a Standardului IFS Food. Informaţiile i opiniile dumneavoastră au fost de mare folospentru IFS. Apreciem faptul că aţi alocat din timpul dumneavoastră pentru a răspunde chesti-onarului. IFS mulţumete membrilor ComitetuluiTehnic Internaţional IFS i grupurilor naţio-

nale de lucru asociate din Franţa, Germania, Italia i Statele Unite.

Membrii Comitetului Tehnic Internaţional IFS

Andrea Artoni CONAD, în numele ANCD (Asociaţia Naţională Cooperativă a Detailitilor), ItaliaSabrina Bianchini Det Norske Veritas, ItaliaYvan Chamielec EMC Distribution – Groupe Casino, FranţaFayçal Bellatif Eurons certication, FranţaRoberta Denatale/

Eleonora Pistochini Auchan, în numele Federdistribuzione, ItaliaGerald Erbach METRO AG, GermaniaJean-François Feillet Meralliance, FranţaCécile Gillard-Kaplan Groupe Carrefour, FranţaLuc Horemans Scamark – Groupement Leclerc, FranţaDr. Joachim Mehnert DQS, GermaniaDr. Angela Moritz REWE Group; REWE-Zentral-AG, GermaniaBizhan Pourkomailian Mc Donalds Europe, Marea BritanieHorst Roeser COOP, ElveţiaSergio Stagni COOP, în numele ANCC (Asociaţia Naţională Cooperativă a Consumatorilor), ItaliaStephenThome Dawn Food Products, USABert Urlings Vion Food, OlandaKarinVoß EDEKA Zentrale AG & Co. KG, Germania

RomanWißner HARIBO GmbH & Co. KG, GermaniaStefano Zardetto Voltan, Italia

IFS este încântat, de asemenea, să mulţumească pentru contribuţiile utile oferite deurmătoarele persoane:

Javier Bernal IFS ExpertDr. Anna K. Boertz IFS ExpertJutta Brendgen Rewe Group, GermaniaChristina Brüggemann ALDI Einkauf GmbH & Co. oHG, GermaniaAlfonso Cappuchino DNV, Business Assurance, USARosanna Casciano CONAD, în numele ANCD (Asociaţia Naţională Cooperativă a Detailitilor), ItaliaIvano Crippa CSI, Italia

Paul Daum KaisersTengelmann AG, GermaniaTimo Dietz Lidl Stiftung & Co. KG, GermaniaGianni di Falco Federdistribuzione, ItaliaSandrine Dupin COFRAC (Comité Français d’Accréditation)Lauren Fleming Intertek, USAMarcus Fraude Kauand Fleischwaren SB GmbH & Co. KG, GermaniaIsabelle Formaux Scamark – Groupement Leclerc, FranţaArnaud Gautier Groupement des mousquetaires, FranţaMassimo Ghezzi Carrefour, ItaliaEric Gibson Intertek, USAMarco Jermini IFS ExpertAnnegret Karsch-Keller Kauand Warenhandel GmbH & Co. KG, GermaniaJon Kimble Diamond Foods, USADr. Ulrike Kleiber HANSA-HEEMANN AG, Germania

Marguerite Knefel Système U, FranţaMartine Kocken Laiterie Saint Denis de l’hôtel, FranţaDr. Kerstin Kunz real,- SB-Warenhaus GmbH, GermaniaDr. Horst Lang Globus SB-Warenhaus Holding GmbH & Co. KG, GermaniaWolfgang Leiste EDEKA Handelsgesellschaft Südwest mbH, Germania




4 International Featured Standards · IFS Food · Versiunea 6

Prof. Dr Lindemann IFS ExpertSusan Linn Sysco Corporation, USAAnke Lorencz Wirtschaftskammer Österreich, AustriaFlavia Mare Carrefour, ItaliaRalf Marggraf EDEKA Minden-Hannover Stiftung & Co. KG, Germania

Jay Mayr ConAgra Foods, USALaurence Manuel Provera Alimentaire, FranţaDr. Andrea Niemann-Haberhausen Det NorskeVeritas, GermaniaViola Obladen Zentis GmbH & Co KG, GermaniaSarah Oxendale Target Corporation, USACharlotte Pilz Metro Cash+Carry Deutschland GmbH, GermaniaFlorian-Fritz Preuß Quant Qualitätssicherung GmbH, GermaniaRodrigo Quintero DQS, ChileDr. Gereon Schulze-Althoff Vion Food Group, GermaniaDr. Jürgen Sommer Freiberger Lebensmittel GmbH & Co. KG, GermaniaAlain Soroste IFS ExpertMarie Squigna Loblaw, Canada

Kevin Swoffer KPS Resources Ltd., Marea BritanieFrançoisThiébault Meralliance, in numele FEEF (Fédération des Entreprises et Entrepreneurs de France –Federaţia Intreprinderilor i Intreprinzătorilor din Franţa)

BéatriceThiriet Auchan, FranţaUte Welsch-Alles Globus SB-Warenhaus Holding GmbH & Co.KG, GermaniaPatricia Wester Eurons certication, USAChristelWieck Hochwald Nahrungsmittel-Werke GmbH, GermaniaKathleen Wybourn DNV Business Assurance, USA

Echipa IFS

Helga Barrios Vidal Technical Project ManagerGeorge Gansner Marketing/Business Development DirectorDr. Helga Hippe, Quality Assurance Management DirectorSeon Kim Shop ManagerChristin Kluge Project Manager Quality AssuranceNina Lehmann Project Manager Academy/Marketing/CommunicationsStéphanie Lemaitre Technical DirectorLucie Leroy Project ManagerClemens Mahnecke Technical Project ManagerMarek Marzec IFS Business consultant Central/Eastern EuropeCaroline Nowak IFS Representative South AmericaKsenia Otto Ofce ManagerSabine Podewski Project Manager Auditor ManagementSerenaVenturi Project ManagerStephanTromp IFS Managing Director

Ca parte a procesului de revizuire a Standardului, au fost de asemenea efectuateaudituri de testare. Dorim să mulţumim următoarelor companii pentru implicare:

– Biscuiterie Bouvard, Franţa– Freiberger, Germania– Hansa-Heemann, Germania– Jus de fruits d’Alsace, Franţa– Rheinberg Kellerei GmbH, Germania– Roncadin, Italia– Sunray, Elvetia

– Vion, Germania– Voltan, Italia





Conţinut

Partea 1: Protocolul de audit

1 Istoria International Featured Standards (Standardele

Specice Internaţionale) şi a Standardului IFS Food . . . . . . . 11

2 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.1 Scopul i conţinutul protocolului de audit. . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.2 Informaţii extraordinare din partea companiei certicatecătre organismul de certicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.3 Cerinţe generale pentru sistemul de managemental calităţii i siguranţei alimentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

3 Tipuri de Audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

3.1 Auditul iniţial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

3.2 Auditul de urmărire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

3.3 Auditul de reînnoire (pentru recerticare) . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

3.4 Auditul de extindere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 Domeniul Auditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

5 Procesul de Certicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

5.1 Pregătirea auditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

5.2 Selectarea organismului de certicare –aranjamente contractuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

5.3 Durata unui audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

5.4 Întocmirea unui plan de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

5.5 Evaluarea cerinţelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235.5.1 Evaluarea unei cerinţe ca ind o abatere . . . . . . . . . . . . . . . . . 235.5.2 Notarea unei cerinţe ca ind neconformă . . . . . . . . . . . . . . . . 245.5.2.1 Majoră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245.5.2.2 KO (Knock out) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245.5.3 Notarea unei cerinţe ca ind N/A (neaplicabil) . . . . . . . . . . . . 25

5.6 Stabilirea frecvenţei auditurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

5.7 Raportul de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265.7.1 Structura raportului de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265.7.2 Paii necesari pentru nalizarea raportului de audit . . . . . . . 27

5.7.2.1 Întocmirea raportului preliminar de audit i a schiţeiplanului de acţiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275.7.2.2 Întocmirea de către companie a planului de acţiuni corective 285.7.2.3 Validarea planului de acţiune de către auditor . . . . . . . . . . . . 28





5.7.3 Alte reguli referitoare la raportul de audit. . . . . . . . . . . . . . . . . 285.7.3.1 Legătura dintre două rapoarte de audit consecutive

(auditul initial i de reînnoire) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285.7.3.2 Traducerea raportului de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

5.8 Punctaje, condiţii de emitere a raportului de auditi a certicatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

5.8.1. Managementul specic al procesului de audit(raport, certicat, încărcare pe portal) în cazul în careuna sau mai multe cerinţe KO au fost notate cu D întimpul auditului (vezi i Anexa 4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

5.8.2 Managementul specic al procesului de audit(raport, certicat, încărcare pe portal) în cazul în careuna sau mai multe neconformităţi Majore au fostidenticate (vezi i Anexa 4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

5.8.3 Managementul specic al procesului de audit în cazul

în care punctajul nal este mai mic de 75 % . . . . . . . . . . . . . . . 345.8.4 Managementul specic al procesului de audit în cazul

companiilor cu mai multe locaţii de productie . . . . . . . . . . . . 34

6 Acordarea certicatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

6.1 Termene limită pentru acordarea certicatului . . . . . . . . . . . . 35

6.2 Ciclul de certicare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

6.3 Informaţii privind condiţiile de retragere a certicatului . . . 36

7 Distribuirea şi păstrarea raportului de audit . . . . . . . . . . . . . . 37

8 Acţiuni suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

9 Contestaţii si procedura de tratare a reclamaţiilor . . . . . . . . 37

10 Proprietatea şi utilizarea siglei IFS Food . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

11 Revizuirea Standardului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

12 Programul de Integritate IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

12.1 Acţiuni preventive pentru asigurarea calităţii . . . . . . . . . . . . . 40

12.2 Acţiuni de asigurarea calităţii la primirea de reclamaţii . . . 4112.3 Sancţiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

ANEXA 1

Claricarea domeniului de aplicare pentru diferitele Standarde IFS 44

ANEXA 2Procesul de certicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45

ANEXA 3Categorii de produse şi de tehnologii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

ANEXA 4Diagrama de ux pentru managementul neconformităţilor KOnotate cu D şi Majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48





Partea 2: Lista cerinţelor de audit

1 Responsabilitatea Managementului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

1.1 Politica companiei/Principiile companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . 491.2 Structura companiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49

1.3 Orientarea către client. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

1.4 Analiza efectuată de management . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

2 Sistemul de Management al Calităţii şi Siguranţei Alimentelor 52

2.1 Managementul Calităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 522.1.1 Cerinţe pentru documentaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 522.1.2 Păstrarea înregistrărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52

2.2 Managementul Siguranţei Alimentelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

2.2.1 Sistemul HACCP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532.2.2 Echipa HACCP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 532.2.3 Analiza HACCP. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

3 Managementul resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

3.1 Managementul resurselor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

3.2 Resurse umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 563.2.1 Igiena personalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 563.2.2 Echipament de protecţie pentru angajaţi, parteneri

contractuali i vizitatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 573.2.3 Proceduri aplicabile în cazul bolilor infecţioase . . . . . . . . . . . 57

3.3 Instruire teoretică i practică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 583.4 Grupuri sanitare, echipamente pentru igiena personalului

i facilităţi sociale pentru angajaţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58

4 Procesul de Planicare şi Producţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

4.1 Înţelegerea contractuală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

4.2 Specicaţii i Formule. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 604.2.1 Specicaţii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 604.2.2 Formule/reţete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

4.3 Dezvoltarea de produse/Modicarea de produse/ Modicarea proceselor de producţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

4.4 Aprovizionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 624.4.1 Aprovizionarea generală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 624.4.2 Comercializarea de produse gata fabricate . . . . . . . . . . . . . . . . 63

4.5 Ambalarea produsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

4.6 Locaţia Fabricii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

4.7 Exteriorul Fabricii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

4.8 Planul fabricii i uxul de producţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64

4.9 Cerinţe de construcţie pentru zonele de producţie şi depozitare 654.9.1 Cerinţe de construcţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

4.9.2 Pereţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654.9.3 Pardoseli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 654.9.4 Tavane/Plafoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 664.9.5 Ferestre i alte deschideri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66





4.9.6 Uile i Porţile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 664.9.7 Iluminatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 674.9.8 Aer condiţionat/Ventilaţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 674.9.9 Alimentarea cu apă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

4.9.10 Aer Comprimat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 684.10 Curăţenia i dezinfecţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

4.11 Evacuarea deeurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69

4.12 Riscul de corpuri străine, metal, sticlă spartă i lemn . . . . . . 70

4.13 Monitorizarea dăunătorilor/Controlul dăunătorilor . . . . . . . . 71

4.14 Recepţia i depozitarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72

4.15 Transportul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

4.16 Întreţinere/Mentenanţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

4.17 Echipamente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

4.18 Trasabilitatea (inclusiv OMG-urile i alergenii) . . . . . . . . . . . . 75

4.19 Organisme modicate genetic (OMG) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75

4.20 Alergeni i condiţii de producţie specice. . . . . . . . . . . . . . . . . 76

5 Măsurători, Analize, Îmbunătăţiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.1 Audituri interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.2 Inspecţia locaţiei fabricii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.3 Validarea si controlul procesului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

5.4 Calibrarea, reglarea i vericarea instrumentelor

de măsură i monitorizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 785.5 Vericarea cantitativă (controlul cantităţii/cantităţilor de

umplutură) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

5.6 Analiza produsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

5.7 Carantina produsului (blocarea/reţinerea) i eliberareaprodusului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

5.8 Managementul reclamaţiilor de la autorităţi i clienţi . . . . . . 80

5.9 Managementul incidentelor, retragerea produsului,rechemarea produsului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

5.10 Managementul neconformităţilor şi al produselor neconforme 81

5.11 Acţiuni corective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

6 Apărarea alimentelor şi Inspecţiile externe . . . . . . . . . . . . . . . 82

6.1 Evaluarea apărării. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

6.2 Securitatea locaţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

6.3 Securitatea personalului i a vizitatorilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

6.4 Inspecţii Externe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

ANEXA 1Glosar/List a deniţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

ANEXA 2Câmpuri obligatorii care trebuie completate de c atre auditor . . . . . . 89





Partea 3: Cerinţele pentru Organismele de Acreditare,Organismele de Certicare i Auditori

Acreditarea IFS şi procesul de certicare

0 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

1 Cerinţele pentru Organismele de Acreditare . . . . . . . . . . . . . . 93

1.1 Cerinţe generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

1.2 Instruirea comitetului de acreditare(sau a persoanei competente) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

1.3 Competenţele evaluatorului din cadrul organismuluide acreditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94

1.4 Frecvenţa evaluărilor organismelor de certicare . . . . . . . . . 94

1.5 Acreditarea unui organism de certicare activ internaţional 95

1.6 Condiţii pentru redobândirea acreditării după retrageresau suspendare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

1.7 Transferul certicării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

2 Cerinţele pentru Organismele de certicare . . . . . . . . . . . . . . 96

2.1 Procesul de acreditare IFS conform ISO/IEC Ghidul 65(viitorul ISO/IEC 17065) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

2.2 Semnarea contractului cu deţinătorul IFS . . . . . . . . . . . . . . . . 96

2.3 Decizia de certicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 972.4 Responsabilităţile organismelor de certicare referitoare la

instructorii IFS i auditorii IFS (inclusiv liber profesioniti) 97

2.5 Cerinţe specice pentru instructorii IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

2.6 Cursul „Instruirea Instructorului“ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

3 Cerinţele pentru Auditorii IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 0 0

3.1 Cerinţe înainte de aplicarea pentru examinările IFS . . . . . . . 100

3.2 Cerinţe generale pentru auditori, atunci când aplică pentru

examinările IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1003.3 Procesul de examinare IFS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102

3.4 Extinderea domeniului pentru auditorii IFS aprobaţi. . . . . . . 104

3.5 Echipa de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1043.5.1 Reguli generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1043.5.2 Reguli specice pentru echipa de audit i auditarea

de 3 ori consecutiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

ANEXA 1Categorii de produs şi de tehnologii pentru auditori . . . . . . . . . . . . . . 106





Partea 4: Raportarea, Programul auditXpressTM i Portalul deaudit IFS

0 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1091 Raportare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

1.1 Privire generală asupra auditului (Anexa 1) . . . . . . . . . . . . . . . 109

1.2 Raportul de audit (Anexa 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110

1.3 Plan de acţiune (Anexa 3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

1.4 Cerinţe minime pentru Certicatul IFS (Anexa 4) . . . . . . . . . . 111

2 Programul auditXpressTM. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

3 Portalul de audit IFS şi Baza de date IFS(www.ifs-certication.com) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113

ANEXA 1Raportul Final de Audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116

ANEXA 2Raportul de audit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

ANEXA 3Plan de acţiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

ANEXA 4CERTIFICAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

ANEXALista cerinţelor de audit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125




International Featured Standards · IFS Food · Versiunea 6 Partea 1 11

Partea 1: Protocolul de audit

1 Istoria International Featured Standards

(Standardele Specice Internaţionale) i aStandardului IFS Food

Auditarea furnizorilor a constituit o caracteristică permanentă a siste-

melor i procedurilor de lucru ale lanţurilor de retail timp de mulţi ani.Până în 2003, acestea erau efectuate de către departamentele de asigu-

rare a calităţii proprii ale lanţurilor de retail/en-gros. Continua creterea

a cerinţelor consumatorilor, extinderea responsabilităţii lanţurilor deretail/en-gros, creterea cerinţelor legislative i globalizarea furnizăriiproduselor au dus la necesitatea de a se dezvolta un Standard unic pen-

tru asigurarea calităţii i siguranţa alimentelor. De asemenea, trebuia săse găsească o soluţie de a reduce timpul alocat auditurilor, atât pentrulanţurile de retail, cât i pentru furnizori.

Membrii asociaţi ai federaţiei germane de retail – HandelsverbandDeutschland (HDE) – i omologul său francez – Fédération des Entrepri-

ses du Commerce et de la Distribution (FCD) – au creat un standard decalitate i siguranţă a alimentelor, pentru produsele alimentare comer-cializate sub marcă proprie, numit IFS Food – Standardul Internaţionalpentru Alimente, care este menit să permită evaluarea sistemelor decalitate i pentru siguranţa alimentelor ale furnizorilor, pe baza uneiabordări uniforme. Acest standard este acum gestionat de IFS Manage-

ment GmbH, companie deţinută de FCD i HDE, i se aplică la toatestadiile de procesare a alimentelor, după ce acestea au părăsit ferma deproducţie. Standardul IFS Food a fost aliniat cu Documentul Ghid alGFSI i este recunoscut de GFSI (Global Food Safety Initiative- IniţiativaGlobală pentru Siguranţa Alimentelor).

Prima versiune implementată (versiunea 3) a Standardului IFS a fostdezvoltat de HDE i lansat în 2003. În ianuarie 2004, o versiune actuali-

zată, versiunea 4, a fost creată i introdusă în colaborare cu FCD. Între2005/2006 asociaţia de retail din Italia s-a alăturat i ea StandarduluiInternaţional pentru Alimente i dezvoltarea versiunii 5 a fost o colabo-

rare a federaţiilor de comerţ din Franţa, Germania i Italia dar i a retai-

lerilor din Elveţia i Austria.

Pentru versiunea 6 a IFS Food, ComitetulTehnic Internaţional i grupu-

rile de lucru din Franţa, Germania i Italia au fost implicate în mod activ,pe lângă retaileri i reprezentanţi ai industriei, serviciilor în domeniulalimentar i ai organismelor de certicare. In timpul dezvoltării versiunii6 a IFS Food, IFS a primit opinii i de la nou formatul grup de lucru IFSAmerica de Nord i de la retaileri din Spania, Asia i America de Sud.




12 Partea 1 International Featured Standards · IFS Food · Versiunea 6

Obiectivele de bază ale IFS Food, cât si pentru celelalte Standarde IFS,sunt:

– să stabiliească un standard comun, cu un sistem uniform de

evaluare,– să lucreze cu organisme de certicare acreditate i cu auditori

calicaţi aprobaţi IFS,

– să asigure comparabilitatea i transparenţa în întreg lanţul dedistribuţie,

– să reducă costurile i timpul atât pentru furnizori cât i pentrulanţurile de retail.

Experienţa, modicările legislative si revizia documentului ghid GFSI aucondus la nevoia de a revizui versiunea 5. A fost elaborat un chestionar

detaliat i extins, care să permită tuturor părţilor interesate să se implice în dezvoltarea Standardului IFS Food. Acest chestionar on-line a fostdisponibil între lunile ianuarie i februarie 2011, permiţând tuturor celorimplicaţi să ia parte la proces. Toate chestionarele completate au fostsupuse unei analize detaliate. În plus, reprezentanţii industriei i ai orga-

nismelor de certicare au participat în toate etapele procesului de revi-zie, pentru o mai bună împărtăire a experienţei i transparenţă.

Analiza tuturor chestionarelor, asociată cu opiniile primite de la toatepărţile implicate, a avut ca rezultat denirea următoarelor obiective,care au constituit baza revizuirii versiunii 5 a IFS.

– să excludă duplicările,– să verice cerinţele pentru claritate,

– să adapteze Standardul, astfel încât să îndeplinească cerinţelelegislaţiei în vigoare,

– să includă criterii pentru apărarea alimentelor în lista generalăde vericare pentru audit

– să includă toate doctrinele IFS Food

– să îmbunătăţeasca întelegerea protocolului de audit

– să determine reguli mai precise pentru calculul duratei auditului

– să îmbunătăţească denirea domeniilor de audit

– să actualizeze Standardul în conformitate cu noua versiunea adocumentului de ghidare GFSI

Noua versiune 6 a IFS Food va intra în vigoare la 1 Iulie 2012. Până la 30Iunie 2012, companiile pot efectua audituri numai conform IFS Foodversiunea 5; după această dată, vor acceptate numai auditurile efectu-

ate conform IFS Food versiunea 6.

Standardul IFS Food este unul dintre standardele aate sub umbrelabrandului internaţional IFS (International Featured Standards – Standar-

dele Specice Internaţionale).





2 Introducere

2.1 Scopul i conţinutul protocolului de audit

Acest protocol de audit descrie cerinţele specice pentru organizaţiileimplicate în auditurile IFS Food.

Scopul protocolului este de a deni criteriile ce trebuie urmărite de cătreun organism de certicare, care efectuează audituri în conformitate cucerinţele IFS i în conformitate cu norma de acreditare ISO/IEC Ghidul65 (viitorul ISO/IEC 17065).

De asemenea, detaliază procedurile ce trebuie urmate de către compa-

niile auditate i clarică logica auditării lor. Doar organismele de certi-

care care sunt acreditate ISO IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) pen-tru domeniul IFS Food i care au semnat un acord cu deţinătoriistandardului, pot efectua audituri în conformitate cu Standardul IFSFood i pot emite Certicate IFS. Cerinţele IFS cu privire la organismelede certicare sunt descrise clar în partea 3 a acestui document.

2.2 Informaţii extraordinare din partea companieicerticate către organismul de certicare

In conformitate cu ISO/IEC Ghidul 65, compania trebuie să informezeorganismul de certicare despre orice schimbare sau indiciu că produ-

sele nu mai sunt conforme cu cerinţele sistemului de certicare (deexemplu, rechemari sau alerte privind produsele, etc). Pentru IFS,această informare trebuie să e făcută în 3 zile lucrătoare.

2.3 Cerinţe generale pentru sistemul de management alcalităţii i siguranţei alimentelor

În general, când auditul se efectuează în conformitate cu IFS, auditorul

evaluează dacă diferitele elemente ale sistemului calităţii i siguranţeialimentelor al unei companii sunt documentate, implementate, menţi-nute i îmbunătăţite în permanenţă. Auditorul va examina următoareleelemente:

– structura organizaţiei, legat de responsabilitate, autoritate, cali-care i a postului

– proceduri documentate i instrucţiuni cu privire la implementa-

rea acestora,

– inspecţie i vericare: cerinţe specice i denirea criteriilor deacceptare/toleranţă

– măsurile care trebuie luate în caz de neconformitate,





– investigarea cauzelor neconformităţilor i implementarea acţiu-

nilor corective,

– analizele de conformitate a datelor privind siguranţa i calitatea

i implementarea lor în practică– gestionarea, păstrarea i regăsirea înregistrărilor referitoare la

calitatea i siguranţa alimentelor, cum ar cele privind trasabi-

litatea, controlul documentelor.

Toate procesele i procedurile trebuie să e clare, concise i fără ambi -

guităţi, iar personalul responsabil trebuie să înţeleagă principiile siste-

mului de management al calităţii i siguranţei alimentelor.

Sistemul de management al calităţii i siguranţei alimentelor este bazatpe următoarea metodologie:

– să identice procesele necesare pentru sistemul de manage-

ment al calităţii i siguranţei alimentelor;

– să determine succesiunea i interacţiunea acestor procese;

– să determine criteriile i metodele necesare pentru asigurareafuncţionării i controlului eciente ale acestor procese;

– să asigure disponibilitatea informaţiei necesară pentru funcţio-

narea i monitorizarea acestor procese;

– să măsoare, monitorizeze i analizeze aceste procese i să

implementeze acţiunile necesare, pentru obţinerea rezultatelordorite i pentru îmbunătăţirea continuă

3 Tipuri de Audit

3.1 Auditul iniţial

Un audit iniţal este primul audit conform IFS Food pentru o companiei.

Se efectuează la un moment i la o dată stabilite de comun acord întrecompanie i organismul de certicare ales. Pe parcursul acestui audit, întreaga companie este auditată, atât în ceea ce privete documentaţiacât i în ceea ce privete procesele în sine. În timpul auditării, toate cri-teriile cerinţelor IFS trebuie evaluate de către auditor. În cazul unui auditpreliminar, auditorul care efectuează acest audit va diferit de auditorulcare efectuează auditul iniţial.

3.2 Auditul de urmărire

Un audit de urmărire este necesar într-o anumită situaţie, atunci cândrezultatele auditului (un audit iniţial sau un audit de reînnoire) nu suntsuciente pentru a permite acordarea certicatului (vezi Tabelul nr. 6). În





timpul auditului de urmărire, auditorul se concentrează asupra imple-

mentării măsurilor luate pentru corectarea neconformităţilor Majoreidenticate în timpul auditului precedent. Auditul de urmărire va efec-

tuat în intervalul de ase luni de la data auditului precedent. În general,

auditorul care a efectuat auditul în care s-a identicat neconformitateaMajoră va efectua i auditul de urmărire.

Dacă neconformitatea Majoră este legată de abateri ale procesului deproducţie, auditul de urmărire va efectuat la cel puţin 6 săptămâni inu mai târziu de 6 luni de la auditul precedent. Pentru alte genuri deneconformităţi (ex: documentaţie), organismul de certicare este res-

ponsabil pentru stabilirea datei auditului de urmărire.

Dacă nu se efectuează un audit de urmărire timp de 6 luni, atunci estenecesară efectuare unui audit nou.

În cazul în care auditul de urmărire stabilete că cerinţele nu sunt înde-

plinite, este necesară efectuarea unui audit nou. Eliminarea neconfor-

mităţilor Majore va întotdeauna stabilită printr-o vizită a auditorului lafaţa locului.

3.3 Auditul de reînnoire (pentru recerticare)

Auditurile de reînnoire sunt acele audituri care sunt efectuate dupăauditul iniţial. Perioada în care auditul de reînnoire va efectuat esteindicată pe certicat. Auditul de reînnoire implică auditarea completă acompaniei, rezultând în eliberarea unui nou certicat. În timpul auditu-

lui, toate criteriile din catalogul cerinţelor IFS vor evaluate de cătreauditor. O atenţie specială este acordată abaterilor i neconformităţiloridenticate în timpul auditului precedent, precum i implementării iecienţei acţiunilor corective i măsurilor preventive înscrise în planulde acţiuni corective al companiei.

Notă: planul de acţiuni corective de la auditul precedent va întot-

deauna evaluat de către auditor, chiar dacă auditul precedent a fostefectuat cu mai mult de un an în urmă. De aceea, companiile auditate

trebuie să informeze organismul de certicare dacă au fost certicateIFS în trecut.

Data auditului de reînnoire va calculată de la data auditului precedenti nu de la data eliberării certicatului. In plus, auditul de reînnoire poate programat cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte i cel mai târziucu două săptămâni după data de referinţă a auditului de reînnoire (vezii secţiunea 6.2). Companiile sunt responsabile pentru menţinerea pro-

priilor certicări.Toate companiile certicate IFS vor primi de la portalulde audit IFS on-line o noticare, cu trei luni înainte de expirarea certi-

cării.

Organismele de certicare pot de asemenea să contacteze companiiledin timp, pentru a stabili o dată pentru un nou audit.





În general, datele stabilite pentru ecare audit trebuie să e încărcate peportalul de audit IFS, în zona de jurnal, cel mai târziu cu două săptămâni(14 zile calendaristice) înainte de data auditului (este posibilă modica-

rea datei pe termen scurt).

3.4 Auditul de extindere

In situaţii specice, cum ar produse noi i/sau procese noi care sedoresc a incluse în domeniul de audit sau de ecare dată când estenecesar ca domeniul auditului să e actualizat pe certicat, atunci, pen-

tru o companie certicată IFS Food, nu mai este necesară efectuareaunui audit complet nou, ci organizarea unui audit de extindere la locaţie

în timpul perioadei de valabilitate a certicatului existent. Organismul

de certicare este responsabil pentru determinarea cerinţelor relevantecare să e auditate i durata relevantă a auditului. Raportul acestui auditde extindere va considerat o anexă a raportului de audit curent. Con-

diţiile de promovare a auditului de extindere (scorul mediu ≥75 %) suntaceleai ca cele normale, dar concentrate pe cerinţele specice care tre-

buie să e auditate; punctajul auditului original nu se modică;

Dacă auditul de extindere demonstrează conformitate, certicatul va actualizat cu noul domeniu i va încărcat pe portalul de audit.

Certicatul actualizat va păstra data de valabilitate a certicatului curent.

Dacă, în timpul auditului de extindere, o neconformitate Majora sauK.O. (neconformitate Knock Out) au fost identicate, întregul audit estenereuit i certicatul curent va suspendat, aa cum este descris in5.8.1 si 5.8.2.

4 Domeniul Auditului

IFS Food este un Standard pentru auditarea furnizorilor ce fabrică pro-

duse alimentare sub marca proprie a lanţurilor de retail i en-gros i aaltor producători de produse alimentare i se aplică doar companiilorproducătoare de alimente sau celor care ambalează produse alimentarevrac. IFS Food poate folosit doar atunci când un produs este procesatsau atunci când există un pericol de contaminare a produsului în timpulambalării primare. In consecinţă, IFS Food nu se aplică următoareloractivităţi:

– import (birouri, de exemplu companiile de tip broker)

– transport, depozitare i distribuţie

Pentru claricarea domeniului de aplicare pentru IFS Food i alte Stan -

darde IFS (Broker, Logistics, Cash & Carry/Wholesale i HPC) vă rugămconsultaţi Anexa 1.





Dacă rma comercializează produse nite, fabricate în altă parte, furni-

zorii acestor produse trebuie să e ei înii certicaţi IFS FOOD i cerin-

ţele specice din lista de cerinţe de audit (Partea 2) referitoare la comer-

cializarea produselor gata fabricate (4.4.2.1 până la 4.4.2.3.) trebuie să

e îndeplinite. Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile, acele produse trebuieexcluse din certicat i certicatul trebuie să menţioneze „activitatea decomercializare nu este inclusă“.

Dacă cerinţele menţionate mai sus sunt îndeplinite, acele produse nitecomercializate vor în mod clar specicate pe certicat, detaliind dome-

niul produselor, i specicate în raport, atât în domeniul auditului cât i în prolul companiei.

Domeniul auditului va denit i validat între companie i organismulde certicare, înainte ca auditul să aibă loc. Domeniul va indicat clar i

fără ambiguitate în contractul dintre companie i organismul de certi-care, în raportul de audit i pe certicat.

Auditul trebuie să aibă loc la o dată care să asigure că întreg domeniulde produse i procese menţionate în raport i pe certicat să poată evaluat efectiv.

Dacă, între două audituri de certicare, sunt implementate procese noisau produse diferite de cele incluse în domeniul auditului curent IFS (deexemplu: produse sezoniere), compania certicată trebuie să informezeimediat organismul de certicare, care trebuie să efectueze o evaluare ariscului si să decidă dacă este necesară efectuarea unui audit de extin-

dere sau nu (vezi si 3.4). Rezultatul evaluării riscului, bazat pe riscul deigienă i siguranţă, trebuie să e documentat.

Auditul este specic pentru locaţia unde au loc toate procesele prin caretrece un produs. În cazul existenţei unor structuri descentralizate, iarauditarea unei anumite locaţii este insucientă pentru obţinerea uneiimagini cuprinzătoare asupra capacităţilor companiei, atunci toate cele-

lalte facilităţi relevante vor de asemenea incluse în audit. Acest lucruva descris în detaliu, în prolul companiei din raportul de audit.

Domeniul auditului va include întreaga activitate a companiei (de exem-

plu, acelai tip de producţie pe linii diferite pentru produsele furnizoru -lui i ale lanţurilor de retail/en-gros), nu doar linia de producţie pentruprodusele marca proprie a lanţurilor de retail/en-gros. Domeniul va validat a doua oară la începutul auditului, după analiza iniţială a riscului.Mai mult decât atât, domeniul poate schimbat după analiza de risc (deexemplu, dacă o altă activitate se interferează cu cea din domeniul audi-

tului)

Domeniul de audit va face referire la categoriile de produse si de tehno-

logii auditate (Vezi anexa 3).

Exemplu 1: pentru o companie producătoare de îngheţată, domeniulde audit va face referire la categoria de produs 4 (lactate) i categoriilede tehnologii B (pasteurizare), D (congelare/răcire) i F (amestecare).





Exemplu 2: pentru o companie producătoare de paste făinoase proas-

petecuumpluturăsicarerealizeazăiumpluturileîncadrulcompaniei(deexemplu cu carne, smântână, roii), domeniul de audit va face referirela categoria de produs 7 (produse combinate) i categoriile de tehnolo-

gii B(pasteurizare), D(congelare/răcire), E(ambalare în atmosferă modi-cată) i F(tăiere/amestecare/umplere).

Notă: alte categorii de tehnologii pot adăugate sau eliminate, depin-

zând de detaliile proceselor desfăurate în companie;

Dacă, în cazuri excepţionale, compania decide să excludă anumite cate-

gorii de produse (linii de producţie) din domeniul auditului, atunci acestlucru va indicat în mod clar i va inclus în raportul de audit i pecerticatul IFS.

Auditarea companiilor cu locaţii multiple, cu management centralizatDacă anumite procese sunt organizate centralizat într-o companie cumai multe locaţii de producţie (de exemplu, aprovizionarea, manage-

mentul de personal, managementul reclamaţiilor), locaţia managemen-

tului central – sediul central – va trebui auditat si rezultatul audităriicerinţelor relevante pentru acesta vor luate în considerare în raportulde audit al ecărei locaţii de producţie.

Notă: Fiecare locaţie de producţie va auditată separat într-o perioadăde maxim 12 luni de la auditul locaţiei de management central i vaavea raportul propriu de audit i certicatul propriu. Fiecare locaţie va menţionată în contract i va avea propriul raport i certicat. Dacă sediulcentral nu are activitate de producţie, atunci această locaţie nu poate certicată IFS ca o companie independentă. Timpul alocat audituluilocaţiei centrale de management va indicat în raport, în secţiuneareferitoare la prolul companiei.

Auditul sediului central va avea loc întotdeauna înainte de auditul loca-

ţiilor de producţie, pentru a avea o imagine preliminară.

Notă: Dacă nu este posibilă efectuarea unui audit la sediul central,atunci trebuie să se asigure că în timpul auditului la locaţia de produc-

ţie, toate informaţiile necesare din partea sediului central să e disponi-

bile (de exemplu, reprezentanţi ai sediului central să e prezenţi la loca-ţia de producţie în timpul auditului).

5 Procesul de Certicare

5.1 Pregătirea auditului

Înainte de a auditată, compania va studia în detaliu toate cerinţeleStandardului IFS Food. În ziua auditului, versiunea curentă a Standar-

dului trebuie să e disponibilă la locaţia auditată. Compania este res-

ponsabilă pentru obţinerea versiunii în vigoare a Standardului. Pentru a





se pregăti pentru un audit iniţial, o companie poate efectua un auditpreliminar, care se realizează doar pentru uz intern. Auditul preliminarnu poate include vreo recomandare.

Dacă auditul nu este un audit iniţial, compania trebuie să informezeorganismul de certicare astfel încât auditorul să verice planul de acţi-

uni corective de la auditul precedent.

Data planicată pentru auditul iniţial sau pentru auditul de reînnoire va comunicată biroului IFS prin portalul de audit IFS. Aceasta este res-

ponsabilitatea organismului de certicare.

5.2 Selectarea organismului de certicare – aranjamente

contractuale

Pentru a efectua auditul IFS, compania va desemna un organism decerticare, care este acreditat pentru a realiza astfel de audituri. Doarorganismele de certicare aprobate pentru IFS – care trebuie să e acre -

ditate conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) pentru dome-

niul IFS Food i care au semnat un contract cu IFS (vezi Partea 3) – potefectua audituri IFS Food i pot emite certicate. Lista tuturor organis-

melor de certicare acreditate IFS la nivel internaţional, grupate pe ţări,este disponibilă pe pagina de internet www.ifs-certication.com.

Organismele de certicare pot avea auditori calicaţi pentru unul saumai multe domenii. Conrmarea categoriei de produs i de tehnologie,pentru care organismul de certicare poate efectua audituri, va obţi-

nută de la organismul de certicare.

Auditurile IFS pot efectuate de o echipă de audit, doar daca toţi mem -

brii echipei de audit sunt auditori aprobaţi IFS. Cerinţele suplimentarepentru echipele de audit sunt descrise în detaliu în Partea 3 a Standar-

dului, capitolul 3.5.

Un auditor nu poate efectua mai mult de 3 audituri consecutive la ace-

eai locaţie (oricare ar timpul între audituri); regulile care se aplică în

cazul echipei de audit sunt detaliate în Partea 3, capitolul 3.5.

Între companie i organismul de certicare va exista un contract, carespecică domeniul auditat, durata i cerinţele de raportare. Contractulva face referire la Programul de Integritate (vezi capitolul 12), în legăturăcu posibilitatea efectuării de audituri la locaţie, organizate de Manage-

mentul Asigurării Calităţii a birourilor IFS.

Auditul va avea loc atunci când produsele incluse în domeniul audituluisunt procesate.

Este de preferat ca auditul să e efectuat în limba companiei, iar orga-

nismul de certicare trebuie să facă toate eforturile de a desemna unauditor, a cărui limbă maternă sau limbă de folosinţă principală esteaceeai cu limba companiei. În plus, limbile folosite de auditor pentru





efectuarea unui audit – dintre limbile native – trebuie să e aprobate debirourile IFS înainte de efectuarea auditului (vezi si Partea 3).

Este responsabilitatea companiei de a verica dacă organismul de cer-

ticare este acreditat pentru certicarea IFS Food.

5.3 Durata unui audit

IFS a implementat un instrument pentru calculul duratei minime a unui

audit, bazat pe urmatoarele criterii:

– numărul total de oameni (lucrători part-time, lucrători în schim-

buri, personal temporar, personal administrativ, etc)

– numărul de categorii de produse

– numărul de etape de proces (etape „P“)

Acest instrument este disponibil pe www.ifs-certication.com

Exemple de calcul a duratei de audit (în funcţie de categoriile de produsi de tehnologii, aa cum sunt descrise în Anexa 3)

Exemplul 1: pentru o companie producătoare de îngheţată

– Domeniul auditului trebuie să facă referire la categoria de pro-

dus 4 (lactate) i categoriile de tehnologii B (pasteurizare), D(congelare/răcire) i F (amestecare).

– Pentru calculul duratei auditului, următoarele categorii de pro-

duse i etape „P“ vor selectate: categoria de produs 2 (lac-

tate), P2 (pasteurizare), P6 (congelare/răcire) i P12 (ameste-

care)

Exemplul 2: pentru o companie producătoare de paste proaspeteumplute i care produce i umpluturile (cu, de exemplu, carne, brânză,roii)

– Domeniul auditului trebuie să facă referire la categoria de pro-dus 7 (produse combinate) i categoriile de tehnologii B (paste-

urizare), D (congelare/răcire), E (ambalare în atmosferă modi-

cată) i F (tăiere/amestecare/umplere)

– Pentru calculul duratei auditului, urmatoarele categorii de pro-

duse i etape „P“ vor selectate: categoria de produs 7 (pro-

duse combinate), 1(carne), 4 (lactate), 5 (fructe i legume), 6(produse din cereale), P2 (pasteurizare), P6 (congelare/răcire),P8 (ambalare în atmosferă modicată) i P12 (tăiere/ameste-

care/umplere)

Nota 1: în mod specic pentru categoria de produse 7, există diferiţiparametri pentru denirea domeniului i duratei auditului;





Nota 2: produse i tehnologii pot adăugate sau terse, în funcţie dedetaliile proceselor din companie.

Nota 3: pentru calcularea duratei de audit, ecare etapă „P“ este consi-

derată o singură dată în formulă, în cazul în care aceeai etapă se repetăpentru mai multe categorii de produs.

Este obligatoriu pentru toate organismele de certicare să foloseascăacest instrument de calcul pentru a determina durata minimă a auditu-

lui.

Determinarea duratei nale a auditului este în responsabilitatea orga-

nismului de certicare i poate mai mare decât durata minimă calcu-

lată (depinzând de structura specică a companiei). Dacă, prin expertizasa, organismul de certicare consideră că durata de audit calculată este

inacceptabil de mare i necesită să e redusă, se acceptă o anumităexibilitate a duratei auditului, în următoarele condiţii:

– dacă instrumentul de calcul indică o durată ≤ 2 zile, aceastădurată trebuie utilizată ca valoare minimă;

– dacă instrumentul de calcul indică o durată >2 zile i ≤ 3 zile,organismul de certicare poate reduce durata, dar întotdeaunava trebui să e ≥ 2 zile. În acest caz, va trebui justicată aceastăreducere în raportul de audit, în secţiunea prolul companiei;

– dacă instrumentul de calcul indică o durată > 3 zile i ≤ 4 zile,organismul de certicare poate reduce durata, dar întotdeaunava trebui să e ≥ 3 zile. În acest caz, va trebui justicată aceastăreducere în raportul de audit, în sectiunea prolul companiei;

– Etc.

Durata de audit calculată nu include timpul pentru pregătirea audituluisau întocmirea raportului.

O zi normală de audit este de 8 ore.

Separat de durata de audit, pe lângă auditul la locaţie, pregătirea audi-

tului trebuie să e cel puţin 2 ore.

1/3 din durata auditului trebuie să e petrecut, ca un minim, în zona deproducţie a locaţiei.

Adiţional, timpul pentru întocmirea raportului de audit este în modgeneral 0,5 zile.

Nota 4: Pentru companiile cu mai multe locaţii, durata de audit poate redusă cu maxim 0,5 zile, dacă cerinţele au fost deja auditate la locaţiacentrală de management.

Nota 5: Pentru o echipă de audit, durata minimă de audit trebuie să e1 zi. În plus faţă de timpul de audit alocat, calculat cu instrumentul men-

ţionat mai sus, trebuie adăugate minim 2 ore.Timpul adiţional adăugat





trebuie să e alocat pentru echipă i nu pentru un auditor individual,pentru efectuarea de activităţi comune (exemplu: edinţa de deschiderei închidere, discuţii despre concluziile auditului, etc)

A se vedea de asemenea Partea 3, capitolul 3.5 despre echipa de audit.

5.4 Întocmirea unui plan de audit

Organismul de certicare întocmete planul de audit. Planul de auditinclude detaliile corespunzătoare cu privire la domeniul acoperit i lacomplexitatea auditului. Este de asemenea sucient de exibil pentru areacţiona la situaţii care pot apărea pe parcursul auditului de certicarela faţa locului. Planul de audit ia în considerare raportul de audit i pla-

nul de acţiune al auditului de certicare precedent, indiferent când afost data auditului precedent. De asemenea, menţionează care dintreprodusele sau categoriile de produse ale companiei vor auditate.Compania poate auditată doar într-o perioadă în care aceasta produceprodusele menţionate în domeniul auditului. Planul de audit trebuie săe trimis companiei auditate înainte de audit, pentru a asigura disponi-

bilitatea persoanelor responsabile la data auditului.

În cazul unei echipe de audit, planul de audit trebuie să indice în modclar ce auditor efectuează ecare parte de audit.

Dacă auditul IFS este efectuat în combinaţie cu alt standard/normă, pla -

nul de audit va indica în mod clar când va auditat ecare standard sauparte din el.

Auditul va planicat, pe baza urmatoarelor etape:

– edinţa de deschidere

– evaluarea sistemelor de calitate i pentru siguranţa alimentelor,prin vericarea documentaţiei (HACCP, documentaţia de mana-

gementul calităţii)

– inspecţia la faţa locului i intervievarea angajaţilor

– pregătirea concluziilor nale rezultate din audit

– edinţa de închidere

Compania va asista i va coopera cu auditorul pe tot parcursul auditu-

lui. Ca parte a auditului, sunt intervievaţi angajaţi de la diferite niveluride management. Este recomandat ca managerii principali ai companieisă e prezenţi la edinţele de deschidere i de închidere, astfel încâtorice abateri sau neconformităţi să poată discutate.

Auditorul care conduce auditul va evalua toate cerinţele IFS Food caresunt relevante pentru structura i activitatea companiei.

În timpul edinţei de închidere, auditorul (sau auditorul ef, în cazulechipei de audit) va prezenta toate observaţiile i va discuta toate aba-





terile i neconformităţile care au fost identicate. După cum se menţio-

nează în ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065), pe parcursul edin-

ţei de închidere, auditorul poate face doar o evaluare provizorie astatusului companiei. Organismul de certicare va întocmi pentru com-

panie un raport provizoriu de audit i o schiţă a planului de acţiune, careva folosită ca bază pentru desemnarea acţiunilor corective, pentruabaterile i neconformităţile identicate.

Organismul de certicare are responsabilitatea de a lua decizia de certi -

care i de a pregăti raportul nal de audit, după primirea planului deacţiune completat. Emiterea certicatului depinde de rezultatul auditu-

lui i de acceptarea unui plan de acţiuni corespunzator.

5.5 Evaluarea cerinţelorAuditorul evaluează natura i importanţa oricărei abateri sau neconfor-

mităţi. Pentru a determina dacă a fost îndeplinită conformitatea cu ocerinţă IFS Food, auditorul trebuie să evalueze ecare cerinţă din Stan-

dard. Există diferite feluri de a clasica observaţiile.

5.5.1 Evaluarea unei cerinţe ca ind o abatere

În IFS Food există 4 posibilităţi de notare:

Notare cu:

A: Conformitate deplină cu cerinţa menţionată în Standard

B: Conformitate îndeplinită în cea mai mare parte a cerinţei menţionată în Standard, însă s-a identicat o mică abatere

C: Numai o mică parte a cerinţei a fost implementată

D: Cerinţa din Standard nu a fost implementată

Punctele sunt acordate pentru ecare cerinţă în conformitate cu urmă-

torul tabel:

Tabelul nr.1: Notare

Rezultat Explicaţie Puncte

A Conformitate deplină 20 de puncte

B (abatere) Conformitate îndeplinită în cea mai mare parte 15 puncte

C (abatere) Numai o mică parte a cerinţei a fost implemen-

tată5 puncte

D (abatere) Cerinţa nu a fost implementată –20 puncte

Auditorul va explica toate notările cu B, C i D în raportul de audit.





În plus faţă de această notare, auditorul poate decide să noteze compa-

nia cu „KO“ sau cu „Majoră“ (neconformitate majoră), ceea ce va ducela scăderea unor puncte din punctajul total. Aceste situaţii sunt expli-cate în subcapitolele următoare.

5.5.2 Notarea unei cerinţe ca ind neconformă

În IFS există două feluri de neconformităţi i anume Majoră i KO,ambele ducând la scăderea de puncte din punctajul total. În cazul încare compania este notată cu cel puţin una dintre aceste neconformi -

tăţi, certicatul nu poate acordat.

5.5.2.1 Majoră

O Majoră este denită după cum urmează:O neconformitate majoră poate acordată oricărei cerinţe care nu estedenită ca cerinţă KO.

Atunci când există o abatere importantă în îndeplinirea cerinţelor Stan-

dardului, referitoare la siguranţa alimentelor i/sau la cerinţele legisla-

tive din ţara de producţie i ţările de destinaţie. O Majoră poate acor-dată i atunci când neconformitatea găsită poate conduce către unpericol serios pentru sănătate.

O neconformitate majoră va scădea 15% din numărul total de puncteposibil.

Tabelul nr. 2: Evaluarea unei Majore

Evaluare Punctaj Rezultat

Majoră Este scăzut 15% din numărul total depuncte

Acordarea certicatuluinu este posibilă

Vezi i secţiunea 5.8 pentru managementul general al procesului deaudit, în cazul unei(unor) neconformităţi Majore.

5.5.2.2 KO (Knock out)

În IFS există cerinţe specice, care sunt create ca cerinţe KO (KO – Knockout). Dacă în timpul auditului, auditorul îi dă seama că aceste cerinţenu sunt îndeplinite de către companie, acest fapt conduce catre o nea-

cordare a certicarii.

În IFS Food, următoarele 10 cerinţe sunt denite ca cerinţe KO:

1.2.4 Responsabilitatea managementului

2.2.3.8.1 Sistemul de monitorizare al ecărui PCC3.2.1.2 Igiena personalului

4.2.1.2 Specicaţii ale materiilor prime





4.2.2.1 Conformitatea cu reţeta

4.12.1 Managementul corpurilor străine

4.18.1 Sistemul de trasabilitate

5.1.1 Auditurile interne

5.9.2 Procedura de retragere i rechemare

5.11.2 Acţiuni corective

Cerinţele KO vor evaluate conform următoarelor reguli de notare:

Tabelul nr. 3: Punctajul pentru cerinţele KO

Rezultat Explicaţie Punctaje acordate

A Conformitate deplină 20 puncte

B (abatere) Conformitate îndeplinită în ceamai mare parte

15 puncte

C (abatere) Numai o mică parte a cerinţeia fost implementată

Nu există posibilitateanotării cu „C“

KO (= D) Cerinţa nu este implementată Se scad 50% din punctajultotal=> Nu este posibilăacordarea certicatului

Notă ImportantăNotarea cu „C“ nu este posibilă pentru cerinţele KO. În ceea ce priveteaceste cerinţe, auditorul poate să folosească doar A, B sau D (= KO).

Când o cerinţă KO a fost notată cu „D“, se scad 50 % din numărul totalde puncte posibile, însemnând în mod automat că acea companie vaprimi „respins“ pentru certicarea IFS Food.

O cerinţă KO nu poate notată cu N/A, cu excepţia cerinţelor KO 2.2.3.8.1i 4.2.2.1.

Vezi i secţiunea 5.8 pentru managementul general al procesului deaudit, în cazul uneia sau mai multor neconformităţi KO.

5.5.3 Notarea unei cerinţe ca ind N/A (neaplicabil)

Când auditorul decide că o cerinţă nu este aplicabilă, el trebuie să folo-

sească ca i notare:

N/A: Neaplicabil, i să furnizeze o scurtă explicaţie în raportul de audit

Notarea cu N/A este posibilă pentru orice cerinţă din lista de audit a IFSFood, cu excepţia cerinţelor KO (cu excepţia cerinţelor KO 2.2.3.8.1 i4.2.2.1)

Cerinţele N/A nu vor incluse în planul de acţiune, dar vor listate într-un tabel separat, în raportul de audit.





Dacă există un număr semnicativ de cerinţe apreciate ca neaplicabile,folosirea numărului total de puncte pentru audit poate induce în eroare;de aceea, sistemul de notare pentru IFS Food este bazat pe un procentdin punctajul total disponibil i acesta este cel folosit pentru a decide

statusul locaţiei, nivel de bază sau înalt.

5.6 Stabilirea frecvenţei auditurilor

Pentru toate tipurile de produse i pentru toate nivelurile de certicare,frecvenţa pentru auditurile IFS Food este de 12 luni, începând de la dataauditului i nu de la data emiterii certicatului. Reglementările specicesunt descrise în 6.2 (ciclul de certicare).

5.7 Raportul de audit

În urma ecărui audit, se va întocmi un raport scris complet, în formaprestabilită (vezi Partea 4).

5.7.1 Structura raportului de audit

Raportul de audit va oferi transparenţă i incredere cititorului i va completat de către auditor. Raportul de audit este împărţit în mai multesecţiuni:

– Informaţii generale despre companie, în câmpurile obligatorii(vezi Anexa 2, Partea 2)

– Rezultatul general al auditului, cu descrierea detaliată a dome-

niului

– Rezumat general în formă de tabel pentru toate capitolele.Rezultatul auditului va specica nivelul i procentul nal.

– Rezumatul general al tuturor capitolelor i observaţiile privind

vericarea acţiunilor corective implementate după auditul pre-cedent;

– Observaţiile asupra cerinţelor KO i neconformităţilor Majore

– Un rezumat al tuturor abaterilor i neconformităţilor identi-

cate pentru ecare capitol (de la 1 la 6)

– O listă separată (incluzând explicaţiile) a tuturor cerinţelor eva-

luate ca N/A (neaplicabil)

– Un raport de audit detaliat, cu câmpuri obligatorii de completatde către auditor pentru anumite cerinţe din IFS Food (vezi

Anexa 2, Partea 2)Toate deviaţiile (B, C, D) i cerinţele KO notate cu B, neconformităţile(Majore, cerinţe KO notate cu D) identicate pe parcursul auditului sunt





prezentate într-un plan de acţiune separat. Ca urmare a atribuirii uneinote, deviaţie sau neconformitate, compania trebuie să întocmescă unplan de acţiuni corective. În acest fel, cel care citete raportul poatevedea neconformităţile i abaterile, dar i acţiunile corective pe care

compania le iniţiază.

5.7.2 Paii necesari pentru nalizarea raportului de audit

5.7.2.1 Întocmirea raportului preliminar de audit i a schiţei planuluide acţiune

Auditorul va explica toate neconformităţile (cerinţele KO notate cu D icele Majore), toate abaterile (B, C, D) i cerinţele KO notate cu B i toatecerinţele N/A.

Auditorul va descrie/explica i notările cu A pentru anumite cerinţe pre-

determinate (vezi Anexa 2, Partea 2).

Planul de acţiune va include toate cerinţele care nu sunt evaluate cu Asau N/A. Schema planului de acţiune va conformă cu schema planuluide acţiune din programul AuditXpress (programul pentru redactarearaportului IFS). Aceasta va include elementele din tabelul următor.

Auditorul va completa toate rândurile din coloana A din tabelul nr.4,explicând i justicând abaterile i neconformităţile, înainte de a trimitecompaniei schema planului de acţiune i raportul preliminar de audit.

Organismul de certicare sau auditorul vor trimite companiei atât rapor-

tul preliminar de audit cât i schema planului de acţiune, în interval dedouă săptămâni de la data auditului.

Tabelul nr. 4: Schema planului de acţiune

Numă-rul

cerinţei

Cerinţa IFS Evalu-are

Justicare(de cătreauditor)

Acţiunecorectivă(de cătrecompanie)

ResponsabilităţiData i statusulimplementării(de cătrecompanie)

Aprobat decătreauditor

Coloana A Coloana B Coloana C Coloana D

1.2.1 Trebuie să existe oorganigramă …

B

1.2.2 Competenţele iresponsabilităţile …

C

1.2.3 Trebuie să existe o aa postului …

D

1.2.4KO

Managementul trebuiesă se asigure …

KO/D

1.2.5 Angajaţii care au

inuenţă …

Majoră

2.1.3.8.1KO

Stabilirea unui sistemde monitorizare …

KO/B





5.7.2.2 Întocmirea de către companie a planului de acţiuni corective

Compania va completa acţiunile corective propuse (coloana B a tabelu-

lui nr.4) pentru toate abaterile (B, C, D) i cerinţele KO notate cu B i

neconformităţile (Majore, cerinţele KO notate cu D) menţionate de cătreauditor.

Pentru toate abaterile notate cu C i D i pentru neconformităţile Majoresau cerinţele KO notate cu B i/sau D, compania va indica cu exactitateresponsabilităţile i termenele limită de implementare pentru actiunilecorective (tabelul nr. 4, coloana C). Compania va trimite organismuluide certicare planul de acţiuni corective, în două săptămâni de la primi-

rea raportului preliminar de audit i a schemei planului de acţiune. Dacăacest termen limită nu este respectat, compania trebuie să treacă printr-un audit iniţial sau de reînnoire complet.

Certicatul IFS nu va acordat decât dacă, pentru acţiunile corectivepentru cerinţele notate cu C sau D si cerinţele KO notate cu B, se menţi-

onează responsabilităţile i datele de implementare în planul de acţi-

une.

Decizia nală de acordare a certicatului IFS depinde atât de punctajulnal cât i de relevanţa planului de acţiuni corective comunicat de com-

panie organismului de certicare.

Compania va trimite întotdeauna un plan de acţiuni corective scris îna-

inte de primirea raportului nal i a certicatului. Scopul planului deacţiuni corective este de a face compania să se străduiască pentru o

îmbunătăţire continuă.

5.7.2.3 Validarea planului de acţiune de către auditor

Auditorul sau un reprezentant al organismului de certicare va validarelevanţa acţiunii corective în ultima coloană a planului de acţiune, îna-

inte de pregătirea raportului nal de audit (Coloana D a tabelului nr. 4).Dacă acţiunile corective nu sunt valide sau sunt neadecvate, organis-

mul de certicare va înapoia companiei planul de acţiune, pentru nali-

zare până la termenul limită.

5.7.3 Alte reguli referitoare la raportul de audit

5.7.3.1 Legătura dintre două rapoarte de audit consecutive (auditulinitial i de reînnoire)

Atunci când auditorul notează o cerinţă cu C sau D, măsurile corectivevor implementate înainte de auditul de reînnoire. Aceasta înseamnăcă organismul de certicare va citi raportul de audit i planul de acţiunicorective ale auditului precedent, chiar dacă raportul a fost întocmit dealt organism de certicare.





În cazul în care abaterile C sau D rămân aceleai de la un audit la altulsau dacă abaterea se agravează, auditorul va evalua acest fapt în con-

formitate cu capitolul IFS legat de „Acţiuni Corective“ (capitolul 5.11 dinlista de audit, Partea 2). Această legatură între două audituri consecu-

tive asigură un proces de îmbunătăţire continuă.

5.7.3.2 Traducerea raportului de audit

Datorită faptului că standardul IFS se folosete la nivel internaţional,este important ca i clienţii să înţeleagă raportul de audit; acest lucrueste important mai ales în legatură cu abaterile sau neconformităţiledescoperite de către auditor, cât i cu acţiunile corective propuse decompania auditată. Pentru a folosi IFS la nivel internaţional i pentru a-lface înţeles pe scară largă, următoarele explicaţii pentru abateri i

neconformităţi trebuie întotdeauna să e traduse în Limba Engleză înplanul de acţiune (tabelul nr. 5, coloana A) i raportul de audit:

– Cerinţele evaluate cu C sau D

– Neconformităţi Majore

– Cerinţele KO notate cu B sau D

– Domeniul auditului (pe pagina relevantă a raportului de audit)

– Activitatea detaliată (procesele operaţionale, dacă există activi-tăţi subcontractate, activităţi comerciale cum ar comercializa-

rea de produse cumpărate, etc) a companiei, care este descrisă în prolul companiei. Mai multe detalii privind informaţiilenecesare a traduse în limba engleză sunt denite în Anexa 2,Partea 2.

Acţiunile corective pentru aceste abateri i neconformităţi vor de ase-

menea traduse în Limba Engleză în planul de acţiune (tabelul nr. 5,coloana B).





Tabelul nr. 5: Schema planului de acţiune care se traduce

Numă-rul

cerinţei

Cerinţa IFS Evalu-are

Justicare(de către

auditor)

Acţiunecorectivă

(de cătrecompanie)

ResponsabilităţiData i statusul

implementării(de cătrecompanie)

Aprobat decătre

auditor

Coloana A Coloana B

1.2.1 Trebuie să existe oorganigramă …

B

1.2.2 Competenţele iresponsabilităţile …

C

1.2.3 Trebuie să existe o aa postului …

D

1.2.4

KO

Managementul trebuie

să se asigure …

KO/D

1.2.5 Angajaţii care auinuenţă …

Major

2.2.3.8.1KO

Stabilirea unui sistemde monitorizare …

KO/B

Este obligaţia i responsabilitatea organismelor de certicare de a tra-

duce aceste explicaţii i acţiuni corective.Traducerea va efectuată subecare propoziţie a versiunii originale i va inclusă în raportul de audit,

înainte de încărcarea raportului nal de audit pe portalul de audit.





5.8 Punctaje, condiţii de emitere a raportului de audit ia certicatului

Tabelul nr. 6: Punctaje i acordarea certicatelor

Rezultatulauditului

Status Acţiune compa-nie

Formular de

raportareCerticat

Cel puţin1 KO notat cuD

Respins De stabilit acţiunii un nou auditiniţial

Raportulindicăstatusul

Nu

>1 Majorăi/sau <75 %din cerinţesunt îndepli-nite



Nu

Max 1 Majorăi ≥75 % dincerinţe sunt

îndeplinite

Respins dacănu sunt luatemăsuriulterioare sivalidateprintr-un

audit de

urmărire

Trimite planul deacţiuni în2 săptămâni dela primirearaportuluipreliminar. Auditde urmarire lamaxim 6 luni dela data auditului

Raportul ceinclude

planul de

acţiune indicăstatusul

Certicatpentru nivelde bază, dacăneconformi-tatea Majorăeste remedi-ată i conr-

mată deauditul de

urmărire

Punctajultotal este

≥75% i<95%

Aprobat IFSFood – nivelde bază, dupăprimireaplanurilor deacţiune

Trimite planul deacţiune în2 săptămâni dela primirearaportuluipreliminar.

Raportul ceinclude

planul de


Da. Certicatpentru nivelde bază,valabilitate12 luni

Punctajultotal este

≥95%

Aprobat IFSFood – nivel

înalt , dupăprimireaplanului de

acţiune


Raportul ceinclude

planul de


Da. Certicatpentru nivel

înalt, valabili-

tate 12 luni

Notă: punctajul total este calculat astfel:

Numărul total de puncte

= (numărul total de cerinţe IFS – numărul de cerinţe notat cu N/A) × 20Punctajul nal (în %)= numărul de puncte acordat/numărul total de puncte

5.8.1. Managementul specic al procesului de audit (raport,certicat, încărcare pe portal) în cazul în care una sau maimulte cerinţe KO au fost notate cu D în timpul auditului(vezi i Anexa 4)

În cazul în care una sau mai multe cerinţe KO sunt notate cu D în timpulauditului, certicatul IFS curent va suspendat cât mai curând posibilde către organismul de certicare pe portalul de audit IFS, în maxim2 zile lucrătoare de la data auditului.





În baza de date, explicaţia privind motivul suspendarii certicatuluicurent va aată în Limba Engleză. Explicaţii clare privind neconfor-mităţile identicate vor oferite, inclusiv cu numărul cerinţelor KOimplicate. Aceste explicaţii trebuie să e detaliate i să e aceleai cu

cele menţionate în planul de acţiuni.

Notă: toţi utilizatorii care au acces la portalul de audit IFS i care auinclus respectiva companie în lista lor de favorite vor primi o noticareprin e-mail de la portalul de audit IFS, că certicatul curent a fost sus -

pendat.

În ecare caz, auditul va efectuat complet şi toate cerinţele vor evalu-

ate, pentru a oferi companiei o imagine de ansamblu asupra situaţiei ei.

În plus, este recomandat ca aceasta să completeze i planul de acţiune,

în scopul îmbunătăţirii.

Raportul de audit în care una sau mai multe cerinţe KO au fost notate cuD va întotdeauna încarcat pe portalul de audit IFS (doar pentru motiveadministrative, dar nu va vizibil).

În aceste situaţii, trebuie efectuat un audit complet nou. Noul audit nutrebuie planicat mai devreme de 6 săptămâni de la data auditului încare o cerinţa KO a fost notată cu D.

5.8.2 Managementul specic al procesului de audit (raport,certicat, încărcare pe portal) în cazul în care una sau maimulte neconformităţi Majore au fost identicate(vezi i Anexa 4)

În cazul în care una sau mai multe neconformităţi Majore sunt identi-

cate în timpul auditului, certicatul IFS curent va suspendat cât maicurând posibil de către organismul de certicare pe portalul de auditIFS, în maxim 2 zile lucrătoare de la data auditului.

În baza de date, explicaţia privind motivul suspendării certicatuluicurent va aată în Limba Engleză. Explicaţii clare privind neconfor-

mităţile identicate vor oferite, inclusiv cu numărul cerinţelor impli-cate. Aceste explicaţii trebuie să e detaliate i să e aceleai cu celemenţionate în planul de acţiuni.

În cazul în care una sau mai multe neconformităţi Majore au fost identi-cate, va trebui efectuat un audit complet nou. Noul audit nu trebuieplanicat mai devreme de 6 săptămâni de la data auditului în care oneconformitate Majoră a fost identicată.

Dacă neconformitatea Majoră este legată de decienţe de producţie,auditul de urmărire va trebui efectuat la cel puţin 6 săptămâni de la dataauditului precedent i nu mai târziu de 6 luni de la data auditului prece-

dent. Pentru alte tipuri de decienţe (de exemplu documentaţie), orga-

nismul de certicare este responsabil pentru determinarea datei auditu-

lui de urmărire.





Raportul de audit în care una sau mai multe neconformităţi Majore aufost identicate va întotdeauna încărcat pe portalul de audit IFS dupăprimirea planului de acţiune (doar pentru motive administrative, dar nuva vizibil).

Situaţii specice în cazul auditului de urmărireDacă o neconformitate Majoră a fost identicata la un punctaj total de75% sau mai mult i apoi a fost remediată i dacă rezultatul audituluieste pozitiv:

– Organismul de certicare va menţiona pe raportul de audit încărcat pe portal:

· în secţiunea „data“: se va menţiona data auditului de urmă-

rire în plus faţă de data auditului în care s-a identicat necon-

formitatea Majoră

· în secţiunea „rezultatul nal al auditului“: se va menţiona căa avut loc un audit de urmărire i că neconformitatea Majorăa fost remediată;

· în secţiunea „observaţii privind neconformităţiile KO iMajore“ se va explica la care dintre cerinţe a fost remediatăneconformitatea Majoră;

– Compania nu poate certicată pe nivel înalt, chiar dacă punc-

tajul total nal este egal sau mai mare de 95 %

– Va rămâne aceeai dată de valabilitate a certicatului din ciclul

de certicare, aa cum este descris în 6.2– Vor înscrise pe certicat data auditului iniţial i data auditului

de urmărire;

– Dacă această situaţie a apărut la auditul iniţial, data de valabili-tate a certicatului este calculată de la data auditului iniţial, plusun an i 8 săptămâni.

Exemplu:Data auditului iniţial 1: 01 Octombrie 2012Data emiterii certicatului: 26 Noiembrie 2012

Certicat valabil până la: 25 Noiembrie 2013Data audit de reînnoire(audit la care neconformitateaMajoră a fost identicată) 2: 25 Septembrie 2013Data audit de urmărire: 3 Decembrie 2013Data de valabilitate a certicatului: 25 Noiembrie 2014

Raportul (iniţial al auditului în care neconformitatea Majoră a fost iden-

ticată, apoi actualizat cu rezultatul auditului de urmărire) va încărcatpe portalul de audit IFS după efectuarea auditului de urmărire, în cazul

în care neconformitatea Majoră a fost remediată.





5.8.3 Managementul specic al procesului de audit în cazul în carepunctajul nal este mai mic de 75%

În aceste situaţii, certicarea este respinsă i va trebui efectuat un audit

complet nou. Noul audit va planicat la cel puţin 6 săptămâni de ladata auditului la care s-a acordat punctajul <75%.

5.8.4 Managementul specic al procesului de audit în cazulcompaniilor cu mai multe locaţii de productie

– Toate cerinţele KO vor auditate la toate locaţiile de producţiechiar dacă ele sunt parţial gestionate de către sediul central demanagement;

– În raportul de audit al ecărei locaţii va menţionat doar data

de audit a acelei locaţii; nu este necesar sa e mentionată supli-ementar data de audit a sediului central;

– În cazul în care o neconformitate Majoră a fost identicată sauo cerinta KO a fost notată cu D în timpul auditului sediului cen-

tral de management, toate locaţiile de producţie auditate suntafectate i certicatele acestor locaţii vor suspendate (con-

form procedurii descrise mai sus);

– După un audit pozitiv la sediul central de management (saudupă un audit pozitiv de urmărire pentru o neconformitateMajoră identicată la sediul central de management), certica-

tele locaţiilor de producţie pot revalidate. În funcţie de tipul deneconformitate identicată pentru sediul central de manage-

ment, poate necesară repetarea auditului la locaţiile de pro-

ducţie.

6 Acordarea certicatului

Va emis un certicat pentru o anumită locaţie de producţie.

Traducerea domeniului auditului pe certicat: Pentru ca standardul IFSsă poată utilizat internaţional i pentru a înţeles pe scara largă, pecerticatul IFS Food domeniul auditului va întotdeauna tradus înLimba Engleză. Este obligaţia i responsabilitatea organismelor de cer-

ticare să traducă domeniul auditului.

Informaţiile minime obligatorii care trebuie să apară pe certicatul IFSFood sunt descrise în Partea 4.

Notă: punctajul total al auditului, în procente, poate de asemeneaindicat pe certicat, dacă acest lucru este solicitat de client i/sau decompania auditată.





6.1 Termene limită pentru acordarea certicatului

Organismul de certicare este responsabil pentru decizia de a acordasau nu certicatul IFS Food. Decizia este luată de persoane diferite de

cele care au efectuat auditul. Certicarea va valabilă de la data emite-rii, menţionată pe certicat i va lua sfârit după 12 luni. Data audituluide reînnoire va calculată de la data auditului iniţial, nu de la data eli -

berării certicatului. Dacă auditul nu este efectuat în timp util, lanţurilede retail vor întiinţate prin portalul de audit.

Timpul dintre data auditului i acordarea certicatului este determinatdupă cum urmează.

– 2 săptămâni, pentru întocmirea raportului preliminar de audit

– 2 săptămâni, pentru ca rma să reacţioneze la abateri i necon-

formităţi (să întocmească planul de acţiune)

– 2 săptămâni pentru ca auditorul să verice acţiunile corectivepropuse, pentru procedura de certicare i încărcarea raportu-

lui de audit, a planului si a certicatului pe portalul de audit.

În total: 6 săptămâni între data auditului i cea a încărcării raportului deaudit pe portalul de audit i acordarea certicatului:

– Durata estimată: 6 săptămâni,

– Durata maximă: 8 săptămâni

6.2 Ciclul de certicare

Chiar dacă data auditului de reînnoire se schimbă în ecare an i nucorespunde exact cu data aniversară, valabilitatea certicatului rămâneaceeai în ecare an. Data limită a certicatului este determinată astfel:data auditului iniţial + 8 săptămâni.

Acest lucru permite evitarea existenţei pauzelor între doua certicateconsecutive i permite evitarea pierderii unor luni din valabilitatea cer-

ticatului pentru companiile care programează auditul de reînnoire înavans.

Exemplu:Data auditului iniţial: 01 Octombrie 2012Data emiterii certicatului: 26 Noiembrie 2013Certicat valabil până la: 25 Noiembrie 2013Data auditului de reînnoire: 25 Septembrie 2013Certicat valabil până la: 25 Noiembrie 2014 (indiferent de data audi-

tului de reînnoire)





Tabelul nr. 7: Ciclul de certicare

Notă: certicatul va întodeauna emis pe baza deciziei de certicare idupă parcurgerea etapelor de decizie prevazute de ISO/IEC Ghidul 65(viitorul ISO/IEC 17065)

Auditul de reînnoire trebuie să e efectuat cu 8 săptămâni înainte deexpirarea certicatului, pentru a exista sucient timp pentru parcurge-

rea etapelor procesului de certicare.

Auditul de reînnoire trebuie să e programat cel mai devreme cu 8 săp-

tămâni înainte i cel mai tărziu cu 2 săptămâni după data limită a audi-tului (data limită este data aniversară a auditului iniţial). Dacă nu serealizează acest lucru sau dacă etapele procesului de certicare nu aufost realizate la timp, certicatul nu poate reînnoit cu data limita ci cudatele actualizate; aceasta va duce la o pauză existentă între certicate.

În exemplul de mai sus, acest lucru înseamnă că auditul de reînnoire nupoate programat înainte de 6 August sau după 15 Octombrie.

Raportul precedent de audit rămâne pe portalul de audit încă 8 săptă -

mâni dupa data auditului, dar dacă auditul de reînnoire are loc mai târ-

ziu decât data descrisă mai sus, raportul va inactivat în mod automatpe portalul de audit IFS.

6.3 Informaţii privind condiţiile de retragere acerticatului

Retragerea certicatului de către organismul de certicare este permisădoar în cazul în care există informaţii care indică faptul că produsele numai sunt conforme cu cerinţele sistemului de certicare (ISO/IEC Ghidul65, viitorul ISO/IEC 17065).

Singura excepţie la această regulă este legată de neplata audituluicurent de către compania certicată.

Contractul dintre organismul de certicare i compania auditată va armonizat cu ciclul de certicare (vezi tabelul de mai sus nr.7).

IA:

01.10.2012

IA: Auditul IniţialRA: Auditul de Reînnoire

C: Emitere certificat valabil până la

RA:

25.09.2013

C:

25.11.2013

C:

25.11.2014

C:

25.11.2015

RA:

05.10.2014

< 12 luni > 12 luni

= 12 luni = 12 luni

Oct.

2012

Noi. Sept.2013

O Noi.D I F M A M I I A D I F M A M I I A S Oct.

2014

Noi. D I F M A M I I A S





7 Distribuirea i păstrarea raportului de audit

Rapoartele de audit rămân proprietatea companiei i nu vor remisenici în întregime i nici parţial, unei terţe părţi, fără consimţământul

companiei (cu excepţia cazului în care este cerut de lege). Acest consim-ţământ pentru distribuirea raportului de audit trebuie să e în scris ipoate oferit de companie organismului de certicare i/sau unui utili-

zator relevant. Organismul de certicare va păstra o copie a raportuluide audit. Raportul de audit va păstrat în siguranţă pentru o perioadăde cinci ani.

Condiţiile de acces la informaţiile din rapoartele de audit sunt detaliate în Partea 4.

8 Acţiuni suplimentare

Decizia referitoare la acţiuni suplimentare solicitate pe baza certicatu-

lui va luată de ecare organizaţie de cumpărări.

9 Contestaţii si procedura de tratare

a reclamaţiilorOrganismul de certicare va dispune de proceduri documentate pentrutratarea i soluţionarea contestaţiilor referitoare la rezultatele unuiaudit. Aceste proceduri trebuie să e independente de auditorul indivi-dual i vor analizate de managementul organismului de certicare.Contestaţiile vor soluţionate în 20 de zile lucrătoare de la primireainformaţilor de la compania auditată.

Organismul de certicare va dispune de proceduri documentate pentrumanagementul reclamaţiilor primite de la companii i/sau alţe părţi

relevante. Un răspuns iniţial va dat în zece (10) zile lucrătoare de laprimirea reclamaţiei. În maxim 5 zile lucrătoare, va emisă o scrisoarece conrmă primirea reclamaţiei. Un răspuns complet, în scris, va oferit după nalizarea investigaţiei complete i amănunţite a reclama-

ţiei.

Pentru tratarea reclamaţiilor primite de birourile IFS, baza pentru mana-

gementul reclamaţiilor este descris în contractul cadru dintre IFS iorganismele de certicare:

– dacă reclamaţia este legată de calitatea conţinutului audituluiIFS sau raportului de audit IFS, birourile IFS vor solicita organis-

mului de certicare o declaraţie privind cauza i măsurile luatepentru remedierea problemei, în maxim 2 săptămâni





– dacă reclamaţia este legată de erori administrative, de exemplu în rapoartele de audit IFS, în certicatele IFS sau în baza de dateIFS, birourile IFS vor solicita organismelor de certicare săemită o declaraţie i să remedieze problema într-o săptămâna.

Declaraţia va făcută în scris, prin e-mail sau prin potă.

10 Proprietatea i utilizarea siglei IFS Food

Drepturile de autor pentru IFS Food i pentru marca înregistrată sunt întotalitate proprietatea IFS Management GmbH. Sigla IFS Food poate descărcată prin partea securizată a Portalului IFS de audit.

În plus, termenii i condiţiile menţionate mai jos trebuie să e vericatede către auditor în timpul auditului i rezultatul acestei vericări să edescris în prolul companiei din raportul de audit, ca i câmp obligato-

riu (vezi si Anexa2, Partea 2, pentru câmpuri obligatorii).

Termenii i condiţiile pentru utilizarea siglei IFS Food i comunicareaprivind certicarea IFS Food

Domeniu de aplicareAceti termeni i condiţii se aplică atât pentru sigla IFS Food cât i pen -

tru siglele IFS în general.

Forma, conceptul i culoarea siglei IFS FoodAtunci când este folosită, sigla IFS Food trebuie să corespundă formeii culorii desenului la scară. Dacă este utilizată în documente, este per-

misă i varianta alb-negru.

Sigla IFS Food poate folosită în formă printată, zică sau electronicăi în lme, cu condiţia ca formele i formatul să e respectate. Aceleaicondiţii sunt valabile i pentru folosirea siglei ca tampilă.

Restricţionarea comentariilor i interpretărilorAtunci când o companie certicată IFS Food, o companie care sprijina

IFS Food sau un organism de certicare IFS Food publică documentepurtând sigla IFS, comentariile i interpretările referitoare la IFS vor identicabile ca atare.

Folosirea siglei IFS Food în materiale promoţionaleO companie certicată IFS Food, o companie care sprijina IFS Food(broker, producător de produse alimentare, retailer, furnizor de serviciilogistice sau rmă en-gros) care acceptă certicatul IFS de la furnizoriilor de produse sau servicii sau un organism de certicare IFS pot folosisigla IFS în scopuri promoţionale i să publice informaţii despre certi-

carea IFS, cu condiţia ca acestea să nu e vizibile pe ambalajul produsu-

lui nit care este disponibil consumatorului nal.





Companiile care furnizează produse i/sau servicii către companiile cer-

ticate sau care sprijină IFS, dar care nu sunt ele însele certicate IFS(de exemplu, producătoare de dispozitive, echipamente de lucru, mate-

riale de curăţenie sau furnizori de servicii care ar dori să-i promoveze

faptul că produsele i/sau serviciile lor ajută la îndeplinirea cerinţelorIFS) trebuie să solicite IFS Management GmbH acordul special în scrispentru utilizarea siglei IFS Food sau a altor sigle IFS.

Sigla IFS Food i informaţii privind certicarea pot utilizate în cores-

pondenţa cu utilizatorii relevanţi de IFS. Prezentările pe internet caremenţioneaza IFS sunt permise doar dacă sunt în directă legatură cusiguranţa alimentelor (de exemplu, în cadrul informaţiilor referitoare lasistemul de management al calităţii/siguranţei alimentelor).

Sigla IFS Food poate aată pe orice material de comunicare generală

(de exemplu expoziţii pentru contacte de afaceri, brouri, articole gene-rice privind mangementul calităţii i siguranţei alimetare în general,vehicule). Standardul IFS Food a fost dezvoltat de producători, lanţurilede retail i companiile furnizoare de servicii pentru industria alimentară,pentru a asigura siguranţa i calitatea alimentelor livrate de către furni-

zorii lor.

Trebuie să se asigure faptul că toate informaţiile ce privesc certicările,se referă clar la IFS. Sigla IFS nu poate folosită în prezentări care nuau legătură clară cu IFS.

Alte restricţii în folosirea siglei IFS FoodSigla IFS Food nu trebuie folosită într-un mod care ar putea duce la con -

cluzia că proprietarul IFS este responsabil pentru decizia de certicare.Mai mult, acelai lucru este valabil i pentru opiniile i interpretărilecare pot deriva din aceasta. În cazul suspendării sau retragerii certicăriiIFS Food, compania certicată trebuie să oprească imediat includereasiglei IFS pe documentele sale i pe alte materiale asociate i să înce-

teze toată comunicarea despre IFS. Compania auditată trebuie sădemonstreze că s-a conformat cu aceste cerinţe.

Comunicarea despre certicarea IFS FoodToate regulile mai sus menţionate sunt valabile pentru toate comunică-

rile referitoare la IFS Food. Aceasta înseamnă, de asemenea, că folosi-rea cuvintelor „IFS“, „Standardele Specice Internaţionale“, sau „IFSFood“ sau a cuvintelor similare nu este permisă pe produsele nite,care sunt disponibile consumatorului nal.

11 Revizuirea Standardului

Comitetul de Revizuire trebuie să demonstreze controlul asupra calităţiii conţinutul Standardului i va revizui Standardul i Protocolul pentrua se asigura că încă sunt conforme cerinţelor lor. Comitetul de revizuireva format din toţi participanţii implicaţi în procesul de audit: reprezen-

tanţii lanţurilor de retail, reprezentanţii industriei, ai furnizorilor de ser-





vicii pentru industria alimentară i ai organismelor de certicare. Obiec-

tivul Comitetului de Revizuire este de a împărtăi experienţa, de adiscuta i de a decide în legătură cu schimbările Standardului, a cerin-

ţelor raportului de audit i a instruirii.

12 Programul de Integritate IFS

Programul de Integritate IFS, lansat la începutul lui 2010, include diferitemăsuri care să asigure calitatea schemei de certicare IFS, cu o concen -

trare a a atenţiei pe auditurile efectuate de organismele de certicareIFS i auditorii lor.

Există doi piloni de bază ai acestui program:

12.1 Acţiuni preventive pentru asigurarea calităţii

Activitaţile de asigurarea calităţii monitorizează întregul sistem IFS.Audituri de supraveghere la birourile organismelor de certicare iaudituri la locaţiile de producţie ale furnizorilor sunt efectuate în modregulat, în scopul evaluarii sistemului IFS. Aceste audituri sunt efectu-

ate indiferent dacă a existat sau nu o reclamaţie. Selecţia pentru acesteaudituri de supraveghere este bazată pe un proces de eantionare alea-

toare i pe utilizarea unor criterii obiective. Aceste criterii sunt atât eco-

nomice (de exemplu, numarul de certicate emise) cât i calitative (deexemplu analiza proceselor de certicare IFS i a rapoartelor respec-

tive).

Un audit de supraveghere la biroul unui organism de certicare are locla sediul organismului de certicare acreditat pentru a verica aplicareacorectă a reglementărilor IFS la biroul organismului de certicare ipentru a promova îmbunătăţirea continuă.

În mod suplimentar, pot efectuate audituri de supraveghere la locaţia

de producţie a unor companii certicate. În general, aceste audituri desupraveghere la locaţia de producţie a furnizorului sunt anunţate cu 48ore înainte de data auditului. În cazul acestor audituri, documentaţiaevaluată în timpul auditului la biroul organismului de certicare sau înbaza de date IFS este comparată cu situaţia reală găsită în companie.

Audituri de monitorizare pot de asemenea efectuate. În acest caz,auditorii de Integritate evaluează un auditor IFS în timpul unui audit realIFS.





12.2 Acţiuni de asigurarea calităţii la primirea dereclamaţii

Un proces detaliat de management al reclamaţiilor analizează toate

informaţiile necesare. Retailerii sau orice alta parte interesată au dreptulde a trimite orice posibilă neconformitate faţă de IFS pentru investigaţieca parte a Programului de Integritate.

Birourile IFS colectează reclamaţiile referitoare la auditurile IFS,rapoarte, certicate sau alte circumstanţe în care integritatea branduluiIFS este pusă sub semnul întrebării. Retaileri, organisme de certicare,angajaţi ai companiilor certicate IFS sau orice persoană pot utiliza for-

mularul de reclamaţii pe pagina de web a IFS www.ifs-certication.comsau pot trimite un e-mail la [email protected] pentru a informa IFS despre o anumită situaţie. În plus faţă de

reclamaţiile primite, IFS analizează i baza de date IFS, folosind instru-mente analitice, pentru a identica orice decienţă. Dacă Managemen-

tul de Asigurarea Calităţii IFS este informat despre o discrepanţă semni-cativă între rezultatul unui audit IFS i un audit ulterior al retailer-ului,acest lucru va investigat în cadrul procesului de management al recla-

maţiilor aa cum este descris mai jos.

Birourile IFS vor colecta toate informaţiile necesare pentru a investigacauza reclamaţiei i a stabili dacă există decienţe în îndeplinirea cerin-

ţelor IFS la companiile certcate, organismele de certicare acreditatesau auditorii aprobaţi IFS. Pai corespunzători vor parcuri pentruinvestigarea unei reclamaţii, care pot include o solicitare către organis-

mul de certicare de a organiza o investigaţie internă i de a furniza odeclaraţie către IFS privind rezultatul investigaţiei.

În cazul în care o reclamaţie nu poate rezolvată prin investigaţia reali-zată de către organismul de certicare, un audit de investigare va efectuat la locaţia de producţie a companiei certicate. În general, audi-turile de investigare sunt anunţate cu 48 de ore înainte de data auditu-

lui, dei în cazuri speciale pot efectuate audituri neanunţate.

Pot efectuate i audituri de monitorizare. În acest caz, auditorii de Inte-

gritate evaluează un auditor IFS pe parcursul unui audit IFS real.

Auditurile efectuate ca parte a Programului de Integritate sunt efectuatede auditori angajaţi de către IFS i independenţi faţă de auditat.

12.3 Sancţiuni

Dacă, în urma unei reclamaţii sau a unei acţiuni preventive de asigurarea calităţii, a fost identicată ca i cauză a unei decienţe greeala unuiorganism de certicare i/sau a unui auditor, IFS va transmite toateinformaţiile în mod anonim unei Comisii de Sacţiuni independentă.Comisia de Sancţiuni, care este alcătuită dintr-un avocat i membrii dinindustrie, retaileri i organisme de certicare, va lua o decizie dacăexista o încălcare i care este gravitatea ei.





În cazul în care Comisia de Sancţiuni trage concluzia că s-a produs o încălcare, vor emise sancţiuni către organismul de certicare i/sauauditorii săi. Tipul sancţiunii depinde de numărul de încălcări comiseanterior de către auditor i/sau organismul de certicare ca i de gradul

de severitate al încălcării respective. Managementul IFS informeazăorganismul de acreditare corespunzător, în cazul în care s-a stabilit o

încălcare pentru un organism de certicare i/sau pentru un auditor.

Toate acest proceduri sunt prevăzute în contractul dintre IFS i ecareorganism de certicare i toţi cei implicaţi în sistemul IFS sunt informaţidespre proces. Programul de Integritate IFS întărete încrederea înschema IFS, prin vericarea implementarii Standardului IFS în practică.

Tabelul nr. 8: Rezumat al activităţilor din Programul de Integritate IFS

Programde Integritate

ManagementulReclamaţiilor

Acţiuni Preventivede Asigurarea

Calităţi

Audituri desupraveghere

Audit lalocaţiafurni-

zorului

ManagementulCalităţii IFS

dovezi sucientedisponibile/

probabilitate de încălcare

Audituri deInvestigare

Audit deMonitori-

zare

Audit laBiroul

Org. deCerti-

care

Audit laBiroul

Org. deCerti-

care

Audit lalocaţiafurni-

zorului

PreedinteAvocat

Membru dinretail

Membru dinindustrie

Comisia de Sancţiuni

Membru dintr-un Org.de Certicare, fără

drept de vot

Audit deMonitori-

zare





ANEXA 1: Claricarea domeniului de aplicarepentru diferitele Standarde IFS

IFS Food este un Standard pentru auditarea furnizorilor/producătorilorde produse alimentare i se referă doar la companiile ce proceseazăalimente sau la companiile care ambalează produse alimentare vrac.IFS Food poate folosit doar când un produs este „procesat“ sau cândexistă un pericol de contaminare a produsului în timpul ambalării pri-

mare.

IFS Logistics este un Standard pentru auditarea companiilor cu activi-

tăţi de logistică pentru alimente i pentru produsele nealimentare, cumsunt transportul, depozitarea, distribuţia, încărcarea/descărcarea, etc.Se aplică la toate tipurile de activităţi: livrarea pe osea, cale ferată sau

vapor; produsele congelate/refrigerate sau produse stabile la tempera-tura ambientală.

Claricări/Exemple pentru domeniul de aplicare între IFS Food i IFSLogistics:

– IFS Logistics se referă la activităţile de logistică în cadrul căroracompaniile au un contact zic cu produsele deja ambalate pri-

mar (transport, ambalare a produselor alimentare preambalate,depozitarea i/sau distribuţia, transportul i depozitarea paleţi-lor, a ambalajelor de tip bag-in-box). Se aplică de asemeneapentru anumite produse neambalate, cum ar carcase de carne

sau transportul în vrac/cisterne (sirop de glucoză, lapte, cere-ale, etc).

– Atunci când compania care procesează alimentele are proprialogistică i/sau departament/activităţi de transport (depozitarei distribuţie), aceasta este inclusă în IFS Food, la subcapitolulspecic despre transport sau depozitare.

Notă: Dacă operaţiunile logistice deţinute de compania de pro-

cesare alimente sunt situate în aceeai locaţie ca i compania idacă rma sau clientul doresc ca această activitate să aibă uncerticat IFS Logistics, atunci este posibil efectuarea unui audit

IFS Logistics. În acest caz, urmatoarele cerinţe trebuie îndeplinite:

· Activităţile logistice sunt utilizate doar pentru produse pre-

ambalate,

· În cazul în care sunt emise două (2) certicate (Food i Logis-

tics), domeniile corespunzătoare pentru ecare audit i certi-cat trebuie să e clar denite,

· Cerinţele din IFS Food referitoare la transport i depozitarevor oricum evaluate în timpul auditului IFS Food,

· Va efectuat un audit IFS Food pentru compania procesa-toare de alimente; IFS Logistics este un audit suplimentar,

· Toate documentele relevante vor disponibile la platformă,





– Dacă activităţile de logistică i/sau transport sunt externalizatede către compania procesatoare, cerinţele specice din capito-

lul corespunzator din IFS Food referitor la depozitare i trans-

port vor clar denite în contractul respectiv, sau se aplică IFS

Logistics.

IFS Broker este un Standard pentru auditarea companiilor cum ar agenţii de comerţ, brokers sau alte companii care nu intră în posesiazică a produselor (de exemplu care nu au depozite, facilităţi de amba-

lare sau parcuri auto, dar care sunt entităţi legale cu căsuţe potale,sediu etc).

Acest Standard se aplică pentru produse alimentare i produse demenaj i îngrijire personală.

Matrice pentru determinarea Standardului IFS potrivitNr. Activitatea principală a companiei Standardele Specice Internaţionale

IFS

FoodIFS HPC IFS

Log. 2IFS

BrokerIFS

C&C/W.

1 Procesare Alimente(când produsele sunt procesate sau când există unpericol pentru contaminarea produsului)

X

2 Procesare HPC (produse menaj i îngrijire perso-nală)(când produsele sunt procesate sau când există unpericol pentru contaminarea produsului)

X

3 Activităţi de logistică cu produse Alimentare,Nealimentare, HPC (menaj, îngrijire personală)Activităţi Logistice ca i serviciu, fără activităţicomerciale

(când companiile au contact zic cu produse dejaambalate primar sau pentru anumite produseneambalate, cum ar carcase de carne sautransport în vrac/cisterne (sirop de glucoză, lapte,cereale, etc)

X

4 Comercializarea Alimente, HPC (produse menaj ide îngrijire personală) fără contact cu produsele(cănd nu există posesie zică a produselor, ci doar

cumpărare-vanzare efectuate din birou, fărăactivităţi logistice)

X

5 Cash & Carry/En Gros(cănd există distribuţie de produse; pot inclusei activităţi restrânse de procesare, sub cerinţespecice)

X

Certicare combinată

6 Comercializare Alimente/HPC(produse de menaj i îngrijire personală)i Logistică pentru Alimente/HPCAudit combinat pentru comercializare i activităţilogistice, cu o listă de vericare combinată

specică

X X




ANEXA 2: Procesul de certicare

Opţional:Audit preliminar

Impreuna cu organis-

mul de certicare:· Stabilirea datei

auditului

· Stabilitea durateiauditului

· Denirea domeniu-

lui auditului

Descoperirea deMajore, KO – Auditul

este respins

Planul de acţiune itrimiterea raportuluipreliminar de auditcompaniei auditate

Completareavoluntară a planuluide acţiune i retrimi-

terea acestuia laorganismul de

certicare

Finalizarea planuluide acţiune i a

raportului – încărca-

rea pe Portalul IFSde audit. Nu seemite certicat

Plan de acţiune itrimiterea raportuluipreliminar de auditcompaniei auditate

Acţiuni corective cuprivire la neconfor-

mităţile care au dusla Majoră, în termen

de 6 luni

Validarea acţiunilorcorective de către

organismul decerticare

Descoperirea uneiMajore i a unor

circumstanţespecice – Respins înainte de luare de

măsuri

Suspendareacerticatului

existent

Suspendareacerticatului

existent

4. Alegerea de către companie a organismului decerticare IFS (acreditat i aprobat). Primirea ofertei,

decizia i semnarea contractului

3. Evaluarea statusului actual de către companie

2. Citirea copiei corespunzătoare a Standardului IFS

1. Decizia companiei de a obţine certicare conformSandardului IFS – IFS Food sau IFS Logistics

6. Şedinţa de închidereInformaţii despre neconformităţile identicate

Şedinţa de deschidere – Evaluarea documentaţiei –Evaluarea locaţiei i intervievarea angajaţilor – Întocmirea concluziilor auditului

5. Planicarea si pregătirea auditului. Efectuareaauditului la faţa locului, la data stabilită, de către un

auditor cu competenţă în categoria de produse i tipulde tehnogie

7. Pregătirea unui raport de audit preliminar i pregătireaplanului de acţiune de către auditor (2 săptămâni)

12. Acordarea certicatului i expedierea raportuluinal către compania auditată

11. Decizia de certicare, stabilirea valabilităţiicerticatului de către organismul de certicare

10. Vericarea planului de actiuni completat, de cătreorganismul de certicare/auditor.Vericarea raportului

nal de audit si a planului de acţiune (a câmpurilorobligatorii) de către organismul de certicare

9. Prezentarea planului de acţiune completatorganismului de certicare/auditorului (2 săptămâni)

8. Finalizarea planului de acţiune i stabilirea acţiunilorcorective de către compania auditată (2 săptămâni)

13. Încărcarea datelor de audit pe Portalul IFS de audit(detaliile auditului, raportul i planul de acţiune i

certicatul) de către organismul de certicare

14. Cu trei luni înainte ca auditul să expire, un mementova trimis companiei de pe Portalul IFS de audit, pentruprogramarea unui nou audit cu organismul de certicare.Auditul nu va programat mai târziu de data de reînnoire

a auditului, menţionată în certicat.





ANEXA 3: Categorii de produse i de tehnologii

În IFS Food versiunea 6, toate activităţile companiei vor asociate cu ocategorie de produs(e) i una sau mai multe categorii de tehnologii.

Tabelul 1: Categorii de produs

IFS Food versiunea 6Cateogorii de produs

1. Carne rosie şi albă, pasăre şi produse din carne

2. Pete i produse din pete

3. Ouă i produse din ouă

4. Produse lactate

5. Fructe şi legume

6. Produse din cereale, cereale, panicaţie i patiserie industrială, produsezaharoase, snacksuri

7. Produse combinate

8. Băuturi

9. Uleiuri i Grăsimi

10. Produse uscate, alte ingrediente i suplimente

11. Hrană pentru animale

Notă: un tabel cu exemple de produse i plasarea lor corespunzătoare în categoria de produs este disponibil pe website-ul IFS:www.ifs-certication.com.





Tabelul 2: Categorii deTehnologii

IFS

categ

tehn.

IFS etapa de procesare –incluzând procesare/tratare/manipulare/depozitare

Clasicare conform Tehnologieicare ia în considerare i riscul produsului

A P1 Sterilizare (de ex. conserve) Sterilizare (în ambalajul nal) cu scopul dedistrugere a agenţilor patogeniProduse sterilizate (de ex în autoclav) înambalajul nal.

B P2 Pasteurizare, UHT/umplere aseptică, umplereerbinteAlte tehnici de pasteurizare, de ex. pasteuri-

zare sub presiune, cu microunde

Pasteurizare cu scopul de a reduce pericolelepentru siguranţa alimentelor (i procesul UHT)

C P3 Iradierea alimentelor Produse procesate: Tratament efectuat cuscopul de a modica produsul i/sau a extindetermenul de valabilitate i/sau a reduce

pericolele pentru siguranţa alimentelor printehnici de conservare i alte tehnici deprocesare.Notă – excepţie: Iradierea este încadrată înaceastă categorie, dei ea are rolul de distru-

gere a microorganismelor.

P4 Conservare: Sărare, marinare, conservare cuajutorul zahărului, aciere/murare, afumare,condiţionare etc.Fermentare, acidiere

P5 Evaporare/deshidratare, ltrare sub vacuum,liolizare, microltrare (sită cu ochiuri maimici de 10 µ)

D P6 Congelare (la minim –18 °C/0 °F) inclusivdepozitare.Congelare rapidă, răcire, procese de răcire idepozitarea refrigerată corespunzătoare

Sisteme, tratamente menite să menţinăintegritatea i/sau siguranţaTratament efectuat cu scopul de a menţinecalitatea i/sau integritatea produselor,inclusiv tratamente pentru îndepărtarea i/sauprevenirea contaminării;P7 Tratamente antimicrobiene prin imersare/pul-

verizare, fumigaţie

E P8 Ambalare MAP (în atmosferă modicată),ambalare sub vacuum

Sisteme, tratamente menite să previnăcontaminarea produsuluiProcese care să prevină contaminarea produ-

sului, în special contaminarea microbiologică,prin mijloace de control ridicat de igienăi/sau infrastructură specică în timpulmanipulării, tratamentului i/sau procesăriii/sau ambalare (ex ambalare în atmosferămodicată).

P9 Procese pentru prevenirea contaminăriiproduselor, în special contaminarea microbio-

logică, prin control ridicat de igienă i/sauinfrastructură specică pe parcursul manipulă-

rii, tratamentului i/sau procesări de ex. tehno-

logii cu camera curată, „camera albă“, camerede lucru cu temperatură controlată pe motivede siguranţa alimentelor, dezinfecţie dupăcurăţare, sisteme cu presiune pozitivă aaerului (de exemplu ltrare sub 10 µ, dezinfec-

ţie după curăţare)

P10 Tehnici specice de separare: de ex, osmozăinversă, utilizarea de cărbune activ;

F P11 Gătire, coacere, îmbuteliere, erbere, fermen-

tare (de ex la vin), uscare, prăjire, frigere,extrudare

Orice altă manipulare, tratament, procesarecare nu au fost listate la punctele A, B, C, D, E

P12 Acoperire, panerare, batere, tăiere, feliere,tăiere în cuburi, divizare, amestecare/blen-

ding, umplere, abatorizare, sortare, manipu-

lare pentru depozitare în condiţii controlate(atmosferă) cu excepţia temperaturii.

P13 Distilare, puricare, aburire, umezire, hidroge-

nare, măcinare;

Notă: doar categoriile de tehnologii (de la A la F) sunt utilizate pentru adetermina categoria de tehnologie IFS. Etapele de procesare (de la P1 laP13) sunt utilizate doar pentru determinarea duratei auditurilor.




ANEXA 4: Diagrama de ux pentrumanagementul neconformităţilor KOnotate cu D i Majore

Încărcarea raportului nal IFS în portal (vizibil): În cazul auditului de urmărire:– Se indică în secţiunea „data“ data auditului iniţial i data

auditului de urmărire– Se indică în secţiunea „rezultatul nal al auditului“ că auditul

de urmarire a avut loc i că neconfomitatea Majoră a fostremediată;– In „observaţii privind KO i Majore“, se explică la care cerinţă

a ost remediată neconformitatea MajorăCompania nu poate certicată cu nivel înalt, chiar dacăpunctajul nal este ≥95%Data de valabilitate a certicatului este în funcţie de dataauditului iniţial

Audit de urmărire, dacă autrecut mai putin de 6 luni de la

auditul în care s-a indeticatMajora până la auditul

următor (cel mai devremedupă 6 săptămâni, în cazuldecienţelor de producţie)

Audit nou complet, programat nu maidevreme de ase (6) săptămâni de la data

auditului în care a fost indeticată neconfor-

mitatea (au fost identicate neconformitaţile)

Încărcarea raportului în portalul IFS(nu e vizibil)

Încărcarea raportului nal IFS în portal(vizibil)

Recomandare: completarea planului deacţiune de către compania auditată i

trimiterea către organismul de certicare în două (2) săptămâni

Trimitere raport preliminar de audit iformularul de plan de acţiune către

compania auditată

RezultatAudit

Respins

Suspendare certicatului existent, în maximdouă (2) zile lucrătoare de la data auditului.

Înregistrarea explicaţiilor în Engleză despreneconformitate în portalul de audit IFS

>1 Majoră i/sau <75 % sauMai mult de o Majoră sau

Unul sau mai multe KO notate cu D

Încărcarea raportului în portalul IFS(nu e vizibil)

Audit iniţial, dacă au trecutmai mult de 6 luni de la

auditul în care s-a indeticatMajora până la auditul

următor

Obligatoriu: completarea planuluide acţiune de către compania auditată itrimiterea către organismul de certicare

în două (2) săptămâni.

Trimitere raport preliminar de audit iformularul de plan de acţiune către compa-

nia auditată

Suspendarea certicatului existent, în maximdouă (2) zile lucrătoare de la data auditului.

Înregistrarea explicaţiilor în Engleză despreneconformitate în portalul de audit IFS

1 Majoră i ≥75% din cerinţe sunt îndeplinite=> 15% din punctajul total posibil este scăzut

Respins dacă nu se iau măsuri suplimentarei acestea sunt validate după auditul de

urmărire

Auditul IFS Food

Timp până la auditulurmător

Timp până la auditulurmător

Rezultat auditpozitiv

Rezultat auditpozitiv





Partea 2: Lista cerinţelor de audit

1 Responsabilitatea Managementului

1.1 Politica companiei/Principiile companiei

1.1.1 TOP Managementul trebuie să întocmească i să implemen-

teze o politică a companiei.

Aceasta trebuie să includă, ca un minim:

– orientarea către client

– responsabilitatea faţă de mediul înconjurător

– sustenabilitatea

– etica i responsabilitatea angajaţilor

– cerinţele pentru produse (includ: siguranţa produsului,calitatea, legalitatea, procese i specicaţii).

Această politică a companiei trebuie să e comunicată tutu-

ror angajaţilor.

1.1.2 Conţinutul politicii companiei trebuie să fost transpus înobiective specice pentru departamentele corespunzătoare.Responsabilitatea i planicarea acţiunilor pentru realizareaacestora trebuie să e denite pentru ecare departament alcompaniei.

1.1.3 Obiectivele de calitate i de siguranţa alimentelor, derivatedin politica companiei, trebuie să e comunicate angajaţilordin departamentele respective i trebuie să e implementateecient.

1.1.4 TOP Managementul trebuie să se asigure că îndeplinireaobiectivelor este evaluată cu regularitate, minim o dată pean.

1.1.5 Toate informaţiile legate de siguranţa alimentelor i calitatetrebuie să e comunicate ecient i în timp util către angaja-

ţii pentru care sunt relevante.

1.2 Structura companiei1.2.1 Trebuie să existe o organigramă, care să ilustreze structura

companiei.





1.2.2 Competenţele i responsabilităţile, incluzând delegarea res-

ponsabilităţii, trebuie să e indicate în mod clar.

1.2.3 Pentru angajaţii a căror muncă are efect asupra cerinţelor

produsului, trebuie să existe i să e aplicabilă o ă a pos-tului cu responsabilităţi clar denite.

1.2.4 KO nr.1: TOP Managementul trebuie să se asigure că angaja-ţii sunt contienţi de responsabilităţile legate de siguranţa icalitatea alimentelor i că există mecanisme pentru monito-rizarea ecacităţii muncii acestora. Astfel de mecanisme tre-buie să e în mod clar identicate i documentate.

1.2.5 Angajaţii care au inuenţă asupra cerinţelor produsului tre-

buie să e contienţi de responsabilităţile lor i trebuie să e

capabili să demonstreze că îi înţeleg responsabilităţile.

1.2.6 Compania trebuie să aibă un reprezentant IFS, nominalizatde cătreTOP Management.

1.2.7 Top Managementul trebuie să asigure resurse suciente irelevante pentru îndeplinirea cerinţelelor produsului.

1.2.8 Departamentul responsabil pentru managementul calităţii isiguranţei alimentelor trebuie să aibă o relaţie directă deraportare cuTOP managementul.

1.2.9 Compania trebuie să se asigure că toate procesele (docu-

mentate i nedocumentate) sunt cunoscute de către angaja-

ţii relevanţi i că sunt aplicate cu consecvenţă.

1.2.10 Compania trebuie să aibă un sistem pentru a se asigura defaptul că este ţinută la curent cu toate actele legislative rele-

vante privind siguranţa alimentelor i calitatea, cu noutăţiletiinţice i tehnice i cu codurile industriale de bună prac-

tică.

1.2.11 Compania trebuie să ii informeze clienţii, cât de curând

posibil, pentru orice situaţie legată de specicaţia de produs, în special pentru toate neconformităţile identicate de auto-

rităţile competente legate de produse care ar putea avea, ausau au avut un impact asupra siguranţei i/sau legalităţiiprodusului respectiv. Aceasta ar putea include, dar nu estelimitată la situaţiile de prevenţie.

1.3 Orientarea către client

1.3.1 Trebuie să existe o procedură documentată prin care se iden-

tică nevoile i ateptările de bază ale clienţilor





1.3.2 Rezultatele obţinute prin aplicarea acestei proceduri trebuiesă e evaluate i luate în considerare la stabilirea obiective-

lor de calitate i siguranţa alimentelor.

1.4 Analiza efectuată de management

1.4.1 TOP Managementul trebuie să se asigure că sistemul demanagement al calităţii i siguranţei alimentelor este anali-

zat cel putin anual sau mai des, dacă apar modicări. Astfelde analize trebuie să conţină, cel puţin, rezultatul auditurilor,feedbackul de la clienţi, conformitatea proceselor i produ-

selor, statusul acţiunilor preventive i corective, acţiunile întreprinse rezultate din analizele de management anteri-oare, schimbările care ar putea afecta sistemul de manage-

ment al calităţii i siguranţei alimentelor i recomandărilepentru îmbunătătţre.

1.4.2 Această analiză trebuie să includă evaluarea măsurilor pen-

tru controlul sistemului de management al calităţii i sigu-

ranţei alimentelor i pentru îmbunătăţirea continuă a proce-

sului.

1.4.3 Compania trebuie să identice i să revizuiască cu regulari-tate (ex: prin audituri interne sau inspecţii la faţa locului)infrastructura necesară pentru a realiza conformitatea cucerinţele pentru produs. Aceasta trebuie să includă, ca un

minim, următoarele:– clădirile

– sistemele de aprovizionare

– utilajele i echipamentele

– transportul

Rezultatele analizei trebuie să e luate în considerare, prinprisma eventualelor riscuri, în planicarea investiţiilor.

1.4.4 Compania trebuie să identice i să revizuiască cu regulari-tate (ex: prin audituri interne sau inspecţii la faţa locului)mediul de lucru necesar pentru a realiza conformitatea cucerinţele pentru produs. Aceasta trebuie să includă, caminim, următoarele:

– spaţiile pentru personal

– condiţiile de mediu

– condiţiile de igienă

– conguraţia locului de muncă

– inuenţele externe (ex: zgomot, vibraţii).Rezultatul analizei trebuie să e luat în considerare, prinprisma eventualelor riscuri, în planicarea investiţiilor.





2 Sistemul de Management al Calităţii iSiguranţei Alimentelor

2.1 Managementul Calităţii

2.1.1 Cerinţe pentru documentaţie

2.1.1.1 Sistemul de management al calităţii i siguranţei alimentelortrebuie să e documentat i implementat, iar documenteletrebuie să e păstrate într-o singură locaţie (manual de cali-

tate i siguranţa alimentelor sau sistem electronic documen-

tat).

2.1.1.2 Trebuie să existe o procedură documentată pentru controlul

documentelor i a modicărilor acestora.

2.1.1.3 Toate documentele trebuie să e clar lizibile, lipsite de ambi-guitate i cuprinzătoare. Acestea trebuie să e în permanenţădisponibile angajaţilor relevanţi.

2.1.1.4 Toate documentele care sunt necesare pentru conformitateacu cerinţele produsului trebuie să e disponibile în ultima lorversiune.

2.1.1.5 Motivul pentru orice modicare adusă documentelor, careeste critică pentru cerinţele produsului, trebuie să e inregis-

trat.

2.1.2 Păstrarea înregistrărilor

2.1.2.1 Toate înregistrările relevante, necesare pentru cerinţele pro-

dusului, trebuie să e complete, detaliate i păstrate i tre-

buie să e disponibile la cerere.

2.1.2.2 Inregistrările trebuie să e lizibile i originale. Ele trebuie săe păstrate în aa fel încât modicarea ulterioară a acestora

să nu e permisă.

2.1.2.3 Toate înregistrările trebuie să e păstrate în concordanţă cucerinţele legale i minim un an după expirarea termenului devalabilitate. Pentru produsele care nu au termen de valabili-tate, durata de păstrare a înregistrărilor trebuie să e justi-

cată i această justicare să e documentată.

2.1.2.4 Orice modicare adusă înregistrărilor trebuie să e efectuatăde persoane autorizate.

2.1.2.5 Înregistrările trebuie să e păstrate în siguranţă i să e uoraccesibile.





2.2 Managementul Siguranţei Alimentelor

2.2.1 Sistemul HACCP

2.2.1.1 Baza sistemului de control al companiei pentru siguranţa ali-mentelor trebuie să e un sistem HACCP complet implemen-

tat, sistematic i cuprinzător, bazat pe principiile din CodexAlimentarius. Acest sistem trebuie să ia în considerare toatecerinţele legislative ale ţărilor producătoare i de destinaţie,care ar putea mai exigente decât aceste principii. SistemulHAACP trebuie să e implementat în ecare locaţie de pro-

ducţie.

2.2.1.2 Sistemul HACCP trebuie să cuprindă toate materiile prime,produsele sau grupele de produse precum i toate proce-

sele, de la recepţie la livrare, inclusiv dezvoltarea de produsenoi i ambalarea produselor.

2.2.1.3 Compania trebuie să se asigure că sistemul HACCP estebazat pe literatura de specialitate sau pe specicaţii tehnicevericate privitoare la produsele fabricate i procesele defabricaţie. Acesta trebuie să e în permanenţă actualizat cuprogresele tehnice.

2.2.1.4 Sistemul HACCP trebuie să e revizuit i schimbările nece-

sare să e operate atunci când apar modicări la produs,proces sau în orice etapă.

2.2.2 Echipa HACCP

2.2.2.1 Constituirea echipei HACCP (CA Pasul 1)Echipa HACCP trebuie să e multidisciplinară i să includăpersonal operaţional. Angajaţii numiţi pentru a membriiechipei HACCP trebui să aibă cunotinţe de specialitate des-

pre HACCP, cunotinţe despre produs i proces i desprepericolele asociate acestora. În cazul în care cunotinţele despecialitate nu sunt disponibile, trebuie să se apeleze la

îndrumarea experţilor externi.

2.2.2.2 Responsabilii pentru dezvoltarea i menţinerea sistemuluiHACCP trebuie să aibă un conducător de echipă intern i să fost instruiţi adecvat cu privire la aplicarea principiilorHACCP.

2.2.2.3 Echipa HACCP trebuie să aibă un sprijin puternic din parteaTOP managementului i trebuie să e bine stabilită i cunos-

cută în toată compania.





2.2.3 Analiza HACCP

2.2.3.1 Descrierea produsului (CA Pasul 2)Trebuie să existe o descriere completă a produsului, inclu-

zând toate informaţiile relevante despre siguranţa produsu-lui, cum ar :

– compoziţia

– parametrii zici, organoleptici, chimici i microbiologici

– cerinţele legale pentru siguranţa alimentelor

– metodele de tratament

– ambalarea

– durabilitate (termen de valabilitate)

– condiţii de depozitare, modul de transport i distribuţie

2.2.3.2 Identicarea scopului utilizării intenţionate (CA Pasul 3)Scopul utilizării produsului trebuie să e descris, prin prismafolosirii previzionate de către consumatorul nal, luând înconsiderare grupele vulnerabile de consumatori.

2.2.3.3 Elaborarea Diagramei de ux (CA Pasul 4)Pentru ecare produs sau grup de produse i pentru oricevariaţie a proceselor i a sub-proceselor (inclusiv reutilizareadeeurilor tehnologice sau reprocesare), trebuie să existe odiagramă de ux. Diagrama de ux trebuie să e datată i să

indice în mod clar ecare PCC, cu numărul ce i s-a atribuit. Încazul oricărei modicări, diagrama de ux trebuie să e actu-

alizată.

2.2.3.4 Conrmarea diagramei de ux la faţa locului (CA Pasul 5)Echipa HACCP trebuie să verice diagrama de ux, prin veri-

cări la faţa locului, în toate etapele de producţie. Acolo undeeste necesar, se vor face modicări în diagramă.

2.2.3.5 Efecturarea analizei pericolelor pentru ecare etapă(CA Pasul 6 – Principiul 1)

2.2.3.5.1 Trebuie să e disponibilă o analiză pentru toate pericolele zice,chimice i biologice, inclusiv alergenii, care ar putea apare.

2.2.3.5.2 Analiza pericolelor trebuie să ia în considerare probabilitateade apariţie a pericolelor i gravitatea efectelor adverse asu-

pra sănătăţii.

2.2.3.6 Determinarea punctelor critice de control(CA Pasul 7 – Principiul 2)

2.2.3.6.1 Determinarea punctelor critice de control relevante (PCC) va facilitată de aplicarea arborelui de decizie sau a altor instru-

mente, care demonstrează o abordare logică rezonabilă.





2.2.3.6.2 Pentru toate etapele importante pentru siguranţa alimente-

lor, dar care nu sunt denite ca PCC, compania trebuie săimplementeze i să documenteze puncte de control (PC).Măsuri adecvate de control trebuie să e implementate.

2.2.3.7 Stabilirea limitelor critice pentru ecare PCC(CA Pasul 8 – Principiul 3)Pentru ecare PCC, trebuie să e denite i validate limitecritice adecvate, pentru a identica în mod clar când un pro-

ces a ieit de sub control.

2.2.3.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru ecare PCC(CA Pasul 9 – Principiul 4)

2.2.3.8.1 KO nr. 2: Trebuie să e stabilite proceduri specice de moni-

torizare pentru ecare PCC, pentru a detecta orice pierdere acontrolului în acel CCP. Înregistrările monitorizării trebuie săe păstrate pentru o perioadă de timp relevantă. Fiecare CCPidenticat trebuie ţinut sub control. Monitorizarea i contro-lul punctelor respective CCP trebuie să e demonstrate cuajutorul înregistrărilor. Înregistrările respective trebuie săspecice atât persoana responsabilă cât i data i rezultatulmonitorizării.

2.2.3.8.2 Personalul operaţional responsabil cu monitorizarea PCCtrebuie să fost instruit în legătură cu acest lucru.

2.2.3.8.3 Înregistrările monitorizării PCC trebuie să e vericate.2.2.3.8.4 Punctele de control trebuie să e monitorizate i monitoriză-

rile să e înregistrate.

2.2.3.9 Stabilirea acţiunilor corective (CA Pasul 10 – Principiul 5) În cazul în care monitorizarea indică faptul că un anumit PCCsau PC nu este sub control, acţiuni corective adecvate tre-

buie să e întreprinse i documentate. Astfel de acţiunicorective trebuie să ia în considerare i orice produs necon-

form.

2.2.3.10 Stabilirea procedurilor de vericare (CA Pasul 11 – Principiul 6)Pentru a se conrma că sistemul HACCP este ecient, trebuiesă e stabilite proceduri de vericare. Vericarea sistemulHACCP trebuie să se realizeze cel puţin o dată pe an. Exem -

ple de acţiuni de vericare includ:

– audituri interne

– analize

– eantionare

– evaluări

– reclamaţii din partea autorităţilor i clienţilor.Rezultatele acestei vericări trebuie să e încorporate în sis-

temul HACCP.





2.2.3.11 Întocmirea documentaţiei i păstrarea înregistrărilor(CA Pasul 12 – Principiul 7)Trebuie să existe o documentaţie care să cuprindă toate pro-

cesele, procedurile, măsurile de control i înregistrările.

Documentaţia i înregistrările trebuie să e corespunzătoarecu natura i mărimea companiei.

3 Managementul resurselor

3.1 Managementul resurselor umane

3.1.1 Personalul a cărui activitate afectează siguranţa, legalitateai calitatea produsului trebuie să aibă competenţa necesară,obţinută prin educaţie, experienţă de lucru i/sau instruire,corelată cu rolul lor, bazată pe analiza pericolelor i evalua-

rea riscurilor asociate.

3.2 Resurse umane

3.2.1 Igiena personalului

3.2.1.1 Trebuie să existe cerinţe documentate cu privire la igienapersonalului. Acestea includ, ca un minim, următoareleaspecte:

– echipamentul de protecţie

– spălarea mâinilor i dezinfecţia

– mâncatul i băutul

– fumatul

– măsurile care trebuiesc luate în cazul unor tăieturi sau a

rănilor de pe piele

– unghii, bijuterii i lucruri personale

– păr i barbă.

Cerinţele trebuie să e bazate pe analiza pericolelor i evalu-

area riscurilor asociate cu produsul i procesul.

3.2.1.2 KO nr. 3: Cerinţele pentru igiena personalului trebuie săexiste i să e aplicate de către toţi angajaţii relevanţi, parte-nerii contractuali i vizitatori.

3.2.1.3 Conformitatea cu cerinţele privind igiena personalului tre-

buie să e vericată periodic.





3.2.1.4 Nu este permisă purtarea bijuteriilor vizibile (inclusiv pier-cing) i nici a ceasurilor. Orice excepţie trebuie să e evalu-

ată în detaliu, prin analiza pericolelor i evaluarea riscurilorasociate cu produsul i procesul. Acest lucru trebuie să e

gestionat în mod ecient.

3.2.1.5 Tăieturile i rănile de pe piele trebuie să e acoperite deun plasture/bandaj colorat (diferit de culoarea produsului)– conţinând o bandă metalică, dacă este necesar – iar în cazulrănilor la mână, în plus faţă de plasture/bandaj, trebuie să sepoarte o mănuă de unică folosinţă.

3.2.2 Echipament de protecţie pentru angajaţi, partenericontractuali i vizitatori

3.2.2.1 Trebuie să existe proceduri în companie, care să asigure cătoţi angajaţii, partenerii contractuali i vizitatorii au luat lacunotinţă regulile privind purtarea i schimbarea echipa-

mentului de protecţie în diferitele zone de lucru, în conformi-

tate cu cerinţele pentru produs.

3.2.2.2 În zonele de lucru, unde este necesară purtarea capelinelori/sau a protecţiilor pentru barbă, părul trebuie să e acope-

rit în totalitate, aa încât să se prevină contaminarea produ-

sului.

3.2.2.3 Trebuie să existe reguli de folosire clar denite pentru zonelede lucru unde este necesară purtarea mănuilor (coloratediferit de culoarea produsului). Conformitatea cu cerinţeletrebuie să e vericată periodic.

3.2.2.4 Echipamentul de protecţie corespunzător trebuie e disponi-bil, într-un număr sucient, pentru ecare angajat.

3.2.2.5 Echipamentele de protecţie trebuie să e bine spălate, înmod regulat. În conformitate cu analiza pericolelor i evalua-

rea riscurilor asociate si luând în considerare procesele iprodusele, compania trebuie să determine dacă echipamen-

tele trebuie să e spălate la o spălătorie externă, la spălătorialocală sau de către angajaţi.

3.2.2.6 Trebuie să existe instrucţiuni pentru spălarea echipamente-

lor de protecţie i trebuie să existe o procedură pentru a veri -

ca dacă acestea sunt curate.

3.2.3 Proceduri aplicabile în cazul bolilor infecţioase

3.2.3.1 Trebuie să existe măsuri scrise i comunicate personalului,partenerilor contractuali i vizitatorilor, privind declarareaoricărei boli infecţioase care ar putea avea impact asuprasiguranţei alimentelor. În cazul declarării unei boli infecţi-

oase, trebuie luate măsuri în scopul de a minimiza riscul decontaminare a produselor.





3.3 Instruire teoretică i practică

3.3.1 Compania trebuie să implementeze programe documentatede instruire teoretică i/sau practică, cu privire la cerinţele

pentru produs i la nevoile de instruire ale angajaţilor înfuncţie de poziţia lor i acestea trebuie să includă:

– conţinutul instruirii

– frecvenţa instruirii

– sarcinile angajaţilor

– limba

– instructorul calicat

– metodologia de evaluare

3.3.2 Programele documentate de instruire teoretică i/sau prac-tică, trebuie să e aplicabile pentru tot personalul, incluzândmuncitorii sezonierii i temporari i angajaţii unor companiiexterne, angajaţi în zona respectivă de lucru. La angajare i

înainte de începerea lucrului, acetia trebuie să e instruiţi, în conformitate cu programele documentate de instruire teo-

retică i/sau practică.

3.3.3 Pentru toate instruirile teoretice/practice efectuate, trebuiesă existe înregistrări, care să menţioneze:

– lista participanţilor (incluzând semnătura acestora)

– data

– durata

– conţinutul instruirii

– numele instructorului/îndrumătorului

Trebuie să existe o procedură sau un progam care să dove-

dească ecacitatea programelor de instruire teoretică i/saupractică.

3.3.4 Conţinutul instruirilor teoretice i/sau practice trebuie să e

analizat i actualizat în mod regulat i trebuie să ia în consi-derare situaţiile specice companiei, siguranţa alimentelor,cerinţele legale cu privire la alimente si modicările de pro-

dus/proces.

3.4 Grupuri sanitare, echipamente pentru igienapersonalului i facilităţi sociale pentru angajaţi

3.4.1 Compania trebuie să asigure facilităţi sociale pentru anga-

jaţi, proporţionale ca mărime, dotate pentru numărul exis-

tent de angajaţi i proiectate i utilizate astfel încât să mini-

mizeze riscurile privind siguranta alimentelor. Aceste facilităţitrebuie să e menţinute curate i într-o stare bună.





3.4.2 Riscul contaminării produsului cu corpuri străine proveninddin facilităţile sociale trebuie să e evaluat i redus la mini-

mum.Trebuie să se ia în considerare, de asemenea, i mân-

carea adusă la serviciu de angajaţi i lucrurile personale ale

acestora.

3.4.3 Trebuie să existe reguli i facilităţi care să asigure manage-

mentul corect al lucrurilor personale ale angajaţilor i al ali-mentelor aduse la lucru de către angajaţi, al alimentelor pro-

venite din sălile de masă si de la automatele de alimente.Alimentele trebuie sa e depozitate i/sau utilizate numai înzonele desemnate.

3.4.4 Compania trebuie să asigure angajaţilor, partenerilor con-

tractuali i vizitatorilor vestiare adecvate. Acolo unde este

necesar, hainele de exterior i echipamentele de protecţietrebuie să e păstrate separat.

3.4.5 Toaletele nu trebuie să aibă acces direct la o zonă unde selucrează cu produse alimentare.Toaletele trebuie să e echi-pate cu facilităţi adecvate pentru spălarea mâinilor. Grupu-

rile sanitare trebuie să aibă ventilaţie adecvată, naturală sauarticială.Trebuie să se evite curenţii de aer dinspre o zonăcontaminată către o zona curată.

3.4.6 Facilităţi adecvate pentru igiena mâinilor trebuie să e asigu-

rate la punctele de acces cât i în zona de producţie, precum

i în facilităţile sociale ale angajaţilor. În funcţie de analizapericolelor i evaluarea riscurilor asociate, alte zone (ex:zona de ambalare) vor echipate în mod similar.

3.4.7 Facilităţile pentru igiena mâinilor trebuie să asigure, minim:

– apă curenta potabilă, la o temperatură corespunzătoare

– săpun lichid

– echipament corespunzător pentru uscarea mâinilor

3.4.8 Acolo unde se lucrează cu produse alimentare foarte perisa-

bile, trebuie să e asigurate i următoarele cerinţe adiţionalecu privire la igiena mâinilor:

– robinet fără acţionare manuală

– dezinfectant pentru mâini

– echipamente de igienă adecvate

– semnalizări care subliniază cerinţele privind igiena mâini-lor

– containere pentru deeuri fără acţionare manuală

3.4.9 Bazat pe analiza pericolelor i evaluarea riscurilor asociate,trebuie să existe un program de control al ecienţei igieniză-

rii mâinilor.





3.4.10 Vestiarele trebuie să e amenajate astfel încât să permităaccesul direct în zonele unde se lucrează cu produsele ali-

mentare. Excepţiile trebuie să e justicate i gestionate pebaza analizei pericolelor i evaluării riscurilor asociate.

3.4.11 Acolo unde analiza pericolelor i evaluarea riscurilor asoci-ate indică necesitatea, trebuie să existe i să e utilizate faci-

lităţi pentru curăţirea cizmelor, pantolor i a altor echipa-

mente de protecţie.

4 Procesul de Planicare i Producţie

4.1 Înţelegerea contractuală

4.1.1 Cerinţele care sunt denite între partenerii de contract tre-

buie să e stabilite, agreate i revizuite în ceea ce priveteacceptabilitatea lor înainte ca un contract de furnizare să e

încheiat. Toate clauzele legate de calitatea i siguranţa ali-mentelor trebuie să e bine cunoscute i comunicate ecăruidepartament relevant.

4.1.2 Modicările la întelegerile contractuale existente trebuie săe documentate i comunicate între partenerii de contract.

4.2 Specicaţii i Formule

4.2.1 Specicaţii

4.2.1.1 Pentru toate produsele nite trebuie să existe specicaţii deprodus. Acestea trebuie să e actualizate, lipsite de ambigu-

itate i conforme cu cerinţele legale i ale clientului.

4.2.1.2 KO nr. 4: Specicaţii trebuie să existe i să e disponibilepentru toate materiile prime (materii prime/ingrediente, adi-tivi, materiale de ambalare, deeu tehnologic reutilizabil).Specicaţiile trebuie să e actualizate, lipsite de ambigui-tate i conforme cu cerinţele legale i, dacă există, cu cerin-ţele clientului.

4.2.1.3 Atunci când există o astfel de solicitare de la client, specica-

ţiile trebuie sa e agreate în mod formal.

4.2.1.4 Specicaţiile i/sau conţinutul acestora trebuie să e dispo-

nibile în zonele relevante i să e accesibile întregului perso-

nal relevant.





4.2.1.5 Trebuie să existe o procedură pentru elaborarea, modica-

rea i aprobarea specicaţiilor pentru toate părţile procesu-

lui, care să includă acceptarea preliminară a clientului, dacăspecicaţiile au fost agreate cu clientul.

4.2.1.6 Procedura de control a specicaţiilor trebuie să includă actu-

alizarea specicaţiei produsului nit în cazul oricărei modi-

cări a:

– materiei prime

– formulei/reţetei

– proceselor cu inuenţă asupra produsului nit

– ambalajelor cu inuenţă asupra produsului nit.

4.2.2 Formule/reţete

4.2.2.1 KO nr. 5: Atunci când există înţelegeri cu clientul în ceea ceprivete formula/reţeta i cerinţele tehnologice, acestea tre-buie să e respectate.

4.3 Dezvoltarea de produse/Modicarea deproduse/Modicarea proceselor de producţie

4.3.1 Trebuie să existe o procedură pentru dezvoltarea de produse,care include principiile analizei de pericole, conform siste-

mului HACCP.

4.3.2 Reţeta produsului, procesul de fabricaţie, parametrii proce-

sului i îndeplinirea cerinţelor produsului trebuie să e stabi-lite i să fost asigurate prin teste în fabrică i analize deprodus.

4.3.3 Teste de valabilitate sau procese adecvate trebuie să e rea-

lizate având în vedere reţeta produsului, ambalarea, modul

de fabricaţie i condţiile declarate. Datele „A se folosi pânăla“ sau „A se consuma înainte de“ vor stabilite în funcţiede acestea.

4.3.4 La stabilirea i validarea termenului de valabilitate a produ-

sului (incluzând produsele cu durată de viaţă îndelungată,cum ar produsele etichetate cu „a se consuma, de prefe-

rinţă, înainte de“), trebuie să e luate în considerare rezulta-

tele analizelor organoleptice.

4.3.5 Dezvoltarea produsului trebuie să ia în considerare rezulta-

tele evaluării organoleptice.





4.3.6 Trebuie să existe un proces care să asigure că etichetareaeste conformă cu legislaţia în vigoare a ţării de destinaţie icu cerinţele clientului.

4.3.7 Trebuie să e elaborate recomandări pentru pregătirea i/saufolosirea produselor alimentare. Dacă este necesar, cerinţeleclientului trebuie să e incluse.

4.3.8 Compania trebuie să demonstreze prin studii i/sau să efec-

tueze analize relevante pentru a valida informaţiile nutriţio-

nale sau alte armaţii menţionate pe etichetă. Acest lucru seaplică atât pentru un produs nou cât i pe toată perioadavânzării acestuia.

4.3.9 Derularea i rezultatul dezvoltării produsului trebuie să e

înregistrat în mod corespunzător.

4.3.10 Compania trebuie să se asigure că în cazul unor modicări înreteţa produsului, incluzând deeurile tehnologice reutiliza-

bile i materialele de ambalare, caracteristicile procesuluisunt revizuite pentru a asigura conformitatea cu cerinţeleprodusului.

4.4 Aprovizionarea

4.4.1 Aprovizionarea generală

4.4.1.1 Compania trebuie să controleze procesele de aprovizionare,pentru a se asigura că toate materialele i serviciile aprovizi-

onate din exterior, care au un impact asupra siguranţei ali-

mentelor i calităţii, sunt conforme cu cerinţele. În cazul încare compania alege să externalizeze orice proces care poateavea un impact asupra siguranţei alimentelor i calităţii,compania trebuie să asigure controlul asupra proceselorrespective. Controlul unor astfel de procese externalizate tre-

buie sa e identicat i documentat în sistemul de manage-

ment al siguranţei alimentelor i calităţii.

4.4.1.2 Trebuie să existe o procedură pentru aprobarea i monitori-zarea furnizorilor (interni i externi), a producţiei externali-

zate, total sau parţial.

4.4.1.3 Procedura de aprobare i monitorizare trebuie să conţină cri-terii clare de evaluare cum ar : audituri, buletine de analiză,bonitatea furnizorului i reclamaţii, precum i standardelenecesare de performanţă.

4.4.1.4 Rezultatele evaluării furnizorului trebuie analizate periodic siaceastă analiză trebuie să se bazeze pe analiza pericolelor ievaluarea riscurilor asociate.Trebuie să existe înregistrări aleanalizelor i ale acţiunilor întreprinse ca urmare a evaluării.





4.4.1.5 Produsele achiziţionate trebuie să e vericate în conformi-tate cu specicaţiile existente. Programul acestor vericăritrebuie să ia în considerare cel puţin următoarele criterii:cerinţele produsului, situaţia furnizorului(conform evaluării

acestuia) i impactul produselor achiziţionate asupra produ-sului nit. Originea lor trebuie vericată în mod suplimentar,daca acest lucru este mentionat în specicaţie.

4.4.1.6 Serviciile achiziţionate trebuie să e vericate în conformi-tate cu specicaţiile existente. Programul acestor vericăritrebuie să ia in considerare cel puţin urmatoarele criterii:cerinţele pentru serviciul respectiv, situaţia furnizorului (con-

form evaluarii acestuia) i impactul serviciului asupra produ-

sului nit.

4.4.2 Comercializarea de produse gata fabricate

4.4.2.1 În cazul în care o companie comercializează produse gatafabricate, aceasta trebuie să se asigure că există i esteimplementat un proces pentru aprobarea i monitorizareafurnizorilor.

4.4.2.2 În cazul comercializării produselor gata fabricate, procesulpentru aprobarea i monitorizarea furnizorilor trebuie săconţină criterii clare de evaluare cum ar : audituri, buletinede analiză, bonitatea furnizorului i reclamaţii, precum istandardele necesare de performanţă.

4.4.2.3 În cazul mărcilor proprii trebuie să existe un sistem de apro-

bare a furnizorilor, în conformitate cu cerinţele clientului,pentru produsele nite sau semifabricatele aprovizionate dela alţi furnizori.

4.5 Ambalarea produsului

4.5.1 Bazat pe analiza pericolelor, evaluarea riscurilor asociate iutilizarea intenţionată, compania trebuie să determine para-

metrii cheie pentru materialul de ambalare.

4.5.2 Trebuie să existe specicaţii detaliate pentru toate materia-

lele de ambalare, care să e conforme cu legislaţia relevanta în vigoare.

4.5.3 Pentru toate materialele de ambalare care ar putea avea vreoinuenţă asupra produselor, trebuie să existe certicate deconformitate care să e conforme cu cerinţele legale rele-

vante în vigoare. În cazul în care nu există cerinţe legale apli-

cabile, trebuie să existe dovezi care să demonstreze că mate-

rialul de ambalare este potrivit pentru utilizare. Acest lucruse aplică materialelor de ambalare care ar putea avea o inu-

enţă asupra materiilor prime, semifabricatelor i produselornite.





4.5.4 Pe baza analizei pericolelor i evaluării riscurilor asociate,compania trebuie să verice dacă materialul de ambalareeste adecvat pentru ecare produs relevant (de ex: testeorganoleptice, teste de depozitare, analize chimice, teste de

migraţie).

4.5.5 Compania trebuie să se asigure că ambalajul folosit cores-

punde cu produsul care este ambalat.

Utilizarea corectă a ambalajelor trebuie să e vericată înmod regulat i vericările să e documentate.

4.5.6 Informaţiile de pe etichetă trebuie să e lizibile, de neters isă e conforme cu specicaţia de produs agreată de client.Acest lucru trebuie să e vericat în mod regulat i verică-

rile să e documentate.

4.6 Locaţia Fabricii

4.6.1. Compania trebuie să evalueze în ce măsură factorii de mediu(ex: solul, aerul) pot avea un impact advers asupra siguranţeii a calităţii produsului. Acolo unde se stabilete că siguranţasau calitatea produsului ar putea compromise, vor luatemăsuri adecvate. Ecienţa măsurilor stabilite trebuie să eanalizată periodic (exemple: mult praf în aer, mirosuri puter-

nice).

4.7 Exteriorul Fabricii

4.7.1 Zona externă a fabricii trebuie menţinută curată i îngrijită.

4.7.2 Toate zonele externe ale fabricii trebuie menţinute în condiţiibune. Dacă drenajul natural nu este adecvat, trebuie realizatun sistem adecvat de drenare.

4.7.3 Depozitarea în exterior trebuie să e redusă la minim. În

cazul în care bunurile sunt depozitate în exterior, trebuieefectuată o analiză a pericolelor i o evaluare a riscurilor aso-

ciate, pentru a se asigura că nu există nici un risc de conta-

minare sau de efecte adverse asupra siguranţei sau calităţiiproduselor.

4.8 Planul fabricii i uxul de producţie

4.8.1 Trebuie să e disponibile planuri clare care să descrie uxu-

rile interne de produs nit, materiale de ambalare, materiiprime, deeuri, personal, apă, etc.Trebuie să e disponibilăo hartă a locaţiei cuprinzând toate clădirile din locaţia respec-

tivă.





4.8.2 Fluxul de producţie, de la recepţie la livrare, trebuie să eorganizat în aa fel încât să se evite contaminarea materiilorprime, a ambalajelor, materialelor semiprocesate i produ-

selor nite. Riscul contaminării încruciate trebuie să e

minimizat prin măsuri eciente.

4.8.3 În cazul în care există zone de producţie sensibile din punctde vedere microbiologic, acestea trebuie să e utilizate imonitorizate astfel incât să se asigure că siguranţa produsu-

lui nu este compromisă.

4.8.4 Laboratoarele i controalele efectuate în timpul proceselornu trebuie să afecteze siguranţa produsului.

4.9 Cerinţe de construcţie pentru zonele de producţiei depozitare

4.9.1 Cerinţe de construcţie

4.9.1.1 Spaţiile în care produsele alimentare sunt preparate, tratate,procesate i depozitate trebuie să e proiectate i construite

în aa fel încât să se asigure siguranţa alimentelor.

4.9.2 Pereţi

4.9.2.1 Pereţii trebuie să e proiectaţi i construiţi astfel încât să pre-

vină acumularea murdăriei, să reducă condensul i cretereamucegaiurilor i să uureze igienizarea.

4.9.2.2 Suprafaţa pereţilor trebuie să e în stare bună i trebuie săfaciliteze igienizarea; trebuie să e impermeabilă i rezis-

tentă la uzură.

4.9.2.3 Îmbinările dintre pereţi, pardoseli i tavane trebuie să e rea-

lizate în aa fel încât să faciliteze igienizarea.

4.9.3 Pardoseli

4.9.3.1 Suprafaţa pardoselii trebuie să e proiectată astfel încât să îndeplinească cerinţele de producţie i trebuie să e în starebună i să faciliteze igienizarea. Suprafeţele trebuie să eimpermeabile i rezistente la uzură.

4.9.3.2 Trebuie asigurată evacuarea igienică a apelor uzate. Siste-

mele de scurgere trebuie să e uor de igienizat i proiectatepentru a reduce riscul contaminării produselor (ex: pătrun-

derea dăunătorilor, etc).





4.9.3.3 Apa sau alte lichide trebuie să poată ajunge la scurgere fărădicultate, folosind mijloace adecvate. Acumularile de apătrebuie să e evitate.

4.9.3.4 În zonele în care se manipulează alimente, utilajele i ţevilede evacuare trebuie amplasate în aa fel încât, acolo undeeste posibil, apa reziduală să ajungă direct la sistemul scur-

gere.

4.9.4 Tavane/Plafoane

4.9.4.1 Tavanele (sau, acolo unde nu sunt tavane, interiorul acoperi-urilor) i dispozitivele suspendate (incluzând traseele deconducte, cablurile, lămpile) trebuie să e construite astfel

încât să se minimizeze acumularea murdăriei i nu trebuie săprezinte niciun risc pentru contaminare zică i/sau microbi-

ologică.

4.9.4.2 Acolo unde se folosesc tavane false, trebuie asigurat unacces adecvat în spaţiul de deasupra pentru a uura curăţi-

rea, întreţinerea instalaţiilor i inspecţia pentru controluldăunătorilor.

4.9.5 Ferestre i alte deschideri

4.9.5.1 Ferestrele i alte deschideri trebuie să e proiectate i con-

struite astfel încât să se evite acumularea murdăriei i tre-

buie să e menţinute în stare bună.

4.9.5.2 Acolo unde există risc de contaminare, ferestrele i lumina-

toarele din tavan vor rămâne închise i xate pe parcursulprocesului de fabricaţie.

4.9.5.3 Dacă ferestrele i luminatoarele sunt proiectate pentru a sedeschide în scopul ventilaţiei, ele trebuie să e prevăzute cuplase pentru insecte în stare bună, uor de îndepărtat sau

alte mijloace prin care să se prevină orice contaminare.

4.9.5.4 În zonele unde sunt manipulate produse neambalate, feres-

trele trebuie să e protejate împotriva spargerii.

4.9.6 Uile i Porţile

4.9.6.1 Uile si porţile trebuie să e în stare bună (ex: fără crăpăturisau cu vopsea decojită, fără coroziune) i uor de igienizat.

4.9.6.2 Uile i porţile exterioare trebuie să e proiectate astfel încâtsă prevină pătrunderea dăunătorilor; dacă este posibil, tre-

buie să e cu autoînchidere;





4.9.7 Iluminatul

4.9.7.1 Toate zonele de lucru trebuie să aibă iluminare adecvată.

4.9.7.2 Toate echipamentele de iluminat trebuie să e protejate cucarcase contra spargerii i instalate în aa fel încât să mini-

mizeze riscul spargerii.

4.9.8 Aer condiţionat/Ventilaţie

4.9.8.1 Ventilaţie naturală i/sau articială adecvate trebuie să existe în toate zonele.

4.9.8.2 Dacă sunt instalate sisteme de ventilaţie, ltrele i celelalte

componente care necesită curăţire sau înlocuire trebuie săe uor accesibile.

4.9.8.3 Echipamentul de aer conditionat i curenţii de aer generaţiarticial nu trebuie să prezinte vreun risc pentru calitatea isiguranţa produsului.

4.9.8.4 Echipament de aspirare a prafului trebuie să e instalat înzonele unde sunt generate cantităţi considerabile de praf.

4.9.9 Alimentarea cu apă

4.9.9.1 Apa care este folosită ca ingredient în procesul de producţiesau pentru curăţenie trebuie să e apă potabilă i să e fur-

nizată în cantităţi suciente; acest lucru se aplică i la aburuli gheaţa din zona de producţie. O sursă de apă potabilă tre-

buie să e disponibilă în permanenţă.

4.9.9.2 Apa reciclată, care este folosită în procesul de producţie, nutrebuie să prezinte un risc de contaminare. Apa trebuie să econformă cerinţelor legislative aplicabile pentru apa pota-

bilă. Înregistrări privind analizele efectuate trebuie să e dis-

ponibile.

4.9.9.3 Calitatea apei, a aburului sau a gheţii trebuie sa e monitori-zată pe baza unui plan de prelevare a probelor.

4.9.9.4 Apa nepotabilă trebuie să e transportată prin reţele sepa-

rate de conducte, marcate adecvat. Aceste conducte nu tre-

buie să e conectate la sistemul de apă potabilă sau să per-

mită posibilitatea de reux, care să contamineze sursele deapă potabilă sau mediul fabricii.





4.9.10 Aer Comprimat

4.9.10.1 Calitatea aerului comprimat care intră în contact direct cualimentele sau materialele de ambalare primare trebuie să

e monitorizată pe baza analizei pericolelor i evaluarii riscu-rilor asociate.

4.9.10.2 Aerul comprimat nu trebuie să reprezinte un risc de contami-nare.

4.10 Curăţenia i dezinfecţia

4.10.1 Trebuie să existe i să e implementat un program de cură-

ţenie i dezinfecţie, bazat pe analiza pericolelor si evaluareariscurilor asociate. Acesta trebuie să specice:

– obiective

– responsabilităţi

– produsele folosite i instrucţiunile lor de folosire

– zonele care trebuie curăţate i/sau dezinfectate

– frecvenţa de curăţenie

– cerinţe de documentaţie

– simboluri cu pericolele (dacă este necesar).

4.10.2 Programele de curăţenie i dezinfecţie trebuie să e imple-

mentate i documentate.

4.10.3 Doar personalului calicat îi este permisă efectuarea curăţe-

niei i dezinfecţiei. Personalul trebuie format i reinstruitpentru a aplica programul de igienizare.

4.10.4 Ecacitatea i siguranţa măsurilor de curăţenie i dezinfec-

ţie, bazate pe analiza pericolelor i evaluarea riscurilor asoci-ate, trebuie să e vericată i înregistrată în conformitate cuun program de testare, folosindu-se proceduri adecvate.Acţiunile corective rezultate trebuie să e documentate.

4.10.5 Programele de curăţenie i dezinfecţie trebuie să e revizuitei modicate, dacă este necesar, în cazul schimbarii produ-

sului, procesului sau echipamentului de igienizare.

4.10.6 Destinaţia de utilizare pentru ustensilele pentru curăţenietrebuie să e clar identicată. Ustensilele de curăţenie tre-

buie să e utilizate într-un mod care să evite contaminarea.





4.10.7 Fie tehnice de securitate actualizate i instrucţiuni de utili-zare trebuie să e disponibile pentru substanţele chimice isoluţiile de curăţare utilizate. Personalul responsabil cu igie-

nizarea trebuie să demonstreze cunoaterea instrucţiunilor

de lucru, care trebuie să e întotdeauna disponibile în zonade aplicare.

4.10.8 Substanţele chimice pentru curăţire trebuie să e clar etiche-

tate, utilizate i depozitate în mod corespunzător, pentru aevita contaminarea.

4.10.9 Activităţile de curăţenie trebuie să se efectueze în perioadele în care nu există producţie. Dacă acest lucru nu este posibil,aceste operaţii trebuie să e controlate, în aa fel încât să nuafecteze produsul.

4.10.10 Atunci când o companie apeleaza la un furnizor extern deservicii pentru curăţenie i dezinfecţie, toate cerinţele speci-

cate în secţiunea 4.10 trebuie să e în mod clar denite încontractul respectiv.

4.11 Evacuarea deeurilor

4.11.1 Trebuie să existe i să e implementată o procedură demanagement al deeurilor pentru evitarea contaminării

încruciate.

4.11.2 Toate cerinţele legale în vigoare pentru evacuarea deeurilortrebuie să e îndeplinite.

4.11.3 Deeurile alimentare i alte deeuri trebuie să e evacuatecât de repede posibil din zonele unde se manipulează ali-

mentele. Acumularea deeurilor trebuie să e evitată.

4.11.4 Containerele pentru colectarea deeurilor trebuie să e mar-cate clar, să e proiectate în mod adecvat, să e în stare

bună, uor de curăţat i, când este necesar, să e dezinfec-tate.

4.11.5 Camerele de colectare a deeurilor i containerele( inclusivcompactoarele) trebuie să e proiectate pentru a putea menţinute curate, pentru a minimiza atragerea dăunătorilor.

4.11.6 Deeurile trebuie să e colectate în containere separate, înfuncţie de mijloacele de evacuare. Aceste deeuri trebuie săe evacuate doar de părţi terţe autorizate. Compania trebuisă menţină înregistrări privind evacuarea deeurilor.





4.12 Riscul de corpuri străine, metal, sticlă spartă ilemn

4.12.1 KO nr. 6: Pe baza analizei pericolelor i evaluării riscurilor

asociate, trebuie să existe proceduri pentru evitarea conta-minării cu corpuri străine. Produsele contaminate trebuie săe tratate ca produse neconforme.

4.12.2 În toate zonele, de ex. manipularea materiilor prime, proce-

sarea, ambalarea i depozitarea, unde analiza pericolelor ievaluarea riscurilor asociate a identicat potenţialul de con-

taminare a produsului, folosirea lemnului trebuie să eexclusă. Când folosirea lemnului nu poate evitată, riscultrebuie să e ţinut sub control i lemnul trebuie să e în bunăstare i curat.

4.12.3 Dacă este necesară folosirea detectoarelor de metal i/sau acorpurilor străine, acestea trebuie să e instalate astfel încâtsă asigure ecienţa maximă de detecţie, pentru a evita ocontaminare ulterioară. Detectoarele trebuie să e întreţi-

nute periodic, pentru a evita funcţionarea defectuoasă.

4.12.4 Produsele potenţial contaminate trebuie să e izolate. Acce-

sul la aceste produse i alte activităţi ulterioare de manipu-

lare sau vericare a acestora trebuie să e efectuate doar depersonal autorizat, conform unor proceduri prestabilite.După această vericare, produsele contaminate trebuie săe tratate ca produse neconforme.

4.12.5 Precizia de măsurare a detectorului trebuie să e specicată.Vericarea funcţionării corespunzătoare a detectoarelor tre-

buie să e efectuată în mod regulat. În cazul funcţionăriidefectuoase sau defectării unui detector de metal i/sau decorpuri străine, acţiuni corective trebuie să e denite, imple-

mentate i documentate.

4.12.6 În cazul în care sunt folosite echipamente speciale saumetode pentru detectarea corpurilor străine, aceastea tre-

buie să e validate i menţinute în mod corespunzător.

4.12.7 În toate zonele, de ex. manipularea materiilor prime, proce-sarea, ambalarea i depozitarea, unde analiza pericolelor ievaluarea riscurilor asociate a identicat potenţialul de con-

taminare a produsului, prezenţa sticlei sau a materialuluicasant trebuie să e exclusă. Acolo unde prezenţa sticlei sauplasticului casant nu poate evitată, trebuie să existe măsuriadecvate pentru protecţia contra spargerii.

4.12.8 Toate obiectele alcătuite din sau având încorporate sticlă saumaterial casant, prezente în zonele de manipulare a materii-lor prime, procesare, ambalare i depozitare trebuie să elistate într-un registru specic. Periodic trebuie vericată i

înregistrată starea obiectelor menţionate în registru. Frec-

venţa acestor vericari trebuie să e justicată de docu-

mente.





4.12.9 Spargerile de sticlă sau material casant trebuie să e înregis-

trate. Excepţiile trebuie să e justicate i documentate.

4.12.10 Trebuie să existe în vigoare proceduri, care să descrie măsu-

rile care trebuie să e luate în cazul spargerii unor obiectedin sticlă i/sau material casant. Astfel de măsuri trebuie săincludă identicarea gamei de produse care trebuie izolate,menţionarea personalul autorizat, curăţirea spaţiului de pro-

ducţie i repunerea în funcţiune a liniei de producţie, pentrucontinuarea producţiei.

4.12.11 Pe baza analizei pericolelor i evaluării riscurilor asociate,trebuie să se ia măsuri preventive pentru manipularea amba-

lajelor de sticlă, a recipientelor de sticlă i a altor tipuri derecipiente în procesul de producţie (întoarcere, uscare, clă-

tire etc.). După această etapă a procesului, nu trebuie să maie nici un risc de contaminare.

4.12.12 Acolo unde inspecţia vizuală este folosită pentru detectareacorpurilor străine, angajaţii trebuie să e instruiţi i rotiţioperaţional cu o frecvenţă corespunzătoare, care să maximi-

zeze ecienţa procesului.

4.13 Monitorizarea dăunătorilor/Controlul dăunătorilor

4.13.1 Compania trebuie să aibă un sistem de control al dăunători-lor în conformitate cu cerinţele legale locale, având în vedereminimum:

– mediul înconjurător al fabricii (dăunători potenţiali)

– planul de situaţie cu zonele de amplasare a staţiilor deintoxicare

– identicarea staţiilor de intoxicare la faţa locului

– responsabilităţi, interne/externe

– produsele utilizate i instrucţiunile de utilizare i siguranţă

– frecvenţa inspecţiilor.

Sistemul de control al dăunătorilor trebuie să e bazat peanaliza pericolelor i evaluarea riscurilor asociate.

4.13.2 Compania trebuie să aibă personal intern calicat i instruiti/sau să apeleze la serviciile unui furnizor extern calicat. Încazul în care se folosete un furnizor extern, activităţile nece-

sare la faţa locului trebuie să e specicate într-un contractscris.





4.13.3 Inspecţiile de control al dăunătorilor i acţiunile rezultate tre-

buie să e documentate. Implementarea acţiunilor trebuie săe monitorizată i înregistrată.

4.13.4 Staţiile de intoxicare, capcanele i dispozitivele de extermi-nare a insectelor trebuie să e funcţionale, în număr suci-

ent i corect poziţionate. Ele trebuie să e construite i pozi-tionate în aa fel încat să nu prezinte risc de contaminare.

4.13.5 Mărfurile primite trebuie să e vericate la sosire, pentru anu conţine dăunători. Orice infestare trebuie să e înregis-

trată i trebuie să e luate măsuri de control.

4.13.6 Ecienţa controlului dăunatorilor trebuie să e monitorizatăcu ajutorul unor analize periodice a tendinţelor.

4.14 Recepţia i depozitarea

4.14.1 Toate bunurile recepţionate, inclusiv ambalajele i etiche-

tele, trebuie să e vericate în conformitate cu specicaţiilei cu planul de inspecţie stabilit. Planul de inspecţie trebuiesă e bazat pe risc. Rezultatele inspecţiilor trebuie să e înre-

gistrate.

4.14.2 Condiţiile de depozitare a materiilor prime, semifabricatelor

i a produselor nite, precum i a ambalajelor, trebuie să e în toate privinţele corespunzătoare cerinţelor de produs (ex:refrigerare, straturi de protecţie) i trebuie să nu dăunezealtor produse.

4.14.3 Materiile prime, ambalajele, semifabricatele i produselenite trebuie sa e depozitate în aa fel încât să se minimi-

zeze riscul de contaminare încruciată.

4.14.4 Trebuie să e disponibile facilităţi adecvate de depozitarepentru gestionarea i depozitarea materialelor de lucru, aadjuvanţilor de proces i a aditivilor. Personalul responsabilpentru gestionarea facilităţilor de depozitare trebuie să einstruit.

4.14.5 Fiecare articol din depozit trebuie să e clar identicat. Ges-

tionarea produselor trebuie să e facută în concordanţă cuprincipiile Primul intrat/Primul ieit i/sau Primul expirat/Pri-

mul ieit.

4.14.6 Atunci când o companie apelează la un furnizor extern deservicii pentru depozitare, prestatorul de servicii trebuie sărespecte cerinţele IFS Logistică. Dacă prestatorul extern deservicii nu este certicat conform IFS Logistică, toate cerin-

ţele relevante aplicabile unei companii cu activităţi proprii dedepozitare trebuie să e îndeplinite i să e în mod clar de-

nite în contractul respectiv.





4.15 Transportul

4.15.1 Înainte de încărcarea mijloacelor de transport, starea aces-

tora (ex: mirosuri străine, praf excesiv, umiditate ridicată,

dăunători, mucegai) trebuie să e vericată iar în cazul încare este necesar, trebuie să e luate măsuri.

4.15.2 Trebuie să e implementate proceduri pentru prevenireacontaminării în timpul transportului (produse alimen-

tare/nealimentare/diferite categorii de produse).

4.15.3 În cazul în care bunurile trebuie transportate la anumite tem-

peraturi, înainte de încărcare, temperatura interioară a vehi-

colului trebuie să e vericată i înregistrată.

4.15.4 În cazul în care bunurile trebuie să e transportate la anu-mite temperaturi, menţinerea unui interval de temperaturaadecvat în timpul transportului trebuie să e asigurată i

înregistrată.

4.15.5 Trebuie să existe cerinţe de igienă adecvate pentru toate mij-loacele de transport i pentru echipamentul folosit pentru

încărcare/descărcare (ex: furtunurile instalaţiilor de însilo-

zare).Trebuie să existe înregistrări ale măsurilor luate.

4.15.6 Rampele de încărcare i descărcare trebuie să dispună deechimpamente pentru a proteja produsele transportate deinuenţele externe.

4.15.7 Atunci când o companie apelează la un furnizor extern deservicii pentru transport, toate cerinţele specicate în secţiu-

nea 4.15 trebuie să e în mod clar denite în contractulrespectiv sau furnizorul respectiv trebuie sa respecte cerin-

ţele IFS Logistică.

4.15.8 Securitatea vehiculelor de transport trebuie să e asigurată în mod corespunzător.

4.16 Întreţinere/Mentenanţă

4.16.1 Trebuie să existe un sistem adecvat de mentenanţă, menţi-nut i documentat, ce acoperă toate echipamentele critice(incluzând transportul) pentru conformitatea cu cerinţelepentru produs. Aceasta este valabil atât pentru activitateainternă cât i pentru cea externă de întreţinere.

4.16.2 Cerinţele produsului i prevenirea contaminării trebuie să easigurate pe durata i după efectuarea mentenanţei i alucrărilor de reparaţii.Trebuie să e ţinute înregistrări referi-

toare la activităţile de întreţinere i reparaţii i la acţiunilecorective luate.





4.16.3 Toate materialele folosite pentru mentenanţă trebuie să econforme destinaţiei de utilizare.

4.16.4 Defecţiunile unei linii de producţie sau a unui echipament

(inclusiv transportul) acoperite de sistemul de mentenanţătrebuie să e înregistrate i revizuite, cu perspectiva de aadapta sistemul de mentenanţă.

4.16.5 Reparaţiile temporare trebuie să e efectuate astfel încâtcerinţele pentru produs să nu e afectate. Aceste activităţitrebuie să e înregistrate i trebuie să se stabilească un ter-

men limită scurt pentru a elimina defecţiunea.

4.16.6 Atunci când o companie apelează la un furnizor extern deservicii pentru mentenanţă i reparaţii, toate cerinţele speci-

ce ale companiei referitoare la materiale i echipamentetrebuie să e clar denite, documentate i menţinute.

4.17 Echipamente

4.17.1 Echipamentele trebuie să e proiectate adecvat i utilizate înscopul pentru care au fost destinate. Înainte de punerea înfuncţiune, trebuie vericat dacă cerinţele aferente produsu-

lui sunt îndeplinite.

4.17.2 Pentru toate echipamentele i ustensilele care intră în con-

tact direct cu alimentele, trebuie să existe certicate de con-

formitate care să conrme respectarea cerinţelor legale învigoare. În cazul în care nu există cerinţe legale speciceaplicabile, trebuie să existe dovezi care să demonstreze căechipamentele i ustensilele sunt potrivite pentru utilizare.Acest lucru se aplică pentru toate echipamentele i ustensi-lele care intră în contact direct cu materiile prime, semifabri-

catele i produsele nite.

4.17.3 Echipamentele trebuie să e proiectate i aranjate în aa fel

încât activităţile de curăţenie i mentenanţă să poată reali-zate cu ecienţă.

4.17.4 Compania trebuie să asigure că toate echipamentele de pro-

ducţie sunt în stare bună, fără nicio inuenţă negativă asu-

pra siguranţei alimentelor.

4.17.5 Compania trebuie să asigure că în cazul schimbărilor înmetodele de producţie sau echipamente, caracteristicle pro-

ceselor sunt revizuite, pentru a asigura că cerinţele pentruprodus sunt îndeplinite.





4.18 Trasabilitatea (inclusiv OMG-urile i alergenii)

4.18.1 KO nr.7: Trebuie să existe un sistem de trasabilitate, care săpermită identicarea loturilor de produse i relaţia acestora

cu loturile de materii prime, de ambalaje ce intră în contactdirect cu alimentul i ambalajele care ar putea intra în con-tact direct cu alimentul. Sistemul de trasabilitate trebuie săincludă toate înregistrările relevante din procesare i distri-buţie. Trasabilitatea trebuie să e asigurată i documentatăpână la livrarea către client.

4.18.2 Trebuie să existe înregistrări de trasabilitate în aval (de lalocaţia de producţie către client). Timpul de prezentare aacestor înregistrări pentru vericare trebuie sa e conformcu cerinţele clientului.

4.18.3 Trasabilitatea trebuie să existe pentru a identica relaţia din-

tre loturile de produse nite i etichetele lor.

4.18.4 Sistemul de trasabilitate trebuie să e testat periodic – minimo dată pe an i de ecare dată când apar schimbări în siste-

mul de trasabilitate. Testul trebuie să verice trasabilitateaatât în amonte cât i în aval (de la produsele livrate la mate-

ria primă i vice-versa), inclusiv vericarea cantitativă. Rezul-

tatele testelor trebuie să e înregistrate.

4.18.5 Trasabilitatea trebuie să e asigurată în toate stadiile, inclu-

zând producţia în curs, tratamente ulterioare i reprelucrare.

4.18.6 Etichetarea lotului de produs semifabricat sau nit trebuie săe efectuată în momentul în care bunurile sunt ambalatedirect, pentru a se asigura o trasabilitate clară . Atunci cândbunurile sunt etichetate într-un moment ulterior, bunurilordepozitate temporar trebuie să li se aplicat o etichetarespecică a lotului.Termenul de valabilitate (ex: a se consuma,

înainte de data de) al bunurilor etichetate trebuie să e calcu-

lat de la data iniţială de producţie.

4.18.7 Dacă este solicitat de către client, mostre reprezentative pen-tru lotul fabricat trebuie să e depozitate corespunzator ipăstrate până la data limita de consum sau data de expirarei dacă este necesar, pentru o perioada determinată de timpdupă această perioadă.

4.19 Organisme modicate genetic (OMG)

4.19.1 Pentru produsele livrate către clienţi i/sau ţări care aucerinţe referitoare la OMG, compania trebuie să aibă sistemei proceduri care să permită identicarea produselor caresunt formate din OMG, care conţin OMG sau provin dinOMG, incluzând ingredientele alimentare, aditivii i aromele.





4.19.2 Trebuie să e disponibile specicaţii ale materiilor prime idocumente de livrare, care identică produsele care sunt,provin sau conţin OMG. Garanţiile, privitoare la statusulmateriilor prime referitor la OMG, trebuie să e stabilite prin

contractul cu furnizorul sau documentele tehnice relevantevor specica statusul GMO. Compania trebuie să deţină olistă actualizată a materiilor prime OMG folosite în cadrulacesteia, care de asemenea identică toate amestecurile ireţetele în care se adaugă aceste materii prime OMG.

4.19.3 Trebuie să existe proceduri adecvate pentru a se asigura căprodusele OMG sau care conţin OMG sunt procesate în aafel încât să e prevenită contaminarea produselor fără OMG.Trebuie să existe măsuri de control adecvate pentru a pre-

veni contaminarea încruciată cu OMG. Ecacitatea acestor

proceduri trebuie să e monitorizată prin testare.

4.19.4 Produsele nite ce conţin OMG sau etichetate că nu conţinOMG trebuie să e declarate în conformitate cu cerinţelelegislaţiei în vigoare. Documentele de livrare trebuie săincludă referinţele specice OMG.

4.19.5 Cerinţele clientului referitoare la statusul OMG al produselortrebuie să e în mod clar implementate de către companie.

4.20 Alergeni i condiţii de producţie specice

4.20.1 Trebuie să existe specicaţii ale materiilor prime, care indicăalergenii ce necesită a declaraţi relevanţi pentru ţara încare se vor comercializa produsele nite. Compania trebuiesă deţină o listă actualizată a materiilor prime ce conţin aler-

geni i care sunt folosite în cadrul acesteia, care de aseme-

nea identică toate amestecurile i reţetele în care se adaugăaceste materii prime continând alergeni.

4.20.2 Fabricarea produselor care conţin alergeni ce necesită a

declaraţi trebuie să e realizată în aa fel încât contaminarea încruciată să e minimizată, pe cât posibil.

4.20.3 Produsele nite ce conţin alergeni trebuie să e declarate înconformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Pentru pre-

zenţa accidentală sau neintenţionată, indicarea pe etichetă aalergenilor i a urmelor acestora trebuie să se bazeze pe oanaliză a pericolelor i evaluarea riscurilor asociate.

4.20.4 Atunci când clienţii cer în mod special ca produsele să nuconţină anumite substanţe sau ingrediente (ex: gluten, carnede porc, etc) sau ca anumite metode de tratare sau de pro-

ducţie să e excluse, trebuie să existe proceduri vericabile.





5 Măsurători, Analize, Îmbunătăţiri

5.1 Audituri interne

5.1.1 KO nr. 8: Audituri interne eciente trebuie să e efectuate înconformitate cu un program aprobat de audit i vor trebui săacopere cel puţin toate cerinţele din Standardul IFS. Dome-niul i frecvenţa auditurilor interne trebuie să e determinatepe baza analizei pericolelor i evaluarii riscurilor asociate.Acest lucru este aplicabil i pentru facilităţile de depozitarecare nu sunt la locaţia de producţie, deţinute sau închiriatede către companie.

5.1.2 Auditul intern pentru activităţile care sunt critice pentru sigu-

ranţa alimentelor trebuie să e efectuat cel puţin o dată pe an.

5.1.3 Auditorii trebuie să e competenţi i independenţi faţă dedepartamentul auditat.

5.1.4 Rezultatele auditului trebuie să e comunicate managemen-

tului de top i persoanelor responsabile din departamentulvizat.Acţiunile corective necesare i programul pentru imple-

mentarea acestora trebuie să e stabilite, documentate icomunicate ecărei persoane relevante.

5.1.5 Trebuie să e documentate cum i când vor vericate acţi-unile corective ce au rezultat din auditurile interne.

5.2 Inspecţia locaţiei fabricii

5.2.1 Inspecţii regulate ale fabricii trebuie să e planicate i înde-

plinite (ex: controlul produsului, al igienei, al pericolelordatorate corpurilor străine, igiena personalului i curăţenia).Frecvenţa inspecţiilor în ecare zonă (inclusiv zona exteri-

oară) i a ecărei activităţi trebuie să e bazată pe analiza

pericolelor i evaluarea riscurilor asociate i pe experinţadobândită în timp.

5.3 Validarea si controlul procesului

5.3.1 Criteriile pentru validarea i controlul proceselor trebuie sae clar denite.

5.3.2 În cazul în care controlul procesului i a parametrilor mediu-

lui de lucru (temperatură, timp, presiune, proprietăţi chimiceetc.) sunt esenţiale pentru a se asigura cerinţele pentru pro-

dus, aceti parametri trebuie să e monitorizaţi i înregistraţi în permanenţă i/sau la intervale corespunzătoare.





5.3.3 Toate operaţiile de reprelucrare trebuie să e validate, moni-torizate i documentate. Aceste operaţii nu trebuie să afec-

teze cerinţele produsului.

5.3.4 Trebuie să existe proceduri adecvate de noticare, înregis-trare i monitorizare a defecţiunilor de echipamente i a aba-

terilor de proces.

5.3.5 Validarea proceselor trebuie să e efectuată folosind datelecolectate, care sunt relevante pentru siguranţa produsului ia procesului. Daca apar modicari semnicative, trebuie săe efectuată o revalidare.

5.4 Calibrarea, reglarea i vericarea instrumentelor

de măsură i monitorizare5.4.1 Compania trebuie să identice instrumentele de măsură i

monitorizare necesare asigurării conformităţii faţă de carac-

teristicile produsului. Aceste instrumente trebuie să e înre-

gistrate pe un document i clar identicate.

5.4.2 Toate instrumentele de măsură trebuie să e vericate,reglate i calibrate în cadrul unui sistem de monitorizare laintervale de timp specicate i în conformitate cu stan-

darde/metode denite. Rezultatele vericărilor, reglărilor icalibrărilor trebuie să e înregistrate. Acolo unde este nece-

sar, acţiuni corective trebuie să e întreprinse asupra instru-mentelor i, dacă e necesar, asupra proceselor i produselor.

5.4.3 Toate instrumentele de măsură trebuie folosite numai în sco-

pul pentru care au fost destinate.

Dacă rezultatele măsurătorilor indică o abatere, instrumentul în cauză trebuie imediat reparat sau înlocuit.

5.4.4 Statusul calibrării instrumentelor de măsură trebuie să eclar identicat (etichetare pe aparat sau pe o listă cu instru-

mentele testate).

5.5 Vericarea cantitativă (controlulcantităţii/cantităţilor de umplutură)

5.5.1 Frecvenţa i metodologia vericării cantitative trebuie să estabilite în aa fel încât cerinţele legale si cerinţele clientului,sau dacă este cazul, instrucţiuni privind cantitatea nominalăsă e îndeplinite.

5.5.2 Trebuie să existe o procedură care să denească criteriile deconformitate pentru vericarea cantitativă a unui lot. Aceastăprocedură trebuie, printre altele, să ia în considerare tara,densitatea sau alţi parametri critici.





5.5.3 Vericările trebuie să e implementate i înregistrate, pebaza unui plan de eantionare care să asigure reprezentativi-tatea pentru lotul fabricat.

5.5.4 Rezultatele acestor vericări trebuie să e conforme cu crite-riile denite pentru toate produsele gata de livrare.

5.5.5 Pentru produsele aprovizionate, gata preambalate, de la fur-nizori terţi, trebuie să existe o dovadă referitoare la confor-

mitatea cu cerinţele legale privind cantitatea nominală.

5.5.6 Dacă este aplicabil, toate echipamentele folosite pentru veri-carea nală trebuie să e aprobate legal.

5.6 Analiza produsului

5.6.1 Trebuie să existe proceduri care să asigure că toate toatecerinţele pentru produs sunt îndeplinite, inclusiv cerinţele ispecicaţiile din legislaţie. Analizele microbiologice, zice ichimice necesare pentru acest scop trebuie să e efectuateintern i/sau subcontractate.

5.6.2 Analizele, care sunt relevante pentru siguranţa alimentelor,este de preferat să e efectuate de un laborator cu pro-

grame/metode acreditate (ISO 17025). Dacă analizele suntefectuate de un laborator intern al fabricii sau un laboratorcare nu are programe/metode acreditate, rezultatele trebuiesă e vericate în mod regulat, de un laborator acreditatpentru programe/metode (ISO 17025)

5.6.3 Trebuie să existe proceduri care să asigure acurateţea rezul-tatelor analizelor interne, pe baza metodelor de analiză o-

cial recunoscute. Aceasta trebuie să e demonstrată printeste paralele sau alte teste de conrmare.

5.6.4 Trebuie să e întocmit un plan de testare, pentru analizele

interne i externe, bazat pe analiza pericolelor si evaluareariscurilor asociate, care să acopere materiile prime, semifa-

bricatele i produsele nite, precum i echipamentele deprocesare i materialele de ambalare i, în cazul în care estenecesar, teste de mediu. Rezultatele testelor trebuie să edocumentate.

5.6.5 Rezultatele analizelor trebuie evaluate imediat.Trebuie să eintroduse măsuri corective adecvate, în cazul rezultatelornesatisfăcătoare. Rezultatele analizelor trebuie evaluate peri-odic pentru a identica tendinţele.Tendinţele ce indică rezul-

tate potenţial nesatisfăcătoare trebuie să e luate în conside-

rare.





5.6.6 Pentru efectuarea analizelor interne, trebuie să e disponibilpersonal calicat i instruit, precum i echipamente i facili-tăţi adecvate.

5.6.7 Pentru vericarea calităţii produsului nit trebuie efectuateperiodic analize organoleptice interne.

Aceste teste trebuie să e în concordanţă cu specicaţiile ilegate de impactul parametrilor respectivi asupra caracteris-

ticilor produsului. Rezultatele acestor teste vor documen-

tate.

5.6.8 Pe baza oricarei informaţii interne sau externe privind risculunui produs ce poate avea un impact asupra siguranţei ali-mentelor, compania trebuie să-i actualizeze planul de con-

trol i/sau să ia măsuri adecvate pentru a controla impactulasupra produselor nite.

5.7 Carantina produsului (blocarea/reţinerea) ieliberarea produsului

5.7.1 Trebuie să existe o procedură, bazată pe analiza pericolelori evaluarea riscurilor asociate, pentru carantina (bloca-

rea/reţinerea) i eliberarea materiilor prime, produselorsemiprocesate i nite i a materialelor de ambalare. Proce-

dura trebuie să asigure că doar produsele i materialele ce îndeplinesc cerinţele pentru produs sunt procesate i expe-

diate.

5.8 Managementul reclamaţiilor de la autorităţi iclienţi

5.8.1 Trebuie să existe un sistem pentru managementul reclamaţi-ilor aferente produsului.

5.8.2 Toate reclamaţiile trebuie evaluate de personal competent.Acolo unde se justică, acţiuni adecvate trebuie să e luateimediat, dacă este necesar.

5.8.3 Reclamaţiile trebuie să e analizate având în vedere imple-

mentarea de acţiuni preventive, care să prevină reapariţianeconformităţii.

5.8.4 Rezultatele analizei reclamaţiilor trebuie să e puse la dipozi-ţia persoanelor responsabile relevante i TOP managemen-

tului.





5.9 Managementul incidentelor, retragerea produsului,rechemarea produsului

5.9.1 Trebuie denită o procedură documentată privind manage-

mentul incidentelor i situaţiilor de criză potenţiale cu impactasupra siguranţei, legalităţii i calităţi alimentelor. Proceduratrebuie să e implementată i menţinută. Aceasta include caminim, numirea i instruirea unei echipe de criză, o listă decontacte în caz de alertă, surse de îndrumări legale (dacăeste necesar), disponibilitatea contactelor, informaţii pentruclient i un plan de comunicare, incluzând informarea clien-

ţilor.

5.9.2 KO nr. 9: Trebuie să existe o procedură ecienta de retragerei rechemare a tuturor produselor, care să asigure că sunt

informaţi toţi clienţii implicaţi, cât mai repede posibil.Această procedură trebuie să includă o denire clară a res-ponsabilităţilor.

5.9.3 Trebuie să e disponibile detalii actualizate privind contac-

tele pentru urgenţă (cum sunt numele i numerele de telefonale furnizorilor, clienţilor i ale autorităţilor competente). Opersoană din companie care are autoritatea de a iniţia proce-

sul de managementul incidentelor trebuie să e disponibilă în permanenţă.

5.9.4 Fezabilitatea, ecienţa i rapiditatea implementării procedu-

rii de retragere trebuie să constituie obiectul unor testăriinterne regulate, bazate pe analiza pericolelor i evaluareariscurilor asociate, însă efectuată cel puţin o dată pe an.Aceasta trebuie să e efectuată într-o manieră care să asi-gure implementarea i funcţionarea ecientă a procedurii.

5.10 Managementul neconformităţilor i al produselorneconforme

5.10.1 Trebuie să existe o procedură pentru managementul materi-ilor prime, produselor semifabricate i nite, echipamentelorde proces i ambalajelor neconforme. Aceasta trebuie săincludă minim:

– izolarea/proceduri de carantină

– analiza pericolelor i evaluarea riscurilor asociate

– identicare (ex: etichetarea)

– decizia referitoare la viitoarea utilizare (ex: eliberarea,reprocesarea/tratarea ulterioară, blocarea, carantina, res-

pingerea/evacuare ca deeu).





5.10.2 Responsabilităţile pentru managementul produselor necon-

forme trebuie să e clar denite. Procedura pentru manage-

mentul produselor neconforme trebuie să e înţeleasă detoţi angajaţii relevanţi.

5.10.3 În cazul prezenţei unor neconformităţi, trebuie să se ia măsuriimediate pentru a se asigura că cerinţele produsului sunt

îndeplinite.

5.10.4 Produsele nite ambalate sau ambalajele, ambele de mărciproprii, care nu sunt conforme cu specicaţiile, nu trebuie săe puse în comercializare sub acea marcă. Excepţiile vor tre-

bui să e agreate în scris cu partenerii de contract.

5.11 Acţiuni corective

5.11.1 Trebuie să existe o procedură pentru înregistrarea i analizaneconformităţilor, care să urmărească evitarea reapariţieiacestora, prin întreprinderea de acţiuni preventive i/sauacţiuni corective.

5.11.2 KO nr.10: Acţiunile corective trebuie să e formulate clar,documentate i efectuate cât mai repede posibil, pentru apreveni reapariţia neconformităţii. Responsabilitatea i ter-menul limită pentru acţiunea corectivă trebuie să e clardenite. Documentaţia trebuie păstrată într-un loc sigur itrebuie să e uor accesibilă.

5.11.3 Efectuarea acţiunii corective implementate trebuie docu-

mentată, iar ecienţa acesteia trebuie vericată.

6 Apărarea alimentelor i Inspecţiileexterne

6.1 Evaluarea apărării

6.1.1 Trebuie să e denite responsabilităţi pentru apărarea ali-mentelor. Cei responsabili trebuie să e personal cheie sausă aibă acces la echipa de top management. Trebuie să edemonstrată sucientă cunoatere în acest domeniu.

6.1.2 Trebuie efectuată o analiză a pericolelor i o evaluare a riscu-

rilor asociate pentru apărarea alimentelor. Bazat pe aceastăevaluare i pe cerinţele legale, trebuie identicate zonele cri-

tice pentru securitate.





Analiza pericolelor i evaluarea riscurilor asociate pentruapărarea alimentelor trebuie efectuată anual sau la modi-

cari ce afectează integritatea alimentelor.

Un sistem de alarmă corespunzator trebuie să e denit iecienţa lui testată periodic.

6.1.3 Dacă legislaţia prevede înregistrarea locatiei sau inspecţii alelocaţiei, trebuie facută dovada respectării acesteia.

6.2 Securitatea locaţiei

6.2.1 Pe baza analizei pericolelor i evaluării riscurilor asociate,

zonele identicate ca i critice pentru securitate trebuie sa eprotejate în mod adecvat pentru a preveni accesul neautori-

zat.

Punctele de acces trebuie să e controlate.

6.2.2 Trebuie să existe proceduri care să prevină falsicarea/sabo-

tajul i/sau să permită identicarea semnelor de falsicare/ sabotaj.

6.3 Securitatea personalului i a vizitatorilor

6.3.1 Politica pentru vizitatori trebuie să conţină aspecte ale planu-

lui de apărare. Personalul de livrare i de încărcare care seaa în contact cu produsul trebuie să e identicat i să res-

pecte regulile de acces ale companiei. Vizitatorii i furnizoriiexterni de servicii trebuie să e identicaţi în zonele în carese aă produse i trebuie să e înregistraţi în momentulintrării. Ei trebuie să e informaţi privind politica locaţiei iaccesul lor să e controlat în mod corespunzător.

6.3.2 Toţi angajaţii trebuie să e instruiţi anual privind apărareaalimentelor sau atunci când apar schimbări semnicative deprogram. Instruirile trebuie documentate.

Procedurile de angajare i de încheiere a contractelor demuncă trebuie să ia în considerare aspectele de securitate,atât cât permite legislaţia.

6.4 Inspecţii Externe

6.4.1 Trebuie să existe o procedura documentată pentru gestiona-

rea inspecţiilor externe i a vizitelor ociale. Personal rele-

vant trebuie să e instruit pentru aplicarea procedurii.





ANEXA 1: Glosar/List a deniţii

Deniţiile care nu sunt menţionate în glosar pot găsite în regula-

mentele i directivele relevante. În legătură cu termenii folosiţi în acestdocument, următoarele deniţii se aplică i trebuie să e respectate.

Abatere Nerespectarea unei cerinţe legata de produs şi procese, dincare însă nu rezultă un impact asupra siguranţei alimente-lor legata de produse sau procese. În IFS, abaterile suntcerinţe notate cu B, C sau D şi cerinţele KO notate cu B.

Acţiune corectivă Acţiunea de a elimina cauza unei neconformităţi identi-

cate sau a unei alte situaţii nedorite.

Alergen (UE) Alimente cauzatoare de reacţii adverse, care sunt mediateprintr-un răspuns imunologic. Alergenii stabiliţi sunt:– Cereale care conţin gluten, si anume grâu, secara, orz,

ovăz, grâu spelt, kamut sau hibrizi ai acestora iproduse derivate

– Crustacee i produse derivate– Ouă i produse derivate– Pete i produse derivate– Arahide i produse derivate– Soia i produse derivate– Lapte i produse derivate (inclusiv lactoza)– Fructe cu coaja lemnoasă, adică: migdale (Amygdalus

communis L.), alune de pădure (Corylus avellana), nuci(Juglans regia), nuci caju (Anacardium occidentale),nuci Pecan (Carya illinoiesis (Wangenh.) K. Koch), nucide Brazilia (Bertholletia excelsa), sticul (Pistacia vera),

nuci de macadamia i nuci de Queensland (Macadamiaternifolia) precum i produse derivate– Ţelina i produse derivate– Lupin i produse derivate– Molute i produse derivate– Mutar i produse derivate– Seminţe de susan i produse derivate– Dioxidul de sulf i sultii în concetraţii mai mari de

10 mg/kg sau 10 mg/litru, în SO2.Directiva 2007/68 EC din 27 Noiembrie 2007, modicândAnexa III a Directivei 2000/13/EC a Parlamentului Euro-

pean i a Consiliului cu privire la anumite ingrediente dinalimente;

Analiza pericolelor Procesul de colectare i evaluare a informaţiei desprepericole i condiţiile care duc la aparitia acestora, pentrua decide care sunt semnicative pentru siguranţa alimen-telor i astfel să e abordate în cadrul planului HACCP.

Apărarea alimentelor Apărarea Alimentelor (Food Defence) este un termengeneric folosit de Administraţia pentru Alimente iMedicamente a Statelor Unite (FDA), Departamentul deAgricultură al Statelor Unite (USDA), Departamentul deSecuritate alŢării (DHS) etc pentru a cuprinde activităţiasociate cu protejarea resurselor naţionale de hrană deacte deliberate sau intenţionate de contaminare sausabotaj. Acest termen cuprinde alţi termeni similari (deexemplu bioterorism (BT), counter-terrorism (CT), etc.)

Serviciul de Inspecţie pentru Siguranţa Alimentelor alUSDA denete Food Defence ca „apărarea produseloralimentare de falsicare intenţionată cu agenţi biologici,chimici, zici sau radiologici“





Audit Procesul sistematic, independent i documentat pentruobţinerea dovezilor de audit i evaluarea obiectivă aacestora, pentru a determina măsura în care criteriile deaudit sunt îndeplinite.

Audit intern Procesul general de audit a tuturor activităţilor compa-niei. Executat de sau în numele companiei, pentruscopuri interne.Auditul Intern este o activitate independentă, asiguratăobiectiv i de consultanţă, menită să aducă valoare i să

îmbunătăţească activitatea companiei. Ajută organizaţiasă îi îndeplinească obiectivele printr-o abordare siste-

matică i ordonată de evaluare i îmbunătăţire a ecaci-

tăţii managementului riscului, controlului i procesuluide conducere.

Audit de monitorizare, înainte de a aplica laexamenul IFS

Auditorul care este monitorizat trebuie să e însoţit deun observator al organismului de certicare pe parcursulunui audit complet, pentru a-i evaluată competenţa.

Observatorul nu va lua parte la audit (ca membru alechipei de audit).Observatorul trebuie să îndeplinească aceleai cerinţe caun Instructor sau să e un auditor IFS.Auditul de monitorizare trebuie să e un audit desiguranţa alimentelor sub ISO/IEC Ghidul 65 (viitorulISO/IEC 17065).Pe a de aplicaţie a auditorului (trimisă ulterior la biroulIFS), organismul de certicare va preciza numele compa-

niei, data auditului i numele persoanei care l-a evaluatpe auditor. La cerere, organismul de certicare trebuie săfurnizeze o minută a auditului de monitorizare.

Audit de monitorizare,

care trebuie să eefectuat la ecare 2 ani,de către auditorii IFSaprobaţi

Auditorul care este monitorizat trebuie să e însoţit de

un observator de la organismul de certicare in timpulunui audit complet IFS, pentru a-i evaluată competenţa.Observatorul nu va lua parte la audit (ca membru alechipei de audit).Observatorul trebuie să îndeplinească aceleai cerinţe caun Instructor sau să e un auditor IFS. Pentru observator,aprobarea pe domeniul categoriei de produs sau detehnologie relevante pentru produsele/procesereauditate nu este obligatorie.Auditul de monitorizare trebuie să e un audit IFS Foodsau un audit IFS Cash & Carry versiunea 1 tipul 1 sau unaudit IFS Cash & Carry versiunea 2.Organismul de certicare va indica numele observatoru-

lui în lista de participanţi a raportului de audit IFS i va

putea să furnizeze, la cerere, o minută a acestui audit demonitorizare.

Calibrare Set de operaţiuni care stabilesc, în condiţii specicate,relaţia dintre valorile cantităţilor indicate de un instru-

ment de măsurare sau de un sistem de măsurare, sauvalorile reprezentate de o măsurătoare de material sau aunui material de referinţă i valorile corespunzătoarerealizate de standarde.

Cerinţa pentru produs Cerinţa pentru produs include: siguranţa, calitatea,legalitatea, procesul i specicaţiile produsului.

Client Un client este o companie sau o persoană cărora le suntvândute produse, e ca produse nite, e ca părţi

semiprocesate ale produsului nit.Companie Intreaga organizaţie (în timp ce locaţia este o unitate a

companiei)





Consumator nal Consumatorul ultim al unui bun alimentar, care nu vafolosi alimentele ca parte a unei operaţiuni sau activităţide comercializare a acestora.

Contaminare Introducerea sau apariţia unui contaminant în alimente

sau în mediul alimentar. Contaminarea include: con-taminare zică, chimică, biologică. Contaminarea poatede asemenea însemna contaminarea ambalajelor întreele.

Corecţie Acţiunea de a elimina o neconformitate sau abatereidenticată.

Corporaţie Companie

Dezvoltarea de produse Crearea unui produs cu caracteristici noi sau diferite,care aduce clienţilor benecii noi sau suplimentare.Dezvoltarea de produse poate implica modicarea unuiprodus existent sau a modului de prezentare a acestuia,sau pregătirea unui produs cu totul nou, care satisface

un client complet nou ce dorete o niă a pieţei. ÎnStandardul IFS, cerinţele pentru capitolul dezvoltarea deproduse se aplică chiar i dacă există doar modicări aleproduselor, utilizare de noi materiale de ambalare saumodicare de procese de producţie.

Diagrama de ux O reprezentare sistematică a succesiunii pailor sauoperaţiilor folosite în producţia sau fabricarea unuianumit aliment.

Evaluarea birouluicentral

(de către organismelede acreditare)

Evaluarea Biroului Central al Organismului de Evaluare aConformităţii.

Evaluarea martorului(de către organismul deacreditare)

Evaluare a Organismului de Evaluare a Conformităţii,atunci când este efectuat un serviciu de evaluare aconformităţii în cadrul domeniului pentru care seobţine/se solicită acreditarea.

Evaluator O persoană din organismul de certicare desemnată săevalueze rapoartele de audit IFS înainte de a se luadecizia de certicare.Sarcinile evaluatorului sunt:– să verice coerenţa globală a raportului de audit– să verice dacă raportul de audit este completat

corespunzător (de exemplu, câmpurile obligatorii)– să verice dacă aprecierile sunt bine formulate i dacă

argumentaţia este relevantă

– să verice dacă acţiunile corective propuse de compa-nia auditată au fost validate de către auditor (sau de unreprezentant al organismului de certicare) i dacăsunt relevante.

Evaluarea trebuie să e documentată.

Evaluator(pentru organismele deacreditare)

Persoană desemnată de un organism de acreditarepentru a efectua, singur sau ca parte a unei echipe deevaluare, o evaluare a unui Organism de Evaluare aConformităţii.

Fia tehnică desecuritate

Fia tehnică de securitate este destinată în principalpentru a folosită de utilizatorii profesionali i trebuie săle permită acestora să ia măsurile necesare cu privire la

protecţia sănătăţii, a siguranţei i a mediului la locul demuncă. Fia tehnică de securitate poate furnizată pehârtie sau electronic, cu condiţia ca destinatarul să aibămijloacele necesare de recepţie.





Formulă O descriere completă a cantităţii i calităţii materiilorprime care trebuie să e utilizate într-un proces defabricaţie, asa cum este solicitat de specicaţia clientului.Formula poate include, de asemenea, parametri tehnolo-

gici i cunotinţe specice despre proces.Foarte perisabil Produse care, din punct de vedere microbiologic, pot

reprezenta, după o scurtă perioadă, un pericol imediatpentru sănătatea umană

HACCP Un sistem care identică, evaluează sau controleazăpericolele care sunt semnicative pentru siguranţaalimentelor.

Inspecţia fabricii(versus Audit intern)

Inspecţia fabricii cuprinde obiective specice i poate îndeplinită de orice persoană calicată. Aceasta înseamnă vizite regulate în orice zonă a fabricii, pentruorice scop, pentru a verica conformitatea (igiena,controlul dăunătorilor, analiza produsului, producţia,

pericolul de corpuri străine, controlul împrejurimiloretc.).

Locaţie O unitate a companiei.

Monitorizare Actul de realizare a unei secvenţe planicate de observa-

ţii sau măsurători a unor parametri de control pentru aevalua dacă un PCC este sub control.Vezi i Codex Alimentarius, Principii Generale pentruIgiena Alimentelor, Indicaţii pentru aplicarea sistemuluiHACCP, secţiunea 9

Neconformitate Neîndeplinirea unei cerinţe specice. Neconformitateapoate legată de nerespectarea legislaţiei, a legii, a

siguranţei alimentelor, de disfuncţionalităţi interne isubiecte legate de client. În IFS, neconformităţile denitesunt Majore i cele KO notate cu D.

OMG Un organism, cu excepţia inţelor umane, în carematerialul genetic a fost modicat prin altă metodă decât

înmulţirea naturală sau recombinarea naturală.

Pasteurizare Proces aplicat unui produs cu scopul de a minimizaposibilele pericole pentru sănătate provocate de microor-

ganismele patogene asociate cu produsul (de exemplu:lapte, smântână, îngheţată, ouă, sucuri de fructe, pro-

duse fermentate, supe, alte băuturi, etc), care producemodicări minime chimice, zice i organoleptice în

produs;PC - Punct de control Identicat de analiza pericolelor ca ind esenţial pentru a

controla probabilitatea introducerii sau proliferăriipericolului pentru siguranţa alimentelor în produs i/sau

în mediu.Un PC poate considerat un PRP operaţional (ProgramPreliminar Operaţional), aa cum este denit în ISO22000.

PCC – Punct Critic deControl

Un punct în care controlul poate aplicat i care esteesenţial pentru prevenirea sau eliminarea unui pericolpentru siguranţa alimentelor sau pentru reducereaacestuia la un nivel acceptabil.

Pericol Un agent biologic, chimic sau zic sau o stare a alimen-

tului cu potenţialul de a cauza un efect advers asuprasănătăţii.





Procedură Modalitatea specicată de a îndeplini o activitate sau unproces. Procedurile trebuie să e implementate, iarelaborarea procedurilor este efectuată prin documentesau descrierea procesului (ex: uxul tehnologic).

Produs Rezultatul unui proces sau a unei activităţi care trans-formă intrările în ieiri. Produsele includ serviciile.

Produse Sezoniere Produse care sunt procesate într-un interval specicde timp al anului, sau procesele care sunt utilizate

într-un interval specic de timp al anului, pentru obţine-

rea de produse noi/diferite de cele produse de-a lungulanului.

Program de Integritate Program implementat de IFS cu scopul de:– a monitoriza, ca i acţiune preventivă, performanţa

auditorilor i a organismelor de certicare cât i acompaniilor auditate

– a gestiona, ca i acţiune corectivă, orice reclamaţie

adresată către IFSRechemarea produsului Orice măsură care are ca scop returnarea unui

produs periculos care a fost deja livrat sau a fost pus ladispoziţia consumatorilor de către producător saudistribuitor.

Retragerea produsului Orice măsură care are ca scop prevenirea distribuţiei,expunerii i oferirii unui produs periculos consumatoru-

lui.

Risc O funcţie a probabilităţii unui efect advers asuprasănătăţii i a gravităţii acelui efect, asociat unui pericol înalimente.

Servicii Vezi deniţia produsuluiSistem Un set de elemente interrelaţionate sau interactive.

Sistemul este un set de acţiuni planicate, structurate sisustenabile. Depinzând de complexitate, este recoman-

dată documentarea. Sistemul include: documentarea,descrierea procedurii, control/monitorizare, acţiunicorective, planul locatiei.

Sterilizare Proces aplicat unui produs în ambalajul nal (de ex:lapte, produse fermentate, supe, băuturi, etc) cu scopulde a produce produse sterile dpdv comercial, cu untermen de valabilitate mare, în condiţii de păstrare latemperatura ambientală. Principalul obiectiv este

inactivarea celor mai rezistenţi termic spori de patogeni,i anume C.botulinum.

TOP Management Managementul executiv

Trasabilitatea Capacitatea de a localiza i a urmări un aliment, un furaj,un animal producător de alimente sau o substanţădestinată sau dorită a încorporată într-un aliment saufuraj, prin toate stadiile de producţie, procesare idistribuţie.

Validare Conrmarea, prin furnizarea de dovezi obiective, căcerinţele pentru utilizarea sau aplicarea specică dorităau fost îndeplinite.

Vericare Conrmarea, prin furnizarea de dovezi obiective, căcerinţele specice au fost îndeplinite.





ANEXA 2: Câmpuri obligatorii care trebuiecompletate de c atre auditor

Următoarele cerinţe, pentru care câmpurile obligatorii trebuie să ecompletate, trebuie să conducă la un raport de audit IFS mai semnica-tiv i mai descriptiv, chiar dacă auditatul îndeplinete aproape toatecerinţele IFS. Aceste observaţii aduc valoare pentru orice utilizator alraportului de audit. Auditorului i se solicită să furnizeze, în timpul unuiaudit i chiar în cazul unei evaluări, o explicaţie suplimentară i/sauinformaţii adiţionale de fond pentru aceste cerinţe IFS.

Următoarele elemente trebuie neapărat menţionate:

Partea din Raportulde audit

Numărul

cerinţei dinIFS v6

Observaţii obligatorii de introdus

** să e suplimentar descrise în Engleză, dacă prolul companiei estescris într-o limbă diferită de Limba Engleză

Prolul companiei Prima

pagină araportuluide audit

Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Anul construcţiei fabricii– Numărul de înregistrare al companiei, dacă este disponibil

(de ex, pentru EU, locaţiile de producţie pentru carne i lactate aunumăr de înregistrare sanitar veterinară) i numărul GS1, dacă edisponibil

– COID (codul de înregistrare IFS), pentru auditul de reînnoire– Când a fost făcută ultima investiţie în producţie sau în măsuri pentru

calitatea i siguranţa alimentelor (modicări constructive, utilaje).A se specica orice fel de investiţie făcută în zona de producţie

– Numele i datele de contact (tel/fax/e-mail) pentru persoana de

contact în caz de urgenţă (de ex retragere/rechemare)– Grupele de produse i produsele din categoria grupelor respective,fabricate de companie

– O imagine de ansamblu asupra proceselor companiei (a se descriecategoriile de tehnologii, aa cum sunt denite de IFS),**

– Se vor specica categoriile de produs, în cazul în care companiacomercializează produse gata fabricate,**

– Câţi angajaţi există, full-time i part-time (angajaţi proprii, companiiexterne), lucrători în schimburi,**

– Numărul i numele locaţiilor companiei (unde sunt situate, dacă suntcerticate IFS), nume i tipuri de părţi din proces subcontractate,**

– Suprafaţa fabricii, în metri pătraţi,– Statusul companiei, dacă îndeplinete cerinţele privind utilizarea

logo-ului IFS, aa cum sunt denite în protocolul de audit

– Dacă organismul de certicare a decis să micoreze durata de audit(vezi regulile în capitolul 3.5 din protocolul de audit)

– Dacă locaţia este certicată conform altor scheme, vă rog specicaţinumele schemelor;

Structura companiei KO nr.1:1.2.4

Descrierea responsabilităţilor top managementului.

Analiza HACCP 2.2.1.1 Descrierea planului HACCP i a diagramelor de ux disponibile.

Analiza HACCP 2.2.2.1 Descrierea echipei HACCP (a funcţiilor).

Analiza HACCP 2.2.3.7 Descriere pentru toate PCC:– procesul– pasul

– PCC– limitele critice respective






Numărulcerinţei dinIFS v6

Observaţii obligatorii de introdus** să e suplimentar descrise în Engleză, dacă prolul companiei este

scris într-o limbă diferită de Limba Engleză

Analiza HACCP KO nr. 2:

2.2.3.8.1

Descrierea procedurii de monitorizare pentru ecare PCC.

Pentru că există, în acest caz, posibilitatea notării cu KO sau N/A,auditorul trebuie să explice motivul.

Specicaţii/materii

prime

KO nr. 4:4.2.1.2

Descrierea denumirilor specicaţiilor (de ex. pentru materii prime,ingrediente, aditivi, materiale de ambalare) care au fost vericate întimpul auditului IFS.

Specicaţii/produse

nite

4.2.1.3 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Ce specicaţii a vericat?– Dacă este necesar (marca proprie pentru retail), au fost specicaţiile

agreate cu clientul?

Formule/reţete KO nr. 5:4.2.2.1

Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Câte cerinţe privind tehnologia i/sau formula agreate cu partenerii

de contract au fost vericate în timpul auditului IFS? Ce tipuri decerinţe au fost?

– Dacă nu există cerinţe tehnologice i/sau de formulă agreate cupartenerii de contract, se poate nota cu N/A.

Comercializarea de

produse gata fabricate

4.4.2.1 Descrierea procesului de aprobare i monitorizare a furnizorilor deproduse gata fabricate.

Comercializarea de

produse gata

fabricate

4.4.2.2 Dacă o companie producătoare de alimente comercializează i produsegata fabricate, următoarea descriere trebuie să apară:– Lista produselor comercializate i descrierea criteriilor de evaluare.

Comercializarea de

produse gata

fabricate

4.4.2.3 Dacă există cerinţe specice de la client privind produse nite/semifa-

bricate folosite pentru produse marcă proprie, trebuie să e furnizată oscurtă descriere despre procesul de aprobare a cerinţelor clientului la

nivelul furnizorului acestora.Materialul de

Ambalare

4.5.1 Descrierea tipurilor de materiale de ambalare folosite pentru produsulnit.

Alimentarea cu apă 4.9.9.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Care este sursa de apă?– Cum este vericată apa de băut/apa utilizată, în special dacă vericarea

este făcută de laboratorul intern al fabricii sau de un laborator extern?– Ce analize sunt efectuate?

Riscul de corpuri

străine

KO nr. 6:4.12.1

Descriere.Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Echipamentul pentru detectarea corpurilor străine (de ex. ltre, site,

raze X, detectoare de metal),

– O scurtă descriere a metodelor folosite,– Dacă nu există echipamente pentru detectarea corpurilor străine, meto-

dele preventive utilizate trebuie să e descrise (de ex inspecţie vizuală).

Monitorizarea

dăunătorilor/

Controlul

dăunătorilor

4.13.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Controlul dăunătorilor este făcut intern sau extern?– Frecvenţa i tipul vericărilor,– În cazul identicării dăunătorilor, care au fost actiunile corective?

Trasabilitatea KO nr.7:4.18.1

Descriere:– a sistemului de trasabilitate i a documentaţiei pentru trasabilitate din

companie,– a rezultatelor, în detaliu, a testelor de trasabilitate efectuate în timpul

auditului i mostrele utilizate pentru acest/aceste teste.Testul de trasabilitate trebuie să e întotdeauna făcut cu un produscumpărat dintr-un magazin de retail sau cel puţin ales de către auditor(de ex, în cazul în care „produsul“ nu este vândut consumatorului nalci altor clienţi, cum ar industria).






Numărulcerinţei dinIFS v6

Observaţii obligatorii de introdus** să e suplimentar descrise în Engleză, dacă prolul companiei este

scris într-o limbă diferită de Limba Engleză

Trasabilitatea 4.18.4 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:

– Câte teste de trasabilitate sunt efectuate de companie într-un an?– Când a fost ultimul test efectuat de companie?

OMG 4.19.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Dacă acea companie lucrează cu produse care sunt formate din OMG,

care conţin OMG sau provin din OMG?– În cazul utilizării adjuvanţilor de procesare, solvenţi (care nu sunt

consideraţi ingrediente) derivate din OMG, chiar dacă legislaţia nusolicită ca acest lucru să apară pe eticheta produsului, auditorultrebuie să menţioneze absenţa/prezenţa lor în proces;

Alergeni 4.20.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Cum sunt gestionaţi alergenii de către companie?– Ce alergeni sunt prezenţi?

Audituri interne 5.1.2 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Ce activităţi a identicat compania ca i critice pentru siguranţa

produsului i pentru specicaţiile de produs?

Vericarea

cantitativă

5.5.1 Descrierea frecvenţei i a metodologiei de vericare cantitativă.

Analiza produsului/

Laboratorul

5.6.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Sunt analizele critice de control efectuate în laboratorul propriu al

companiei sau într-un laborator extern?– Ce analize sunt efectuate în laboratorul propriu?– Ce analize sunt efectuate în laboratorul extern?

Managementul

reclamaţiilor

5.8.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:

– Cât de des sunt primite reclamaţii (legate de siguranţa i calitateaalimentelor)? Diferenţierea reclamaţiilor în funcţie de sursă:consumatori, retaileri i autorităţi.

– Numărul de reclamaţii de la consumatori (raportate la 1 million deunităţi vândute)

– Numărul de reclamaţii de la autorităţi– Numărul de reclamaţii legate de analize neconforme pentru produse

(număr de analize neconforme raportat la numărul total de analize).

Retragere/

Rechemare

KO nr. 9:5.9.2

Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Câte retrageri i câte rechemari au fost efectuate de la ultimul

audit?– Care au fost motivele acestor retrageri i rechemări: se va menţiona

cauza retragerii i problema de siguranţă, în cazul rechemării;

Retragere/

Rechemare

5.9.3 Numele i nr de telefon/adresa de e-mail pentru persoana de contact încaz de urgenţă;

Apărarea

alimentelor

6.2.1 Auditorul trebuie să furnizeze următoarele informaţii:– Ce zone ale companiei au fost identicate de evaluarea de risc ca

ind critice pentru securitate i au măsuri de prevenire a accesuluineautorizat?





Partea 3: Cerinţele pentru Organismelede Acreditare, Organismele deCerticare i Auditori

Acreditarea IFS i procesul decerticare

0 Introducere

Certicarea IFS este un plan de certicare de produs i de proces.Toate

organismele implicate trebuie să se conformeze cu regulile internaţio-nale i cu cerinţele specice ale IFS descrise în acest document. Parteaa 3-a a Standardului IFS se referă în principal la organismele de acredi-tare, organismele de certicare i auditori.

1 Cerinţele pentru Organismele de Acreditare

1.1 Cerinţe generale

Organismele de acreditare trebuie să îndeplinească cerinţele normeiISO/IEC 17011 „Evaluarea conformităţii. Cerinţe generale pentru Orga-

nismele de Acreditare care acreditează organisme de evaluare a confor-mităţii“ i trebuie să semnat MLA (Acordul Multilateral) pentru Certi-carea de Produs a EA sau IAF.

Imediat ce va intra în vigoare, organismul de acreditare va îndeplini iCerinţele GFSI pentru aplicarea ISO/IEC 17011/2004, care este comple-

mentară cu cerinţele de mai jos.

Pentru a asigura o comunicare interactivă, organismul de acreditare vanumi în organizaţia sa o persoană de contact cu IFS.

1.2 Instruirea comitetului de acreditare (sau a persoaneicompetente)

În general, tot personalul organismului de acreditare implicat în activi-tatea de acreditare IFS trebuie să aibă cunotinţe suciente despreschema IFS, documentele normative legate de această schemă i indus-

tria alimentară.

Deciziile referitoare la acreditare pot luate numai pe baza recomandă-

rii unei persoane competente sau a unei comisii de acreditare. Persoana





răspunzătoare sau cel puţin un membru al comisiei de acreditare tre-

buie să participat într-o sesiune de instruire IFS (curs de „InstruireaInstructorului“) – organizată de IFS sau trebuie să dovedească un nivelde cunotinţe echivalent, conrmat de IFS. În cazul unei comisii, per-

soana instruită furnizează celorlalţi membrii ai comisiei de acreditareinformaţiile necesare. Aceste informaţii sunt bazate pe punctele princi-

pale ale cursului „Instruirea Instructorului“ cu accentul principal pe Par-tea 1 (protocolul de audit IFS ), Partea 3 (cerinţe pentru organismele deacreditare, organismele de certicare i pentru auditori), Partea 4 (rapor-tul de audit, certicatul) i pe procesul de aprobare a auditorului pentruIFS.

1.3 Competenţele evaluatorului din cadrul organismului

de acreditare

Evaluatorul(evaluatorii) organismului de acreditare este responsabil deurmătoarele:

– să însoţească auditorii IFS în timpul auditurilor IFS înregistrate(evaluarea martorului)

– să evalueze sediul central al organismului de certicare (evalu-

area biroului central) în conformitate cu regulile ISO/IEC Ghidul65 (viitorul ISO/IEC 17065) i cerinţele specice IFS

În general, evaluatorul trebuie să îndeplinească cerinţele ISO/IEC Ghi-dul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) i IFS.

Evaluatorii martori trebuie minim să:

– participat la cursul IFS „Instruirea Instructorului“ sau trebuiesă dovedească un nivel de cunotinţe echivalent, conrmat deIFS.

– participat la un curs de HACCP

– să aibă minim doi (2) ani de experienţă în domeniul industrieialimentare

Evaluatorii biroului central trebuie minim să:

– aibă cunotinţe specice despre schema IFS Food

– aibă cunotinţe specice despre documentele normative legatede schema IFS

1.4 Frecvenţa evaluărilor organismelor de certicare

Pentru evaluarea iniţială, trebuie să e efectuate o evaluare a birouluicentral (cu o evaluare a cel puţin unui proces complet de certicare) icel puţin o evaluarea a martorului.





Organismului de certicare îi sunt permise efectuarea de maxim 5 audi-

turi înainte de a primi acreditarea. În acest caz, cel puţin unul dintreaceste audituri trebuie să e evaluat de organismul de acreditare (eva-

luarea martorului) i toate auditurile (incluzând cel puţin un proces

complet de certicare) vor evaluate de către organismul de acreditare în timpul evaluării biroului central.

Pentru reînnoirea evaluării, trebuie să e efectuată o evaluare a birouluicentral (cu o evaluare a cel puţin unui proces complet de certicare) icel puţin o evaluare a martorului.

Pe parcursul supravegherii din cadrul ciclului de acreditare trebuie săe realizate:

– Minim o evaluare pe an a sediului central

– Minim o evaluare a martorului, odată la 2 ani

Observaţie: o exibilitate de maxim trei (3) luni poate permisă pentruintervalul dintre două (2) evaluări, în funcţie de regulile organismului deacreditare.

Pe timpul evaluării biroului central, următoarele documente vor ean-

tionate i vericate, ca minim:

– cel puţin 10% sau două (2) dosare de auditor IFS, oricare estemai mare;

– cel puţin două (2) dosare de locaţii sau 2% din auditurile efec-tuate, care este mai mare;

Pentru evaluări ale martorului consecutive, organismul de acreditaretrebuie, pe cât posibil, să selecteze doi auditori IFS diferiţi ai organismu-

lui de certicare, cu domenii diferite.

1.5 Acreditarea unui organism de certicare activinternaţional

Evaluarea martorului trebuie să acopere activităţile tipice (inclusivactivităţile internaţionale i locaţiile critice) ale organismului de certi-

care. Dacă organismul de acreditare subcontractează o evaluare, orga-

nismul de acreditare subcontractant trebuie să e semnatar al IAF MLApentru Certicarea de Produs. Se va aplica Politica Transfrontalieră IAFGD 3.

1.6 Condiţii pentru redobândirea acreditării dupăretragere sau suspendare

În cazul în care organismul de acreditare decide să retragă sau să sus-

pende acreditarea, organismul de certicare trebuie oprească auditurileIFS i emiterea de certicate IFS. Pentru a redobândi acreditarea după





retragere, se aplică aceleai condiţii ca pentru evaluarea iniţială. În cazulsuspendării acreditarii, IFS i organismul de acreditare vor decide decomun acord cerinţele pentru ridicarea suspendării.

1.7 Transferul certicării

În cazul în care un organism de certicare decide să transfere activităţilede certicare unui alt organism de certicare, noul organism de certi-

care va verica toate certicatele existente IFS, pentru a decide dacă vor necesare acţiuni suplimentare (de ex. retragerea certicatelor recentesau audituri IFS suplimentare de reînnoire).

2 Cerinţele pentru Organismele de certicare

Organismele de certicare, ce doresc să efectueze audituri IFS, trebuiesă respecte următoarele reguli. Procedura de aplicare pentru organis-

mele de certicare este furnizată de către IFS.

2.1 Procesul de acreditare IFS conform ISO/IEC Ghidul

65 (viitorul ISO/IEC 17065)Organismul de certicare trebuie să e acreditat pentru IFS în conformi-

tate cu ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065) de către un organismde acreditare recunoscut de IAF sau EA (vezi secţiunea 1). Organismelede certicare, aate în procesul acreditării IFS conform ISO/IEC Ghidul65 (viitorul ISO/IEC 17065), pot organiza evaluarea martorului, înainteca statusul de acreditare să e atins. Acestea trebuie să demonstreze căaplică activ pentru acreditarea ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC17065).

Notă: În cazul retragerii sau suspendării acreditării ISO/IEC Ghidul 65

(viitorul ISO/IEC 17065) pentru domeniul IFS pentru organismul de cer-ticare, întregul proces de certicare este oprit i organismului de certi-

care nu i se mai permite să emită certicate IFS. Mai specic, organis-

mul de certicare nu mai poate emite certicate IFS începând cu data

retragerii sau suspendării, chiar i pentru auditurile care au fost dejaefectuate, dar care sunt încă în procesul de certicare (evaluarea rapor-

tului, decizia de certicare, etc).

2.2 Semnarea contractului cu deţinătorul IFS

După aplicarea pentru i obţinerea acreditării IFS conform ISO/IEC Ghi-dul 65 (viitorul ISO/IEC 17065), pentru a putea efectua audituri IFS, orga-

nismul de certicare trebuie să semneze un contract cu IFS, în care





acesta se obligă să îndeplinească cerinţele IFS. Organismul de certi-

care nu este autorizat să efectueze audituri IFS (cu excepţia primei eva -

luări a martorului, în timpul procesului de acreditare) înainte să sem-

nat acest contract.

2.3 Decizia de certicare

Decizia cu privire la certicare poate luată doar pe baza recomandăriiunei persoane competente sau a unei comisii de certicare. Persoanaresponsabilă pentru evaluarea rapoartelor de audit (evaluatorul) trebuiesă e un auditor aprobat de IFS, un instructor IFS sau să îndeplineascăurmatoarele cerinţe:

– Să aibă studii universitare în domeniul produselor alimentare idoi (2) ani de experienţă profesională în domeniul calităţii isiguranţei alimentelor

– Să participat (ca auditor sau observator) la zece (10) audituricomplete (efectuate conform schemelor recunoscute GFSI saualte schme de siguranţa alimentelor) în ultimii 5 ani.

– Să participat la un curs de instruire privind igiena

– Sa participat la cursul IFS Instruirea Instructorului

– Sa e diferit de persoana care a efectuat auditul

Evaluarea trebuie să e documentată.Decizia cu privire la certicare poate luată doar pe baza recomandăriiunei persoane competente sau a unei comisii de certicare. In plus,decizia poate luată doar de o persoană diferită de persoana care aefectuat auditul. Persoana competentă pentru decizia de certicare saucel puţin unul dintre membrii comisiei de certicare trebuie să e unauditor IFS, un instructor IFS sau un evaluator IFS.

Conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC 17065), decizia nală decerticare trebuie luată de organismul de certicare i nu poate sub-

contractată.

2.4 Responsabilităţile organismelor de certicarereferitoare la instructorii IFS i auditorii IFS (inclusivliber profesioniti)

Organismele de certicare au următoarele responsablităţi:

– Să faciliteze evaluarea martorului (de către organismele deacreditare i/sau Programul de Integritate)

– Să se asigure că cel puţin un membru din personalul lor este uninstructor IFS, care a luat parte la cursul IFS „Instruirea Instruc-

torului“; instructorul este responsabil pentru instruirea internăa tuturor auditorilor ce intenţionează să devină auditori IFS sau





care sunt deja auditori IFS. Persoanele care intenţionează sădevină instructori IFS trebuie să îndeplinească cerinţele menţi-

onate la 2.5.

Notă: pentru un organism de certicare care îsi începe activită-ţile IFS, această instruire internă poate organizată de IFS, lacerere.

– Să se asigure că auditorul este competent pentru domeniulauditului i pentru efectuarea acestuia i că este capabil săacceseze i să aplice legislaţia i reglementările relevante, con-

form cerinţelor IFS i a organismului de certicare; organismulde certicare trebuie să menţină aceste competenţe (suprave-

gherea continuă de către organismul de certicare) i trebuie sămonitorizeze efectuarea auditului prin observare la faţa loculuicel puţin o dată la doi 2 ani i rezultatele monitorizării trebuie să

e documentate. Observatorul trebuie să e un auditor aprobatIFS sau trebuie să îndeplinească aceleai reguli ca un instructor(vezi secţiunea 2.5)

– Să aibă înregistrări ale competenţelor auditorilor.

– Să se asigure că nici un auditor nu a acţionat împotriva reguli-lor IFS, de exemplu că nu a activat ca i consultant i că nu afost implicat în i/sau din partea companiei auditate în ultimii 2ani. Aceasta implică i faptul că, pe parcursul procesului de cer-

ticare, nu sunt permise alte relaţii comerciale i/sau personale între auditat i auditor.

– Să se asigure că nici un auditor nu va efectua mai mult de trei(3) audituri IFS consecutive la aceeai companie (se aplică doarpentru auditurile complete, oricare ar distanţa între ele; audi-

turile de urmărire i de extindere nu sunt afectate de aceastăregula).

– Să se asigure că auditorul este angajatul unui singur organismde certicare IFS pentru efectuarea auditurilor IFS, iar aceastapentru o perioadă de cel puţin 12 luni. În cazuri speciale, birou-

rile IFS trebuie să e contactate i ar putea permite excepţii.

– Să semneze un ordin de audit pentru ecare audit, care să

includă o declaraţie de acceptare a tuturor cerinţelor mai sus-menţionate.

– Să organizeze, o dată pe an, o sesiune de instruire de două zilepentru auditorii IFS, pentru schimb de experienţă, realiniere iactualizare a cunotinţelor referitoare la cerinţele legislativerelevante etc. Instructorul IFS trebuie să conducă o parte dinaceastă instruire.

– Să efectueze un audit de monitorizare a auditorului la locaţia deproducţie pe durata unui audit de siguranţa alimentelor i/sauun audit conform acreditarii ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC17065), pentru a se asigura de competenţa auditorului (vezi glo-

sar) înainte ca el/ea să aplicat pentru examinarea IFS. Orga-

nismul de certicare trebuie să menţioneze data, numele com-

paniei auditate unde a avut loc auditul de monitorizare i





numele observatorului, în dosarul de aplicare pentru examina-

rea IFS. Minuta monitorizării de la faţa locului trebuie să epusă la dispoziţia IFS, la cerere,în engleză, franceză sau ger-

mană. Observatorul care efectuează auditul de monitorizare la

locaţia de producţie a unui auditor care aplică pentru examina-rea IFS trebuie să îndeplinească aceleai cerinţe ca un instruc-

tor (vezi secţiunea 2.5).

– Să includă numele observatorului în portalul de audit, atuncicând se încarcă informaţiile privind auditul, atunci când au fostprogramate audituri de monitorizare IFS la locaţia de producţie,conform capitolului 4.7 din ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO/IEC17065), la auditurile interne.

– Să cunoască în totalitate regulile de examinare, oferite de biro-

urile IFS.

Organismul de certicare este responsabil pentru alegerea unui auditorcorespunzător în ceea ce privete domeniul, limba i competenţa (ele)etc. pentru ecare audit IFS.

2.5 Cerinţe specice pentru instructorii IFS

Instructorii IFS trebuie să aibă următorul prol:

– să îndeplinească cerinţele pentru un auditor IFS, aa cum suntdescrise în secţiunile 3.2 a), b), c) i d)

– să aibă experienţă de audit pentru standardele GFSI sau altescheme pentru siguranţa alimentelor

– să aibă cunotinţe de legislaţie a alimentelor,

– să luat parte la un curs „Instruirea Instructorului“ organizat deIFS,

– să vorbească i să scrie uent în limbile pe care le vor folosi peparcursul participărilor la instruiri sau efectuării instruirilor; tre-

buie să informeze birourile IFS despre limbile pe care le potfolosi când predau.

Pentru a-i menţine actualizate cunotinţele despre IFS, ecare instruc-tor IFS trebuie să ia parte la un seminar de două zile de instruire IFS odată la 2 ani. Aceste seminarii sunt organizate de IFS i vor constituibaza pentru instruirile interne ale tuturor auditorilor.

2.6 Cursul „Instruirea Instructorului“

Cursul „Instruirea instructorului“ este asigurat de către IFS.

Atunci când o nouă versiune a Standardului este publicată, instructorulorganismului de certifcare trebuie să participe la noul curs „InstruireaInstructorului“ organizat de către IFS i să desfăoare instruirea internăa tuturor auditorilor IFS, înainte de a efectua audituri bazate pe nouaversiune.





3 Cerinţele pentru Auditorii IFS

În general, auditorii trebuie să îndeplinească cerinţele de la capitolele7.2 i 7.3.1 din ISO 19011.

În timpul unui audit IFS, auditorii trebuie, conform bunelor practici deaudit IFS, să facă o eantionare relevantă de produse pentru a investigaprocesele de producţie i documentaţia companiei auditate i de a veri-ca îndeplinirea cerinţelor IFS. În special, auditorii trebuie să efectueze

în timpul auditului un test de trasabilitate.

IFS publică ghiduri care pot furniza informaţii suplimentare privindaspectele care trebuie vericate i/sau solicitate companiei auditate întimpul auditului.

3.1 Cerinţe înainte de aplicarea pentru examinările IFS

Înainte de a aplica pentru examinările IFS, auditorii trebuie să îndepli-

nit următoarele cerinţe:

– Trebuie să semnat un contract cu organismul de certicare(vezi cap 4.4 a ISO/IEC Ghidul 65, viitorul ISO/IEC 17065),)

– Conrmă organismului de certicare că, pentru o perioadă decel puţin 12 luni, vor efectua audituri IFS doar pentru organis-

mul de certicare respectiv. Acetia pot însă lucra pentru maimulte organisme de certicare, dar pe alte standarde. În cazurispeciale, IFS trebuie să e contactat i poate permite excepţii.

– Trebuie să participat la un curs intern IFS organizat de orga-

nismul de certicare

– Trebuie să prezentat organismului de certicare toate infor-maţiile relevante despre competenţa lor.

– Organismul de certicare trebuie să urmărit i conrmat cali-carea profesională i competenţa auditorilor.

3.2 Cerinţe generale pentru auditori, atunci când aplicăpentru examinările IFS

Candidaţii care aplică pentru calicarea ca auditori IFS trebuie să înde-

plinească următoarele cerinţe i să aducă dovezi împreună cu docu-

mentele aplicaţiei. Un model de CV este disponibil la IFS.

a) Educaţie în sectorul alimentar1) O diplomă universitară în domeniul alimentelor (echivalentele

diplomei de licenţă i/sau master) i doi (2) ani de experienţă pro-fesională în industria alimentară în strânsă legătură cu zonele deproducţie (calitate, producţie, cercetare&dezvoltare, …).

sau





2) în cazul în care candidatul a început direct ca auditor după termi-narea studiilor universitare în domeniul alimentelor, atunci candi-

datul trebuie să aibă cinci (5) ani de experienţă profesională înindustria de procesare a alimentelor.

sau3) în cazul în care candidatul are o diplomă universitară dar nu în

domeniul alimentelor (echivalentele diplomei de licenţă şi/saumaster), atunci candidatul trebuie să aibă cinci (5) ani de experi-enţă profesională în industria alimentară – în strânsă legătură cuzonele de producţie (calitate, producţie, cercetare&dezvoltare, …).

sau4) Educaţie profesională în procesarea alimentelor (nivel înalt) i

cinci (5) ani de experienţă profesională în industria alimentară – înstrânsă legătură cu zonele de producţie (calitate, producţie, cerce-

tare&dezvoltare, …).

b) Experienţă generala în efectuarea de audituriUn minim de zece (10) audituri complete trebuie să fost efectuatede către auditor în cadrul industriei de procesare a alimentelor, peparcursul ultimilor doi ani. Auditurile trebuie să fost efectuate încompanii diferite.

c) Instruire privind igiena alimentelor (incluzând HAACP)Instruire calicată pe privind Principiile Generale pentru Igiena Ali-mentelor din Codex.

d) Instruire în tehnici de audit bazate pe Sistemul de Management alCalităţii sau Sistemul de Management al Siguranţei AlimentelorDurata: o săptămână/40 ore sau echivalent

e) Cunotinţe specice i practice în legătură cu categoriile de produsei de tehnologii pentru care aplică auditorii (vezi Anexa 1 pentru cate-goriile de produse i tehnologii)

Pentru categoriile de produse:Minim doi (2) ani de experienţă profesională în industria alimentară,

în activităţi legate de producţia de alimente pentru ecare categoriede produs pentru care se aplică.

sauCel puţin zece (10) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute deGFSI i/sau audituri de secundă parte, incluzând vericări de calitatei siguranţa alimentelor, identicate în mod clar i conrmate deretailer sau de industrie, pe ecare categorie.

Auditurile trebuie să fost efectuate în companii diferite.

Notă: aprobările pentru categoria 7 (produse combinate) i 11 (hranapentru animale) sunt legate de alte categorii. Explicaţii suplimentaresunt furnizate în Anexa 1.

Pentru categoriile de tehnologii:Minim doi (2) ani de experienţă profesională în industria alimentară,

în activităţi legate de producţia de alimente pentru ecare categoriede tehnologie pentru care se aplică.





sauCel puţin cinci (5) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute deGFSI i/sau audituri de secundă parte, incluzând vericări de calitatei siguranţa alimentelor, identicate în mod clar i conrmate de

retailer sau de industrie, pe ecare categorie.

Auditurile trebuie să fost efectuate în locaţii diferite.

f) LimbaDacă un auditor intenţionează să efectueze audituri într-o limbă (saumai multe) diferită(e) de limba maternă, va trebui să aducă doveziprivind uenţa în această limbă (aceste limbi). În acest caz, birourileIFS ar putea cere ca el/ea să participe la o examinare orală în limbarespectivă.

g) Instruire internă IFSMaterialele de instruire internă IFS trebuie să se bazeze pe materia-

lele furnizate de IFS. Auditorul trebuie să participat la o instruireinternă (ce acoperă IFS, legislaţia din domeniul alimentelor, igienaalimentelor) realizată de un instructor IFS autorizat i organizată decătre organismul de certicare. Durata minimă trebuie să e de două(2) zile. Auditorul trebuie să e competent în limba folosită pe parcur-sul instruirii (limba maternă i/sau limbile declarate de auditor în for-

mularul de aplicare pentru examinarea IFS).

Observaţie: Pentru auditorii care intenţionează să efectueze audituriconform altor Standarde IFS, a se consulta Standardul IFS respectiv,Partea 3, capitolul 1.

IFS este responsabil pentru validarea tehnică a dosarelor de aplicaţieale auditorilor, înainte ca acetia să participe la examinările IFS. DacăCV-ul auditorului nu îndeplinete cerinţele mai sus menţionate, IFSpoate să respingă aplicaţia de examinare a auditorului. Dacă auditorulnu aduce dovezi suciente pentru categoria de produse i/sau categoriade tehnologie pentru care a aplicat, IFS poate să respingă aplicaţiilepentru categoriile de produse i/sau de tehnologie în discuţie.

Conţinutul tuturor CV-urilor trebuie să e conrmat de o persoană din

organismul de certicare acreditat, care îi va scrie numele i poziţia înpartea de jos a CV-ului.

Notă: Birourile IFS au posibilitatea să retragă aprobarea unui auditorIFS sau să nu îl/o accepte în examinare, dacă informaţia furnizată în CVeste falsă. Acest tip de încălcare va transmis i Programului de Integri-tate IFS.

3.3 Procesul de examinare IFS

Auditorii care îndeplinesc cerinţele menţionate în capitolele 3.1 i 3.2pot participa la o examinare IFS scrisă i, dacă trec testul, la o exami-nare orală. În caz de reuită, auditorul este autorizat în mod ocial să





efectueze audituri IFS. Auditorul este înregistrat pe portalul de audit ieste emis un certicat personal de auditor IFS. Începând cu data treceriiexaminării orale, auditorului i se permite să efectueze audituri IFS pen-

tru categoria de produs sau de tehnologii pentru care a fost autorizat de

birourile IFS, până la sfâritul celui de al doilea an calendaristic. Certi-catul de auditor IFS menţionează durata valabilităţii, numele organis-

mului de certicare, limbile folosite de auditor i categoriile de produsei tehnologii.

Auditorul nu poate efectua audituri IFS, după ce certicatul său de audi-

tor IFS a expirat. Organismul de certicare este responsabil pentru men-

ţinerea aprobării auditorului IFS, astfel încât să nu existe perioade nea-

coperite, pe durata aprobării auditorului.

Pe parcursul perioadei de valabilitate a certicatului IFS, auditorii tre-

buie să e instruiţi în mod continuu de către organismele de certicare– cel puţin două (2) zile pe an – privind legislaţia din domeniul alimente -

lor, cerinţele Standardului, practicilor de audit, etc. Aceste instruiri tre-

buie să e documentate de către organismul de certicare.

În plus, aa cum a fost menţionat la 2.4, ecare auditor trebuie să emonitorizat printr-un audit de monitorizare la locaţia de producţie o datăla doi (2) ani. Acest audit poate efectuat oricând în timpul anului încare expiră certicatul de auditor.

Aprobarea auditorilor trebuie să e re-evaluată înainte de expirarea cer-

ticatului de auditor. Pentru aprobare, auditorii trebuie să efectuat celpuţin zece (10) audituri IFS (efectuate ca auditor ef sau co-auditor, darnu ca trainee, vezi i cerinţele de examinare) i trebuie să participat laun curs de instruire de calibrare, organizat de IFS, predat de instructoripentru calibrare aprobaţi i cu material de instruire IFS. După trecereaexaminării iniţiale, primul curs de instruire de calibrare obligatoriu tre-

buie să aibă loc înainte de sfâritului celui de al doilea an calendaristicfaţă de data la care examinarea iniţială a fost trecută cu succes. Apoi,re-aprobarea trebuie să e gestionata la ecare doi(2) ani calendaristici,bazat pe aceeai regulă.

Exemplu:

Data examinării orale iniţiale: 25 Mai 2012

Data expirării certicatului de auditor IFS (aprobat iniţial): 31 Decem-

brie 2014

Auditorul trebuie să participe la cursul de instruire de calibrare între 1Ianuarie 2014 i 31 Decembrie 2014.

Auditorul este autorizat să efectueze audituri IFS între 25 Mai 2012 idata cursului de instruire de calibrare (dacă este efectuat în 2014).

În 2014, dacă auditorul a efectuat 10 audituri IFS i a participat la cursulde instruire de calibrare, de ex. pe 8 i 9 Septembrie 2014, noua dată de

expirare a certicatului de auditor IFS este: 31 Decembrie 2016.Dacă oricare dintre cele două reguli (un număr minim de 10 audituri IFSi participarea la timp la un curs de instruire de calibrare) nu sunt înde-





plinite, auditorul trebuie să participe din nou la examinarea iniţială IFS(scrisă i oral). Alte cerinţe pentru procesul de re-aprobare sunt menţio-

nate în regulamentul de examinare.

Regulamentul detaliat pentru examinare i programele internaţionalede examinări IFS sunt furnizate de IFS i sunt disponibile online pe por-

talul de audit în zona specică care poate accesată de organismele decerticare.

3.4 Extinderea domeniului pentru auditorii IFS aprobaţi

Auditorii pot, pe durata valabilităţii certicatului lor de auditori IFS, să-iextindă domeniul de produse si tehnologii.

Extinderea domeniului nu poate solicitată în primele 12 luni dupăaprobarea iniţială a auditorului IFS.

Pentru extinderea domeniului de produs(e), ei trebuie să furnizeze ace-

leai dovezi ca i pentru aprobarea iniţială, bazate pe o experienţă nouă(nouă faţă de aplicaţia iniţială). De asemenea, pot acceptate cel puţinzece (10) audituri IFS ca i trainee pe categoria respectivă. Auditorultrebuie să participat în toate etapele de audit (auditul la locaţia de pro-

ducţie, evaluarea i procesul de decizie).

Pentru extinderea domeniului de tehnologie, ei trebuie să furnizeze ace-

leai dovezi ca i pentru aprobarea iniţială i în mod suplimentar vortrebui să treacă un examen scris organizat de birourile IFS. Auditorii potefectua doar audituri IFS în conformitate cu domeniile precizate de IFS.

3.5 Echipa de audit

3.5.1 Reguli generale

În general, toţi membrii echipei de audit trebuie să e auditori IFS apro-

baţi.

În cazul auditării cu echipe, se aplică următoarele reguli:

– O echipă de audit IFS este formată din auditori IFS aprobaţi, alecăror prole (categoria de produs i categoria de tehnologie)sunt conforme cu activităţile fabricii auditate.

– Întotdeauna trebuie să e numit un auditor ef.

– Co-auditorul (co-auditorii) trebuie să e întotdeauna aprobaţ(i)pentru cel puţin una dintre categoriile de produs sau de tehno-

logie din domeniul de audit. Două (2) ore din durata de audit nuse împart; acest timp suplimentar va trebui să e alocat echipei,nu unui auditor individual, pentru efectuarea de activităţicomune (exemplu: edinţa de deschidere i închidere, discuţiidespre concluziile auditului, etc)





– Timpul rămas poate împărţit atâta timp cât competenţa audi-torului pentru categoria de produs i cea de tehnologie nu estedepăită. Nu se permite „încruciarea”. Acest lucru înseamnăcă, dacă auditorul ef sau co-auditorul nu au, individual, toate

categoriile de produse sau de tehnologii care sunt necesarepentru audit, ei trebuie sa efectueze împreună toate părţile deaudit legate de categorii de produse i tehnologii.

Exemple pentru încruciări nepermise în cazul împărţirii timpului deaudit:

– O companie produce conserve de carne care necesită categoriade produs 1 (carne) i categoriile de tehnologie A, D, E i F. Înacest caz nu se acceptă o echipă de audit formată dintr-un audi-tor care are categoria de produs 1(carne) i categoria de tehno -

logie C i F (amestecare, tăiere, feliere, ambalare MAP, procesede răcire, sărare, fermentare) i un al doilea auditor având cate-

goria de produs 5 (fructe i legume) i diferite categorii de teh-

nologii incluzând categoria A (sterilizare).

– O companie produce legume murate pasteurizate care necesităcategoria de produs 5 (fructe i legume) i categoriile de tehno-

logii B, C, D i F. În acest caz nu poate o echipă de audit for-

mată dintr-un auditor care are categoria de produse 5 (fructe ilegume) i categoria de tehnologie F (sortare) i un al doileaauditor care are categoria de produs 2 (pete) i categoriile detehnologii de la B la F (tăiere, „cameră curată”, răcire, sărare,

afumare, pasteurizare).Trebuie să e clar indicat în planul de audit ce auditor a efectuat ecareparte a auditului.

Durata minimă de audit trebuie să e respectată.

Auditorii care nu au categoria potrivita nu pot efectua auditul IFS i nupot luaţi în considerare ca auditori relevanţi (ei pot doar să ia parte catrainee).

3.5.2 Reguli specice pentru echipa de audit i auditarea de 3 oriconsecutiv

Pentru echipa de audit se aplică o regulă suplimentară pentru auditurileconsecutive. În mod excepţional, (dacă organismul de certicare nu arealtă posibilitate de combinare a echipei de audit în anii 4–6, datoritălipsei de auditori aprobaţi pentru categoria de produs sau de tehnolo-

gie), este posibilă următoarea secvenţă de planicare a auditorilor:

Anul 1–3: Auditor Şef A + co-auditor B

Anul 4–6: Auditor Şef B + co-auditor C

Anul 7: Auditor Şef A sau C + co-auditor A sau C





ANEXA 1: Categorii de produs i de tehnologiipentru auditori

Categorii de produs

Cateogorii de produs IFS

1. Carne rosie şi albă, pasăre şi produse din carne

2. Pete i produse din pete

3. Ouă i produse din ouă

4. Produse lactate

5. Fructe şi legume

6. Produse din cereale, cereale, panicaţie i patiserie industrială, produsezaharoase, snacksuri

7. Produse combinate

8. Băuturi

9. Uleiuri i Grăsimi

10. Produse uscate, alte ingrediente i suplimente

11. Hrană pentru animale

Pentru a obţine aprobarea pentru categoria “produse combinate”, audi-

torul trebuie:

– să aibă doi (2) ani de experienţă de lucru în domeniu sau minimzece (10) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute GFSIi/sau audituri de secundă parte incluzând vericări de calitatei siguranţa alimentelor, identicate în mod clar i conrmatede retailer sau de industrie,

ŞI

– să e aprobat pentru minim una dintre categoriile 1-4

ŞI

– suplimentar să e aprobat pentru una dintre categoriile 1-6

Pentru a obţine aprobarea pentru categoria “hrană pentru animale”,auditorul trebuie:

– să aibă doi (2) ani de experienţă de lucru în domeniu sau cinci(5) audituri de siguranţa alimentelor recunoscute GFSI i/sauaudituri de secundă parte incluzând vericări de calitate i sigu-

ranţa alimentelor, identicate în mod clar i conrmate de retai-

ler sau de industrie,

ŞI

– să e aprobat pentru minim una dintre categoriile 1 sau 2

ŞI– să fost instruit pe legislaţia specică





Categorii de Tehnologii

IFS

categ.

tehn.

IFS etapa de procesare –incluzând procesare/tratare/manipulare/depozitare

Clasicare conform Tehnologieicare ia în considerare i riscul produsului

A P1 Sterilizare (de ex. conserve) Sterilizare (în ambalajul nal) cu scopul dedistrugere a agenţilor patogeniProduse sterilizate (de ex în autoclav) înambalajul nal.

B P2 Pasteurizare, UHT/umplere aseptică, umplereerbinteAlte tehnici de pasteurizare, de ex. pasteuri-

zare sub presiune, cu microunde

Pasteurizare cu scopul de a reduce pericolelepentru siguranţa alimentelor (i procesulUHT)

C P3 Iradierea alimentelor Produse procesate: Tratament efectuat cuscopul de a modica produsul i/sau aextinde termenul de valabilitate i/sau a

reduce pericolele pentru siguranţa alimente-lor prin tehnici de conservare i alte tehnicide procesare.Notă – excepţie: Iradierea este încadrată înaceastă categorie, dei ea are rolul dedistrugere a microorganismelor.

P4 Conservare: Sărare, marinare, conservare cuajutorul zahărului, aciere/murare, afumare,condiţionare etc.Fermentare, acidiere

P5 Evaporare/deshidratare, ltrare sub vacuum,liolizare, microltrare (sită cu ochiuri maimici de 10 µ)

D P6 Congelare (la minim –18 °C/0 °F) inclusivdepozitare.Congelare rapidă, răcire, procese de răcire idepozitarea refrigerată corespunzătoare

Sisteme, tratamente menite să menţinăintegritatea i/sau siguranţaTratament efectuat cu scopul de a menţinecalitatea i/sau integritatea produselor,inclusiv tratamente pentru îndepărtareai/sau prevenirea contaminării ;P7 Tratamente antimicrobiene prin imersare/ pul-

verizare, fumigaţie

E P8 Ambalare MAP (în atmosferă modicată),ambalare sub vacuum

Sisteme, tratamente menite să previnăcontaminarea produsuluiProcese care să prevină contaminareaprodusului, în special contaminarea microbio-

logică, prin mijloace de control ridicat deigienă i /sau infrastructură specică în timpulmanipulării, tratamentului i/sau procesăriii/sau ambalare (ex ambalare în atmosferămodicată).

P9 Procese pentru prevenirea contaminăriiproduselor, în special contaminarea microbio-

logică, prin control ridicat de igienă i/sauinfrastructură specică pe parcursul manipu-

lării, tratamentului i/sau procesări de ex.tehnologii cu camera curată, „camera albă“,camere de lucru cu temperatură controlată pemotive de siguranţa alimentelor, dezinfecţiedupă curăţare, sisteme cu presiune pozitivă aaerului (de exemplu ltrare sub 10 µ, dezin-

fecţie după curăţare)

P10 Tehnici specice de separare: de ex, osmozăinversă, utilizarea de cărbune activ;

F P11 Gătire, coacere, îmbuteliere, erbere, fermen-

tare (de ex la vin), uscare, prăjire, frigere,extrudare

Orice altă manipulare, tratament, procesarecare nu au fost listate la punctele A, B, C, D, E

P12 Acoperire, panerare, batere, tăiere, feliere,tăiere în cuburi, divizare, amestecare/blen-

ding, umplere, abatorizare, sortare, manipu-

lare pentru depozitare în condiţii controlate(atmosferă) cu excepţia temperaturii.

P13 Distilare, puricare, aburire, umezire, hidro-

genare, măcinare;

Notă: doar categoriile de tehnologii (de la A la F) sunt utilizate pentrucompetenţa auditorului IFS. Etapele de procesare (de la P1 la P13) suntutilizate doar pentru determinarea duratei auditurilor.





Partea 4: Raportarea, ProgramulauditXpressTM i Portalul deaudit IFS

0 Introducere

După ce a fost realizat un audit IFS, trebuie să e completat un raport deaudit detaliat i bine structurat. În general, limba în care este redactatraportul trebuie să e limba maternă sau limba de lucru a companiei. Încazuri speciale, când limba maternă a lanţurilor de retail sau a cumpă-

rătorilor este diferită de limba companiei, poate pregătită o versiune

în Limba Engleză a raportului. (Vezi de asemenea regulile descrise înPartea 1).

Raportul de audit IFS trebuie să e pregătit în conformitate cu următo-

rul format.

1 Raportare

1.1 Privire generală asupra auditului (Anexa 1)

Prima parte a raportului de audit trebuie să conţină următoarele infor-

maţii generale:

Detaliile auditului

Pagina copertă a raportului de audit trebuie să includă

– numele i adresa organismului de certicare

– sigla organismului de certicare

– detaliile acreditării organismului de certicare

– numele companiei sau locaţiei auditate.

– data auditului

Prima pagină va oferi un sumar al celor mai importante elemente dinraportul de audit i va include:

– numele i adresa locaţiei auditate

– numele i adresa companiei (dacă are un sediul central)

– EAN, UCC Global Location Number (Numărul locaţiei globale),dacă este disponibil





– COID, aa cum este denit în portalul IFS

– data auditului

– data auditului precedent

– numele organismului de certicare i a auditorului care a reali-zat auditul precedent

– detaliile versiunii standardului

– domeniul auditului (descrieri detaliate obligatorii ale procese-

lor/produselor). Domeniul de audit va întotdeauna tradus i în Limba Engleză.

– categorii/număr de produse i categoriile de tehnologie

– lista personalului reprezentativ prezent la audit

– numele auditorului ef – dacă este aplicabil, numele co-auditorului

– dacă este aplicabil, numele auditorului trainee

– rezultatul auditului (în cazul unui audit de urmărire, se va speci-ca faptul că a avut loc un audit de urmărire i că neconformi-

tatea Majoră a fost remediată)

– prolul companiei: informaţii generale despre companie(numărul de angajaţi, dimensiune, structură, activităţile detali-

ate ale companiei, etc) cu câmpurile obligatorii (vezi Anexa 2,

Partea 2). În mod specic, activitatea detaliată a companiei(toate etapele de procesare, procesele, dacă există activităţisubcontractate, produsele comercializate, etc) trebuie să edescrisă pentru a identica toate procesele i etapele de proce-

sare legate de categoriile de tehnologii. Părţi din prolul com-

paniei trebuie să e în mod suplimentar descrise în LimbaEngleză, dacă prolul este scris într-o limbă diferiă de LimbaEngleză (vezi Anexa 2, Partea 2)

– explicaţii suplimentare referitoare la notare i frecvenţă

– sub prolul companiei: numele persoanei responsabile de eva-

luarea raportului (evaluatorul)

1.2 Raportul de audit (Anexa 2)

Raportul de audit propriu-zis este structurat după cum urmează:

– rezultatul auditului, cu nivel i procentaj

– observaţiile asupra neconformităţilor KO i Majore (în cazulunui audit de urmărire, explicaţii suplimentare privind cerinţala care s-a remediat neconformitatea Majoră)

– tabel rezumativ general pentru toate capitolele

– un rezumat general al auditului





– un rezumat al tuturor capitolelor

– o listă a tuturor abaterilor i neconformităţilor descoperite pen-

tru ecare capitol (de la 1 la 6)

– explicaţii suplimentare pentru anumite cerinţe IFS, chiar încazul în care sunt evaluate cu A (vezi Anexa 2 din Partea 3)

– o descriere a evaluării acţiunilor corective de la auditul prece-

dent

– o listă separată (incluzând explicaţiile) a tuturor cerinţelor eva-

luate cu N/A (neaplicabil)

– un raport de audit detaliat

1.3 Plan de acţiune (Anexa 3)

Organismul de certicare/auditorul descrie i explică toate abaterile ineconformităţile descoperite (KO, Majore) din ecare capitol în planulde acţiune, care are un format specic, prezentat în anexă.

1.4 Cerinţe minime pentru Certicatul IFS (Anexa 4)

După nalizarea cu succes a procesului IFS Food, organismul de certi-

care trebuie să emită un certicat. Pentru recunoatere internaţională ipentru a inteligibile, certicatele IFS acordate de către organismul decerticare trebuie să includă ca minim, următoarele informaţii:

– numele i adresa organismului de certicare, incluzând siglaacestuia

– sigla organismului de acreditare sau numele i numărul de înregistrare (cerinţă menţionată în ISO/IEC Ghidul 65 G.12.7);sigla organismului de acreditare trebuie să e folosită conformcu regulile stabilite de acesta;

– numele i adresa companiei auditate– codul COID, aa cum este denit în portalul IFS

– în cazul în care compania este subsidiară, numele sediului cen-

tral al companiei

– acolo unde este aplicabil, codul de ambalare i numărul deaprobare sanitar-veterinară.

– domeniul auditului (cu descrierea obligatorie a proceselor/pro-

duselor i incluzând, de exemplu, produsele comercializate,dacă este cazul). Domeniul auditului trebuie întotdeauna să e

tradus i în Limba Engleză.– numele i numărul categoriei de produs(e)





– codul/numărul categoriei de tehnologie

– nivelul atins

– punctajul auditului în procente, dacă este solicitat de către cli-

ent sau de către compania auditată

– data auditului (ultima zi a auditului)

– data auditului de urmărire, dacă e cazul

– ultima dată posibilă pentru auditul următor (auditul de reînno-

ire )

– data de emitere a certicatului

– data de expirare a certicatului, i anume 12 luni de la data emi-terii certicatului (data de expirare a certicatului trebuie sărămână aceeai în ecare an, aa cum este descris în protocolulde audit, Partea 1)

– locul i data semnăturii

– numele i semnătura persoanei responsabile pentru decizia decerticare a organismului de certicare, aa cum este descrisă

în Partea 3 a Standardului

– sigla IFS Food

Atenţie: programul auditXpressTM include un format de certicat cu

conţinutul minim necesar, însă ecare organism de certicare acreditatIFS conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul ISO 17065) poate folosi propriularanjament, cu condiţia să includă aceste cerinţe minime.

2 Programul auditXpressTM

Pentru a mări standardizarea raportării IFS, a fost dezvoltat programulauditXpressTM. Acesta oferă următoarele avantaje:

– o colectare facilă a informaţiilor din audit printr-o interfaţă uorde utilizat

– crearea rapidă i fără erori a rapoartelor de audit IFS

– evaluarea automată a rezultatului auditului, prin calculareadinamică a tuturor elementelor relevante

– generarea automată a unui raport standardizat de audit

– stocarea temporară a informaţiilor intermediare de audit, pen-

tru o nalizare ulterioară

– exportarea simplă i în siguranţă către portalul IFS de audit, a

rapoartelor de audit nalizate– un schimb uor a dosarelor de audit între auditori i organis-

mele de certicare competente





– lucru ofine, astfel încât nu este nevoie de o conexiune perma-

nentă la internet

– o opţiune de actualizare, oferind un acces permanent la cele

mai recente versiuni ale IFS.

3 Portalul de audit IFS i Baza de date IFS(www.ifs-certication.com)

Fiecare audit IFS trebuie să e încărcat pe portalul de audit IFS de cătreorganismul de certicare (încărcarea raportului, a planului de acţiune i

a certicatului).

Există trei grupuri de utilizatori care au acces la baza de date IFS.

– Organismele de certicare

– Companiile certicate

– Lanţurile de retail i alţi utilizatori

Drepturile de acces ale diferitor grupuri sunt după cum urmează:

Organismele de certicare:

– administrează companiile certicate de acestea i încarcărapoartele de audit, planurile de acţiune i certicatele

– pot suspenda certicate în anumite situaţii

– pot administra toate informaţiile legate de auditurile IFS prinfuncţia jurnal, dând posibilitatea lanţurilor de retail i compani-

ilor să aibă o imagine globală asupra auditurilor programate.Este obligatorie încărcarea în funcţia jurnal a portalului de audita tuturor datelor de audit, cu cel puţin două săptămâni înaintede audit.

– administrează conturile proprii

– au posibilitatea să compare două rapoarte consecutive de auditi două planuri de acţiune, pentru pregătirea auditorilor internii pentru calibrare

– descarcă sigla (siglele) IFS.

Companiile/furnizorii certicaţi:

– au acces la propriile informaţii de audit

– au posibilitatea de a da acces lanţurilor de retail i altor utiliza-tori la procentajul obţinut, la raportul detaliat de audit i la pla-

nul de acţiune





– au posibilitatea de a compara două rapoarte consecutive deaudit i planuri de acţiune, în vederea îmbunătăţirii;

– descarcă sigla (siglele) IFS

– administrează propriile organisme de certicare

– administrează accesului personalului companiei (crearea sub-

conturilor) la informaţiile auditului

– caută alte companii certicate

– administrează furnizorii prin folosirea opţiunii „favorite“.

Accesul pentru sediile centrale ale companiilor certicateSe poate seta accesul „sediilor centrale“ pentru companiile certicate,permiţând sediului unei companii să administreze toate celelalte locaţii

certicate printr-un singur punct de acces.

Lanţurile de retail i alţi utilizatori:

– caută companiile certicate

– administrează propriile companii certicate prin opţiunea„favorite“

– primesc informaţii prin e-mail în cazul în care certicatul uneicompanii favorite este suspendat.

Manualele utilizatorului pentru Portalul de audit IFS sunt disponibile înzona securizată corespunzătoare ecărui grup de utilizatori.

Siguranţa bazei de dateSistemul de securitate folosit pentru baza de date este bazat pe sistemede securitate larg folosite i recunoscute pe plan internaţional. Accesulpentru lanţurile de retail i pentru companiile certicate permite vizuali-zarea informaţiilor generale despre toate companiile certicate. În cazul

în care companiile certicate nu acordă alte autorizaţii, ambele grupuride utilizatori vor putea vedea doar următoarele informaţii:

– numele i adresa companiei

– numele i adresa organismului de certicare

– numele auditorului(inclusiv domeniul auditorului)

– domeniul auditului

– data i durata auditului

– nivelul obţinut la audit

– data de emitere i valabilitatea certicatului IFS

Folosindu-i numele de acces securizat, companiile certicate pot auto-

riza ele însele accesul la următoarele informaţii:

– raportul de audit i planul de acţiune





Lanţurile de retail i alţi utilizatori/companiile certicate au acces auto-

mat la informaţiile deblocate de compania certicată, după ce informa-

ţiile au fost deblocate. Comunicarea cu lanţurile de retail i alţi utilizatorise face printr-un proces Web securizat care garantează faptul că doar

lanţurile de retail i alţi utilizatori/companiile certicate autorizate potvedea informaţiile specice ale companiilor certicate/furnizorilor.





ANEXA 1

Pagina copertă a raportului de audit

Sigla organismului de certicare

IFS Food

Versiunea 6

Raportul Final de Audit

Compania auditată: „Fruit and Vegetables GmbH“

Data auditului: 02.07./03.07.2012

Numele i adresa organismului de certicare

Numărul acreditării organismului de certicare




Prima pagină a raportului de audit

IFS Food

Versiunea 6, Ianuarie 2012

Date Generale Audit

Detaliile auditului

Auditor şef:

Max Mustermann

Co-auditor:

Falk Lehmann

Trainee:

Herr Example

Data/ora prezentului audit:

02.07.2012(09:00–18:00)

03.07.2012(08:30–17:30)

Data/ora auditului precedent:

06.07.2011 (09:00–18:00)07.07.2011 (08:30–12:30)

OC şi auditorul precedentului audit:

TEST GmbH/FrankTest

Numele şi adresa companiei (sau al sediului central)

Fruit and Vegetables AGExamplestreet12345 WitzenhausenGermany

Numele şi adresa locaţiei auditate

Fruit and Vegetable GmbHMusterstraße12346 BerlinGermany

Codul EAN/Numărul UCC al poziţiei globale COID

Telefon:

0123456Fax:

0123456789Telefon:

0123457Fax:

0123456788

Domeniul auditului

Producerea piureului de căpuni i zmeură(Traducere obligatorie în Engleză a domeniului de audit)

Categoria produsului(elor): 5Categoria de tehnologie: B, D, E, F

Participanţii la audit

Nume: Poziţie: Şedinţade deschidere

Revizuireadocumentaţiei

Evaluarealocatiei

(Audit):

Şedinţa de închidere

Dl. Quality ManagerCalitate

X X X X

Dl. Manager ManagerGeneral X X

Dl.Transport ManagerTransport

X X X

Rezultatul nal al auditului

Ca rezultat al auditului efectuat în 02.07. si 03.07.2012, „xyz“ a concluzionat căactivităţile de procesare ale Fruit and Vegetable GmbH pentru domeniul deproducţie mai sus menţionat respectă cerinţele exprimate în IFS Food, Ver-siunea 6, la Nivel de Bază, cu un punctaj de XX%.

Următorulaudit în12 luni

Prolul companiei

(Descriere obligatorie în Engleză a activităţilor detaliate ale companiei, incluzând etapele de procesare).Durata de audit, calculată cu instrumentul de calcul pentru durată:Durata de audit stabilită de organismul de certicare (dacă este diferită):Explicaţii pentru modicarea duratei de audit (dacă este cazul):

Evaluator:





Explicaţii referitoare la raportul de audit

Evaluarea cerinţelor

Rezultat Explicaţie Puncte

A Conformitate deplină 20 puncte

B (abatere) Conformitate îndeplinită în cea mai mareparte

15 puncte

Cerinţă KO notatăcu B

Conformitate îndeplinită în cea mai mareparte

15 puncte

C (abatere) Numai o mică parte a cerinţei a fostimplementată

5 puncte

D (abatere) Cerinţa nu a fost implementată –20 puncte

Majoră Atunci când există o abatere importantă în îndeplinirea cerinţelor Standardului,care include siguranţa alimentelor i/saucerinţele legale ale ţării de producţie ide destinaţie. Majora poate acordată iatunci când neconformitatea găsităpoate conduce către un pericol seriospentru sănătate. O neconformitatemajoră poate acordată oricărei cerinţecare nu este denită ca cerinţă KO.

Se scade 15% dinnumărul total depuncte posibil

Cerinţă KO notatăcu D

Cerinţa KO nu a fost implementată se scade 50% din

numărul total depuncte posibil

N/A NeaplicabilCerinţa nu este aplicabilă pentru ocompanie

Cerinţele N/A vor excluse dinpunctajul nal





Punctajul i acordarea certicatelor

Rezultatulauditului

Status Acţiune compa-nie

Formular de

raportareCerticat

Cel puţin1 KO notat cuD



Nu

>1 Majorăi/sau <75 %din cerinţesunt îndepli-nite



Nu

Max 1 Majorăi ≥75 % dincerinţe sunt

îndeplinite

Respins dacănu sunt luatemăsuriulterioare si

validateprintr-un

audit de

urmărire

Trimite planul deacţiuni în2 săptămâni dela primirea

raportuluipreliminar. Auditde urmarire lamaxim 6 luni dela data auditului

Raportul ceinclude

planul de

acţiune indică

statusul

Certicatpentru nivelde bază, dacăneconformi-

tatea Majorăeste remedi-ată i conr-

mată deauditul de

urmărire

Punctajultotal este

≥75% i<95%

Aprobat IFSFood – nivelde bază, dupăprimireaplanurilor deacţiune


Raportul ceinclude

planul de


Da. Certicatpentru nivelde bază,valabilitate12 luni

Punctajultotal este

≥95%

Aprobat IFSFood – nivel

înalt, dupăprimireaplanului de

acţiune


Raportul ceinclude

planul de


Da. Certicatpentru nivel

înalt, valabili-

tate 12 luni





ANEXA 2

IFS Food


Raportul de audit

Rezultat:Activităţile de procesare ale companiei „Fruit and Vegetable GmbH“ au

îndeplinit cerinţele Standardului IFS Food, Versiunea 6.

Compania a promovat cu punctajul de XX% la :

Nivel de bază (Înalt)

…%

Data auditului de reînnoire: intre XX/XX si XX/XX

Rezumat:

Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6

Responsabili-tatea Manage-mentului

Sistemul de

managemental Calităţii siSiguranţeiAlimentelor

Managemen-tul resurselor

Procesul de

Planicare iProducţie

Măsurători,Analize,

Îmbunătăţiri

Apărareaalimentelor

KO 0 0 0 0 0 0

Majors 0 0 0 0 0 0

A 0 0 0 0 0 0

B 0 0 0 0 0 0

C 0 0 0 0 0 0

D 0 0 0 0 0 0

N/A 0 0 0 0 0 0

Observaţii privitoare la Neconformităţile Majore i KO:

Tabel rezumativ general pentru toate capitolele:

Chapter 1 Chapter 2 Chapter 3 Chapter 4 Chapter 5 Chapter 6 Total0%

20%

10%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%





Rezumat general al auditului:

Descriere a evaluării acţiunilor corective de la auditul precedent:

Capitolul 1 Responsabilitatea Managementului

Sumar al tuturor abaterilor i neconformităţilor găsite la Capitolul 1:

Nr. Referinţă Cerinţe IFS Evaluare Explicaţie

1. 1.1.1

2. 1.1.2

Raport al evaluărilor N/A


1.

Raport de audit detaliat


1.

2.





ANEXA 3

Plan de acţiune

Numele i adresa companiei auditate

Planul de acţiuni corective trebuie să e returnat organismului de certi-care înainte de: __________________________________________________

Numărulcerinţei

Cerinţa IFS Evaluare Justicare(de cătreauditor)

Acţiunecorectivă (decătrecompanie)

Responsabilitate/Data/ Statusulimplementării (decătre companie)

Aprobarede cătreauditor





ANEXA 4

CERTIFICAT

Prin prezenta, organismul de certicare

Numele organismului de certicare

ind un organism de certicare acreditat conform ISO/IEC Ghidul 65 (viitorul IFS 17065)pentru certicare IFS i având semnat un acord cu deţinătorii IFS,

conrmă că activitatile de procesare ale

Numele companiei auditate

Adresa(codul de ambalare)(Numărul de aprobare veterinară)

COID(Sediul central)

Pentru domeniul de audit: (descriere detaliată a proceselor/produselori a produselor comercializate, dacă e cazul)

Numărul si numele categoriei(ilor) de produsNumărul de cod al categoriei de tehnologie

îndeplinete cerinţele stabilite în

IFS Food


la Nivel de bază/Nivel înaltcu un punctaj de XX % (dacă este solicitat)

Certicat – număr de înregistrare: _______________________________________________

Data auditului: ________________________________________________(dacă este relevant, data auditului de urmărire)

Data de emitere a certicatului: ________________________________________________

Certicat valabil până la: ________________________________________________

Următorul audit trebuie efectuat în următoarea perioadă: _________________(se specică cea mai devreme i cea mai târzie dată de audit, conform cerinţelor din protocolul deaudit, Partea 1)

Data si locul

Numele i semnătura persoanei responsabiledin organismul de certicare:

Adresa organismului de certicare

Sigla organismuluide acreditare sau numele

i numărul ei de înregistare




International Featured Standards · IFS Food · Versiunea 6 ANEXA 125

ANEXA: Lista cerinţelor de audit

Număr Cerinţa KO/Major/NA

A B C D Explicaţie

1 Responsabilitatea Managementului

1.1 Politica companiei/Principiile companiei

1.1.1 TOP Managementul trebuie să întocmească i săimplementeze o politică a companiei.Aceasta trebuie să includă, ca un minim:-orientarea către client

– responsabilitatea faţă de mediul înconjurător– sustenabilitatea– etica i responsabilitatea angajaţilor– cerinţele pentru produse (includ: siguranţa

produsului, calitatea, legalitatea, procese ispecicaţii).

Această politică a companiei trebuie să e comu-

nicată tuturor angajaţilor.

1.1.2 Conţinutul politicii companiei trebuie să fosttranspus în obiective specice pentru departamen-

tele corespunzătoare. Responsabilitatea i plani-

carea acţiunilor pentru realizarea acestora trebuiesă e denite pentru ecare departament al

companiei.1.1.3 Obiectivele de calitate i de siguranţa alimentelor,

derivate din politica companiei, trebuie să ecomunicate angajaţilor din departamentelerespective i trebuie să e implementate ecient.

1.1.4 TOP Managementul trebuie să se asigure că îndeplinirea obiectivelor este evaluată cu regulari-

tate, minim o dată pe an.

1.1.5 Toate informaţiile legate de siguranţa alimentelori calitate trebuie să e comunicate ecient i întimp util către angajaţii pentru care sunt relevante.

1.2 Structura companiei

1.2.1 Trebuie să existe o organigramă, care să ilustrezestructura companiei.

1.2.2 Competenţele i responsabilităţile, incluzânddelegarea responsabilităţii, trebuie să e indicate

în mod clar.

1.2.3 Pentru angajaţii a căror muncă are efect asupracerinţelor produsului, trebuie să existe i să eaplicabilă o ă a postului cu responsabilităţi clardenite.

1.2.4

KOKO nr.1: TOP Managementul trebuie să se asigurecă angajaţii sunt contienţi de responsabilităţile

legate de siguranţa i calitatea alimentelor i căexistă mecanisme pentru monitorizarea ecacită-ţii muncii acestora. Astfel de mecanisme trebuiesă e în mod clar identicate i documentate.




126 ANEXA International Featured Standards · IFS Food · Versiunea 6

✂


A B C D Explicaţie

1.2.5 Angajaţii care au inuenţă asupra cerinţelor

produsului trebuie să e contienţi de responsabi-lităţile lor i trebuie să e capabili să demonstrezecă îi înţeleg responsabilităţile.

1.2.6 Compania trebuie să aibă un reprezentant IFS,nominalizat de cătreTOP Management.

1.2.7 Top Managementul trebuie să asigure resursesuciente i relevante pentru îndeplinirea cerinţe-

lelor produsului.

1.2.8 Departamentul responsabil pentru managementulcalităţii i siguranţei alimentelor trebuie să aibă orelaţie directă de raportare cuTOP managementul.

1.2.9 Compania trebuie să se asigure că toate procesele(documentate i nedocumentate) sunt cunoscutede către angajaţii relevanţi i că sunt aplicate cuconsecvenţă.

1.2.10 Compania trebuie să aibă un sistem pentru a seasigura de faptul că este ţinută la curent cu toateactele legislative relevante privind siguranţaalimentelor i calitatea, cu noutăţile tiinţice itehnice i cu codurile industriale de bună practică.

1.2.11 Compania trebuie să ii informeze clienţii, cât decurând posibil, pentru orice situaţie legată despecicaţia de produs, în special pentru toate

neconformităţile identicate de autorităţile compe-tente legate de produse care ar putea avea, au sauau avut un impact asupra siguranţei i/saulegalităţii produsului respectiv. Aceasta ar puteainclude, dar nu este limitată la situaţiile deprevenţie.

1.3 Orientarea către client

1.3.1 Trebuie să existe o procedură documentată princare se identică nevoile i ateptările de bază aleclienţilor

1.3.2 Rezultatele obţinute prin aplicarea acestei proce-

duri trebuie să e evaluate i luate în considerarela stabilirea obiectivelor de calitate i siguranţaalimentelor.

1.4 Analiza efectuată de management

1.4.1 TOP Managementul trebuie să se asigure căsistemul de management al calităţii i siguranţeialimentelor este analizat cel putin anual sau maides, dacă apar modicări. Astfel de analize trebuiesă conţină, cel puţin, rezultatul auditurilor, feed-

backul de la clienţi, conformitatea proceselor iproduselor, statusul acţiunilor preventive icorective, acţiunile întreprinse rezultate dinanalizele de management anterioare, schimbărilecare ar putea afecta sistemul de management alcalităţii i siguranţei alimentelor i recomandărilepentru îmbunătătţre.






A B C D Explicaţie

1.4.2 Această analiză trebuie să includă evaluarea

măsurilor pentru controlul sistemului de manage-ment al calităţii i siguranţei alimentelor i pentru

îmbunătăţirea continuă a procesului.

1.4.3 Compania trebuie să identice i să revizuiască curegularitate (ex: prin audituri interne sau inspecţiila faţa locului) infrastructura necesară pentru arealiza conformitatea cu cerinţele pentru produs.Aceasta trebuie să includă, ca un minim, următoa-

rele:– clădirile– sistemele de aprovizionare– utilajele i echipamentele– transportul

Rezultatele analizei trebuie să e luate în conside-rare, prin prisma eventualelor riscuri, în planica-

rea investiţiilor.

1.4.4 Compania trebuie să identice i să revizuiască curegularitate (ex: prin audituri interne sau inspecţiila faţa locului) mediul de lucru necesar pentru arealiza conformitatea cu cerinţele pentru produs.Aceasta trebuie să includă, ca minim, următoarele:– spaţiile pentru personal– condiţiile de mediu– condiţiile de igienă– conguraţia locului de muncă– inuenţele externe (ex: zgomot, vibraţii).Rezultatul analizei trebuie să e luat în conside-

rare, prin prisma eventualelor riscuri, în planica-

rea investiţiilor.

2 Sistemul de Management al Calităţii i Siguranţei Alimentelor

2.1 Managementul Calităţii

2.1.1 Cerinţe pentru documentaţie

2.1.1.1 Sistemul de management al calităţii i siguranţeialimentelor trebuie să e documentat i imple-

mentat, iar documentele trebuie să e păstrate într-o singură locaţie (manual de calitate isiguranţa alimentelor sau sistem electronic

documentat).

2.1.1.2 Trebuie să existe o procedură documentată pentrucontrolul documentelor i a modicărilor acestora.

2.1.1.3 Toate documentele trebuie să e clar lizibile,lipsite de ambiguitate i cuprinzătoare. Acesteatrebuie să e în permanenţă disponibile angajaţi-lor relevanţi.

2.1.1.4 Toate documentele care sunt necesare pentruconformitatea cu cerinţele produsului trebuie săe disponibile în ultima lor versiune.

2.1.1.5 Motivul pentru orice modicare adusă documen-

telor, care este critică pentru cerinţele produsului,trebuie să e inregistrat.

2.1.2 Păstrarea înregistrărilor





✂


A B C D Explicaţie

2.1.2.1 Toate înregistrările relevante, necesare pentru

cerinţele produsului, trebuie să e complete,detaliate i păstrate i trebuie să e disponibile lacerere.

2.1.2.2 Inregistrările trebuie să e lizibile i originale. Eletrebuie să e păstrate în aa fel încât modicareaulterioară a acestora să nu e permisă.

2.1.2.3 Toate înregistrările trebuie să e păstrate înconcordanţă cu cerinţele legale i minim un andupă expirarea termenului de valabilitate. Pentruprodusele care nu au termen de valabilitate,durata de păstrare a înregistrărilor trebuie să ejusticată i această justicare să e documentată.

2.1.2.4 Orice modicare adusă înregistrărilor trebuie săe efectuată de persoane autorizate.

2.1.2.5 Înregistrările trebuie să e păstrate în siguranţă isă e uor accesibile.

2.2 Managementul Siguranţei Alimentelor

2.2.1 Sistemul HACCP

2.2.1.1 Baza sistemului de control al companiei pentrusiguranţa alimentelor trebuie să e un sistemHACCP complet implementat, sistematic icuprinzător, bazat pe principiile din Codex Alimen-

tarius. Acest sistem trebuie să ia în considerare

toate cerinţele legislative ale ţărilor producătoarei de destinaţie, care ar putea mai exigente decâtaceste principii. Sistemul HAACP trebuie să eimplementat în ecare locaţie de producţie.

2.2.1.2 Sistemul HACCP trebuie să cuprindă toate materi-ile prime, produsele sau grupele de produseprecum i toate procesele, de la recepţie la livrare,inclusiv dezvoltarea de produse noi i ambalareaproduselor.

2.2.1.3 Compania trebuie să se asigure că sistemulHACCP este bazat pe literatura de specialitate saupe specicaţii tehnice vericate privitoare laprodusele fabricate i procesele de fabricaţie.Acesta trebuie să e în permanenţă actualizat cuprogresele tehnice.

2.2.1.4 Sistemul HACCP trebuie să e revizuit i schimbă-

rile necesare să e operate atunci când aparmodicări la produs, proces sau în orice etapă.

2.2.2 Echipa HACCP

2.2.2.1 Constituirea echipei HACCP (CA Pasul 1)Echipa HACCP trebuie să e multidisciplinară i săincludă personal operaţional. Angajaţii numiţipentru a membrii echipei HACCP trebui să aibăcunotinţe de specialitate despre HACCP, cuno-

tinţe despre produs i proces i despre pericoleleasociate acestora. În cazul în care cunotinţele despecialitate nu sunt disponibile, trebuie să seapeleze la îndrumarea experţilor externi.






A B C D Explicaţie

2.2.2.2 Responsabilii pentru dezvoltarea i menţinerea

sistemului HACCP trebuie să aibă un conducătorde echipă intern i să fost instruiţi adecvat cuprivire la aplicarea principiilor HACCP.

2.2.2.3 Echipa HACCP trebuie să aibă un sprijinputernic din parteaTOP managementului itrebuie să e bine stabilită i cunoscută în toatăcompania.

2.2.3 Analiza HACCP

2.2.3.1 Descrierea produsului (CA Pasul 2)Trebuie să existe o descriere completă a produsu-

lui, incluzând toate informaţiile relevante despre

siguranţa produsului, cum ar :– compoziţia– parametrii zici, organoleptici, chimici i

microbiologici– cerinţele legale pentru siguranţa alimentelor– metodele de tratament– ambalarea– durabilitate (termen de valabilitate)– condiţii de depozitare, modul de transport i

distribuţie

2.2.3.2 Identicarea scopului utilizării intenţionate(CA Pasul 3)Scopul utilizării produsului trebuie să e descris,

prin prisma folosirii previzionate de către consu-matorul nal, luând în considerare grupelevulnerabile de consumatori.

2.2.3.3 Elaborarea Diagramei de ux (CA Pasul 4)Pentru ecare produs sau grup de produse ipentru orice variaţie a proceselor i a sub-procese-

lor (inclusiv reutilizarea deeurilor tehnologice saureprocesare), trebuie să existe o diagramă de ux.Diagrama de ux trebuie să e datată i să indice

în mod clar ecare PCC, cu numărul ce i s-aatribuit. În cazul oricărei modicări, diagrama deux trebuie să e actualizată.

2.2.3.4 Conrmarea diagramei de ux la faţa locului(CA Pasul 5)Echipa HACCP trebuie să verice diagrama deux, prin vericări la faţa locului, în toate etapelede producţie. Acolo unde este necesar, se vor facemodicări în diagramă.

2.2.3.5 Efecturarea analizei pericolelor pentru ecare etapă (CA Pasul 6 – Principiul 1)

2.2.3.5.1 Trebuie să e disponibilă o analiză pentru toatepericolele zice, chimice i biologice, inclusivalergenii, care ar putea apare.

2.2.3.5.2 Analiza pericolelor trebuie să ia în considerare

probabilitatea de apariţie a pericolelor i gravita-tea efectelor adverse asupra sănătăţii.

2.2.3.6 Determinarea punctelor critice de control (CA Pasul 7 – Principiul 2)





✂


A B C D Explicaţie

2.2.3.6.1 Determinarea punctelor critice de control rele-

vante (PCC) va facilitată de aplicarea arboreluide decizie sau a altor instrumente, care demon-

strează o abordare logică rezonabilă.

2.2.3.6.2 Pentru toate etapele importante pentru siguranţaalimentelor, dar care nu sunt denite ca PCC,compania trebuie să implementeze i să docu-

menteze puncte de control (PC). Măsuri adecvatede control trebuie să e implementate.

2.2.3.7 Stabilirea limitelor critice pentru ecare PCC(CA Pasul 8 – Principiul 3)Pentru ecare PCC, trebuie să e denite ivalidate limite critice adecvate, pentru a identica

în mod clar când un proces a ieit de sub control.2.2.3.8 Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru ecare PCC (CA Pasul 9 – Principiul 4)

2.2.3.8.1

KOKO nr. 2: Trebuie să e stabilite proceduri specicede monitorizare pentru ecare PCC, pentru adetecta orice pierdere a controlului în acel CCP.

Înregistrările monitorizării trebuie să e păstratepentru o perioadă de timp relevantă. Fiecare CCPidenticat trebuie ţinut sub control. Monitorizareai controlul punctelor respective CCP trebuie să edemonstrate cu ajutorul înregistrărilor. Înregistră-rile respective trebuie să specice atât persoanaresponsabilă cât i data i rezultatul monitorizării.

2.2.3.8.2 Personalul operaţional responsabil cu monitoriza-rea PCC trebuie să fost instruit în legătură cuacest lucru.

2.2.3.8.3 Înregistrările monitorizării PCC trebuie să evericate.

2.2.3.8.4 Punctele de control trebuie să e monitorizate imonitorizările să e înregistrate.

2.2.3.9 Stabilirea acţiunilor corective(CA Pasul 10 – Principiul 5)

În cazul în care monitorizarea indică faptul că unanumit PCC sau PC nu este sub control, acţiunicorective adecvate trebuie să e întreprinse idocumentate. Astfel de acţiuni corective trebuie săia în considerare i orice produs neconform.

2.2.3.10 Stabilirea procedurilor de vericare(CA Pasul 11 – Principiul 6)Pentru a se conrma că sistemul HACCP esteecient, trebuie să e stabilite proceduri devericare. Vericarea sistemul HACCP trebuie săse realizeze cel puţin o dată pe an. Exemple deacţiuni de vericare includ:– audituri interne– analize– eantionare– evaluări– reclamaţii din partea autorităţilor i clienţilor.Rezultatele acestei vericări trebuie să e încorpo-

rate în sistemul HACCP.






A B C D Explicaţie

2.2.3.11 Întocmirea documentaţiei i păstrarea

înregistrărilor (CA Pasul 12 – Principiul 7)Trebuie să existe o documentaţie care să cuprindătoate procesele, procedurile, măsurile de controli înregistrările. Documentaţia i înregistrăriletrebuie să e corespunzătoare cu natura imărimea companiei.

3 Managementul resurselor

3.1 Managementul resurselor umane

3.1.1 Personalul a cărui activitate afectează siguranţa,legalitatea i calitatea produsului trebuie să aibăcompetenţa necesară, obţinută prin educaţie,

experienţă de lucru i/sau instruire, corelată curolul lor, bazată pe analiza pericolelor i evaluareariscurilor asociate.

3.2 Resurse umane

3.2.1 Igiena personalului

3.2.1.1 Trebuie să existe cerinţe documentate cu privire laigiena personalului. Acestea includ, ca un minim,următoarele aspecte:– echipamentul de protecţie– spălarea mâinilor i dezinfecţia– mâncatul i băutul– fumatul

– măsurile care trebuiesc luate în cazul unortăieturi sau a rănilor de pe piele

– unghii, bijuterii i lucruri personale– păr i barbă.Cerinţele trebuie să e bazate pe analiza pericole-

lor i evaluarea riscurilor asociate cu produsul iprocesul.

3.2.1.2

KOKO nr. 3: Cerinţele pentru igiena personaluluitrebuie să existe i să e aplicate de către toţiangajaţii relevanţi, partenerii contractuali ivizitatori.

3.2.1.3 Conformitatea cu cerinţele privind igiena persona-

lului trebuie să e vericată periodic.3.2.1.4 Nu este permisă purtarea bijuteriilor vizibile

(inclusiv piercing) i nici a ceasurilor. Oriceexcepţie trebuie să e evaluată în detaliu, prinanaliza pericolelor i evaluarea riscurilor asociatecu produsul i procesul. Acest lucru trebuie să egestionat în mod ecient.

3.2.1.5 Tăieturile i rănile de pe piele trebuie să eacoperite de un plasture/bandaj colorat(diferit de culoarea produsului) – conţinând obandă metalică, dacă este necesar – iar în cazulrănilor la mână, în plus faţă de plasture/bandaj,

trebuie să se poarte o mănuă de unicăfolosinţă.

3.2.2 Echipament de protecţie pentru angajaţi, parteneri contractuali i vizitatori





✂


A B C D Explicaţie

3.2.2.1 Trebuie să existe proceduri în companie, care să

asigure că toţi angajaţii, partenerii contractuali ivizitatorii au luat la cunotinţă regulile privindpurtarea i schimbarea echipamentului de protec-

ţie în diferitele zone de lucru, în conformitate cucerinţele pentru produs.

3.2.2.2 În zonele de lucru, unde este necesarăpurtarea capelinelor i/sau a protecţiilor pentrubarbă, părul trebuie să e acoperit în totalitate,aa încât să se prevină contaminareaprodusului.

3.2.2.3 Trebuie să existe reguli de folosire clar denitepentru zonele de lucru unde este necesarăpurtarea mănuilor (colorate diferit de culoareaprodusului). Conformitatea cu cerinţele trebuie săe vericată periodic.

3.2.2.4 Echipamentul de protecţie corespunzător trebuiee disponibil, într-un număr sucient, pentruecare angajat.

3.2.2.5 Echipamentele de protecţie trebuie să e binespălate, în mod regulat. În conformitate cu analizapericolelor i evaluarea riscurilor asociate si luând

în considerare procesele i produsele, companiatrebuie să determine dacă echipamentele trebuiesă e spălate la o spălătorie externă, la spălătorialocală sau de către angajaţi.

3.2.2.6 Trebuie să existe instrucţiuni pentru spălareaechipamentelor de protecţie i trebuie să existe oprocedură pentru a verica dacă acestea suntcurate.

3.2.3 Proceduri aplicabile în cazul bolilor infecţioase

3.2.3.1 Trebuie să existe măsuri scrise i comunicatepersonalului, partenerilor contractuali ivizitatorilor, privind declararea oricărei boliinfecţioase care ar putea avea impact asuprasiguranţei alimentelor. În cazul declarării unei

boli infecţioase, trebuie luate măsuri în scopulde a minimiza riscul de contaminare aproduselor.

3.3 Instruire teoretică i practică

3.3.1 Compania trebuie să implementeze programedocumentate de instruire teoretică i/sau practică,cu privire la cerinţele pentru produs i la nevoilede instruire ale angajaţilor în funcţie de poziţia lori acestea trebuie să includă:– conţinutul instruirii– frecvenţa instruirii– sarcinile angajaţilor– limba– instructorul calicat– metodologia de evaluare






A B C D Explicaţie

3.3.2 Programele documentate de instruire teoretică i/ sau practică,trebuie să e aplicabile pentru totpersonalul, incluzând muncitorii sezonierii itemporari i angajaţii unor companii externe,angajaţi în zona respectivă de lucru. La angajare i

înainte de începerea lucrului, acetia trebuie să einstruiţi, în conformitate cu programele documen-

tate de instruire teoretică i/sau practică.

3.3.3 Pentru toate instruirile teoretice/practice efectuate,trebuie să existe înregistrări, care sămenţioneze:– lista participanţilor (incluzând semnătura

acestora)

– data– durata– conţinutul instruirii– numele instructorului/îndrumătoruluiTrebuie să existe o procedură sau un progam caresă dovedească ecacitatea programelor deinstruire teoretică i/sau practică.

3.3.4 Conţinutul instruirilor teoretice i/sau practicetrebuie să e analizat i actualizat în mod regulati trebuie să ia în considerare situaţiile specicecompaniei, siguranţa alimentelor, cerinţele legalecu privire la alimente si modicările de produs/ proces.

3.4 Grupuri sanitare, echipamente pentru igiena personalului i facilităţi sociale pentru angajaţi

3.4.1 Compania trebuie să asigure facilităţi socialepentru angajaţi, proporţionale ca mărime, dotatepentru numărul existent de angajaţi i proiectatei utilizate astfel încât să minimizeze riscurileprivind siguranta alimentelor. Aceste facilitătţitrebuie să e menţinute curate i într-o starebună.

3.4.2 Riscul contaminării produsului cu corpuri străineprovenind din facilităţile sociale trebuie să eevaluat i redus la minimum.Trebuie să se ia în

considerare, de asemenea, i mâncarea adusă laserviciu de angajaţi i lucrurile personale aleacestora.

3.4.3 Trebuie să existe reguli i facilităţi care să asiguremanagementul corect al lucrurilor personale aleangajaţilor i al alimentelor aduse la lucru de cătreangajaţi, al alimentelor provenite din sălile demasă si de la automatele de alimente. Alimenteletrebuie sa e depozitate i/sau utilizate numai înzonele desemnate.

3.4.4 Compania trebuie să asigure angajaţilor, partene-

rilor contractuali i vizitatorilor vestiare adecvate.

Acolo unde este necesar, hainele de exterior iechipamentele de protecţie trebuie să e păstrateseparat.





✂


A B C D Explicaţie

3.4.5 Toaletele nu trebuie să aibă acces direct la o zonă

unde se lucrează cu produse alimentare.Toaleteletrebuie să e echipate cu facilităţi adecvate pentruspălarea mâinilor. Grupurile sanitare trebuie săaibă ventilaţie adecvată, naturală sau articială.Trebuie să se evite curenţii de aer dinspre o zonăcontaminată către o zona curată.

3.4.6 Facilităţi adecvate pentru igiena mâinilor trebuiesă e asigurate la punctele de acces cât i în zonade producţie, precum i în facilităţile sociale aleangajaţilor. În funcţie de analiza pericolelor ievaluarea riscurilor asociate, alte zone (ex: zonade ambalare) vor echipate în mod similar.

3.4.7 Facilităţile pentru igiena mâinilor trebuie săasigure, minim:– apă curenta potabilă, la o temperatură cores-

punzătoare– săpun lichid– echipament corespunzător pentru uscarea

mâinilor

3.4.8 Acolo unde se lucrează cu produse alimentarefoarte perisabile, trebuie să e asigurate iurmătoarele cerinţe adiţionale cu privire la igienamâinilor:– robinet fără acţionare manuală– dezinfectant pentru mâini

– echipamente de igienă adecvate– semnalizări care subliniază cerinţele privindigiena mâinilor

– containere pentru deeuri fără acţionaremanuală

3.4.9 Bazat pe analiza pericolelor i evaluarea riscurilorasociate, trebuie să existe un program de controlal ecienţei igienizării mâinilor.

3.4.10 Vestiarele trebuie să e amenajate astfel încât săpermită accesul direct în zonele unde se lucreazăcu produsele alimentare. Excepţiile trebuie să ejusticate i gestionate pe baza analizei pericolelor

i evaluării riscurilor asociate.3.4.11 Acolo unde analiza pericolelor i evaluarea

riscurilor asociate indică necesitatea, trebuie săexiste i să e utilizate facilităţi pentru curăţireacizmelor, pantolor i a altor echipamente deprotecţie.

4 Procesul de Planicare i Producţie

4.1 Înţelegerea contractuală

4.1.1 Cerinţele care sunt denite între partenerii decontract trebuie să e stabilite, agreate i revizuite

în ceea ce privete acceptabilitatea lor înainte caun contract de furnizare să e încheiat.Toateclauzele legate de calitatea i siguranţa alimente-

lor trebuie să e bine cunoscute i comunicateecărui departament relevant.






A B C D Explicaţie

4.1.2 Modicările la întelegerile contractuale existente

trebuie să e documentate i comunicate întrepartenerii de contract.

4.2 Specicaţii i Formule

4.2.1 Specicaţii

4.2.1.1 Pentru toate produsele nite trebuie să existespecicaţii de produs. Acestea trebuie să eactualizate, lipsite de ambiguitate i conforme cucerinţele legale i ale clientului.

4.2.1.2

KOKO nr. 4: Specicaţii trebuie să existe i să edisponibile pentru toate materiile prime (materiiprime/ingrediente, aditivi, materiale de ambalare,deeu tehnologic reutilizabil). Specicaţiile trebuiesă e actualizate, lipsite de ambiguitate i con-forme cu cerinţele legale i, dacă există, cucerinţele clientului.

4.2.1.3 Atunci când există o astfel de solicitare de laclient, specicaţiile trebuie sa e agreate în modformal.

4.2.1.4 Specicaţiile i/sau conţinutul acestora trebuie săe disponibile în zonele relevante i să e accesi-

bile întregului personal relevant.

4.2.1.5 Trebuie să existe o procedură pentru elaborarea,modicarea i aprobarea specicaţiilor pentrutoate părţile procesului, care să includă acceptareapreliminară a clientului, dacă specicaţiile au fostagreate cu clientul.

4.2.1.6 Procedura de control a specicaţiilor trebuie săincludă actualizarea specicaţiei produsului nit încazul oricărei modicări a:– materiei prime– formulei/reţetei– proceselor cu inuenţă asupra produsului nit– ambalajelor cu inuenţă asupra produsului nit.

4.2.2 Formule/reţete

4.2.2.1

KOKO nr. 5: Atunci când există înţelegeri cu clientul

în ceea ce privete formula/reţeta i cerinţele

tehnologice, acestea trebuie să e respectate.

4.3. Dezvoltarea de produse/Modicarea de produse/Modicarea proceselor de producţie

4.3.1 Trebuie să existe o procedură pentru dezvoltareade produse, care include principiile analizei depericole, conform sistemului HACCP.

4.3.2 Reţeta produsului, procesul de fabricaţie, parame-

trii procesului i îndeplinirea cerinţelor produsuluitrebuie să e stabilite i să fost asigurate printeste în fabrică i analize de produs.

4.3.3 Teste de valabilitate sau procese adecvate trebuiesă e realizate având în vedere reţeta produsului,

ambalarea, modul de fabricaţie i condţiiledeclarate. Datele „A se folosi până la“ sau „A seconsuma înainte de“ vor stabilite în funcţie deacestea.





✂


A B C D Explicaţie

4.3.4 La stabilirea i validarea termenului de valabilitate

a produsului (incluzând produsele cu durată deviaţă îndelungată, cum ar produsele etichetatecu „a se consuma, de preferinţă, înainte de“),trebuie să e luate în considerare rezultateleanalizelor organoleptice.

4.3.5 Dezvoltarea produsului trebuie să ia în conside-

rare rezultatele evaluării organoleptice.

4.3.6 Trebuie să existe un proces care să asigure căetichetarea este conformă cu legislaţia în vigoarea ţării de destinaţie i cu cerinţele clientului.

4.3.7 Trebuie să e elaborate recomandări pentrupregătirea i/sau folosirea produselor alimentare.Dacă este necesar, cerinţele clientului trebuie săe incluse.

4.3.8 Compania trebuie să demonstreze prin studiii/sau să efectueze analize relevante pentru avalida informaţiile nutriţionale sau alte armaţiimenţionate pe etichetă. Acest lucru se aplică atâtpentru un produs nou cât i pe toată perioada vân-

zării acestuia.

4.3.9 Derularea i rezultatul dezvoltării produsuluitrebuie să e înregistrat în mod corespunzător.

4.3.10 Compania trebuie să se asigure că în cazul unor

modicări în reteţa produsului, incluzând deeu-rile tehnologice reutilizabile i materialele deambalare, caracteristicile procesului sunt revizuitepentru a asigura conformitatea cu cerinţeleprodusului.

4.4 Aprovizionarea

4.4.1 Aprovizionarea generală

4.4.1.1 Compania trebuie să controleze procesele deaprovizionare, pentru a se asigura că toatematerialele i serviciile aprovizionate din exterior,care au un impact asupra siguranţei alimentelor icalităţii, sunt conforme cu cerinţele. În cazul în

care compania alege să externalizeze orice procescare poate avea un impact asupra siguranţeialimentelor i calităţii, compania trebuie săasigure controlul asupra proceselor respective.Controlul unor astfel de procese externalizatetrebuie sa e identicat i documentat în sistemulde management al siguranţei alimentelor icalităţii.

4.4.1.2 Trebuie să existe o procedură pentru aprobarea imonitorizarea furnizorilor (interni i externi), aproducţiei externalizate, total sau parţial.

4.4.1.3 Procedura de aprobare i monitorizare trebuie săconţină criterii clare de evaluare cum ar : audi-

turi, buletine de analiză, bonitatea furnizorului ireclamaţii, precum i standardele necesare deperformanţă.






A B C D Explicaţie

4.4.1.4 Rezultatele evaluării furnizorului trebuie analizate

periodic si această analiză trebuie să se bazeze peanaliza pericolelor i evaluarea riscurilor asociate.Trebuie să existe înregistrări ale analizelor i aleacţiunilor întreprinse ca urmare a evaluării.

4.4.1.5 Produsele achiziţionate trebuie să e vericate înconformitate cu specicaţiile existente. Programulacestor vericări trebuie să ia în considerare celpuţin următoarele criterii: cerinţele produsului,situaţia furnizorului(conform evaluării acestuia) iimpactul produselor achiziţionate asupra produsu-

lui nit. Originea lor trebuie vericată în modsuplimentar, daca acest lucru este mentionat înspecicaţie.

4.4.1.6 Serviciile achiziţionate trebuie să e vericate înconformitate cu specicaţiile existente. Programulacestor vericări trebuie să ia in considerare celpuţin urmatoarele criterii: cerinţele pentru servi-

ciul respectiv, situaţia furnizorului (conformevaluarii acestuia) i impactul serviciului asupraprodusului nit.

4.4.2 Comercializarea de produse gata fabricate

4.4.2.1 În cazul în care o companie comercializeazăproduse gata fabricate, aceasta trebuie să seasigure că există i este implementat un procespentru aprobarea i monitorizarea furnizorilor.

4.4.2.2 În cazul comercializării produselor gata fabricate,procesul pentru aprobarea i monitorizareafurnizorilor trebuie să conţină criterii clare deevaluare cum ar : audituri, buletine de analiză,bonitatea furnizorului i reclamaţii, precum istandardele necesare de performanţă.

4.4.2.3 În cazul mărcilor proprii trebuie să existe unsistem de aprobare a furnizorilor, în conformitatecu cerinţele clientului, pentru produsele nite sausemifabricatele aprovizionate de la alţi furnizori.

4.5 Ambalarea produsului

4.5.1 Bazat pe analiza pericolelor, evaluarea riscurilor

asociate i utilizarea intenţionată, companiatrebuie să determine parametrii cheie pentrumaterialul de ambalare.

4.5.2 Trebuie să existe specicaţii detaliate pentru toatematerialele de ambalare, care să e conforme culegislaţia relevanta în vigoare.

4.5.3 Pentru toate materialele de ambalare care ar puteaavea vreo inuenţă asupra produselor, trebuie săexiste certicate de conformitate care să econforme cu cerinţele legale relevante în vigoare.

În cazul în care nu există cerinţe legale aplicabile,trebuie să existe dovezi care să demonstreze cămaterialul de ambalare este potrivit pentru utili-zare. Acest lucru se aplică materialelor de amba-

lare care ar putea avea o inuenţă asupra materii-

lor prime, semifabricatelor i produselor nite.





✂


A B C D Explicaţie

4.5.4 Pe baza analizei pericolelor i evaluării riscurilor

asociate, compania trebuie să verice dacă materi-alul de ambalare este adecvat pentru ecareprodus relevant (de ex: teste organoleptice,teste de depozitare, analize chimice, teste demigraţie).

4.5.5 Compania trebuie să se asigure că ambalajulfolosit corespunde cu produsul care este ambalat.Utilizarea corectă a ambalajelor trebuie să evericată în mod regulat i vericările să edocumentate.

4.5.6 Informaţiile de pe etichetă trebuie să e lizibile, deneters i să e conforme cu specicaţia de

produs agreată de client. Acest lucru trebuie să evericat în mod regulat i vericările să edocumentate.

4.6. Locaţia Fabricii

4.6.1 Compania trebuie să evalueze în ce măsurăfactorii de mediu (ex: solul, aerul) pot avea unimpact advers asupra siguranţei i a calităţiiprodusului. Acolo unde se stabilete că siguranţasau calitatea produsului ar putea compromise,vor luate măsuri adecvate. Ecienţa măsurilorstabilite trebuie să e analizată periodic (exemple:mult praf în aer, mirosuri puternice).

4.7 Exteriorul Fabricii

4.7.1 Zona externă a fabricii trebuie menţinută curată i îngrijită.

4.7.2 Toate zonele externe ale fabricii trebuie menţinute în condiţii bune. Dacă drenajul natural nu esteadecvat, trebuie realizat un sistem adecvat dedrenare.

4.7.3 Depozitarea în exterior trebuie să e redusă laminim. În cazul în care bunurile sunt depozitate înexterior, trebuie efectuată o analiză a pericolelor io evaluare a riscurilor asociate, pentru a seasigura că nu există nici un risc de contaminaresau de efecte adverse asupra siguranţei saucalităţii produselor.

4.8 Planul fabricii i uxul de producţie

4.8.1 Trebuie să e disponibile planuri clare care sădescrie uxurile interne de produs nit, materialede ambalare, materii prime, deeuri, personal,apă, etc.Trebuie să e disponibilă o hartăa locaţiei cuprinzând toate clădirile din locaţiarespectivă.

4.8.2 Fluxul de producţie, de la recepţie la livrare,trebuie să e organizat în aa fel încât să se evite

contaminarea materiilor prime, a ambalajelor,materialelor semiprocesate i produselor nite.Riscul contaminării încruciate trebuie să eminimizat prin măsuri eciente.






A B C D Explicaţie

4.8.3 În cazul în care există zone de producţie sensibile

din punct de vedere microbiologic, acestea trebuiesă e utilizate i monitorizate astfel incât să se asi-gure că siguranţa produsului nu este compromisă.

4.8.4 Laboratoarele i controalele efectuate în timpulproceselor nu trebuie să afecteze siguranţaprodusului.

4.9 Cerinţe de construcţie pentru zonele de producţie i depozitare

4.9.1 Cerinţe de construcţie

4.9.1.1 Spaţiile în care produsele alimentare sunt prepa-

rate, tratate, procesate i depozitate trebuie să eproiectate i construite în aa fel încât să se

asigure siguranţa alimentelor.4.9.2 Pereţi

4.9.2.1 Pereţii trebuie să e proiectaţi i construiţi astfel încât să prevină acumularea murdăriei, să reducăcondensul i creterea mucegaiurilor i să uurezeigienizarea.

4.9.2.2 Suprafaţa pereţilor trebuie să e în stare bună itrebuie să faciliteze igienizarea; trebuie să eimpermeabilă i rezistentă la uzură.

4.9.2.3 Îmbinările dintre pereţi, pardoseli i tavane trebuiesă e realizate în aa fel încât să faciliteze igieniza-

rea.4.9.3 Pardoseli

4.9.3.1 Suprafaţa pardoselii trebuie să e proiectată astfel încât să îndeplinească cerinţele de producţie itrebuie să e în stare bună i să faciliteze igieniza-

rea. Suprafeţele trebuie să e impermeabile irezistente la uzură.

4.9.3.2 Trebuie asigurată evacuarea igienică a apeloruzate. Sistemele de scurgere trebuie să e uor deigienizat i proiectate pentru a reduce risculcontaminării produselor (ex: pătrunderea dăunăto-

rilor, etc)

4.9.3.3 Apa sau alte lichide trebuie să poată ajunge lascurgere fără dicultate, folosind mijloace adec-

vate. Acumularile de apă trebuie să e evitate.

4.9.3.4 În zonele în care se manipulează alimente, utilajelei ţevile de evacuare trebuie amplasate în aa fel

încât, acolo unde este posibil, apa reziduală săajungă direct la sistemul scurgere.

4.9.4 Tavane/Plafoane

4.9.4.1 Tavanele (sau, acolo unde nu sunt tavane, interio-

rul acoperiurilor) i dispozitivele suspendate(incluzând traseele de conducte, cablurile, lămpile)trebuie să e construite astfel încât să se minimi-

zeze acumularea murdăriei i nu trebuie săprezinte niciun risc pentru contaminare zicăi/sau microbiologică.





✂


A B C D Explicaţie

4.9.4.2 Acolo unde se folosesc tavane false, trebuie

asigurat un acces adecvat în spaţiul de deasuprapentru a uura curăţirea, întreţinerea instalaţiilori inspecţia pentru controlul dăunătorilor.

4.9.5 Ferestre i alte deschideri

4.9.5.1 Ferestrele i alte deschideri trebuie să e proiec-

tate i construite astfel încât să se evite acumula-

rea murdăriei i trebuie să e menţinute în starebună.

4.9.5.2 Acolo unde există risc de contaminare,ferestrele i luminatoarele din tavan vor rămâne

închise i xate pe parcursul procesului defabricaţie.

4.9.5.3 Dacă ferestrele i luminatoarele sunt proiectatepentru a se deschide în scopul ventilaţiei, eletrebuie să e prevăzute cu plase pentru insecte înstare bună, uor de îndepărtat sau alte mijloaceprin care să se prevină orice contaminare.

4.9.5.4 În zonele unde sunt manipulate produse neamba-

late, ferestrele trebuie să e protejate împotrivaspargerii.

4.9.6 Uile i Porţile

4.9.6.1 Uile si porţile trebuie să e în stare bună(ex: fără crăpături sau cu vopsea decojită, fărăcoroziune) i uor de igienizat.

4.9.6.2 Uile i porţile exterioare trebuie să eproiectate astfel încât să prevină pătrundereadăunătorilor; dacă este posibil, trebuie să e cuautoînchidere;

4.9.7 Iluminatul

4.9.7.1 Toate zonele de lucru trebuie să aibă iluminareadecvată.

4.9.7.2 Toate echipamentele de iluminat trebuie să eprotejate cu carcase contra spargerii i instalate

în aa fel încât să minimizeze riscul spargerii.

4.9.8 Aer condiţionat/Ventilaţie

4.9.8.1 Ventilaţie naturală i/sau articială adecvatetrebuie să existe în toate zonele.

4.9.8.2 Dacă sunt instalate sisteme de ventilaţie, ltrele icelelalte componente care necesită curăţire sau

înlocuire trebuie să e uor accesibile.

4.9.8.3 Echipamentul de aer conditionat i curenţii de aergeneraţi articial nu trebuie să prezinte vreun riscpentru calitatea i siguranţa produsului.

4.9.8.4 Echipament de aspirare a prafului trebuie să e

instalat în zonele unde sunt generate cantităţiconsiderabile de praf.

4.9.9 Alimentarea cu apă






A B C D Explicaţie

4.9.9.1 Apa care este folosită ca ingredient în procesul de

producţie sau pentru curăţenie trebuie să e apăpotabilă i să e furnizată în cantităţi suciente;acest lucru se aplică i la aburul i gheaţa din zonade producţie. O sursă de apă potabilă trebuie săe disponibilă în permanenţă.

4.9.9.2 Apa reciclată, care este folosită în procesul deproducţie, nu trebuie să prezinte un risc decontaminare. Apa trebuie să e conformă cerinţe-

lor legislative aplicabile pentru apa potabilă. Înregistrări privind analizele efectuate trebuie săe disponibile.

4.9.9.3 Calitatea apei, a aburului sau a gheţii trebuie sa e

monitorizată pe baza unui plan de prelevare aprobelor.

4.9.9.4 Apa nepotabilă trebuie să e transportată prinreţele separate de conducte, marcate adecvat.Aceste conducte nu trebuie să e conectate lasistemul de apă potabilă sau să permită posibilita-

tea de reux, care să contamineze sursele de apăpotabilă sau mediul fabricii.

4.9.10 Aer Comprimat

4.9.10.1 Calitatea aerului comprimat care intră în contactdirect cu alimentele sau materialele de ambalareprimare trebuie să e monitorizată pe baza

analizei pericolelor i evaluarii riscurilor asociate.4.9.10.2 Aerul comprimat nu trebuie să reprezinte un risc

de contaminare.

4.10 Curăţenia i dezinfecţia

4.10.1 Trebuie să existe i să e implementat un programde curăţenie i dezinfecţie, bazat pe analizapericolelor si evaluarea riscurilor asociate. Acestatrebuie să specice:– obiective– responsabilităţi– produsele folosite i instrucţiunile lor de folosire– zonele care trebuie curăţate i/sau dezinfectate

– frecvenţa de curăţenie– cerinţe de documentaţie– simboluri cu pericolele (dacă este necesar).

4.10.2 Programele de curăţenie i dezinfecţie trebuie săe implementate i documentate.

4.10.3 Doar personalului calicat îi este permisă efectua-

rea curăţeniei i dezinfecţiei. Personalul trebuieformat i reinstruit pentru a aplica programul deigienizare.

4.10.4 Ecacitatea i siguranţa măsurilor de curăţenie idezinfecţie, bazate pe analiza pericolelor ievaluarea riscurilor asociate, trebuie să evericată i înregistrată în conformitate cu unprogram de testare, folosindu-se proceduriadecvate. Acţiunile corective rezultate trebuie săe documentate.





✂


A B C D Explicaţie

4.10.5 Programele de curăţenie i dezinfecţie trebuie să

e revizuite i modicate, dacă este necesar, încazul schimbarii produsului, procesului sauechipamentului de igienizare.

4.10.6 Destinaţia de utilizare pentru ustensilele pentrucurăţenie trebuie să e clar identicată. Ustensi-

lele de curăţenie trebuie să e utilizate într-un modcare să evite contaminarea.

4.10.7 Fie tehnice de securitate actualizate i instrucţiunide utilizare trebuie să e disponibile pentrusubstanţele chimice i soluţiile de curăţareutilizate. Personalul responsabil cu igienizareatrebuie să demonstreze cunoaterea instrucţiuni-

lor de lucru, care trebuie să e întotdeaunadisponibile în zona de aplicare.

4.10.8 Substanţele chimice pentru curăţire trebuie să eclar etichetate, utilizate i depozitate în modcorespunzător, pentru a evita contaminarea.

4.10.9 Activităţile de curăţenie trebuie să se efectueze înperioadele în care nu există producţie. Dacă acestlucru nu este posibil, aceste operaţii trebuie să econtrolate, în aa fel încât să nu afecteze produsul.

4.10.10 Atunci când o companie apeleaza la un furnizorextern de servicii pentru curăţenie i dezinfecţie,toate cerinţele specicate în secţiunea 4.10 trebuiesă e în mod clar denite în contractul respectiv.

4.11 Evacuarea deeurilor

4.11.1 Trebuie să existe i să e implementată o proce-

dură de management al deeurilor pentru evitareacontaminării încruciate.

4.11.2 Toate cerinţele legale în vigoare pentru evacuareadeeurilor trebuie să e îndeplinite.

4.11.3 Deeurile alimentare i alte deeuri trebuie să eevacuate cât de repede posibil din zonele unde semanipulează alimentele. Acumularea deeurilortrebuie să e evitată.

4.11.4 Containerele pentru colectarea deeurilor trebuiesă e marcate clar, să e proiectate în modadecvat, să e în stare bună, uor de curăţat i,când este necesar, să e dezinfectate.

4.11.5 Camerele de colectare a deeurilor i containerele(inclusiv compactoarele) trebuie să e proiectatepentru a putea menţinute curate, pentru aminimiza atragerea dăunătorilor.

4.11.6 Deeurile trebuie să e colectate în containereseparate, în funcţie de mijloacele de evacuare.Aceste deeuri trebuie să e evacuate doar de

părţi terţe autorizate. Compania trebui să menţină înregistrări privind evacuarea deeurilor.

4.12 Riscul de corpuri străine, metal, sticlă spartă i lemn






A B C D Explicaţie

4.12.1

KO

KO nr. 6: Pe baza analizei pericolelor i evaluării

riscurilor asociate, trebuie să existe proceduripentru evitarea contaminării cu corpuri străine.Produsele contaminate trebuie să e tratate caproduse neconforme.

4.12.2 În toate zonele, de ex. manipularea materiilorprime, procesarea, ambalarea i depozitarea, undeanaliza pericolelor i evaluarea riscurilor asociatea identicat potenţialul de contaminare a produsu-

lui, folosirea lemnului trebuie să e exclusă. Cândfolosirea lemnului nu poate evitată, riscultrebuie să e ţinut sub control i lemnul trebuie săe în bună stare i curat.

4.12.3 Dacă este necesară folosirea detectoarelor demetal i/sau a corpurilor străine, acestea trebuiesă e instalate astfel încât să asigure ecienţamaximă de detecţie, pentru a evita o contaminareulterioară. Detectoarele trebuie să e întreţinuteperiodic, pentru a evita funcţionarea defectuoasă.

4.12.4 Produsele potenţial contaminate trebuie să eizolate. Accesul la aceste produse i alte activităţiulterioare de manipulare sau vericare a acestoratrebuie să e efectuate doar de personal autorizat,conform unor proceduri prestabilite. După aceastăvericare, produsele contaminate trebuie să etratate ca produse neconforme.

4.12.5 Precizia de măsurare a detectorului trebuie să especicată. Vericarea funcţionării corespunză-

toare a detectoarelor trebuie să e efectuată înmod regulat. În cazul funcţionării defectuoase saudefectării unui detector de metal i/sau de corpuristrăine, acţiuni corective trebuie să e denite,implementate i documentate.

4.12.6 În cazul în care sunt folosite echipamente specialesau metode pentru detectarea corpurilor străine,aceastea trebuie să e validate i menţinute înmod corespunzător.

4.12.7 În toate zonele, de ex. manipularea materiilorprime, procesarea, ambalarea i depozitarea, undeanaliza pericolelor i evaluarea riscurilor asociatea identicat potenţialul de contaminare aprodusului, prezenţa sticlei sau a materialuluicasant trebuie să e exclusă. Acolo unde prezenţasticlei sau plasticului casant nu poate evitată,trebuie să existe măsuri adecvate pentruprotecţia contra spargerii.

4.12.8 Toate obiectele alcătuite din sau având încorpo-

rate sticlă sau material casant, prezente în zonelede manipulare a materiilor prime, procesare,ambalare i depozitare trebuie să e listate într-unregistru specic. Periodic trebuie vericată i

înregistrată starea obiectelor menţionate înregistru. Frecvenţa acestor vericari trebuie să ejusticată de documente.





✂


A B C D Explicaţie

4.12.9 Spargerile de sticlă sau material casant trebuie să

e înregistrate. Excepţiile trebuie să e justicatei documentate.

4.12.10 Trebuie să existe în vigoare proceduri, care sădescrie măsurile care trebuie să e luate în cazulspargerii unor obiecte din sticlă i/sau materialcasant. Astfel de măsuri trebuie să includăidenticarea gamei de produse care trebuieizolate, menţionarea personalul autorizat, curăţi-

rea spaţiului de producţie i repunerea în funcţi-

une a liniei de producţie, pentru continuareaproducţiei.

4.12.11 Pe baza analizei pericolelor i evaluării riscurilor

asociate, trebuie să se ia măsuri preventive pentrumanipularea ambalajelor de sticlă, a recipientelorde sticlă i a altor tipuri de recipiente în procesulde producţie (întoarcere, uscare, clătire etc.). Dupăaceastă etapă a procesului, nu trebuie să mai enici un risc de contaminare.

4.12.12 Acolo unde inspecţia vizuală este folosită pentrudetectarea corpurilor străine, angajaţii trebuie săe instruiţi i rotiţi operaţional cu o frecvenţăcorespunzătoare, care să maximizeze ecienţaprocesului.

4.13 Monitorizarea dăunătorilor/Controlul dăunătorilor

4.13.1 Compania trebuie să aibă un sistem de control aldăunătorilor în conformitate cu cerinţele legalelocale, având în vedere minimum:– mediul înconjurător al fabricii (dăunători

potenţiali)– planul de situaţie cu zonele de amplasare a staţi-

ilor de intoxicare– identicarea staţiilor de intoxicare la faţa locului– responsabilităţi, interne/externe– produsele utilizate i instrucţiunile de utilizare i

siguranţă– frecvenţa inspecţiilor.Sistemul de control al dăunătorilor trebuie să ebazat pe analiza pericolelor i evaluarea riscurilorasociate.

4.13.2 Compania trebuie să aibă personal intern calicati instruit i/sau să apeleze la serviciile unuifurnizor extern calicat. În cazul în care se folo-

sete un furnizor extern, activităţile necesare lafaţa locului trebuie să e specicate într-uncontract scris.

4.13.3 Inspecţiile de control al dăunătorilor i acţiunile re-zultate trebuie să e documentate. Implementareaacţiunilor trebuie să e monitorizată i înregistrată.

4.13.4 Staţiile de intoxicare, capcanele i dispozitivele deexterminare a insectelor trebuie să e funcţionale,

în număr sucient i corect poziţionate. Ele trebuiesă e construite i pozitionate în aa fel încat să nuprezinte risc de contaminare.






A B C D Explicaţie

4.13.5 Mărfurile primite trebuie să e vericate la sosire,

pentru a nu conţine dăunători. Orice infestaretrebuie să e înregistrată i trebuie să e luatemăsuri de control.

4.13.6 Ecienţa controlului dăunatorilor trebuie să emonitorizată cu ajutorul unor analize periodice atendinţelor.

4.14 Recepţia i depozitarea

4.14.1 Toate bunurile recepţionate, inclusiv ambalajele ietichetele, trebuie să e vericate în conformitatecu specicaţiile i cu planul de inspecţie stabilit.Planul de inspecţie trebuie să e bazat pe risc.Rezultatele inspecţiilor trebuie să e înregistrate.

4.14.2 Condiţiile de depozitare a materiilor prime,semifabricatelor i a produselor nite, precum i aambalajelor, trebuie să e în toate privinţele cores-

punzătoare cerinţelor de produs (ex: refrigerare,straturi de protecţie) i trebuie să nu dăuneze altorproduse.

4.14.3 Materiile prime, ambalajele, semifabricatele iprodusele nite trebuie sa e depozitate în aa fel

încât să se minimizeze riscul de contaminare încruciată.

4.14.4 Trebuie să e disponibile facilităţi adecvate de

depozitare pentru gestionarea i depozitareamaterialelor de lucru, a adjuvanţilor de procesi a aditivilor. Personalul responsabil pentrugestionarea facilităţilor de depozitare trebuie să einstruit.

4.14.5 Fiecare articol din depozit trebuie să e claridenticat. Gestionarea produselor trebuie să efacută în concordanţă cu principiile Primulintrat/Primul ieit i/sau Primul expirat/Primulieit.

4.14.6 Atunci când o companie apelează la un furnizorextern de servicii pentru depozitare, prestatorul deservicii trebuie să respecte cerinţele IFS Logistică.

Dacă prestatorul extern de servicii nu este certi-cat conform IFS Logistică, toate cerinţele relevanteaplicabile unei companii cu activităţi proprii dedepozitare trebuie să e îndeplinite i să e înmod clar denite în contractul respectiv.

4.15 Transportul

4.15.1 Înainte de încărcarea mijloacelor de transport,starea acestora (ex: mirosuri străine, praf excesiv,umiditate ridicată, dăunători, mucegai) trebuie săe vericată iar în cazul în care este necesar,trebuie să e luate măsuri.

4.15.2 Trebuie să e implementate proceduri pentruprevenirea contaminării în timpul transportului(produse alimentare/nealimentare/diferite catego-

rii de produse).





✂


A B C D Explicaţie

4.15.3 În cazul în care bunurile trebuie transportate la

anumite temperaturi, înainte de încărcare, tempe-ratura interioară a vehicolului trebuie să evericată i înregistrată.

4.15.4 În cazul în care bunurile trebuie să e transportatela anumite temperaturi, menţinerea unui intervalde temperatura adecvat în timpul transportuluitrebuie să e asigurată i înregistrată.

4.15.5 Trebuie să existe cerinţe de igienă adecvate pentrutoate mijloacele de transport i pentru echipamen-

tul folosit pentru încărcare/descărcare (ex: furtu-

nurile instalaţiilor de însilozare).Trebuie să existe înregistrări ale măsurilor luate.

4.15.6 Rampele de încărcare i descărcare trebuiesă dispună de echimpamente pentru a protejaprodusele transportate de inuenţeleexterne.

4.15.7 Atunci când o companie apelează la un furnizorextern de servicii pentru transport, toate cerinţelespecicate în secţiunea 4.15 trebuie să e în modclar denite în contractul respectiv sau furnizorulrespectiv trebuie sa respecte cerinţele IFS Logis-

tică.

4.15.8 Securitatea vehiculelor de transport trebuie să easigurată în mod corespunzător.

4.16 Întreţinere/Mentenanţă

4.16.1 Trebuie să existe un sistem adecvat de mente-

nanţă, menţinut i documentat, ce acoperă toateechipamentele critice (incluzând transportul)pentru conformitatea cu cerinţele pentru produs.Aceasta este valabil atât pentru activitatea internăcât i pentru cea externă de întreţinere.

4.16.2 Cerinţele produsului i prevenirea contaminăriitrebuie să e asigurate pe durata i după efectua-

rea mentenanţei i a lucrărilor de reparaţii.Trebuiesă e ţinute înregistrări referitoare la activităţile de

întreţinere i reparaţii i la acţiunile corectiveluate.

4.16.3 Toate materialele folosite pentru mentenanţătrebuie să e conforme destinaţiei deutilizare.

4.16.4 Defecţiunile unei linii de producţie sau a unuiechipament (inclusiv transportul) acoperite desistemul de mentenanţă trebuie să e înregistratei revizuite, cu perspectiva de a adapta sistemulde mentenanţă.

4.16.5 Reparaţiile temporare trebuie să e efectuateastfel încât cerinţele pentru produs să nu eafectate. Aceste activităţi trebuie să e înregistratei trebuie să se stabilească un termen limită scurtpentru a elimina defecţiunea.






A B C D Explicaţie

4.16.6 Atunci când o companie apelează la un furnizor

extern de servicii pentru mentenanţă i reparaţii,toate cerinţele specice ale companiei referitoarela materiale i echipamente trebuie să e clardenite, documentate i menţinute.

4.17 Echipamente

4.17.1 Echipamentele trebuie să e proiectate adecvat iutilizate în scopul pentru care au fost destinate.

Înainte de punerea în funcţiune, trebuie vericatdacă cerinţele aferente produsului sunt îndepli-nite.

4.17.2 Pentru toate echipamentele i ustensilele careintră în contact direct cu alimentele, trebuie să

existe certicate de conformitate care să conrmerespectarea cerinţelor legale în vigoare. În cazul încare nu există cerinţe legale specice aplicabile,trebuie să existe dovezi care să demonstreze căechipamentele i ustensilele sunt potrivite pentruutilizare. Acest lucru se aplică pentru toateechipamentele i ustensilele care intră în contactdirect cu materiile prime, semifabricatele iprodusele nite.

4.17.3 Echipamentele trebuie să e proiectate i aranjate în aa fel încât activităţile de curăţenie i mente-

nanţă să poată realizate cu ecienţă.

4.17.4 Compania trebuie să asigure că toate echi-pamentele de producţie sunt în stare bună, fărănicio inuenţă negativă asupra siguranţei alimen-

telor.

4.17.5 Compania trebuie să asigure că în cazul schimbă-

rilor în metodele de producţie sau echipamente,caracteristicle proceselor sunt revizuite, pentru aasigura că cerinţele pentru produs sunt îndepli-

nite.

4.18 Trasabilitatea (inclusiv OMG-urile i alergenii)

4.18.1

KOKO nr. 7: Trebuie să existe un sistem de trasabili-tate, care să permită identicarea loturilor de

produse i relaţia acestora cu loturile de materiiprime, de ambalaje ce intră în contact direct cualimentul i ambalajele care ar putea intra încontact direct cu alimentul. Sistemul de trasabili-tate trebuie să includă toate înregistrările rele-vante din procesare i distribuţie.Trasabilitateatrebuie să e asigurată i documentată până lalivrarea către client.

4.18.2 Trebuie să existe înregistrări de trasabilitate înaval (de la locaţia de producţie către client).Timpul de prezentare a acestor înregistrări pentruvericare trebuie sa e conform cu cerinţeleclientului.

4.18.3 Trasabilitatea trebuie să existe pentru a identicarelaţia dintre loturile de produse nite i etichetelelor.





✂


A B C D Explicaţie

4.18.4 Sistemul de trasabilitate trebuie să e testat

periodic – minim o dată pe an i de ecare datăcând apar schimbări în sistemul de trasabilitate.Testul trebuie să verice trasabilitatea atât înamonte cât i în aval (de la produsele livrate lamateria primă i vice-versa), inclusiv vericareacantitativă. Rezultatele testelor trebuie să e

înregistrate.

4.18.5 Trasabilitatea trebuie să e asigurată în toatestadiile, incluzând producţia în curs, tratamenteulterioare i reprelucrare.

4.18.6 Etichetarea lotului de produs semifabricat sau nittrebuie să e efectuată în momentul în care

bunurile sunt ambalate direct, pentru a se asigurao trasabilitate clară . Atunci când bunurile suntetichetate într-un moment ulterior, bunurilordepozitate temporar trebuie să li se aplicat oetichetare specică a lotului.Termenul de valabili-tate (ex: a se consuma, înainte de data de) albunurilor etichetate trebuie să e calculat de ladata iniţială de producţie.

4.18.7 Dacă este solicitat de către client, mostre repre-

zentative pentru lotul fabricat trebuie să e depozi-

tate corespunzator i păstrate până la data limitade consum sau data de expirare i dacă estenecesar, pentru o perioada determinată de timp

după această perioadă.4.19 Organisme modicate genetic (OMG)

4.19.1 Pentru produsele livrate către clienţi i/sau ţăricare au cerinţe referitoare la OMG, companiatrebuie să aibă sisteme i proceduri care săpermită identicarea produselor care sunt formatedin OMG, care conţin OMG sau provin din OMG,incluzând ingredientele alimentare, aditivii iaromele.

4.19.2 Trebuie să e disponibile specicaţii ale materiilorprime i documente de livrare, care identicăprodusele care sunt, provin sau conţin OMG.Garanţiile, privitoare la statusul materiilor primereferitor la OMG, trebuie să e stabilite princontractul cu furnizorul sau documentele tehnicerelevante vor specica statusul GMO. Companiatrebuie să deţină o listă actualizată a materiilorprime OMG folosite în cadrul acesteia, care deasemenea identică toate amestecurile i reţetele

în care se adaugă aceste materii prime OMG.

4.19.3 Trebuie să existe proceduri adecvate pentru a seasigura că produsele OMG sau care conţin OMGsunt procesate în aa fel încât să e prevenităcontaminarea produselor fără OMG.Trebuie săexiste măsuri de control adecvate pentru a prevenicontaminarea încruciată cu OMG. Ecacitateaacestor proceduri trebuie să e monitorizată printestare.






A B C D Explicaţie

4.19.4 Produsele nite ce conţin OMG sau etichetate că

nu conţin OMG trebuie să e declarate în confor-mitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Documen-

tele de livrare trebuie să includă referinţelespecice OMG.

4.19.5 Cerinţele clientului referitoare la statusul OMG alproduselor trebuie să e în mod clar implemen-

tate de către companie.

4.20 Alergeni i condiţii de producţie specice

4.20.1 Trebuie să existe specicaţii ale materiilor prime,care indică alergenii ce necesită a declaraţirelevanţi pentru ţara în care se vor comercializa

produsele nite. Compania trebuie să deţină olistă actualizată a materiilor prime ce conţinalergeni i care sunt folosite în cadrul acesteia,care de asemenea identică toate amestecurile ireţetele în care se adaugă aceste materii primecontinând alergeni.

4.20.2 Fabricarea produselor care conţin alergeni cenecesită a declaraţi trebuie să e realizată în aafel încât contaminarea încruciată să e minimi-

zată, pe cât posibil.

4.20.3 Produsele nite ce conţin alergeni trebuie să edeclarate în conformitate cu cerinţele legislaţiei

în vigoare. Pentru prezenţa accidentală sauneintenţionată, indicarea pe etichetă a alergenilori a urmelor acestora trebuie să se bazeze pe oanaliză a pericolelor i evaluarea riscurilor asoci-ate.

4.20.4 Atunci când clienţii cer în mod special ca produ-

sele să nu conţină anumite substanţe sau ingredi-

ente (ex: gluten, carne de porc, etc) sau ca anu-

mite metode de tratare sau de producţie să eexcluse, trebuie să existe proceduri vericabile.

5 Măsurători, Analize, Îmbunătăţiri

5.1 Audituri interne

5.1.1

KOKO nr. 8: Audituri interne eciente trebuie să eefectuate în conformitate cu un program aprobatde audit i vor trebui să acopere cel puţin toatecerinţele din Standardul IFS. Domeniul i frec-venţa auditurilor interne trebuie să e determinatepe baza analizei pericolelor i evaluarii riscurilorasociate. Acest lucru este aplicabil i pentrufacilităţile de depozitare care nu sunt la locaţia deproducţie, deţinute sau închiriate de către compa-nie.

5.1.2 Auditul intern pentru activităţile care sunt criticepentru siguranţa alimentelor trebuie să e efectuat

cel puţin o dată pe an.5.1.3 Auditorii trebuie să e competenţi i independenţi

faţă de departamentul auditat.





✂


A B C D Explicaţie

5.1.4 Rezultatele auditului trebuie să e comunicate

managementului de top i persoanelor responsa-bile din departamentul vizat. Acţiunile corectivenecesare i programul pentru implementareaacestora trebuie să e stabilite, documentate icomunicate ecărei persoane relevante.

5.1.5 Trebuie să e documentate cum i când vor vericate acţiunile corective ce au rezultat dinauditurile interne.

5.2 Inspecţia locaţiei fabricii

5.2.1 Inspecţii regulate ale fabricii trebuie să e plani-

cate i îndeplinite (ex: controlul produsului, aligienei, al pericolelor datorate corpurilor străine,

igiena personalului i curăţenia). Frecvenţa inspec-ţiilor în ecare zonă (inclusiv zona exterioară) i aecărei activităţi trebuie să e bazată pe analizapericolelor i evaluarea riscurilor asociate i peexperinţa dobândită în timp.

5.3 Validarea si controlul procesului

5.3.1 Criteriile pentru validarea i controlul proceselortrebuie sa e clar denite.

5.3.2 În cazul în care controlul procesului i a parametri-lor mediului de lucru (temperatură, timp, presiune,proprietăţi chimice etc.) sunt esenţiale pentru a seasigura cerinţele pentru produs, aceti parametritrebuie să e monitorizaţi i înregistraţi în perma-

nenţă i/sau la intervale corespunzătoare.

5.3.3 Toate operaţiile de reprelucrare trebuie să e vali-date, monitorizate i documentate. Aceste operaţiinu trebuie să afecteze cerinţele produsului.

5.3.4 Trebuie să existe proceduri adecvate de noticare, înregistrare i monitorizare a defecţiunilor deechipamente i a abaterilor de proces.

5.3.5 Validarea proceselor trebuie să e efectuată folosinddatele colectate, care sunt relevante pentru siguranţaprodusului şi a procesului. Daca apar modicarisemnicative, trebuie să e efectuată o revalidare.

5.4 Calibrarea, reglarea i vericarea instrumentelor de măsură i monitorizare

5.4.1 Compania trebuie să identice instrumentele demăsură i monitorizare necesare asigurăriiconformităţii faţă de caracteristicile produsului.Aceste instrumente trebuie să e înregistrate peun document i clar identicate.

5.4.2 Toate instrumentele de măsură trebuie să evericate, reglate i calibrate în cadrul unui sistemde monitorizare la intervale de timp specicate i

în conformitate cu standarde/metode denite.Rezultatele vericărilor, reglărilor i calibrărilortrebuie să e înregistrate. Acolo unde este nece-

sar, acţiuni corective trebuie să e întreprinseasupra instrumentelor i, dacă e necesar, asupraproceselor i produselor.






A B C D Explicaţie

5.4.3 Toate instrumentele de măsură trebuie folosite

numai în scopul pentru care au fost destinate.Dacă rezultatele măsurătorilor indică o abatere,instrumentul în cauză trebuie imediat reparat sau

înlocuit.

5.4.4 Statusul calibrării instrumentelor de măsurătrebuie să e clar identicat (etichetare pe aparatsau pe o listă cu instrumentele testate).

5.5 Vericarea cantitativă (controlul cantităţii/cantităţilor de umplutură)

5.5.1 Frecvenţa i metodologia vericării cantitativetrebuie să e stabilite în aa fel încât cerinţelelegale si cerinţele clientului, sau dacă este cazul,instrucţiuni privind cantitatea nominală să e

îndeplinite.

5.5.2 Trebuie să existe o procedură care să deneascăcriteriile de conformitate pentru vericareacantitativă a unui lot. Această procedură trebuie,printre altele, să ia în considerare tara, densitateasau alţi parametri critici.

5.5.3 Vericările trebuie să e implementate i înregis-

trate, pe baza unui plan de eantionare care săasigure reprezentativitatea pentru lotul fabricat.

5.5.4 Rezultatele acestor vericări trebuie să e con-

forme cu criteriile denite pentru toate produselegata de livrare.

5.5.5 Pentru produsele aprovizionate, gata preambalate,de la furnizori terţi, trebuie să existe o dovadăreferitoare la conformitatea cu cerinţele legaleprivind cantitatea nominală.

5.5.6 Dacă este aplicabil, toate echipamentele folositepentru vericarea nală trebuie să e aprobatelegal.

5.6 Analiza produsului

5.6.1 Trebuie să existe proceduri care să asigure cătoate toate cerinţele pentru produs sunt îndepli-nite, inclusiv cerinţele i specicaţiile din legisla-

ţie. Analizele microbiologice, zice i chimicenecesare pentru acest scop trebuie să e efectuateintern i/sau subcontractate.

5.6.2 Analizele, care sunt relevante pentru siguranţaalimentelor, este de preferat să e efectuate deun laborator cu programe/metode acreditate (ISO17025). Dacă analizele sunt efectuate de unlaborator intern al fabricii sau un laborator care nuare programe/metode acreditate, rezultateletrebuie să e vericate în mod regulat, de unlaborator acreditat pentru programe/metode (ISO17025)





✂


A B C D Explicaţie

5.6.3 Trebuie să existe proceduri care să asigure

acurateţea rezultatelor analizelor interne, pe bazametodelor de analiză ocial recunoscute. Aceastatrebuie să e demonstrată prin teste paralele saualte teste de conrmare.

5.6.4 Trebuie să e întocmit un plan de testare, pentruanalizele interne i externe, bazat pe analizapericolelor si evaluarea riscurilor asociate, care săacopere materiile prime, semifabricatele iprodusele nite, precum i echipamentele deprocesare i materialele de ambalare i, în cazul încare este necesar, teste de mediu. Rezultateletestelor trebuie să e documentate.

5.6.5 Rezultatele analizelor trebuie evaluate imediat.Trebuie să e introduse măsuri corective adecvate, în cazul rezultatelor nesatisfăcătoare. Rezultateleanalizelor trebuie evaluate periodic pentru aidentica tendinţele.Tendinţele ce indică rezultatepotenţial nesatisfăcătoare trebuie să e luate înconsiderare.

5.6.6 Pentru efectuarea analizelor interne, trebuie să edisponibil personal calicat i instruit, precum iechipamente i facilităţi adecvate.

5.6.7 Pentru vericarea calităţii produsului nit trebuieefectuate periodic analize organoleptice interne.Aceste teste trebuie să e în concordanţă cu

specicaţiile i legate de impactul parametrilorrespectivi asupra caracteristicilor produsului.Rezultatele acestor teste vor documentate.

5.6.8 Pe baza oricarei informaţii interne sau externeprivind riscul unui produs ce poate avea un impactasupra siguranţei alimentelor, compania trebuiesă-i actualizeze planul de control i/sau să iamăsuri adecvate pentru a controla impactulasupra produselor nite.

5.7 Carantina produsului (blocarea/reţinerea) i eliberarea produsului

5.7.1 Trebuie să existe o procedură, bazată pe analizapericolelor i evaluarea riscurilor asociate, pentru

carantina (blocarea/reţinerea) i eliberareamateriilor prime, produselor semiprocesate inite i a materialelor de ambalare. Proceduratrebuie să asigure că doar produsele i materialelece îndeplinesc cerinţele pentru produs suntprocesate i expediate.

5.8 Managementul reclamaţiilor de la autorităţi i clienţi

5.8.1 Trebuie să existe un sistem pentru managementulreclamaţiilor aferente produsului.

5.8.2 Toate reclamaţiile trebuie evaluate de personalcompetent. Acolo unde se justică, acţiuni adec-

vate trebuie să e luate imediat, dacă este necesar.

5.8.3 Reclamaţiile trebuie să e analizate având învedere implementarea de acţiuni preventive, caresă prevină reapariţia neconformităţii.






A B C D Explicaţie

5.8.4 Rezultatele analizei reclamaţiilor trebuie să e

puse la dipoziţia persoanelor responsabilerelevante iTOP managementului.

5.9 Managementul incidentelor, retragerea produsului, rechemarea produsului

5.9.1 Trebuie denită o procedură documentată privindmanagementul incidentelor i situaţiilor de crizăpotenţiale cu impact asupra siguranţei, legalităţiii calităţi alimentelor. Procedura trebuie să eimplementată i menţinută. Aceasta include caminim, numirea i instruirea unei echipe de criză,o listă de contacte în caz de alertă, surse de

îndrumări legale (dacă este necesar), disponibilita-

tea contactelor, informaţii pentru client i un plan

de comunicare, incluzând informarea clienţilor.5.9.2

KOKO nr. 9: Trebuie să existe o procedură ecienta deretragere i rechemare a tuturor produselor, caresă asigure că sunt informaţi toţi clienţii implicaţi,cât mai repede posibil. Această procedură trebuiesă includă o denire clară a responsabilităţilor.

5.9.3 Trebuie să e disponibile detalii actualizate privindcontactele pentru urgenţă (cum sunt numele inumerele de telefon ale furnizorilor, clienţilor iale autorităţilor competente). O persoană dincompanie care are autoritatea de a iniţia procesulde managementul incidentelor trebuie să e

disponibilă în permanenţă.5.9.4 Fezabilitatea, ecienţa i rapiditatea implementării

procedurii de retragere trebuie să constituieobiectul unor testări interne regulate, bazate peanaliza pericolelor i evaluarea riscurilor asociate,

însă efectuată cel puţin o dată pe an. Aceastatrebuie să e efectuată într-o manieră care săasigure implementarea i funcţionarea ecientă aprocedurii.

5.10 Managementul neconformităţilor i al produselor neconforme

5.10.1 Trebuie să existe o procedură pentru managemen-

tul materiilor prime, produselor semifabricate i

nite, echipamentelor de proces i ambalajelorneconforme. Aceasta trebuie să includă minim:– izolarea/proceduri de carantină– analiza pericolelor i evaluarea riscurilor

asociate– identicare (ex: etichetarea)– decizia referitoare la viitoarea utilizare (ex: elibe-

rarea, reprocesarea/tratarea ulterioară, blocarea,carantina, respingerea/evacuare ca deeu).

5.10.2 Responsabilităţile pentru managementul produse-

lor neconforme trebuie să e clar denite. Proce-

dura pentru managementul produselor neconformetrebuie să e înţeleasă de toţi angajaţii relevanţi.

5.10.3 În cazul prezenţei unor neconformităţi, trebuie săse ia măsuri imediate pentru a se asigura căcerinţele produsului sunt îndeplinite.





✂


A B C D Explicaţie

5.10.4 Produsele nite ambalate sau ambalajele,

ambele de mărci proprii, care nu sunt conformecu specicaţiile, nu trebuie să e puse încomercializare sub acea marcă. Excepţiile vortrebui să e agreate în scris cu partenerii decontract.

5.11 Acţiuni corective

5.11.1 Trebuie să existe o procedură pentru înregistrareai analiza neconformităţilor, care să urmăreascăevitarea reapariţiei acestora, prin întreprindereade acţiuni preventive i/sau acţiuni corective.

5.11.2

KOKO nr.10: Acţiunile corective trebuie să e formu-late clar, documentate i efectuate cât mai repedeposibil, pentru a preveni reapariţia neconformită-ţii. Responsabilitatea i termenul limită pentruacţiunea corectivă trebuie să e clar denite.Documentaţia trebuie păstrată într-un loc sigur itrebuie să e uor accesibilă.

5.11.3 Efectuarea acţiunii corective implementate trebuiedocumentată, iar ecienţa acesteia trebuievericată.

6 Apărarea alimentelor i Inspecţiile externe

6.1 Evaluarea apărării

6.1.1 Trebuie să e denite responsabilităţi pentruapărarea alimentelor. Cei responsabili trebuie săe personal cheie sau să aibă acces la echipa detop management.Trebuie să e demonstratăsucientă cunoatere în acest domeniu.

6.1.2 Trebuie efectuată o analiză a pericolelor i oevaluare a riscurilor asociate pentru apărareaalimentelor. Bazat pe această evaluare i pecerinţele legale, trebuie identicate zonele criticepentru securitate.Analiza pericolelor i evaluarea riscurilor asociatepentru apărarea alimentelor trebuie efectuatăanual sau la modicari ce afectează integritatea

alimentelor.Un sistem de alarmă corespunzator trebuie să edenit i ecienţa lui testată periodic.

6.1.3 Dacă legislaţia prevede înregistrarea locatiei sauinspecţii ale locaţiei, trebuie facută dovadarespectării acesteia.

6.2 Securitatea locaţiei

6.2.1 Pe baza analizei pericolelor i evaluării riscurilorasociate, zonele identicate ca i critice pentrusecuritate trebuie sa e protejate în mod adecvatpentru a preveni accesul neautorizat.Punctele de acces trebuie să e controlate.

6.2.2 Trebuie să existe proceduri care să previnăfalsicarea/sabotajul i/sau să permită identica-

rea semnelor de falsicare/sabotaj.






A B C D Explicaţie

6.3 Securitatea personalului i a vizitatorilor

6.3.1 Politica pentru vizitatori trebuie să conţină aspecteale planului de apărare. Personalul de livrare i de

încărcare care se aa în contact cu produsultrebuie să e identicat i să respecte regulile deacces ale companiei. Vizitatorii i furnizorii externide servicii trebuie să e identicaţi în zonele încare se aă produse i trebuie să e înregistraţi înmomentul intrării. Ei trebuie să e informaţiprivind politica locaţiei i accesul lor să e contro-

lat în mod corespunzător.

6.3.2 Toţi angajaţii trebuie să e instruiţi anual privindapărarea alimentelor sau atunci când apar schim-

bări semnicative de program. Instruirile trebuiedocumentate.Procedurile de angajare i de încheiere a contrac-

telor de muncă trebuie să ia în considerareaspectele de securitate, atât cât permite legislaţia.

6.4 Inspecţii Externe

6.4.1 Trebuie să existe o procedura documentată pentrugestionarea inspecţiilor externe i a vizitelorociale. Personal relevant trebuie să e instruitpentru aplicarea procedurii.



GERMANIA | BERLINIFS Management GmbHAm Weidendamm 1 AD-10117 BerlinTelefon:+49(0)3072625074Fax: +49(0)3072625079E-Mail: [email protected]

FRANŢA | PARISIFS Ofce Paris

FCD12, rue EulerF-75008 ParisTelefon:+33(0)144439916Fax: +33(0)147205353E-Mail: [email protected]

ITALIA | MILANOIFS Ofce MilanFederdistribuzioneVia Albricci 8I-20122 Milano

Telefon:+39(0)289075150Fax: +39(0)26551169E-Mail: [email protected]

POLONIA | VARŞOVIAIFS Ofce Central & Eastern Europeul. Serwituty 25PL-02-233 WarsawTelefon:+48601957701E-Mail: [email protected]

BRAZIL | DOURADOSRepresentante IFS BrasilCaroline NowakBR-79824 Dourados, MSTelefon:+55(67)81514560E-Mail: [email protected]

CHINA | HEFEIStarFarmRoom 2301, C building,

Fortune Plaza No. 278 Suixi Road, 230041,Hefei, Anhui, ChinaTelefon:+86(0)5515666069Fax: +86(0)5515681376E-Mail: [email protected]

[email protected]

USA | ST. LOUISIFS North America1610 Des Peres Road, Suite 150USA-St. Louis, MO 63131Telefon:+13146864610

Fax: +13146864602E-Mail: [email protected]

DATELE DE CONTACT ALE BIROURILOR IFS

ifs_food_v6_ro

Documents