UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FILIALA CALARASI

IERBAR

Profesor coordonator: Student: Florea Ramona – Nicoleta

Sef lucrari doctor: Culea Rodica Anul I, grupa 1

Denumire populara: Stir salbatic sau stir porcesc;

Denumire stiintifica: Amaranthus retroflexus;

Regn: Plantae;

Familia: Amarathacea;

Perioada de germinare: Tarzie, germinatie tipic de vara; iunie-septembrie;

Utilizare: Deși știrul este considerat o buruiană, în grădinile organice ajută la aerisirea solului. Frunzele sunt comestibile și au gust asemănător spanacului. Este bogat in vitamine, in spedcial A, K, B1, B3, B5, B6, B17, C, E, riboflavina, acid folic si folat si minerale precum calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, cupru si magneziu. De asemenea este bogat in acizi grasi polinesaturati, in special acid linoleic. De asemeni, contine cantitati ridicate de acid oxalic, care are un rol important in formarea calculilor renali (de tip oxalati sau cu compozitie mixta), inhiba absorbtia calciului si zincului, si influenteaza negativ persoanele care sufera in general de afectiuni ale rinichilor, guta, artrita reumatoida, polireumatism articular.

Locul recoltarii: Calarasi;

Data recoltarii: 29.10.2013

Denumire populara: Busuioc salbatic, mierea porcului;

Denumire stiintifica: Galinsoga parviflora;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Familie:  Compositae (Asteraceae);

Perioada de germinare: Primavara tarziu – vara;

Areal de răspândire: Planta este prezenta pe soluri nisipoase si pe soluri luto-nisipoase. Creste luxuriant pe soluri bogata in humus si azot;

Proprietati medicinale: Este folosita ca astringent in cazul ranilor usoare si drept calmant la intepaturile iritante. Are, de asemenea, utilizari culinare: florile, frunzele si tulpina, fie proaspete in supe ori salate, fie uscate, iar pudra folosita ca aromatizant; sucul extras din planta se asociaza cu sucul de rotii sau cu alte verdeturi;

Locul recoltarii: Calarasi;

Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Căpriță, lobodă-porcească, spanac-sălbatic, verdze,verzișoare;

Denumire stiintifica: Chenopodium album;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordinul : Caryophyllales;

Familie: Amaranthaceae;

Descriere: Poate crește până la 1,5 m (în cazuri excepționale până la 3 m). Are frunze de două tipuri: cele de la bază au formă romboidală, cu margini zimțate adânc, iar cele de la vârf sunt lanceolate, lungi și înguste; au un aspect cerat, cu spatele albicios. Florile sunt micuțe, de culoare verde, și cresc pe niște moțuri lungi, care ajung și la 40 de cm;

Perioada de germinare: Primavara – vara;

Areal de răspândire:  Este o buruiană comună în locurile de cultură ogoare, grădini etc.;

Locul recoltarii: Calarasi;

Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Galbenele, rujuliță, călinică, filimică, ochi galben;

Denumire stiintifica: Calendula officinalis;

Regn:Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin: Asterales;

Familie: Compositae (Asteraceae);

Descriere: Gălbenele este o specie de plante de cultură anuală, înaltă de 40-80 cm, bogat ramificată, pubescentă, cu miros balsamic puternic. Se cultiva din samanta, fiind foarte pretentioasa la soare, de care are nevoie din plin, dar adaptabila si la celelalte conditii de mediu. Cu florile sale de un galben-portocaliu viu colorat, crescand in asociatii dese si inflorind tot timpul anului (daca ii sunt culese florile la timp), este adesea prezenta si in spatiile verzi, ca planta decorativa.;

Areal de răspândire:  Gălbenelele pot fi cultivate pretutindeni în România, fără să apară probleme de climă sau de sol;

Proprietati medicinale: În terapii medicinale, gălbenelele se utilizează sub formă de infuzie, pentru uz intern în primul rând - ținta fiind ulcerul și gastritele. Preparatele fitoterapeutice din gălbenele sunt utile în tulburările de ciclu menstrual, în afecțiunile hepatice și afecțiunile biliare. Principiile active din gălbenele se pretează pentru tratarea locală a plăgilor de diverse origini, a înțepăturilor de insecte, a degeraturilor și arsurilor, a infecțiilor localizate ale pielii, a plăgilor care se vindecă greu - plăgile atone -, în terapia acneei precum și pentru ameliorarea tenurilor uscate. Extractul din gălbenele este folosit în tratamentul pe cale naturală al giardiozei, iar după unii autori este util ca adjuvant în tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal;

Locul recoltarii: Calarasi;

Data recoltarii: 26.10.2013.

Denumire populara: Izma bună, izmă de grădină, izmă proastă, mentă, mintă sălbatică, piperiță, vaeșniță;

Denumire stiintifica: Mentha x piperita;

Regn:Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin: Lamiales;

Familie: Lumiaceae;

Perioada de crestere: Infloreste in iunie-iulie, se culege numai din zonele umbroase;

Areal de răspândire: Crește pe soluri ușoare, afânate, mai ales în Câmpia de Vest, Câmpia Olteniei, Câmpia Burnazului, Câmpia Bărăganului, Câmpia Dobrogei, în zone din Țara Bârsei, în sudul și centrul Moldovei (Județele Bacău, Neamț, Galați, Vrancea), in conditii de lumina si umiditate;

Proprietati medicinale:  Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, măghiranul, salvia și levănțica. Planta are proprietati antiseptice gastrointestinale, bacteriostatic și carminativ, colagog, sudorific, diuretic. Aceasta se utilizeaza intern în infecții gastro-intestinale, balonări abdominale, dispepsii, dischinezii biliare cu hipertonie, diaree, calmant în vărsături (atât la sugari cât și la adulți), spasme pilorice; dar si extern, sub formă de cataplasme reci: contribuie la ameliorarea durerilor de cap; în dureri reumatice și urticarie; în îngrijirea tenurilor grase și seboreice;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 25.10.2013

Denumire populara: Mohor verde;

Denumire stiintifica: Setaria viridis;

Regn:Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta

Ordin: Poales (Graminales);

Familie: Graminae (Poaceae);

Perioada de germinare: La inceputul verii (germineaza in perioada calda);

Areal de răspândire: Prefera zone cu soluri sarace in calciu, usoare, bogate in elemente nutritive, in regiunile calde;

Descriere: Buruiana graminee anuala, cu pseudospic, verde ca iarba, care formeaza tufe rare. Prefera soluri slab acide-neutre;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Rostopasca, iarbă de negi, negelariță;

Denumire stiintifica:  Chelidonium majus;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin: Papaverales;

Familie: Papaveraceae;

Perioada de crestere: Înflorește din aprilie până în septembrie. Culesul se face pe timp frumos, însorit, în zile fără ploaie (ploaia favorizează brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active);

Areal de răspândire: Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul așezărilor omenești), în tufărișuri, până în regiunea montană;

Proprietati medicinale: Detine numeroase proprietati medicine: antivirale, antitumorale, analgezice, antiinflamatoare, antimicrobiene, imunomodulatoare, antispastice, coleretice. Indicatiile sale terapeutice curpind o mare varietate de afectiuni: acnee, afecțiuni hepato-biliare, afecțiuni digestive, afecțiuni intestinale, afecțiunile splinei, angină pectorală, angiocolite, artrită, astm bronhic, arterioscleroză cerebrală, atonie vezicală, bătături, blefarită, boli de ficat, boli de piele persistente, cataractă, catar bronșic, colesterol crescut, colici biliare, constipație atonă, herpes rebel bucal și genital, hipertensiune arterială etc.;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Păpădia, buhă, cicoare, lăptucă, curu-găinii, floarea-sorului, floarea-broaștei, gălbinele-grase;

Denumire stiintifica: Taraxacum officinale;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin: Asterales;

Familie: Asteraceae;

Perioada de crestere: Primavara devreme pina toamna tirziu;

Areal de răspândire: Păpădia este găsită pretutindeni, unde se află vegetație, de la câmpie până în zona subalpină, prin locuri necultivate și pe marginile drumurilor. Ea are anumite locuri in care creste ca de exemplu: nu creste în loc umbros ci în loc cu soare, ea crește în calea unui izvor subteran, etc.;

Proprietati medicinale:  Păpădia reprezintă o planăa medicinală apreciată pentru proprietățile ei terapeutice: curață organismul, stimulează activitatea ficatului, vindecă diabetul. Rădăcinile de păpădie sunt considerate un remediu natural în tratamentul unor variate afecțiuni datorită acțiunii acestora asupra organismului: depurativă, sudorifică, diuretică, stimulatorie, fiind utilizate și ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos.

Păpădia ajută și la vindecarea: anemiei, acneei, celulitei, varicei, reumatismului, hemoroizilor, fermentațiilor intestinale, tulburărilor de metabolism, eczemelor, inflamației ganglionilor, gutei, litiazei biliare, litiazei renale.

Salata de frunze proaspete de păpădie curăță organimul de toxine. Decoctul de păpădie se recomandă în afecțiunile circulatorii, hepatice, renale, gută, obezitate, diabet. Din acest decoct se beau zilnic, două trei căni pentru rezultate eficiente;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 27.10.2013.

Denumire populara: Ștevie, dragomir, măcrișul-cucului, măcriș de gradina;

Denumire stiintifica: Rumex patientia;

Regn: Plantae;

Ordin: Caryophyllales;

Familie: Polygonaceae;

Perioada de crestere: Apare primavara timpuriu;

Areal de răspândire: Prefera zonele cu solurile profunde, bogate in humus, argilo-nisipoase si bine-structurate;

Proprietati medicinale:  Planta este binecunoscuta in special datorita continutului sau de vitamine A,C, E, zinc, calciu, potasiu, magneziu, oligoelemente fosfor, substante mucilaginoase, aminoacizi, flavonoide, pectine, fitosteroli,fibre si carbohidrati.

Printre actiunile benefice pe care stevia le are asupra organismului se numara si normalizarea nivelului zaharului din sange, ce determina in acelasi timp scaderea poftei de dulciuri. Acest lucru se explica prin continutul de substante dulci glicozide, ce nu sunt metabolizate de organism, pastrandu-se astfel un nivel echilibrat de glicemie. Astfel stevia ajuta la pierderea in greutate, controland apetitul si scazand pofta de alimente grase.Prin continutul sau bogat de fibre are rolul de a hrani pancreasul.Substantele sale mucilaginoase, pectine, uleiuri si carbo-hidrati armonizeaza digestia, accelerand tranzitul intestinal.Are un rol diuretic datorita continutului bogat in flavonozide, ajutand astfel organismul sa se debaraseze de excesul de lichide.

Este un bun reglator al presiunii arteriale. Datorita continutului sau de minerale si aminoacizi creste nivelul energetic al organismului si stimuleaza in acelasi timp activitatea cerebrala.Are actiune antibacteriana si antiparazitara fiind foarte bun si recomandat chiar si in canidoze, enterocolite, in cazul acesteia din urma nu produce fermentatie;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Volbura, rochița-rândunicii;

Denumire stiintifica: Convolvulus arvensis;

Regn:Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin: Solanales;

Familie: Convolvulaceae;

Areal de răspândire: Se raspandeste, in general, pe solurile dense, compacte;

Descriere: Este o plantă perenă, erbacee, cățărătoare sau târâtoare, care poate crește până la 2 m. Frunzele sunt dispuse în spirală, de formă variată, lungi de 2-5 cm, cu un pețiol de 1-3 cm. Florile au formă de trompetă, cu diametrul de 1-2,5 cm, albe sau roz pal, cu cinci dungi radiale mai închise la culoare. Deși produce flori atractive, deseori este considerată a fi o buruiană din cauza creșterii rapide și sufocării plantelor cultivate;

Proprietati medicinale: Este folosita pentru proprietatile ei purgative si laxative. Extern se utilizeaza in furuncule si abcese;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 25.10.2013.

Denumire populara: Troscotul, hericică, iarba găinilor, târșoacă, troscovă, troscoțel;

Denumire stiintifica: Polygonum aviculare;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin: Caryophyllales;

Familie: Polygonaceae;

Perioada de crestere: Înflorește din mai și până în septembrie;

Areal de răspândire: Este răspândită în toate zonele țării, în locuri cultivate sau necultivate, la marginea drumurilor, a șanțurilor și în locuri virane;

Descriere: Plantă erbacee cu tulpina de obicei întinsă pe pământ sau ascendentă, cu frunze mici, eliptice și flori hermafrodite de culoare alb-roz sau verzui. Rădăcina este pivotantă iar fructul o achenea;

Proprietati medicinale:  Detine proprietati medicinale esentiale: astringent, antidiareic, diuretic, hipotensiv și mineralizant. Cu alte cuvinte, intern, are rol tonifiant și astringent în combaterea diareei; remineralizant la anemici și convalescenți; în reumatism, gută, boli de plămâni, ca adjuvant. Extern, planta ajută la cicatrizarea rănilor, în boli contra reumatismului și în vindecarea hemoroizilor;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Mușețelul, romaniță, mătrice, mătricea, morună, roman, romonel;

Denumire stiintifica: Matricaria recutita;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin: Asterales;

Familie: Asteraceae;

Perioada de crestere: Înflorește începând cu lunile aprilie-mai până la sfârșitul lunii august, uneori înflorește și a doua oară în septembrie. Momentul cel mai prielnic pentru recoltare este atunci când majoritatea inflorescențelor au petalele marginale dispuse orizontal;

Areal de răspândire:  Mușețelul este o plantă originară din sudul și sud-estul Europei, astăzi întâlnită în aproape întreaga lume. În țara noastră are o mare arie de răspândire întâlnindu-se aproape peste tot, de la câmpie unde apare masiv pe solurile sărăturoase, pâna în toate locurile însorite și mai umede de pe lângă drumuri, căi ferate, pajiști, fânețe, cu predilecție pe solurile nisipoase ușoare;

Descriere: Musețelul este o plantă erbacee, anuală, spontană, atingând o inălțime între 20 și 60 cm. și mult ramificată, cu flori grupate în capitule terminale. Marginea fiecărui capitul este ocupată de flori albe, iar în regiunea lui centrală se găsesc numeroase flori tubuloase, galben-aurii;

Proprietati medicinale: Detine importante proprietati medicinale cum ar fi: antiinflamatoare, antiseptice, analgezice, antihistaminice, cicatrizante și gastrice, acțiune antiseptică și decongestivă anorectal, tonic capilar;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Nalbă mare, turta popii, nalbă de câmp, rujă;

Denumire stiintifica: Althaea officinalis;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta

Ordin: Malvales;

Familie: Malvaceae

Perioada de crestere: Înflorește din iulie și până în septembrie;

Areal de răspândire: În flora spontană vegetează numai în zonele de câmpie, prin locuri ruderale, pe lângă drumuri, garduri și pe lângă zidurile caselor părăsite;

Descriere: Plantă erbacee, bianuală sau vivace, cu tulpină dreaptă, înaltă de până la 1 m, ramificată și acoperită cu peri, cu flori mari de culoare roz-violacee cu vinișoare violete, frunze lung-pețiolate, verzi-albicioase și catifelate datorită perilor foarte deși;

Proprietati medicinale: A fost observata in urma utilizarii terapeutice a plantei o acțiune internă secretolitică pulmonară, detine proprietatea antiinflamatoare a aparatelor respirator, renal și gastrointestinal si, de asemeni, are acțiune expectorantă și emolientă. Extern, se administreaza sub forma de cataplasme în: laringite, traheite, furunculoze și sub formă de gargară în: abcese dentare, amigdalite;

Locul recoltarii: Calarasi, spatiul public;

Data recoltarii: 30.10.2013.

Denumire populara: Palamida;

Denumire stiintifica: Cirsium arvense;

Regn: Plantae;

Increngatura: Magnoliophyta;

Ordin:  Asterales;

Familie: Asteraceae;

Perioada de crestere: Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august;

Areal de răspândire: Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre;

Descriere: Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena, iar o singura planta produce in jurul a 3000 de fructe;

Proprietati medicinale: Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Se utilizeaza intern in cazul bolilor aparatului respirator, edemelor, dischineziei biliare, starilor febrile - sub forma de infuzie, decoct. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Supradozajul, dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii;

Locul recoltarii: Calarasi, gradina proprie;

Data recoltarii: 30.10.2013.

PLANTE MEDICINALE

BURUIENI