identificarea Și evaluarea activitĂȚilor economice … · registrul comerțului, camera de...

IDENTIFICAREA ȘI EVALUAREA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE LEGATE DE INDUSTRIILE CULTURALE ȘI CREATIVE LA NIVELUL JUDEȚELOR MEHEDINȚI,

DOLJ, OLT, TELEORMAN ȘI GIURGIU

www.interregrobg.eu

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

http://www.interregrobg.eu/

https://www.google.bg/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwiaqKbf-ZbaAhVN_qQKHUn9ACQQjRx6BAgAEAU&url=https://www.causewaycoastandglens.gov.uk/news/have-your-say-on-our-creative-industries&psig=AOvVaw3yrq9ljFL22k5_jeSrt3gZ&ust=1522598987805012

Cuprins 1. Introducere

2. Analiza de context

2.1. Documente de politică publică privind ICC, la nivel european

2.2. Documente de politică publică privind ICC, la nivel național

2.3. Analiza evoluției sectorului ICC la nivel național

2.4. Analiza evoluției sectorului ICC la nivelul județelor Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu

3. Analiza SWOT

4. Evaluarea potențialului de dezvoltare a activităților economice creative șiculturale

5. Concluzii

Lista acronime

CAEN Clasificarea activităților din economia națională CE Comisia Europeană ECIA Alianța Industriilor Creative Europene FMI Fondul Monetar Internațional ICC Industrii Culturale și Creative IER Institutul European din România INCFC Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală INS Institutul Național de Statistică OECD Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ONRC Oficiul Național Registrul Comerțului PIB Produs Intern Brut POSDRU Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

2007-2013 SCC Sectorul cultural și creativ SUA Statele Unite ale Americii UE Uniunea Europeană UNCTD Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură VAB Valoarea adăugată brută

1. Introducere În termeni generali, industriile culturale și creative se referă la o serie de activități economice care se bazează pe generarea și capitalizarea creativității, ideilor, cunoștințelor și informațiilor. Conform definiției UNESCO, industriile culturale și creative „sunt activitățile economice care combină crearea, producerea și comercializarea conținuturilor creative, care sunt intangibile și cu o natură culturală. Aceste conținuturi sunt de obicei protejate prin drepturi de autor și pot lua forma unui bun sau a unui serviciu. Pe lângă toate producțiile artistice și culturale, industriile culturale și creative includ arhitectura și publicitatea”. Există treisprezece sub-sectoare ale economiei care pot fi încadrate în definiția "industriilor culturale și creative" și acestea sunt: arte vizuale (pictură, sculptură, fotografie), arte perfomative (teatru, dans, circ), creația literară și muzicală, film și televiziune, jocuri video, muzică, cărți și presă, patrimoniu (muzee, biblioteci, situri arheologice, arhive), design (design vestimentar și de accesorii, grapic design, design de interior, design de produs), arhitectură, publicitate, dezvoltare de software original - TIC. Toate aceste activități au creat sectorul economiei creative, în cadrul căruia valoarea se bazează mai mult pe utilizarea imaginației și a rezultatelor produse, în detrimentul utilizării resursele tradiționale de teren, forță de muncă și capital. La nivel global, conform UNCTD, industriile creative sunt unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere în economiile OECD, angajând în medie 3-5% din forța de muncă activă. Potențialul industriilor culturale și creative (ICC) de generare a creșterii economice a fost conștientizat și la nivelul Uniunii Europene, încă din anul 2007 în cadrul „ Agendei Europeane pentru Cultură” în cadrul căreia a fost definit cel de-al doilea obiectiv general ca fiind „promovarea culturii ca un catalizator al creativității în contextul implementării Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă”1. Conceptul a fost dezvoltat gradual în decursul anilor, fiind un subiect amplu discutat la nivelul structurilor de gestionare și coordonare de la nivelul UE în vedere definirii politicii de dezvoltare aplicată în perioada de programare 2014-2020. În acest sens, în anul 2012, Comisia Europeană a emis o Comunicare adresată Parlamentului European, Consiliului European, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor2 privind ICC în contextul evoluției economiei UE, având în vedere valorificarea limitată a ICC în cadrul Strategiei Europa 2020. În cadrul acestei comunicări sunt explicate motivele pentru care activitățile economice încadrate în sfera ICC ar trebui să fie un punct focal de interes al politicii de dezvoltare aplicată în cadrul UE, fiind prezentată atât contribuția curentă a respectivului sector la PIB și ocuparea forței de muncă, cât și perspectivele de dezvoltare. Astfel, în anul 2010 se estima că ICC generau aproximativ 3,3% din PIB-ul UE și furnizau un loc de muncă pentru 6,7 milioane de persoane (aproximativ 3% din totalul forței de muncă de la nivelul UE). Conform statisticilor Eurostat, între anii 2008-2011, ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative s-a dovedit a fi mai stabilă din punct de vedere al menținerii sau creșterii numărului de locuri de muncă comparativ cu alte sectoare economice „tradiționale”, însă ratele de creștere au variat totuși între subsectoarele ICC. Această evoluție este cu atât mai importantă cu cât unele subsectoare ale ICC aveau un procent mai ridicat de angajați din rândul tinerilor, comparativ cu media din economia UE. A fost de asemenea punctat faptul că, în unele cazuri, la nivel local și regional, investițiile strategice în sectorul ICC au generat rezultate spectaculoase. În special, festivalurile și Capitalele Europene ale Culturii au produs beneficii economice importante, acestea având potențialul de a genera venituri de până la 10 mai mari comparativ cu investițiile realizate pentru organizarea și derularea evenimentelor. În Comunicat sunt descrise atât provocările întâmpinate de sectorul ICC, cât și importanța definirii unei strategii de dezvoltare pe mai multe niveluri de guvernanță și rolul esențial al UE în construirea cadrului și contextului de dezvoltare al ICC. Comunicatul descris anterior a reprezentat un document esențial pentru recunoașterea contribuției și potențialului de creștere economică al sectorului activităților culturale și creative la nivelul tuturor Statelor Membre ale UE și pentru definirea unor acțiuni specifice în vedere sprijinirii dezvoltării acestei ramuri economice. Un alt eveniment important al anului 2012 cu un impact pozitiv pe termen mediu și lung asupra evoluției sectorului ICC a fost înființarea Alianței Industriilor Creative Europene (ECIA) ca o inițiativă a Directoratului General pentru Întreprinderi și Industrie al CE. ECIA este o platformă deschisă, activă și în prezent la nivelul anului 2017, care combină analiza politicilor aplicabile

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52007DC0242&from=EN 2 COM(2012) 537, 26.9.2012 - Promoting cultural and creative sectors for growth and jobs in the EU

5

acestui sector cu gestionarea unor acțiuni concrete destinate sprijinirii sectorului ICC (promovarea de proiecte pilot) pentru asigurarea unui acces mai bun la finanțare, reprezentând în același timp cadrul de cooperare pentru a dezvolta și testa politici și instrumente aplicabile la nivelul sectorului industriilor creative și culturale. În prezent, ECIA reunește factori de decizie politică și reprezentanți ai antreprenorilor din sectorul ICC din 28 de organizații partenere și 12 State Membre. În anul 2013, a fost publicată Rezoluția Parlamentului European din 12 septembrie 2013 privind promovarea sectoarelor culturale și creative europene ca surse de creștere economică și locuri de muncă (2012/2302 (INI)) în cadrul căreia sunt definite condițiile care trebuie asigurate pentru dezvoltarea ICC, sunt furnizate recomandări de îmbunătățire privind statutul și condițiile de muncă ale angajaților din sectorul ICC, sunt evidențiate nevoile de finanțare și de sprijinire a acestui sector prin definirea unor instrumente și fonduri specifice, sunt descrise oportunitățile și amenințările pentru evoluția ICC în contextul UE. Toate aceste demersuri întreprinse la nivel european au evidențiat beneficiile economice care pot fi generate prin sprijinirea funcționării și dezvoltării sectorului ICC. Dacă până în anul 2014, programele de finanțare de la nivel UE adresau într-un mod relativ disociat proiectele care vizau cultura și cele care vizau activitățile economice bazate pe creativitate (în perioada 2007-2013 au funcționat distinct două programe: Programul Cultura – sprijin pentru cooperarea culturală în UE și Programul Media – sprijin pentru industria audiovizuală din UE), pentru perioada 2014-2020 a fost elaborat programul Creative Europe (Europa Creativă) – adoptat în decembrie 2013, care poate fi accesat de solicitanți din toate Statele Membre UE și care reprezintă principalul cadru integrat de dezvoltare și finanțare a acțiunilor culturale și creative. Industriile industriale culturale și creative operează într-un mediu de afaceri complex definit atât de reglementările standard privind întreprinderile, cât și de aspecte precum drepturile de proprietate intelectuală și fiscalitatea. Atât în România, cât și în Bulgaria, activitățile economice din sfera creativă și culturală sunt percepute ca fiind un sector mai puțin esențial pentru economia teritoriului. Bunurile și serviciile generate de acestea sunt considerate importante doar din perspectiva potențialului de educare și de recreere a consumatorilor, și nu ca o activitate economică reală. În acest context, prezentul studiu își propune să analizeze potențialul de dezvoltare a activităților economice creative și culturale de la nivelul județelor Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu din România. În acest sens, studiul cuprinde o analiză a contextului actual existent la nivelul teritoriului vizat din perspectiva factorilor demografici și economici; identifică zonele de concentrare a activităților economice culturale și creative; analizează punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările specifice acestui sector; evaluează potențialul de dezvoltare al subsectoarelor cuprinse la nivelul ICC; identifică principalele surse de finanțare existente la nivel național/comunitar, care adresează inclusiv sectorul economic al industriei creative și culturale. Metodologia utilizată în elaborarea studiului este bazată pe un mix de metode, pentru a asigura o verificare încrucișată și un caracter holistic pentru constatările rezultate din analiza datelor disponibile. Astfel, a fost utilizată atât cercetarea de birou (cercetarea documentară și analiza statistică), cât și cercetarea pe teren. Cercetarea teren a fost organizată la nivelul tuturor celor cinci județe vizate de studiu și a presupus aplicarea de chestionare în rândul agenților economici și beneficiarilor de proiecte care activează în sectorul ICC, precum și derularea de interviuri cu actori cheie de la nivel județean sau solicitarea de date oficiale relevante din partea acestora (Oficiul Registrul Comerțului, Camera de Comerț și Industrie, organizații reprezentative pentru mediul economic). Rezultatele cercetării pe teren au completat și integrat informațiile colectate prin cercetarea documentară, confirmând relevanța constatărilor în raport cu realitatea din teritoriu.

2. Analiza de context Subiectul ICC reprezintă o tematică abordată frecvent la nivel european și din ce în ce mai prezent în contextul politic și strategic de la nivel național.

2.1. Documente de politică publică privind ICC, la nivel european În anul 2010 CE a publicat documentul „ Cartea verde – eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” care a furnizat o descriere holistică a contextului politic și strategic al ICC, a principalelor pârghii și condiții de dezvoltare a acestui sector, a importanței abordării sistematice pe mai multe niveluri de guvernanță a acțiunilor dedicate capitalizării potențialului ICC și a potențialelor rezultate ce pot fi obținute prin implementarea unui set adecvat de măsuri de dezvoltare. În cadrul acestui document este evidențiat faptul că ICC se confruntă cu un context în continuă schimbare, caracterizat în special de viteza dezvoltării și implementării TIC la scară

6

globală. Acest fapt este rezultatul extinderii gradului de acoperire al infrastructurii de broadband, ceea ce reduce constrângerile fizice și geografice de acces la informație pentru antreprenori și, în mod special, pentru consumatori. Cu toate acestea operatorii economici din sectorul ICC trebuie să găsească soluții și sprijin pentru a se adapta la acest nou mediu de activitate care reprezintă o provocare pentru modelele de producție și de consum tradiționale ce au caracterizat în trecut sectorul ICC. Tranziția către noi sisteme de producție se poate realiza prin crearea unor noi oportunități pentru experimentare, inovare și dezvoltare a antreprenoriatului în sectorul ICC, prin identificarea corectă a nevoilor în materie de competențe ale angajaților din sectorul ICC și prin asigurarea accesului la finanțare (crearea instrumentelor și informarea operatorilor economici care activează în sectorul ICC). Dezvoltarea sectorului poate fi realizată numai printr-o abordare integrată a inițiativelor relevante pe diferite niveluri de guvernanță, pornind de la cele locale și regionale (politicile pentru industriile culturale și creative au în primul rând dimensiuni locale, deoarece condițiile favorabile pentru dezvoltarea diferitelor sectoare ale ICC variază puternic între teritorii). De asemenea un element cheie este reprezentat și de asigurarea mobilității și circulației produselor generate de ICC. Nu în ultimul rând, transferul de informații, schimburile culturale și comerțul internațional sunt piloni fundamentali pentru formarea unei imagini distinctive și dinamice a Europei, promovând moștenirea sa culturală și deschiderea spre alte culturi. Documentul a fost avizat de instituțiile UE și a reprezentat baza definirii inițiativelor europene de sprijin al sectorului ICC pentru perioda curentă de programare. Avantajul sau dezavantajul relativ al unei anumite țări într-o anumită clasă de bunuri sau servicii, după cum reiese din balanța comercială, e calculat anual în baza datelor furnizate de OECD și FMI. Indicele avantajului competitiv3 în industria serviciilor – sectorul cultural și recreațional, calculat pentru anul 2012 la nivelul Raportului Competitivității UE (2014), poziționează UE pe primul loc în raport cu celelalte industrii globale (SUA, Japonia, China, Rusia, India, Brazilia) valoarea indicelui fiind de 1,38. Astfel, UE prezintă un avantaj competitiv în ceea ce privește serviciile culturale și recreaționale furnizate, acest element confirmând încă o dată oportunitatea implementării unor politici și instrumente pentru sprijinirea ICC, având în vedere potențialul existent de creștere. La nivelul României și Bulgariei, valoarea calculată a indicelui a fost de 0,75 respectiv 0,77, economiile celor două țări fiind caracterizate de dezavantaje în raport cu acest tip de servicii. Acest fapt determină necesitatea adoptării unor măsuri strategice pentru dezvoltarea ICC la nivelul celor SM care să conducă la sporirea contribuției sectorului în balanța comercială națională. În 2014, ECIA a publicat o agendă de politici relevante pentru susținerea sectorului ICC, ce integrează contribuțiile actorilor cheie înscriși în cadrul Platformei și care cuprind factori de decizie politică și reprezentanți ai antreprenorilor din sectorul ICC din 28 organizații partenere și 12 State Membre. Propunerile cuprinse în această agendă se bazează pe exemple de bună practică de pe teritoriul UE și pe o analiză benchmarking a celor mai fezabile instrumente de sprijin pentru sectorul ICC. Recomandările furnizate pentru o noua agendă politică a ICC sunt raportate la 3 domenii principale de acțiune, fiecare dintre acestea cuprinzând mai multe măsuri specifice: Figura nr. 1 Domeniile principale de acțiune recomandate de ECIA pentru dezvoltarea ICC

Sursa: Prelucrare date cuprinse în cadrul documentului Create, Innovate, Grow - A new policy agenda to

maximise the innovative contributions of Europe’s creative industries, 2014

3 Un avantaj comparativ este confirmat dacă valoarea indicelui este mai mare ca 1. Dacă valoarea indicelui este mai mică decât 1, țara are un dezavantaj comparativ în respectiva industrie.

•Introducerea schemelor pentru furnizarea de vouchere creative•Stimularea inovării transsectoriale prin parteneriate inovatoare public-private

1. Stimularea inovării și a dezvoltării prin facilitarea colaborării transsectoriale

•Testarea și revizuirea serviciilor și programelor de finanțare existente•Dezvoltarea și sprijinirea consolidării capacităților în grupurile regionale•Sprijinirea eforturile de internaționalizare a IMM-urilor•Lansarea de programe de finanțare noi și inovatoare pentru sprijinirea IMM-urilor

creative•Stimularea investițiilor în industriile creative prin intermediul unor ecosisteme

regionale eficiente•Sprijinirea noilor inițiative pentru o mai bună evaluare a proprietății intelectuale pentru

IMM-urile creative

2. Furnizarea unui sprijin mai bun antreprenorilor și

sporirii accesului la finanțare în cadrul unor

ecosisteme regionale eficiente

•Măsurarea efectelor și valorii industriilor creative în economia extinsă•Stimularea și susținerea unei promovări mai intense a industriilor culturale și

creative

3. Măsurarea și sensibilizarea cu privire la valoarea industriilor culturale și creative ca

factor-cheie pentru inovare și creștere

7

Conform unui studiu realizat în anul 20154, la nivel european, numărul de întreprinderi mijlocii care activează în sectorul industriilor culturale și creative este redus, ca urmare a lipsei de resurse financiare al micilor companii pentru a se extinde. Într-un studiu publicat în anul 2013, Comisia Europeană a estimat că deficitul de finanțare pentru întreprinderile europene care activează în sectorul ICC a fost de 8,7 - 14,5 miliarde USD și a solicitat noi instrumente financiare pentru a sprijini creșterea industriei și a stimula dezvoltarea micilor întreprinderi. Competiția internațională și accesibilitatea produselor furnizate de ICC provenind de pe piața externă (importuri) a încetinit ritmul de dezvoltare al acestui sector la nivel european.

2.2. Documente de politică publică privind ICC, la nivel național

În România, conceptul de industrii creative și culturale a fost analizat și promovat încă din anul 2009 prin intermediul unor proiectelor finanțate prin fonduri UE5 și prin studii elaborate de către diferite instituții precum Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) sau Institutul European din România (IER). Până în prezent în România nu a fost definită o politică publică sau un cadru normativ dedicate exclusiv valorificării sectorului ICC, însă există o serie de repere specifice integrate în Strategia Sectorială în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020, Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 și Acordul de Parteneriat 2014-2020 semnat între România și UE. În Strategia Sectorială în Domeniul Culturii și Patrimoniului Național pentru perioada 2014-2020 au fost definite 2 obiective strategice sectoriale, respectiv „1. Protejarea patrimoniului cultural național” și „2. Susținerea și promovarea creației culturale și artistice europene”. În cadrul documentului, sectorul cultural și creativ este analizat în special prin prisma activităților culturale subscrise acestuia, cu o atenție deosebită acordată instituțiilor publice și infrastructurii specifice acestuia. Printre obiectivele specifice definite în cadrul strategiei se numără inclusiv dezvoltarea culturii antreprenoriale în cadrul industriilor culturale și creative, identificarea unor potențiale facilități fiscale și facilitarea accesului la credite și alte instrumente de finanțare pentru IMM-urile din domeniul cultural. În Strategia Națională pentru Competitivitate a fost definită o viziune ce urmărește „dezvoltarea pe baze competitive a afacerilor într-un ecosistem capabil să susţină excelenţa la nivel global, deschis şi favorabil liberei iniţiative şi inovării, stimulativ pentru creşterea productivităţii şi orientat către transformarea integrată şi durabilă a economiei româneşti”. Obiectivele specifice ale acestei strategii relevante în raport cu evoluția ICC sunt: revitalizarea industrială prin specializare inteligentă şi transformarea cunoaşterii în sursă de avans competitiv; formarea centrelor de producţie şi dezvoltare tehnologică de competenţă regională şi internaţională; redefinirea politicilor industriale prin orientarea către inovare şi consolidarea mecanismului de funcţionare a pieţei. În Acordul de Parteneriat pentru perioada 2014-2020 este subliniată importanța susținerii industriilor creative, având în vedere potențiala contribuție a acestora la creșterea competitivității economiei. Acest demers trebuie integrat cu investiții în resursele umane din domeniul cultural și investiții pentru refacerea infrastructurii culturale. Nu în ultimul rând, potențialul de dezvoltare a ICC a fost analizat indirect la nivel regional prin Strategiile de specializare inteligentă elaborate în perioada 2013-2016, sectorul TIC (subscris sectorului ICC) fiind identificat în majoritatea cazurilor ca fiind un domeniu transversal de dezvoltare și un pilon principal pentru inovarea regională și revitalizarea economiei la nivel local. În anul 2016, INCFC a publicat primul document strategic focalizat exclusiv asupra sectorului ICC, acesta reprezentând primul demers important pentru adoptarea unei politici publice specifice la nivel național care să valorifice potențialul industriilor culturale și creative. Astfel Carta Albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România a avut ca obiect definirea unor linii directoare care să servească ca fundamentare pentru viitoarele politici aplicabile sectorului ICC. În cadrul documentului sunt definite sectoarele culturale și creative, este prezentat stadiul lor de dezvoltare și este evidențiat potențialul economic și social al acestora. În cadrul documentului sunt identificate politicile transversale care influențează evoluția ICC, acestea fiind cele aplicabile în domeniul educației și formării profesionale, în domeniul dezvoltării teritoriale și în domeniul coeziunii sociale. Ca urmare a analizei realizate, a fost posibilă formularea

4 http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002357/235710E.pdf, „Cultural times – The first global map of cultural and creative industries” (Perioadă creativă – Prima hartă globală a industriilor culturale și creative) 5 De exemplu, proiectul „Promovarea antreprenoriatului în industrii creative” finanțat prin Axa prioritară 3 “Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, Domeniul Major de Interventie 3.1 “Promovarea culturii antreprenoriale” a POSDRU 2007-2013 - http://oricum.ro/promovarea-antreprenoriatului-in-industrii-creative/130/

8

principalelor obiective și direcții de acțiune pentru activarea potențialului economic al sectorului ICC, acestea fiind6:

Figura nr. 2 Principalele obiective și direcții de acțiune pentru valorificarea potențialului economic al ICC

Sursa: Prelucrare date cuprinse în cadrul documentului Carta Albă pentru activarea potențialului economic al

sectoarelor culturale și creative din România, 2016

În vederea constituirii unui mecanism de consultare și de guvernanță specific, Carta albă propune ca un prim pas formarea unui Grup de lucru interministerial pentru susținerea sectorului ICC, acesta urmând a se consulta periodic cu reprezentanți ai operatorilor publici și privați (profit și non-profit) care activează în sectorul ICC. Această propunere a fost adoptată printr-un Memorandum executiv al Guvernului, în luna mai 2017, fiind astfel creat un Grup de lucru interministerial care va urmări asigurarea cadrului instituţional necesar susţinerii sectoarelor culturale şi creative, prin protejarea proprietăţii intelectuale, măsuri de stimulare fiscală a operatorilor economici care activează în acest domeniu şi monitorizarea prevederilor privind achiziţiile publice.

2.3. Analiza evoluției sectorului ICC la nivel național

În anul 2012, ponderea ICC în PIB era de aproximativ 7%, contribuția economică la nivel național a acestui sector ajungând la valori similare cu cele din perioada anterioară crizei economice. Cea mai importantă ramură a ICC din punct de vedere al numărul de salariați și al productivității muncii era industria software și TIC (generând aproximativ 4% din PIB). Există însă mari discrepanțe la nivel teritorial din punct de vedere al distribuției activităților subscrise ICC, municipiul București fiind un centru polarizator care angajează peste jumătate din forța de muncă a acestui sector și pe teritoriul căruia este înregistrată aproximativ 70% din totalul cifrei de afaceri a sectorului ICC. În anul 2013, conform datelor Eurostat, valoarea adăugată brută realizată de ICC era de 8.214,7 milioane euro, înregistrând o creștere de peste 80% comparativ cu anul 20097. Cu toate acestea, creșterea VAB a fost determinată în principal doar de 2 sub-ramuri ale economiei ICC, respectiv (1) Activităților de programare pe calculator, a consultanței și a activității de servicii informaționale și (2) Activităților creative, artistice și de divertisment; biblioteci, arhive, muzee și alte activități culturale; activități de pariuri și jocuri de noroc. Analizând VAB la nivel național se observă faptul că ponderea VAB generat de ICC este în creștere ajungând de la 4,2% în 2009 la 6,5% în 2013 (media înregistrată la nivelul UE în anul 2012 a fost de aproximativ 5%). Din perspectiva numărului de firme care activează în sectorul ICC (acestea fiind 6,62% din totalul firmelor din România), 3 sub-ramuri

6 Carta Albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România, capitolul 7. Linii Directoare 7 Datele analizate în continuare sunt prezentate pe larg în cadrul Studiului „Sectoarele creative și culturale din România. Importanța economică și contextul competitiv”, INCFN, 2015 http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2016/03/Sectoarele-Culturale-si-Creative.pdf

1. Asigurarea cadrului instituțional necesar susținerii SCC prin alinierea agendelor diferitelor instituții și organizații publice relevante la inițiativa Guvernului, inclusiv cele referitoare la protejarea proprietății intelectuale, patrimoniului cultural și natural, achiziții publice, fiscalitate etc

2. Asumarea politicilor și strategiilor cu referire la sectoarele culturale și creative la nivel central și promovarea responsabilităților autorităților publice locale

3. Optimizarea și facilitarea accesului la finanțare, bancară și nonbancară pentru operatorii economici din SCC

4. Catalizarea efectelor de propagare ale SCC într-un număr cât mai mare de contexte economice și sociale

5. Crearea unei culturi organizaționale participative a deciziei publice în favoarea antreprenoriatului în SCC

9

concentrau la nivelul anului 2013 aproximativ jumătate din numărul total de unități active: activitățile de publicitate, sectorul TIC și arhitectura. În ceea ce privește numărul de angajați din sectorul ICC (aceștia fiind 3,85% din totalul de angajați la nivel național), aproximativ 40% erau încadrați în sectorul TIC. Cifra de afaceri generată de sectorul ICC, reprezenta 2,69% din valoarea totală a indicatorului la nivel național în anul 2013, sub-ramura principală a ICC fiind și în acest caz sectorul TIC (generând aproximativ 40% din cifra de afaceri a ICC). Figura nr. 3 Variația numărului de firme, angajați și a cifrei de afaceri pentru sectorul ICC între 2009 și 2014

Sursă: Prelucrare date ONRC, 2015; Studiu „Sectoarele

creative și culturale din România. Importanța economică și contextul competitiv”

Conform datelor furnizate de ONRC, în anul 2014, se observă o ușoară creștere a numărului de firme și de angajați în ICC, comparativ cu anul 2009 (+0,26% , respectiv +0,38). Cifra de afaceri însă a crescut semnificativ în aceeași perioadă, fiind ce peste 17% mai ridicată în anul 2014, comparativ cu anul 2009. Cele mai multe firme noi înființate în sectorul ICC în perioada 2009-2014 desfășurau activități de realizare de soft la comandă (peste 1.000 de unități nou-înființate), iar cele mai multe firme radiate în aceași perioadă desfășurau activități de arhitectură (peste 750 de unități radiate). În perioada 2009-2014 au fost create

peste 18.000 de locuri de muncă în sectorul activităților de realizare de software la comandă, iar sectorul activităților de arhitectură a pierdut peste 5.000 de angajați. Cea mai mare scădere în termeni absoluți a cifrei de afaceri a fost însă înregistrată de activitățile agențiilor de publicitate în perioada 2009-2014, iar cea mai mare creștere a fost cea a unităților care desfășurau activități de realizare de software.

2.4. Analiza evoluției sectorului ICC la nivelul județelor Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu

Din cele 5 județe vizate de prezentul studiu (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu), doar județul Dolj s-a înscris între primele 20 de județe cu contribuție semnificativă la ICC în anul 2014 considerând 3 dimensiuni analizate: numărul de unități locale active, numărul de salariați și cifra de afaceri. Astfel, în anul 2014, județul Dolj cumula 1,98% din totalul firmelor și 1,71% din totalul angajaților care activau în sectorul ICC, producând 0,9% din cifra de afaceri. Se observă o ușoară scădere a acestor ponderi pentru județul Dolj comparativ cu valorile înregistrate în anul 2009. Județul Dolj este încadrat pe poziția 8 la nivel național din perspectiva contribuției la numărul de firme, angajați și cifra de afaceri pentru activitățile de realizare de software la comandă. Evoluția sectorului ICC în perioada 2014-2016 la nivelul teritoriului vizat de studiu (județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu) este prezentată în continuare în baza datelor statistice furnizate de INS și ONRC. Indicatorii analizați sunt:

• Unități locale active pe clase de mărime după numărul de salariați8 • Numărul mediu al salariaților9 • Număr de întreprinderi nou create • Număr de întreprinderi radiate • Câștigul salarial mediu brut anual10

În ceea ce privește numărul total de unități active înscrise în sectorul ICC, acesta a crescut cu peste 16% în decurs de 3 ani. De altfel, toate județele analizate au înregistrat o creștere a acestui indicator, județul Olt raportând cea mai bună performanță în acest sens (+31%). Județul Dolj ocupă prima poziție în raport cu numărul de unități locale active în sectorul

Figura nr. 4 Numărul total de unități locale active care activează în sectorul ICC, la nivel județean în perioada 2014-2016

Sursa: Prelucrare date INS, 2017

ICC pe toată perioada de analiză, fiind urmat de județul Olt. Județul Mehedinți înregistrează cel mai mic număr de unități locale active în toți anii analizați. Județele Giurgiu și Teleorman

8 Sunt analizate valorile anuale totale și pe CAEN 18, 23, 32, 58, 59, 62, 63, 73, 74, 90, 91 9 Sunt analizate valorile anuale totale și pe CAEN 18, 23, 32 și valorile anuale totale și CAEN Rev. 2 – M Activități profesionale, științifice și tehnice; R Activități de spectacole, culturale și recreative 10 Sunt analizate valorile anuale totale și CAEN Rev. 2 – M Activități profesionale, științifice și tehnice; R Activități de spectacole, culturale și recreative

10

înregistrează valori similare ale indicatorului analizat pe toată perioada de analiză, acestea fiind însă de 5 ori mai mici comparativ cu valorile raportate în județul Dolj. Figura nr. 5 Numărul de unități locale active care activează în sectorul ICC, la nivel de diviziune CAEN Rev. 2, pe județe în perioada 2014-2016

Cele mai multe unități locale active în sectorul ICC la nivelul teritoriului analizat (județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu) în perioada 2014-2016 au activat în sectorul IT (CAEN 62, 63), publicitate (CAEN 73) și alte activități profesionale, științifice și tehnice (CAEN 72). Din perspectiva variației absolute, cele mai multe unități au fost înființate în perioada 2014-2016 în sectorul altor activități științifice și tehnice (+83) și în sectorul serviciilor în tehnologia informației (+61), în timp de activitățile de editare au înregistrat cea mai pronunțată scădere (-16). În raport cu variația procentuală activitățile de creație și producție artistică au înregistrat cea mai mare creștere în perioada 2014-2016, la nivelul teritoriului analizat, numărul unităților sporind cu peste 250% (de


la 37 de unități în 2014 la 85 de unități în 2016). În aceeași perioadă de analiză, cea mai semnificativă reducere procentuală a fost atribuită activităților de editare (-8,21%, 128 de unități în 2016 comparativ cu 135 unități în 2014). Se observă faptul că numărul de unități locale care activează în sectorul ICC a avut un trend crescător în perioada 2014-2016, doar 3 divizuni CAEN Rev. 2 înregistrând ușoare scăderi (CAEN 18, 58, 73). Figura nr. 6 Evoluția relativă 2014/2016 a numărului de unități locale active subscrise sectorului ICC la nivelul teritoriului analizat comparativ cu media înregistrată la nivel național


Analizând comparativ numărul de unități locale active în sectorul ICC la nivelul teritoriului vizat de studiu cu evoluția indicatorului la nivel național se observă o evoluție sinergică în cazul majorității diziunilor CAEN analizate. Cu toate acestea se evidențiază performanța mult mai bună a celor 5 județe comparativ cu media națională în raport

cu activitățile de creație și producție artistică, respectiv activitățile de producție video și muzicală. În vederea analizării numărului de întreprinderi nou create și întreprinderi radiate care activează în sectorul ICC în 2014-2016 au fost utilizate datele furnizate de ORC de la nivel județean. Figura nr. 7 Numărul de întreprinderi create în perioada 2014-2016 care activează în sectorul ICC, pe județe

Sursa: Prelucrare date ORC de la nivel județean, 2017

Figura nr. 8 Număr de întreprinderi radiate în perioada 2014-2016 care activează în sectorul ICC, pe județe


11

Cele mai multe firme care activează în sectorul ICC au fost create în anul 2015 la nivelul teritoriului analizat, în timp de în anii 2014 și 2016 s-au înregistrat cele mai multe firme radiate (46 de unități în fiecare din cei doi ani). În județul Olt s-a înregistrat cel mai mare număr de societăți înființate în sectorul ICC în perioada 2014-2016, respectiv 208 unități, valoarea cea mai mică a indicatorului în aceeași perioadă de analiză fiind atribuită județului Mehedinți (90 de unități). Județul Mehedinți înregistează de altfel și cel mai mare număr de întreprinderi radiate în perioada 2014-2016 care activau în sectorul ICC (76 de societăți radiate). Pentru județul Dolj au fost furnizate informații cumulate doar la nivelul întregii perioade de analiză și doar în raport cu numărul de întreprinderi radiate care activau în sectorul ICC (69 de firme radiate în perioada 2014-2016). Figura nr. 9 Număr de societăți create în perioada 2014-2016, care activează în sectorul ICC și care nu au fost radiate până în octombrie 2017


Din totalul firmelor create în perioada 2014-2016 încadrate în sectorul ICC, majoritatea și-au menținut activitatea, nefiind radiate până la finalul lunii octombrie 2017. Județul cu cea mai slabă performanță în acest sens este Giurgiu, la nivelul căruia în octombrie 2017 mai erau active doar 78% dintre firmele încadrate în sectorul ICC înființate în perioada 2014-2016, iar județul Teleorman înregistra cea mai bună performanță cu peste 95% din societăți înființate în perioada 2014-2016 rămase active până în octombrie 2017. Cele mai multe firme încadrate în sectorul ICC înființate în perioada 2014-2016 care și-au închis activitatea până în octombrie 2017 au fost în județul Olt (38).

Cele mai multe firme active în sectorul ICC în perioada 2014-2016 erau înregistrate în județul Dolj (511), urmat de județul Teleorman (482) și, la o diferență considerabilă, de Mehedinți (246)11. Figura nr. 10 Numărul mediu total al salariaților la din sectorul industrial aferent ICC, pe județe, în perioada 2014-2016


Figura nr. 11 Numărul mediu al salariaților la nivel de diviziune CAEN Rev.2 (din sectorul industrial) aferentă ICC, pe județe, în perioada 2014-2016


Din perspectiva numărului salariaților în sectorul industrial aferent ICC, județul Dolj înregistrează cele mai ridicate valori, cu aproximativ 1.400 de salariați în anul 2016 (+40% comparativ cu valoarea din 2014), majoritatea fiind încadrați în unitățile de fabricare a altor produse din minerale nemetalice. O creștere semnificativă a numărului de salariați s-a înregistrat și în județul Giurgiu (+23%), datorată în principal înființării a 3 noi societăți încadrate în sectorul altor activități industriale (CAEN 32). Județul Mehedinți înregistrează cel mai mare număr de salariați în domeniul altor activități industriale de la nivelul teritoriului analizat. În județul Teleorman numărul de angajați în sectorul industrial aferent ICC s-a redus semnificativ cu aproape 25% în decurs de 3 ani, deși numărul de unități locale active a rămas aproximativ constant. Județul Olt a înregistrat o reducere ușoară a numărului de salariați (-8%) chiar dacă numărul de unități locale a crescut în perioada analizată. Acest fapt demonstrează faptul că societățile încadrate în sectorul industrial al ICC din județele Teleorman și Olt și-au redus numărul mediu de salariați în perioada 2014-2016. Figura nr. 12 Evoluția relativă 2014/2016 a numărului mediu de salariați din sectorul industrial aferent ICC la nivelul teritoriului analizat comparativ cu media înregistrată la nivel național

Analizând evoluția numărului mediu de salariați la nivelul teritoriului vizat comparativ cu evoluția de la nivel național se observă o performanța impresionantă a celor 5 județe în raport cu numărul mediu de salariați încadrați pe diviziunile CAEN 18 și 32. Cu toate acestea, numărul mediu de

11 Pentru județele Olt și Giugiu nu au fost furnizate date privind acest indicator de către ORC.

12


salariați încadrați în sectorul industrial aferent ICC din cele 5 județe reprezintă doar 4% din totalul național.

Pentru a forma o imagine asupra numărului de salariați din sectorul serviciilor aferente ICC, având în vedere indisponibilitatea datelor la nivel de diviziune12 CAEN Rev. 2, au fost analizate valorile indicatorului aferente secțiunilor13 CAEN Rev. 2 – J. Informații și comunicații; M. Activități profesionale, științifice și tehnice; R. Activități de spectacole, culturale și recreative14. Figura nr. 13 Numărul mediu al salariaților pe secțiune CAEN Rev. 2 - J. Informații și comunicații, pe sexe, pe județe, în perioada 2014-2016


Figura nr. 14 Numărul mediu al salariaților pe secțiune CAEN Rev. 2 - M. Activități profesionale, științifice și tehnice, pe sexe, pe județe, în perioada 2014-2016


Figura nr. 15 Numărul mediu al salariaților pe secțiune CAEN Rev. 2 - R. Activități de spectacole, culturale și recreative, pe sexe, pe județe, în perioada 2014-2016


Numărul mediu de salariați în domeniul informațiilor și comunicațiilor a crescut în perioada 2014-2016 la nivelul județelor Dolj (+15%), Olt (+13%) și Teleorman (+11%) și a scăzut în județele Mehedinți (-21%) și Giurgiu (-24%). Proporția numărului de angajați de sex feminin se menține constantă la nivelul celor 5 județe în perioada analizată, în jurul valorii de 33% din totalul numărului de angajați. În ceea ce privește numărul mediu de salariați încadrați la nivelul secțiunii M conform CAEN Rev. 2, valorile înregistrate la nivel județean prezintă o evoluție pozitivă semnificativă pentru județul Olt (+40%

în 2016 comparativ cu 2014), județele Giurgiu și Teleorman înregistrând de asemenea evoluții pozitive (+14%, respectiv +10%). În județul Dolj s-a înregistrat o ușoară scădere (-1%) însă acesta furnizează cei mai mulți salariați încadrați pe această secțiune CAEN Rev. 2 în toată perioada analizată (aproximativ jumătate din numărul total de salariați). Cea mai importantă scădere a numărului mediu de salariați încadrați la nivelul secțiunii M conform CAEN Rev. 2 în perioada 2014-2016 a fost raportată de județul Mehedinți (-24%). Proporția numărului de angajați de sex feminin se menține constantă la nivelul celor 5 județe în perioada analizată, în jurul valorii de 42% din totalul numărului de angajați. Raportat la secțiunea R conform CAEN Rev. 2, numărul mediu de salariați a scăzut în perioada 2014-2016 cu aproximativ 4,5%. Cele mai importante scăderi au fost în județele Teleorman și Mehedinți (-23%, respectiv -15%), urmate de județul Giurgiu (-4,6%). Județele Dolj și Olt au raportat ușoare creșteri (+1,6%, respectiv +1,9%) ale numărului mediu de salariați încadrați la nivelul secțiunii R conform CAEN Rev. 2 în perioada 2014-2016. Dacă în anul 2014, numărul mediu de angajați de sex feminin era 59% din totalul numărului mediu de angajați din teritoriul celor 5 județe, în anul 2016 procentul a scăzut sub 55%. Figura nr. 16 Evoluția relativă 2014/2016 a numărului mediu de salariați pe secțiunile CAEN Rev. 2 J, M și R

La nivel național, numărul mediu de salariați a crescut în anul 2016, comparativ cu anul 2014, pentru toate secțiunile CAEN analizate

12 Al doilea nivel de codificare CAEN, constând în titluri identificate printr-un cod numeric de două cifre 13 Primul nivel de codificare CAEN, constând în titluri identificate printr-un cod alfabetic 14 Lista codurilor CAEN incluse la nivelul celor 3 secțiuni poate fi consultată în Anexa 1 la studiu sau pe website-ul www.coduricaen.info

13


(J, M și R). Variația calculată pentru cele cinci județe vizate de studiu a fost însă mai mică decât variațiile înregistrate la nivel național, în cazul secțiunilor CAEN J și R, aceasta fiind chiar negativă - numărul mediu de salariați în 2016 a fost mai mic decât în anul 2014. În condițiile în care numărul total de unități locale active în sectorul serviciilor aferente ICC din cele 5 județe a avut o evoluție similară cu cea calculată la nivel

național, cel puțin în cazul secțiunii CAEN Rev. 2 R, se poate concluziona că mediul economic local a întâmpinat între 2014-2016 dificultăți financiare ce au determinat disponibilizări de personal. Figura nr. 17 Câștigul salarial nominal mediu brut lunar pe secțiune CAEN Rev. 2 – J. Informații și comunicații, pe sexe, pe județe, în perioada 2014-2016


Figura nr. 18 Câștigul salarial nominal mediu brut lunar pe secțiune CAEN Rev. 2 - M. Activități profesionale, științifice și tehnice, pe sexe, pe județe, în perioada 2014-2016


Salariul mediu brut lunar în cazul secțiunii CAEN Rev. 2 J a avut o creștere spectaculoasă în județul Olt în perioada 2014-2016 (+61%). Toate județele au înregistrat creșteri salariale, însă în cazul județului Teleorman aceasta a fost una nesemnificativă (+3%). În anul 2016, cele mai mari salarii medii brute sunt raportate la nivelul județelor Dolj (3.699 lei) și Olt (3.631 lei), iar cele mai mici în județul Teleorman (1.931 lei). În general, cu excepția județului Mehedinți căștigul mediu salarial pentru bărbați este mai mare decât cel al femeilor angajate în acest sector al economiei. Din perspectiva câștigului salarial nominal brut la nivelul secțiunii CAEN Rev. 2 M

Figura nr. 19 Câștigul salarial nominal mediu brut lunar pe secțiune CAEN Rev. 2 - R. Activități de spectacole, culturale și recreative, pe sexe, pe județe, în perioada 2014-2016


acesta a crescut în perioada 2014-2016 în toate județele analizate. Cea mai importantă creștere a fost înregistrată de județul Olt (+62%) – acesta prezentând cea mai ridicată valoare a salariului mediu brut în anul 2016 (3.491 lei), iar cea mai mică de județul Dolj (+4%) – acesta având și cea mai scăzută valoare a salariului mediu brut în anul 2016 (2.350 lei); media de creștere calculată la nivelul celor 5 județe este de +30%, iar salariul mediu calculat este de 2.978 lei. În ceea ce privește câștigul salarial nominal brut la nivelul secțiunii CAEN Rev. 2 R, evoluția mediei sale la nivelul celor 5 județe este similară (o creștere de +32%) însă situațiile individuale la nivel județean au evoluat diferit. În acest caz, județul Dolj ocupă prima poziție, cu o creștere de +58% în cei 3 ani ai analizei, iar ultimul loc se situează județele Giurgiu și Olt cu o creștere de +20%. Există o diferență semnificativă între câștigurile medii salariale la nivel județean în cazul angajaților care derulează activități aferente secțiunii CAEN Rev. 2 R: în 2016 județul Dolj este poziționat pe prima poziție, cu 2.484 lei, toate celelalte județe înregistrând valori în intervalul 1.710 lei – 1.783 lei. Analizând evoluția câștigului salarial având în vedere distribuția pe sexe, în cazul secțiunii CAEN Rev. 2 M, salariilor angajaților de sex feminin sunt ușor mai crescute comparativ cu angajații de sex masculin, situația inversându-se însă pentru secțiunea CAEN Rev. 2 R. Pentru ambele secțiuni CAEN analizate creșterea medie salarială în perioada 2014-2016 a fost mai ridicată pentru angajații de sex masculin. Câștigul salarial mediu brut lunar a crescut la nivel național în perioada 2014-2016 cu 23% în cazul salariaților încadrați cu activități la nivelul secțiunii CAEN Rev. 2 M, respectiv 27% în cazul

14

secțiunilor CAEN Rev. 2 J și R. Variația medie a indicatorului la nivelul celor cinci județe analizate a depășit creșterea medie de la nivel național în perioada 2014-2016 pentru ambele secțiuni CAEN Figura nr. 20 Evoluția relativă 2014/2016 a câștigului salarial nominal mediu brut lunar pe secțiunile CAEN Rev. 2 J, M și R


(+31%). Astfel, deși numărul de salariați din județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu a fluctuat diferit comparativ cu media națională, angajații din încadrați pe secțiunile CAEN M și R au primit creșteri salariale mai mari decât creșterile medii calculate pe țară. Cu toate aceste, din perspectivă absolută, salariile din cele cinci județe au rămas în continuare mai reduse în anul 2016 comparativ cu valoarea calculată la nivel național (5.678 lei – național, 2.866 lei – teritorial pentru secțiunea J; 4.154 lei – național, 2.978 lei – teritorial pentru secțiunea M; 2.179 lei – național, 1.899 lei - teritorial pentru secțiunea R).

În vederea completării analizei analizei documentare, a fost derulată o amplă cercetare pe teren prin aplicarea de chestionare la nivelul societăților care activează în sectorul ICC și beneficiarilor de proiecte care au vizat dezvoltarea componentei de activități încadrate în sectorul ICC, astfel încât relevanța concluziilor extrase să fie confirmată de realitatea mediului economic local. De asemenea au fost derulate interviuri cu actori cheie din fiecare județ vizat de studiu. Chestionarele au fost aplicate la nivelul celor cinci județe vizate de studiu, respectiv Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu. Majoritatea răspunsurilor au fost primite din partea firmelor care activează în sectorul ICC localizate în județul Dolj (43% din respondenți). Majoritatea respondenților au un punct de lucru în cadrul căruia își desfășoară activitatea (94%), un singur respondent (înființat în anul 2006) raportând două puncte de lucru active. Figura nr. 21 Principalele coduri CAEN Rev 2. atribuite activităților economice încadrate în sectorul ICC ale respondenților la chestionar

Sursa: Prelucrare proprie a răspunsurilor la chestionar, 2017

Aproximativ 50% din respondenți se încadrează într-unul din cele cinci coduri CAEN incluse în graficul alăturat. Cea mai frecvent întâlnită activitate economică în rândul respondenților este cea de realizare a software-ului la comandă (CAEN 6201), urmată de activitatea fotografică (CAEN 7420). Alte activități economice raportate în mod frecvent de respondenți sunt alte activități de tipărire (CAEN 1812), comerț cu amânuntul al ziarelor și articolelor de papetărie în magazine specializate (CAEN 4762) și fabricarea altor produse manufacturiere (CAEN 3299). În cercetarea pe teren au fost implicați respondenți

încadrați pe 26 coduri CAEN Rev. 2 distincte. Cel mai mare procent al respondenților a raportat ca activitate economică desfășurată în mod curent tipărirea, legarea și editarea publicațiilor scrise (39%). Poziția secundă este ocupată de editare și/sau realizare de produse software, jocuri PC sau portaluri web (18%), în timp ce activitățile fotografice și fabricarea de jucării / bijuterii / instrumente muzicale / produse ceramice, ocupă cea de-a treia poziție, fiecare implicând 11-12% din respondenți. Din punct de vedere al anului de înființare, majoritatea firmelor care activează în sectorul ICC respondente la chestionar sunt înființate recent, în perioada 2010-2017 (58%). Există și respondenți care activează în sectorul ICC încă din perioada 1992-1999 însă într-o pondere mult mai mică (15%). Conform informațiilor colectate, principalele motive indicate de respondenți care au determinat inițierea activităților încadrate în ICC sunt dorința de a auto-gestiona resursele de timp și financiare investite în activitatea profesională (61%), transformarea hobby-ului într-o ocupație profesională (15%), cererea crescută de produse de pe piață (14%) și transpunerea în practică a conceptelor studiate în diverse instituții de învățământ (10%). Printre avantajele desfășurării unei activități încadrate în sectorul ICC respondenții la interviuri au enumerat: posibilitatea accesării de surse de finanțare nerambursabile, resursa umană existentă, facilitățile fiscale la momentul demarării activității (impozite reduse în primii ani de activitate), libertatea de creație și de proiectare a produselor și serviciilor proprii ceea ce poate facilita

Figura nr. 22 Tipuri de activități încadrate în domeniul industriilor culturale și creative derulate la nivelul societăților respondente

15

fidelizarea clienților și identificarea concretă a unui grup țintă de consumatori sau a unei piețe de desfacere care prezintă anumite caracteristici. Deși majoritatea repondenților au investit propriile resurse de capital în demararea afacerii, peste 60% dintre aceștia nu au realizat anterior un studiu al pieței pentru a determina cererea și oferta potențială.


Figura nr. 23 Evoluția cifrei de afaceri la nivelul întreprinderii de la momentul demarării activităților în ICC și până în prezent


Figura nr. 24 Evoluția numărului de angajați la nivelul întreprinderii de la momentul demarării activităților în ICC și până în prezent


Deși majoritatea respondenților (60%) au indicat faptul că cifra de afaceri se situează pe un trend ascendent doar o treime dintre aceștia a utilizat veniturile suplimentare generate din această activitate pentru crearea de noi locuri de muncă. Veniturile, respectiv profitul realizat, sunt reinvestite în activitatea firmei de către peste 80% din respondenți pentru a susține activitatea curentă; doar 9% din respondenți apelează la servicii bancare (de tipul liniilor de credit cu refinanțare) pentru acoperirea cheltuielilor curente. Este însă important faptul că în cazul a trei sferturi dintre respondenți numărul de locuri de muncă existente la nivelul întreprinderii a fost cel puțin menținut până în prezent, de la momentul demarării activităților încadrate în ICC. De asemenea, majoritatea societăților au indicat faptul că salariații cu vechime își mențin locurile de muncă, nefiind aplicată o politică de angajare de personal specializat în detrimentul angajaților cu vechime, mai puțin specializați sau fără o calificare academică relevantă. Specializarea resurselor umane și angajarea de personal calificat în domeniu reprezintă una dintre condițiile pentru dezvoltarea activităților încadrate în sectorul ICC, conform informațiilor colectate prin interviuri. Alte elemente esențiale pentru asigurarea sustenabilității activităților sunt inovarea în producție, promovarea și marketingul produselor, cunoașterea și informarea cu privire la potențiale surse de finanțare (fonduri nerambursabile, instrumente bancare de creditare, investitori privați, etc.) Figura nr. 25 Dificultăți întâmpinate de operatorii care activează în ICC


Pentru a aprecia principalele dificultăți întâmpinate de operatorii care activează în sectorul ICC a fost utilizată o scală de punctare a unei liste de elemente. Legislația națională și competiția de pe piață generează cele mai mari dificultăți pentru operatorii din sectorul ICC, înregistrând un scor mediu de 3,5 (1-crează foarte puține dificultăți; 5 – crează foarte multe dificultăți). Conform răspunsurilor primite în cadrul interviurilor, nu există o norme legislative

specifice aplicabile sectorului ICC, astfel încât dificultățile raportate prin răspunsul la chestionare pot fi considerate a caracteriza în general mediul economic. Cererea existentă a obținut cel mai mic scor, ceea ce înseamnă că operatorii sunt mulțumiți și răspund nevoilor consumatorilor. Conform informațiilor colectate prin interviuri, alte dificultăți întâmpinate de operatorii activi in sectorul ICC sunt: cash-flow inconstat care depinde într-o mare măsură de timpul de răspuns al consumatorilor; coeficient ridicat de risc în cazul introducerii pe piață a unor noi produse netestate care nu sunt cunoscute de consumatori și care necesită o promovare intensă; obținerea dificilă a

16

fondurilor financiare pentru susținerea sau dezvoltarea activităților (costuri ridicate implicate de obținerea unui credit, imposibilitatea furnizării garanțiilor solicitate de instituția bancară; procedura greoaie și îndelungată pentru obținerea finanțărilor nerambursabile. Se observă faptul că activitatea operatorilor ce desfășoară activități aferente ICC nu are un caracter preponderent local, ci unul cel puțin regional (peste 60% din respondenți furnizează produse/servicii la nivel regional sau național). În acest context, tehnologia informației și marketingul produselor au jucat un rol esențial pentru promovarea serviciilor și bunurilor produse de către sectorul ICC. O treime din respondenți activează cu precădere în plan local. Doar 4% dintre operatorii economici chestionați furnizează produse/servicii în afara țării, toți fiind încadrați în profilul de servicii în domeniul IT.

Figura nr. 26 Principala piață de desfacere a produselor/serviciilor furnizate de operatorii care activează în ICC

Sursa: Prelucrare proprie a răspunsurilor la chestionar,

2017 În ceea ce privește percepția operatorilor economici în sectorul ICC cu privire la evoluția pieței, 37% dintre aceștia consideră că oferta pe piață a crescut de la momentul inițierii activităților specifice, iar 36% consideră că oferta a rămas constantă. Cererea a fost apreciată ca având o evoluție ascendentă de peste jumătate din respondenți, iar 22% au raportat o cerere constantă pe piață. O scădere a cererii și/sau a ofertei a fost resimțită de mai puțin de 7% din respondenți. Figura nr. 27 Tipuri de investiții realizate pentru dezvoltarea activităților încadrate în sectorul ICC


Principalele tipuri de investiții pentru operatorii din sectorul ICC sunt achiziționarea de echipamente noi sau amenajarea spațiilor de lucru. Se observă faptul că anumiți operatori au realizat investiții. Aproximativ 15% din respondenți au declarat că nu au realizat până în prezent investiții pentru dezvoltarea activităților specifice ICC, însă și-au planificat acest demers în viitorul apropiat.

Din perspectiva accesării surselor de finanțare nerambursabile, doar 37% din respondenți au declarat faptul că au implementat până în prezent un proiect, în timp ce 45% din respondenți ar dori să depună spre finanțare un astfel de proiect. În acest sens, ar trebui acordată o atenție deosebită informării mediului economic și operatorilor din sectorul ICC cu privire la diverse apeluri de proiecte, având în vedere calificativul relativ scăzut acordat de respondenți în raport cu gradul de informare privind oportunitățile de finanțare existente (calificativul mediu acordat este 4, pe o scală de la 1 la 10 unde 1 = foarte puține informații; 10 = foarte multe informații). Conform informațiilor colectate prin interviuri, nevoile de informare ale operatorilor care activează în sectorul ICC sunt legate de posibilitățile de obținerer a resurselor financiare pentru susținerea activității, de facilitățile fiscale care pot fi valorificate în momentul demarării afacerii sau pentru crearea de noi locuri de muncă. Un alt subiect de interes e reprezentant de oportunitățile de promovare și marketing ale afacerii precum participare la târguri, expoziții, proiecte de cooperare. La nivelul celor 5 județe analizate, dintre respondenții la chestionar, există foarte puțini operatori economici activi în sectorul ICC care să fie implicați într-o formă partenerială precum asociații/federații sau grupuri de operatori economici (6%), însă majoritatea sunt deschiși la stabilirea și operaționalizarea unor relații de cooperare cu alte firme și societăți (aproape 60%). Dezvoltarea culturii parteneriale a fost indicată și la nivelul interviurilor ca fiind o direcție de interes, în special în profil transfrontalier, având în vedere contextul tehnologic și caracteristicile specifice acestui sector. Cu toate acestea, până în prezent nu au existat demersuri semnificative în acest sens. Dezvoltarea sectorului ICC ar putea fi sprijinită, conform răspunsurilor primite la interviuri, și printr-o implicare mai activă a instituțiilor și organizațiilor reprezentantive pentru mediul economic prin:

- Informarea constantă a agenților cu privire la modificări legislative de interes, oportunități de finanțare existente, facilități fiscale existente, etc (de exemplu prin constituirea unor birouri unice de informare a mediului economic local).

17

- Organizarea de acțiuni de promovare a produselor și serviciilor furnizate de agenții economici locali, inclusiv produse și servicii specifice ICC (târguri și expoziții de profil, festivaluri, proiecte de cooperare, promovarea brandurilor locale, organizarea de concursuri, etc.) - Organizarea de cursuri de specializare pentru angajații care activează în sectorul ICC - Facilitarea constituirii de parteneriate la nivel local, județean, transfrontalier, etc între operatori economici interesați (intermedierea comunicării între părți, etc.).

3. Analiza SWOT Analiza efectuată anterior reflectă o dinamică fluctuantă la nivelul sectorului ICC din județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu. Imaginea de ansamblu a evoluției acestui sector rezultă însă din analiza corelată a punctelor tari și punctelor slabe identificate, iar perspectivele de dezvoltare trebuie conștientizate prin prisma oportunităților și amenințărilor existente. Analiza SWOT este instrumentul utilizat în acest sens, conform celor prezentate în continuare. PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Județul Dolj a avut o contribuție semnifcativă la sectorul ICC în anul 2014, fiind încadrat pe poziția 8 la nivel național din perspectiva contribuției la numărul de firme, angajați și cifra de afaceri pentru activitățile de realizare de software la comandă. Numărul total de unități active înscrise în sectorul ICC din cele 5 județe analizate a crescut cu 16% în perioada 2014-2016 (județul Olt a raportat cea mai bună creștere, iar județul Dolj cel mai mare număr de unități) Performanța mult mai bună a celor 5 județe comparativ cu media națională în raport cu evoluția numărului de unități locale active ce desfășoară activități de creație și producție artistică, respectiv activități de producție video și muzicală, în perioada 2014-2016 În județul Teleorman peste 95% din societăți înființate în perioada 2014-2016 care activează în sectorul ICC au rămas active în anul 2017. Sporirea numărului de unități locale active în perioada 2014-2016 în sectorul altor activități științifice și tehnice (+83) și în sectorul serviciilor în tehnologia informației (+61) pe teritoriul celor 5 județe. Creșterea semnificativă a numărului mediu de salariați în sectorul industrial al ICC la nivelul județului Dolj și Giurgiu în perioada 2014-2016 Distribuție echilibrată pe sexe a salariaților din sectorul ICC considerând unitățile locale active pe teritoriul celor 5 județe Creșterea semnificativă a numărului mediu de angajați și a salariului mediu în societățile încadrate pe secțiunea CAEN Rev. 2 M Activități profesionale, științifice și tehnice, în perioada 2014-2016 în județul Olt (+40%, respectiv +62%) Creșterea semnificativă a salariului mediu în societățile încadrate pe secțiunea CAEN Rev. 2 R Activități de spectacole, culturale și recreative, în perioada 2014-2016 în județul Dolj (+68%). Creșterea semnificativă a salariului mediu în societățile încadrate pe secțiunea CAEN Rev. 2 J. Informații și comunicații, în perioada 2014-2016 în județul Olt (+61%).

Discrepanțe de dezvoltare ale mediului economic județean aferent ICC la nivelul celor 5 județe vizate de studiu (județele Dolj și Olt prezintă un sector ICC mai dezvoltat din perspectiva numărului de unități active și de salariați, respectiv salariului mediu comparativ cu județele Mehedinți, Teleorman și Giurgiu) Reducerea numărului de unități locale active încadrate pe diviziunile cod CAEN Rev. 2 18 (tipărirea și reproducerea pe suport a înregistrărilor), 58 (editare), 73 (publicitate și studierea pieței) în perioada 2014-2016 în cele 5 județe În județul Giurgiu, la nivelul anului 2017 erau active doar 78% dintre firmele încadrate în sectorul ICC înființate în perioada 2014-2016 Instabilitate ridicată a mediului economic aferent ICC în județul Mehedinți în perioada 2014-2016 (90 de firme create, 76 de firme radiate) Reducerea numărului mediu de angajați în societățile încadrate în sectorul industrial al ICC (CAEN 18, 23, 32) în perioada 2014-2016, în județele Teleorman și Olt Reducerea semnificativă a numărului mediu de angajați în societățile încadrate pe secțiunea CAEN Rev. 2 M Activități profesionale, științifice și tehnice, în perioada 2014-2016 în județul Mehedinți (-24%) Reducerea semnificativă a numărului mediu de angajați în societățile încadrate pe secțiunea CAEN Rev. 2 R Activități de spectacole, culturale și recreative, în perioada 2014-2016 în județele Teleorman și Mehedinți. În anul 2016, salariile medii pentru angajații din sectorul CAEN Rev. 2 M (activități profesionale, științifice, tehnice) din cele cinci județe erau cu 30% mai mici comparativ cu media națională. În anul 2016, salariile medii pentru angajații din sectorul CAEN Rev. 2 J (informații și comunicații) din cele cinci județe erau cu 50% mai mici comparativ cu media națională. Grad redus de dezvoltare a parteneriatelor între agenți economici din sectorul ICC

18

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Inițiativele Alianței Industriilor Creative Europene (ECIA) și implementarea agendei de politici relevante pentru susținerea sectorului ICC propusă de ECIA Implementarea programului Creative Europe în perioada 2014-2020, finanțat prin fonduri UE, adresat acțiunilor culturale și creative Implementarea direcțiilor de acțiune cuprinse Carta Albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România Formarea Grupului de lucru interministerial pentru susținerea sectorului ICC la nivel național Oportunitățile de finanțare a antreprenorilor din sectorul ICC prin Programul Operațional Regional 2014-2020, PNDR 2014-2020, Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 - România Start-Up Plus și Programul România Start-Up Nation Inițiativele de cooperare transfrontalieră în vederea asigurării transferului de cunoștințe și promovării sectorului ICC

Competiția internațională și accesibilitatea produselor furnizate de ICC provenind de pe piața externă (importuri). La nivel național nu a fost definită o politică publică sau un cadru normativ dedicate exclusiv valorificării sectorului ICC Municipiul București acționează ca un centru polarizator care angajează peste jumătate din forța de muncă din sectorul ICC și care produce aproximativ 70% din totalul cifrei de afaceri a sectorului ICC Cadru fiscal instabil la nivel național Relocarea tinerilor absovenți și a forței de muncă specializate în diferite centre urbane de la nivel național sau european. Rigiditatea sistemului de creditare și insuficiența facilităților și instrumentelor de sprijin pentru garantarea creditelor sau a altor forme de finanțare a operatorilor economici din sectorul ICC Sectorul ICC nu este abordat în mod unitar din perspectiva colectării și publicării de date statistice relevante

4. Evaluarea potențialului de dezvoltare a activităților economice creative și culturale

Pentru a analiza potențialul de dezvoltare al activităților economice, a fost realizată o previziune pentru următorii 5 ani a evoluției mediului economic din perspectiva cifrei de afaceri și a numărului de salariați la nivelul celor cinci județe (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu) pentru una din principalele secțiuni CAEN încadrată în sectorul ICC: J. Informații și comunicații15. Figura nr. 28 Evolutia estimată a cifrei de afaceri în unitățile locale active – sector CAEN Rev. 2 J – Informații și comunicații

Sursa: Prelucrare proprie a datelor statistice furnizate de INS, 2017

Figura nr. 29 Evolutia estimată a numărului de salariați în unitățile locale active – sector CAEN Rev. 2 J – Informații și comunicații

Sursa: Prelucrare proprie a datelor statistice furnizate de INS, 2017

Perspectivele de evoluției ale cifrei de afaceri și numărului de angajați au fost calculate pe baza de trend, având în vedere datele statistice furnizate de INS pentru perioada 2008-2016. Astfel, din perspectiva cifri de afaceri, se estimează că aceasta va înregistra creșteri în toate județele analizate. Cea mai semificativă creștere în termeni relativi ar putea fi înregistrată în perioada 2018-2023 de județul Mehedinți (+144%), iar în termeni absoluți de județul Dolj (+400 milioane lei). Județul Dolj produce peste 60% din cifra de afaceri cumulată a sectorului de informații și comunicații a teritoriului vizat de studiu și angajează peste 70% din populația ocupată în acest domeniu. Perspectivele de dezvoltare ale sectorului de informații și comunicații în județul Dolj sunt susținute și de funcționarea Facultății de Automatică, Calculatoare și Electronică în cadrul Universității din Craiova (municipiul reședință al județului Dolj) care furnizează anual aproximativ

15 Nu au existat date disponibile la nivelul INS pentru a realiza o analiză similară

19

400 de absolvenți în domeniul IT, care pot fi încadrați cu ușurință pe piața muncii de la nivel județean în sectorul de informații și comunicații. Deși se estimează o creștere a cifrei de afaceri în toate județele analizate, din perspectiva numărului de salariați, se așteaptă o creștere în perioada 2018-2023 doar la nivelul județului Dolj. Astfel, în anul 2023, județul Dolj ar putea angaja peste 80% din numărul total de salariați în domeniul informațiilor și comunicațiilor din cele 5 județe, furnizând peste 1.500 de locuri de muncă adiționale comparativ cu anul 2016. Cele mai importante reduceri ale numărului de angajați se așteaptă în județele Mehedinți (-24%) și Teleorman (-22%). Conform perspectivelor de dezvoltare prezentate anterior, se estimează că județul Dolj se va transforma în perioada 2018-2023 într-un centru polarizator de dezvoltare a industriei de informații și comunicații, reprezentând principala piața de producție a acestor servicii de la nivelul celor 5 județe analizate (Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu). Pentru a sprijini activitatea agenților economici care activează în sectorul industriilor culturale și creative există o serie de oportunități de finanțare care pot fi accesate, în funcție de ideile și nevoile specifice de dezvoltare. Principalele programe de finanțare relevante pentru sectorul ICC sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Titlu program Instituția care gestionează finanțarea

Ce este finanțat Procent de finanțare nerambursabilă

Website cu informații specifice

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 – România Start-up Plus

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Dezvoltarea antreprenoriatului și înființarea de noi întreprinderi în mediul urban

100% (maxim 40.000 euro)

http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014

România Start-up Nation

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat

Stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii și îmbunătăţirea performanţelor economice

100% (maxim 200.000 lei)

http://www.aippimm.ro/articol/programe/start-up-nation-2017/start-up-nation-2017/

Programul Național de Dezvoltare Rurală – Submăsura 6.2

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Înființarea și dezvoltarea de microîntreprinderi și întreprinderi mici în sectorul non-agricol din zonele rurale

100% (maxim 70.000 euro)

www.afir.info

Programul Național de Dezvoltare Rurală – Submăsura 6.4

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Sprijin pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici din mediul rural, care își creează sau dezvoltă activități non-agricole în zonele rurale

90% (maxim 200.000 euro)

www.afir.info

Programul Operațional Regional 2014-2020 – Prioritatea de investiții 2.1.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

Consolidarea poziției pe piață a IMM-urilor în domenii competitive identificate în Strategia Națională de Competitivitate şi Planurile de Dezvoltare Regională

90% (maxim 200.000 euro)

http://www.inforegio.ro/ro/por-2014-2020/ghiduri-specifice-2014-2020.html

Programul Administrației Fondului Cultural Național

Administrația Fondului Cultural Național

Finanțarea programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, organizate în țară și/sau în străinătate

Minim 75% https://www.afcn.ro/finantari/proiecte-culturale.html

Creative Europe

Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură – Comisia Europeană

Programul-cadru al Comisiei Europene pentru sprijinirea sectoarelor culturii și audiovizualului

Variabil în funcție de apelul de proiecte selectat

https://eacea.ec.europa. eu/creative-europe/funding_en

În plus, poate fi menționat Programul PREIMM prin intermediul căruia este facilitat accesul IMM-urilor la credite pentru investiţii, în condiţii financiare foarte avantajoase pentru beneficiari.16 Perspectivele de devoltare ale sectorului ICC din județele Mehedinți, Dolj, Olt, Giurgiu și Teleorman au fost analizate și în cadrul cercetării pe teren, prin întrebări specifice incluse în chestionarele

16 http://www.aippimm.ro/articol/preimm/programul-rom-no---elve-ian-pentru-imm-uri-preimm--2

20

aplicate agenților economici participanți în cadrul anchetei derulate. Principalele aspecte investigate s-au referit la evoluția estimată în următorii 3 ani a activităților derulate de respondenți aferente ICC, potențialele activități complementare care ar putea fi dezvoltate în viitor și care sunt elementele care determină succesul unei afaceri fudamentată de activități subscrise sectorului industriilor culturale și creative. Există un anumit grad de incertitudine al operatorilor economici în raport cu menținerea activităților specifice ICC în următorii 3 ani, 32% dintre respondenți precizând că nu pot estima o evoluția viitoare a activităților economice derulate. Pe de altă parte, 40% dintre respondenți apreciază că activitatea se va dezvolta prin suplimentarea locurilor de muncă existente, realizarea de investiții și/sau extinderea către noi domenii de activitate aferente ICC.

Figura nr. 30 Evoluția estimată a activităților în sectorul ICC în următorii 3 ani


Un sfert dintre respondenți consideră că activitatea se va menține la nivelul actual și doar 3% doresc să abandoneze activitățile specifice ICC. Figura nr. 31 Domenii potențiale de investiție pentru extinderea activităților în domeniul ICC


Cel mai interesant domeniu de activitate din perspectiva realizării de noi investiții este considerat a fi IT-ul, respectiv realizarea de produse software, jocuri de calculator sau portaluri web. Pe poziția secundă, la o mică distanță este sectorul activităților fotografice și designului vizual specializat. Fabricarea de jucării, bijuterii, instrumente muzicale, produse ceramice nu reprezintă un sector de interes pentru viitoare investiții

pentru operatorii economici respondenți la chestionar. Cel mai important factor pentru asigurarea succesului unui afaceri în sectorul ICC este dorința antreprenorului de a reuși, prin răbdare, perserverență și o analiză constantă a riscurilor și a problemelor întâmpinate pentru a putea identifica și aplica soluțiile adecvate. Alte elemente care contribuie la stabilizarea poziției pe piață sunt utilizarea, cel puțin într-o primă fază, a unor resurse financiare proprii (fără a apela la diverse forme de împrumut) și analizarea evoluției pieței vizată din perspectiva cererii consumatorilor și concurenței existente.

Figura nr. 32 Elemente care asigură succesul demarării unei activități încadrate în sectorul ICC


Analizând perspectivele de evoluție ale contextului economic, oportunitățile de sprijinire financiară a operatorilor economici care activează în sectorul ICC precum și potențiala evoluție a acestor activități la nivelul operatorilor economici individuali din cele 5 județe analizate, pot fi selectate activitățile ICC care par a avea cele mai bune șanse pentru o dezvoltare sustenabilă și corelată cu specificul mediului de afaceri local. Acestea sunt prezentate în continuare, în ordinea relevanței:

1. Activități de editare și/sau realizare a produselor software / jocurilor de calculator / portalurilor web 2. Activități fotografice și/sau de design vizual specializat 3. Activități de producție și/sau distribuție cinematografică, video și/sau programe de televiziune 4. Activități de producție și/sau distribuție audio și activități de editare muzicală

21

5. Concluzii Mediul economic la nivel european nu a atins încă nivelul de dezvoltare din perioada anterioară crizei economice din anul 2008, agenții economici fiind într-o continuă căutare de soluții care să le permită stabilizarea și prosperarea pe o piață din ce în ce mai competitivă. Promotorii politicilor publice adresate mediului economic au identificat inovarea ca fiind un element cheie pentru o creștere sustenabilă, iar sectorul industriilor culturale și creative înglobează acest concept în majoritatea activităților sale specifice. În acest context ICC este perceput de către toate nivelurile de guvernanță, în special de la nivel european, ca fiind unul dintre pilonii de creștere competitivă care trebuie sprijinit și promovat prin măsuri și acțiuni directe. Analiza sectorului ICC la nivelul județelor Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu a condus la formularea următoarelor concluzii specifice:

Județul Dolj este o zonă de concentrare a activităților încadrate în sectorul ICC, în special pentru servicii din sectorul IT; de asemenea, județul Dolj are potențialul de a deveni în următorii 5 ani un centru polarizator de dezvoltare a industriei de informații și comunicații atât din perspectiva producției, cât și a numărului de angajați

Există o tendința de reorientare a agenților economici către înființarea de companii care activează în sectorul ICC pe teritoriul celor 5 județe (variația medie a numărului de unități locale active în sectorul ICC din cele 5 județe a fost mai bună decât cea înregistrată la nivel național în perioada 2014-2016)

Unitățile locale active în sectorul ICC își dezvoltă activitatea și crează noi locuri de muncă, în special la nivelul județelor Dolj, Olt și Giurgiu; în județele Teleorman și Mehedinți numărul de locuri de muncă în sectorul ICC este în scădere.

Salariile angajaților care lucrează în sectorul ICC sunt în creștere la nivelul tuturor județelor, în special la nivelul județului Olt, însă acestea rămân în continuare cu cel puțin 30% mai mici decât media națională (în cazul sectorului de informații și comunicații acestea sunt cu 50% mai mici decât media națională

Rata de supraviețuire a noilor firme înființate care activează în sectorul ICC este ridicată în județul Teleorman și scăzută în județele Mehedinți și Giurgiu ceea ce indică existența unui mediu economic competitiv sau a unei piețe locale de desfacere insuficientă la nivelul județelor Mehedinți și Giurgiu și un potențial de dezvoltare care poate fi valorificat la nivelul județului Teleorman.

Activitățile de creație și producție artistică, respectiv activitățile de producție video și muzicală au cunoscut o dezvoltare susținută în ultimii ani la nivelul celor 5 județe, performanța teritoriului analizat fiind mai bună decât media de la nivel național în raport cu numărul de unități locale active în aceste domenii economice.

Cultura partenerială este insuficient dezvoltată la nivelul sectorului ICC din cele 5 județe analizate, însă operatorii economici au o atitudine pozitivă în raport cu potențiala cooperare între societăți în condițiile în care ar dispune de informații și de un cadru de activitate adecvat în acest sens.

Evoluția din ultimii ani, atât din perspectiva politicilor sectoriale aplicate, cât și a performanțelor mediului economic, conturează din ce în ce mai clar oportunitățile și condițiile favorabile de creștere pentru sectorul industriilor culturale și creative. Prin încurajarea și informarea corespunzătoare a operatorilor economici cu privire la oportunitățile de finanțare, promovare și cooperare, inclusiv în contextul proiectelor transfrontaliere, teritoriile județelor Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman și Giurgiu pot furniza o contribuție semnificativă la creșterea competivității sectorului industriilor culturale și creative, în contextul național și european.

22

ИДЕНТИФИЦИРАНЕ И ОЦЕНКА НА ИКОНОМИЧЕСКИТЕ ДЕЙНОСТИ, СВЪРЗАНИ С КУЛТУРНИТЕ И ТВОРЧЕСКИТЕ ИНДУСТРИИ В ОКРЪЗИТЕ

МЕХЕДИНТИ, ДОЛЖ, ОЛТ, ТЕЛЕОРМАН И ГЮРГЕВО

www.interregrobg.eu

Съдържанието на този материал не представя непременно официалната позиция на Европейския Съюз.


Съдържание 1. Въведение

2. Контекстен анализ

2.1. Документи за публична политика в ICC на европейско равнище

2.2. Документи за публична политика на ICC на национално равнище

2.3. Анализ на развитието на сектора ICС на национално равнище

2.4. Анализ на развитието на сектора ICC на ниво Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево

3. SWOT анализ

4. Оценка на потенциала за развитие на творчески и културни икономическидейности

5. Заключения

Списък на съкращения

CAEN Класификация на дейностите в националната икономика CE Европейската комисия ECIA Алианс на европейската творческа индустрия FMI Международният валутен фонд ICC Културна и творческа индустрия IER Европейски институт на Румъния INCFC Национален институт за изследвания и културно обучение INS Национален статистически институт OECD Организация за икономическо сътрудничество и развитие ONRC Национален офис на търговския регистър PIB Брутен вътрешен продукт POSDRU Секторна оперативна програма за развитие на човешките ресурси за

периода 2007-2013 г. SCC Културен и творчески сектор SUA Съединени американски щати UE Европейският съюз UNCTD Конференция на ООН за търговия и развитие UNESCO Организацията на ООН за образование, наука и култура VAB Брутна добавена стойност

1. Въведение

Като цяло, културните и творческите индустрии се отнасят до редица икономически дейности, които разчитат на генериране и използване на творчество, идеи, знания и информация. Според определението на ЮНЕСКО "културните и творческите индустрии" са икономически дейности, които съчетават създаването, производството и маркетинга на творческо съдържание, което е нематериално и културно. Това съдържание обикновено е защитено с авторски права и може да бъде под формата на стока или услуга. В допълнение към всички художествени и културни продукции, културните и творческите индустрии включват архитектура и реклама”.

Съществуват тринадесет подсектора на икономиката, които могат да бъдат оформени в определението за "културни и творчески индустрии": визуални изкуства (живопис, скулптура, фотография), перформативни изкуства (театър, танц, цирк), литературно и музикално творение, телевизионни и видео игри, музика, книги и преса, наследство (музеи, библиотеки, археологически обекти, архиви), дизайн (дизайнерски аксесоари, графичен дизайн, дизайн на интериора, оригинал - ИКТ. Всички тези дейности създадоха сектора на творческата икономика, в който стойността разчита повече на използването на въображението и произведените резултати, в ущърб на използването на традиционни земи, трудови и капиталови ресурси.

В световен мащаб, според UNCTD, творческите индустрии са един от най-бързо развиващите се сектори в икономиките на OECD като използват средно 3-5% от активната работна сила. Потенциалът на културните и творческите индустрии (ICC) за генериране на икономически растеж също е известен на равнище Европейски съюз от 2007 г. в рамките на "Европейската програма за култура", където втората обща цел е определена като " насърчаване на културата като катализатор за творчество в контекста на прилагането на Лисабонската стратегия за растеж и работни места ". Концепцията се развива постепенно през годините, като е широко обсъждана тема на равнище структури на ЕС за управление и координация при определянето на политиката за развитие, прилагана през програмния период 2014-2020 г. За тази цел през 2012 г. Европейската комисия публикува съобщение до Европейския парламент, Европейския съвет, Европейския икономически и социален комитет и Комитета на регионите 1 относно ICC в контекста на развитието на икономиката на ЕС, предвид ограниченото използване на ICC в рамките на стратегията "Европа 2020". Това съобщение обяснява защо икономическите дейности попадат в обхвата ICC трябва да бъде основен пункт на интерес за политиката за развитие, осъществявана в рамките на ЕС, показващ както сегашния принос на сектора за БВП и заетостта, така и перспективите за развитие. Така през 2010 г. се изчислява, че ICC е генерирала около 3,3% от БВП на ЕС и е осигурила заетост за 6,7 милиона души (около 3% от общия брой на работещите в ЕС). Според статистиката на Евростат между 2008-2011 г. заетостта в секторите на културата и творчеството се оказа по-стабилна по отношение на запазването или увеличаването на заетостта в сравнение с други "традиционни" икономически сектори, но темповете на растежът варира между подсектори ICC. Това развитие е още по-важно, тъй като някои подсектори на ICC имат по-висок процент млади хора, отколкото средната в икономиката на ЕС. Беше отбелязано също, че в някои случаи на местно и регионално равнище стратегическите инвестиции в сектора на ICC са довели до забележителни резултати. По-специално, Европейските столици и фестивали създадоха важни икономически ползи, с потенциал да генерират до 10 по-високи доходи в сравнение с инвестициите, направени за организиране и провеждане на събития. Съобщението описва както предизвикателствата, пред които е изправен секторът на ICC, така и значението на определянето на стратегия за многостепенно управление и ключовата роля на ЕС в изграждането на рамка и контекст за развитието на ICC.

Горепосоченото съобщение беше ключов документ за признаване на приноса и потенциала за икономически растеж на културния и творческия сектор във всички държави-членки на ЕС и за определяне на конкретни действия в подкрепа на развитието на този икономически сектор.

1 COM (2012) 537, 26.9.2012 г. - Насърчаване на секторите на културата и творчеството за растеж и работни места в Европейския съюз

27

Друго важно събитие през 2012 г. със средно и дългосрочно положително въздействие върху развитието на сектора на ICC беше създаването на Европейския алианс на творческите индустрии (ECIA) по инициатива на Генерална дирекция "Предприятия и промишленост" на ЕК. ECIA е отворена платформа, която понастоящем е активна на ниво от 2017 г., която съчетава анализа на политиките, приложими към този сектор, с управлението на конкретни действия в подкрепа на сектора на ICC (насърчаване на пилотните проекти) за осигуряване на по-добър достъп до финансиране, рамката за сътрудничество за разработване и тестване на политики и инструменти, приложими за творческата и културната промишленост. Понастоящем ECIA обединява политици и представители на изпълнителите на ICC от 28 партньорски организации и 12 държави-членки. През 2013 г. беше публикувана Резолюцията на Европейския парламент от 12 септември 2013 г. относно насърчаването на европейските културни и творчески индустрии като източници на растеж и работни места (2012/2302 (INI)), в която трябва да бъдат изпълнени условията за разработване на ICC се предоставят препоръки за подобряване на статута и условията на труд на служителите в сектора на ICC, като се определят нуждите от финансиране и подкрепата за този сектор чрез определяне на конкретни инструменти и средства, описани са възможности и заплахи за развитието на ICC в контекста на ЕС. Всички тези стъпки, предприети на европейско равнище, изтъкнаха икономическите ползи, които могат да бъдат генерирани чрез подпомагане на функционирането и развитието на сектора на ICC. Ако до 2014 г. програмите за финансиране на ЕС насочиха относително дисоциирания към проекти, насочени към културата, и към онези, насочени към икономически дейности, основаващи се на творчеството (две програми бяха отделени през периода 2007-2013 г .: Програма Култура - подкрепа за културното сътрудничество в ЕС и програмата за медиите - подкрепа за аудиовизуалната индустрия на ЕС), програмата "Творческа Европа" ("Творческа Европа"), приета през декември 2013 г., по която могат да кандидатстват кандидати от всички държави-членки на ЕС е основната интегрирана рамка за развитието и финансирането на културни и творчески действия. Промишлените и творческите индустрии оперират в сложна бизнес среда, определена както от стандартните бизнес регулации, така и от въпроси като правата на интелектуална собственост и данъчното облагане. И в Румъния и в България икономическите дейности в творческата и културната сфера се възприемат като по-малко важен сектор за икономиката на територията. Произведените от тях стоки и услуги се считат за важни само от гледна точка на потенциала на потребителите за отдих и образование, а не като реална икономическа дейност. В този контекст настоящото изследване има за цел да анализира потенциала за развитие на творчески и културни икономически дейности на ниво окръзи Мехединци, Долж, Олт, Телеорман и Гюргево в Румъния. В това отношение проучването включва анализ на текущия контекст на нивото на съответната територия от гледна точка на демографските и икономически фактори; определя областите на концентрация на културни и творчески икономически дейности; анализира силните, слабите страни, възможностите и заплахите, специфични за този сектор; оценява потенциала за развитие на подсекторите за ICC; идентифицира основните източници на финансиране на национално / общностно равнище, включително икономическия сектор на творческата и културната индустрия. Методологията, използвана в това проучване се базира на комбинация от методи, за да се гарантира, кръстосана проверка и характер цялостни резултати от анализа на наличните данни. По този начин се използват както бюротерапия (документално изследване и статистически анализ), така и полеви изследвания. Полето за научни изследвания е организирано в петте области, обхванати от изследването, и участва в прилагането на въпросници на операторите и бенефициенти по проекти, работещи в Международния наказателен съд и провеждане на интервюта с ключови играчи в областни или заявка на данни (Търговски регистър, Търговско-промишлена палата, представителни организации за икономическа среда). Резултатите от теренното изследване завършени и интегрирана информация, събрана чрез проучване бюро, което потвърждава значението на констатациите по отношение на реалността на място.

28

2. Контекстен анализ

Предметът на ICC е тема, която често се разглежда на европейско равнище и все повече се среща в политическия и стратегически контекст на национално равнище.

2.1. Документи за публична политика в ICC на европейско равнище През 2010 г. ЕК публикува Зелената книга - "Изнасяне на потенциала на културните и творческите индустрии", която предостави цялостно описание на политическия и стратегически контекст на ICC, основните лостове и условия за развитието на този сектор, значението на систематичния подход към няколко нива на управление на действията, предназначени за капитализиране на потенциала на ICC, и потенциалните резултати, които могат да бъдат постигнати чрез прилагане на подходящ набор от мерки за развитие. Този документ подчертава факта, че ICC се сблъсква с постоянно променящ се контекст, характеризиращ се по-специално със скоростта на развитие и внедряване на TIC в световен мащаб. Това е резултат от разширяването на обхвата на широколентовата инфраструктура, което намалява физическите и географските ограничения по отношение на достъпа до информация за предприемачите и по-специално за потребителите. Икономическите оператори в сектора на ICC, обаче трябва да намерят решения и подкрепа, за да се адаптират към тази нова бизнес среда, което е предизвикателство за традиционните модели на производство и потребление, които преди това се характеризираха със сектора на ICC. Преходът към нови производствени системи може да бъде постигнат чрез създаване на нови възможности за експериментиране, иновации и развитие на предприемачеството в сектора на ICC чрез правилно определяне на нуждите от умения на служителите на ICC и осигуряване на достъп до финансиране (създаване на инструменти и информиране на икономическите оператори, работещи в сектора на ICC). Развитието на сектора може да се постигне единствено чрез интегриран подход на съответните инициативи на различни равнища на управление, като се започне от местни и регионални (политиките за културните и творческите индустрии са предимно местни, като благоприятни условия за развитието на различни сектори на ICC варира силно между териториите). Също ключов елемент е осигуряването на мобилност и разпространение на продукти, генерирани от ICC. Не на последно място, трансферът на информация, културният обмен и международната търговия са основни стълбове за формирането на отличителен и динамичен образ на Европа, който насърчава нейното културно наследство и се отваря към други култури. Документът беше одобрен от институциите на ЕС и беше основа за определянето на европейските инициативи за подкрепа на сектора на ICC за текущия програмен период. Относителното предимство или недостатък на дадена държава в даден клас стоки или услуги, както се вижда от търговското салдо, се изчислява ежегодно въз основа на данните, предоставени от ОECD и FMI . Индексът на конкурентно предимство2 в сектора на услугите - с културна и развлекателна дейност изчислена за 2012 г. Доклад за конкурентоспособността на ЕС (2014 г.), позиции на ЕС за пръв път във връзка с други индустрии в света (САЩ, Япония, Китай, Русия, Индия, Бразилия) стойност индексът е 1.38. По този начин ЕС има конкурентно предимство по отношение на предоставяните културни и развлекателни услуги, което отново потвърждава възможността за прилагане на политики и инструменти за подкрепа на ICC, предвид съществуващия потенциал за растеж. На нивото на Румъния и България изчислената стойност на индекса е 0.75 или съответно 0.77, като икономиките на двете страни се характеризират с недостатъци във връзка с този вид услуги. Това определя необходимостта от приемане на стратегически мерки за развитието на ICC на ниво SM, което води до увеличаване на приноса на сектора към националния търговски баланс. През 2014 г. ECIA публикува политически дневен ред, свързан с подкрепата на сектора на ICC, като интегрира приноса на ключови участници в платформата, включително създателите на политики и предприемачите от ICC от 28 партньорски организации и 12 държави-членки. Предложенията, съдържащи се в тази програма, се основават на примери за добри практики в целия ЕС и на анализ на бенчмаркинга на най-осъществимите инструменти за подкрепа на

2 Сравнително предимство се потвърждава, ако стойността на индекса е по-голяма от 1. Ако стойността на индекса е по-малка от 1, страната има сравнителен недостатък в тази индустрия.

29

сектора на ICC. Предложените препоръки за нова политическа програма за ICC засягат три основни области на действие, всяка от които включва няколко конкретни мерки, както следва: Фиг. 1. Основните области на действие, препоръчани от ECIA за разработването на ICC

Източник: Обработка на данни в документа Create, Innovate, Grow - A new policy agenda to maximise

the innovative contributions of Europe’s creative industries, 2014 Според проучване, проведено през 2015 г. 3 , на европейско равнище броят на средните предприятия, работещи в сектора на културните и творческите индустрии, се намалява поради липсата на финансови ресурси на малките предприятия да се разширяват. В проучване, публикувано през 2013 г., Европейската комисия изчисли, че финансовата разлика за европейските предприятия, работещи в сектора на ICС, възлиза на 8,7-14,5 милиарда щатски долара и поиска нови финансови инструменти за подкрепа на растежа на промишлеността и стимулиране на развитието на малкия бизнес. Международната конкуренция и достъпността на продуктите, доставяни от ICС от външния пазар (внос), забави темпа на развитие на този сектор на европейско равнище.

2.2. Документи за публична политика на ICC на национално равнище

В Румъния понятието за творческа и културна индустрия е анализирано и насърчавано от 2009 г. насам чрез проекти, финансирани от фондове на ЕС, и проучвания, разработени от различни институции като Националния институт за научни изследвания и културно обучение (INCFC) или от Европейския институт на Румъния (IER). Досега в Румъния не е определена публична политика или регулаторна рамка, посветена изключително на валоризацията на сектора на ICC, но има редица конкретни моменти, включени в секторната стратегия за култура и национално наследство за периода 2014-2020 г., Стратегията за национална конкурентоспособност 2014 г. -2020 и Споразумението за партньорство за периода 2014-2020 г., подписано между Румъния и ЕС. В секторната стратегия в областта на културата и националното наследство за периода 2014-2020 г. бяха определени две стратегически секторни цели, а именно "1. Защита на националното културно наследство "и" 2. Подкрепа и популяризиране на европейското културно и художествено творчество ". В рамките на документа културният и творческият сектор се анализира по-специално чрез културните си дейности, като специално внимание се обръща на публичните институции и тяхната специфична инфраструктура. Специфичните цели, определени в стратегията, включват развиване на предприемаческа култура в културните и творческите индустрии, определяне на потенциалните данъчни стимули и улесняване на достъпа до кредити и други инструменти за финансиране на МСП в областта на културата. В Стратегията за национална конкурентоспособност е определена визия за "развиване на конкурентоспособни предприятия в екосистема, способна да поддържа глобалното върхови

3 http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002357/235710E.pdf, „Cultural times – The first global map of cultural and creative industries” (Творчески период - Първата глобална карта на културните и творческите индустрии)

•Въвеждане на схеми за предоставяне на творчески ваучери•Стимулиране на междусекторните иновации чрез иновативни

публично-частни партньорства

1.Стимулиране на иновациите и развитието чрез улесняване на

междусекторното сътрудничество

•Тестване и преглед на съществуващите услуги и програми за финансиране•Разработване и подкрепа на изграждането на капацитет в регионалните

клъстери•Подкрепа на усилията за интернационализиране на МСП•Стартиране на нови и новаторски програми за финансиране в подкрепа на

творческите МСП•Стимулирайте инвестициите в творческите индустрии чрез ефективни

регионални екосистеми•Подкрепа за нови инициативи за по-добра оценка на интелектуалната

собственост за творчески МСП

2. Осигуряване на по-добра подкрепа за предприемачите и

увеличаване на достъпа до финансиране в

рамките на ефективни регионални екосистеми

•Измерване на ефектите и стойността на творческите индустрии в по-широката икономика

•Стимулирайте и подкрепете по-интензивното популяризиране на културните и творческите индустрии

3. Измерване и повишаване на осведомеността относно стойността на

културните и творческите индустрии като ключов фактор за иновациите и

растежа

30

постижения, откритост и откритост към свободни инициативи и иновации, стимулиране на растежа на производителността и насочена към интегрирана и устойчива трансформация на румънската икономика". Специфичните цели на тази съответна стратегия във връзка с развитието на ICC са: индустриална ревитализация чрез интелигентна специализация и трансформиране на знанията в конкурентоспособно изпреварване; обучение на центрове за производство и технологично развитие с регионална и международна компетентност; предефиниране на индустриалните политики чрез преминаване към иновации и укрепване на функционирането на пазара. Споразумението за партньорство за периода 2014-2020 г. подчертава значението на подкрепата на творческите индустрии предвид техния потенциален принос за повишаване на конкурентоспособността на икономиката. Това трябва да бъде интегрирано с инвестиции в културни и човешки ресурси за възстановяване на културната инфраструктура. И не на последно място, потенциалът за развитие на ICC беше индиректно анализиран на регионално равнище чрез Стратегиите за интелигентно специализиране, разработени през периода 2013-2016 г., като секторът на ICC (вписан в сектора на ICC) беше идентифициран в повечето случаи като трансверсална област на развитие и основен стълб на регионалните иновации и съживяването на местната икономика. През 2016 INCFC публикува своя първи стратегически документ, фокусирано изключително върху сектор CCI, това е първата важна стъпка за приемането на конкретни публични политики на национално равнище на потенциала на културните и творческите индустрии. По този начин на Бялата книга за да активирате на икономическия потенциал на културния и творческия сектор в Румъния трябваше да определи насоки, които да служат като основа за бъдещи секторни политики, приложими ICC. Документът определя секторите на културата и творчеството, представя етапа на тяхното развитие и подчертава техния икономически и социален потенциал. Документът идентифицира трансверсалните политики, които оказват влияние върху развитието на ICC, като тези, приложими в областта на образованието и обучението, териториалното развитие и социалното сближаване. В резултат на анализа беше възможно да се формулират основните цели и насоки за действие за активиране на икономическия потенциал на сектора на ICC,4: Фиг. 2 Основни цели и насоки на действие за капитализиране на икономическия потенциал на ICC

Източник: Обработка на данни, включена в документа "Бяла книга", която да даде възможност за икономическия потенциал на секторите на културата и творчеството в Румъния, 2016

За да се създаде специален механизъм за консултации и управление, Бялата книга предлага да се провеждат редовни консултации с представители на публични и частни оператори (с печалба и с нестопанска цел), като първата стъпка за създаване на междуведомствена работна

4 Бялата книга за превръщането на културния и творческия сектор на Румъния в културна икономика, глава 7. Насоки

1. Гарантиране на институционалната рамка, необходима за подкрепа на SСС, чрезподреждане на дневния ред на различни обществени институции и организации по инициатива на правителството, включително тези, свързани със защитата на интелектуалната собственост, културното и природното наследство, обществените поръчки, данъчното облагане и др.

2. Поемане на политики и стратегии по отношение на секторите на културата итворчеството на централно равнище и насърчаване на отговорностите на местните публични органи

3. Оптимизиране и улесняване на достъпа до финансови, банкови инебанкови услуги за икономическите оператори от SCC

4. Катализиране на ефектите от разпространението на SCC във възможно най-голям брой икономически и социални контексти

5. Създаване на организационна култура на обществено участие в полза напредприемачеството в SCC

31

група за подкрепа на сектора на ICС, които са активни в сектора на ICC. Това предложение бе прието с меморандум на правителството от май 2017 г., като по този начин се създаде междуведомствена работна група, която да осигури необходимата институционална рамка за подкрепа на секторите на културата и творчеството чрез защита на интелектуалната собственост, данъчни стимули за операторите които работят в тази област и наблюдават разпоредбите за обществените поръчки.

2.3. Анализ на развитието на сектора ICC на национално равнище

През 2012 г. делът на ICC в БВП е около 7%, като националният икономически принос към този сектор достига подобни стойности с тези на периода преди икономическата криза. Най-важният отрасъл на ICC по отношение на броя на служителите и производителността на труда беше софтуерът и TIC индустрията (представляващи около 4% от БВП). Съществуват обаче големи териториални различия по отношение на разпределението на дейностите по ICC, като Букурещ е поляризиращ център, в който работят повече от половината от работната сила в този сектор и представлява около 70% от общия оборот на сектора ICC. През 2013 г. според данни на Евростат брутната добавена стойност от ICС е била 8 214,7 млн. EUR, което представлява увеличение с над 80% в сравнение с 2009 г. 5. Въпреки това, увеличаването на БДС е основно само два подсектора на Международния наказателен съд на икономиката, а именно (1) дейността на компютърното програмиране, консултантски и бизнес информационни услуги и (2) творчески, артистични и забавление ; библиотеки, архиви, музеи и други културни дейности; залагания и хазартни дейности. Анализиране на национално БДС Отбелязва се, че БДС, създадени от Международния наказателен съд се разраства се увеличи от 4,2% през 2009 г. до 6,5% през 2013 г. (средно за ЕС за 2012 г. е около 5%). По отношение на броя на фирмите, работещи в Международния наказателен съд (което е 6,62% от всички фирми в Румъния), 3 подотрасли концентрирани през 2013 година, около половината от общия брой на активните единици: рекламни дейности, информационни и комуникационни технологии и архитектура , По отношение на броя на служителите в сектора на ICC (с 3,85% от общия брой наети лица на национално равнище) около 40% са в сектора на TIC. Оборотът генериран от Международния наказателен съд, което представлява 2,69% от общия национален показател през 2013 г., ICC под-главен клон е в този случай сектора на ТIC (което представлява около 40% от оборота на ICC). Фиг. 3. Промяна в броя на фирмите, служителите и оборота за сектора на ICC между 2009 и 2014 г.

Източник: обработка на данни на ONRC, 2015; Проучване "Творческите и културните сектори в Румъния.

Икономическо значение и конкурентен контекст”

Според данните, предоставени от ONRC, през 2014 г. броят на фирмите и служителите в ICC се увеличава леко в сравнение с 2009 г. (+ 0.26% и +0.38, съответно). Обаче оборотът се увеличи значително през същия период, като през 2014 г. е с над 17% по-висок в сравнение с 2009 г. Повечето новосъздадени компании в сектора на ICC в периода 2009-2014 г. са осъществили софтуер по поръчка над 1000 нови предприятия) и повечето от фирмите, излъчвани през същия период, са подложени на архитектурни дейности (повече от 750 излъчени единици).

През периода 2009-2014 г. бяха създадени повече от 18 000 работни места в бизнеса за разработване на софтуер и повече от 5 000 служители загубиха архитектурната индустрия. Най-голямо намаление в абсолютно изражение на оборота обаче имаше дейността на рекламните агенции за периода 2009-2014 г., като най-голямо е увеличението при единиците, извършващи дейности по разработване на софтуер.

2.4. Анализ на развитието на сектора ICC на ниво Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево

От 5-те окръга, засегнати от настоящото проучване (Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево), само окръг Долж се е регистрирал сред първите 20 окръга със значителен принос към ICC през 2014 г., разглеждайки 3 анализирани измерения: брой активни местни единици,

5 Данните, анализирани по-долу, са представени подробно в проучването" Креативните и културните сектори в Румъния, Икономическа значимост и конкурентен контекст ", INCFN, 2015 http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2016/03/Sectoarele-Culturale-si-Creative.pdf

32

брой служителите и оборот. Така през 2014 г. окръг Долж натрупа 1,98% от всички компании и 1,71% от всички служители, работещи в сектора на ICC, които произвеждат 0,9% от оборота. Съществува лек спад на тези акции за окръг Долж в сравнение със стойностите, регистрирани през 2009 г. Окръг Долж е на осмо място на национално ниво по отношение на приноса към броя на фирмите, служителите и оборота за дейности по разработване на потребителски софтуер. Развитието на сектора на ICC в периода 2014-2016 г. на нивото на изследваната област (Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево) е представено по-долу въз основа на статистическите данни, предоставени от INS и ONRC. Анализираните показатели са:

• • Активни местни единици по класове по размер според броя на служителите 6 • Средният брой на служителите 7 • Брой новосъздадени фирми • • Брой на отписани фирмите • • Бруто средно годишно възнаграждение 8

По отношение на общия брой активни единици, регистрирани в сектора на ICC, той се е увеличил с над 16% в продължение на 3 години. В действителност всички анализирани окръзи имат увеличение на този показател, като окръг Олт отчита най-доброто представяне в това отношение (+ 31%). Окръг Долж заема първа позиция по отношение на броя на местните звена, действащи в сектора на ICC през целия период на анализа, следван от окръг Олт. Окръг Мехединци отчита най-малкия брой местни единици, действащи във всички анализирани години.

Фиг.4 Общ брой активни местни единици, които са активни в сектора на ICC на ниво окръг през периода 2014-2016

Източник: Обработка на данни INS, 2017

сходни стойности на анализирания показател през целия период на анализа, но те са 5 пъти по-малки в сравнение с отчетените стойности в окръг Долж.

Фиг. 5 Брой активни местни единици, които са активни в сектора на ИЦЦ на ниво CAEN Ргистър 2, на окръзите за периода 2014-2016

Повечето местни звена, работещи в сектора на ICC на ниво анализирана територия (Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево) през периода 2014-2016 г. са работили в ИТ сектор (CAEN 62, 63), реклами (CAEN 73) професионални, научни и технически (CAEN 72). От гледна точка на абсолютната вариация, повечето единици бяха създадени между 2014 г. и 2016 г. в областта на други научно-технически дейности (+83) и в сектора на услугите в областта на информационните технологии (+61), докато дейностите по редактиране отбелязаха най- изразено намаление (-16).


6 Отчитат се годишните и общите годишни стойности po CAEN 18, 23, 32, 58, 59, 62, 63, 73, 74, 90, 91 7 Общите годишни стойности и CAEN18, 23, 32 и общото годишно и CAEN регистър 2 - M Професионални, научни и технически дейности; R Изпълняващи, културни и развлекателни дейности 8 Общите годишни стойности и CAEN регистър 2 - M Професионални, научни и технически дейности; R Изпълняващи, културни и развлекателни дейности

33

По отношение на промените в процентите, най-голямото увеличение за периода 2014-2016 г. е регистрирано при артистичното творчество и производствена дейност, на ниво анализирана територия, като броят на единиците нараства с повече от 250% (от 37 единици през 2014 г. до 85 единици през 2016 г.) , В същия период на анализа най-значителното процентно намаление се дължи на дейностите по редактиране (-8,21%, 128 единици през 2016 г. спрямо 135 единици през 2014 г.). Отбелязва се, че броят на местните звена, работещи в сектора на ICC, се е увеличил през периода 2014-2016 г., само 3 регистъра на CAEN 2 с леки намаления (CAEN 18, 58, 73). Чрез анализа на броя на местните единици, които са активни в сектора на ICC на нивото на Фиг. 6. Относителна еволюция 2014/2016 на броя на местните активни единици, записани в сектора на ICC на нивото на анализираната територия в сравнение с националната средна стойност


Изследваната територия с развитието на националния индикатор, се наблюдава синергитично развитие за повечето анализирани CAEN. Има обаче много по-добри резултати от петте окръга в сравнение с националната средна стойност по отношение на художественото творчество и производствената дейност, а именно видео и музикално производство.

За да се анализира броят на новосъздадените предприятия и излъчените предприятия, работещи в сектора на ICC през 2014-2016 г., данните, предоставени от ORC на ниво окръг. Фиг. 7. Брой предприятия, създадени през периода 2014-2016 г., работещи в сектора на ICC по окръзи

Източник: Обработка на данни ORC на окръжно ниво 2017

Фиг. 8 Брой отписани предприятия, през периода 2014-2016 г., които работят в сектора ICC, по окръзи

Източник: Обработка на данни ORC на окръжно ниво, 2017

Повечето фирми, работещи в сектора на ICC, бяха създадени през 2015 г. на ниво анализирана територия, докато през 2014 г. и 2016 г. бяха регистрирани най-излъчените дружества (46 единици за всяка от двете години). В окръг Олт най-голям брой фирми, създадени в сектора на ICC, са регистрирани през 2014-2016 г., съответно 208 единици, като най-ниската стойност на индикатора за същия период на анализа е приписана на окръг Мехединци (90 единици). Окръг Мехединци регистрира и най-големия брой забранени фирми през периода 2014-2016 г. в сектора на ICC (76 отписани дружества). За окръг Додж обобщената информация беше предоставена само на нивото на целия период на анализа и само във връзка с броя на отписани предприятия, работещи в сектора на ICC (69 отписани фирми в периода 2014-2016 г.). Фиг. 9 Брой дружества, създадени през периода 2014-2016 г., които са активни в сектора на културните и творческите индустрии и не са издавани до октомври 2017 г.

Източник: Обработка на данни ORC на окръжно ниво, 2017

От общия брой на фирмите, създадени през периода 2014-2016 г. в сектора на ICC, повечето от тях поддържаха своята дейност и не бяха излъчени до края на октомври 2017 г. Най-слабо представящият се окръг в това отношение е Гюргево, който беше през октомври 2017 г. активни са само 78% от фирмите на ICC, създадени през 2014-2016 г., а окръг Телеорман има най-добро представяне, като над 95% от фирмите, създадени през 2014-2016 г., остават активни до октомври 2017 г.

34

Повечето компании, основани от ICC, създадени през 2014-2016 г., които затвориха дейността си до октомври 2017 г., бяха в окръг Олт (38). Повечето компании, които са активни в сектора на МНС през периода 2014-2016 г., са регистрирани в окръг Долж (511), следвани от окръг Телеорман (482) и в значителна степен от окръг Мехединци (246)9. Фиг. 10. Общият брой на служителите в индустриалния сектор, свързани с ICC, по държави, през периода 2014-2016


Фиг. 11. Средният брой на служителите на ниво отделение по CAEN регистър 2 (промишлен сектор), свързан с ICC по държави, през периода 2014-2016


По отношение на броя на служителите в индустриалния сектор , свързани с ICC окръг Долж отчита най-високи стойности, като през 2016 г. той е около 1 400 души (+ 40% в сравнение с 2014 г.), повечето от които са включени в производствени единици на други неметални минерални продукти. Значително нарастване на броя на заетите лица е регистрирано и в окръг Гюргево (+ 23%), което се дължи основно на създаването на 3 нови фирми в сектора на другите промишлени дейности (CAEN 32). Окръг Мехединци отчита най-голям брой служители в областта на други промишлени дейности на ниво анализирана територия. В окръг Телеорман броят на служителите в индустриалния сектор, свързани с ICC, намаля значително с почти 25% в продължение на 3 години, въпреки че броят на местните активни единици остана почти постоянен. Окръгът на Олт отчита лек спад в броя на заетите лица (-8%), въпреки че броят на местните единици се е увеличил през анализирания период. Този факт показва, че дружествата, принадлежащи към индустриалния сектор на ICC в окръзите Телеорман и Олт, са намалили техния среден брой служители през периода 2014-2016 г. Фиг. 12 Относителното развитие на 2014/2016 г. на средния брой на служителите в индустриалния сектор, свързано с ICC на анализираната територия в сравнение с националната средна стойност


Анализирайки развитието на средния брой на служителите на нивото на целевата територия в сравнение с националната еволюция, може да се забележи забележителното представяне на петте държави по отношение на средния брой на служителите в CAEN 18 и 32. Средният брой на заетите лица в индустриалния сектор, свързан с ICC в 5-те страни, представляват само 4% от общия национален брой.

Да се създаде представа за броя на служителите в сектора на услугите на ICC, като се има предвид липсата на данни на ниво подразделение 10 CAEN рег. 2, бяха анализирани стойностите на индикатора на разделите 11 CAEN рег. 2 – J. Информация и комуникации; M. Професионални, научни и технически дейности; R. Изпълняващи, културни и развлекателни дейности 12.

9 За окръзите Олт и Гюргево няма данни за този показател в ORC. 10 Второто ниво на кодиране CAEN, състоящ се от заглавия, идентифицирани чрез двуцифрен цифров код 11 Първото ниво на кодиране CAEN, състоящ се от заглавия, обозначени с азбучен код 12 Списък с кодове CAEN включени в трите раздела, могат да бъдат намерени в приложение 1 към проучването или на website www.coduricaen.info

35

Фиг. 13 Среден на брой служители по секция CAEN рег. 2 - J. Информация и комуникации, по пол, по окръзи, през периода 2014-2016


Фиг. 14 Среден на брой служители по секция CAEN рег. 2 - M. Професионални, научни и технически дейности, по пол, по окръзи, през периода 2014-2016


Фиг. 15. Среден на брой служители по секция CAEN рег.. 2 - R. Изпълняващи, културни и развлекателни дейности, по пол, по окръзи, през периода 2014-2016


Средният брой на служителите в сферата на информационните и комуникационните услуги се увеличи в Долж (+ 15%), Олт (+ 13%) и Телеорман (+ 11%) в периода 2014-2016 г. и намаля в Мехединци (-21%). и Гюргево (-24%). Делът на жените-служители остава постоянен на равнището на петте окръга в анализирания период, около 33% от общия брой на заетите лица. По отношение на средния брой на служителите, класифицирани в раздел М съгласно CAEN рег. 2, стойностите, регистрирани на окръжно ниво, показват значителна положителна еволюция за окръг

Олт (+40% 2016 в сравнение с 2014 г.), Гюргево, както и регистриране на положително развитие Телеорман (+ 14% и + 10%). Окръг Долж е лек спад (-1%), но тя осигурява повечето служители, наети на тази секция CAEN рег. 2 през анализирания период (около половината от общия брой на служителите). Най-значително намаление на средния брой на служителите, класифицирани в раздел М съгласно CAEN рег. 2 в периода 2014-2016 г. е докладвано от окръг Мехединци (-24%). Съотношението на броя на работещите жени се поддържа постоянна на нивото на периода на пет окръга, около 42% от общия брой на работниците и служителите. Препратка към раздел R съгласно CAEN рег. 2, средният брой на служителите намаля в периода 2014-2016 г. с около 4,5%. По-значителен спад са в Телеорман и Мехединци (-23% и -15%, съответно), последвано от Гюргево (-4.6%). Долж и Олт Отчетените леко увеличение (+ 1.6% и + 1.9%) на средния брой на служителите използвани в секцията R съгласно CAEN рег. 2 през 2014-2016 г. Ако през 2014 г. средният брой на работещите жени е 59% от общия брой на заетия персонал на територията на 5 области, през 2016 г. процентът падна под 55%. Фиг. 16 Относителна еволюция 2014/2016 на средния брой на служителите на секции CAEN рег. 2 J, M и R


На национално ниво средният брой на служителите се е увеличил през 2016 г. в сравнение с 2014 г. за всички анализирани секции на CAEN (J, M, R). Промените, изчислени за петте засегнати окръга обаче, са по-ниски от националните отклонения за раздели J и R на CAEN, което е дори отрицателно - средният брой на служителите през 2016 г. е по-нисък в сравнение с 2014 г. Като се има предвид, че общият брой на местните единици, които са активни в сектора на услугите в областта на ICC в петте окръга, е подобен на този, изчислен на национално ниво, поне в случая с CAEN рег. 2 R, може да се заключи, че местната икономическа среда срещна финансови затруднения през периода 2014-2016 г., което доведе до съкращения на персонала.

36

Фиг. 17 Средно брутно номинално възнаграждение за година по секции CAEN рег. 2 - J. Информация и комуникации по пол, по окръзи, 2014-2016г.


Фиг. 18 Средно брутно номинално възнаграждение за година CAEN рег. 2 - М. Професионални, научни и технически дейности, по пол, по области, 2014-2016г


Средна месечна работна заплата в случай на CAEN рег. 2 J има забележителен ръст в окръг Олт през 2014-2016 г. (+ 61%). Всички държави отчитат увеличение на заплатите, но в случая на окръг Телеорман това е незначително (+ 3%). През 2016 г. най-високи средни брутни заплати се отчитат в Долж (3 699 леи) и Олт(3 631 леи), а най-ниските в окръг Телеорман (1 931 леи). Като цяло, с изключение на окръг Мехединци, средната заплата за мъжете е по-висока от тази на жените, заети в този сектор на икономиката. От гледна точка на брутните номинални доходи на ниво CAEN рег. 2 М

Фиг. 19 Средно брутно номинално възнаграждение за година CAEN рег. 2 - Р. Изпълняващи, културни и развлекателни дейности по пол, по окръзи през периода 2014-2016 г.


той се е увеличил в периода 2014-2016 г. във всички анализирани окръзи. Най-значително е нарастването Олт (+ 62%) - това, показващи най-високата стойност на брутната средна работна заплата 2016г (3491 леи), а най-малкият от Долж (+ 4%) - това също като най-ниската стойност на брутната средна заплата през 2016 г. (2 350 леи.); средният ръст в петте страни е + 30%, а средната заплата е 2 978 леи. Що се отнася до брутните номинални доходи на ниво CAEN рег. 2, средното изменение ниво е подобен на пет области (увеличение с 32%), но индивидуално ниво на окръг когато се отклонява. В този случай, окръг Долж е на първо място, с увеличение от + 58% в трите години на анализ и се нарежда на последно окръг Гюргево и увеличение от + 20%. Съществува значителна разлика между работодателя в графство в случая на служители, извършващи дейности, свързани с CAEN рег. 2R: 2016г Долж е разположена в първото положение, с 2.484 леи, други области в рамките на интервала запис 1.710 - 1.783 леи. Анализирайки развитието на доходите по отношение на разпределението по пол, в случая с CAEN рег. 2 М, заплатите на жените-служители са малко по-високи в сравнение с мъжете, но положението е обърнато за CAEN рег. 2 R. За двете анализирани сегмента на целевите групи (CAEN) средният ръст на заплатите за периода 2014-2016 г. е по-висок при мъжете. Фиг. 20 Относителна еволюция 2014/2016 на брутните номинални доходи на месец по сектори CAEN рег. 2 J, M и R


Средната месечна брутна месечна работна заплата се е увеличила на национално равнище през 2014-2016 г. с 23% при служители с дейности в Асоциацията на служителите от CAEN рег. 2 M и 27% съответно за CAEN рег. 2 J и R. Средната вариация на показателя в анализираните пет окръга надвишава средния национален ръст за периода 2014-2016 г. за двата раздела на CAEN (+31%). По този начин, въпреки че броят на служителите в окръзите Мехединци,

37

Долж, Олт, Телеорман, Гюргево се колебаеше различно в сравнение с националната средна стойност, служителите от секциите CAEN М и R получиха увеличение на заплатите, което е по-високо от средното средно за страната. Въпреки това, от абсолютна гледна точка, заплатите в петте окръга остават по-ниски през 2016 г. в сравнение с национално изчислената стойност (5 678 леи - национална, 2 866 леи - териториално за секция J, 4 154 леи - национална, 2 978 леи - Териториално за раздел M: 2,179 леи - национално, 1,899 леи - Териториално за секция R). За да се завърши анализът на документалния анализ, беше извършена обширно изследване на терен чрез прилагане на въпросници на фирми, работещи в сектора на ICC, и на бенефициентите на проекти, които се съсредоточиха върху разработването на компонента на дейностите на ICC, така че уместността на извлечените заключения да бъде потвърдено от реалността на местната икономическа среда. Бяха проведени и интервюта с ключови актьори от всяка област. Въпросниците бяха приложени на нивото на петте засегнати окръга, а именно Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево. Повечето отговори бяха получени от фирми, работещи в сектора на ICC, намиращи се в окръг Долж (43% от респондентите). По-голямата част от респондентите имат работно място, където работят (94%), един респондент (създаден през 2006 г.), който докладва за две активни работни точки. Фуг. 21 Основните кодове на CAEN рег. 2., приписани на

икономическите дейности в сектора на ICC на респондентите на въпросника

Източник: Собствена преработка на отговорите на въпросника, 2017

Приблизително 50% от анкетираните попадат в един от петте кода на CAEN, включени в графиката по-долу. Най-често срещаната икономическа активност сред респондентите е изпълнението на потребителски софтуер (CAEN 6201), последвано от фотографска дейност (CAEN 7420). Другите икономически дейности, често съобщавани от респондентите, включват други печатни дейности (CAEN 1812), продажба на вестници и канцеларски материали в специализирани магазини (CAEN 4762) и производство на други производители (CAEN 3299). При теренните проучвания респондентите са участвали в 26 отделни кода CAEN рег. 2

Най-висок процент от анкетираните съобщават, че е отчетена икономическата активност на отпечатването, обвързването и публикуването на публикациите (39%). Втората позиция е заета с редактирането и / или реализацията на софтуерни продукти, компютърни игри или уеб портали (18%), докато фотографската дейност и производството на играчки / бижута / музикални инструменти / керамични продукти заемат третата позиция, всеки от тях включваше 11-12% от респондентите. От гледна точка на годината на установяване, повечето от респондентите в сектора на ICC за въпросници са наскоро създадени през 2010-2017 г. (58%). Съществуват и респонденти, които са активни в сектора на ICC от 1992-1999 г., но много по-нисък дял (15%).

Фиг. 22 Видове дейности в областта на културните и творческите индустрии, провеждани на нивото на фирмите-респонденти


Съгласно събраната информация главните причини, посочени от респондентите, които задействат дейностите в ICC, са желанието за самостоятелно управление на времето и

38

финансовите ресурси, инвестирани в професионалната дейност (61%), превръщането на хобита в професионално занятие (15% ), повишено търсене на продукти на пазара (14%) и прилагане на концепции, изучавани в различни образователни институции (10%). Сред предимствата на провеждането на дейност в отрасъла на ICC , на интервюираните са възможностите за достъп до източници на невъзстановимо финансиране, съществуващият човешки ресурс, данъчните стимули в началото на дейността (намалени данъци през първите години на дейност), свободата да създават и проектират свои собствени продукти и услуги, които могат да улеснят лоялността на клиентите и конкретната идентификация на целева потребителска група или пазар с някои характеристики. Макар че повечето респонденти инвестираха собствени капиталови ресурси за започване на дейността си, повече от 60% от тях не проведоха по-рано проучване на пазара, за да определят потенциалното търсене и предлагане. Фиг. 23 Развитие на оборота на ниво предприятие от момента на започване на дейността му в ICC до сега


Фиг. 24 Развитие на броя на служителите на ниво предприятие от момента на започване на дейност в ICC до сега


Макар че повечето от респондентите (60%) посочват, че оборотът е на възходяща тенденция, само една трета от тях са използвали допълнителния доход, генериран от тази дейност, за създаване на нови работни места. Приходите или печалбите се реинвестират в дейността на фирмата от повече от 80% от анкетираните, за да подкрепят текущата дейност; само 9% от респондентите използват банкови услуги (като кредитни линии с рефинансиране) за покриване на текущите разходи. Въпреки това е важно в случая на три четвърти от респондентите, броят работни места, които са на разположение на ниво предприятие, да е поне поддържан от началото на дейностите на ICC. Също така, повечето компании посочиха, че висшите служители запазват работата си без политика на наемане на специализиран персонал за сметка на по-стари, по-малко специализирани или неадекватни академични служители. Специализацията в областта на човешките ресурси и назначаването на квалифициран персонал в тази област е едно от условията за развитие на дейностите на ICC, според информацията, събрана чрез интервюта. Други ключови елементи за гарантиране на устойчивостта на дейностите са иновациите в производството, насърчаването и маркетинга на продуктите, знания и информация за потенциалните източници на финансиране (невъзстановими средства, заеми за банкови инструменти, частни инвеститори и др.) Фиг. 25 Трудности, с които се сблъскват операторите, действащи в ICC


За да се оценят основните трудности, с които се сблъскват операторите, работещи в сектора на ICC , се използва скала за отчитане на списъка с позиции. Националното законодателство и пазарната конкуренция създават най-големи трудности за операторите в ICC със среден резултат от 3,5 (1 - създава много малко трудности, 5 - създава много трудности).

На базата на обратна връзка от интервюта, няма конкретни законодателни правила, приложими в сектора ICC, така че може да се счита трудности са описани, като отговорите на въпросниците за характеризиране на общата икономическа среда. Съществуващото търсене е постигнало най-нисък резултат, което означава, че операторите са удовлетворени и отговарят

39

на нуждите на потребителите. Според информацията, събрана чрез интервюта, други трудности, пред които са изправени активните оператори на ICC, са: непостоянен паричен поток, който до голяма степен зависи от времето за реакция на потребителя; висок риск при пускането на пазара на нови непроверени продукти, които не са известни на потребителите и които изискват интензивно насърчаване; трудно да се получат средства за подпомагане или дейности за развитие (висока цена, участващи в получаването на кредит, невъзможност за предоставяне на гаранциите, които се изискват от банковата институция, тромава и продължителна процедура за получаване на безвъзмездна финансова помощ. Забелязва се, че дейността на операторите, свързани с ICC, не е преобладаващо местен, а поне регионален (над 60% от респондентите предлагат продукти / услуги на регионално или национално ниво). В този контекст информационните технологии и продуктовият маркетинг играят ключова роля в насърчаването на услугите и стоките, произвеждани от сектора на ICC. Една трета от респондентите работят предимно на местно ниво. Само 4% от изследваните икономически оператори предлагат продукти / услуги извън страната, всички от които са в профила на ИТ услугите.

Фиг. 26 Основният пазар на продуктите / услугите, предоставяни от операторите, опериращи в ICC


Що се отнася до възприемането на пазарните оператори в сектора на ICC 37% от тях считат, че предлагането на пазара се е увеличило от началото на конкретните дейности, а 36% считат предлагането за постоянно. Търсенето се оценява като нарастваща тенденция от повече от половината от респондентите, а 22% отчитат стабилно търсене на пазара. Намаляване на търсенето и / или предлагането се усеща от по-малко от 7% от респондентите. Фиг. 27 Видове инвестиции, направени за развитието на дейности в сектор ICC


Основните видове инвестиции за операторите на ICC са закупуването на ново оборудване или монтажът на работни помещения. Трябва да се отбележи, че някои оператори са направили инвестиции. Приблизително 15% от респондентите заявиха, че все още не са направили инвестиции за разработване на специфични за ICC дейности, но са планирали този подход в близко бъдеще.

От гледна точка на достъпа до невъзстановими източници на финансиране само 37% от респондентите заявиха, че са изпълнили проект досега, докато 45% от анкетираните биха искали да финансират подобен проект. В тази връзка трябва да се обърне особено внимание на информирането на икономическата среда и операторите на ICC за различните покани за проекти, като се има предвид относително ниският рейтинг, даден от респондентите сравнено с нивото на информация за съществуващите възможности за финансиране (средната оценка е 4, по скала от 1 до 10, където 1 = много малко информация, 10 = много информация). Според информацията, събрана чрез интервюта, информационните нужди на операторите, работещи в сектора на ICC, са свързани с възможностите за получаване на финансови ресурси за подпомагане на бизнеса, данъчните облекчения, които могат да бъдат капитализирани при започване на бизнес или създаване на нови работни места. Друг обект на интерес представляват възможностите за популяризиране и маркетинг на бизнеса, като участие в панаири, изложби или проекти за сътрудничество. На равнището на петте анализирани окръга сред респондентите на въпросника има много малко активни икономически оператори в сектора на ICC, участващи в партньорство като асоциации / федерации или групи икономически оператори (6%), но повечето от тях са отворени за създаване и развитието на отношенията на сътрудничество с други фирми и

40

компании (почти 60%). Развитието на партньорската култура също бе посочено в интервютата като посока на интереси, особено в трансграничния профил, предвид технологичния контекст и специфичните характеристики на сектора. Досега обаче няма значителни стъпки в тази посока. Развитието на сектора на ICC може да бъде подкрепено, в зависимост от отговорите на интервютата и по-активното участие на институциите и представителните организации за икономическата среда чрез: - непрекъснато информиране на агентите за законодателни промени в интерес, съществуващи възможности за финансиране, съществуващи данъчни стимули и т.н. (напр. Чрез създаване на едно гише за информиране на местната икономическа среда).

- Организиране на действия за популяризиране на продукти и услуги, предоставяни от местни икономически агенти, включително продукти и услуги, специфични за ICC (панаири и изложения, фестивали, проекти за сътрудничество, популяризиране на местни марки, организиране на състезания и др.)

- Организирайте обучения за служители, работещи в сектора на ICC - Улесняване на създаването на партньорства на местно, областно, трансгранично ниво и т.н. между заинтересованите икономически оператори (посредничество при комуникация между страните и т.н.).

3. SWOT Анализ Горният анализ отразява променящата се динамика в сектора на ICC в Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево. Общата картина на развитието на този сектор обаче произтича от корелационния анализ на идентифицираните силни и слаби страни и перспективите за развитие трябва да са наясно с съществуващите възможности и заплахи. SWOT анализът е инструментът, използван в това отношение, както е посочено по-долу. СИЛНИ СТРАНИ СЛАБИ СТРАНИ

Окръг Долж даде значителен принос за сектора на ICC през 2014 г., на 8-то място на национално ниво по отношение на приноса към броя на фирмите, служителите и оборота за дейности по разработване на софтуер по поръчка.

Общият брой на активните единици, регистрирани в сектора на ICC в петте анализирани окръга, се е увеличил с 16% през периода 2014-2016 г. (окръгът Олт отчита най-добър растеж и най-голям брой единици в окръг Долж)По-доброто представяне на петте окръга в сравнение с националната средна стойност спрямо еволюцията на броя на активните местни звена, извършващи художествено творчество и производствени дейности, а именно видео и музикална продукция през периода 2014-2016 г. В окръг Телеорман повече от 95% от фирмите, създадени през периода 2014-2016 г., работещи в сектора на ICC, остават активни през 2017 г.

Увеличаване броя на активните местни звена в периода 2014-2016 г. в областта на други научно-технически дейности (+83) и в сектора на услугите за информационни технологии (+61) на територията на петте окръга. Значително увеличение на средния брой на служителите в индустриалния отрасъл на ICC на нивото на окръг Долж и Гюргево в периода 2014-2016 г. Равномерно разпределение на служителите в сектора на ICC, отчитащо местните единици,

Различията в развитието на икономическата среда на окръг Долж и Олт представят по-развит сектор на ICC по отношение на броя на активните и наетите единици, съответно средната заплата в сравнение с окръзите Мехединци, Телеорман и Гюргево) Намаляване броя на активните местни единици в разделенията на кодовете CAEN Рег. 2 18 (печат и възпроизвеждане на регистрации), 58 (редактиране), 73 (реклама и проучване на пазара) през периода 2014-2016 г. в 5-те окръга В окръг Гюргево, на ниво 2017 г., само 78% от фирмите от сектора на ICC са създадени през 2014-2016 г. Висока нестабилност на икономическата среда на ICC в окръг Мехединци през 2014-2016 г. (90 установени фирми, 76 излъчени дружества)

Намаляване на средния брой на служителите в индустриалните предприятия на ICC (CAEN 18, 23, 32) за периода 2014-2016 г. в окръзите Телеорман и Олт Значително намаляване на средния брой на служителите в дружествата, включени в CAE рег. 2 М Професионални, научни и технически дейности, през 2014-2016 г. в област Мехединци (-24%)Значително намаляване на средния брой на служителите в дружествата,

41

СИЛНИ СТРАНИ СЛАБИ СТРАНИ

действащи на територията на петте окръга

Значителното увеличение на средния брой на наетите лица и средната заплата в дружествата, класифицирани в CAEN рег. 2 M Професионални, научни и технически дейности в периода 2014-2016 г. в окръг Олт (+ 40%, съответно + 62%) Значителното увеличение на средната работна заплата в дружествата, класифицирани на CAEN рег. 2 R Изпълняващи, културни и развлекателни дейности през 2014-2016 г. в област Долж (+ 68%). Значителното увеличение на средната работна заплата в дружествата, класифицирани на CAEN рег. 2 J. Информация и комуникация в периода 2014-2016 г. в окръг Олт (+61%).

включени в CAEN рег. 2 R Изпълняващи, културни и развлекателни дейности в периода 2014-2016 г. в окръзите Телеорман и Мехединци.

През 2016 г. средните заплати на служителите в CAEN рег. 2 M (професионални, научни, технически) дейности в петте страни бяха с 30% по-ниски в сравнение с националната средна стойност. През 2016 г. средните заплати на служителите в CAEN. 2 J (информация и комуникации) от петте страни бяха с 50% по-ниски в сравнение с националната средна стойност. Ниска степен на развитие на партньорствата между икономическите оператори в сектора ICC

ВЪЗМОЖНОСТИ ЗАПЛАХИ

Инициативите на Европейския алианс за творческа индустрия (ECIA) и прилагането на съответната програма на ICС за секторната политика на ECIA Изпълнение на програмата Creative Europe 2014-2020, финансирана от фондовете на ЕС, за културни и творчески действия Изпълнение на "Бяла книга" Пътна карта за активизиране на икономическия потенциал на секторите на културата и творчеството в Румъния

Създаване на междуведомствена работна група за подкрепа на сектора на ICC на национално равнище Възможности за финансиране за предприемачите от сектора на ICC през регионалната оперативна програма 2014-2020, Регионална оперативна програма2014-2020 г., Оперативна програма за човешкия капитал 2014-2020 г. - Румъния Start-Up и Програмата Румъния Start-Up Nation Инициативи за трансгранично сътрудничество за осигуряване на трансфер на знания и насърчаване на сектора ICC

Международна конкуренция и достъпност на продуктите, доставени от ICC, идващи от външния пазар (внос). На национално равнище не е определена публична политика или регулаторна рамка, предназначена единствено за капитализиране на сектора на ICC,

Букурещ действа като поляризиращ център, в който работят повече от половината от работната сила в сектора на ICC и произвежда около 70% от общия оборот на сектора ICC

Нестабилна фискална рамка на национално равнище Преместването на млади хора и работна ръка, специализирани в различни градски центрове на национално или европейско равнище. Неподвижността на кредитната система и недостатъчността на механизмите и помощните инструменти за гарантиране на кредити или други форми на финансиране за икономическите оператори в сектора на ICC

Сектора ICC не се подхожда по единния начин от гледна точка на събирането и публикуването на съответните статистически данни

42

4. Оценка на потенциала за развитие на творчески и културни икономически дейности

За да се анализира потенциалът на икономическото развитие, прогноза за следващите 5 години на еволюцията на икономическата среда беше направена по отношение на оборота и броя на служителите в петте окръга (Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево) за една от главните секции на CAEN на сектора на ICC: J. Информация и комуникации13. Фиг. 28 Очаквана еволюция на оборота в активните местни единици - CAEN рег. 2 J - Информация и комуникация

Източник: Собствена обработка на статистическите данни, предоставени от INS, 2017

Фиг. 29 Прогнозно развитие на броя на служителите в активни местни единици - CAEN рег. 2 J - Информация и комуникация

Източник: Собствена обработка на статистическите данни, предоставени от INS, 2017

Перспективите за развитието на оборота и броя на служителите са изчислени на базата на тенденцията, като се вземат предвид статистическите данни, предоставени от INS за периода 2008-2016 г. По този начин, от гледна точка на оборота, се оценява, че той ще регистрира растеж във всички анализирани окръзи. Най-значително относително увеличение може да бъде отчетено между 2018-2023 г. от Мехединци (+ 144%), а в абсолютно изражение - от окръг Долж (+400 млн. леи). Окръг Долж произвежда повече от 60% от натрупания оборот в областта на информиране и комуникация на територията, към която е насочено изследването, и в нея работят над 70% от заетите лица. Перспективите за развитие на информационния и комуникационния сектор в окръг Долж се подкрепят от функционирането на Факултета по автоматика, компютри и електроника в Университета в Крайова (окръг Долж), който ежегодно снабдява около 400 завършили в ИТ сферата, които могат да бъдат лесно се вписват на пазара на труда на равнище окръг в информационния и комуникационния сектор. Макар че при всички анализирани окръзи се очаква увеличение на оборота от гледна точка на броя на заетите лица, се очаква увеличение в периода 2018-2023 г. само в област Долж. Така през 2023 г. окръг Долж може да наеме повече от 80% от общия брой на служителите в информационното и комуникационно поле в 5-те страни, като осигури повече от 1500 допълнителни работни места в сравнение с 2016 г. Най-важното намаление на броя на заетите лица се очаква в Мехединци (-24%) и Телеорман (-22%). Според горните перспективи за развитие се смята, че окръг Долж ще се превърне в поляризиращ център за развитието на информационното и комуникационното производство в периода 2018-2023 г., представляващ основния производствен пазар за тези услуги в петте анализирани окръга Мехединци, Долж, Олт, Телеорман, Гюргево).За да се подпомогне дейността на икономическите агенти, които работят в сектора на културните и творческите индустрии, съществуват редица възможности за финансиране, достъпни съобразно конкретни идеи и нужди за развитие. Основните програми за финансиране, свързани със сектора на ICС, са представени в таблицата по-долу:

Вид програма Институцията, която управлява финансирането

Какво се финансира? Процент на невъзстановимо финансиране

Уебсайт със специфична информация

Оперативна програма за човешкия

Министерство на регионалното

Развитие на предприемачеството и създаване на нов бизнес

100%

(максимум


13 Няма данни на ниво INS за да извърши подобен анализ

43



капитал за периода 2014-2020 г. - Румъния Start-up Plus

развитие, публичната администрация и европейските фондове

в градската среда 40.000 евро)

Румъния Start-up Nation

Министерство на бизнеса, търговията и предприемачеството

Стимулиране на създаването и развитието на малки и средни предприятия и подобряване на икономическите резултати

100%

(максимум 200.000 леи)


Национална програма за развитие на селските райони - Подмерка 6.2

Министерство на земеделието и развитие на селските райони

Създаване и развитие на микропредприятия и малки предприятия в неселскостопанския сектор в селските райони

100% (максимум 70.000 евро)

www.afir.info

Национална програма за развитие на селските райони - Подмерка 6.4

Министерство на земеделието и развитие на селските райони

Подкрепа за микропредприятия и малки селски предприятия, които създават или развиват неселскостопански дейности в селските райони


www.afir.info

Регионална оперативна програма 2014-2020 - приоритет на инвестициите 2.1.

Министерство на регионалното развитие, публичната администрация и европейските фондове

Укрепване на пазарната позиция на МСП в конкурентни области, определени в Стратегията за национална конкурентоспособност и плановете за регионално развитие



Програма на администрацията на Националния културен фонд

Администрация на Националния културен фонд

Финансиране на културни програми, проекти и дейности, организирани в страната и / или в чужбина

Минимум 75% https://www.afcn.ro/finantari/proiecte-culturale.html

Творческа Европа

Изпълнителна агенция за образование, аудиовизия и култура - Европейска комисия

Рамковата програма на Европейската комисия за подкрепа на секторите на културата и аудиовизията

Променлива в зависимост от избраното поканите за по проекти

https://eacea.ec.europa.

eu/creative-europe/funding_en

Освен това може да се спомене Програма PREIMM, чрез който МСП имат достъп до инвестиционни кредити при много изгодни финансови условия за бенефициентите.14 Перспективите за развитие на сектора на ICC в градовете Мехединци, Долж, Олт, Гюргево и Телеорман също бяха анализирани в областта на изследванията чрез конкретни въпроси, включени в анкетните карти, приложени към икономическите агенти, участващи в проучването. Основните разследвани въпроси бяха свързани с прогнозираната еволюция през следващите 3 години на дейностите, извършвани от респондентите от ICC, потенциалните

14 http://www.aippimm.ro/articol/preimm/programul-rom-no---elve-ian-pentru-imm-uri-preimm--2

44

http://www.afir.info/

http://www.afir.info/

допълнителни дейности, които биха могли да се развият в бъдеще, и елементите, които определят успеха на бизнеса с дейности в културната и творческата индустрия.

Съществува известна степен на несигурност сред икономическите оператори относно поддържането на специфични за ICC дейности през следващите 3 години, като 32% от анкетираните заявяват, че не могат да преценят бъдещото развитие на икономическите дейности. От друга страна, 40% от анкетираните смятат, че дейността ще се развие чрез добавяне на съществуващи работни места, инвестиции и / или разширяване на нови области на дейност, свързани с ICC.

Фиг. 30 Очаквана еволюция на дейностите в сектора на ICC през следващите 3 години


Една четвърт от анкетираните смятат, че активността ще остане на сегашното ниво и само 3% искат да напуснат определени дейности ICC. Фиг. 31 Потенциални области на инвестициите за разширяване на дейностите в областта ICC


Най-интересното поле на дейност по отношение на извършването на нови инвестиции се счита за ИТ, т.е. създаването на софтуерни продукти, компютърни игри или уеб портали. На второ място фотографските дейности и специализираният визуален дизайн са на кратко разстояние.

Производството на играчки, бижута, музикални инструменти, керамични изделия не е интересен сектор за бъдещи инвестиции за разследвани икономически

оператори Най-важният фактор за гарантиране на успеха на бизнеса в сектора на ICC е желанието на предприемача да успее чрез търпение, постоянство и постоянен анализ на рисковете и проблемите, с които се сблъсква, за да идентифицира и приложи правилните решения. Други фактори, допринасящи за стабилизирането на пазарната позиция, са използването най-малко на първо място на собствени финансови ресурси (без да се прибягва до различни форми на заем) и анализа на развитието на съответния пазар по отношение на потребителското търсене и конкуренцията.

Фиг. 32 Елементи, които гарантират успеха на започване на дейност в сектора на ICC


Анализирайки перспективите за еволюцията на икономическия контекст, възможностите за финансова подкрепа на икономическите оператори, работещи в сектора на ICC и възможното развитие на тези дейности на ниво отделните икономически оператори от 5 анализирани окръга, могат да бъдат избрани дейностите на ICC, които изглеждат най-добри шансовете за устойчиво развитие и са свързани с специфичната местна бизнес среда. Те са представени по-долу, по реда на съответствието: 1. Издаване и / или реализиране на софтуерни продукти / компютърни игри / уеб портали

45

2. Специализирани фотографски и / или визуални дейности 3. Кинематографски, видео и / или телевизионни продукции и / или дистрибуторски дейности 4. Производство и / или разпространение на аудио и музикални дейности за редактиране

5. Заключения Икономическата среда на европейско ниво все още не е достигнала нивото на развитие в периода преди икономическата криза през 2008 г., като икономическите агенти постоянно търсят решения, които да им позволят да се стабилизират и да просперират на все по-конкурентен пазар. Политическите организатори, които се занимават с икономическата среда, определят иновациите като ключов елемент на устойчивия растеж, а секторът на културните и творческите индустрии обхваща тази концепция в повечето от специфичните си дейности. В този контекст ICC се възприема от всички равнища на управление, особено на европейско равнище, като един от стълбовете на конкурентния растеж, който трябва да се подкрепя и насърчава чрез преки мерки и действия. Анализът на сектора на ICC на ниво окръзи Мехединци, Долж, Олт, Телеорман и Гюргево доведе до формулиране на следните конкретни заключения:

Окръг Долж е фокус на дейностите на сектора на ICC, особено за ИТ услуги; Окръг Долж има и потенциала да се превърне в поляризиращ център за развитието на информационната и комуникационната индустрия през следващите 5 години, както по отношение на производството, така и по брой на служителите

Налице е тенденция преориентирането на икономическите агенти към установяването на компании, работещи в сектора на ICC в петте държави (средната разлика в броя на местните единици, действащи в сектора на ICC в петте окръга е по-добра от тази, регистрирана на национално равнище през периода 2014-2016)

Местните звена, действащи в сектора на ICC, развиват своята дейност и създават нови работни места, особено на нивото на окръзите Долж, Олт и Гюргево; в окръзите Телеорман и Мехединци броят на работните места в сектора на ICC намалява.

Заплатите на служителите, работещи в сектора на ICC , се увеличават във всички окръзи, особено на окръг Олт, но те остават най-малко с 30% по-ниски от средните за страната (в сектора на информацията и комуникациите те са 50% по-ниска от средната за страната.

Равнището на преживяване на новосъздадените дружества, работещи в сектора на ICC , е високо в окръг Телеорман и е слабо в градовете Мехединци и Гюргево, което показва наличието на конкурентна икономическа среда или на местния пазар за недостатъчни продажби в окръзите Мехединци и Гюргево и потенциал което може да бъде капитализирано на нивото на окръг Телеорман.

Артистичното творчество и производствена дейност, а именно видео и музикално производство, са развили устойчиво развитие през последните пет години в петте окръга, като представянето на анализираната територия е по-добро от средната за страната в сравнение с броя на местните единици, които са активни в тези икономически райони.

Културната партньорска култура не е достатъчно развита на нивото на сектора на ICC в петте анализирани окръга, но икономическите оператори имат положително отношение към потенциалното сътрудничество между обществата, при условие, че имат информация и подходяща рамка от дейности в това отношение.

Еволюцията през последните години, както от гледна точка на прилаганите секторни политики, така и от ефективността на икономическата среда, все повече подчертава възможностите и благоприятните условия за растеж в сектора на културните и творческите индустрии. Чрез насърчаване и адекватно информиране на икономическите оператори относно възможностите за финансиране, популяризиране и сътрудничество, включително в контекста на трансгранични проекти, териториите на окръзите Мехединци, Долж, Олт, Телеорман и Гюргево могат значително да допринесат за повишаване на конкурентоспособността на сектора на културните и творческите индустрии, в национален и европейски контекст.

46

IDENTIFYING AND EVALUATION THE ECONOMIC ACTIVITIES RELATED TO CULTURAL AND CREATIVE INDUSTRIES

IN MEHEDINTI, DOLJ, OLT, TELEORMAN AND GIURGIU COUNTIES

www.interregrobg.eu The content of this material does not necessarily represent the official position of the European Union.



Table of Contents

1. Introduction

2. Contextual analysis

2.1. Public policy documents on the Cultural and Creative Industries at European level

2.2. Public policy documents on the Cultural and Creative Industries at national level

2.3. Analysis of the Cultural and Creative Industries sector evolution at national level

2.4. Analysis of the Cultural and Creative Industries sector evolution at the level of Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu counties

3. The SWOT analysis

4. Assessment of the potential for the development of creative and cultural economicactivities

5. Conclusions

Acronyms List

NACE Classification of Economic Activities EC European Comission ECIA European Creative Industries Alliance IMF International Monetary Fund CCI Cultural and Creative Industries EIR European Institute of Romania NIRCT National Institute for Research and Cultural Training NIS National Institute of Statistics OECD Organisation for Economic Co-operation and Development NTRO National Trade Register Office GDP Gross domestic product SOPHRD Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-

2013 CCS The cultural and creative sector USA United States of America EU European Union UNCTAD United Nations Conference on Trade and Development UNESCO United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation GVA Gross value added

1. Introduction In general terms, the cultural and creative industries refer to a series of economic activities that rely on generating and capitalizing of creativity, ideas, knowledge and information. According to the UNESCO definition, cultural and creative industries "are economic activities that combine the creation, production and marketing of creative contents that are intangible and of a cultural nature.These contents are usually copyrighted and can take the form of a good or service. In addition to all artistic and cultural productions, cultural and creative industries include architecture and advertising." There are thirteen sub-sectors of the economy that can be framed in the definition of "cultural and creative industries" and these are: visual arts (painting, sculpture, photography), perfomative arts (theater, dance, circus), literary and musical creation, television, video games, music, books and the press, heritage (museums, libraries, archaeological sites, archives), design (clothing design and accessories, grapic design, interior design, product design), architecture, advertising, software development original - ICT. All these activities have created the creative economy sector, in which value is based more on the use of imagination and produced results, to the detriment of using traditional land, labor and capital resources. Globally, according to UNCTAD, creative industries are one of the fastest growing sectors in OECD economies, employing an average of 3-5% of the active workforce. The potential of the cultural and creative industries (CCI) to generate economic growth has also been made aware of at European Union level since 2007 under the "European Agenda for Culture" where the second general objective was defined as “promoting culture as a catalyst for creativity in the context of implementing the Lisbon Strategy for growth and jobs."1 The concept has been developed gradually over the years, being a widely discussed topic at the level of EU management and coordination structures to define the development policy implemented during the 2014-2020 programming period. To this end, in 2012 the European Commission issued a Communication to the European Parliament, the European Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions2 on the CCI in the context of the evolution of the EU economy, given the limited use of CCI within the Europe 2020 strategy. This Communication explains why economic activities within the scope of the CCI should be a focal point of development policy interest within the EU, showing both the current contribution of the sector to GDP and employment, and development prospects. Thus, in 2010, it was estimated that the CCI generated about 3.3% of EU GDP and provided employment for 6.7 million people (about 3% of the total EU labor force). According to Eurostat statistics, between 2008-2011, employment in the cultural and creative sectors proved to be more stable in terms of maintaining or increasing employment compared to other "traditional" economic sectors, but the rates of growth has varied among CCI sub-sectors. This development is all the more important as some CCI sub-sectors had a higher percentage of young people than the average in the EU economy. It has also been pointed out that, in some cases at local and regional level, strategic investment in the CCI sector has produced spectacular results. In particular, the European Capitals and Festivals have produced important economic benefits, with the potential to generate up to 10 higher incomes compared to the investments made for organizing and conducting events. The Communication describes both the challenges faced by the CCI sector and the importance of defining a multilevel governance strategy and the key role of the EU in building the framework and context for the development of the CCI. The statement described above has been a key document for recognizing the contribution and potential for economic growth of the cultural and creative sector in all EU Member States and for defining specific actions to support the development of this economic branch. Another important event of 2012 with a medium and long-term positive impact on the evolution of the CCI sector was the establishment of the European Creative Industries Alliance (ECIA) as an initiative of the EC's General Directorate for Enterprise and Industry. ECIA is an open platform, currently active at the level of 2017, which combines the analysis of policies applicable to this sector with the management of concrete actions to support the CCI sector (promoting pilot projects) to ensure better access to finance, while at the same time the framework for cooperation to develop and test policies and instruments applicable to the creative and cultural industries. Currently, ECIA brings together policy makers and representatives of CCI contractors from 28

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?url=ECLEX:52007DC0242&from=EN 2 COM (2012) 537, 26.9.2012 – Promoting cultural and creative sectors for growth and jobs in the EU

51

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?url=CELEX:52007DC0242&from=EN

partner organizations and 12 Member States. In 2013, the European Parliament resolution of September 12th, 2013 on the promotion of European cultural and creative industries as sources of growth and jobs (2012/2302 (INI)) was published in which the conditions to be met for the development of the CCI, recommendations for improvement of the status and working conditions of employees in the CCI sector are provided, funding needs and support for this sector are identified by defining specific instruments and funds, opportunities and threats for the evolution of the CCI in the EU context are described. All these steps taken at European level have highlighted the economic benefits that can be generated by supporting the operation and development of the CCI sector. If by 2014, EU funding programs addressed in a relatively dissociated way projects targeting culture and those targeting economic activities based on creativity (two programs were distinct in the period 2007-2013: the Culture Program - support for cultural cooperation in the EU and the Media Program - support for the EU audiovisual industry), the Creative Europe (Creative Europe) program - adopted in December 2013, which can be accesed by applicants from all EU Member States is the main integrated framework for the development and financing of cultural and creative actions. Industrial and creative industries operate in a complex business environment defined by both standard business regulations and issues such as intellectual property rights and taxation. Both in Romania and Bulgaria, economic activities in the creative and cultural sphere are perceived as a less essential sector for the economy of the territory. The goods and services generated by them are considered important only from the perspective of the consumer education and recreation potential, and not as a real economic activity. In this context, the present study aims to analyze the potential for development of creative and cultural economic activities at the level of Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman and Giurgiu counties in Romania. In this respect, the study includes an analysis of the current context at the level of the territory concerned from the point of view of the demographic and economic factors; identifies areas of concentration of cultural and creative economic activities; analyzes the strengths, weaknesses, opportunities and threats specific to this sector; assesses the development potential of CCI subsectors; identifies the main sources of funding at national / community level, including the economic sector of the creative and cultural industry. The methodology used in the development of the study is based on a mix of methods to ensure cross-check and holistic character for the findings from the analysis of available data. Thus, both office research (documentary research and statistical analysis) and field research were used. The field research was organized at the level of all five counties targeted by the survey and implied the use of questionnaires among economic agents and project beneficiaries operating in the CCI sector as well as the holding of interviews with county key stakeholders or the request for data (the Trade Register Office, the Chamber of Commerce and Industry, representative organizations for the economic environment). The results of field research completed and integrated the information gathered through documentary research, confirming the relevance of the findings in relation to the reality in the territory.

2. Contextual analysis The subject of the CCI is a topic frequently addressed at European level and increasingly present in the political and strategic context at national level.

2.1. Public policy documents on the Cultural and Creative Industries at European level

In 2010, the EC published the “Green Book - Delivering the potential of cultural and creative industries”, which provided a holistic description of the political and strategic context of the CCI, the main levers and conditions for the development of this sector, the importance of systematic approach on several levels of governance of actions dedicated to capitalizing on the potential of the CCI and the potential results that can be achieved by implementing an appropriate set of development measures. This document highlights the fact that the CCI is confronted with a constantly changing context, characterized in particular by the speed of ICT development and deployment on a global scale. This is the result of expanding the coverage of broadband infrastructure, which reduces physical and geographical constraints on access to information for entrepreneurs and, in particular, for consumers. However, economic operators in the CCI sector need to find solutions and support to adapt to this new business environment, which is a challenge to the traditional production and consumption patterns previously characterized by the CCI sector.

52

The transition to new production systems can be achieved by creating new opportunities for experimentation, innovation and entrepreneurship development in the CCI sector by correctly identifying the skills needs of CCI staff and by providing access to finance (creating tools and informing economic operators functioning in the CCI sector). Sector development can only be achieved through an integrated approach of relevant initiatives at different levels of governance, starting from local and regional ones (policies for cultural and creative industries are primarily local, as favorable conditions for the development of different CCI sectors varies strongly between territories). Also a key element is the provision of mobility and circulation of products generated by CCIs. Last but not least, the transfer of information, cultural exchanges and international trade are fundamental pillars for the formation of a distinctive and dynamic image of Europe, promoting its cultural heritage and opening up to other cultures. The document has been endorsed by the EU institutions and has been the basis for defining European support initiatives for the CCI sector for the current programming period. The relative advantage or disadvantage of a particular country in a given class of goods or services, as evidenced by the trade balance, is calculated annually on the basis of data provided by the OECD and the IMF. The index of competitive advantage3 in the services industry - the cultural and recreational sector, calculated for 2012 at the level of the EU Competitiveness Report (2014), places firstly the EU in relation to the other global industries (USA, Japan, China, Russia, India, Brazil) the index being 1.38. Thus, the EU has a competitive advantage in terms of cultural and recreational services provided, which once again confirms the opportunity to implement policies and instruments to support the CCI, given the existing growth potential. At the level of Romania and Bulgaria, the calculated value of the index was 0.75, respectively 0.77, the economies of the two countries being characterized by disadvantages in relation to this type of services. This determines the need to adopt strategic measures for the development of the CCI at MS level, leading to an increase in the sector's contribution to the national trade balance. In 2014, ECIA published a policy agenda relevant to supporting the CCI sector, integrating the contributions of key actors in the Platform, including policy makers and CCI entrepreneurs from 28 partner organizations and 12 Member States. The proposals contained in this Agenda are based on examples of good practice across the EU and a benchmarking analysis of the most feasible support tools for the CCI sector. The recommendations provided for a new CCI policy agenda relate to three main areas of action, each of which includes several specific measures as follows: Figure no. 1 The main areas of action recommended by ECIA for the development of the CCI

Source: Data Processing within the document Create, Innovate, Grow - A new policy agenda to maximise the innovative contributions of Europe’s creative industries, 2014

3 A comparative advantage is confirmed if the index value is bigger than 1. If the index value is smaller than 1, the country has a comparative disadvantage in that industry.

•Introducing schemes for providing creative vouchers•Stimulating cross-sector innovation through innovative public-private

partnerships

1. Stimulating innovation and development by facilitating cross-

sector collaboration

•Testing and reviewing existing funding services and programs•Develop and support capacity building in regional clusters•Support efforts to internationalize the SME•Launch new and innovative funding programs to support creative SME•Stimulate investment in creative industries through efficient regional

ecosystems•Supporting new initiatives to better assess intellectual property for creative SME

2. Providing better support for

entrepreneurs and increasing access to

finance within effective regional ecosystems

•Measuring the effects and value of creative industries in the wider economy•Stimulate and support a more intense promotion of cultural and creative

industries

3. Measuring and raising awareness of the value of cultural and creative

industries as a key factor for innovation and growth

53

According to a study conducted in 20154 at European level, the number of medium-sized enterprises active in the cultural and creative industries sector is reduced due to the lack of financial resources of small companies to expand. In a study published in 2013, the European Commission estimated that the financing gap for European businesses operating in the CCI sector was USD 8.7 - 14.5 billion and requested new financial instruments to support industry growth and stimulate the development of small businesses. International competition and accessibility of products delivered by the CCI from the foreign market (imports) slowed the pace of development of this sector at European level.

2.2. Public policy documents on the Cultural and Creative Industries at national level

In Romania, the concept of creative and cultural industries has been analyzed and promoted since 2009 through projects funded by EU funds5 and studies developed by various institutions such as the National Institute for Research and Cultural Training (NIRCT) or the European Institute of Romania (EIR). Until now in Romania, no public policy or regulatory framework dedicated exclusively to the valorisation of the CCI sector has been defined, but there are a number of specific milestones integrated in the The Sectoral Strategy for Culture and National Patrimony for 2014-2020, the National Competitiveness Strategy 2014 -2020 and the 2014-2020 Partnership Agreement signed between Romania and the EU. In the Sectoral Strategy in the field of Culture and National Heritage for the period 2014-2020, two strategic sectoral objectives were defined, namely "1. Protecting the National Cultural Heritage" and "2. Supporting and promoting European cultural and artistic creation". Within the document, the cultural and creative sector is analyzed in particular through its cultural activities, with particular attention paid to public institutions and its specific infrastructure. The specific objectives defined in the strategy include the development of entrepreneurial culture in the cultural and creative industries, the identification of potential tax incentives and the facilitation of access to credit and other funding instruments for cultural SME. In the National Competitiveness Strategy, a vision has been defined to "develop competitive businesses in an ecosystem capable of supporting global excellence, openness and favorable to free initiative and innovation, stimulating productivity growth and geared towards integrated and sustainable transformation of the Romanian economy ". The specific objectives of this relevant strategy in relation to the evolution of CCI are: industrial revitalization through smart specialization and transformation of knowledge into a competitive feed-forward; training of production and technological development centers of regional and international competence; redefining industrial policies by moving towards innovation and strengthening the functioning of the market. The 2014-2020 Partnership Agreement highlights the importance of supporting creative industries, given their potential contribution to increasing the competitiveness of the economy. This should be integrated with investments in cultural and human resources for cultural infrastructure restoration. Last but not least, the development potential of the CCI was indirectly analyzed at regional level through the Smart Specialization Strategies developed in 2013-2016, the ICT sector (subscribed to the CCI sector) being identified in most cases as a transversal development domain and the main pillar of regional innovation and the revitalization of the local economy. In 2016, NIRCT published the first strategic document focused exclusively on the CCI sector, which is the first important step towards adopting a specific national policy that capitalizes on the potential of the cultural and creative industries. Thus, the White Charter for Enabling the Economic Potential of the Cultural and Creative Sector in Romania had as purpose the defining guidelines to serve as a basis for future policies applicable to the CCI sector. The document defines the cultural and creative sectors, presents their stage of development and highlights their economic and social potential. The document identifies transversal policies that influence the evolution of the CCI, such as those applicable in the field of education and training, territorial development and social cohesion. As a result of the analysis, it was possible to formulate the main objectives and directions for action to activate the economic potential of the CCI sector, these being6:

4 http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002357/235710E.pdf, “Cultural times - The first global map of cultural and creative industries 5 For example, the project "Promotion of Entrepreneurship in Creative Industries" funded by Priority Axis 3 "Increasing adaptability of workers and enterprises", Major Field of Intervention 3.1 "Promotion of Entrepreneurial Culture" of SOPHRD 2007 - 2013 - http://oricum.ro/promovarea-antreprenoriatului-in-industrii-creative/130/ 6 The White Charter for Enablig the Economic Potential of the Cultural and Creative Sector in Romania, chapter 7. Guidelines

54

http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002357/235710E.pdf

http://oricum.ro/promovarea-antreprenoriatului-in-industrii-creative/130/

Figure no. 2. The main objectives and directions of action for capitalizing on the economic potential of the CCI

Source: Data processing included in the White Charter on Enabling the Economic Potential of the Cultural and

Creative Sectors in Romania, 2016 In order to set up a specific consultation and governance mechanism, the White Charter proposes that the first step of setting up an inter-ministerial working group to support the CCI sector is to be consulted regularly with representatives of public and private operators (profit and non-profit) who are active in the CCI sector. This proposal was adopted by an Executive Memorandum of the Government in May 2017, thus creating an inter-ministerial working group to ensure the institutional framework necessary to support the cultural and creative sectors by protecting intellectual property, tax incentives for economic operators active in this area and monitoring public procurement provisions.

2.3. Analysis of the Cultural and Creative Industries sector evolution at national level

In 2012, the share of CCI in GDP was around 7%, with the national economic contribution to this sector reaching similar values to those of the period before the economic crisis. The most important branch of CCI in terms of number of employees and labor productivity was the software and ICT industry (accounting for about 4% of GDP). However, there are large territorial disparities in terms of the distribution of CCI subscribed activities, Bucharest being a polarizing center employing more than half of the workforce in this sector and accounting for about 70% of the total turnover of the sector CCI. In 2013, according to Eurostat data, the gross value added by the CCI was EUR 8,214.7 million, registering an increase of over 80% compared to 20097. However, the increase in GVA was mainly determined by only two sub-branches of the CCI economy, namely (1) Computer programming activities, consultancy and information services, and (2) Creative, artistic and entertainment activities; libraries, archives, museums and other cultural activities; betting and gambling activities. Analyzing the GVA at national level it is noticed that the share of CCI generated by CCIs is increasing from 4.2% in 2009 to 6.5% in 2013 (EU average in 2012 was around 5%). From the perspective of the number of companies operating in the CCI sector (these being 6.62% of the total Romanian companies), 3 sub-branches focused on the level of 2013 about half of the total number of active units: advertising, ICT and architecture. With regard to the number of employees in the CCI sector (accounting for 3,85% of the total number of employees at national level), about 40% were in the ICT sector. Turnover generated by the CCI sector accounted for 2.69% of the total national indicator in 2013, with the main sub-branch of the CCI also being the ICT sector (accounting for about 40% of the CCI's turnover). Figure no. 3 Change in the number of firms, employees and turnover for the CCI sector between 2009 and 2014

According to the data provided by NTRU,

7 The data analyzed below are broadly presented in the Study "Creative and Cultural Sectors in Romania, Economic Importance and Competitive Context", INCFN, 2015 http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2016/03/Sectoarele-Culturale-si-Creative.pdf

1. Ensuring the institutional framework necessary to support CCS by aligning the agendas of various relevant public institutions and organizations on the initiative of the Government, including those relating to the protection of intellectual property, cultural and natural heritage, public procurement, taxation etc.

2. Taking policies and strategies with reference to the cultural and creative sectors at central level and promoting the responsibilities of local public authorities

3. Optimizing and facilitating access to finance, banking and non-bank financing for CCS economic operators

4. Catalyzing the propagation effects of CCS in as many economic and social contexts as possible

5. Creating a participatory organizational culture of public decision in favor of entrepreneurship in CCS

55

http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2016/03/Sectoarele-Culturale-si-Creative.pdf

http://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2016/03/Sectoarele-Culturale-si-Creative.pdf

Source: NTRU Data Processing, 2015; Study "The creative and

cultural sectors in Romania. The economic importance and the competitive context"

in 2014, there is a slight increase in the number of companies and employees in the CCI compared to 2009 (+0.26% and +0.38 respectively). However, the turnover increased significantly over the same period, being over 17% higher in 2014 compared to 2009. Most newly established companies in the CCI sector in the period 2009-2014 carried out software on order (over 1,000 new establishments), and most of the companies radiated

during the same period underwent architectural activities (more than 750 radiated units). Over the period 2009-2014, more than 18,000 jobs were created in the custom-made software development business, and more than 5,000 employees lost the architecture industry. However, the largest decrease in absolute terms of turnover was recorded by the activities of the advertising agencies in the period 2009-2014, and the largest increase was recorded for the units carrying out software development activities.

2.4. Analysis of the Cultural and Creative Industries sector evolution at the level of Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu counties

Out of the 5 counties concerned by the present study (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu), only Dolj county has registered among the first 20 counties with significant contribution to the CCI in 2014 considering 3 dimensions analyzed: the number of active local units, the number of employees and the turnover. Thus, in 2014, Dolj County accumulated 1.98% of all companies and 1.71% of all employees working in the CCI sector, producing 0.9% of the turnover. There is a slight decrease in these shares for County Dolj compared to the values registered in 2009. Dolj County is ranked the 8th at national level in terms of contribution to the number of companies, employees and turnover for custom software development activities. The evolution of the CCI sector in the period 2014-2016 at the level of the study area (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu counties) is presented below based on the statistical data provided by NIS and NTRU. The indicators analyzed are:

• Active local units by size classes by number of employees8 • Average number of employees9 • Number of newly created enterprises • Number of radiated enterprises • Gross average annual earnings10

As regards the total number of active units registered in the CCI sector, it increased by over 16% over 3 years. In fact, all the counties analyzed had an increase in this indicator, Olt County reporting the best performance in this respect (+31%). Dolj occupies the first position in relation to the number of local units active in the CCI sector throughout the analysis period, being followed by Olt. Mehedinti records the lowest number of local units active in all the analyzed years. Giurgiu and Teleorman counties record similar values of the indicator analyzed during the whole analysis period, but these are 5 times smaller compared to the reported values in Dolj.

Figure no. 4 Total number of active local units operating in the CCI sector at county level in the period 2014-2016

Source: Data Processing NIS, 2017

Figure no. 5 Number of active local units operating in the CCI sector, at NACE division level Rev. 2. 2, by counties in 2014-2016

Most local units active in

8 There are analyzed the total annual values and on NACE 18, 23, 32, 58, 59, 62, 63, 73, 74, 90, 91 9 There are analyzed the total annual values and on NACE 18, 23, 32 and total annual values and NACE Rev. 2 – M: Professional, scientific and technical activities; R: Arts, entertainment and recreation 10 There are analyzed the total annual values and NACE Rev. 2 – M: Professional, scientific and technical activities; R: Arts, entertainment and recreation

56

the CCI sector at the level of the analyzed territory (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu counties) during the period 2014-2016 worked in the IT sector (NACE 62, 63), advertising (NACE 73) and other professional, scientific and technical activities (NACE 72). From the perspective of absolute variation, most units were established between 2014 and 2016 in the field of other scientific and technical activities (+83) and in the information technology services sector

Source: Data processing NIS, 201711

(+61), while editing activities recorded the highest pronounced decrease (-16). In relation to the percentage change, artistic creation and production activities registered the largest increase in the period 2014-2016, at the level of the analyzed territory, the number of units increasing by more than 250% (from 37 units in 2014 to 85 units in 2016). In the same period, the most significant percentage reduction was attributed to editing activities (-8.21%, 128 units in 2016 compared to 135 units in 2014). It is noted that the number of local units operating in the CCI sector had an increasing trend during 2014-2016, only 3 NACE Rev.2 with slight decreases (NACE 18,58,73). Figure no. 6 Relative evolution 2014/2016 of the number of local active units subscribed to the CCI sector at the analyzed territory level compared to the national average


By comparing the number of local units active in the CCI sector at the level of the surveyed territory with the evolution of the national indicator, a synergistic evolution is observed for the majority of analyzed NACE Diseases. Nevertheless, the five counties in comparison

with the national average compared to the artistic creation and production activities, respectively the video and music production activities. In order to analyze the number of newly created enterprises and radiated enterprises operating in the CCI sector in 2014-2016, the data provided by ORC at the county level were used. Figure no. 7 Number of enterprises created in the period 2014-2016 operating in the CCI sector by counties

Source: Data processing ORC from county level, 2017

Figure no. 8 Number of enterprises banned during the period 2014-2016 operating in the CCI sector by counties


Most companies operating in the CCI sector were created in 2015 at the level of the analyzed territory, while in 2014 and 2016 the most radiated companies were registered (46 units in each of the two years). In Olt County, the largest number of companies set up in the CCI sector were registered in 2014-2016, respectively 208 units, the lowest value of the indicator in the same period of analysis being attributed to Mehedinţi County (90 units). Mehedinţi County also records the

57

largest number of businesses banned during the 2014-2016 period in the CCI sector (76 radiated companies). For Dolj, cumulative information was provided only at the level of the entire analysis period and only in relation to the number of radiated enterprises operating in the CCI sector (69 companies radiated in 2014-2016). Figure no. 9 Number of companies created in 2014-2016, active in the CCI sector and not emitted until October 2017


Of the total number of enterprises created in the 2014-2016 period in the CCI sector, most of them maintained their activity and were not radiated until the end of October 2017. The worst performing county in this respect is Giurgiu, which was in October 2017 only 78% of the CCI enterprises set up in 2014-2016 and Teleorman County have the best performance with over 95% of companies set up in 2014-2016 remaining active until October 2017. Most companies in the CCI sector set up in 2014-2016, which closed the activity until October 2017, were in Olt County (38). Most companies active in

the CCI sector in 2014-2016 were registered in Dolj County (511), followed by Teleorman County (482) and, to a considerable extent, by Mehedinţi County (246)11. Figure no. 10 Total number of employees in the industrial sector related to CCI, by counties, during 2014-2016


Figure no. 11 Average number of employees at the level of the NACE Rev.2 division (in the industrial sector) related to the CCI, by counties, during 2014-2016


In terms of the number of employees in the industrial sector related to the CCI, Dolj County records the highest values, with about 1,400 employees in 2016 (+40% compared to 2014), most of them being included in units of manufacturing other non-metallic mineral products. A significant increase in the number of employees was also recorded in Giurgiu County (+23%), due mainly to the establishment of 3 new companies in the other industrial activities sector (NACE 32). Mehedinti County records the largest number of employees in other industrial activities at the level of the analyzed territory. In Teleorman County, the number of employees in the industrial sector related to CCI decreased significantly by almost 25% over 3 years, although the number of local active units remained almost constant. Olt County recorded a slight decrease in the number of employees (-8%) even though the number of local units increased during the analyzed period. This fact shows that the companies belonging to the CCI industrial sector in the counties of Teleorman and Olt reduced their average number of employees during 2014-2016. Figure no. 12 Relative evolution 2014/2016 of the average number of employees in the industrial sector related to the CCI at the level of the territory analyzed compared to the average recorded at national level


Analyzing the evolution of the average number of employees at the level of the target territory as compared to the national evolution, one can notice the impressive performance of the 5 counties in relation to the average number of employees in the NACE 18 and 32. However, the average number of employees in the industrial sector related to the CCI in the 5 counties represent only 4% of the total national.

11 For Olt and Giugiu counties no data on this indicator was provided by ORC.

58

In order to form an image of the number of employees in the services sector related to the CCI, given the unavailability of data at the level12 of NACE Rev. 2, the values of the indicator related to the NACE Rev. 2 sections13 were analyzed. 2 - J. Information and communications; M. Professional, scientific and technical activities; R. Arts, entertainment and recreation14. Figure no. 13 Average number of employees per section CANE Rev. 2 - J. Information and communications, by gender, by counties, 2014-2016


Figure no. 14 Average number of employees per section CANE Rev. 2 - M. Professional, scientific and technical activities, by gender, by counties, 2014-2016


Figure no. 15 Average number of employees per section NACE Rev. 2 - R. Arts, entertainment and recreation, by gender, by counties, during 2014-2016


The average number of employees in the field of information and communication increased in Dolj (+ 15%), Olt (+ 13%) and Teleorman (+ 11%) in the period 2014-2016 and decreased in Mehedinţi (-21%). and Giurgiu (-24%). The proportion of female employees remained constant at the level of the five counties in the analyzed period, around 33% of the total number of employees. Regarding the average number of employees classified at section M according to NACE Rev. 2, the values recorded at county level show a significant positive evolution for Olt County (+ 40% in 2016 as compared to 2014), Giurgiu and Teleorman counties also registering

positive evolutions (+14% and +10% respectively). In County Dolj there was a slight decrease (-1%) but it provides most of the employees included in this section NACE Rev. 2 during the analyzed period (about half of the total number of employees). The most significant decrease of the average number of employees classified at section M according to NACE Rev. 2 in the period 2014-2016 was reported by Mehedinţi County (-24%). The proportion of female employees remained constant at the level of the five counties during the analyzed period, around 42% of the total number of employees. Referred to section R according to NACE Rev. 2, the average number of employees decreased in the period 2014-2016 by about 4.5%. The most significant decreases were in the counties of Teleorman and Mehedinţi (-23% and 15% respectively), followed by Giurgiu county (-4.6%). Dolj and Olt counties reported slight increases (+1.6% and 1.9% respectively) of the average number of employees classified at section level according to NACE Rev. 2 in 2014-2016. If in 2014 the average number of female employees was 59% of the total number of employees in the territory of the five counties, in 2016 the percentage fell below 55%. Figure no. 16 Relative evolution 2014/2016 of the average number of employees on the NACE Rev. 2 J, M and R


At national level, the average number of employees increased in 2016 compared to 2014 for all analyzed NACE sections (J, M and R). However, the variation calculated for the 5 counties concerned was lower than the national variations for NACE sections J and R, which was even negative - the average number of employees in 2016 was lower than in 2014. Given that the total number of local units active in the CCI services sector in the 5 counties had a similar evolution to the one calculated at national level, at least in the case of the NACE Rev. 2 R, it can be concluded that the local economic environment

12 The second qualification level of NACE code, consisting of titles identified by a two-figure numeric code 13 The first qualification level of NACE code, consisting of titles identified by an alphabetical code 14 The list of NACE codes included in the three sections can be found in Annex 1 of the study or on the website www.coduricaen.info

59

encountered financial difficulties during the period 2014-2016 which led to staff redundancies.

Figure no. 17 Gross monthly nominal earnings per section NACE Rev. 2 - J. Information and communications, by gender, by counties, 2014-2016


Figure no. 18 Gross monthly nominal earnings per section NACE Rev. 2 - M. Professional, scientific and technical activities, by gender, by counties, 2014-2016


Gross average monthly salary in case of NACE Rev. 2 J had a spectacular growth in Olt County in 2014-2016 (+61%). All counties registered salary increases, but in the case of Teleorman County this was insignificant (+3%). In 2016, the highest average gross salaries are reported in Dolj (3,699 lei) and Olt counties (3,631 lei), and the lowest in Teleorman County (1,931 lei). In general, with the exception of Mehedinţi, the average wage for men is higher than that of women employed in this sector of the economy.

Figure no. 19 Gross monthly nominal earnings per section NACE Rev. 2 - R. Arts, entertainment and recreation, by gender, by counties, during 2014-2016


From the perspective of gross nominal earnings at the level of NACE Rev. 2 M it increased in the period 2014-2016 in all counties analyzed. The most important increase was registered by Olt County (+62%) - the highest value of the gross average salary in the year 2016 (3,491 lei), and the lowest in Dolj (+4%) - the lowest value of the gross average salary in 2016 (2,350 lei); the average growth in the five counties is + 30% and the average salary is 2,978 lei. As regards gross nominal earnings at the level of NACE Rev. 2 R, the evolution of its average in the five counties is similar (an increase of +32%), but the individual situations at the county level evolved differently. In this case, Dolj occupies the first position, with an increase of +58% in the 3 years of the analysis, and the last place is the Giurgiu and Olt counties with a +20% increase. There is a significant difference between the county wage earners in the case of employees carrying out activities related to the NACE Rev. 2 R: In 2016, Dolj is ranked first, with 2.484 lei, all other counties registering values in the range 1.710 lei-1.783 lei. Analyzing the evolution of the earnings in terms of gender distribution, in the case of NACE Rev. 2 M, the salaries of female employees are slightly higher compared to male employees, but the situation is reversed for NACE Rev. 2 R. For both NACE sections analyzed, the average wage growth over the 2014-2016 period was higher for male employees. The monthly gross average wage increased at national level in 2014-2016 by 23% in the case of employees with activities at the NACE Rev. 2 M and 27% respectively for NACE Rev. 2 J and R. The average variation of the indicator in the five counties analyzed exceeded the average national growth in the period 2014-2016 for both NACE sections (+ 31%). Figure no. 20 Relative evolution 2014/2016 of gross nominal average monthly earnings per NACE Rev. 2 J, M and R


Thus, although the number of employees in the counties of Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu fluctuated differently compared to the national average, the employees from the NACE M and R sections received salary increases higher than the average national average increases. Nevertheless, from an absolute perspective, wages in the five counties remained lower in 2016 compared to the nationally calculated value (5,678 lei - national, 2,866 lei - territorial for the J section, 4,154 lei - national, 2,978 lei -

60

Territorial for Section M; 2.179 lei - national, 1.899 lei - Territorial for Section R). In order to complete the analysis of the documentary analysis, extensive fieldwork was carried out by applying questionnaires to the companies operating in the CCI sector and to the beneficiaries of projects that focused on the development of the CCI activities component, so that the relevance of the conclusions drawn would be confirmed by the reality of the local economic environment. Interviews with key actors from each county were also conducted. The questionnaires were applied at the level of the five counties concerned, namely Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu. Most of the responses were received from businesses operating in the CCI sector located in Dolj county (43% of respondents). Most respondents have a working place where they work (94%), one respondent (established in 2006) reporting two active work points. Figure no. 21 Principal NACE Rev 2. codes attributed to economic activities in the CCI sector of the respondents to the questionnaire

Source: Own processing of questionnaire replies, 2017

Approximately 50% of respondents fall into one of the five NACE codes included in the chart below. The most frequently encountered economic activity among respondents is the execution of custom software (NACE 6201), followed by photographic activity (NACE 7420). Other economic activities frequently reported by respondents include other printing activities (NACE 1812), retail of newspapers and stationery in specialized stores (NACE 4762) and fabrication of other manufactures (NACE 3299). In field research, respondents were involved on 26 distinct NACE Rev.2 codes.

The highest percentage of respondents reported that the economic activity of the printing, binding and publishing of the publications (39%) was reported. The second position is occupied with the editing and / or realization of software products, PC games or web portals (18%), while photographic activities and the manufacture of toys / jewelry / musical instruments / ceramic products occupy the third position, each involving 11-12% of respondents.

Figure no. 22 Types of activities in the field of cultural and creative industries conducted at the level of the respondent companies


In terms of the year of establishment, most respondents to the surveyed CCI sector are recently established in the 2010-2017 period (58%). There are also respondents who have been active in the CCI sector since 1992-1999 but a much lower share (15%). According to the information gathered, the main reasons indicated by the respondents that triggered the activities in the CCI are the desire to self-manage the time and financial resources invested in the professional activity (61%), the transformation of the hobby into a professional occupation (15%), increased demand for products on the market (14%) and the implementation of concepts studied in various educational institutions (10%). Among the benefits of conducting an activity in the CCI sector respondents to the interviews listed: the possibility of accessing non-reimbursable funding sources, the existing human resource, the tax incentives at the start of activity (reduced taxes in the first years of activity), the freedom to create and design products and services which can facilitate customer loyalty and the concrete identification of a target consumer group or sales outlet with certain characteristics. Although most respondents invested their own capital resources in starting up their business, over 60% of them did not conduct a market survey earlier to determine potential supply and demand.

61

Figure no. 23 Evolution of turnover at the enterprise level since the commencement of activities in the CCI to date


Figure no. 24 Evolution of the no of employees at the level of the enterprise since the commencement of activities in the CCI to date


Although most of the respondents (60%) indicated that turnover is on an upward trend, only a third of them used the extra income generated by this activity to create new jobs. Revenues or profits are reinvested in the firm's activity by more than 80% of respondents to support current activity; only 9% of respondents use bank services (such as credit lines with refinancing) to cover current expenses. However, it is important that in the case of three-quarters of the respondents, the number of jobs at the enterprise level has been at least maintained since the beginning of the CCI activities. Also, most companies have indicated that senior employees retain their jobs, with no policy of hiring specialized staff to the detriment of older, less specialized or non-relevant academic staff. Specializing in human resources and employing qualified staff in the field is one of the conditions for the development of CCI activities, according to information gathered through interviews. Other key elements for ensuring the sustainability of activities are innovation in production, product promotion and marketing, knowledge and information on potential sources of funding (non-reimbursable funds, lending banking instruments, private investors, etc.) Figure no. 25 Difficulties faced by CCI operators


In order to assess the main difficulties encountered by operators operating in the CCI sector, a scoring scale for a list of items was used. National legislation and market competition generate the greatest difficulties for CCI operators, with an average score of 3.5 (1 - creates very few difficulties, 5 - creates many difficulties). According to the answers received in the interviews, there are no specific legal rules applicable to the CCI sector, so that the difficulties

reported by the questionnaire response can be considered to characterize the economic environment in general. Existing demand has achieved the lowest score, which means that operators are satisfied and meet the needs of consumers. According to the information gathered through interviews, other difficulties faced by CCI active operators are: inconstant cash-flow that largely depends on the consumer's response time; high risk in the case of the placing on the market of new untested products which are not known by consumers and require intensive promotion; difficult financial funds to support or develop activities (high costs involved in obtaining a credit, impossibility to provide the guarantees required by the banking institution, cumbersome and lengthy procedure for obtaining grants. It is noticed that the activity of CCP-related operators is not predominantly local but at least regional (over 60% of respondents provide products / services at regional or national level). In this context, information technology and product marketing have played a key role in promoting the services and goods produced by the CCI sector. One third of respondents mostly work locally. Only 4% of the surveyed economic operators provide products/services outside the country, all of whom are part of the IT service profile. Regarding the perception of market operators in the CCI sector, 37% of them consider that market supply has increased since the start of specific activities, and 36% consider supply to remain constant. The demand was estimated

Figure no. 26 Main market for products / services provided by operators operating in the CCI


62

to have an upward trend of over half of respondents, and 22% reported a steady demand in the market. A drop in demand and / or supply was felt by less than 7% of respondents. Figure no. 27 Types of investments made to develop activities in the CCI sector


The main types of investments for CCI operators are the purchase of new equipment or the fitting out of workspaces. It is noted that some operators have made investments. Approximately 15% of respondents said they have not yet made investments to develop CCI-specific activities, but have planned

this approach in the near future. From the perspective of accessing non-reimbursable funding sources, only 37% of respondents said they had implemented a project so far, while 45% of respondents would like to fund such a project. In this regard, particular attention should be paid to informing the economic environment and CCI operators about various calls for projects, given the relatively low rating given by respondents to the level of information on existing funding opportunities (average rating is 4, on a scale from 1 to 10 where 1 = very little information, 10 = very much information). According to the information gathered through interviews, the information needs of operators operating in the CCI sector are related to the possibilities of obtaining financial resources to support the business, the tax benefits that can be capitalized when starting a business or creating new jobs. Another subject of interest is represented by the opportunities for promotion and marketing of the business such as participation in fairs, exhibitions or cooperation projects. At the level of the five counties analyzed, among the respondents to the questionnaire, there are very few active economic operators in the CCI sector involved in a partnership like associations / federations or groups of economic operators (6%), but most are open to the establishment and operationalization of cooperation relations with other companies and companies (almost 60%). The development of partner culture was also indicated in the interviews as a direction of interest, especially in the cross-border profile, given the technological context and the specific characteristics of the sector. However, to date there have been no significant steps in this direction. The development of the CCI sector could be supported by responding to interviews and by actively involving institutions and organizations representing the economic environment through: - Constantly informing agents of legislative changes of interest, existing funding opportunities, existing tax incentives, etc. (eg by setting up one-stop-shops for informing the local economic environment). - Organizing actions to promote products and services provided by local economic agents, including CCI specific products and services (fairs and exhibitions, festivals, cooperation projects, promotion of local brands, organization of competitions, etc.) - Organize training courses for employees working in the CCI sector - Facilitating the establishment of partnerships at local, county, cross-border level, etc. between interested economic operators (mediation of communication between parties, etc.).

3. The SWOT analysis The above analysis reflects a fluctuating dynamic in the CCI sector in Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu. The overall picture of the evolution of this sector results, however, from the correlated analysis of the strengths and weaknesses identified and the development perspectives need to be aware of the existing opportunities and threats. The SWOT analysis is the tool used in this respect, as outlined below. STRONG POINTS WEAK POINTS

County Dolj made a significant contribution to the CCI sector in 2014, ranked the 8th at national level with a view to contributing to the number of firms, employees, and turnover for custom-made software development activities. The total number of active units registered in the CCI sector in the five counties analyzed

Development discrepancies of the county economic environment related to the CCI in the five counties targeted by the study (Dolj and Olt counties present a more developed CCI sector in terms of the number of active and employees units, respectively the average salary compared to the Mehedinţi, Teleorman and Giurgiu

63

STRONG POINTS WEAK POINTS

increased by 16% in the period 2014-2016 (Olt County reported the best growth and Dolj County the largest number of units) The better performance of the five counties compared to the national average in relation to the evolution of the number of active local units performing artistic creation and production activities, namely video and music production activities, during 2014-2016 In Teleorman County, more than 95% of companies established in 2014-2016 operating in the CCI sector remained active in 2017. Increasing the number of active local units in the period 2014-2016 in the field of other scientific and technical activities (+83) and in the information technology services sector (+61) on the territory of the five counties. Significant increase of the average number of employees in the industrial sector of the CCI at the level of Dolj and Giurgiu County in the period 2014-2016 Gender-balanced distribution of employees in the CCI sector considering local units active in the territory of the five counties The significant increase in the average number of employees and the average salary in the companies classified on the NACE Rev. 2 M Professional, scientific and technical activities, in the period 2014-2016 in Olt County (+ 40%, respectively + 62%) The significant increase of the average salary in the companies classified on the NACE Rev. 2 R Arts, entertainment and recreation in 2014-2016 in Dolj county (+ 68%). The significant increase of the average salary in the companies classified on the NACE Rev. 2 J. Information and Communication, in 2014-2016 in Olt County (+ 61%).

counties) Reducing the number of active local units falling under the NACE Code Rev. 2 18 (printing and reproduction of registrations), 58 (editing), 73 (advertising and market study) during 2014-2016 in the 5 counties In Giurgiu County, at the level of 2017, only 78% of the CCI sector companies set up in 2014-2016 High instability of the CCI economic environment in Mehedinţi County in the period 2014-2016 (90 created companies, 76 radiated companies) Reducing the average number of employees in the industrial companies of the CCI (NACE 18, 23, 32) during the period 2014-2016, in the counties of Teleorman and Olt Significant reduction of the average number of employees in the companies included in the NACE Rev. 2 M Professional, scientific and technical activities, in 2014-2016 in Mehedinţi County (-24%) Significant reduction of the average number of employees in the companies included in the NACE Rev. 2 R Arts, entertainment and recreation in the period 2014-2016 in the counties of Teleorman and Mehedinti. In 2016, average wages for employees in the NACE Rev. 2 M (professional, scientific, technical) activities in the five counties were 30% lower compared to the national average. In 2016, average wages for employees in the NACE Rev. 2 J (information and communications) from the five counties were 50% lower compared to the national average. Poor degree of development of partnerships between economic agents in the CCI sector

OPORTUNITIES THREATS

European Creative Industry Alliance (ECIA) Initiatives and the implementation of ECIA's relevant CCI sector policy agenda Implementation of the Creative Europe program 2014-2020, funded by EU funds, for cultural and creative actions Implementation of White Charter for activating the economic potential of cultural and creative sectors in Romania Formation of the Inter-ministerial Working Group to Support the CCI Sector at National Level Financing Opportunities for CCI Sector Entrepreneurs through the 2014-2020 Regional Operational Program, NRDP 2014-2020, Human Capital Operational Program 2014-2020 - Romania Start-Up Plus and Romania Start-Up Nation Program Cross-border cooperation initiatives to ensure knowledge transfer and promotion of the CCI sector

International competition and accessibility of products supplied by CCI coming from the foreign market (imports). At national level, no public policy or regulatory framework dedicated solely to capitalizing on the CCI sector has been defined Bucharest is acting as a polarizing center that employs more than half of the workforce in the CCI sector and produces about 70% of the total turnover of the CCI sector Unstable fiscal framework at national level The relocation of young people and labor force specialized in different urban centers at national or European level. The rigidity of the credit system and the insufficiency of facilities and support instruments to guarantee credits or other forms of financing to economic operators in the CCI sector The CCI sector is not approached in a unitary way from the point of view of collecting and publishing relevant statistical data

64

4. Assessment of the potential for the development of creative and cultural economic activities

In order to analyze the economic development potential, a forecast for the next 5 years of the evolution of the economic environment was made in terms of turnover and number of employees in the five counties (Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu) for one of the main NACE sections of the CCI Sector: J. Information and Communications15. Figure no. 28 Estimated Evolution of Turnover in Active Local Units - NACE Rev. 2 J - Information and Communication

Source: Own processing of statistical data provided by NIS, 2017

Figure no. 29 Estimated Evolution of the Number of Employees in Active Local Units - NACE Rev. 2 J - Information and Communication

Source: Own processing of statistical data provided by NIS, 2017

The prospects for the evolution of the turnover and the number of employees were calculated on the basis of the trend, taking into account the statistical data provided by the NIS for the period 2008-2016. Thus, from the perspective of turnover, it is estimated that it will register growth in all counties analyzed. The most significant increase in relative terms could be recorded between 2018-2023 by Mehedinţi County (+ 144%), and in absolute terms by Dolj County (+400 million lei). Dolj County produces more than 60% of the cumulated turnover of the area of information and communication of the territory targeted by the study and employs over 70% of the employed population in this field. The development perspectives of the information and communication sector in Dolj County are supported by the functioning of the Faculty of Automation, Computers and Electronics at the University of Craiova (Dolj County), which annually supplies approximately 400 IT graduates, who can be easily fit into the labor market at the county level in the information and communication sector. Although an increase in turnover is estimated in all counties analyzed, from the perspective of the number of employees, an increase is expected in the period 2018-2023 only in the county of Dolj. Thus, in the year 2023, Dolj county could employ more than 80% of the total number of employees in the information and communication field in the 5 counties, providing more than 1,500 additional jobs compared to 2016. The most important reductions in the number of employees Mehedinti (-24%) and Teleorman (-22%) counties are expected. According to the above development perspectives, it is estimated that the Dolj County will become a polarizing center for the development of the information and communication industry in the period 2018-2023, representing the main production market for these services in the five analyzed counties Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu). In order to support the activity of economic agents active in the cultural and creative industries sector, there are a number of funding opportunities that can be accessed according to specific ideas and development needs. The main funding programs relevant to the ICI sector are presented in the table below:

Program title Institution managing funding

What is funded Percentage of non-repayable funding

Website with specific information

Human Capital Operational Program 2014-2020 - Romania Start-up Plus

Ministry of Regional Development, Public Administration and European Funds

Developing entrepreneurship and setting up new businesses in the urban environment

100% (maximum 40.000 euros)


15 There was no data available at the NIS level to perform a similar analysis

65

Romania Start-up Nation

Ministry for Business Environment, Commerce and Entrepreneurship

Stimulate the establishment and development of small and medium-sized enterprises and improve economic performance

100% (maximum 200.000 lei)


National Rural Development Program - Sub-measure 6.2

Ministry of Agriculture and Rural Development

Establishment and development of micro-enterprises and small enterprises in the non-agricultural sector in rural areas


www.afir.info

National Rural Development Program - Sub-Measure 6.4

Ministry of Agriculture and Rural Development

Support for micro-enterprises and small rural enterprises that create or develop non-agricultural activities in rural areas


www.afir.info

Regional Operational Program 2014-2020 - Investment Priority 2.1.

Ministry of Regional Development, Public Administration and European Funds

Strengthening the market position of SME in competitive areas identified in the National Competitiveness Strategy and Regional Development Plans



Program of the National Cultural Fund Administration

Administration of the National Cultural Fund

Funding of cultural programs, projects and actions organized in the country and / or abroad

Minimum 75% https://www.afcn.ro/finantari/proiecte-culturale.html

Creative Europe Executive Agency for Education, Audiovisual and Culture - European Commission

The European Commission's Framework Program to support the cultural and audiovisual sectors

Variable depending on the selected project call

https://eaECa.ec.europa. eu/creative-europe/funding_en

In addition, the PREIMM Program can be mentioned through which SME have access to investment credits under very advantageous financial conditions for beneficiaries.16

The development perspectives of the CCI sector in the counties of Mehedinţi, Dolj, Olt, Giurgiu and Teleorman were also analyzed in the field research through specific questions included in the questionnaires applied to the economic agents participating in the survey. The main issues investigated related to the estimated evolution over the next 3 years of the activities carried out by the CCI respondents, the potential complementary activities that could be developed in the future and the elements that determine the success of a fudge business of activities under the cultural and creative industries.

There is a certain degree of uncertainty among economic operators over the maintenance of CCI specific activities over the next 3 years, with 32% of respondents saying they can not estimate the future evolution of economic activities. On the other hand, 40% of respondents believe that the activity will develop by supplementing existing jobs, making investments and / or extending to new areas of activity related to the CCI. A quarter of respondents believe that activity will remain at the current level and only 3% want to abandon their specific CCI activities.

Figure no. 30 Evolution of activities in the CCI sector over the next 3 years

Source: Own processing of the response to the questionnaire, 2017

16 http://www.aippimm.ro/articol/preimm/programul-rom-no---elve-ian-pentru-imm-uri-preimm—2

66

http://www.aippimm.ro/articol/preimm/programul-rom-no---elve-ian-pentru-imm-uri-preimm%E2%80%942

Figure no. 31 Potential investment areas for expanding CCI activities


The most interesting field of activity in terms of making new investments is considered to be IT, i.e. the making of software products, computer games or web portals. In the second position, the photographic activities and specialized visual design are at a short distance. Manufacture of toys, jewelery, musical instruments, ceramic products is not a sector of interest for future investments for economic operators questioned.

The most important factor in ensuring the success of a business in the CCI sector is the entrepreneur's desire to succeed, through patience, perseverance, and a constant analysis of the risks and problems encountered in order to identify and apply the right solutions. Other elements contributing to the stabilization of the market position are the use, at least in the first instance, of their own financial resources (without resorting to different forms of loan) and the analysis of the evolution of the relevant market in terms of consumer demand and competition. Analyzing the prospects for the evolution of the economic context, the opportunities for financial support of economic operators

Figure no. 32 Elements that ensure the success of starting an activity in the CCI sector


operating in the CCI sector and the possible evolution of these activities at the level of the individual economic operators from the 5 analyzed counties can be selected the activities of the CCI that seem to have the best chances for sustainable development and correlated with the specific local business environment. These are presented below, in order of relevance: 1. Publishing and / or realization of software products / computer games / web portals 2. Specialized photographic and / or visual design activities 3. Cinematographic, video and / or television production and / or distribution activities 4. Audio production and / or distribution activities and musical editing activities

5. Conclusions The economic environment at European level has not yet reached the level of development in the period before the economic crisis in 2008, with economic agents being constantly seeking solutions that will enable them to stabilize and prosper in an increasingly competitive market. Policy promoters addressing the economic environment have identified innovation as a key element for sustainable growth, and the cultural and creative industries sector embraces this concept in most of its specific activities. In this context, the CCI is perceived by all levels of governance, especially at European level, as one of the pillars of competitive growth that needs to be supported and promoted through direct action and measures. The analysis of the CCI sector at the level of Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman and Giurgiu counties led to the following specific conclusions:

Dolj county is a focus area of CCI sector activities, especially for IT services; Dolj County also has the potential to become a polarizing center for the development of the information and communication industry in the next 5 years, both in terms of production and the number of employees

There is a tendency to reorient economic agents towards the establishment of companies operating in the CCI sector within the five counties (the average variation in the number of local units active in the CCI sector in the five counties was better than the one recorded at national level during the period 2014-2016)

67

The local units active in the CCI sector develop their activity and create new jobs, especially at the level of the counties Dolj, Olt and Giurgiu; in the counties of Teleorman and Mehedinti the number of jobs in the CCI sector is decreasing.

The salaries of employees working in the CCI sector are increasing in all counties, especially at the level of Olt County, but they remain at least 30% lower than the national average (in the information and communications sector they are 50% lower than the national average

The survival rate of newly established companies operating in the CCI sector is high in Teleorman County and is low in Mehedinţi and Giurgiu counties, which indicates the existence of a competitive economic environment or a local market for insufficient sales in Mehedinţi and Giurgiu counties and a potential development that can be capitalized at the level of Teleorman County.

Artistic creation and production activities, namely video and music production, have discovered a sustained development in the last five years in the five counties, the performance of the analyzed territory being better than the national average compared to the number of local units active in these economic areas.

The partnership culture is insufficiently developed at the level of the CCI sector in the five counties analyzed, but the economic operators have a positive attitude towards the potential cooperation between the societies provided they have information and an appropriate framework of activity in this respect.

The evolution of recent years, both from the perspective of applied sectoral policies and the performance of the economic environment, has increasingly highlighted the opportunities and favorable growth conditions for the cultural and creative industries sector. By encouraging and adequately informing economic operators about financing, promotion and cooperation opportunities, including in the context of cross-border projects, the territories of Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman and Giurgiu counties can make a significant contribution to increasing the competitiveness of the cultural and creative industries sector, in the national and European context.

68

ИДЕНТИФИЦИРАНЕ И ОЦЕНКА НА ИКОНОМИЧЕСКИТЕ ДЕЙНОСТИ, СВЪРЗАНИ С КУЛТУРНИТЕ И ТВОРЧЕСКИТЕ ИНДУСТРИИ ВЪВ

ВИДИН, МОНТАНА, ВРАЦА, ПЛЕВЕН, ВЕЛИКО ТЪРНОВО И РУСЕ

www.interregrobg.eu

Съдържанието на този материал не представя непременно официалната позиция на Европейския Съюз.


Раздел I Въведение

Като цяло културните и творческите индустрии се отнасят до редица икономически дейности, които разчитат на генериране и използване на творчество, идеи, знания и информация. За целите на настоящото изследване ние ще използваме като оперативно определение за културни и творчески индустрии определението на ЮНЕСКО, съгласно което "културните и творческите индустрии" са икономически дейности, които съчетават създаването и производството на услуги и продукти, въз основа на културното наследство и традициите, както и допълващи услуги в условия на глобализация като PR, маркетинг, реклама, които са основно дигитализирани и генерират т.нар. творческо съдържание, което е нематериално и културно опосредстено по своя характер. Съдържанието обикновено е обект на авторски права и може да бъде под формата на продукт напр. архитектурен дизайн, музикално произведение и т.н. или услуга. Освен това, голямото разбиране за творческите индустрии включва също така всякакъв вид художествено, културно, дизайнерско производство и услуги и всички други видове продукти и услуги, защитени по отношение на авторството върху интелектуалната собственост. По отношение на най-често използваната терминология в обхвата на термина „креативни индустрии“ може да бъде идентифициран дълъг списък от икономически дейности. Терминологичната рамка обхваща повече от 30 различни дейности като визуални изкуства (живопис, скулптура, фотография), пърформанс изкуство (театър, танц, цирк), литературно и музикално творчество, телевизия, видеоигри, музика, архитектурни обекти, архиви), дизайн (дизайн на дрехи и аксесоари, графичен дизайн, интериорен дизайн, дизайн на продукта), архитектура, реклама, оригинални разработки на софтуер - ИКТ. Всички тези дейности очертават обхвата на сектора на творческата икономика, в който стойността се основава повече на използването на въображението и на произведените резултати, а не на използването на традиционните материални, трудови и капиталови ресурси. В световен мащаб творческите индустрии са един от най-бързо развиващите се сектори в икономиките, като използват между 3-5% от активната работна ръка в различните страни. В контекста на изпълнението на Лисабонската стратегия за растеж и заетост, потенциалът на културните и творческите индустрии (КТИ) за генериране на икономически растеж е идентифицирaн на равнище Европейски съюз още от 2007г. в рамките на "Европейската програма за култура ". Концепцията за КТИ е развита постепенно през годините, но продължава да бъде широко обсъждана тема в многостепенното управление на ЕС, където хората, вземащи решения, политици, мениджъри участници и зантересовани от процеса на развитие на тази политика на ЕС, дискутират КТИ в котекста на съвременните социално-икономически условия и дефинират прагматичното разбиране за този сектор като приложим инструмент на европейските политики за сближаване, добросъседство, толерантност и културно разнообразие, иновации, икономическо и социално развитие, прилагани през програмния период 2014-2020 г. В този смисъл културните и творческите индустрии се разглеждат като динамичен и надежден инструмент за социално-икономическо развитие и позитивни промени. През 2012 г. Европейската комисия публикува Съобщение до Европейския парламент, Европейския съвет, Европейския икономически и социален комитет и Комитета на регионите относно КТИ в контекста на последните промени в икономиката на ЕС и развитието в съответствие с планираните приоритети в рамките на стратегията "Европа 2020". В това съобщение се декларира необходимостта индустрията в областта на културата и творчеството да бъде призната като приоритетна и ключова по отношение на обществения интерес при разработването на секторните политиката на ЕС. Тъй като икономическите дейности в обхвата на КТИ следва също да бъдат

71

очертани в рамникте на този обществен интерес, по данни на ЕК, средният принос на този тип отрасли към БВП на ЕС представлява между 3,5-4,5% годишно, като те осигуряват повече от 3% от работните места в ЕС т.е. заетостта на 6,7 милиона души. Според годишната статистика на Евростат от 2011 г. до сега, заетостта в секторите на културата и творчеството се превръща в един от най-надеждните и стабилни източници на нови работни места. За да бъде по-стабилен сектора от гледна точка на запазване или увеличаване на заетостта, в сравнение с други "конвенционални" икономически сектори, се разчита основно на динамиката в неговото развитие и на интелигентната специализация. Номиналните темпове на растеж варират в подсекторите на КТИ в зависимост от конкретната им област. Трябва да се спомене, че творческите индустрии имат и най-висок процент на заетост на млади хора, в сравнение със средното ниво за другите сектори на икономиката на ЕС. Настоящото резюме ще представи основните заключения от проучването, следвайки структурата, определена в техническото задание на възложителя . Цялата специфична информация от първични и вторични източници като данни, документи, други проучвания, национална и европейска статистика и статистически годишни анализи, са цитирани в изследването и резюмето и са представени в цифров вид като приложения към доклада от проучването. Както беше определено от заданието за проучването, общата цел на изследването е да се идентифицират и оценят човека и предприемачески потенциал в сектора на културните и творческите индустрии в шест области на България, както следва: Видин, Монтана, Враца, Плевен, Велико Търново и Русе.

Приложими аналитични методи: • On-desk проучване; • Диахронен анализ; • Дискриптивна статистика; • SWOT анализ; • Концептуален анализ на съдържанието на документите; • Сравнителен анализ

РАЗДЕЛ II КОНТЕКСТУАЛЕН АНАЛИЗ Основни стратегии/планове насочени към културни и креативни индустрии

Преди да бъдат разгледани основните стратегически документи, планове и програми, нека отбележим факта, че практически и двата основополагащи за Общността документа, а именно Договора за ЕС (ДЕС) и Договора за функциониране на ЕС (ДФЕС) обръщат сериозно внимание на културата и нейните продукти като фактор за интеграция и икономически просперитет. Още в преамбюла на ДЕС изрично се подчертава значимостта на културното многообразие.1

Една от ключовите цели на ЕС, както е посочено в Договора, е да „зачита богатството на своето културно и езиково многообразие и да следи за опазването и развитието на европейското културно наследство (член 3 от ДЕС). Член 6 ДФЕС пък от своя страна посочва, че в областта на културата ЕС разполага с компетентността да предприема действия за подкрепа, координиране или допълване на националната културна политика водена от държавите членки. Това отрежда на културната политика подобаващо място и я разгръща в нейната многоаспектност от действия, вариращи от опазване на националното, европейското и световното културно наследство, до генериране на приходи и ползи от целенасоченото промоциране и развитие на културни продукти.

Така от даденост културата се превръща в движеща сила за пълноценното постигане на целите на стратегията "Европа 2020", което пък от своя страна, определя инструментите за икономически растеж и социално развитие за следващото десетилетие.

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/BG/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2012:326:FULL&from=BG

72

1. Европейска политика и стратегически документи През 2012 г. Комисията публикува цялостна Стратегия за насърчаването на

секторите на културата и творчеството в ЕС за създаването на работни места и растеж,2 която се основава на Зелената книга от 2010 г. за „Отключване на потенциала на културните и творческите индустрии“.3 Стратегията приканва държавите членки да разработят нови модели на управление на национално и регионално равнище въз основа на сътрудничеството между различни сектори и политики с цел пълното разгръщане на потенциала на културните и креативни индустрии и подпомагането им в посрещането на предизвикателствата на глобализацията и цифровизацията.

На 25 ноември 2014г. е приет Работния план на ЕС за Култура (Work Plan for Culture (2015 - 2018), който се базира на Регламент (ЕС) № 1295/2013 за създаване на програма "Творческа Европа" (2014-2020 г.) и по-специално общите ѝ цели, които са насочени към подкрепа за европейското културно и езиково разнообразие и към популяризиране на европейското културно наследство.

На 8 юни 2016 г. върховният представител на ЕС и заместник-председателят Фредерица Могерини и комисарят Наврачич представиха предложение за разработване на Стратегия на ЕС за международни културни отношения. Идеята на Стратегията е културното сътрудничество да бъде поставено в центъра на дипломатическите отношения на ЕС. В този смисъл Стратегията третира културата като като инструмент за реализация на дългосрочния приоритет на Комисията да превърне ЕС в по-силен световен фактор. Ангажирането на всички заинтересовани страни в новата стратегия ще бъде от ключово значение за нейния успех.

Създадена е платформа на ЕС за културна дипломация, която предоставя консултации относно външната културна политика, улеснява създаването на мрежи, осъществява дейности с културни заинтересовани страни и разработва програми за обучение за културно лидерство.

В съвместното съобщение на ЕК и Върховния представител на ЕС до Европейския парламент и Съвета на Европа към Стратегията за международни културни отношения, ясно се дефинират действията, които ЕС планира да предприеме и които в следващите години да бъдат приоритетни4. Те са базирани на следните принципи:

1. Насърчаване на културното многообразие и на зачитането на правата на човека; 2. Насърчаване на взаимното уважение и на междукултурния диалог: културата е дефинирана като „свързващ елемент/фактор“ в контекста на международните отношения е необходимо да се надскочи опазването на многообразието само на европейските култури и да се изгради „капацитет и световна солидарност“5; 3. Гарантиране на спазването на принципа за допълняемост и субсидиарност. Очакването е при пълно спазване на принципа за субсидиарност ЕС да действа за насърчаване на международните културни отношения, така че неговите действия да бъдат по-ефективни, отколкото действията, предприети на национално, регионално или местно равнище; 4. Насърчаване на хоризонтален подход към културата: идентифицира се връзката между широк спектър от политики и дейности, което налага разбирането за културата като хоризонтален въпрос, тъй като прониква почти всяка област на човешката дейност — от междукултурния диалог до туризма, от образованието и научните изследвания, до творческите индустрии, от опазването на наследството до

2 COM(2012) 537 3 COM(2010) 183 4 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=JOIN%3A2016%3A29%3AFIN 5 Както бе препоръчано в подготвителното действие относно „Културата във външните отношения на ЕС“, инициирано от Европейския парламент и публикувано през 2014 г.: http://cultureinexternalrelations.eu/main-outcomes/, и в „Стратегия за културните отношения между ЕС и Китай: доклад на експертната група относно културата и външните отношения — Китай“ (ноември 2012 г.).

73

насърчаването на творческите индустрии и новите технологии, от занаятчийството до сътрудничеството за развитие. 5. Насърчаване на културата чрез съществуващите рамки за сътрудничество : С цел да се осигури последователност и да се избегне дублирането на действия, най-ефективният начин за насърчаване на културата във външните отношения на ЕС е използването на съществуващите рамки за сътрудничество и инструменти за финансиране.

Тук е визирана необходимостта от цялостна, координирана инвестиционна политика в културни продукти и услуги, респективно в културни проекти, които насърчават интелигентния, устойчив и приобщаващ растеж на Общността, но и генерират заетост и подкрепа за социално сближаване на градовете и регионите в ЕС .

През 2016 г. ЕС стартира програмата "Творческа Европа" за изграждане на Европейска мрежа за творчески центрове[1], в която участват всички страни, участващи в програмата Creative Europe (включително Сърбия, Молдова, Турция, Грузия и Украйна). От 2016 г. в рамките на пилотен проект ЕС подпомага изграждането на мрежи между млади предприемачи в творческия и културния сектор на ЕС и трети държави. Европейската фондация за обучение развива предприемачеството и уменията, необходими за работа в културните и творческите индустрии. Целта на програма Култури + със страните от АКТБ (Африка, Карибския и Тихоокеанския басейн) е да изгради капацитет на креативни мениджъри -професионалисти в тези страни . Подкрепата за европейските малки и средни предприятия (МСП ) като част от програмите Gateway , стартирани през 2016 г. Не на последно място, Комисията насърчава побратимяването на градове да засили ролята на градовете като центрове за иновации и добри практики. Интересен е фактът, че се въвежда идеята за туининг градове и общности, базирани на културни обекти, които реализират сходни социални, исторически и културни функции.

В рамките на съвместната позиция от 2016г., ЕК определя като приоритетно развитието на творчески центрове и клъстери за културните индустрии в глобален план. Становището посочва, че европейските и другите международни културни дейци „трябва да намират нови начини да се развиват и да привличат световна публика. В различни региони се създават творчески центрове и клъстери“.

Сред приоритетните направления на европейската културна политика през периода 2014-2020г. са дефинирани:

- Насърчаване на културата и на междукултурния диалог за мирни междуобщностни отношения. - Подкрепа за сътрудничеството между работещите в сферата на културата. - Засилване на сътрудничеството в областта на културното наследство. - Научни изследвания в областта на културното наследство. - Борба с трафика на наследство. - Опазване на наследството: Комисията съвместно и под егидата на ЮНЕСКО

планира създаването на механизъм за бързо реагиране за опазване на обекти на културното наследство.

Основни европейски документи, свързани с развитието на креативни и културни индустрии • „Европа 2020 – стратегия за интелигентен, устойчив и приобщаващ растеж“ - “Европа 2020“ акцентира върху „таланта и креативността“ на европейските граждани като инструмент за генериране на икономически растеж и социално развитие.

74

https://translate.google.com/translate?hl=en&prev=_t&sl=en&tl=bg&u=https://translate.googleusercontent.com/%23_ftn2%23_ftn2

• Зелената книга „Отключване на потенциала на културните и творческите индустрии“ на ЕК посочва потенциалния принос на творческите индустрии във водещи инициативи на стратегията „ Европа 2020“ – „Съюз за иновации“, „Програма в областта на цифровите технологии“, „Програма за нови умения и работни места“, „Индустриална политика за ерата на глобализация“(http://ime.bg/var/Overview_Europe2020_NPR.pdf ); • Регламент на ЕС № 1295/2013 на Европейския парламент и на съвета за създаване на програма „Творческа Европа“ (2014-2020г.), обединяваща досегашните програми на Европейския съюз – „Култура“ и „Медия“ като се разширява обхвата й.

Решение № 1622/2006/ЕО на Европейския парламент и на Съвета – относно „Европейска столица на културата“ и Решение № 1194/2011/ЕС на Европейския парламент и на Съвета - „действие „Знак за европейско наследство“, допринасят за действията на Съюза в подкрепа на секторите на културата и творчеството.

В Конвенцията на Юнеско от 2005 г., която влезе в сила на 18 март 2007 г. и по

която Съюзът е страна, се подчертава, че културните дейности, културните продукти и услуги имат както икономически, така и културен характер, защото са носители на самобитност, на ценности и смисъл, и следователно не трябва да се третират като имащи само търговска стойност. Посочената конвенция е насочена към укрепване на международното сътрудничество, включително международни споразумения за съвместни продукции и съвместно разпространение, и към солидарност, създаваща предпоставки за формите на културно изразяване във всички държави и от всички хора. В конвенцията се заявява също да се обърне дължимото внимание на специфичното положение и потребности на различните социални групи, включително на лицата, които принадлежат към малцинства. Съответно една програма за подкрепа на секторите на културата и творчеството следва да насърчава културното многообразие на международно равнище в съответствие с Конвенцията.

Самостоятелен финансов инструмент - Механизмът за гарантиране на секторите на културата и творчеството („механизмът за гарантиране“) следва да дава възможност на тези сектори като цяло да реализират растеж и следва да осигурява по-специално чрез ефекта на лоста достатъчно средства за нови дейности и възможности. Избрани финансови посредници следва да действат в полза на културните и творческите проекти, за да се гарантира балансиран портфейл от кредити по отношение на географското покритие и секторното представяне. Освен това публичните и частните организации играят важна роля в този контекст, за да бъде постигнат широк подход в рамките на механизма за гарантиране. Източник: (Регламент на ЕС № 1295/2013 на Европейския парламент и на Съвета от 11 декември 2013 за създаване на програма Творческа Европа 2014-2020г.)

От значение за развитието на креативната икономика са и всички програми, регламенти и закони на национално ниво в отделните страни членки, свързани с защитата на авторското право и възможност за патентоване на различни иновации и изобретения, плод на креативната мисъл и индивидуалното или групово творчество.

2. Национална политика и стратегически документи 2.1. Национална стратегия за развитие на творческите индустрии в България.

Обхват на творческите индустрии. Приетото в стратегията понятие „творчески индустрии“ е по-широко по обхват и

включва в себе си „културните индустрии“ – издателска индустрия, филмова индустрия, музикална индустрия, медийна индустрия (радио, телевизия и интернет). Заедно с това то е близко и с други използвани понятия като „авторскоправни индустрии“, „икономика на преживяванията“ и т.н.

Понятието остава съизмеримо с международно приетите дефиниции и ги конкретизира спрямо българските условия. Обхватът на творческите индустрии в България включва:

75

http://ime.bg/var/Overview_Europe2020_NPR.pdf


• Издателска индустрия – книгоиздаване, периодични издания (вестници, списания) и полиграфия; • Софтуерна индустрия включително бази данни и компютърни игри; • Музикална индустрия – произведения със и без текст, звукозаписна индустрия; • Визуални изкуства – живопис, графика, скулптура, приложни и експериментални изкуства и галерии; • Сценични изкуства – драматични, музикално-драматични и пантомимични, хореографски – театър, опера, балет,танцово и цирково изкуство, шоу и други развлекателни дейности, както и творчески дейности по създаване на декори, костюми и т.н. • Медийна индустрия – електронни медии като радио, телевизия интернет и др.; • Филмова индустрия – производство на филми и други аудиовизуални произведения и продуцентска дейност; • Фотографска индустрия – художествена, рекламна и информационна фотография; • Рекламна индустрия; • Архитектура, включително дейности по вътрешно обзавеждане и ландшафт; • Дизайн – индустриален, мебелен моден, графичен,медиен, уеб-дизайн и др.; • Културно наследство – материално културно наследство, нематериално културно наследство включително фолклор и народни художествени занаяти и свързаните с тях традиционни знания. • Индустрия на фестивали и културни събития;

Използването на термина „индустрии“, а не „индустрия“ подчертава спецификата на всяка от тях. Въпреки това са налице някои общи характеристики на творческите индустрии – човешкото творчество, интелектуалната собственост, символичното съдържание на творческия продукт. Пазарите са динамични клъстерно структурирани. Заетостта в тях често е временна при потенциално по високи от средните доходи. Друга характеристика на творческите индустрии е тяхната глобална свързаност чрез внос и износ на творчески продукти, улеснен от дигитализацията като нова форма за разпространение.

3. Анализ на състоянието на творческите индустрии.

Национално измерение. Правителството полага усилия за преструктуриране на икономиката, за да

увеличи дела на секторите с висока добавена стойност, като творческите индустрии, за да постигне балансиран и устойчив икономически растеж.

Общата рамка за функционирането на творческите индустрии се определя от основните стратегически документи на правителството - Правителствената програма за европейско развитие на България (2009-2013 г.), актуализираната национална програма за реформи (2008-2010 г.) и Програмата за конвергенция (2009-2012 г.). Специфични и целеви инструменти за ефективното функциониране на творческите индустрии са предоставени в отделни стратегически документи. Програмата на правителството за европейското развитие на България (2009-2013 г.) определя редица мерки в областта на културата и културното и историческо наследство, насочени към запазване и развитие на българската култура.

Една от основните цели на културната политика е развитието на културните индустрии с обхванатите дейности, като филмовата индустрия, изпълнителските изкуства, културното наследство, музеите и библиотеките.

Друг приоритет в областта на културата е фокусът на културната политика върху личността. Мерките в областта на образованието предвиждат степента на нарастване на реализацията на българските образователни кадри от изкуствата и културните училища и осигуряването на съвременни условия за реализиране на качествен образователен процес в изкуството и културата в училищното образование, изразяването и развитието на талантливи ученици и други. Една от основните цели на културната политика е развитието на културните индустрии и техните продукти и

76

услуги, като филмовата индустрия, сценични изкуства, културно наследство, музеи и библиотеки.

Иновативна стратегия за интелигентна специализация на Република България за периода 2014-2020 г. и Националната стратегия за развитие на културната и творческата индустрия в България. До момента е представен само проект на стратегия.

Стратегия за устойчиво развитие на туризма в България 2014-2030 г. Стратегията поставя „акцент в разработването на специализирани туристически продукти, които притежават потенциал за преодоляване на сезонността и създаване на специална емоционална връзка с България“.

В рамките на тематична област „Нови технологии в креативните и рекреативните индустрии" бяха идентифицирани следните приоритетни направления: • културните и творческите индустрии (според дефиниция на ЕК: архитектура, архивно дело и библиотекарство, артистично занаятчийство, аудио-визуални форми (филми, ТВ, видео игри и мултимедия), културно наследство, дизайн, вкл. моден дизайн, фестивали, музика, сценични и визуални изкуства, издателска дейност, радио; • компютърни и мобилни приложения и игри с образователен, маркетинг и/или развлекателен характер; • алтернативен (селски, еко-, културен и фестивален) и екстремен туризъм и спорт (за стимулиране на несезонен, немасов, а постоянен нишов туризъм); • производство на стоки и съоръжения с пряко приложение в тези сфери (напр. национални (регионални) носии, велосипеди, стени за катерене и др. стоки за алтернативни и екстремни спортове, костюми, декори, материали за исторически възстановки, специализирана екипировка и оборудване, печатни издания).

4. Регионални стратегически документи

По условие всички Областни стратегии за периода 2014 – 2020 год. са разработени в съответствие с изискванията, заложени в Закона за регионално развитие и Методическите указания за разработване на Национална стратегия за регионално развитие на Република България (2012-2022). Формално те са синхронизирани по вертикала с регионалните планове, секторните програми за развитие, Оперативните програми, Националното партньорско споразумение с ЕС, както и с общинските планове за развитие и интегрираните планове за градско възстановяване и развитие. В настоящия анализ ще бъдат разгледани всички регионални планови документи в пряка връзка с развитието на културните и творчески индустрии. Това по същество озчначава, че съответният документ следва да предвижда най-малко мерки, свързани със стимулирането на тези индустрии или да идентифицира възможности и ресурси за тяхното развитие.

В случай, че такава връзка не бъде открита,настоящото проучване ще базира изводите си на количествените данни на НСИ от регионалната стратистика за периода 2014-2020. Изследването ще се позове на общинските документи само когато в тях са визирани конкретни действия за развитие на тези индустрии или е налице влязла в сила стратегия или друг планиов документ за опазване на културното наследство, за развитие на културата и/или за интелигентна специализация.

ОБЛАСТНИ СТРАТЕГИИ ЗА РАЗВИТИЕ НА ОБЛАСТИ ВИДИН, ВРАЦА, МОНТАНА, ПЛЕВЕН, ВЕЛИКО ТЪРНОВО и РУСЕ 2014 – 2020 год

1) В областните стратегии са отчетени всички диспропорции в развитието на териториите и регионалната икономика, дължащи се на концентрацията на населението в по-големите населени места, с изградена инфраструктура, на обезлюдяването на терториите и наличието на висока в сравнение с тази за страната безработица.

77

2) В края на 2010 и до края на 2012 г. стартира и се реализа процесът по изготвяне на Интегрирани планове за градско възстановяване и развитие (ИПГВР), финансирани от ОП “Регионално развитие”. ИПГВР са насочени към обосноваване на набор от проекти и програми с подчертан инвестиционен характер в определени зони (модули) на града с важно социално, обществено и производствено значение. С тяхната реализация в периода 2014-2020 г. се цели да се подобрят качествата на физическата градската среда, условията на живот в съответния град. Важна особеност на ИПГВР е, че техен обект са градовете в регулационните им граници. 3) Съгласно националната концепция за пространствено развитие, в частта, отнасяща се до Северозападния район, град Видин се дефинира като град с национално значение, а градовете Кула и Белоградчик, като малки градове с микрорегионално значение. На Видин следва да се даде приоритет с оглед местоположението му, а като градове – центрове с микрорегионално значение за околните селски и планински територии, следва да се стимулират градовете Кула и Белоградчик. 4) Както в микрорегионален така и в регионален план се отчита устойчива тенденция на опустяващи територии с неизползван сграден фонд както общински и държавен така и частен по характер на собствеността. Независимо от вида собственост той може да бъде разглеждан като неизползван потенциал за развитие на нетрадиционни индустрии в т.ч.творчески и културни, ако бъде възприет подход на коопериране, мрежово партньорство в трансграничен и транснационален план. 5) Областните стратегии обаче по-скоро фокусират вниманието върху потенциала за използване на сградния фонд и въобще ресурсите на територията за развитие на туризъм в т.ч. и културен, отколкото да се разглеждат възможности за дигитална индустриализация и развитие на индустрии, които да задържат младите хора в града. 6) Въпреки, че във визията на областите присъства идеята за разработването на културния потенциал, то той не се третира като условие за развитие на креативни индустрии, а по скоро като даденост (културно наследство), което да бъде опазвано. Подобна пасивна логика на развитие предпоставя инвестиционни разходи за социализация и реставрация на културно-историческото наследство без те да могат да бъдат възстановени и да генерират ползи по отношение на качеството на живо, заетостта и икономикат в региона в средносочен и дългосрочен план. 7) Стратегиите не отчитат обвързаността между вида на инвестиционната активност и темповете на развитие на свързващата регионална и трансгранична инфраструктура (където такава е налична), което прави набелязването на цели и мерки в сферата на туризма по-скоро пожелателни отколкото реалистични в плановия период 2014-2020г. Същевременно не са разгледани в дълбочина възможностите за развитие на индустрии, базирани на знание независимо от наличието на университетски филиал на Русенски университет „Ангел Кънчев“. В допълнение на това не е идентифицирана и връзката между традициите в професионалното средно обазование в професии като програмиране, дизайн, ИКТ с последващото обучение и специализация на кадри, които могат да стартират бизнеси, базирани на комплекс от технологични, географски и културно-исторически дадености. 8) Стратегиите не дават ясна визия за развитие на специфичен и уникален профил на областите и не интерпретират съществуващите регионални традиции като фестивали, въстановки на обичаи и др. като основа за развитие на културни и творчески индустрии, където интензифицирането на туристически активности би следвало да се разбира като ефект от интегрирането и социализацията на културно-историческото наследство в креативни индустрии със специфичен профил в селските райони. Изключение от части прави стратегията на област Русе

78

и най-вече плана за развитие на община Русе, предвид факта, че са изпълнявани предходни проекти, свързани с маркетинг на креативни индустрии; 9) Не е идентифициран и оценен в достатъчна степен потенциалът на регионите за обвързване на географските и природни дадености с възможностите за развитие на креативни индустрии напр. филмови студиа поради наличието на уникален природно-географски профил и историческо наследство в обхвата на римския лимес по долнот течение на р. Дунав и т.н.; 10) Стратегиите визират твърде много приоритети с формален характер, преповтарящи национални и европейски стратегически документи, без да има ясен фокус, както и без да са налице предпоставки за реализацията им плановия период; 11) Не са отчетени необходимостта и възможностите за интелигентна специализация на регионите; Не са налице данни от проучвания за идентифициране на нуждите на бизнеса, нито икономически анализи за ползите и разходите и/или рисковете в т.ч. и социалните такива от постигането на тези приоритети. Описаните в тези приоритети „дейности“, нямат обвързаност с постигането на конкретен измерим резултат и въздействие върх територията. Доколкото Стратегиите отчитат необходимостта от иновации, информационна и комуникационна свързваност и териториално сътрудничество може да се каже, че в някаква много начална степен е идентифициран потенциал за развитие на креативни индустрии и индустрии базирани на знание. 12) Този потенциал обаче не е интерпретиран нито в контекста на наличното културно наследство (материално и нематериално), нито в макрорегионална обвързаност.(изключение правят единствено областите и Русе и Велико Търново и то най-вече областните центрове); 13) Стратегиите възприемат пасивен подход, свързан основно с опазването на културното наследтсво, а не с развитието на предприемачество и индустрии, базирани на него. 14) Маркетирането на регионите се сързва с развитието на туризъм, а не с развитието на уникален профил от услуги, основани на екосистемен подход или интернационализация на културното наследство. 15) Стратегиите не обвързват сектор „култура“ с предприемачество, специализация и технологично развитие, които да преодоляват констатираните негативни тенденции по отношение на обезлюдяване, безработица и трудова миграция. 16) В рамките на един или повече подприоритети ролята на читалищата е неглижирана и затихваща, като не е идентифициран техния потенциал като културни средища и като сграден фонд за нуждите на стартиращи дигитално базирани бизнеси.

АНАЛИЗ НА РАЗВИТИЕТО НА КТИ СЕКТОРА В БЪЛГАРИЯ. НАЦИОНАЛНО ИЗМЕРЕНИЕ Общи характеристики на Сектор " Култура и творческа индустрия " в България • Изключително концентрирана в София с незначителни регионални клъстери в Пловдив, Бургас, Стара Загора и Русе. • Много висок интензитет на иновациите (акцент върху иновациите в услугите) • Нисък интензитет на научноизследователската и развойна дейност, с висок потенциал за разпространение в технологичните сектори

В България развитието на сектора може да бъде най-точно представено чрез основната идея заложена съгласно стратегията : • В КТИ преобладават малките и микро предприятия с 10 или по-малко служители, както и партньорства с 2-4 участника или фрии-лансъри. Големи фирми се намират в отраслите като печат, медии и софтуерни разработки.

79

• КТИ има значителен принос за БВП: през 2008 г. брутната добавена стойност е 5,54% (3147 милиарда лева) и са отчетени 4,93% от заетите в страната (над 188 000) • Средната производителност на служител е с 30% по-висока от средната за страната; • В периода 2003-2008 брутната добавена в КТИ е нараснала с 100% в сравнение със средното нарастване с 40% за икономиката като цяло; • През периода 2008-2010 г., бизнесите в КТИ успяват да задържат персонала си въпреки кризата; • От 2010 г. насам нараства заетостта в индустрията за хазартни игри, филми и графичен дизайн; • Бизнесите в КТИ и реинвестират по-голямата част от генерираните печалби в нови комплекси от иновативен(и) продукт(и), услуга(и) както и в R&D за иновации и специализация на персонала за изграждане на капацитет; • България има квалифициран персонал и ниски производствени разходи (разходи за заплати) в сравнение с други страни от ЕС, което я прави привлекателна дестинация за услуги и производствен аутсорсинг ; • Високо конкурентна среда, силно присъствие на международни играчи и отлични връзки с партньори в чужбина • Много високо ниво на интеграция в международните мрежи с най-високо ниво на интернационализация в гейминг софтуер, филмови, медии и печатарската индустрия. • Макар че има положителни тенденции за износ в сегмента на игрови софтуер, цялостна българска КТИ е нетен вносител на чужди творчески продукти и чужд авторски права; • Повече от половината от бизнеса в КТИ е концентриран в София, а останалата част в големите градове като Пловдив, Варна, Бургас, Стара Загора и Русе. Има няколко малки клъстера (предимно за културно наследство и занаяти) в по-малките общини ; • Групирането в клъстери е преобладаващо малък (до 10 партньори) . • КТИ се обуславят от взаимодействието между потребителите и следователно допринасят за иновациите, насочени към потребителите, които отговарят на вкусовете на потребителите, а не на пазарните тенденции. • Бизнесът на КТИ е пионер в комерсиализирането на иновативни продукти и решения. Поради непрекъснато променящата се динамика между създателите на аудитории и създателите на съдържание КТИ насърчават изследователската среда, която отключва иновационния потенциал и са една от основните детерминанти на иновативните разливи;

Анализ на развитието на сектора в областта на културните и креативни индустрии за целевите области: Видин , Монтана, Враца, Плевен, Велико Търново и Русе

Област Видин Тъй като развитието на креативните индустрии в целевите области е поставено

в контекста на конкретните географски, икономически и демографски дадености, то преди да бъде разгледана структурата на всеки отделен план, са очертани основните тенденции, характеризиращи областта, както и уникални за нея дадености като напр. паметници и др. обекти на културното наследство. Географското положение на областта векове наред е благоприятства развитието й като транспортен, търговски, културен и политически център. На север областта граничи с Република Румъния, на запад е в съседство с Република Сърбия, на юг е оградена от Стара планина, а на изток граничи с област Монтана. Естествената северна граница - река Дунав, обуславя възможността за преки връзки с всички страни от Дунавския басейн.

През областта преминават и два Транс-европейски коридора:

80

• Европейски кроидор No IV (Дрезден - Прага - Братислава - Гьор - Будапеща - Арад - Крайова – Видин - София - Пловдив - Истанбул, с разклонение София - Кулата – Солун) свързващ страните от Централна Европа с Егейско море (пристанище Солун); • Европейски транспортен коридор No VII речeн маршрут "Рейн - Майн - Дунав".

Видин е сред областите с най-нисък вътрешен продукт на глава от населението и е областта с най-ниски заплати. На пазара на труда тенденцията на ръст на заетостта от последните години бележи обрат през 2016 г., а безработицата остава над двойно по-висока от средната за страната. Инвестиционната активност в областта също остава сравнително ниска. Видин сред областите с най-ниска данъчна тежест и затвърждава позицията си на областта с най-малко жители поради трудова емиграция, депопулация и ниска раждаемост. Тя е втората област в страната с най-бързо застаряващо население. Образованието в областта показва някои положителни тенденции като напр. специализация в професионалното образование в области като програмиране, дизайн и ИКТ както и разкриването на филиал на РУ „Ангел Кънчев“.

Театрите и музеите в областта продължават да привличат значителен брой посетители.

Област Видин се отличава с традиции в провеждането на мероприятия, свързани с културните празници. Всяка година Видин е домакин на изложби по живопис със скулптура, дърворезба, областни и международни фестивали за народни песни и танци. Извън контекста на културно-историческия и селски туризъм, който е следствие, а не обект на културните и креативните индустрии областта не използва описаните обекти на материалното културно наследство, по начин подкрепящ развитиоето на културни и креативни индустрии. Това до голяма степен се обуславя от липсата на инвестиции и от липсата на капацитет тъй като миграционните процеси в търсене на работа, често прерастват в емиграционни и лишават областта от населението, което е най-вероятно поради високата степен на технологизация да инициира start-up дейности в сферата на креативните индустрии.

Област Монтана Брутният вътрешен продукт, заплатите и доходите в област Монтана все още са

значително под средните за страната. В същото време тенденциите на пазара на труда не са добри. През 2016 г. Монтана е областта с най-ниска икономическа активност, а към края на 2015 г. – с най-малко привлечени до момента чужди инвестиции спрямо населението. Усреднените местни данъци и такси в общините от областта я поставят сред областите с най-ниски данъци. Застаряването на населението в областта изпреварва значително това в страната.

Монтана характеризира с относително слаб културен живот. Положителна тенденция се забелязва единствено по отношение на интереса към местните театри. През последните няколко години посещенията на театрите нарастват бързо – от 50 на 1000 души от населението през 2012 г. до 301 на 1000 души през 2016 г., като почти се изравняват със средните за страната 322 посещения на 1000 души. Същевременно обаче интересът към музеите спада за втора поредна година и достига 206 посещения на 1000 души от населението при 734 на 1000 души за страната. Монтана продължава да е сред малкото области, в които няма кино и през 2016 г.

Театралната и специализираната библиотечна дейност са представени от обекти, които са с надобщинско, регионално значение (два театъра и регионална библиотека).

Музейната дейност е представена от 7 музея и музейни сбирки със 126 хил. експоната. Комплексната читалищна дейност е с най-добре развита мрежа от читалища. В повечето от общините читалищата са единствените културни обекти. Общият брой на регистрираните читалища в областта е 100.

На територията на област Монтана има над 600 декларирани и обявени паметници на културата с национално и местно значение, предимно с местно значение. За град Монтана, преобладаващият вид паметници са: жилищни и обществени сгради;

81

Област Враца Въпреки че Враца остава в горната половина на областите по брутен вътрешен

продукт на човек от населението, тя е сред малкото области, в които той намалява през 2015 г. Пазарът на труда в областта показва обезпокоителни тенденции. Враца е и сред малкото области, в които заетостта намалява през 2016 г., като същевременно безработицата продължава да е двойно по-висока от средната за страната. Като сериозен проблем остава сравнително ниското качество на пътните настилки. Инвестиционната активност в областта е слаба, въпреки че усредненият размер на местните данъци и такси в общините от Врачанска област е сравнително нисък. Демографската картина в областта се влошава.

През 2016 г. интензитетът на културния живот в областта остава слаб според избраните индикатори. Сред областите, в които има киносалони, Враца е с най-ниска посещаемост на прожекциите (с повече от 10 пъти под средната стойност за страната). Посещенията в музеите в областта нарастват през 2016 г., но и те са в пъти по-ниски от тези в страната. Посещенията в театрите в областта намаляват. Намаление отбелязва и интересът към местните библиотеки.

Област Плевен Брутният вътрешен продукт на глава от населението и заплатите в областта

нарастват по-бавно от средните за страната и областта все повече изостава. Намаляването на заетостта и увеличаването на безработицата в областта през 2016 г. контрастира с положителните тенденции на национално ниво.

Инвестиционната активност в областта е сравнително ниска. Значително по-нисък от средните за страната остава достъпът и използваемостта на интернет от местното население.

Област Плевен е сред общините с най-нисък естествен прираст. Коефициентът на механичен прираст също намалява и през 2016 г. достига най-ниското си ниво за последните десет години.

Макар и интересът към музеите да е традиционно висок, културният живот в областта не е особено интензивен.

Област Велико Търново Брутният вътрешен продукт на човек от населението, както и средната годишна

заплата в областта нарастват със сходни със средните за страната темпове, но стойностите им остават значително по-ниски. Причина за относително високата заетост и ниската безработица може да се търси в сравнително добрата образователна структура на населението в областта. Областта изостава значително от средните за страната стойности в показателите за предприемачество и инвестиции. Усредненият размер на местните данъци и такси в общините от областта поставя Велико Търново сред областите с най-високи ставки. Областта е със силно влошена демографска картина. Индикаторите за състоянието на образованието в областта поставят Велико Търново на трето място след столицата и област Смолян.

Богатото историческо и културно наследство в областта я поставя на второ място в страната (след област Габрово) по брой на посещенията в местните музеи. Със значителна преднина областта е на първо място по посещения в библиотеките. Посещенията в театрите в областта се увеличават през 2016 г, но остават под средните за страната. Посещенията в кината в областта пък са над два пъти по-малко от средните за страната през 2016 г.

Област Русе Брутният вътрешен продукт на областта продължава да се повишава, но ръстът

му е значително по-нисък от средния за страната. Увеличаването на активността на трудоспособното население води едновременно до повишаване на заетостта и

82

намаляване на безработицата. Инвестиционната активност в областта като цяло нараства, но остава под средната за страната. Качеството на пътищата продължава да се влошава с бързи темпове. Повечето от местните данъци и такси са по-ниски от средните за страната. Оценката за прозрачността на местните администрации остава по-висока от тази в страната.

През последните няколко години застаряването в област Русе е по-бързо и по-дълбоко в сравнение с общата тенденция за страната, като основната причина е ниският естествен прираст.

Културният живот в областта е относително интензивен и през 2016 г. Относителният брой на посещенията в местните театри се задържа на близо двойно по-високо ниво от този в страната. Посещаемостта на кината също е висока. По-нисък остава интересът към местните музеи. През 2016 г. се наблюдава и рязко намаляване на посещенията в библиотеките в областта до под средните нива за страната спрямо населението. РАЗДЕЛ III SWOT АНАЛИЗ

Strengths /силни страни

• Динамично развиващ се сектор • Култура на високи инвестиции в

нови технологии и повишаване на уменията и капацитета на персонала

• Богато културно наследство • Развит вътрешен пазар и високо

ниво на интернационализация • Достъп до пазарите на ЕС и

Близкия изток • Силен публичен сектор • Висока рентабилност на КТИ • качествени програми за

образование и обучение в някои отрасли, напр. Дизайн, програмиране и др.

• Развито международно сътрудничество (НПО)

• Традиционни събития и награди • Силна култура и историческа

традиция • Международно признати

професионалисти

Weaknesses / слаби страни

• Лош инвестиционен капацитет • Липса на достатъчно ключови

компетенции и професионална интелигентна специализация

• Липса на трансфер на ноу-хау от международни мрежи и партньорства;

• Липса на достатъчно управленски умения в творческото управление и комуникацията

• "изтичане на мозъци" на творчески таланти и хора с творчески предприемачески умения

• ограничен достъп до финансиране за КТИ -поративни /клиенти

• Много лоша осведоменост относно възможностите за финансиране от ЕС и ограничените умения и капацитет за достъп до тези финансови източници;

• Лошо сътрудничество между изследователите и предприятията от КТИ;

• Микропредприятия с малка добавена стойност;

• Ниска експортна ориентация • Липса на стратегическа рамка за

политика за КТИ и ориентирано към резултатите а не към иновациите и идеите планиране

• Липсваща подкрепяща инфраструктура в някои отрасли

• Липса на специализирани образователни програми в професионалното и висшето

83

образование за КТИ мениджмънт • Липса на интелигентна

специализация ("Всеки, който прави всичко")

• Лошо ниво на цифровизация на управленските процеси

• Липса на стратегия за популяризиране и локално брандиране

• Неравномерни отношения в веригата на стойността

• Конкуренция, основана на цена, а не на идеи

• Липса на критична маса (ориентация само на вътрешния пазар)

• Физическата инфраструктура на изпълнителските изкуства се нуждае от инвестиции и обновяване;

• Не съществува тясно сътрудничество между училищата по изкуствата и институциите и още по-малко между бизнес и изкуства;

• Пряка зависимост от икономическото положение на страната и планираните национално бюджетни разходи за култура.

• Силна концентрация на КТИ в столичния център

• Нивата на обслужване не са високи на местния пазар, а приходите не са достатъчни за запазване на растежа на фирмите

Opportunities /възможности

• Увеличаваюа се необходимост от обучение по отношение на управлението на КТИ и творческото предприемачество;

• географско, природно, културно и историческо основание за широко развитие на КТИ;

• Възможности за регионална, трансгранична или местна специализация;

• Лесна адаптация към динамичните промени и тенденции в областта на човешките ресурси в сектора;

• Развитие на капацитета на НПО за насърчаване на бизнес модели и компетенции за КТИ и творческо предприемачество;

• капацитет за НИРД

Threats /заплахи

• Не се прилагат мерки за борба нарушения на авторските права и системи за плагиатство, не са налични програми за превенция на "кражбата на идеи"

• Липса на ясни очертание на регулаторната рамка за КТИ в т.ч. и тази определяща междусекторните връзки;

• Високо ниво на бюрокрация и корупция;

• обезлюдяване и старо население; • Създаване на монополи и фактически

картели в някои сектори на КТИ • Увеличаване на "изтичането на

мозъци" поради неконкурентно компенсиране/заплащане на творческите пропфесии и признаване на таланти и ограничаване на

84

• Наличие на творчески предприемачи;

• наличност на средства от ЕС за КТИ;

• Насърчаване на клъстери на КТИ за създаване на творчески инкубатори и центрове

• Повишено търсене на творчески продукти

• Увеличаване на търсенето на продукти и услуги за КТИ

• Изчерпателна и добре развита политика на ЕС в подкрепа на КТИ на местно, регионално, национално и европейско равнище

• Възможност за свързване на културата с други сектори

• Самостоятелна заетост (самонаемане) и качествено нови работни места

• Използване на КТИ за преструктуриране на професионалните направления с цел по-добро адекватно и конкурентно възнаграждение и развитие

• Голямо местно и международно търсене на медийни продукти

творчеството чрез фаворизация на техническото изпълнение

• Продукти / услуги на КТИ се ограничават първо про възникване на икономическа криза и/или финансови проблеми

• липса на достатъчно публични средства

• Бързо променящи се технологии • Миграция на таланти в чужбина • Съдържанието на продуктите е

лесно за копиране

РАЗДЕЛ IV ОЦЕНКА НА ПОТЕНЦИАЛА ЗА РАЗВИТИЕ НА КУЛТУРНИ И

КРЕАТИВНИ ИНДУСТРИИ България има всички необходими условия за иновации, основаващи се на

творчеството. Страната не изпитва липса на креативност или дух на иновации, за да подхранва бъдещия растеж. Това, което липсва, обаче, е необходимото взаимодействие между творчески и талантливи хора и изследователи и изобретатели, ориентирани към бъдещето, участващи в проекти за научноизследователска и развойна дейност.

Увеличаването на тези взаимодействия би спомогнало за насърчаване на иновациите и за технологизация на бизнеса в т.ч. и КТИ и разработването на продукти / услуги, които са насочени към потребителите и които се основават на уникалния културен произход на България.

Основни фактори, които биха могли да повлияят положително върху растежа на сектора на КТИ в България и неговата трансформираща сила по отношение на икономиката за стимулиране на растеж и на иновации и в други сектори, е скоростта на разпространението на технологиите, скоростта на адаптиране към технологии, специализацията и постоянното развитие на високо професионален и творчески ориентиран човешки ресурс. Това включва създаването на предпоставки за благоприятна среда за работа за КТИ.Отправната точка е създаването на условия за интеграция между традиционни и иновативни сектори на икономиката чрез качествено стратегическо планиране на нивото на политиките

85

ИЗВОДИ: Налице е необходимост от планиране и координиране на националните и регионалните усилия за развитие на КТИ. Например районите, включени в проучването (с изключение на Русе), нямат План за действие за насърчаване на културната и творческата индустрия на местно ниво, нито стратегии на регионално и национално ниво. Предложение 1: Планът може да осигури специално отношение към по-традиционни сектори като сценични изкуства, визуални изкуства, културно наследство, филми, телевизия, радио, музика, книги и вестници, но да поставя специален акцент върху подкрепата сектори от КТИ с голям потенциал за творчество - насочени към новаторски дейности, особено , когато последните се основават на дигитализация, напр. дизайн на игри , реклама, нови медии и интерактивни изкуства, или са в комбинация със социализирано културно наследство. В тези случаи може да се използва специфично финансиране за ИКТ и иновации по "Хоризонт 2020", както и програмата "Творческа Европа" или Финансовите инструменти за иновации на ЕС, ръководени от ЕИБ. Допълнителни грантове могат да бъдат привлечени за изграждане на капацитет и дейности за учене през целия живот, както и за технически подобрения на МСП. Съответното финансиране следва да бъде насочено към насърчаване на творчеството в комбинация с предприемачество, или енергийна ефективност; цифровизация и осигуряване на обществено споделени ресурси за трансфер на знания и развитие на умения. Необходимите виртуални платформи за управление на КТИ или дистанционно обучение могат да бъдат създадени с финансиране за пилотни, демонстрационни проекти или за иновации; Предложение 2: Препоръчително е планът/стратегията за КТИ да се основава на териториалните специфики. На национално ниво трябва да се идентифицира необходимостта от промени в нормативната уредба в съответствие с развитието на КТИ бизнеса. Например творческият компонент не е изрично и ясно дефиниран с последните промени в Закона за обществените поръчки, както и въпросите, свързани с авторството в иновативните видове дизайн и медийно съдържание, също не са разработени подробно в съответните национални актове. Това означава, че преди планирането и изпълнението на националната стратегия за развитие на КТИ трябва да се направи проучване на правната основа и нуждите от промени, за да се осигури правилното изпълнение и постижимостта на очакваните резултати както и устойчивото въздействие на стратегията/плана върху икономиката , територията и качеството на живот. Предложение 3: Съществуващите географски особености на териториите, напр. Природното наследство с допълващо исторически или културни функции следва да се припознаят като възможност за по-нататъшно развитие на КТИ . Това е от голямо значение за всички селски райони с вече идентифицирана или очертана културна, природна, историческа, архитектурна и др.уникалност, която може да осигури необходимата база за ново използване на открити пространства или продукти и услуги, разработени на основата на споделената публика или на основата на специфично нематериално наследство.

86

EVALUAREA ȘI IDENTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR LEGATE DE INDUSTRIILE CULTURALE ȘI CREATIVE LA NIVELUL DISTRICTELOR

VIDIN, MONTANA, VRAȚA, PLEVEN, VELIKO TÂRNOVO ȘI RUSE

www.interregrobg.eu

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.



SECȚIUNEA I INTRODUCERE În ansamblu, industriile culturale și creative (ICC) se referă la o serie de activități

economice, care se bazează pe generarea și capitalizarea creativității, ideilor, cunoașterilor și informațiilor.

În scopurile acestei cercetări vom folosi ca definiție operativă, cea oferită de UNESCO, conform căreia "industriile culturale și creative" sunt „activități economice, care combină crearea, producerea și comercializarea producerilor creative” și ale unor servicii în același sens, bazate pe patrimoniul și pe tradițiile culturale, precum și ale unor servicii complementare în condițiile globalizări, ce de pildă PR, marketingul, publicitatea, care sunt în general digitalizate și generează așa numitul „conținut creativ” nematerial(imaterial) și indirect prin caracterul său.

Сonținutul ca de obicei este obiectul unor drepturi de autor și poate apărea sub forma designului de arhitectură,a unui opus muzical ori a unui serviciu, etc. Într-o anvergură mai largă noțiunea „industrii culturale și creative” poate include și oricare produse de gen artistic, cultural, producția unor design-uri, tot felul de servicii și de produse, protejate prin dreptul de autor al proprietății intelectuale.

Referitor la terminologia cea mai frecvent utilizată la noțiunea „industrii creative”, poate fi identificată o amplă listă e activități economice. Cadrul de denumiri cuprinde mai bine 30 de activități, ca artele vizuale (pictură, sculptură, fotografie), arte performative (teatru, dans. circ), creația literală și muzicală, televiziunea, jocurile video, muzica, obiectele de arhitectură, arhive), design (design vestimentar și accesorii, design grafic, design de interior, designul produsului), arhitectură, publicitate, dezvoltare software original -TIC. Toate aceste activități marchează cuprinsul sectorului economiei creative, în cadrul căreia valorile se bazează pe utilizarea imaginației și a valorilor produse, pe detrimentul folosirii tradiționalelor resurse de teren, forță de muncă și capital.

La nivel global, conform UNCTD, industriile creative sunt unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere în economiile OECD, angajând în medie 3-5% din forța de muncă activă. În contextul implementării Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă, potențialul industriilor culturale și creative (ICC) pentru generarea creșterii economice a fost identificat la nivelul Uniunii Europene încă în anul 2007 în cadrul „Agenției europene pentru cultură”. Concepția ICC a evoluat treptat în decursul anilor, dar continuă să fie larg dezbătută în structurile de gestionare și coordonare la nivelul UE, unde persoanele care adoptă hotărâri, politicienii, managerii și cei interesați de procesul evoluării acestei politici EU dezbat ICC în condițiile social-economice actuale și determină o înțelegere pragmatică a acestui sector, ca o unealtă aplicabilă a politicilor europenepentru apropiere, bună vecinătate, toleranță, diversitate culturală, inovații, dezvoltare economică și culturală, în perioada 2014-2020. În acest sens industriile culturale și creative pot fi abordate ca o unealtă adaptivă și de nădejde pentru dezvoltarea social-economică și schimbări pozitive.

În acest sens, în anul 2012,Comisia Europeană a emis o Comunicare adresată Parlamentului European, Consiliului European, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor privind ICC în contextul evoluției economiei UE, având în vedere valorificarea limitată a ICC în cadrul Strategiei „Europa 2020”. În cadrul acestei comunicări sunt explicate motivele, pentru care activitățile economice încadrate în sfera ICC ar trebui să fie un punct focal de interes public, la elaborarea politicii UE pe sectoare. Având în vedere, că activitățile economice în cadrul ICC urmează să fie la fel încadrate în acest interes public,conform datelor CE se estima că ICC generau aproximativ 3,5 – 4,5% din PIB-ul anual UE și furnizau un loc de muncă pentru 6,7 milioane de persoane (aproximativ 3% din totalul forței de muncă la nivelul UE).

Conform statisticilor Euro-stat, între anii 2008-2011, ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative devine una din sursele cele mai stabile pentru noi locuri de muncă. Ca să fie mai stabil sectorul din punct de vedere al ocupării forței de muncă în comparație cu sectoarele economice „convenționale”, se contează în primul rând pe dinamica dezvoltării lui și pe specializarea inteligentă. Ritmurile nominale de creștere

89

variază la sub-sectoarele ICC în funcție de orientarea concretă. Trebuie menționat, industriile creative arată cel mai înalt procentaj al ocupării oamenilor tineri în comparație cu nivelul mediu pe celelalte sectoare din economia UE. Acest rezumat va prezenta concluziile principale din cercetare, urmând structura determinată de cerința beneficiarului. Toată informația specifică din surse primare și secundare, precum date, documente, alte cercetări, statistica națională și europeană, și analize statistice anuale sunt citate în studiere și în rezumat, și sunt prezentate în cifre, în forma unor anexe la raportul final. Conform cadrului stabilit prin teza cercetării, scopul general al cercetării este identificarea și evaluarea factorului uman și potențialul de antreprenor în sectorul industriilor culturale și creative în șase regiuni din Bulgaria, precum urmează: Vidin, Montana, Vrața, Pleven, Velico Tărnovo și Ruse.

Metodele aplicabile la analiză: • Cercetarea On-desk; • Analiza diacronă; • Statistica descriptivă; • SWOT - analiza; • Analiza conceptuală a conținutului documentelor; • Analiza comparativă

SECȚIA II – ANALIZĂ DE CONTEXT Strategiile/planurile principale destinate industriilor culturale și creative

Înainte de a lua în revistă principalele documente, planuri și programe strategice, trebuie menționat faptul, că, de fapt, cele două documente, care stă la baza Comunității, mai cu seamă Tratatul Uniunii Europene (TUE) și Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE) atrag o mare atenție culturii și produselor ei ca factori de integrație și prosperitate economică. Chiar în preambulul TUE este subliniat în mod explicit semnificația diversității culturale.1 Unul din scopurile-cheie ale UE, precum se arată în Tratat, este de a „respecta bogăția diversității sale culturale și lingvistice, și de a veghea la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european (Art. 3 din TUE). Art.6 din TFUE menține că „ UE este competentă să desfășoare acțiuni de sprijinire, coordonare și completare… în domenii…de cultură” și în politica statelor membre în același domeniu. Acest fapt determină locul cuvenit politicii culturale, și dezvoltării multi-aspecte de la protejarea patrimoniului cultural național, european și mondial, până la generarea unor profituri și foloase prin promovarea în scopuri bine determinate și dezvoltarea produselor culturale.

Astfel, dintr-o realitate obiectivă cultura devine o forță motrice la atingerea scopurilor strategiei "Europa 2020", ce pe de altă parte definește instrumentele creșterii economice și dezvoltării sociale pentru următorul deceniu.

1. Politica europeană și documentele strategice

În anul 2012 comisia a publicat o amplă Strategie pentru promovarea sectoarelor culturii și creativității în UE în scopul creării a noi locuri de muncă și a creșterii,2 care este bazată pe Cartea Verde din 2010 - „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative”.3 Strategia apelează la țările membre, să elaboreze noi modele de administrare la nivel național și regional pe baza colaborării între sectoarele și politicile diferite, în scopul desfășurării depline a potențialului industriilor culturale și creative, și susținerea lor la întimpinarea provocărilor globalizării și digitalizării.

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/BG/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2012:326:FULL&from=BG 2 COM(2012) 537 3 COM(2010) 183

90

Pe 25 noiembrie 2014 este adoptat un Plan de lucru al UE pentru cultură (Work Plan for Culture (2015 - 2018), bazat pe Regulamentul UE№ 1295/2013 pentru crearea unui program "Europa Creativă " (2014-2020) și mai precis - scopurile comune, adresate la susținerea diversității lingvistice și culturale europene, și popularizarea patrimoniului cultural european.

Pe 8 iunie 2016 Înaltul Reprezentant al Uniunii și Comisarul European Navracici au lansat o propunere pentru elaborarea Strategiei UE a relațiilor culturale internaționale. Idea Strategiei e de a pune colaborarea culturală în centrul activității diplomatice în UE. Strategia tratează cultura ca un instrument pentru realizarea priorității de lungă durată a Comisiei – transformarea UE într-un mai puternic factor mondial. Angajarea tuturor părților interesate în această strategie va avea o importanță –cheie pentru succesul ei.

S-a creat o platformă a UE pentru diplomația culturală, care oferă consultări referitoare la politica culturală externă, facilitează alcătuirea unor rețele, realizează activități culturale cu părțile interesate, elaborează programe pentru instruirea liderilor în cultură.

În Adresa comună a CE și a Înaltului Reprezentant al UE către Parlamentul European și Consiliul Europei despre Strategia relațiilor culturale internaționale, sunt definite clar activitățile, pe care UE intenționează să realizeze și care vor fi prioritare pe următorii ani4. Ele sunt bazate pe următoarele principii: 1. Promovarea diversității culturale și a respectării drepturilor omului; 2. Promovarea și încurajarea respectului reciproc și a dialogului între culturi: cultura este definită ca un „element/factor de conexiune“ în contextul relațiilor internaționale, fiind necesar, ca să se depășească protejării diversității culturale europene, ci să se creeze o „capacitate de solidaritate mondială“5; 3. Garantarea respectării principiului de completare și subsidiaritate. Se așteaptă, ca la respectarea deplină a principiului de subsidiaritate, UE să promoveze relațiile internaționale în cultură, spre mai marea eficacitate a activități Uniunii, decât activitatea pe plan național, regional și local; 4. Promovarea abordării orizontale la problemele de cultură: se identifică legătura într-un larg spectru de politici și de activități, ceia ce impune înțelegerea culturii ca o structură orizontală, pătrunzând în aproximativ toate domeniile activității umane — de la dialogul culturilor la turism, de la educație și cercetări științifice la industriile creative, de la protejarea patrimoniului la promovarea noilor tehnologii, de la arte și meserii la colaborări pentru dezvoltare. 5. Promovarea culturii în cadrelor de colaborare existente: În scopul asigurării continuității și evitarea dublării activităților, modul cel mai efectiv pentru promovarea culturii în raporturile externe în UE este folosirea cadrelor de colaborare existente și instrumentele de finanțare. Aici se vizează necesitatea de o amplă și coordonată politică de investire în produsele si serviciile culturale, în proiectele culturale, care să contribuie la o creștere continuă, inteligentă și de aderare în Comunitate, dar să și genereze ocupație a forței de muncă, și un suport la apropierea socială a orașelor și regiunilor în UE. În 2016 UE a demarat programul "Europa creativă" cu alcătuirea Rețelei europene de centre de creativitate, unde să participe toate țările incluse în programul „Creative Europe” (inclusiv Serbia, Moldova, Turcia, Georgia și Ukraina). Începând din 2016, în cadrul unui proiect-pilot UE susține alcătuirea unor rețele între antreprenori tineri în domeniul culturii și creativității între UE și alte țări.

4 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=JOIN%3A2016%3A29%3AFIN 5 Както бе препоръчано в подготвителното действие относно „Културата във външните отношения на ЕС“, инициирано от Европейския парламент и публикувано през 2014 г.: http://cultureinexternalrelations.eu/main-outcomes/, и в „Стратегия за културните отношения между ЕС и Китай: доклад на експертната група относно културата и външните отношения — Китай“ (ноември 2012 г.).

91

http://cultureinexternalrelations.eu/main-outcomes/

Fondația europeană pentru instruire (ETF) dezvoltă antreprenoriatul și deprinderile necesare activități în domeniile industriilor culturii și creației. Scopul programului „Culturile +” cu țările din Africa, Bazinul Caribilor și al Pacificului (ABCP) este de a pregăti un contingent de manageri creativi-profesioniști în aceste țări . Suportul IMM-urilor europene ca o parte din programele „Gateway”, demarate în 2016. Nu pe ultimul loc, Comisia contribuie ca înfrățirea orașelor să sporească rolul acestora, ca niște centre inovative și de bune practici. Este interesant faptul, că se promovează idea dе „twining”-orașe și comunități, bazate pe obiecte culturale, care realizează funcții sociale, istorice și culturale asemănătoare.

În cadrul poziției comune din 2016 UE marchează ca prioritară dezvoltarea centrelor creative și grupărilor pentru industrii culturale în plan global. Poziția arată, că oamenii de cultură din Europa și din afară „trebuie să găsească niște noi modalități și să atragă publicul mondial. În diferite regiuni să creeze noi centre și grupări creative“.

Între direcțiile prioritare ale politicii culturale europene pe perioada 2014-2020 sunt menționate:

- Promovarea culturii și a dialogului culturilor pentru niște relații pașnice între comunități. - Ajutor la colaborarea între cei preocupați în sfera culturii. - Activizarea colaborării în domeniul patrimoniului cultural. - Cercetările științifice în domeniul patrimoniului cultural. - Combaterea traficului de patrimoniu.

- Protejarea patrimoniului: Comisia, împreună și sub egida UNESCO intenționează alcătuirea unui mecanism de reacționare rapidă pentru protecția obiectelor de patrimoniu cultural.

Documentele de bază legate de dezvoltarea industriilor creative și culturale: • „Europa 2020 – strategia creșterii inteligente, continue și de aliniere“ - “Европа 2020“ accentuează asupra „talentului și a creativității” al cetățenilor europeni, ca un instrument de generare a creșterii economice și dezvoltării sociale. • Cartea verde – „Eliberarea potențialului industriilor culturale și creative” în UE arată contribuția potențială a industriilor creative în inițiativele primordiale ale Strategiei „Europa - 2020“ – „Uniunea pentru inovații“, „Programul în domeniul tehnologiilor digitale“, „Programul pentru noi deprinderi și noi locuri de muncă“, „Politica industrială în era globalizării“ (http://ime.bg/var/Overview_Europe2020_NPR.pdf ); • Regulamentul UE № 1295/2013 al Parlamentului Europei și al Consiliului în vederea creierii Programului „Europa creativă“ (2014-2020), întrunește programele mai recente ale UE – „Cultura“ și „Medii“ amplificând cuprinsul lui.

Hotărârea № 1622/2006/UE a Parlamentului European și a Consiliului – referitor la „Capitala culturală a Europei“ și Hotărârea № 1194/2011/UE a Parlamentului Europei și a Consiliului - Acțiunea „Marcaj de patrimoniu european“, contribuie la acțiunile Uniunii în sprijinul sectoarelor „Cultură” și „Creativitate”.

În Convenția UNESKO din 2005, care a intrat în vigoare la 18 martie 2007 și la care Uniunea este parte, este subliniat, că valorile culturale, produsele și serviciile culturale, care au un caracter precum economic, dar și cultural, pentru că poartă un caracter distins, au valoare și sens, nu trebuie tratate numai că niște purtătoare de un preț comercial. Convenita menționată este direcționată către consolidarea colaborării internaționale, inclusiv – acorduri internaționale pentru coproducții și diseminări, către solidaritatea, care creează premise formelor de dezvoltare culturală în toate țările și între oameni. De astfel în Convenție se declară, că trebuie acordată atenție stării specifice diferitelor grupuri sociale, inclusiv persoanelor, ce aparțin minorităților. Un program destinat sprijinirii sectoarelor culturii și creativității urmează să încurajeze diversitatea culturală pe tărâmul internațional, conform Convenției.

Un instrument financiar autonom – Mecanismul de garantare a sectoarelor culturii și creativității („Mecanismul de garantare“) urmează să ofere posibilitatea acestor sectoare,

92


să realizeze o creștere și, prin efectul pârghiei, să asigure suficiente mijloace pentru noi activități și posibilități. Mediatorii financiari selecționați urmează să acționeze în favoarea proiectelor creative și culturale, în scopul garantării unui balansat portofoliu de credite, ca o acoperire geografică și reprezentanță sectorială. În afară de asta organizațiile publice și private joacă un rol important în acest context, ca să se obțină o abordare mai amplă în cadrul Mecanismului garantării.Sursa: Regulamentul UE № 1295/2013 al Parlamentului Europei și al Consiliului din 11 decembrie 2013 pentru crearea programului Europa Creativă 2014-2020.

O importanță pentru dezvoltarea economiei creative au și toate programele, regulamentele și legile la nivelul național în țările membre, care abordează protecția dreptului de autor și posibilitatea patentării inovațiilor și invențiilor, generate prin gândire creativă, sau creativitate personală, ori în grup.

2. Politica națională și documentele strategice 2.1. Strategia națională pentru dezvoltarea industriilor creative în Bulgaria.

Cuprinsul industriilor creative. Adoptata în strategie noțiune „industrii creative“ are un cuprins mai amplu

incluzând și „industriile culturale” – industria editorială, industria cinematografică, cea muzicală, industria mediilor (radio, televiziune, internet). Alături de asta ea este apropiată și cu alte noțiuni folosite, precum „industria dreptului de autor“, „economia momentelor trăite“ etc.

Noțiunea rămâne proporțională definițiilor adoptate pe plan internațional, concretizându-le în condițiile bulgare. Cuprinsul industriilor creative în Bulgaria include: • Industria editorială – editura cărților, cea periodică (ziare, reviste) și poligrafia; • Industria software, inclusiv bazele de date și jocuri de calculator; • Industria muzicală – compuneri cu, sau fără text, industria înregistrărilor audio; • Artele vizuale – pictura în culori, grafica, sculptura, arte aplicate și experimentale, galerii; • Artele scenei – dramatice, muzical-dramatice, pantomima, coregrafice – teatru, opera, baletul, dansul și arta circului, show și alte activități distractive, precum și activități creative, ca crearea decorurilor, costumelor, etc. • Industria mediilor – mas-medii electronice (radio, televiziunea, internet) etc.; • Industria cinematografică – producerea filmelor și a altor produse audiovizuale și activitatea de producător; • Industria fotografică – fotografia artistică, de publicitate și cea de informare; • Industria publicității(reclama); • Arhitectura, inclusiv amenajarea interioarelor și a peisajului; • Designul – industrial, de mode, de mobilă, grafic, de media, web-design, etc.; • Patrimoniul cultural – patrimoniul cultural material, patrimoniul cultural nematerial, inclusiv folclorul, artizanatul și cunoștințele legate de ele; • Industria festivalurilor și a evenimentelor culturale;

Folosirea noțiunii „industrii“, ci nu „industrie“ subliniază specificul fiecăreia din ele. Totuși se manifestă și unele caracteristici comune ale industriilor creative – creativitatea umană, proprietatea intelectuală, conținutul simbolic(simbolizat) al produsului creației. Piețele sunt dinamice și structurate grupat. Ocupația la ele este frecvent temporală, cu venituri potențial mai înalte decât cele medii. O altă caracteristică a industriilor creative este legătura globală între ele prin exportul și importul produselor de creație, facilitat de digitalizarea ca o nouă formă de distribuire.

3. Analiza stării industriilor creative.

Dimensiuni naționale. Guvernul depune eforturi pentru restructurarea economiei, ca să majoreze partea

sectoarelor cu mare valoare adăugată, ca industriile creative, ca să obțină o creștere economică stabilă și balansată.

93

Cadrul funcționării industriilor creative este marcat de documentele strategice ale Guvernului – Programul guvernului pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei (2009-2013), actualizatul Program național pentru reforme (2008-2010) și Programul de convergență (2009-2012). Instrumentele specifice și „țintă” pentru funcționarea eficientă a industriilor creative sunt detaliate în diferite documente strategice. Programul Guvernului pentru dezvoltarea europeană a Bulgariei (2009-2013) determină un grup de măsuri în domeniul culturii și al patrimoniului cultural-istoric, direcționate către protecția și evoluarea culturii naționale.

Unul din scopurile principale ale politicii culturale este dezvoltarea industriilor culturale cu industriile tradițional-cuprinse, precum cea cinematografică, artele interpretării(scenei), patrimoniul cultural, muzeele, bibliotecile.

Altă prioritate în domeniul cultural este focalizarea politicii culturale asupra personalității. Măsurile în domeniul educației prevăd gradul creșterii realizării cadrelor didactice în arte, în școlile preocupate în cultură și asigurarea unor condiții moderne pentru un calitativ proces de instruire în artă și în cultură, în educația școlară, promovarea și cultivarea școlarilor talentați, etc.

Strategia inovativă pentru specializarea inteligentă(intelectuală) a Republicii Bulgaria pe perioada 2014-2020 și Strategia Națională pentru dezvoltarea industriei culturale și creative în Bulgaria. Până la faza actuală este prezentat doar proiectul strategiei. Strategia pentru dezvoltarea continuă (constantă) a turismului în Bulgaria 2014-2030 - Strategia „accentuează asupra elaborării produselor turistice specializate, care dețin potențialul de combatere a caracterului sezonier, de creare a unei legături emoționale cu Bulgaria“.

În cadrul temei „Noile tehnologii în industriile creative și industriile de recreație" au fost identificate următoarele direcțiuni prioritare: • Industriile culturale și creative (conform definiției CE: arhitectura, activitatea arhivării și biblioteconomia, meseriile artizanatului, formele audio-vizuale (cinema, ТV, jocuri–video și multimedia), artele scenei, activitate editorială, radio; • Calculatoarele și anexele mobile, și jocuri cu caracter educativ, de marketing, și/sau distractiv; • Turismul alternativ (rural, ecologic, cultural, de festivități), extremal și sport (pentru stimularea turismului, care nu depinde de sezon, cel individual și de mici grupuri, turismul constant și continuu legat de аnumite nișe); • Confecționarea unor articole și echipamente cu aplicare directă în aceste sfere (de exemplu: porturi naționale și regionale, biciclete, ziduri de alpinism, etc., articole pentru sporturile extremale și alternative, costume, decoruri, materiale pentru reconstruiri istorice, echipamente și utilaje specializate, edituri tipărite).

4. Documentele strategice regionale Cu condiția „sine qua non”, са toate Strategiile regionale 2014 – 2020 sunt

întocmite conform cerințelor stabilite în Legea dezvoltării regionale și Instrucțiunile metodologice pentru alcătuirea Strategiei naționale de dezvoltare regională în Republica Bulgaria (2012-2022). În mod formal ele sunt sincronizate pe verticală cu planurile regionale, cu programele de dezvoltare pe sectoare, Programele operative, Acordul național pentru parteneriat cu UE, precum și cu planurile municipale de dezvoltare și planurile integrate pentru restaurare, și dezvoltare urbană. În această analiză vor fi trecute în revistă toate planurile regionale legate de dezvoltarea industriilor creative și culturale. În esență, asta înseamnă, că documentul respectiv trebuie cel puțin să prevadă niște măsuri, direcționate către stimularea acestor industrii și dezvoltarea lor.

În cazul, când această legătură nu va fi detectată, această analiză va baza concluziile sale pe datele cantitative, oferite de Institutul Național de Statistică (INS) din statistica regională pe perioada 2014-2020. Cercetarea va invoca documentele municipale

94

numai în cazul, când ele vizează acțiuni concrete în dezvoltarea acestor industrii, ori dacă se află în vigoare o strategie, sau un alt plan pentru protejarea patrimoniului cultural, pentru dezvoltarea culturală, sau pentru o specializare inteligentă.

STRATEGIILE REGIONALE PENTRU DEZVOLTAREA REGIUNILOR VIDIN, VRAȚA, MONTANA, PLEVEN, VELIKO TĂRNOVO și RUSE (2014 – 2020) 1) În strategiile regionale sunt luate în calcul toate disproporțiile în dezvoltarea ținuturilor și a economiei raionale, datorite concentrării populației în localitățile mai populate, cu infrastructură, depopulării teritoriilor și prezenței a șomajului sporit în comparație cu media pe țară; 2) La sfârșitul anului 2010 și până la sfârșitul anului 2012 a demarat și se realizează un proces de întocmire a Planurilor integrate pentru restaurarea și dezvoltarea urbană (PIRDU), finanțate de Programelor operative „Dezvoltare regională”. PIRDU sunt axate asupra justificării unui complet de programe și proiecte, cu un caracter predominant în investiții în anumite zone(module) ale urbei, cu o importanță relevantă comunală, socială și industrială. Prin realizarea lor în perioada 2014-2020 se urmărește îmbunătățirea calităților mediului urban, a condițiilor de trai în orașul respectiv. O caracteristică importantă a PIRDU este, că obiectivul lor sunt orașele in limitele planurilor lor cadastrale; 3) Conform Conceptului național pentru dezvoltare în spațiu, în partea dedicată Zonei Nord-vestice , orașul Vidin este definit a un oraș de importanță națională, iar orașele Kula și Belogradcik и Белоградчик – ca mici orașe cu importanță micro-regională. Vidin-ului trebuie acordată prioritate, având în vedere locația sa, iar ca centuri de importanță micro-regională pentru teritoriile rurale și montane adiacente, urmează să se sprijine oralele Kula și Belogradcik; 4) Precum în aspectul micro-regional, la fel și în cel regional se constată tendința teritoriilor depopulate cu clădiri neutilizate de proprietate comunală, de stat și privată. Indiferent de felul proprietății, ele pot fi tratate ca un potențial nefolosit pentru dezvoltarea unor industrii netradiționale, inclusiv celor creative și culturale, dacă se va adopta o atitudine de cooperare, rețele de parteneriat pe plan transfrontalier și transnațional; 5) Din păcate strategiile regionale accentuează atenția mai mult asupra potențialului de utilizare a călăririlor și mai bine zis – asupra resurselor teritoriale pentru dezvoltarea turismului, inclusiv și ale turismului cultural, fără a oferi posibilități industrializării digitale și dezvoltării unor industrii, care să rețină tinerii în orașe; 6) Deși în viziunea Regiunilor există idea pentru dezvoltarea potențialului cultural, acesta nu este tratat ca o condiție pentru dezvoltarea industriilor creative, ci mai de grabă ca o realitate existentă (patrimoniu cultural), care să fie protejat. O asemenea abordare pasivă a dezvoltării presupune niște cheltuieli de investiții pentru socializare și restaurare a patrimoniului cultural-istoric, fără ca punerea acestora „în picioare” să aducă folos calitativ populației: în ocuparea forței de muncă, în economia ținutului pe termene de medie și de lungă durată; 7) Strategiile nu iau în calcul dependența între felul activității în investiții și ritmurile dezvoltării infrastructurii de legătură – cea regională și cea transfrontalieră (unde aceasta există), un fapt, care transformă jalonarea scopurilor și măsurilor în domeniul turismului mai mult în urări de bun augur, decât în realitate pe perioada planului 2014-2020. Totodată nu sunt analizate în profunzime posibilitățile pentru dezvoltarea industriilor bazate pe cunoștințe, în ciuda existenței filialei Universității „Anghel Kăncev” - Ruse. În plus, nu este identificată legătura între tradițiile educației școlare medie profesionale în profesii ca programarea, design-ul, tehnologiilor de informare și comunicare(TIC), urmat de instruirea și specializarea cadrelor, care pot demara un business, bazat pe complexul de obiectivități existente de gen tehnologic, geografic și cultural-istoric;

95

8) Strategiile nu clarifică viziunea dezvoltării profilului unic pe regiuni și nu interpretează tradițiile locului ca festivități, reconstruirea unor obiceiuri, etc., ca o bază a dezvoltării industriilor culturale și creative, unde intensificarea activităților turistice ar trebui să fie înțeles ca un efect al integrării și socializării patrimoniului cultural-istoric în industriile creative cu profil specific în zonele rurale. O parțială excepție prezintă strategia pentru regiunea Ruse și în primul rând planul de dezvoltare a regiunii Ruse, luând în vedere faptul, că deja au fost realizate niște proiecte precedente legate de marketing și industrii creative; 9) Nu este identificat și evaluat într-o corespunzătoare măsură potențialul regiunilor pentru alinierea resurselor geografice și naturale cu posibilitățile pentru dezvoltarea industriilor creative, ca de pildă studiourile de filmare, folosirea profilului natural-geografic unic și patrimoniu istoric pe cuprinsul Limesului Roman pe Dunărea de Jos, etc.; 10) Strategiile vizează prea multe priorități de un caracter formal, care repetă în conținut documentele strategice naționale și europene, fără o focalizare clară, fără premise pentru realizare în perioada planificată; 11) Nu sunt prevăzute necesitatea și posibilitățile unei specializări inteligente a regiunilor; Nu sunt la dispoziție date de cercetări pentru identificarea necesităților business-ului, nici analizele economice „cheltuieli- profituri” și/sau a riscurilor, inclusiv a riscurilor sociale, care pot urma din realizarea priorități. „Activitățile” descrise în aceste priorități nu au nici o legătură cu obținerea unui rezultat cu dimensiuni concrete și un impact asupra teritoriului respectiv. Întrucât Strategiile arată necesitatea de inovări, conectare informațională și de comunicare, și colaborare teritorială, putem să constatăm, că într-un stadiu cu totul începător este identificat un potențial pentru dezvoltarea industriilor creative și ale celor bazate pa cunoștință. 12) Însă acest potențial nu este interpretat nici în contextul patrimoniului cultural disponibil (material și nematerial), nici în legăturile(raporturile) macro-regionale.(O excepție prezintă orașele Ruse și Veliko Tărnovo, și doar în centrele regionale); 13) Strategiile adoptă o abordare pasivă, rezumată în principiu doar la protejarea patrimoniului cultural, dar nu și la dezvoltarea antreprenorialului bazat pe acesta; 14) Prestarea serviciilor de marketing în regiuni se asociază cu dezvoltarea turismului, dar nu și cu dezvoltarea unui profil unic de servicii, bazate pe abordarea eco-sistematică, ori pe internaționalizarea patrimoniului cultural; 15) Strategiile nu asociază sectorul „Cultură” cu antreprenorialul, cu specializarea și cu dezvoltarea tehnologică, prin care să se treacă de tendințele negative ca depopularea, șomajul, și migrația forței de muncă; 16) În cadrele unei, sau mai multe priorități rolul bibliotecilor locale este neglijat ori trecut pe încetare de acțiune, nefiind identificat potențialul lor de focare de cultură și ca clădiri pentru necesitățile demarării business-urilor bazate digital.

АNALIZA DEZVOLTĂRII SECTORULUI „CULTURĂ ȘI INDUSTRIE CREATIVĂ” (CIC) ÎN BULGARIA. DIMENSIUNI NAȚIONALE Caracteristicile generale ale Sectorului CIC în Bulgaria • Extrem de concentrat în Sofia, cu grupări neînsemnate regionale în Plovdiv, Burgas, Stara Zagora și Ruse; • Foarte înaltă intensitate la inovații (accentul pe inovațiile în servicii); • Intensitate mică în cercetările științifice și în activitatea de dezvoltare, cu un potențial înalt pentru răspândire în sectoarele tehnologice.

În Bulgaria dezvoltarea sectorului poate fi foarte precis reprezentată prin idea pusă la bază strategiei:

96

•În CIC predomină IMM-urile și micro-întreprinderile cu 10 sau mai puțini angajați, precum și parteneriatele cu 2-4 asociați ori freelancer(a lucra independent pe cont propriu). Marile firme sunt poziționate în breslele editurii, mediilor și lucrărilor-software; •CIC au o contribuție esențială la Produsul Intern Brut(PIB): în anul 2008 valoarea adăugată brută este de 5,54% (3,147mlrd leva) și sunt declarate 4,93% din persoanele ocupate pe plan național (peste 188 000 persoane); •Productivitatea muncii pe un angajat este cu 30% mai înaltă decât media pe țară; •În perioada 2003-2008 valoarea adăugată brută în CIC a crescut cu 100% în comparație cu creșterea medie pe economie cu 40%; •În perioada 2008-2010 business-ul în CIC a reușit să-ș păstreze locurile de muncă în ciuda crizei; •După 2010 crește numărul angajaților în industria jocurilor e noroc, filme, design grafic; •Business-ul în CIC reinvestește majoritatea profiturilor generate în noi complexe de produs(e) inovativ(e), serviciu(ii), precum și în R&D(cercetări și dezvoltare) pentru inovați și specializare a personalului, pentru alcătuirea unei capacități; •În Bulgaria este personal calificat și mici costuri de producție(pentru salarii) în comparație cu alte țări din UE, ceia ce o transformă într-o destinație atrăgătoare pentru servicii și externalizarea serviciilor; •Mediul extrem de competitiv, prezența puternică a jucătorilor internaționali și relațiile excelente cu partenerii din străinătate; •Un nivel foarte ridicat de integrare în rețelele internaționale cu extrem de înalt nivel de internaționalizare în gaming software, filme, medii, industria tipografică; •Deși se manifestă tendința pozitivă de export în software al jocurilor, în ansamblu CIC în Bulgaria este un importator net de produse creative străine și drepturi străine de autor; •Mai bine de jumătate din business-ul CIC e concentrat în Sofia, iar restul – în orașele mai mari, ca Plovdiv, Varna, Burgas, Stara Zagora și Ruse. Sunt și câteva grupări mai mici (predominant la patrimoniul cultural și meșteșuguri) in comunitățile mai mici; •Grupările sunt de obicei mici (până la 10parteneri) . •CIC sunt dependente de beneficiari și, prin urmare contribuie la inovațiile, direcționate către beneficiari, care corespund gusturilor beneficiarilor, ci nu la tendințele pieței; •Business-ul CIC este un pionier în comercializarea produselor și soluțiilor inovative. Din cauza permanentelor schimbări în dinamica între creatorii auditoriilor și creatorii de conținut CIC stimulează mediul cercetărilor, care declanșează potențialul inovativ și sunt una din determinantele de bază a viiturilor inovative.

Analiza dezvoltării sectorului CIC pentru regiunile eligibile: Vidin, Montana, Vrața, Pleven, Veliko Tărnovo și Ruse

REGIUNEA VIDIN Având în vedere, că dezvoltarea industriilor creative în regiunile eligibile este poziționată în contextul concretelor obiectivități geografice, economice și demografice, înainte de a analiza structura fiecărui plan, sunt marcate tendințele de bază, care caracterizează regiunea, precum și unicele ei obiectivități existente, ca de pildă diverse monumente, obiecte de patrimoniu cultural, etc. Poziționarea geografică a acestei regiuni a favorizat de-a lungul veacurilor dezvoltarea ei ca un centru de transport, comerț, cultură și evenimente politice. La nord regiune are o graniță cu România, la vest – cu Republica Serbia, la sud este limitată de Balcani, iar la est – de regiunea Montana. Granița naturală – Dunărea determină posibilitatea de legături directe cu toate țările din bazinul Dunărean. Regiunea este traversată de două coridoare transeuropene: • Coridorul European Nr IV (Dresda – Praga – Bratislava - Gior – Budapesta – Arad – Craiova – Vidin - Sofia – Plovdiv - Istanbul, cu ramificarea Sofia – Kulata – Salonic) care leagă țările central europene cu marea Egee (portul Salonic); • Coridorul European Nr VII itinerarul fluvial "Rinul – Main - Dunărea".

97

Vidinul este una din regiunile cu cel mai mic produs brut intern pe cap de locuitor și cu cele mai mici salarii. Pe piața muncii tendința de scădere a șomajului din ultimii ani a demonstrat o inversie în 2016, iar rata șomajului rămâne de două ori mai înaltăа decât cea medie pe țară. Activitatea în investiții pe regiune rămâne și ea relativ mică. Vidin este una din regiunile cu cea mai mică sarcină fiscală și consolidează poziția sa de regiune cu cei mai puțini locuitori din cauza emigrației forței de muncă, depopulare și mica rată a natalității. Pe plan național este pe locul doi ca rapiditate(rată) de îmbătrânire a populației. Educația școlară în regiune demonstrează unele tendințe pozitive, ca de pildă specializarea și educația profesională în domenii ca programare, design și CIC, precum și deschiderea unei filiale ale Universității „Anghel Kăncev” - Ruse. Teatrele și muzeele din regiune continue să atragă un număr bun de spectatori. Regiunea Vidin are unele tradiții în organizarea festivităților legate de sărbătorile culturale. În fiecare an Vidinul găzduiește expoziții de pictură, sculptură, sculptură în lemn, festivaluri regionale și internaționale de cântece și dansuri. În afară de contextul turismului cultural-istoric și al celui rural, care apar ca o consecință, ci nu ca un obiect al industriilor culturale și creative în regiune, regiunea nu fructifică obiectele marcate și descrise de patrimoniu material-cultural într-un mod, care să ajute la dezvoltarea ICC-urilor. Această în mare măsură este determinat de absența unor investiții, de lipsa unei capacități din cauza proceselor de migrare în căutarea unui job, care procese foarte frecvent evoluează în emigrație, privând astfel regiunea de acea populație, care ar putea, în condițiile unui înalt grad de tehnologizare, să inițieze probabil niște activități „start-up” în domeniul industriilor creative.

REGIUNEA MONTANA Venitul intern brut, salariile și veniturile în regiunea Montana încă se află semnificativ sub cele medii pe țară. Simultan, și tendințele pe piața de muncă nu sunt bune. În anul 2016 Montana este regiunea cu activitatea economică cea mai scăzută, iar la finala anului 2015 – cu cele mai puține investiții străine pe o persoană. Impozitele și taxele medii pe regiune o situează între regiunile cu cele mai mici impozite. Rata îmbătrânirii pe regiune depășește semnificativ cea pe țară. Montana este caracterizată cu o viață culturală relativ slabă. Tendința pozitivă se observă doar la interesul sporit către teatrele locale. În ultimii câțiva ani numărul spectatorilor crește repede – de la 50 la 1000 de inși populație în anul 2012 la 301 la 1000 de inși populație în anul 2016 г., atingând astfel cotele medii pe țară de 322 spectatori la 1000 de inși. Totodată interesul de muzee scade de doi ani la rând și a ajuns de 206 la 1000 de persoane, în comparație cu cel de 734 vizitatori la 1000 de oameni pe țară. Montana continuă să fie una din puținele regiuni, în care nu există cinematograf și în 2016. Activitatea teatrală și activitatea de biblioteci specializate sunt prezente de obiecte, care sunt de o importanță regională (două teatre și o bibliotecă regională).

Activitatea muzeelor e prezentă prin 7 muzee și colecții, cu 126 mii de exponate. Activitatea complexă a bibliotecilor este prezentă cu o foarte bine dezvoltată rețea de biblioteci publice. În majoritatea municipalităților bibliotecile sunt singurele obiecte culturale. Numărul bibliotecilor publice înregistrate în regiune este 100. Pe teritoriul regiunii Montana sunt peste 600 declarate și înregistrate monumente de cultură de importanță națională și regională. Predomină cele de importanță regională. Pentru Montana monumentele de patrimoniu sunt predominant unele edificii. REGIUNEA VRAȚA Deși regiunea Vrața rămâne în jumătatea de sus a regiunilor după produsul brut intern pe un locuitor, aceasta este între puținele regiuni, unde acest indicator este în scădere pe anul 2015. Piața munci demonstrează unele tendințe alarmante. Vrața este între puținele regiuni, în care ocuparea forței de muncă descrește în anul 2016, iar rata

98

șomajului continue să depășească de două ori mediul pe țară. O problemă serioasă rămâne relativ proasta calitate a benzilor carosabile. Activitatea de investire în regiune este slabă în ciuda faptului, că mărimea medie a taxelor și impozitelor locale în municipalitățile regiunii este relativ mică. Situația demografică în regiune agravează. În anul 2016 intensitatea vieții culturale rămâne slabă în raport cu indicativele stabilite. Din regiunile, în care sunt săli de cinematograf, în Vrața frecventarea proiecțiilor este cea mai mică (mai mult de 10 ori sub cea medie pe țară). Vizitarea muzeelor este în creștere pe 2016, dar și ea este în ori mai mică decât cea pe țară. Spectatorii teatrelor în regiune scad. O scădere arată și interesul față de bibliotecile locale.

REGIUNEA PLEVEN Produsul intern brut pe o persoană și salariile cresc mai încet decât mediile pe țară și regiunea rămâne tot mai în urmă. Diminuarea ocupării forței de muncă și creșterea ratei șomajului în 2016 contrastează cu tendințele pozitive la nivelul național. Activitatea de investire în regiune este comparativ mică. Semnificativ mai scăzut în comparație cu mediul pe țară este accesul localnicilor la internet. Regiunea Pleven este între comunitățile cu cel mai mic spor natural al populației. Coeficientul sporului absolut(arată schimbarea numărului populației, pentru fiecare 1000 de persoane, ca urmare a persoanelor noi venite și celor, care au părăsit teritoriul respectiv) la fel este în scădere, atingând în anul 2016 nivelul cel mai scăzut pentru ultimii 10 ani. Deși interesul față de muzee este mare prin tradiție, viața culturală în regiune nu este prea intensă.

REGIUNEA VELIKO TĂRNOVO Produsul intern brut pe o persoană, precum și salariul mediu anual în regiune sunt

într-o creștere comparativă cu ritmurile medii pe țară, dar mărimile lor rămân semnificativ mai mici. Premisa ocupației relativ înalte a forței de muncă și simultan – rata redusă a șomajului poate fi găsită în relativ buna structură a învățăturii în regiune. Regiunea rămâne semnificativ în urmă de indicatorii medii de atreprenoriat și investiții. Mărimea medie a impozitelor și a taxelor locale din municipalitățile regiunii poziționează Veliko Tărnovo între regiunile cu cele mai ridicate cote. Situația demografică din regiune e foarte agravată. Indicatorii stării învățământului poziționează Veliko Tărnovo pe locul trei după capitală și regiunea Smoliyan. Bogăția patrimoniului cultural-istoric pune regiunea pe locul doi în țară (după regiunea Gabrovo) după numărul vizitatorilor în muzeele locale. Cu un avantaj semnificativ regiunea e pe primul loc după numărul frecventărilor la biblioteci. În anul 2016 spectatorii teatrelor cresc ca număr, rămânând încă sub numărul mediu pe țară. Frecventarea cinematografelor însă e de două ori mai mică decât media pe țară pe 2016. REGIUNEA RUSE Produsul intern brut pe o persoană in regiune este în continuă creștere, dar creșterea aceasta este semnificativ mai mică decât media pe țară. Mărirea activității a populației în vârsta activă aduce simultan la sporirea angajării forței de muncă și simultan – la rata redusă a șomajului. Într-un plan general activitatea de investire în regiune este în creștere, dar rămâne sub cea medie pe țară. Calitatea rețelei rutiere continue să degradeze cu ritmuri accelerate. Majoritatea impozitelor și a taxelor locale sunt mai mici decât mediile pe țară. Evaluarea transparenței administrațiilor locale arată un nivel mai înalt decât cel pe plan național. În ultimi ani îmbătrânirea populație în regiunea Ruse e mai rapidă și mai profundă în comparație cu tendința pe plan național, cauza esențială fiind sporul natural scăzut.

99

Viața culturală în regiune este relativ intensă și în anul 2016. Numărul relativ al frecventării teatrelor locale se menține pe un nivel ce depășește dublu cel național. Frecventarea cinematografelor la fel este înaltă. Rămâne mai mic interesul de muzeele locale. În anul 2016 se constată o bruscă scădere a frecventării bibliotecilor – până la- și sub nivelurile medii pe țară raportat la numărul populației. SECȚIA III SWOT-ANALIZA

Strengths /părțile tari

• Sector în dezvoltare dinamică; • Cultura marilor investiții în noile tehnologii, în majorarea abilităților și capacitatea personalului; • Bogat patrimoniu cultural; • Dezvoltată piață internă și nivel ridicat de internaționalizare; • Acces la piețele UE și Orientului Apropiat; • Sector public puternic; • Rentabilitate înaltă la CIC; • Programe calitative pentru educație școlară și instruite in unele ramuri ca design-ul, programarea etc.; • Colaborare internațională dezvoltată (prin ONG); • Evenimente tradiționale și decernare premii; • Puternici tradiții cultural-istorice; • Profesioniști recunoscuți pe plan internațional;

Weaknesses / părțile slabe

• Capacitate de investiții nefavorabilă; • Absența suficientelor competențe- cheie și a specializării inteligente profesioniste; • Lipsa transfere „know-how” prin rețele internaționale și parteneriate; • Lipsa suficientelor abilități de administrare pentru management creativ și comunicare; • "Exodul (scurgerea creierelor)", a talentelor creative și a oamenilor cu abilități creative de antreprenori; • Accesul limitat la finanțare pentru clienți/corporative-CIC; • Extrem de proastă informare despre posibilitățile de finanțare de la UE, limitate abilități și capacitate pentru accesare la aceste surse de finanțare; • Proastă colaborare între cercetători și firmele din CIC; • Micro-firme cu mică valoare adăugată; • Insuficientă orientare către export; • Lipsa cadrului strategic la politica – CIC; planificarea orientată doar la rezultate, fără referință la inovări și la noi idei; • Lipsa infrastructurii, care poate facilita unele ramuri(bresle); • Lipsa unor programe specializate de educație școlară în școala profesională și în universități pentru managementul –CIC; • Lipsa specializării inteligente • Nivelul slab de digitalizare ale proceselor de administrare; • Lipsa strategiei de popularizare și brand-are locală; • Raporturi nebalansate pe lanțul prețului; • Concurența este bazată pe prețuri, ci nu pe idei; • Lipsa „masei critice” (orientare doar la piața internă); • Infrastructura materială a artelor interpretative are nevoie de investiții și reînnoire; • Nu există o strânsă colaborare între școlile de artă și instituțiile și mai puțin- între business și arte;

100

• Dependența directă de starea economică a țării și planificările bugetare pentru cultură; • Extremă concentrație de CIC în capitală; • Pe piața locală nivelurile serviciilor nu sunt înalte, iar veniturile sunt insuficiente pentru protejarea creșterii firmelor.

Opportunities /posibilitățile

• Crește necesitatea de instruire în sfera administrării CI și a antreprenoriatului creativ; • Premise de gen natural, cultural, geografic și istoric pentru o largă dezvoltare la CIC; • Oportunități de specializare regională, transfrontalieră sau locală; • Adaptarea ușoară la schimbările dinamice și la tendințe în domeniul resurselor umane în sector; • Dezvoltarea capacității ONG-urilor pentru încurajarea modelelor de business și a competențelor în CIC și pentru antreprenoriat creativ; • Capacitatea pentru cercetare și dezvoltare; • Prezența antreprenorilor creativi; • Încurajarea grupărilor de CIC în crearea unor „incubatoare de cerații” și centre de creație; • Creșterea cererii pentru produsele de creație; • Creșterea cererii pentru produsele și serviciile CIC; • Politica detaliată și bine dezvoltată a UE pentru încurajarea CIC la nivelurile local, regional, național și european; • Posibilitatea de legături între sectorul culturii și alte sectoare; • Auto-angajarea(munca pe cont propriu) și calitativ-noi locuri de muncă; • Folosirea CIC la restructurarea direcționărilor profesionale în scopul salarizării mai competitive și adecvate; • Marea cerere pe plan internațional și local al produselor de mas-media.

Threats /amenințări

• Nu se aplică măsuri pentru combaterea încălcărilor dreptului de autor și a sistemelor de plagiat, nu sunt disponibile programe de prevenție a „furtului de idei”; • Nu este clarificat conturul cadrului regulator-juridic pentru CIC, inclusiv cel, care determină legăturile între sectoare; • Înaltul nivel al birocratizării și al corupției; • Depopulare și îmbătrânire a populației; • Monopolizarea și crearea unor „cartele de facto” în unele sectoare CIC; • Creșterea „Exodului creierelor” din cauză compensării/plății necompetitive a profesiilor creative, recunoașterea/promovarea talentului și limitarea creativității prin favorizare la executarea tehnică; • Primele care suferă limitările bugetare în cazul unei crize economice, sau probleme financiare, sunt produsele/serviciile CIC; • Lipsa de suficiente mijloace publice; • Schimbări rapide în tehnologii; • Migrația celor talentați în străinătate; • Conținutul produsului se copiază ușor.

SECȚIA IV EVALUAREA POTENȚIALULUI DE DEZVOLTARE AL INDUSTRIILOR CULTURALE

ȘI CREATIVE În Bulgaria există toate premisele pentru inovații bazate pe creativitate. Țara nu

duce lipsa spiritului creativ, sau a celui inovativ, care să „alimenteze” o viitoare creștere. Ceia ce lipsește însă este colaborarea necesară între oamenii talentați și creativi, cercetători și inventatori – orientați către viitor, participanți la proiecte de cercetare și dezvoltare.

101

Intensificarea acestor colaborări poate ajuta la încurajarea inovațiilor și la tehnologizarea business-ului, inclusiv și CIC, și la dezvoltarea unor produse/servicii direcționate către beneficiari și bazate pe originea culturală unică a Bulgariei.

Factorii de bază care pot influența pozitiv la creșterea sectorului CIC în Bulgaria și la puterea lui de a transforma în economie, pentru stimularea creșterii inovațiilor în alte sectoare sunt: rapiditatea răspândirii tehnologiilor, rapiditatea adaptării la tehnologii, specializarea și dezvoltarea continuă a unei resursa umane de înalt profesionism, cu o orientare creativă. Aceasta include crearea unor premise de mediu favorabil pentru activitatea CIC. Punctul de plecare este crearea condițiilor de integrare între sectoarele tradiționale și inovative ale economiei prin planificarea strategică a nivelurile(cotele) de politici. CONCLUZII: Este evidentă necesitatea de planificare și coordonare a eforturilor la nivel național și regional pentru dezvoltarea CIC. De exemplu, raioanele incluse în cercetare(cu excepția Ruse) nu au un Plan de acțiune pentru încurajarea industriei culturale și creative pe plan local, nici strategii la nivel regional și local. Propunerea 1: Planul poate asigura un raport mai special față de sectoarele mai tradiționale ca artele spectacolului, artele vizuale, patrimoniul cultural, filmele, radio, televiziunea, muzica, cărțile și ziarele, dar să pună un accent special asupra sprijinirii sectoarelor CIC cu mare potențial de creativitate – cele direcționate către activități inovative, mai ales, când acestea se bazează pe digitalizare, ca design-ul de jocuri, publicitatea, noi mijloace de mas-media, și arte interactive, ori sunt combinate cu patrimoniul cultural socializat. În aceste cazuri se poate accesa finanțarea specifică pentru Tehnologii de informație și comunicare(TIC) și inovații pe "Orizont 2020", precum și programul "Europa creativă ", ori Instrumentele Financiare pentru inovații ale UE, administrate de Banca Europeană de investiții. Granturile suplimentare pot fi atrase pentru alcătuirea unei capacități și învățământ pe durata întregii vieți, precum și pentru îmbunătățiri tehnice la IMM. Finanțarea respectivă urmează să fie direcționată către încurajarea creativității combinată cu antreprenoritatea, ori cu eficiența energetică; digitalizare și asigurarea unor resurse pentru transferarea cunoștințelor și cultivarea abilităților, resurse, împărtășite în public. Platformele virtuale necesare pentru administrarea CIC, ori instruire de la distanță pot fi create prin finanțarea unor demonstrative proiecte-pilot, ori pentru inovații; Propunerea 2: Se recomandă, ca planul/strategia pentru CIC să se bazeze pe specificul teritorial. La nivelul național trebuie să fie identificată necesitatea de modificări în cadrul normativ în conformitate cu dezvoltarea CIC- business-ul. Este evident, că componența creativă nu este definită în mod clar și explicit în ultimele modificări ale Legii pentru achizițiile publice. La fel și problemele legate de drepturile autorului în designul inovativ și în conținutul mediilor nu sunt tratate detaliat în actele normative naționale. Asta înseamnă, că înainte de planificarea și îndeplinirea Strategiei Naționale pentru dezvoltarea CIC, trebuie bine studiată baza juridică și necesitățile de schimbări, ca să se asigure realizarea corectă și realizabilitatea rezultatelor așteptate, precum și continuitatea impactului strategiei/planului asupra economiei, teritoriului și felului de viață. Propunerea 3: Specificul geografic existent, de exemplu patrimoniul natural cu complementarul disponibilităților de istorie și cultură, trebuie să fie recunoscut ca o posibilitate pentru dezvoltarea în continuu CIC. Aceasta este de o importanță deosebită pentru toate zonele rurale, care au deja identitatea unică ca natură, cultură, istorie, arhitectură – circumstanțe care pot asigura baza pentru un nou mod de folosire ale unor spații, produse și servicii, dezvoltate pe baza împărtășirii lor în public, sau prin caracterul specific al patrimoniului nematerial.

102

IDENTIFYING AND EVALUATION THE ECONOMIC ACTIVITIES RELATED TO CULTURAL AND CREATIVE INDUSTRIES IN VIDIN, MONTANA, VRATSA, PLEVEN, VELIKO TARNOVO AND RUSE DISTRICTS

www.interregrobg.eu The content of this material does not necessarily represent the official position of the European Union.



CHAPTER I.INTRODUCTION

In general the cultural and creative industries refer to the range of economic activities that rely on generating and capitalizing on creativity, ideas, knowledge and information.

For the purposes of the present study we will use as operational definition for cultural and creative industries the UNESCO definition, explaining that "cultural and creative industries" are economic activities that combine the creation, production based on cultural heritage and traditions as well as services in terms of globalization, e.g. PR, branding, marketing etc. which are predominantely digitaly based and produce creative content that is intangible and of based on a cultural nature.

The content itself is usually copyrighted and can take the form of a good or service. In addition the large understanding of the creative industries includes also all kind of artistic, cultural, design production and services, and all other type of products and services under protection of the authorship as architecture and advertising.

Regarding the most often use of the term creative industries, a large list of economic activities, might be identified. The terminological frame encompasses more than 30 deferent activities as visual arts (painting, sculpture, photography), perfomative arts (theater, dance, circus), literary and musical creation, television, video games, music, books and the press, heritage (museums, libraries, archaeological sites, archives), design (clothing design and accessories, grapic design, interior design, product design), architecture, advertising, software development original - ICT.

All these activities have outlined the scope of the creative economy sector, in which value is based more on the use of imagination and produced results, to the detriment of using traditional land, labor and capital resources.

Globally, creative industries are one of the fastest emerging and fast growing sectors in economies, employing between 3-5% of the active workforce in the different countries.

The potential of the cultural and creative industries (CCIs) to generate economic growth has also been made aware of at European Union level since 2007 under the "European Agenda for Culture" in the context of implementing the Lisbon Strategy for growth and jobs.

The CCIs concept has been developed gradually over the years, being a widely discussed topic at the multilevel governance of EU, where decision-makers, policy makers, managers has been involved in he process of definng and developing the EU policy implemented during the 2014-2020 programming period, where the cultural and creative industries has been understood as dynamic and reliable instrument for social-economic improvements and changes.

In 2012 the European Commission issued a Communication to the European Parliament, the European Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions on the CCI in the context of the recent changes of the EU economy and developments in accordance with the planned priorities within the scope of Europe 2020 strategy. This Communication outlined the necessity the crative and cultural industries to be recognized as focal point of development EU policy of community interest.

As economic activities within the scope of the CCIs should be also mentioned that the average contribution of these type of industries to the EU GDP represents about 3,5-4,5% annualy as well as these industries provide more than 3% of the workplaces in EU ensuring the employment for 6.7 million people.

According to Eurostat annual statistics from 2011 up to now, employment in the cultural and creative sectors becomes one of the most reliable and stable sector in terms of the employment . to be more stable in terms of maintaining or increasing employment compared to other "conventional" economic sectors. The nominal rates of growth varies among CCIs sub-sectors depending on their specific field.

105

It should be mentioned that the creative industries has also the highest percentage of young people involved, moreover comparing to the average level for EU economy.

The present report will present the key findings of the study following the structure defined in the ToR. All specific information from the primary document sources and the statistic data cited within the study and the summary are digitaly presented as Annexes to the report from the study.

As it was defined by the ToR the overall objective of the study is to identify and evaluate human and entrepreneurial potential in the cultural and creative industries sector for six Bulgarian regions as follows: Vidin, Montana, Vratsa, Pleven, Veliko Tarnovo and Ruse. Applicable analytical methods

• On-desk study • Diachonic analysis • Descriptive statistics • SWOT analysis • Conceptual content analysis of documents • Comparative analysis

CHAPTER II. CONTEXT ANALYSIS

Key strategies / plans with direct relevance/connection with the development of cultural and creative industries

Before looking at the key strategic documents, plans and programs, let us note the fact that both the Community's founding document (TEU) and the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU) devote serious attention to culture and its products as a factor for integration and economic prosperity. The preamble to the TEU explicitly emphasizes the importance of cultural diversity1. One of the EU's key objectives, as set out in the Treaty, is to "respect the richness of its cultural and linguistic diversity and to ensure the preservation and development of Europe's cultural heritage (Article 3 TEU). Article 6 TFEU, on the other hand, states that in the field of culture, the EU has the competence to undertake action to support, coordinate or complement the national cultural policy pursued by the Member States. This gives to the cultural policy the relevant priority and place and deploys it in its multifaceted range of actions encompassing from preservation of national, European and world cultural heritage to the generating of income and benefits, from the deliberate promotion and development of cultural products/services to the cross-cutting issues of intercultural tolerance and cultural integration and diplomacy. Thus culture is becoming a driving force for achieving the goals of the Europe 2020 strategy, setting the tools for economic growth and social development for the next decade.

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/BG/TXT/PDF/?uri=OJ:C:2012:326:FULL&from=BG

106

1. EUROPEAN POLICY AND STRATEGY PAPERS

In 2012 The Commission published a comprehensive Strategy for the promotion of the EU's cultural and creative sectors for job creation and growth2, which is based on the 2010 Green Paper " Unlocking the potential of cultural and creative industries"3. The Strategy invites Member States to develop new governance models at national and regional level based on cross - sectoral cooperation and policies in order to fully exploit the potential of the cultural and creative industries and their support in meeting the challenges of globalization and digitization.

On November 25, 2014 adopted the EU Work Plan for Culture (Work Plan for Culture (2015-2018)), which is based on Regulation (EU) No 1295/2013 establishing the Creative Europe Program (2014-2020), and in particular its common objectives aimed at supporting the European cultural and linguistic diversity and the promotion of European cultural heritage. The program aims to strengthen the competitiveness of the European cultural and creative sector in terms of promoting smart, sustainable and inclusive growth.

On 8 June 2016, the EU High Representative and Vice-President Frederica Mogerini presented a proposal to develop an EU Strategy for International Cultural Relations. The idea of the Strategy is to place cultural cooperation at the center of the diplomatic relations of the EU. In this sense, the Strategy recognizes the culture as an instrument for realizing the Commission's long-term priority to make the EU a stronger global player.

An EU Platform for Cultural Diplomacy has been set up to provide advice on external cultural policy, facilitate networking, work with cultural stakeholders and develop cultural literacy training programs.

The Joint Communication of the EC and the High Representative of the EU to the European Parliament and the Council of Europe on the Strategy for International Cultural Relations clearly defines the actions that the EU is planning to take and which will be priority in the coming years4 . They are based on the following principles:

1. Promoting cultural diversity and respect for human rights; 2. Promoting mutual respect and intercultural dialogue : culture is defined as a "

connecting factor / factor " in the context of international relations, it is necessary to overcome the preservation of the diversity of European cultures only and to build " capacity and global solidarity"5 .

3. Ensuring adherence to the principle of subsidiarity and subsidiarity : The expectation is that, in full compliance with the subsidiarity principle, the EU should act to promote international cultural relations so that its actions are more effective than action taken at national, regional or local level.

4. Promoting a horizontal approach to culture : identifying the link between a wide range of policies and activities that requires understanding of culture as a horizontal issue as it penetrates almost every area of human activity - from intercultural dialogue to tourism, education and research, creative industries, from the preservation of heritage to the promotion of creative industries and new technologies, from craft to development cooperation.

2 COM(2012) 537

3 COM(2010) 183 4 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=JOIN%3A2016%3A29%3AFIN

5 Както бе препоръчано в подготвителното действие относно „Културата във външните отношения на ЕС“, инициирано от Европейския парламент и публикувано през 2014 г.: http://cultureinexternalrelations.eu/main-outcomes/, и в „Стратегия за културните отношения между ЕС и Китай: доклад на експертната група относно културата и външните отношения — Китай“ (ноември 2012 г.).

107

http://cultureinexternalrelations.eu/main-outcomes/

5. Promoting culture through existing cooperation frameworks [7] In order to ensure consistency and avoid duplication of action, the most effective way to promote culture in the EU's external relations is to use existing cooperation frameworks and funding instruments.

It addresses the need for a holistic, coordinated investment policy for cultural products and services and cultural projects that promote smart, sustainable and inclusive growth in the Community but also generate employment and support for social cohesion in EU cities and regions. In 2016, the EU launched the Creative Europe Program to build a European Creative

Centers Network[1] , which includes all the countries participating in the Creative Europe Program (including Serbia, Moldova, Turkey, Georgia and Ukraine).

Since 2016, under a pilot project, the EC has been supporting networking between young entrepreneurs in the creative and cultural sectors of the EU and third countries .

The European Training Foundation[3] develops the entrepreneurship and skills needed to work in the cultural and creative industries.

The purpose of the Cultures + program with the ACP countries (Africa, Caribbean, Pacific) is to build capacity of cultural professionals in these countries[4] .

Support for European Small and Medium Enterprises (SMEs) as part of the Gateway programs launched in 2016. Last but not least, the Commission encourages town twinning to strengthen the role

of cities as centers of innovation and good practice. Interesting is the fact that the idea of twinning towns and communities based on cultural objects that realize similar social, historical and cultural functions is introduced. At the heart of this concept of town twinning is the idea of social cohesion through culture and the arts in big cities. AMONG THE PRIORITY STRANDS OF EUROPEAN CULTURAL POLICY FOR THE PERIOD 2014-2020 ARE DEFINED :

1. Promoting culture and intercultural dialogue for peaceful inter-community relations; 2. Supporting cooperation between cultural; 3. Strengthening cooperation on cultural heritage; 4. Cultural Heritage; 5. Combating Inheritance; 6. Heritage Conservation : The Commission, jointly and under the auspices of UNESCO,

plans to set up a rapid response mechanism to protect cultural heritage sites. MAJOR EUROPEAN DOCUMENTS RELATED TO THE DEVELOPMENT OF CREATIVE AND CULTURAL INDUSTRIES "Europe 2020 - A strategy for smart, sustainable and inclusive growth" - focuses on the "talent and creativity" of European citizens as a tool for generating economic growth and social development.

The Commission's Green Paper "Unlocking the potential of the cultural and creative industries" of the European Commission identifies the potential contribution of creative industries to Europe 2020 flagship initiatives - the Innovation Union, the Digital Agenda, the New Skills Program and Jobs, "Industrial Policy for the Globalization Era" ( http://ime.bg/var/Overview_Europe2020_NPR.pdf );

EU Regulation No. 1295/2013 of the European Parliament and the Council for the creation of the Creative Europe Program (2014-2020) bringing together the current programs of the European Union - Culture and Media by expanding its scope.

Decision No 1622/2006 / EC of the European Parliament and of the Council - European Capital of Culture action and Decision No 1194/2011 / EU of the European

108

https://translate.google.com/translate?hl=en&prev=_t&sl=bg&tl=en&u=http://ime.bg/var/Overview_Europe2020_NPR.pdf

https://translate.google.com/translate?hl=en&prev=_t&sl=bg&tl=en&u=http://ime.bg/var/Overview_Europe2020_NPR.pdf

Parliament and of the Council - Action "European Heritage Label" contribute to Union action in support of the cultural and creative sectors.

The 2005 UNESCO Convention , which entered into force on 18 March 2007 and to which the Union is a party, underlines that cultural activities, cultural products and services are both economic and cultural because they are holders of uniqueness, values and meaning and therefore should not be treated as having only commercial value. This Convention is aimed at strengthening international cooperation, including international co-production and co-distribution agreements, and solidarity, creating prerequisites for forms of cultural expression in all countries and by all people. The Convention also calls for due consideration to be given to the specific situation and needs of the various social groups, including those belonging to minorities. Accordingly, a program to support the cultural and creative sectors should promote cultural diversity at international level in accordance with the Convention.

Separate Financial Instrument - The Guarantee Facility (the "Guarantee Facility") should enable these sectors as a whole to grow and should provide, in particular through the leverage effect, sufficient funds for new activities and opportunities. Selected financial intermediaries should act in favor of cultural and creative projects to ensure a balanced portfolio of credits in terms of geographic coverage and sectoral performance. In addition, public and private organizations play an important role in this context in order to achieve a broad approach within the guarantee mechanism.

Also, all national programs, regulations and laws on copyright protection and the patentability of different innovations and inventions, the fruit of creative thought and individual or group creativity, are important for the development of the creative economy.

NATIONAL POLICY AND STRATEGIC DOCUMENTS

National Strategy for the Development of the Creative Industries in Bulgaria.

The concept of "creative industries", adopted in the strategy, is broader in scope and includes the "cultural industries" - the publishing industry, the film industry, the music industry, the media industry (radio, television and the internet). At the same time, it is similar to other used concepts, such as "copyright industries", "economics of experience", etc.

The concept remains commensurate with the internationally accepted definitions and makes them more specific to the Bulgarian conditions. The scope of the creative industries in Bulgaria includes:

• Publishing industry - publishing, periodicals (newspapers, magazines) and polygraphy; • Software industry including databases and computer games; • Music industry - works with and without text, recording industry; • Visual arts - painting, graphics, sculpture, applied and experimental arts and

galleries; • Performing arts - dramatic, musical-dramatic and pantomime, choreographic -

theater, opera, ballet, dance and circus art, show and other entertainment activities, as well as creative activities for creation of decors, costumes, etc.

• Media industry - electronic media such as radio, Internet TV, etc .; • Film industry - production of films and other audiovisual works and production

activities; • Photographic industry - art, advertising and information photography; • Advertising industry; • Architecture, including interior and landscape activities; • Design - industrial, furniture fashion, graphic, media, web design, etc .;

109

• Cultural heritage - Material cultural heritage, intangible cultural heritage including folklore and folk artistic crafts and related traditional knowledge;

• Industry of festivals and cultural events; Using the term "industries" rather than "industry" highlights the specifics of each.

However, there are some common features of the creative industries - human creativity, intellectual property, the symbolic content of the creative product. Markets are dynamic cluster structured. Employment is often temporary at potentially higher than average earnings. Another feature of the creative industries is their global connectivity through the import and export of creative products, facilitated by digitization as a new form of distribution.

3. ANALYSIS OF THE STATE OF THE CREATIVE INDUSTRIES.

NATIONAL DIMENSION.

The government is making efforts to restructure the economy towards increasing the share of high added value sectors, such as the creative industries to achieve balanced and sustainable economic growth. The general framework for the functioning of the creative industries is determined by the main strategic documents of the Government - the Government Program for the European Development of Bulgaria (2009-2013), the updated National Reform Program (2008-2010) and the Convergence Program (2009- 2012). Specific and targeted tools for the effective functioning of the creative industries are provided in separate strategy papers. The program of the Government for the European Development of Bulgaria (2009-2013) sets out a number of measures in the field of culture and the cultural and historical heritage, which are aimed at preserving and developing the Bulgarian culture.

One of the main objectives of cultural policy is the development of cultural industries, with the activities covered, such as the film industry, performing arts, cultural heritage, museums and libraries.

Another priority in the field of culture is the focus of cultural policy on the personality. The measures in the field of education envisage the degree of increase of the realization of the Bulgarian education cadres from the arts and culture schools and the provision of modern conditions for realization of a qualitative educational process in art and culture in the school education, support of the expression and development of gifted children students and others.

Innovative Strategy for Smart Specialization of the Republic of Bulgaria

2014-2020 and the National Strategy for the Development of the Cultural and Creative Industries in Bulgaria.

Strategy for Sustainable Development of Tourism in Bulgaria 2014-2030

The strategy places "an emphasis on the development of specialized tourism products that have the potential to overcome seasonality and create a special emotional connection with Bulgaria".

Within the thematic area "New Technologies in Creative and Recreational Industries", the following priority areas were identified:

• cultural and creative industries (according to EC definition: architecture, archive and libraries, artistic crafts, audiovisual forms (films, TV, video games and multimedia), cultural heritage, design, including fashion design, festivals, music, stage and visual arts, publishing, radio;

• computer and mobile applications and educational, marketing and / or entertainment games;

110

• alternative (rural, eco-, cultural and festival) and extreme tourism and sport (to stimulate non-seasonal, non-massive, but permanent niche tourism);

• production of national (regional) costumes, bicycles, climbing walls, etc. for alternative and extreme sports, costumes, decorations, materials for historical restorations, specialized equipment and equipment, printed editions). Regional Strategy Papers

By all conditions, all Regional Strategies for the period 2014-2020 have been developed in accordance with the requirements laid down in the Law on Regional Development and the Methodological Guidelines for Development of the National Strategy for Regional Development of the Republic of Bulgaria (2012-2022 ). Formally, they are aligned vertically with regional plans, sectoral development programs, Operational Programs, the National Partnership Agreement with the EU, as well as with municipal development plans and integrated urban regeneration and development plans. This analysis will address all regional planning documents in direct relation to the development of the cultural and creative industries. This in essence suggests that the relevant document should provide at least measures to stimulate these industries or identify opportunities and resources for their development.

In the event that such a link is not detected, the present study will base its findings on NSI quantitative data from regional stratitis for the period 2014-2020. The study will refer to municipal papers only when they refer to concrete actions for the development of these industries, or there is an enforced strategy or other plan for cultural heritage protection, culture development and / or intelligent specialization.

THE DEVELOPMENT STRATEGY OF VIDIN, VRATSA, MONTANA, PLEVEN, VELIKO TARNOVO AND RUSE DISTRICTS 2014 – 2020 – KEY CONCLUSIONS

1) The regional strategies have taken into account all the disproportions in the development of the territory of the regional economies, due to the concentration of the population in the larger settlements with built infrastructure, the depopulation of the territories and the presence of high unemployment compared to the capital of the country. 2) At the end of 2010 up to the end of 2012, the process of elaboration of Integrated Urban Regeneration and Development Plans (IURDP), financed by OP "Regional development" was launched for the districts centers. IURDPs are aimed at justifying a set of projects and programs with a marked investment character in certain areas (zones) of the city with important social, social and industrial significance. Their implementation in the 2014-2020 period aims at improving the quality of the physical urban environment, the living conditions of the city. An important feature of IURDP is that their subject is the cities within their regulatory boundaries. 3) According to the national concept of spatial development, in the part referring to the Northwestern region, the town of Vidin is defined as a city of national importance and the cities of Kula and Belogradchik, as small towns of microregional importance. Vidin should be given priority with regard to its location, and as cities of centers of micro-regional importance for the surrounding rural and mountainous areas, the towns of Kula and Belogradchik should be stimulated. Same is the situation for Montana and Vratsa. 4) Both in microregional and regional terms, there is a steady trend of deserted territories with unused building stock, both municipal and state as well as private in ownership. Regardless of the type of ownership, it can be seen as untapped potential for the development of non-traditional industries, including cultural and creative, if a cooperative approach, a cross-border and transnational networking approach is adopted. 5) The regional strategy, however, rather focuses attention on the potential of using the building stock and the resources of the territory for tourism development in general, incl.

111

and cultural rather than exploiting the possibilities of digital industrialization and the development of industries that would keep young people in the city. 6) Although the idea of developing the cultural potential is present in the vision of the areas, it is not treated as an opportunity for the development of creative industries, but rather as a given (cultural heritage) to be preserved. Such passive logic of development implies investment costs for socialization and restoration of the cultural and historical heritage without being rehabilitated and generating benefits in terms of quality of life, employment and economy in the region in the medium and long term. 7) The strategies do not take into account the link between the type of investment activity and the pace of development of the connecting regional and cross-border infrastructure, which makes targeting and measures in the field of tourism more desirable than realistic in the 2014-2020 planning period. At the same time, the possibilities for development of knowledge-based industries, regardless of the presence of a university of Ruse and its branch in Vidin as well as the university of Veliko Tarnovo, have not been explored in depth. In addition, the link between traditions in vocational secondary education in professions such as programming, design, ICT with on-going training and specialization of HR, that can start businesses, based on a complex of technological, geographic and cultural-historical backgrounds has been not identifiable. 8) The strategies does not give a clear vision of developing a specific and unique profile of the area and does not interpret the existing regional traditions such as festivals, as a basis for the development of cultural and creative industries where the intensification of tourist activities should be understood as an effect of the integration and socialization of cultural and historical heritage in creative industries with a specific rural profile. 9) There is insufficient identification and assessment of the potential of the link to link geographic and natural resources with the potential for the development of creative industries eg. film studios because of the unique natural-geographic profile and historical heritage the scope of the Roman limes along the downstream of the Danube River. 10) The strategies addresses too many formal priorities, repeating national and European strategic documents, with no clear focus, and no prerequisites for implementing the planning period. 11) There is no data from surveys to identify business needs, nor economic cost and benefit and social analyses as base for defining these priorities. To the extent that the Strategies recognizes the need for innovation, information and communication connectivity and territorial cooperation, it can be said that at some very early stage, potential for the development of creative and knowledge-based industries has been identified. 12) However, this potential has not been interpreted either in the context of the available cultural heritage (tangible or intangible) or in macro-regional context (exception are the Municipalities of Ruse and Veliko Tarnovo) 13) The Strategies adopt a passive approach, mainly related to the preservation and conservation of the cultural heritage, but not to the development of entrepreneurship and industries based on it. 14) The regional marketing is concerned with the development of tourism rather than the development of a unique profile of services based on an ecosystem approach or the internationalization of cultural heritage. 15) The strategies does not link the "culture" sector with entrepreneurship, specialization and technological development (except Ruse where strategy for smart specialization is in force as separate document at municipal level) to overcome the negative trends in depopulation, unemployment and labor migration. 16) Within this sub-priority, the potential of the so called Community Centers as cultural centers and as a building resources for the needs of start-up digital based businesses has not been identified.

112

ANALYSIS OF THE DEVELOPMENT OF THE CCIS SECTOR AT NATIONAL LEVEL

General characteristics of the Cultural and Creative Industries (CCIs) sector in Bulgaria • Highly concentrated in Sofia with insignificant degree regional clustering in

Plovdiv, Burgas, Stara Zagora and Russe.

• Very high innovation intensity (emphasis on service innovation)

• Low R&D intensity, with high-potential for spill-over in technology sectors

Bulgaria Sector Development Snapshot as per the strategy :

• CCIs are dominated by small and micro enterprises with 10 employees or less, as well as partnerships of 2-4 free-lance practitioners. Large businesses are present in the printing, media and software development industries

• CCIs have a significant contribution to GDP: in 2008 gross value added was 5.54% (BGN 3,147 billion) and CCI accounted for 4.93% of employed in the country (over 188 thousand)

• Average productivity per employee is 30% higher than the national average • In the period 2003-2008 gross value added in CCIs has grown by 100% compared

to average growth of 40% for the economy as a whole; • During the period 2008-2010, CCIs business, despite the crisis, retained

personnel; • Since 2010 there is growth in employment in the gaming software, film and

graphic design industries; • CCIs businesses reinvest the majority of generated profits in new innovative

product development, service innovation and staff skill and capacity building; • Bulgaria has qualified personnel and low production costs (wage costs)

compared to other EU countries, which makes it attractive destination for services and production outsourcing;

• Highly-competitive environment, strong presence of international players, and excellent linkages with partners abroad

• Very high level of integration in international networks with highest level of internationalization in the gaming software, film, broadcast media and printing industries.

• While there are positive export trends in the gaming software segment, overall Bulgarian CCIs are net importers of foreign creative products and foreign IP

• More than half of the CCI businesses are concentrated in Sofia, the rest in large cities such as Plovdiv, Varna, Burgas, Stara Zagora and Ruse. There are several small clusters (mostly cultural heritage and crafts) in smaller municipalities;

• Clustering is predominantly small scale (up to 10 partners). • CCIs are driven by user-interaction and therefore contribute to the user-

centered innovation responding to user/consumer tastes rather than to market trends.

• CCIs businesses are the pioneers in commercializing innovative products and solutions. Because of the constantly changing dynamic between audience and content creator CCIs foster exploratory environments that unlock innovation potential and are one of the core determinants of innovative spillovers.

113

ANALYSIS OF THE DEVELOPMENT OF CCIs SECTOR AT THE TERRITORY OF VIDIN, ONTANA, VRATSA, PLEVEN, V.TARNOVO AND RUSE REGIONS

The District Vidin

As the development of the creative industries in the target areas is placed in the context of the specific geographic, economic and demographic features, the main trends characterizing the area, as well as its unique features, such as, for example, monuments and other objects of cultural heritage. The geographic location of the area for centuries has favored its development as a transport, commercial, cultural and political center. To the north, the province is bordered by the Republic of Romania, to the west it is adjacent to the Republic of Serbia, to the south is enclosed by the Balkan Mountains and to the east is bordered by the Montana region. The natural northern border - the Danube, makes it possible to have direct connections with all the countries of the Danube Basin.

Two Trans-European Corridors pass through the area: • European corridor No IV (Dresden - Prague - Bratislava - Gyor - Budapest -

Arad - Craiova - Vidin - Sofia - Plovdiv - Istanbul, with the Sofia - Kulata - Thessaloniki branch) connecting the Central European countries with the Aegean Sea (Port of Thessaloniki);

• European transport corridor No VII river route "Rhine - Main - Danube". Vidin is among the regions with the lowest GDP per capita and is the area with

the lowest wages. In the labor market, the trend of employment growth in recent years marks a turnaround in 2016, and unemployment remains over double the country's average. The investment activity in the field is also relatively low. Vidin is among the areas with the lowest tax burden and consolidating its position in the area with the least inhabitants due to labor emigration, depopulation and low birth rates. It is the second area in the country with the fastest aging population. Education in the field shows some positive trends such as, for example, specialization in vocational education in areas such as programming, design and ICT as well as the opening of an affiliate of the "Angel Kanchev" University.

The theaters and museums in the area continue to attract a significant number of visitors.

Vidin district is distinguished by tradition in the events related to the cultural holidays. Each year Vidin hosts exhibitions of paintings with sculpture, carving, regional and international festivals for folk songs and dances. Beyond the context of cultural, historical and rural tourism, which is a consequence, not an object of the cultural and creative industries, the area does not use the described sites of material cultural heritage, in a way that supports the development of cultural and creative industries. This is largely due to the lack of investment and the lack of capacity as migratory job-seeking processes often grow into emigration and deprive the population, which is most likely due to the high level of technology to initiate start-up activities in the field of creative industries.

The District Montana

GDP, wages and income in Montana are still well below the national average. At the same time, the trends of the labor market are not good. In 2016, Montana is the region with the lowest economic activity, and by the end of 2015 - with the least attracted foreign investments compared to the population. Average local taxes and

114

fees in the municipalities of the region place it among the lowest taxes. The aging of the population in the region is considerably ahead of the country.

Montana is characterized by a relatively poor cultural life. A positive trend is only observed in terms of interest in local theaters. In the last few years theater visits have risen rapidly - from 50 per 1000 people in 2012 to 301 per 1000 in 2016, almost equaling the country average of 322 visits per 1000 people. At the same time, however, interest in museums is falling for a second consecutive year and reaches 206 visits per 1,000 of the population at 734 per 1000 for the country. Montana is still among the few areas where there is no cinema and in 2016.

Theatrical and specialized library activities are represented by sites that are of regional importance (two theathers and a regional library).

Museum activities are represented by 7 museums and museum collections with 126,000 exhibits. The complex Chitalishte activities has well developed network. In most of the municipalities the Chitalishte is the only cultural institution. The total number of registered chitalishte in the area is 100. On the territory of Montana District has more than 600 declared cultural monuments with national and regional significance. For Montana, the predominant type of monuments are: residential and public buildings;

The District Vratsa

Though Vratsa remained in the upper half of the GDP per capita district ranking, it was one of few districts where it dropped in 2015. The labor market in the district exhibited certain disturbing tendencies. Vratsa was also among the few districts where employment rates went down in 2016 while unemployment was twice the size of that in the country as a whole. The low quality of road surfaces is still a serious problem. Investment activity was weak though the average rates of local taxes and fees in the district’s municipalities are relatively low. The demographic picture in the district is deteriorating. In 2016 the district’s cultural life could be characterized by low intensity. The intensity of cultural life in the district remained poor according to the monitored indicators in 2016. Among the areas where there are cinemas, Vratsa has the lowest attendance of the screenings (more than 10 times below the average for the country). Visits to museums in the area are rising in 2016, but they are many times lower than those in the country. The visits to the theaters in the area are diminishing. Decrease also shows interest in local libraries.

The District Pleven

GDP per capita and wages in the region are growing at a slower pace than the country average and the area is increasingly lagging behind. The decline in employment and rising unemployment in the region in 2016 contrasts with positive trends at national level. The investment activity in the area is comparatively low. Significantly lower than the average for the country remains the access and usability of the internet by the local population. Pleven region is among the municipalities with the lowest natural growth. The mechanical growth rate also declines and in 2016 reaches its lowest level in the last ten years.

115

Although the interest in museums to be traditionally high, the cultural life in the area is not particularly intense.

The District Veliko Tarnovo

GDP per capita as well as the gross annual average salary in the district grew at rates close to the national average ones but their values stayed considerably lower. The reason for the relatively high employment and the low unemployment in the district can be sought in the relatively good educational structure of the population. The district has been lagging considerably behind national average figures in the indicators for entrepreneurship and investment. The average rates of local taxes and fees in the district’s municipalities place Veliko Tarnovo among the districts with the highest rates. The rich historical and cultural heritage in the region puts it second in the country (after Gabrovo region) by the number of visits to the local museums. With a significant lead, the area is the first place to visit libraries. Visits to the theaters in the area increased in 2016, but remained below the national average. Visits to cinemas in the area are more than twice as low as the average for the country in 2016. The District Ruse

Though the Ruse district’s GDP has been increasing, its growth has been considerably below national average. The increased activity of the working age population has led to simultaneous rising employment and falling unemployment. Investment activity in the district has been on the rise, generally, though staying below the average in the country. Road quality has continued deteriorating fast. Most local tax and fee rates have stayed below national average rates. The local administrations’ transparency rating remains higher than the national average. During the last few years, population ageing has been faster and deeper in the district compared to the general national tendency – the main reason being the low rate of natural increase. The cultural life in the area is relatively intense in 2016. The relative number of visits to local theaters is almost twice as high as in the country. The attendance of cinemas is also high. Lower interest in local museums remains. In 2016 there was also a sharp decrease in visits to libraries in the area to below the average for the country compared to the population.

CHAPTER III. SWOT ANALYSIS

Strengths

• Dynamically developing sector

• A culture of high investment in new technologies and increasing the skills and capacity of staff

• Rich cultural heritage

• Developed internal market and a high level of internationalization

Weaknesses

• Bad investment capacity

• Lack of sufficient key competences and professional intelligence specialization

• No transfer of know-how from international networks and partnerships;

• Lack of sufficient management skills in creative management and communication

116

• Access to EU and Middle East markets

• A strong public sector

• High profitability of CCIs

• quality education and training programsin some industries, eg. Design, programming and more.

• Developed international co-operation(NGO)

• Traditional events and awards

• Strong culture and historical tradition

• Internationally Recognized Professionals

• "brain drain" of creative talents and peoplewith creative entrepreneurial skills

• limited access to CCI financing - retail /customers

• Very poor awareness of the possibilities forEU funding and the limited skills and capacity to access these financial sources;

• Poor cooperation between researchers andCCI enterprises;

• Small value added micro enterprises;

• Low export orientation

• Lack of a strategic framework for CCI policyand result oriented rather than innovation and planning ideas

• Missing supporting infrastructure in someindustries

• Lack of specialized education programs invocational and tertiary education for CCI management

• Lack of intelligent specialization ("Anyonewho does everything")

• Poor digitization of management processes

• Lack of a strategy for promotion and localbranding

• Irregular relations in the value chain

• Competition based on price, not on ideas

• Lack of critical mass (orientation only in thedomestic market)

• The physical infrastructure of theperforming arts needs investment and renovation;

• There is no close cooperation between artschools and institutions, and even less so between business and the arts;

• Direct dependence on the country'seconomic situation and planned national budget spending on culture.

• Strong concentration of CCI in the

117

metropolitan center

• Service levels are not high in the local market, and revenue is not enough to keep companies growing

Opportunities

• There is a growing need for training in CCI management and creative entrepreneurship;

• geographic, natural, cultural and historical grounds for the broad development of CCIs;

• Opportunities for regional, cross-border or local specialization;

• Easy adaptation to dynamic changes and trends in human resources in the sector;

• Development of NGO capacity to promote business models and competencies for CCIs and Creative Entrepreneurship;

• R & D capacity

• Presence of creative entrepreneurs;

• Availability of EU funds for CCIs;

• Promoting clusters of CCIs to create creative incubators and centers

• Increased demand for creative products

• Increase demand for CCI products and services

• Comprehensive and well-developed EU policy to support CCIs at local, regional, national and European level

• Ability to link culture to other sectors

• Self-employment and quality new jobs

• Use of CCIs to restructure professional lines for better adequate and competitive remuneration and development

• Large local and international demand for media products

Threats

• There are no measures to combat copyright and plagiarism systems, no programs to prevent "theft of ideas"

• Lack of clear outline of the CCI regulatory framework, incl. and that defining cross-sectoral links;

• High level of bureaucracy and corruption;

• Depopulation and the old population;

• Creation of monopolies and factual cartels in some CCI sectors

• Increase the "brain drain" due to uncompetitive compensation / payment creative professions and recognition of talents and limiting creativity through favoritism of technical implementation

• CCI products / services are limited primarily to the occurrence of an economic crisis and / or financial problems

• lack of sufficient public funds

• Rapidly changing technologies

• Migration of talents abroad

• The content of the products is easy to copy

118

CHAPTER IV. EVALUATION OF THE POTENTIAL FOR DEVELOPMENT OF CULTURAL AND CREATIVE INDUSTRIES

Bulgaria has all the necessary conditions for creativity-based innovations. The country does not experience a lack of creativity or a spirit of innovation to fuel future growth. What is missing, however, is the necessary interaction between creative and talented people and future-oriented researchers and inventors involved in research and development projects. Increasing these synergies would help promote innovation and business technology, including and CCIs and the development of consumer-oriented products / services based on Bulgaria's unique cultural origins. The main factors that could positively influence the growth of the CCI sector in Bulgaria and its transforming power to the economy to stimulate growth and innovation in other sectors are the speed of technology deployment, the speed of adaptation to technology, the specialization and the constant development of highly professional and creatively oriented human resources. This includes the creation of prerequisites for a favorable working environment for CCIs. The starting point is the creation of conditions for integration between traditional and innovative sectors of the economy through quality strategic planning at the level of policies

CONCLUSIONS

There is a need to plan and coordinate national and regional efforts to develop CCIs. For example, the regions included in the survey (with the exception of Ruse) do not have an Action Plan to promote the cultural and creative industries at local level, nor strategies at regional and national level.

Suggestion 1: The plan can provide a special focus on more traditional sectors such as performing arts, visual arts, cultural heritage, films, television, radio, music, books and newspapers, but to place special emphasis on supporting CCI sectors with great potential for creativity - focused on innovative activities, especially where the latter are based on digitization, game design, advertising, new media and interactive arts, or combined with a socialized cultural heritage. In these cases, specific funding for ICT and Innovation under Horizon 2020 can be used, as well as the Creative Europe Program or EIB Financial Instruments for Innovation, managed by the EIB. Additional grants can be attracted to capacity building and lifelong learning activities as well as technical improvements to SMEs. Appropriate funding should be aimed at promoting creativity in combination with entrepreneurship or energy efficiency; digitization and provision of publicly shared resources for knowledge transfer and skills development. The necessary virtual platforms for CCI management or distance learning can be created with funding for pilot projects, demonstration projects or innovations; Suggestion 2: It is advisable that the CCI plan / strategy be based on territorial specificities. At national level, the need for regulatory changes in line with the development of CCI business needs to be identified. For example, the creative component is not explicitly and clearly defined by recent changes to the Public Procurement Act, as well as issues related to authorship in innovative design and media content, are also not elaborated in the relevant national acts. This means that prior to the planning and implementation of the national strategy for the development of CCIs, a study of the legal basis and the need for changes has to be made to ensure the proper implementation and the feasibility of the expected results as well as the sustainable impact of the strategy / territory and quality of life.

119

Suggestion 3: Existing geographic features of the territories, e.g. Natural heritage with complementary historical or cultural functions should be recognized as an opportunity for further development of CCIs. This is of great importance for all rural areas with already identified or outlined cultural, natural, historical, architectural, etc. uniqueness that can provide the necessary basis for new open space use or products and services developed on the basis of the shared audience or on the basis of a specific intangible heritage.

120

identificarea Și evaluarea activitĂȚilor economice … · registrul comerțului, camera de...

Documents