IAnul XVII Nr. 845 Duminic[ 8 septembrie 2019

Publica\ie cultural[ ;i artistic[. Editor Centrul Multicultural Poesis

PAGINA 6

PAGINA 7

Publica\ie cultural[ finan\at[ de Ministerul Culturii

;i Identit[\ii Na\ionale

“Festivalul Corona Carpatica - Zilele revistei Cronograf”

Predecesorii lui NicolaePaulescu au stabilit relațiadintre pancreas și diabet (E.Lancereaux, 1877), iar Min-kowski și von Mering au con-firmat-o experimental.

Dar cel care a identificatși caracterizat din punct devedere al acțiunilor sale, hor-monul pancreatic, pe care îldenumește pancreatină, afost profesorul Paulescu, înziua de 21 iunie 1921 și făcutpublic în 30 august 1921 în-tr-o revistă belgiană.

Remus |iplea ;i-alansat albumul

“Dumnezeul meu”150 de ani de lana;terea lui

Nicolae Paulescu

Voievodul Codrului se `ntoarce `n satul natal

Se spune c[ o imagine bun[ facec]t o mie de cuvinte. Av]nd `n ve-dere c[ aici avem peste 250 de im-agini, ̀ mp[r\ite ̀ n capitole ilustr]ndmomentele capitale ale vie\ii cre;ti-ne (botezul, rug[ciunea, pelerinajul,sfin\irea bisericii, sfin\irile de pro-priet[\i, Pa;tele, Cr[ciunul, s[rb[to-rile speciale, nunta, banii bisericii,`nmorm]ntarea, pomenireamor\ilor) ;i obiceiuri specificeOa;ului, putem spune c[ artistul neaduce un discurs vizual de mari pro-por\ii.

Cu to\ii experiment[m mai multetipuri de rela\ii, pe unele le sim\imca pe un izvor de energie, iar alteleparc[ ne epuizeaz[ complet. Ce me-saje stau `n spatele acestor contextediferite? Care sunt comportamentelenoastre care ne fac s[ alunec[m dinzona de echilibru `ntr-una din celedou[ extreme? Cu siguran\[, dac[privim rela\ia ca pe un context decre;tere ;i evolu\ie personal[, estenecesar s[-i acord[m o aten\ie ;i oanaliz[ obiectiv[.

~n cadrul Bienalei de Artă de laTimişoara, în perioada 18 septem-brie – 25 octombrie 2019, GaleriaJecza va găzdui expoziţia grupuluisubREAL – Serving Art Again(Călin Dan & Iosif Kiraly), curatorAmi Barak. Expoziția se concen-trează asupra unor momente sem-nificative din creația anterioară.Prezintă ;i o lucrare recentă,"Mul\umiți – Nemul\umiți", o adap-tare la contextul Timi;oarei a uneiadintre ultimele lor producții.

De Zilele Europene ale Patrimoniului, sabia (replica)Marelui Voievod :tefan cel Mare ;i Sfânt va putea fi ad-mirată gratuit în mausoleele din Județul Vrancea. Astfel,`n data de 13 septembrie 2019, ora 15.00, la MausoleulEroilor Mără;e;ti, cu prilejul Centenarului GeneraluluiEremia Grigorescu – comandantul Armatei I-a în luptelede la Mără;e;ti din 1917 – va fi organizat un ceremonialmilitar ;i religios de predare a Sabiei (replicei) MareluiVoievod :tefan cel Mare ;i Sfânt. După finalizarea cere-monialului, Sabia va fi a;ezată pe sarcofagul generaluluiEremia Grigorescu din interiorul Mausoleului. Sâmbătă,14 septembrie 2019, de la orele 14.00, Sabia MareluiVoievod :tefan cel Mare ;i Sfânt va fi transferată laMausoleul Eroilor Mără;ti, unde va fi expusă până înjurul orelor 17.30. Tot aici, `n jurul orei 15.15 sunta;teptați să ajungă ;i cicli;tii care vor participa la eveni-mentul ”Mausolee pe bicicletă”. Evenimentul este organizatde către Direcția Județeană pentru Cultură Vrancea,Inspectoratul Județean de Jandarmi ”Eracle Nicoleanu”Vrancea, Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea, înparteneriat cu Consiliul Județean Vrancea ;i MuzeulVrancei.

Sabia Marelui Voievod:tefan, expus[ la

M[r[;ti ;i M[r[;e;ti

Nicolae Mure;an re`nvie tradi\ia la Bolda invit]nd prietenii ;i colaboratorii s[

s[rb[toreasc[ `mpreun[ “S]nt[ M[rie Mic[“

PAGINA 4

“Serving ArtAgain” de C[linDan & Iosif Kiraly

C]t de mult este“prea mult” `ntr-o rela\ie?

Un episod nepl[cut de la sfin\ireaM[n[stirii Bixad din anul 1900

PAGINA 2

PAGINA 5PAGINA 3

2 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019

Episod jenant la sfin\ireaM[n[stirii Bixad

Mănăstirea Sf. Vasile cel Mare din Bi-xad, care a ars în anul 1898, a fost recon-struită conform tuturor cerințelor epociide azi de către starețul Pásztory Árkád ;ia fost sfințită cu mare fast în data de 5 au-gust. La această sfințire a fost prezentă înnumăr mare elita comitatului Sătmar, in-telectualii din provincie și reprezentanțiiprotopopiatelor învecinate. La masa fes-tivă, cu tac]muri bogate, au participat 300de persoane. Starețul Pásztory Árkád l-aovaționat în primul rând pe întâiul stătă-tor al Bisericii Catolice, Papa. Apoi, co-mitele Hugonnai Béla a ridicat paharulîntru sănătatea regelui, fiind aplaudat depublicul ce s-a ridicat `n picioare prinovații până la sfârșit. Apoi, contele Hu-gonnai a luat cuvântul. El a apreciat mi-siunea națională a Mănăstirii din Bixad,misiune pe care a îndeplinit-o cu patrio-tism pe acest teritoriu locuit de o anumitănaționalitate. Și în urma acestor virtuțiale patriotismului și ale spiritului național,care sunt cunoscute și în cele mai înaltecercuri, a acceptat primul ministru cu so-ția lui să fie patronii sfințirii de astăzi. Pri-mul ministru nu a putut fi prezent la ser-barea de azi din cauza altor obligații, darl-a însărcinat pe comite s[-l reprezinte.În numele primului ministru, comitele acerut binecuvântarea lui Dumnezeu asu-pra mănăstririi sfințite azi, i-a ovaționatpe locuitorii ei și i-a îndeamnat la acțiunipatriotice și pe viitor. La masă, au fost au-zite și alte toasturi. Am auzit din parteanumeroșilor preoți români prezenți - maiales din partea preotului Berinde Alexiudin Seini - multe cuvântări maghiarefrumoase.

Culoarea națională a serbării a fostasigurată într-o armonie frumoasă și arespectului reciproc frățesc din partea na-ționalităților române și rusești. Cu atâtmai penibil[ și mai izbitoare a fost atitu-dinea incalificabilă, scandaloasă a preo-tului Dredean Eugen din Târșolț. La ter-minarea mesei, Gavris Kelemen, un că-lugăr tânăr și promaghiar, a intonat înmijlocul sălii pe lângă muzica țiganilorimnul maghiar. Publicul s-a ridicat in-stantaneu ca lovit de curent electric și acântat împreună cu preotul melodia. Înacest moment, Dredean, sărind în sus aexclamat „Obrăznicie, rușine!” ;i a ieșitdin sală. Și mai înainte s-a observat atitu-dinea ostil[ a acestui om față de cei pre-zenți. Când Majoros Lajos l-a ovaționatpe starețul mănăstirii ca pe un promotoral spiritului maghiar, el a dat glas indig-nării lui spunând că „este o infamie să sevorbească în acest fel despre un preot ro-

mân”, comportându-se în mod necuviin-cios. Însă și-a primit pedeapsa mult me-ritată și lecția cuvenită despre patriotismulmaghiar. Dr. Ember Elemér, medicul dinSeini și Gyarmathy Sándor, casier la Casade economii au plecat după el. Și după ceacesta a refuzat dur să dea explicații desprespusele lui, a fost pălmuit de două ori decei doi, după ce pălăria i-a zburat de pecap și după această pedeapsă bine meri-tată a fugit de la locul serbării. Incidentulacesta, bineînțeles, a devenit subiectulunor discuții publice. S-au adunat c]tevagrupuri, uneori s-au auzit și replici aprige,însă demersul preotului a fost în generalcondamnat. Preoțimea română și-a ex-primat indignarea față de comportamen-tul colegului lor. Acest episod jucat acumde Dredean Eugen nu este primul. ~n ca-litate de capelan al agitatorului vestit dinȘișeşti Vasile Lucaciu, care aparent a fostîntotdeauna de acord cu șeful său, totuși,a căutat bunăvoința episcopului său prina turna acțiunile lui Lucaciu. Rezultatulacestor acțiuni condamnabile a fost cădintre cei douăzecișitrei de candidați maiîn vârstă și cu sentimente filomaghiaredin districtul „Oaș”, el a fost numit decătre episcopul său la parohia bogată dinTârșolț. Aici funcționează deja de cinciluni. Dar fanatizează lumea și în satul său,nu numai la adunarea de azi. El își instru-iește zilnic turma care a trăit pănă acumîn pace, asupra vederilor sale împotrivanațiunii, însă, slavă Domnului, cu preapuțin succes până acum. Sperăm că nupeste mult timp după cele întâmplate șicercurile abilitate nu vor mai tolera unastfel de preot în poziția lui. (P.H.)

(Szamos, 12 august 1900)

C[tre Asocia\ia Agricol[ a Comitatului Satu Mare

Este un lucru cunoscut că AsociațiaAgricolă a Comitatului Satu Mare, maiales în ultima perioadă, se străduiește prinniște măsuri ample și adânci să realizezeacele obiective și scopuri pe care ;i le-afixat în programul ei.

Mai ales de când statul caută mai dess[ intre `n contact cu asemenea asociațiiși de când ministrul agriculturii, în loculteoriilor generale și frazelor tari, are grijăs[ ia măsuri pentru punerea în practică aunor condiții de îmbunătățire a vieții dezi cu zi, se simte și în cazul acestor asociațiidirecția practică a acestei orientări. Unrezultat al acestei direcții naturale este șiideea din ce în ce mai răspândită c[ inte-resele agriculturii – acolo unde este posibil– trebuie să aibă o linie comună cu inte-resele industriei. Agricultorii și meseriașiitrebuie să se susțină reciproc, pentru căau nevoie unii de alții. Primii ca furnizoride materie primă, iar cei din urmă în ca-litatea lor de prelucrători ale acestora. Orecunoaștere a importanței acestor legă-turi a fost intenția din anul trecut a Aso-ciației Agricole a Comitatului Satu Marede a facilita, printr-o expoziție comercialăgenerală pentru unele ramuri industrialecu legături strânse cu agricultura, ca elesă-și prezinte produsele utilizatorilor șiconsumatorilor din agricultură. Cu aceas-tă ocazie s-ar fi putut expune toate unel-tele și mărfurile industriale de care se potfolosi în mod practic agricultorii.

Este cunoscut și faptul că această ideenu s-a putut realiza din cauza expozițieide la Szeged. Meseriașii noștri au salutatatunci această idee cu bucurie și au apre-ciat profund atenția manifestată din par-tea Asociației Agricole, la fel și importanțaunor legături către sectorul agricol, iardacă expoziția cu pricina s-ar fi putut rea-liza, este sigur că ei ar fi validat aceastăidee prin fapte.

Pe baza interesului manifestat anultrecut, autorul prezentului articol ridicădin nou ideea< oare nu ar fi benefic, dacăAsociația i-ar atrage la o proximă expo-ziție și pe meseriașii noștri, așa cum a fostconcepția de anul trecut? O astfel de ex-poziție ar oferi o ocazie bună pentru pu-blicul agricol de mii și mii de persoanedin orașe și sate să cunoască cele mai buneproduse ale meseriașilor noștri și să seconvingă asupra faptului că majoritateaproduselor industriale necesare agricul-turii se pot achiziționa și în comitatul nos-tru.

Noi apreciem cum se cuvine scopurileși intențiile expozițiilor pe țară unde sedeschide o perspectivă concurențialăchiar și în fața celor mai mari ambiții, însătrebuie să recunoaștem și faptul că acesteexpoziții oferă pentru cea mai mare partea meseriașilor noștri cel mult posibilitateaobținerii unei medalii strălucite, dar fărăfoloase practice palpabile. Publicul nostruconsumator este aici în comitat, noi aicitrebuie să-l convingem că articolele noas-tre industriale nu numai că merită toatăatenția, dar eventual sunt chiar mai buneși în privința calității ca alte produse carepar mai atractive doar prin aspectul ex-terior decât prin valoarea lor adevărată.

Pe de altă parte, nevorbind acum des-pre faptul că dezvoltarea industriei noas-tre depinde de asigurarea unei piețe dedesfacere, o astfel de expoziție ar putea fide folos și meseriașilor noștri, care ar pu-tea compara diferitele produse și ar puteafolosi cele văzute spre propriul folos. Dela mulți meseriași am auzit că participarealor la astfel de expoziții naționale este unlucru costisitor fără vreun folos practic,ei venind acasă cel mult cu amintirea taxeimari de participare.

Noi suntem de acord cu plânseteleprivind lipsa foloaselor directe și taxelede participare mari, însă nu suntem deacord deloc cu faptul că un meseriaș par-ticipant la orice expoziție nu ar găsi cevace să fie de folos pentru meseria lui saucă nu ar putea face niște comparații și nu;i-ar putea face niște calcule și trage ni;teconcluzii. C]t privește taxa de participare,sperăm că Asociația Agricolă ar suportaaceastă taxă pentru sprijinirea industrieinoastre și ar percepe taxă doar de la ceicare ar valorifica pe loc atricole indus-

triale. Pentru articolele destinate doar ex-poziției, nu ar trebui percepută nicio taxă.O expoziție de acest fel ar fi o ocazie bunăpentru prezentarea și aprecierea industrieinoastre și pentru valorificarea unor pro-duse industriale.

Această idee a fost formulată anul tre-cutde către domnul Böszörményi Sándor,proprietar de terenuri din Petin. Autorulprezentelor rânduri ar dori deci revenireala această idee și recomandă cu respect s[intre și în atenția Asociației Agricole dinComitatul Satu Mare.

Szatmári(Szamos, 5 august 1900)

Inaugurarea „Casei meseria;ilor”

Duminica trecută s-a inaugurat „Casameseriașilor”, eveniment urmat de o săr-bătoare. Adunarea generală a fost deschisăde o cuvântare frumoasă de către preșe-dintele Tankóczi Gyula, care a apreciat șia mulțumit pentru spiritul de sacrificiudin partea marelui public, care a făcut po-sibilă înființarea Casei. După el, secretarulThurner Albert a citit un raport amplu șiîntocmit cu grijă despre activitatea de 9ani a Cercului meseriașilor. El a propustotodată angajarea unui împrumut de5000 de coroane de la Uniunea coopera-tivelor de economii pentru plata restanțeidin prețul de achiziție, propunere apro-bată în unanimitate. La finalul adunăriigenerale, protopopul Biki Károly, într-orugăciune impresionantă a cerut binecu-vântarea Cerului asupra Casei. Corul me-seriașilor, acompaniat de taraful lui BunkóVince, a cântat Imnul sub conducerea di-rijorului Veres Lajos. Apoi, secretarulThurner Albert a recitat oda scrisă laaceastă ocazie de Deák Kálmán. În sfârșit,corul a intonat un cântec de Mendelsohnși o melodie populară de Meder Mihály.După acestea a început serbarea în curteaîmpodobită cu lumină electrică, crengiverzi și steaguri. În curte s-au învârtit 33de gospodine și 72 de domnișoare, careau plătit din veniturile de pe urma acesteimese festive 800 de coroane în favoareaCasei. Către miezul nopții, o furtună zdra-vănă a perturbat serbarea, care a pricinuitmulte neplăceri, însă buna dispoziție nua fost distrusă. Cei prezenți vor ține mintemult timp această zi memorabilă. Luni,când soarele era deja la zenit, se mai puteaauzi muzica din curte.

(Szamos, 9 august 1900)

Chestiunea terenurilor de joac[ pentru tineretA;a cum se știe, cei doi directori de

gimnaziu principal din orașul nostru autrimis o adresă către oraș prin care ei so-licită spațiu pentru un teren de joacă con-form intențiilor ministrului cultelor și aleducației publice. Scopul formulat de mi-nistru prin intenția lui de a organiza dupămese de joacă, este mult mai importantdin punct de vedere al educației decât s-ar părea la prima vedere. Este un lucruconoscut că ministrul cultelor și al edu-cației publice, cu un tact pedagogic exce-lent a propus promovarea educației tine-retului în așa fel că a introdus joaca înșcoli, așezând-o chiar deasupra gimnas-ticii.

Cu toate că și gimnastica are mari be-neficii asupra corpului, însă totuși nu înmăsura și nicidecum atât de multilateralca ;i joaca. În cazul gimnasticii este acti-vată ba o parte a corpului, ba cealaltă, întimp ce la joacă, în cele mai multe cazuri,tot sistemul muscular este implicat, și din

această cauză și efectul este mai mare șimai sănătos. Joaca are un efect și asuprasufletului, pentru că îl face vesel. Din acestpunct de vedere efectul jocului este in-comparabil mai benefic față de gimnas-tică. În cazul gimnasticii elevul este obligatsă exercite niște mișcări prestabilite carenu au nimic comun cu inventivitatea. Încondițiile muncii regulate a mușchilor,viața sufletească nu se poate dezvolta casă fie îndestulător de elastic[. Gimnasticane duce cu gândul la munca unor mo-toare, care este adecvată pentru ca uniimușchi de aruncare sau de forțare să sedezvolte în masă și putere, însă caracterulsistematic cu care aceste exerciții trebuiescfăcute nu este deloc prielnic pentru zborulușor al sufletului și pentru izbucnirea bu-curiei. Dar joaca este mai adecvată și dinpunctul de vedere al instinctului naturalal tineretului față de gimnastică. Știm căfantezia copilului reușește mii de combi-nații în joacă, iar aceste combinații toatese pot considera ca fiind niște rezultateale efortului său intelectual.

Înafară de acestea, în urma unor de-cizii instantanee se dezvoltă și voința lui.El este pus în situația de a-și arăta dibăciaindividuală față de semenii din jur, princare poate stârni și recunoașterea, în unelecazuri chiar admirația din partea tovară-șilor de joacă.

Ambițiile tânărului se dezvoltă decila modul cel mai natural pe baza unoraptitudini personale. Terenul de joacă esteo imagine ideală la scară mică a școlii vie-ții, a luptei pentru existență, ferit însă deacele țeluri individualiste care în viațămotivează acțiunile omului.

Pe lângă avantajele principale amin-tite aici, joaca ar putea fi apreciată încădupă multe alte puncte de vedere, noi însăamintim încă un argument foarte impor-tant. Acele națiuni care și-au dat seamadeja de marea importanță a jocului asupratrupului și sufletului uman, cheltuiescmulte milioane pe terenuri adecvate. Așade exemplu orașul Londra a cheltuit re-cent 5 milioane de coroane pentru ex-propierea mai multor case, și a înființatun teren de joacă în locul acestora.

În privința unui teren de joacă la noi,am putea avea în vedere două locații. Unaar fi terenul de exercițiu militar de dincolode pod, iar cealaltă terenul din jurul chioș-cului din Grădina Kossuth (azi Gr[dinaRomei). Avantajul terenului de exercițiumilitar ar fi că este mare, un mare deza-vantaj este acolo că nu sunt copaci, și ti-neretul ar fi lipsit de umbră în timpul jo-cului. Înafară de acest aspect, acolo ar fiimposibil să ferim tineretul de niște con-tacte care ar fi defavorabile din punctulde vedere al educației morale. Mai favo-rabil ar fi terenul din spatele Grădinii Kos-suth, cu condiția ca el să fie mărit. Acestlucru s-ar putea realiza cu cheltuieli mici.

Sperăm că orașul nostru care întot-deauna este fruntaș în privința susțineriifenomenului cultural va face posibil și dedata aceasta ca acest mijloc de primă im-portanță al educației tineretului care estejocul de echip[, să aibă cât mai repede olocație corespunzătoare. Și alte orașe facun sacrificiu în acest scop cu un simț co-rect și cu o convigere nobilă. Pentru căsuntem responsabili ca rasa maghiară săfie mai viguroasă, să se dezvolte într-unstejar mândru, care rezistă în orice con-diții de furtuni și alte pericole. Găsind lo-curi adecvate pentru terenurile de joacăîn această patrie, putem fi convinși că ti-neretul se va familiariza repede cu acestea,iar dacă s-a familiarizat odată cu ele, nuprea se va lăsa atras în altă parte.

(Szamos, 16 august 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

ISTORIELa această sfințire a fost prezentă în umăr mare elita comitatului Sătmar,

intelectualii din provincie și reprezentanții protopopiatelor învecinate. Lamasa festivă, cu tac]muri bogate, au participat 300 de persoane.

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Pásztory Árkád (1844-1916), stare\ al M[n[stirii Bixad,

a fost considerat de contemporani un preot f[c[tor de minuni

August 1900< un episod nepl[cut de la sfin\ireaM[n[stirii Bixad surprins `n presa vremii

Ars[ `ntr-un incendiu în anul 1898, M[n[stirea a fost reconstruită de către starețul Pásztory Árkád

8 septembrie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

CULTUR~Vineri, 6 septembrie a fost prima zi a manifestărilor, fiind deschise în sala de festivităţi

din “Casa Meşteşugarilor” din Satu Mare. Pentru s]mb[t[, 7 septembrie, la Casteluldin Ardud, începând cu ora 10.00 a fost programat un recital de poezie în special, dincreaţiile invitaţilor, iar de la ora 14.00, un simpozion.

Vreme de trei zile, mai exactîn perioada 6 - 8 septembrie, laSatu Mare, sunt organizate ma-nifestări cultural-literare reunitesub genericul< “Festivalul CoronaCarpatica - Zilele revistei Crono-graf ”. Vineri, 6 septembrie a fostprima zi a manifestărilor, fiinddeschise în sala de festivităţi din“Casa Meşteşugarilor” din SatuMare.

În deschidere, poetul Robert Laszlo,directorul Centrului Judeţean pentruConservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Satu Mare, în calitate de in-stituţie organizatoare, a rostit cuvântulde salut adresat participanţilor din ţară,din străinănate şi din Satu Mare. A su-bliniat necesitatea organizării unor ase-menea reuniuni culturale menite a pro-mova cultura. Pataki Csaba, preşedinteleConsiliului Judeţean Satu Mare, coor-ganizator, şi susţinător financiar al ma-nifestărilor, a rostit la rândul său o scurtăalocuţiune, alături de cuvântul de salutadresat participanţilor. Preşedintele Pa-taki a subliniat faptul că scrisul, indife-rent că ar fi vorba despre opere literare,sau doar materiale de presă, reprezintăun fapt deosebit de important pentruprezent, dar şi pentru generaţiile viitoa-re. Documentele scrise rămân undevaarhivate, în vreme ce cărţile scrise în di-verse limbi rămân în rafturile bibliote-cilor, acolo unde, poate peste zeci de ani,vor fi descoperite ca valori deosebite decătre cercetători. A luat apoi cuvântulpoetul Felician Pop, director adjunct alinstituţiei organizatoare, cel care a făcuto scurtă incursiune în peisajul culturalnaţional şi internaţional. A urmat apoialocuţiunea poetei Loredana Ştirbu,preşedinta Cenaclului literar "Crono-graf " şi secretar de redacţie al revisteisărbătorite. Ea a prezentat lista partici-panţilor din ţară şi din străinătate.

Lista participanţilor

Printre invitaţii din ţară şi străinătates-au numărat< dr. George Achim, profe-sor universitar - Baia Mare, Balzs F. At-tila, poet, editor de carte - Slovacia, DeliaBojan, scriitoare Cluj-Napoca, FloricaBud - scriitoare, Baia Mare, preşedintacenaclului băimărean, Elena Câmpean- poetă - Bistriţa Năsăud, Toni Chira,poet - Dej, Carmen Ciornea, scriitoare- Constanţa, Dorel Cosma, poet, direc-torul Palatului Culturii Bistriţa Năsăud,Datso Oksan - scriitor - Ucraina, DatsoTaras , scriitor - Ucraina, Zorin Diaco-nescu, traducător, critic literar, Doru Di-nu Glăvan, preşedintele Uniunii Ziarişti-lor Profesionişti - UZP, Florin Dochia,poet, Maria Herineanu, scriitoare -Bistriţa Năsăud, Marian Ilea, scriitor -Baia Mare, Petru Ioan Gârda, scriitor -Cluj-Napoca, Jozef Michalek, scriitor -Polonia, Kukhta Marya scriitoare -Ucraina, Kukhta Vasile, scriitor - Ucrai-na, Csabai Laszlo, scriitor - Ungaria,Kurti Laszlo, scriitor - Ungaria, MironManega, purtător de cuvânt al UZP,Constantin Miu, scriitor - Constanţa,Mircea Petean, poet, editor - Cluj-Na-poca, Ioan Pop, scriitor, Aurel Rău, poet,Cluj-Napoca, Drotos Richard, scriitor -Ungaria, Romeo Roşianu, scriitor, SălucHorvath, scriitor, directorul revisteiNord Literar, Daniel Sitar Tăut, scriitoa-re- Baia Mare, Daniela Trandafir, scrii-toare - Teleorman, Adriana Ungureanu,prozatoare - Bucureşti, Tudorel Urian,critic literar - Bucureşti, NeculaieVrăşmaş, scriitor - Bistriţa Năsăud; Ra-

du Zăgrean, poet - Dej, Wladyslaw Mo-tyka, scriitor - Polonia. ş.a.

Printre scriitorii sătmăreni invitaţila manifestări s-au numărat< Radu Ul-meanu - directorul revistei Acolada,Teodor Curpaş, Ştefan Aurel Drăgan,Mihai Sas, Gheorghe Cormoş, Ioan TipuSălăjanu, Dumitru Ţimerman, Ioan Co-riolan Aniţaş - preşedintele Cenacluluiliterar Afirmarea, Carol C. Koka, Muz-snai Arpad, Sthal Istvan, alături de PaulaHorotan, director adjunct al BiblioteciiJudeţene Satu Mare, solista de muzică,Ioan Moldovan, Direcţia de Cultură ş.a.

Referate prezentate

Pentru a da mai multă încărcăturăştiinţifică acestei manifestări culturalecu participare internaţională, mai mulţioameni de cultură locali şi nu numai, aufost rugaţi să prezinte referate circum-scrise manifestărilor. Prof. univ. dr. Clau-

diu Porumbăcean, cercetător ştiinţificîn cadrul Muzeului Judeţean Satu Mare,a prezentat lucrarea< Ziarul de Satu Marela 100 de ani de la prima apariţie, cu tri-miteri la o expoziţie cu copii ale unororganisme de presă apărute la Satu Mare>dr. Viorel Câmpean, bibliotecar în cadrulBibliotecii Judeţene Satu Mare, a pre-zentat lucrarea - Întemeietorii presei săt-mărene în limba română, cu referiri lao expoziţie de carte şi tipărituri amena-jată de colegii săi> Săluc Horvat, direc-torul revistei Nord literar din Baia Mare,a vorbit despre - Presa literară în limbaromână din nord-vestul ţării după Ma-rea Unire de la 1918> profesorul IoanNistor a susţinut referatul - Direcţia so-cial-politică şi culturală a gazetei "SatuMare"> iar Doru Dinu Glăvan, preşedin-tele Uniunii Ziariştilor Profesionişti dinRomânia, a vorbit despre - 100 de ani dela înfiinţarea Uniunii Ziariştilor Profe-sionişti.

Alte activităţi în cadrul manifestărilor

După finalizarea simpozionului or-ganizat în prima parte a manifestărilor,oaspeţii au fost invitaţi să participe laOţeloaia, la colcviul - Există o resurecţiea periferiei?

Pentru s]mb[t[, 7 septembrie, laCastelul din Ardud, începând cu ora 10a fost programat un recital de poezie înspecial, din creaţiile invitaţilor, iar de laora 14, simpozionul cu tema< Alteritatea- sporitoare sau inhibitoare, iar de la ora15 este programată tot la Ardud, lansareacărţii - Imaginea românilor în operelescriitorilor maghiari, semnată de Feli-cian Pop, prezentată de George Achim,Mircea Petean şi Kereskenyi Sandor. Încadrul acestor manifestări culturale esteinclus şi spectacolul de la Casa de Cul-tură a Sindicatelor din Satu Mare, de la

ora 18, susţinut de Grigore Leşe - MihaiNeamţu.

Dr. Viorel Câmpean a prezentat lu-crarea cu titlul< Întemeietorii presei săt-mărene în limba română, în care s-aoprit asupra vieţii şi activităţii a doi din-tre cei care au pus fundamentele publi-caţiei aniversată, „Satu Mare”. Mai întâia prezentat personalitatea celui care aveasă devină primul redactor-şef al publi-caţiei bisăptămânale, dr. Augustin Si-laghi (1878-1920). Fiu al Sanislăului (ta-tăl său a fost factor poştal al comunei),absolvent de gimnaziu şi liceu la Beiuş,unde a fost coleg cu consăteanul său,Augustin Maghiar, avocatul dr. AugustinSilaghi a fost de fapt şi sponsorul prin-cipal al publicaţiei. Viaţa lui s-a frântînsă după primul an de apariţie a ziaru-lui, în decembrie 1920.

Al doilea întemeietor poate fi consi-derat învăţătorul Anton Davidescu. Năs-cut pe meleaguri teleormănene, acestaa venit în anul 1920 pe plaiurile Sătma-rului. A condus mulţi ani destinele pu-blicaţiei> un lucru mai puţin cunoscuteste faptul că în anul 1934, a scris unmanual de geografie a judeţului SatuMare. Biografia sa merită cercetată, de-oarece o sursă afirmă că ar fi decedat în1944, alta pomeneşte anul 1988 ca sfârşital vieţii.

Înfiinţat în 24 septembrie 1919, zia-rul „Satu Mare”, organ al PartiduluiNaţional Român, iar după 1926, al Par-tidului Naţional Ţărănist, şi-a încheiatexistenţa în luna februarie a anului 1938,în urma desfiinţării partidelor politice,act intrat în istorie ca „dictatura regală”sau „carlistă”. În încheiere, bibliotecarulViorel Câmpean a subliniat meritele is-toricului literar Nae Antonescu în cer-cetarea presei interbelice sătmărene.

Profesorul Ioan Nistor a susţinut re-feratul - Direcţia social-politică şi cul-turală a gazetei "Satu Mare". Iată câtevaidei dezvoltate în cadrul simpozionului<"Condiţiile în care a apărut şi s-a dez-voltat presa sătmăreană nu au fost dintrecele mai bune. Apariţia bisăptămânalului„Satu Mare” a întârziat mai multe luni,deoarece tipografiile nu aveau litere ro-mâneşti. Mai grav, în nr 2-3 din rev. „Ţarade sus”, Dariu Pop deplânge faptul cănumărul anterior a apărut cu greşeli de-oarece culegătorii nu stăpâneau limbaromână. La toate acestea se adăugau lip-surile de tot felul, de la hârtie la colabo-ratori pricepuţi".

"Bisăptămânalul „Satu Mare” a apă-rut la 24 septembrie 1919 ca organ alPNR. Director este Dariu Pop, iar re-dactor responsabil, dr. Augustin Szilaghi.Este prima publicaţie pentru publicullarg în limba română din Satu Mare.„Revista catolică”, redactată lunar între1885-1890, apoi bilunar în anii 1903-1904 de către Dr. Vasile Lucaciu, aveauun conţinut strict confesional". "Ultimulnumăr apare în 1938, publicaţia fiindinterzisă de dictatura carlistă. Deveniseoficiosul PNL-ului. Reapare la 8 februa-rie, acelaşi an, cu titlul „Biruinţa Româ-nă”. Din 19 februarie 1938 îşi schimbădenumirea în „Conştiinţa română”. Aicia publicat şi Dariu Pop. La 31 augustapare ultimul număr în Satu Mare. După1940, apare la Lugoj, în refugiu. (NaeAntonescu)". "Direcţia bisăptămânaluluii-a fost acordată lui Dariu Pop, revizorulşcolar numit de Onisifor Ghibu, deoa-rece avea experienţă jurnalistică, fusesecorespondent de război şi a publicat în„Foaia poporului” din Budapesta, „Ro-mânul” din Arad, „Adevărul”, „Dimi-neaţa” din Bucureşti, „Familia română”,„Cosânzeana”, „Libertatea” de laOrăştie".

Coriolan A.

Vineri 6 septembrie a avut loc deschiderea manifest[rilor, la Casa Me;te;ugarilor din Satu Mare

Istorici ;i scriitori au sus\inut comunic[ri ;tiin\ifice

“Festivalul Corona Carpatica - Zilele revistei Cronograf”

4 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019

EVENIMENTE CULTURALE

Trupa Mihai Raicu (sec\iarom]n[) a Teatrului de Nord SatuMare a dat publicit[\ii inten\iilede program pentru stagiunea2019-2020, care va ̀ ncepe ̀ ntr-unmod oarecum festiv s]mb[ta vii-toare cu Ziua Por\ilor Deschise.

La Sala Mare sunt preconizate 9 pre-miere< “Bani din cer” de Ray Conney, re-gia Daniel Vulcu> “Îngrijitorul” de HaroldPinter, regia Ovidiu Caița> “Legea celuimai puternic” de Dominik Busch, regiaCatinca Drăgănescu> “Cum vă place” deWilliam Shakespeare, regia AleksandarIvanovski> “Momo” de Michael Ende, re-gia Diana Dragoș> “Băieții din strada Pál”de Molnár Ferenc, regia Andrei Mihala-che> “Moara cu noroc” de Ioan Slavici,regia Andrei Mihalache> “Soacra cu treinurori” de Ion Creangă, regia Andrei Mi-halache> “De ce are Iepurașul urechilelungi sau Iepurașul și Omul din Lună”,regia Diana Dragoș. La Studio esteanun\at[ deocamdat[ o singur[ pre-mier[, care va avea loc chiar `n septem-brie< “Eterna reîntoarcere” de FredrikBrattberg, regia Ioan Ardelean.

Se vor relua ;i spectacole de succes

din stagiunile precedente< “Rețeta per-fecțiunii în foarte mulți pași care nu ducnicăieri” - teatru fizic conceput de An-drea Gavriliu, “Tără(z)boi” de MarianaStarciuc, “Despre șoareci și oameni” deJohn Steinbeck, “Janna” de Iaroslava Pu-linovici (spectacol selec\ionat `n Festi-valul Na\ional de Teatru ̀ n acest an), “Ci-nă cu proști” de Francis Veber, “Desculțîn parc” de Neil Simon, “Almost, Maine”de John Cariani, “Visul unei nopți de va-ră” de William Shakespeare, “O noaptefurtunoasă” de I.L. Caragiale, “Yom Kip-pur” de Hanna Azoulay Hasfari, “Unspectacol improvizat” cu ImproȘtim,“Profesorul de franceză” de Tudor Mu-șatescu, “Nebunul și călugărița” de S. I.Witkiewicz, “God is a DJ” de Falk Richter,“Prințesa de cartier” de Andrei Ivanov,“ImPrograma”, “Micul Prinț” ;i “IvanTurbinc[“. Majoritatea le-am recenzat ̀ nInforma\ia de Duminic[ pe m[suraapari\iei lor.

Abonamentele vor costa 250 lei (Pre-mium), 120 lei (Premier[ - “:tefan Ma-re;”), 100 lei (“Vasile Savinescu” și “RaduSas”), ̀ ntre 40 ;i 60 de lei pentru pensio-nari, elevi ;i persoane cu dizabilit[\i. Bi-letele vor costa `ntre 10 ;i 45 de lei, `nfunc\ie de sal[ ;i de locul ocupat.

Compozitorul belgian MilanWarmoeskerken propune primacompoziţie electroacustică pen-tru tulnic, care va fi prezentată înpremieră în cadrul FestivaluluiInternaţional de Arte Europalia2019, la care România are statutde invitat de onoare.

Spectacolul va avea premiera la eve-nimentul de deschidere a programuluimuzical Europalia România, la Sala Stukdin Leuven (3 octombrie, de la ora 20.00)şi va fi urmat de un altul la capela LesBrigittines din Bruxelles (4 octombrie,de la ora 20.00).

Proiectul "Milan W. & The TulnicEnsemble of Avram Iancu" este realizatîn colaborare cu The Attic, o revistă on-line dedicată muzicii şi care exploreazăcontexte socio-culturale, fiind curatoriatde Dragoş Rusu.

Milan W. a făcut parte dintr-o rezi-denţă artistică de 10 zile în comunaAvram Iancu, judeţul Alba, prin care adocumentat, înregistrat şi compus mu-zică pentru tulnic. Aici, el a interacţionatcu tulnicarii din comună şi satele adia-cente. Din această colaborare au rezultatmulte ore de înregistrări cu acest instru-ment şi crearea unor compoziţii muzicalenoi, electroacustică.

Tulnicul este un instrument tradiţio-nal de vânt, cu lungimea de 2,5 metri,utilizat frecvent pentru semnalizare încomunităţile satelor încă din vremurimedievale. A servit drept instrument decomunicare pentru a atenţiona cu privirela diverse pericole (ex.: migratori, co-tropitori etc.) sau pentru a aduna oile înmunţi.

"Ansamblul format din producătorulbelgian Milan W. şi un grup de tulnicarioferă o perspectivă nouă, modernă asu-pra modului în care tradiţionalul se pro-pagă în contemporaneitate. Ansamblulpropune o serie de tehnici noi şi inedite

de interpretare la tulnic (tehnici care nuau mai fost folosite niciodată până acum)şi deschide noi uşi în procesul creativ decompoziţie muzicală ce poate fi aplicatpentru acest instrument special", a de-clarat Dragoş Rusu, curator al proiectu-lui.

Tulnicul este unul dintre puţinele in-strumente de suflat pentru care nu aufost scrise niciodată compoziţii muzicale."Acest proiect unic poate fi un exemplude bună practică pentru modul în caretradiţionalul poate converge în contem-poran şi poate contribui la asimilarea decătre generaţiile tinere a unor valori şitradiţii româneşti şi adaptarea acestorala climatul cultural şi artistic din zilelenoastre", explică Dragoş Rusu motivân-du-şi opţiunea implicării într-un astfelde proiect care va îmbogăţi semnificativschimbul cultural dintre ţara noastră şiBelgia, ţara gazdă a festivalului Europa-lia.

Spectacolele din Belgia (Leuven şi

Bruxelles) vor reprezenta experimenteîn arta contemporană. Pentru reprezen-taţiile din Belgia, din Leuven şi Bruxelles,artistul belgian Milan W. va deconstruişi va recompune live, în timp real, sunetultulnicului şi îi va aduce un suflu nou,aplicând întregului spectru sonor noi pa-lete de sunete, adaptate la sunetele ar-haice pe care tulnicul este capabil să lereproducă. Concertele vor păstra ele-mente sonice din tradiţia tulnicului, darvor veni cu o abordare nouă, pentru ascoate în evidenţă complexitatea instru-mentului. "Cântăreţii la tulnic nu suntmuzicieni profesionişti, aşa că a fost în-tr-adevăr o provocare să facem lucrurilesă funcţioneze, să punem totul cap la cap,aşa încât să putem comunica şi să facemşi muzică în acelaşi timp", a spus com-pozitorul despre acest proiect.

Milan Warmoeskerken este originardin Anvers, Belgia. În ultimii ani, acestaa lansat mai multe albume de muzicăelectronică.

Trupa Mihai Raicu a Teatruluide Nord anun\[ zece premiere

Prima compozi\ie electroacustic[ pentru tulnic,prezentat[ în Festivalul Europalia din Belgia

În ziua în care a împlinit 47 deani, artistul fotograf Remus Țipleaa fost sărbătorit de prieteni, oamenide cultură și oficialități cu ocazialansării albumului său ”Dumne-zeul meu” la Muzeul Țării Oașuluidin Negrești-Oaș, marți spre sea-ră.

Albumul bilingv a fost remarcat laSalonul European de Fotografie de laBerlin și la Romanian Design Week dela București, având parte și de o lansarede succes la Cluj în festivalul TIFF 2019.

Toate lansările au fost însoțite de ex-poziții documentând o cercetare întinsăpe mai bine de șapte ani în lumea de cre-dință și ritualuri a tuturor cultelor creș-tine active în zona Oașului. Mulți clericiau ținut să fie prezenți la eveniment, prin-tre ei numărându-se protopopul ortodox,Marcel Malanca, și cel greco-catolic, Ia-cob Feier, dar și pastori neoprotestanți.Arta fotografică a dat naștere așadar unuidemers profund ecumenic.

Primarul Aurelia Fedorca a oferit ar-tistului o diplomă de recunoștință pentrupromovarea Țării Oașului prin creațiasa. Au luat cuvântul reprezentanții Cen-trului Culturii Tradiționale (partener alproiectului), fostul director al Muzeului

negreștean Remus Vârnav, profesoaraMihaela Grigorean, autoarea textelor ca-re însoțesc cele 13 secțiuni tematice alealbumului, și directoarea actuală a mu-zeului, Anca-Natalia Rusu, în calitate degazdă. Evenimentul a fost moderat deAnca Volsik, cea care conduce Direcțiapentru Cultură din cadrul Primăriei Ne-

grești-Oaș. A cântat răscolitor, de viațăși de moarte, Maria Petca-Poptean. Apoia venit vremea autografelor, a tortului șișampaniei. Cu siguranță vom mai aveasurprize interesante din partea artistuluisărbătorit.

Un discurs vizual

empatic ;i echilibrat

Se spune c[ o imagine bun[ face c]to mie de cuvinte. Av]nd ̀ n vedere c[ aiciavem peste 250 de imagini, `mp[r\ite `ncapitole ilustr]nd momentele capitale alevie\ii cre;tine (botezul, rug[ciunea, pe-lerinajul, sfin\irea bisericii, sfin\irile de

propriet[\i, Pa;tele, Cr[ciunul, s[rb[to-rile speciale, nunta, banii bisericii,`nmorm]ntarea, pomenirea mor\ilor) ;iobiceiuri specifice Oa;ului, putem spunec[ artistul ne aduce un discurs vizual demari propor\ii. Un eseu despre fenome-nul religios v[zut din mai multe perspec-tive ;i ̀ n mai multe forme de manifestare,empatic ;i echilibrat, atent la detaliile pi-tore;ti ;i concentr]ndu-se pe aspecteleesen\iale ale tr[irii religioase individuale;i comunitare. Un capitol aparte este des-tinat “gropa;ilor” ;i aici sim\im o und[de ironie hamletian[. Capitolul desprebotez insist[ pe emo\ia ̀ nnoirii ca deciziecon;tient[, a;a c[ aproape toate imaginiledescriu botezuri de adult. Capitolul de-dicat `nmorm]nt[rii este fascinant printrecerea de la doliul colectiv la singur[ta-tea celor r[ma;i `n urm[, de la patos laexaltare sau z]mbet. Impresionant estedocumentat[ na;terea unei biserici `nzona Talna, de la primele semne la pri-mele slujbe. Fiecare pagin[ aduce noisensuri `n aten\ia privitorului, iar citito-rul p[trunde `n semnifica\iile momen-tului prin introducerile semnate de Mi-haela Grigorean.

C]t despre ultimele dou[-trei pagini,li se potrive;te zicala latin[ “finis coronatopus”. R[m]ne s[ le descoperi\i `n carte.

Producătorul belgian Milan Warmoeskerken şi un grup de tulnicari

La lansarea ;i vernisajul de mar\i sear[ a cântat răscolitor, de viață și de moarte, Maria Petca-Poptean

Remus |iplea ;i-a lansat la Negre;ti-Oa;de ziua lui albumul ”Dumnezeul meu”

8 septembrie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

INTERVIU

Născut în satul Bolda, în Ţin-utul Codrului, una din frumoa-sele zone etnografice ale judeţuluinostru, Nicolae Mureşan, cel ceazi e cunoscut peste mări şi ţări,cum stă scris în file de poveste, areuşit să culeagă de peste dealu-rile şi pădurile codreneşti neste-mate ale cântecului popular ro-mânesc.

Interpretul Nicolae Mureşan esteunul din oamenii de valoare ai ju-deţului nostru, om care prin simplita-tea cu care a fost crescut, în spiritulfrumosului, a reuşit iată să transmităcontemporanilor săi, lăsând mărturiipentru cei ce vor veni, bogăţii ale tre-cutului nostru, comori în versuri şi liniimelodice care odată ascultate, ung su-fletul celui ce le aude.

Pentru că în viaţa artistului NicolaeMureşan, 8 septembrie 2019 este o zicu semnificaţii aparte, vă invităm săcitiţi interviul pe care ni l-a acordat.

- Domnule Nicolae Mureşan, 8septembrie este o zi deosebită în satuldumneavoastră natal.

- De fiecare dată când vorbesc desatul meu natal, de Bolda, sunt cuprinsde emoţii. De-acolo, de unde am văzutlumina zilei, am pornit în călătoriavieţii mele pe scena cântecului popular.

De-acolo am reuşit să culeg, de la oa-meni, fragmente de viaţă care au ajunsacum nestemate ale folclorului româ-nesc. Îmi aduc cu drag aminte de aniicopilăriei mele. Pe vremuri, demult,satul nostru avea peste 140 de familii.Timpul nu a stat în loc, satul a îmbă-trânit şi el, dar acest sătuc codrenesc evegheat fără oprire de Codrul ce a ră-mas tot verde. Codrul e martor al obi-ceiurilor şi tradiţiilor noastre populare,Codrul e martorul a tot ceea ce oame-nii au trăit pe aceste meleaguri. 8 sep-tembrie. Da, e o zi specială pentru căîmi doresc să reînviem aici, la Bolda,un obicei frumos care merită să renas-că. În anii copilăriei mele, în 15 august,de Sfântă Mărie, sătenii din Bolda mer-geau la vecinii lor din satul Stâna şi pe-treceau împreună. Se rugau împreunăîn lăcaşul sfânt, iar mai apoi încingeaudansul şi cântau cântece din folclor.Vizita era întoarsă, cum s-ar spune, în8 septembrie, de Sfântă Mărie, cândcreştinii sărbătoresc Naşterea MaiciiDomnului. Atunci locuitorii din Stânaveneau la Bolda pentru a petrece. Ră-sunau uliţele satului, era atât de fru-mos!

- Organizaţi aşadar întâlnirea dela Bolda.

- Sunt sigur că fiecare dintre noisimte la fel când se gândeşte la satulnatal. Oriunde ne-ar duce paşii în viaţă,

ne reîntoarcem în fiecare zi, în fiecarenoapte, cu gândul la origini. În urmăcu câţiva ani, pentru a reînvia obiceiurişi tradiţii de la noi din zona de Codru,pentru că am simţit cu fiecare întâlnirecu cei născuţi prin satele codreneştiacea bucuria de a reveni acasă, am în-fiinţat alături de fiul meu, Nicolae Mu-reşan Jr., Asociaţia “Trecu-i aseară prinCodru”. O reîntoarcere la tot ceea ceînsemnăm noi, ca popor român, la obi-ceiuri, la tradiţii, la tot ceea ce ne re-prezintă. Alături de fiii satului Bolda,alături de autorităţile locale, ne-am do-rit o reîntâlnire în spiritul celor de de-mult.

- Nu v-aţi abătut de la cărarea pecare aţi pornit în urmă cu mulţi, mulţiani...

- Din clipa în care am îmbrăţişatcântecul popular, costumul nostru po-pular, n-am încercat decât să deschidpoţile unei zone ce nu era cunoscutăacum peste 40 de ani. Cred că păstrândpuritatea, acurateţea şi graiul nostrustrămoşesc am reuşit să scriu aceastăpagină de istorie a zonei Codrului dinjudeţul Satu Mare.

- Şi-amu şed la umbra ta, Codruledrag... Vorba unui vers al cânteculuidumneavoastră.

- Şed cu drag şi dor. Dor de lumeabună în care m-am născut, lume mai

curată, mai adevărată, cinstită şi maimilostivă ca şi cea de azi. Adevăratafaţă a neamului românesc trebuie sărămână curată, la fel ca limba ce-o vor-bim.

- Ce înseamnă să păstrezi tradiţiişi obiceiuri, domnule Mureşan?

- Îmi amintesc de copilăria mea.Simplă şi frumoasă în acelaşi timp.Erau foarte puţini artişti atunci. Artiştiisunt o pagină a istoriei neamului. Des-igur, nu tot ce urcă pe scenă devine va-loare. Fiecare om, cred eu, se naşte cupriorităţi ale vieţii ce i le dă Dumnezeuşi pe care trebuie să le îndeplinească.Aşa şi noi, cei ce am venit cu scopul dea cânta, ar trebui să ne îndeplinim mi-siunea, să nu ne abatem de la drumdeloc. Cântam pe treptele şcolii de laBolda şi le port de-o viaţă cu mine, înbagajul ce îl duc peste tot. Sunt fericit.Am muncit mult pentru repertoriul pecare îl am, unul bogat. Au spus-o anila rând specialiştii, filtrele prin care amtrecut, poporul român. Am luptat pen-tru a găsi nestemate ale codrenilor, amprind danţu la şură, am văzut exact cereprezintă el sufleteşte, spiritual. Suntfericit pentru că am 150 de cântece pescena cântecului popular. Să păstreziobiceiuri şi tradiţii, să le dai posibilita-tea celor ce vin să vadă de unde ampornit, cine suntem noi, românii, în-seamnă să crezi că folclorul este sufletul

neamului românesc, să crezi din inimăcă folclorul este ca o rugăciune, ca TatălNostru, să crezi că nu există nimic maicurat ca folclorul.

- Noi, românii, suntem bogaţi?- Păstrându-ne tradiţiile, suntem

foarte bogaţi.

- Vă rog să ne mai spuneţi, în în-cheiere, câteva cuvinte despre specta-colul folcloric din 8 septembrie 2019,despre invitaţii care vor încânta pringlas, prin joc şi port popular publiculspectator.

- Alături de mine şi de fiul meu vorevolua pe scena din Bolda< DumitruDobrican, Ovidiu Purdea Someş, Ge-orgiana Marina şi Ansamblul Folcloric“Meseşul” al Centrului de Cultură şiArtă al judeţului Sălaj (vioară – AdrianSabău, Ionuţ Torje, Ionuţ Ghirean, Dă-nuţ Podar, Marius Rad, saxofon – An-drei Mureşan, trompetă – AndronTăut, clarinet – Ionuţ Duşcaş, braci –Dan Sava, contrabas – Ioan Hosu, so-liste – Lucreţia Bolba, Valeria Suciu,Elena Petruş şi Adriana Bonţe, dirijorDorel Ciobanu, coregraf Radu Mu-reşan). Invitată special la evenimentuleste Florentina Satmari, care se reîn-toarce, iată, după 28 de ani în satul meunatal, Bolda.

A consemnat Ioana Vladimirescu

Sunt sigur că fiecare dintre noi simte la fel când se gândeşte la satul natal. Oriunde ne-ar ducepaşii în viaţă, ne reîntoarcem în fiecare zi, în fiecare noapte, cu gândul la origini. În urmă cu câţivaani, pentru a reînvia obiceiuri şi tradiţii de la noi din zona de Codru, pentru că am simţit cu fiecareîntâlnire cu cei născuţi prin satele codreneşti acea bucuria de a reveni acasă, am înfiinţat alăturide fiul meu, Nicolae Mureşan Jr., Asociaţia “Trecu-i aseară prin Codru”

Nicolae Mure;an< din Bolda am pornit în c[l[toria vie\ii pe scena cântecului popular

6 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019

PERSONALIT~}IDescoperirea insulinei, această cucerire epocală a medicinei mondiale,

care a preocupat zeci de ani pe cercetătorii din domeniu, este legată, dinpăcate, de o controversă amară cu privire la paternitatea ei.

Nicolae Paulescu s-a născut la30 octombrie 1869 la București șia murit la 19 iulie 1931, tot la Bu-curești.

Urmează cursurile primare în Bu-curești, cele secundare absolvindu-lela Liceul Mihai Viteazul. În 1888 se în-scrie la Facultatea de Medicină din Pa-ris, în 1891 obținând un post la Servi-ciul medical al Spitalului Hotel Dieu,condus de profesorul E. Lancereaux.În anul 1892 devine extern, prin con-curs, al Spitalelor din Paris, pentru cadoi ani mai târziu să devină, tot princoncurs, intern la Spitalul Notre Damedu Perpétuel Secours.

Își susține teza de diplomă pentrudoctoratul în medicină, titlu pe care îlobține în anul 1897 și, în același an,capătă și Certificatul de studii supe-rioare în chimie biologică din parteaFacultății de științe din Paris. 1897 s-a dovedit a fi un an prolific, profesorulNicolae Paulescu obținând tot acum șipostul de medic adjunct al SpitaluluiNotre Dame du Perpétuel Secours dinParis, precum și secretar de redacție alrevistei Journal de Médecine Interne.Un an mai târziu devine posesorul Cer-tificatului de Studii superioare în Fi-ziologie generală, în cadrul Facultățiide Științe din Paris, iar în 1899 obținetitlul de doctor în științe naturale laaceeași facultate.Cu toate ofertele atrăgătoare de a ră-

mâne, în urma acestor studii strălucite,în Franța, Elveția sau S.U.A., profesorulNicolae Paulescu revine în țară fiindnominalizat, în anul 1900, ca profesorla catedra de Fiziologie, pe care o înfi-ințează în cadrul Facultății de Medici-nă din București și pe care o va con-duce până la sfârșitul vieții, adică maibine de 30 de ani.

Profesorul Nicolae Paulescu și-aînceput practic activitatea științifică în

anul 1899, odată cu primele cercetăripe care le întreprinde cu A. Dastre pen-tru izolarea produsului activ al secrețieiinterne a pancreasului. El a devenit cu-noscut prin excepționalele sale rezul-tate privitoare la extirparea, printr-ometodă originală, pe cale temporală,procedeu adoptat în clinicile contem-porane de profil, printre alții și de ce-lebrul neurochirurg american HarveyEushing.

Sunt notorii preocupările sale pen-tru tratamentul febrei și concluziile ob-ținute în tratarea afecțiunilor pancrea-sului, iar în anul 1916 face cunoscute,în premieră, rezultatele hipoglicemiatecu extractul apos de pancreas în dia-betul experimental, extract care con-ținea insulina mult căutată.

În anul 1921 prezintă la Societateade Biologie patru comunicări prin careanunță descoperirea pancreinei, res-pectiv, a insulinei, insistând asupra ac-

țiunii extractului pancreatic injectat însânge la un animal diabetic și la unulnormal, asupra influenței cantității depancreas întrebuințată pentru a pre-para extractul injectat în sânge la unanimal diabetic și influenței timpuluiscurs de la injectarea intravenoasă aacestui extract animalului respectiv.

Descoperirea pancreinei, deci a in-sulinei, este făcută publică în presa despecialitate la finele anului 1921, bre-vetul pentru descoperirea sa epocalăfiindu-i acordat în ziua de 10 aprilie1922 de Ministerul Industriei și Co-merțului din țara noastră. Cercetărilesale în privința pancreinei continuă înanii următori, în care Nicolae Paulescusemnalează reacțiile fizice și chimicece trebuie să fie aplicate extractuluiapos de pancreas pentru a-l debarasade substanțele proteice aflate în exces.Descoperirea insulinei, această cuce-rire epocală a medicinei mondiale, carea preocupat zeci de ani pe cercetătoriidin domeniu, este legată, din păcate,de o controversă amară cu privire lapaternitatea ei.Firește argumentul cronologic într-unastfel de caz este cel hotărâtor. Prede-cesorii lui Nicolae Paulescu au stabilitrelația dintre pancreas și diabet (E.Lancereaux, 1877), iar Minkowski șivon Mering au confirmat-o experi-mental.

Dar cel care a identificat și carac-terizat din punct de vedere al acțiunilorsale, hormonul pancreatic, pe care îldenumește pancreatină, a fost profe-sorul Paulescu, în ziua de 21 iunie 1921și făcut public în ziua de 30 august 1921într-un material apărut într-o revistăde specialitate din Belgia.

Față de această dată, cei doi cana-dieni Benting și Besta, care au lucratîn laboratorul profesorului Mc Lead alUniversității din Toronto, și-au publi-cat primele rezultate cu privire la ac-țiunea hipoglicemiantă a extractului

de pancreas abia în februarie 1922. Șicu toate acestea, lor li s-a atribuit Pre-miul Nobel, iar lui Nicolae Paulescu is-a contestat paternitatea descopeririisale. În legătură cu acesta este demnde relevat faptul că cei doi canadieni l-au citat bibliografic pe Nicolae Paules-cu în primul lor articol privitor la in-sulină.

Profesorul Nicolae Paulescu pre-zintă în fișa sa bibliografică un numărimpresionant de lucrări publicate înțară și peste hotare, astfel< Tratat demedicină ( în colaborare cu E. Lance-reaux), Paris, vol. I 1903, vol. II 1906,vol. III 1912, vol. IV 1928> Tratat deFiziologie Medicală, Ed. Vigot, Paris,vol. I 1919, vol. II 1920, vol. III 1921>L’Hypophise du cerveau, 1907> Trata-mentul febrei, 1916> Acțiunea extrac-tului pancreatic în sânge la un animaldiabetic> Acțiunea extractului pancrea-tic injectat în sânge la un animal nor-mal> Influența cantității de pancreasîntrebuințat pentru a prepara extractulinjectat în sânge la un animal diabetic>Influența timpului scurs de la injecta-rea intravenoasă a extractului pancrea-tic la un animal diabetic> Comunicăriținute la Societatea de Biologie la 23aprilie și 23 iunie 1921> Récherches surle role de pancréas dans l’assimilationnutritive, în < Archives Internationalesde Phisiologie, aug. 1921> Diverse pro-cedee pentru introducerea extractuluipancreatic în organismul unui animaldiabetic, în< Archives Internationalesde Phisiologie, august, 1923> Le trait-ment de diabet, în< Presse médicale,1923> Legile lui d’Ambard și constantalor ureosecretorie sunt eronate, în<Journal d’Urologie, 1924> Localizareainstinctelor sociale pe scoarța lobilorfrontali ai creierului, în Archives In-ternationales de Physiologie, 1931>Traité de Physiologie, 1920.

Bibliografie critică< Lucrări carese referă la contribuția profesorului Ni-

colae Paulescu la descoperirea insuli-nei< Ian Murray, The Search for Insulin,în< Scottish Medical Journal, 1969> IanMurray, Insulin – Credit for its insola-tion, în< British Medical Journal, 1969>I. Pavel, Le cinquantenaise de la dé-couverte de l’insuline. La priorité decette découverte> în < Le diabét, Franța,1970> prof. M. Derot, La Découvertede l’insuline, în < La Vie Médicale, Paris,1971> prof. H. Bour, De la découvertede l’insuline et pour servir son histoire,în < Le Révue du Practicien, Paris, 1972>I. Pavel, The priority of N. C. Paulescuin the discovery of insulin, Ed. Acade-miei Române, 1976> Barbero et Bruni,Storia del trattamento del Diabete, Ita-lia, 1979> dr. Bernard Knikht, This man(N. C. Paulescu) really discovered in-sulin, în < General Practitioner, Londra,1979> Bliss, The discovery of Insulin –Paulescu este în mod intenționat ne-dreptățit> Lestradet H., Historique dela découverte de l’insuline, în < Histoirede Sciences Médicales, 27, 1-8, 1993>C. Ionescu Târgoviște, Insulina. Des-coperirea medicală aparține românuluiN. C. Paulescu, 1996> C. Ionescu Târ-goviște, Re-discovery of insulin, Ed.Geneze, București, 1996.

Mircea Pîrlea,Biblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie< • Mladin, Nicolae – Doctrina despreviață a profesorului Nicolae Paulescu,Editura Periscop, Iași, 1997

• Paulescu, Nicolae C. – Fiziologie fi-losofică, Editura Anastasia, București,1995

• * * * * * * * * * * - Enciclopedia ma-rilor personalități din istoria, științași cultura românescă de-a lungul tim-pului, Editura Geneze, București, 2001

Anul acesta, pe 20 noiembrie,se împlinesc 30 de ani de la mo-mentul în care a fost adoptată decătre Adunarea Generală a Naţiu-nilor Unite Convenţia asupraDrepturilor Copilului.

Documentul datează aşadar din1989, ţara noastră asumându-şi Con-venţia prin adoptarea Legii nr. 18 din1990 pentru ratificarea Convenţiei cuprivire la drepturile copilului.

Mişcarea de promovare a drep-turilor copilului începe în 1924

Este cel mai amplu document ceocroteşte copiii din întreaga lume, în-corporând întreg spectrul drepturiloromului – civile, politice, economice,sociale şi culturale. Scopul este de aasigura dezvoltarea completă a po-tenţialului copiilor într-o atmosferă delibertate, demnitate şi justiţie. Practic,mişcarea de promovare a drepturilorcopilului începe mult mai devreme, în

anul 1924. Atunci, Liga Naţiunilor Uni-te a adoptat Declaraţia Drepturilor Co-pilului. Documentul a fost elaborat deEglantyne Jebb, în calitatea sa de fon-datoare a mişcării Salvaţi Copiii dinMarea Britanie. Însă, Declaraţia de laGeneva privind Drepturile Copiluluidin 1924 nu avea putere executorie îndreptul internaţional. Avea un rolorientativ pentru statele membre. În20 noiembrie 1989, Adunarea Gene-rală a ONU a adoptat o versiune multmai extinsă adăugând zece principii

suplimentare celor cinci care existau.La nici un an distanţă, Convenţia pri-vind Drepturile Copilului a devenit le-ge internaţională, mai exact în 2 sep-tembrie 1990. Documentul are 54 dearticole referitoare la nevoile de bazăale copilului de pretutindeni, dreptulla viaţă, dreptul de a devolta la maximpotenţialul său, dreptul de a fi protejatde abuz şi exploatare, dreptul la viaţade familie, la viaţa culturală, socială şiaşa mai departe. Cele patru principiide bază ale Convenţiei sunt non-dis-

criminarea, devotamentul faţă de in-teresul superior al copilului, dreptul laviaţă, supravieţuire şi dezvoltare şi res-pectul pentru punctele de vedere alecopilului.

1 milion de semnături vor fi înmânate liderilor mondiali în noiembrie anul acesta

Anul acesta, Organizaţia Unicef in-vită oamenii să semneze o petiţie princare cere liderilor lumii să îşi reînno-iască angajamentele şi să pună pe pri-mul plan copiii. Unicef cere liderilormondiali să se asigure că drepturile co-piilor sunt respectate. Petiţia ce poatefi semnată de oricine online, accesândlink-ul http://bit.ly/petitieUNICEF,va fi înmânată liderilor mondiali înnoiembrie 2019, cu ocazia celei de-a30-a aniversări a Convenţiei pentruDrepturile Copilului. “Sperăm capetiţia să fie semnată de 1 milion deoameni din întreaga lume şi vrem săarătăm că în România ne pasă de drep-turile copilului. Este ziua în care le dăm

copiilor puterea, încurajându-i să seexprime. Este foarte important să îi în-trebăm încă de la cele mai mici vârstedespre ceea ce contează cu adevăratpentru ei, ce le place, ce îşi doresc. Pu-tem să îi consultăm de la orice vârstă.20 noiembrie este o zi distractivă, darcu un mesaj serios. Copiii “vor prelua”roluri cu mare vizibilitate în media,politică, business, sport şi divertisment,pentru a atrage atenţia asupra provo-cărilor cu care se confruntă. De aceea,adulţii şi copiii din întreaga lume îşiunesc vocile în solidaritate cu cei maivulnerabili dintre copii şi promoveazădrepturile copilului, cum ar fi accesulla educaţie. Oricine se poate alătura#GoBlue, în semn de susţinere pentruacţiunile lor”, scrie Unicef pe paginasa de internet.

Ziua Internaţională a DrepturilorCopilului – 20 noiembrie – ziua în carese aniversează Concenţia privindDrepturile Copilului, este acţiunea glo-bală care are loc an de an cu motto-ul“pentru copii, de către copii”.

Maria V.

Nicolae Paulescu (1869 – 1931)

30 de ani de la adoptarea Conven\iei asupra Drepturilor CopiluluiUnicef invită oamenii să semneze o petiţie prin care cere liderilor lumii să îşi reînnoiască angajamentele şi să pună pe primul plan copiii

150 de ani de la na;terea lui NicolaePaulescu, descoperitorul insulinei

8 septembrie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

FILA DE PSIHOLOGIE“Dragostea este o forță de nestăpânit. Dacă încerc[m să ocontrolăm, ne distruge. Dacă încerc[m să o stăpânim, netransformă în sclavi. Dacă încerc[m să o înțelegem, ne facesă ne simțitm pierduți și confuzi.” Paulo Coelho

Foarte adesea auzim că rela-țiile necesită muncă. Dar de undeștim când o relație este doar preamultă muncă? :i c]nd e momen-tul s[ a;tept[m roadele efortuluidepus? Desigur, nu e u;or s[g[sim un r[spuns. Dar o întrebareimportantă de luat în considerarear putea fi< efortul pe care `l de-punem pentru relație - at]t indi-vidual, c]t ;i al[turi de partenerulnostru - este eficient? Munca asi-du[ din cadrul unei relații nu artrebui să fie `mpov[r[toare atâtatimp cât duce la creștere persona-lă.

Atâta vreme cât nu ne așteptăm capartenerul nostru să fie un suflet pe-reche miraculos care ne ghice;te toateg]ndurile, am putea anticipa că împăr-tășirea vieții noastre cu un partenersemnificativ va implica schimbări sem-nificative. Intrăm în relații pentru căne dorim o schimbare, dar nu știm ni-ciodată cât de mult sau ce tip de schim-bare va aduce o relație ̀ n via\a noastr[.

Relațiile sunt o călătorie a descoperirii de sine

Când ne simțim provocați într-orelație, am putea considera că relațianu este potrivită pentru noi. Ne-amputea simți determina\i ;i motiva\i sărenunțăm. Dar este important să reți-nem că o mare parte din durerea uneirelații provocatoare este disconfortulpe care îl simțim cu toții atunci cândne confruntăm cu incertitudinea. A în-cepe o nouă relație înseamnă a porniîntr-o călătorie a descoperirii de sine.Aceasta presupune venirea față în fațăcu necunoscutul din noi.

Incapacitatea de gestionare aconflictelor are repercursiunisevere asupra rela\iei

Maria tinde să se retragă atunci

când se confruntă cu un conflict. Cres-când cu o mamă care avea o boală min-tală netratată, a observat cum tatăl eia avut tendința de a evita conflicteleprin retragerea din relație. Ea a perce-put conflictele lor frecvente ca fiindperturbatoare și neproductive.

Când a început să se întâlnească cuMatei, ea a avut tendința de a se retrage,percepând plângerile lui ca fiind ca-pricioase și nerezonabile. În consecin-ță, Matei se simțea adesea nevăzut șiabandonat. În cele din urmă, conflic-tele au escaladat până la rupere.

După o despărțire de un an, au de-cis să mai dea o ;ans[ rela\iei lor, darde data aceasta Matei a insistat ca Ma-ria să `nceap[ un proces terapeutic.

Prin activitatea ei în terapia individualăși de cuplu, Maria începe să vad[ dintr-o alt[ perspectiv[ efectele evitării con-flictelor. A devenit conștientă de cumîl ridiculizează incon;tient pe Mateiprin comportamentul ei excesiv de do-minator. Ea își dă seama că demersulei îl face să se simtă prost, controlat șiapoi respins.

Când Maria află că abordarea eiasupra conflictului este neproductivă,începe să reevalueze relația părințilorei. Oare mama ei a fost mereu cea ne-rezonabil[ sau suferința ei de a fi con-cediată a ajutat-o să-și alimenteze vo-latilitatea emoțională? Fie c[ relația eicu Matei va continua sau nu, Maria în-vață în mod clar multe despre ea însăși

și despre modul în care mecanismul eide ap[rare, retragerea, are un impactnegativ asupra relației sale.

Unde este mai mult[ dureredec]t c];tig, rela\ia estelipsit[ de perspectiva cre;terii

Sentimentul că depui prea multefort ̀ ntr-o relație este rareori rezulta-tul unei prea bogate descoperiri de sinesau a unei schimbări. Epuizarea `n re-la\ie este adesea rezultatul unei lipsede schimbare< durere fără niciun câștig.Luptele repetitive fără rezolvare duc lasentimente de deznădejde ;i e;ec.

Mihai o dispre\uie;te pe Elena pen-tru că s-a mutat `n alt ora; pentru a fi

alături de ea. Calitatea vie\ii lui era maibună în ora;ul s[u natal și crede că eaar fi trebuit să se ofere să se mute acolopentru a fi cu el, dar, la vremea respec-tivă, se simțea prea nesigur în relațiepentru a aborda astfel aceast[ prob-lem[.

De când s-au căsătorit, Elena a fostde acord să se mute din oraș pentru a-i oferi so\ului ei un context potrivit. Întimp ce se împachetează pentru a semuta în noua lor casă, Mihai face dinnou o criz[ despre cât de stresat a tr[itîn acest loc și cât de mult se resimtedupă ce s-a mutat acolo în primul rând.Elena se simte vinovată și fără speran-ță.

În terapie, Elena a aflat că Mihaievită să-și exprime nevoile. Acum faceeforturi speciale pentru a-l determinasă vorbească. Cu toate acestea, furialui față de trecut rămâne mereu pre-zentă și aparent irezolvabilă.

Terapia, modalitate de`nv[\are de noi abilit[\i `nrezolvarea problemelor

Când avem parte de conflicte re-petitive și nu ajungem la o solu\ionarea lor, ar trebui să luăm în considerareterapia pentru a învăța noi modalitățide abordare a conflictelor noastre. Ma-joritatea cuplurilor au apelat la terapiade cuplu doar ca ultimă soluție, dupăce au adunat resentimente considera-bile. Acest surplus de negativitate facedificilă găsirea bun[voin\ei necesarepentru a crea o atmosferă de compa-siune și înțelegere indispensabil[ pen-tru a ajunge la noi acorduri.

Ca ;i o concluzie, problemele aparmereu pe parcursul rela\iilor intime.Dacă apar dificultăți, dar le abordămactiv și le abord[m ca pe ni;te contextede `nv[\are, cel mai probabil suntempe un drum bun.

Sursa<https

8 Informa\ia de Duminic[/8 septembrie 2019

Despărțirile sunt dureroasepentru oricine, inclusiv pentru ve-detele de la Hollywood.

Într-un interviu, Brad Pitt, învârstă de 55 de ani, recunoaște cădupă despărțirea de Angelina Joliea avut nevoie de ajutor specializat.Mai exact, el a fost nevoit să meargăla Alcoolicii Anonimi timp de unan.

„Am luat lucrurile așa cum au ve-nit, așa că am renunțat la băutură. Săîi ai alături pe toți acești bărbați, carestau lângă tine, sunt sinceri și deschișiîntr-un mod în care eu nu sunt. Era unloc sigur în care nimeni nu te judeca.”

În ciuda notorietății de care se bu-cură Brad Pitt, niciunul dintre cei cucare a fost în acest grup de sprijin pen-tru dependenții de alcool, nu a povestitpresei nimic din ceea ce Brad a spus.„A fost chiar o ușurare pentru mine săîmi expun toate părțile negative în fața

lor”, a declarat Brad Pitt.În anul 2017, Brad Pitt a declarat

pentru GQ Style faptul că încă din liceus-a confrunat cu dependența de alcool.„Fugeam de propriile sentimente. Suntfericit că acum am scăpat de asta. Darîn ultimul an, lucrurile nu au stat chiarașa. Am băut prea mult. Și a devenit oproblemă. Și mă bucur că a trecut ju-mătate de an de când n-am mai băut.”

Brad Pitt a mai vorbit și despre fa-milia lui, dar și cum reușește să facăfață problemelor. „Aveam probleme înfamilie. Adevărul este că noi toți neconfruntăm cu tristețe, durere și pier-deri. Ne petrecem foarte mult timp as-cunzând asta, dar de fapt, este în tine.Așa că, deschide-ți sufletul.”

Odată cu înaintarea în vârstă, el aînceput să aprecieze mult mai mult ne-cesitatea de a-și asuma latura vulnera-bilă, dar și de a recunoaște momentelegrele prin care trece. „În anii ’90, toatăatenția era îndreptată asupra mea. A

fost chiar inconfortabil pentru mine.Am devenit un singuratic și m-am ne-glijat.”

„Sunt recunoscător pentru faptulcă am fost capabil să fac lucrurile pecont propriu. Pare o negare a acesteipărți mai slabe care se află în tine, caretrece prin probleme, chiar dacă estevorba despre stări normale, pe care toțile simțim la un moment dat. Cu sigu-ranță cred că nu poți să ajungi să te cu-noști cu adevărat până când nu vei ac-cepta toate aceste lucruri”, a mai spusBrad Pitt. Despărțirea dintre Brad Pittși Angelina Jolie a uimit pe toată lumea.Cei doi au decis să se despartă în anul2016. După separare, ei au hotărât sănu se mai implice în alte proiecte decinematografie o perioadă de timp, cisă se ocupe de creșterea celor șase copiipe care îi au împreună, Maddox, Pax,Zahara, Shilo, Knox și Vivienne. Acum,Brad Pitt joacă rolul lui Roy McBride,într-un nou film, “Ad Astra”.

Brad Pitt recunoa;te c[ a avut nevoie de ajutor dup[ desp[r\irea

de Angelina Jolie

Justin Bieber a făcut câteva de-clarații extrem de sincere despreproblemele cu care se confruntă, in-clusiv depresie, anxietate și ADHD.~n vârstă de 25 de ani, el se num[r[printre vedetele care a vorbit desprece înseamnă faimă, dar și efectelenegative pe care le-a avut asupra vie-ții sale personale.

Cântărețul a postat pe Instagram unmesaj în care povestește cum s-a reflec-tat faima asupra vieții sale, încă de lavârsta de 13 ani, cum a fost să creascăîntr-o familie instabilă, dar mai ales cuma fost să aibă la îndemână totul.

În același timp, el a fost și extrem desincer cu privire la consumul de droguri,care l-a afectat la vârsta de 19 ani. El aspus că „s-a folosit de toate relațiile pecare le-a avut” și era „nerespectuos cufemeile.”

„Eram revoltat și nervos”, a scris el.M-am distanțat de toată lumea care măiubea și mă ascundeam, devenim pre-cum o fantomă. Credeam că nu mă voimai schimba. Nu am crescut într-o fa-milie stabilă, părinții mei erau despărțițiși nu aveau bani, erau încă tineri și re-beli”, a explicat el. „Pe măsur[ ce mă fo-loseam de talentul meu și deveneamfoarte cunoscut, totul s-a întâmplat des-tul de repede, în doar doi ani. Toată viațamea s-a schimbat.”

Justin a fost sincer și în legătură cucopilăria pe care a avut-o, problemeleși frustrările pe care le-a avut, dar și câtde des își amintea cât este grozav în ceeace face. „Am pornit de la un tânăr de 13ani dintr-un oraș mic, la o persoană iu-bită și dorită de toată lumea.”

El a mai spus că niciodată nu a știutcum să gestioneze faima pe care a avut-

o și responsabilitatea care a venit dupăea<

„Toată lumea făcea orice pentru mi-ne, așa că niciodată nu am învățat lu-crurile fundamentale. La 18 ani, nuaveam responsabilități, aveam milioanede dolari și acces la orice îmi doresc.Este înspăimântător pentru oricine. La20 de ani, am făcut mai multe alegerinepotrivite și am fost atât cel mai iubitși adorat de oameni, cât și cel mai jude-cat și urât din lume.”

În ciuda tuturor problemelor, el și-a găsit sprijinul în oameni, inclusiv însoția lui, Hailey Baldwin, care l-a încu-rajat să meargă mai departe.

„Am o mulțime de bani, haine, ma-șini, premii, reușite, și totuși nu eramîmplinit. Mi-a luat mult să repar toateacele decizii pe care le-am luat și relațiilepe care le-am avut. Din fericire, Dum-nezeu m-a binecuvântat cu oameni ex-traordinari care mă iubesc pentru ceeace sunt.

Acum, am parte de cea mai bunăperioadă din viața mea< mariajul. Ceeace este minunat, nebunesc, dar și o nouăresponsabilitate pentru mine. Învețicum să fii răbdător, să ai încredere, săfaci compromisuri, să fii bun, iar toateastea te fac să fii un bărbat mai bun.”

O sursă a declarat pentru People fap-tul că Justin s-a confruntat și cu depre-sia< „Pentru prima dată, el vorbește des-pre nevoile pe care le are. El are și unsprijin incredibil din partea lui Hailey,soția lui. Ea este acolo pentru el, îl înțe-lege și este mereu pregătită să îl ajute.El realizează cât de norocos e să o aibăalături.”

Justin Bieber și Hailey Baldwin sepregătesc de cununia religioasă, care vaavea loc luna viitoare.

Justin Bieber vorbe;te deschis despre

consumul de droguri

După un turneu de 2 ani, Ed Sheerana anunțat că va lua o pauză printr-unmesaj emoționant.

În ultimul concert din turneul Divi-de, Ed Sheeran a anunțat că va face opauză în carieră. „Așa cum poate știțisau nu, am fost în turneul Divide pentrumai bine de doi ani și astăzi este ultimazi. Este un sentiment dulce-amărui înaceastă privință”, a spus artistul mulțimiidin Ipswich, Anglia, potrivit The Sun.„Iubesc că voi sunteți aici și încheiemtotul în Ipswich. Acesta va fi ultimul meuconcert pentru 18 luni probabil. Am cân-tat în întreaga lume. Glastonbury, Sta-dionul Wembley. Toate aceste locuri in-credibile, America, Noua Zeelandă, Aus-tralia, America de Sud – a fost ceva ui-mitor. Mi s-a spus înainte să vin că amcântat în fața a nouă milioane de oamenidin întreaga lume. Este cel mai mare tur-neu”, a adăugat artistul.

Ed Sheeran a continuat spunând cătotul se simte de parcă ar fi o despărțirede iubita cu care ai fost ani de zile. „Sunăciudat, dar a fost un turneu lung. Mul-țumesc tuturor celor care mi-au dat oșansă. Aceasta este ultima mea melodie.Am scris-o când aveam 15 ani. Să ne re-vedem în câțiva ani. Vă mulțumesc”, le-a spus Ed fanilor prezenți la concert.

Artistul a vorbit despre această pauzăși pe Instagram, unde a detaliat expe-riența din turneul Divide. „9 milioanede oameni, 893 zile, 46 de țări, 175 deorașe, 260 de show-uri, 268 de echipe,

193265 de mile călătorite, 2 mâini rupte,3 căsătorii, 4 bebeluși. Ce călătorie inci-tantă a fost acest turneu. Întregul procesde scriere a albumului a început în 2015,a fost înregistrat în 2016, a fost promovatși apoi pregătit pentru a fi cântat pentruvoi. Este atât de ciudat să se încheie și sămergem mai departe”, a scris Ed Shee-ran.

Acesta nu a uitat să le mulțumeascăîncă o dată tuturor celor care l-au ajutat.„Mulțumesc tututor celor implicați întot acest proces pentru Divide, tuturorcelor care m-au ajutat să fac albumul,celor care m-au ajutat să îl promovez,fanilor care l-au ascultat și au venit săne vadă, acest lucru nu ar fi fost posibil

fără voi. Cel mai mult îmi doresc să mul-țumesc echipei incredibile din turneu,membri care au renunțat la viețile lorpentru 2 ani și jumătate pentru a mă aju-ta să îmi ating visul. Vă mulțumesc pen-tru munca depusă și pentru prieteniaconstantă. Turneul Divide – 2017-2019.În mod oficial cel mai mare turneu dintoate timpurile, atât de ciudat să zic asta,și am supraviețuit!”

Ulterior, artistul a explicat că estevorba doar despre o pauză și nicidecumdespre o retragere definitivă. „Nu mă re-trag, presa este prea dramatică. Voi avea18 luni să fac un nou album și să îmi pe-trec timpul cu pisicile mele”, a postatacesta pe Instagram Stories.

Ed Sheeran a anun\at c[ va face o pauz[ în carier[�