idei religioase În egiptul antic

8/19/2019 Idei Religioase În Egiptul Antic

http://slidepdf.com/reader/full/idei-religioase-in-egiptul-antic 1/7

INSTITUTUL TEOLOGIC CREŞTIN DUPĂEVANGHELIE ”TIMOTHEUS”

Istoria și flozofa rli!ii

T"# A$ % S"str&l '

Ca(r& (i(a)ti)*

Co$+,&$i-,(r,(r, Ioa$.G/or!/Rotar&

St&($t*

Pt)& 0lori$.Io$&1

A$ st&(i& %2'3.%2'4



Idei Religioase în Egiptul Antic

În alegerea temei am dorit op iunea unei religii precre tine, nu atât pentru relevan a ei, câtț ș ț

pentru frumuse ea trăsăturilor comune cu iudaismul. De la în elegerea existen ei unui dumnezeuț ț ț

creator, a închinării, i până la cultul jertfelor putem vedea o lumină, cei drept cum mult maiș

slabă ca în Iudaism, ce arăta spre ristos.

!.". #e$is propune o optică diferită asupra religiilor păgâne precre tine. Iată doar câtevaș

medita ii de%ale sale&ț “Miza nu mai era să găsesc religia adevărată între o mie de religii false.

Se reducea, mai degrabă, la întrebarea: „Unde a ajuns religia la adevărata ei maturitate? Unde

sau îm!linit toate sugestiile !ăg"nismului, în măsura în care se !oate vorbi de a#a ceva?$ '()*,+ %ăg"nismul fusese co!ilăria religiei sau doar un vis !rofetic.&()*.

+amenii cred că #%au demonetizat oarecum pe Domnul nostru dacă pot dovedi că ni teș

documente precre tine (sau ceea ce ei socotesc a fi precre tin*, precum -anuscrisele de la -areaș ș

-oartă, #%au +anticipat'. !a i când l%am putea bănui că este un impostor, ca ietzsche, careș

inventează o nouă etică/ 0iecare învă ător bun, atât în iudaism, cât i în afara lui, l%a anticipat.ț ș

Întreaga istorie religioasă a lumii precre tine, în dimensiunea ei superioară, îl anticipează. uș

putea fi altfel. #umina care l%a luminat de la începuturi pe fiecare om poate străluci mai clar, darnu se poate schimba.'(1*

!oncep ia religioasă egipteană este contextul în care Israelul a fost nevoit să se dezvolteț

i să lupte pentru păstrarea identită ii religioase. 2cest lucru a fost cu atât mai greu cu cât evreiiș ț

nu militau pentru sincretism religios ca majoritatea religiilor politeiste, ci erau împotrivaacestuia. 2 vedea atât asemănările în linii mari, cât i diferen ele izbitoare în esen a teologică aș ț ț

acestora, ne aduce la o în elegere mai profundă a propriului sistem de credo%uri.ț

3na din cele mai puternice civiliza ii orientale datorită pozi iei geografice, 4giptul esteț ț

fondat de către faraonul -enes, considerat încă de la început un zeu%întrupat, cu capitala la-emfis. 2stfel, religia 4gipteană a jucat un rol important încă de atunci. +Întemeierea statuluiunificat echivala cu o cosmogonie. 0araonul, zeu întrupat, instaura o lume nouă, o civiliza ieț

infinit mai complexă i superioară aceleia a ora elor neolitice. 4sen ialul era de a asiguraș ș ț

permanen a acestei opere efectuate după un model divinț '(5*

Izvoarele istorice sunt vaste în diversitatea lor, cele mai importante dintre acesteaapar inând primelor dinastii. "e pare că după Dinastia a 6%a nu se mai adaugă aproape nimic nouț

în patrimoniul cultural. Inscrip ii murale, cât i vestigii arheologice se adaugă materialelorț ș

epigrafice(scrieri*, cea mai elocventă sursă. "crierea apare brusc i fără antecedente, la începutulș

primei Dinastii (5777 î.r.*, lucru pe care -ircea 4liade îl identifică cu un împrumut de lasumerieni(5*. 8extele piramidelor sunt cele mai vechi i apar fără a le putea determina motivulș

acestora. imeni nu tie exact ce i%a determinat să înceap o scriere pe pere ii piramidelor.ș ț

ieroglifele reprezintă o alta sursă epigrafică, indescifrabilă până la începutul secolului )9. 2lte



izvoare istorice epigrafice mai sunt& !artea -ori ilor, !artea 0unerarilor (cartea de cult*, !arteaț

în elepciunii (carte cu regul etice i cultice*, 8eologia din -emphis(filozofie egipteană aț ș

religiei*, !artea despre cele două drumuri i !artea despre ceea ce este în lumea subpământeanăș

(hăr i a călătoriei pe care cel mort trebuia să o facă în lumea subpământeană*.ț

8eologia egipteană prezintă o fixitate sau cum o numea savan ii europeni unț +imobilism',adică nu se schimbă cu mult după primele cinci dinastii. 0idelitatea fa ă de prima construc ieț ț

teologică se datorează unei în elegeri superficiale a adevarului i anume ei creadeau într%o ordineț ș

cosmică ce era atribuită exclusiv divinită ii i care, la început, a fost perfectă. 2stfel ei seț ș

străduiau să men ină această perfec iune a primei crea ii care, de i încheiată, ea nu are un trecutț ț ț ș

definitiv închis, ci +ea constituie suma modelelor ce trebuie imitate'(5*.

8ep zepi sau +:rima oară' a a cum numeau egiptenii această perioadă de început aș

pământului era caracterizată prin lipsa mor ii sau a bolii, a mâniei, a luptei i mai ales aț ș

dezordinii. aosul era văzut ca răul suprem, astfel orice schimbare ce ar fi fost făcută modelului primordial era considerată un regres spre haos, deci trumful for elor demonice.ț

În religia egipteană existau mai multe mituri cosmogonice, punând în centrul crea iei zeiț

diferi i i localizând diferit începutul crea iei în func ie de ora . 0iecare ora mare î i punea zeulț ș ț ț ș ș ș

lor principal ca zeu creator, ceea ce îi provoca pe teologi să construiască unu sistem religiosdiferit i să găsească figuri divine antagonice. !ât despre teme, printre cele mai vechi suntș &apari ia unei movile din apele primordiale, a unui lotus sau a unui ou la suprafa a 2pelorț ț

:rimordiale.

2pari ia unei coline deasupra imensită ii acvatice reprezenta o temă comună i altorț ț ș

tradi ii din acea vreme, aceasta semnifică ivirea pământului, a vie ii i con tiin ei. 2cest prim locț ț ș ș ț

apărut era identificat ca având originea la eliopolis, în locul numit +!olina de isip'. 2lte texte

vorbesc despre ul primordial care con ineaț +:asărea luminii' sau despre #otusul primordial purtând "oarele copil ce a răsărit dintr%un celebru lac de la ermopolis.

4tapele crea iei sunt diferit prezentate.ț +După teologia solară de la eliopolis, zeul ;a%2tum%<hepri a creat un prim cuplu divin, u (aer* i 8efnut părin ii zeului =eb (:ământul* i aiȘ ș ț ș

zei ei ut(!erul*. Demiurgul a efectuat crea ia masturbându%se sau scuipând. 4xpresile sunt naivț ț

grosolane, dar sensul lor este clar& divinită ile se nasc din substan a însă i a >eului "uprem.ț ț ș '(5*.-otivul pentru care vorbim despre ;a%2tum%<hepri ca un singur zeu este acela că ei reprezentau5 faze ale soarelui& <hepri(răsăritul*, ;a(soarele la zenit* i 2tum (apusul*. Din împreunarea luiș

=eb cu ut vor rezulta siris, Isis, "eth i eftis.ș

8otu i, teologia cea mai bine articulată i cea mai filozofică apar ine defapt celei maiș ș ț

vechi viziuni cosmogonice. 2ceasta a fost construită în jurul zeului :tah, care este considerat celmai mare zeu, 2tum fiind doar autorul primului cuplu divin. :tah creează prin spirit, adică inimasa, i cuvând, adică limba sa.ș +8eogonoia i cosmogonia sunt efectuate de către puterea creatoareș

a gândirii i a cuvântului unui singur zeu. 4 vorba desigur de expresia cea mai elevată aș

specula iei metafizice egiptene. După cum remarcă ?ohn @ilson, la începutul istoriei egipteneț

găsim o doctrină care poate fi apropiată de teologia crestină a #ogosului'(5*.



"us inătorii lui ;a vor deveni astfel rivali sus inătorilor lui :tah, crea ia fiind atribuităț ț ț

diferit. 8otu i, spre deosebire de :tah, ;a mai avea i alte îndatoriri fiind călăuza lumii deș ș

dincolo pentru sufletele mor ilor.ț

-itul despre crea ia omului, în mitologia egipteană, se dovede te a fi vag i inconsistent.ț ș ș

+amenii(erme* s%au născut din lacrimile(erme* zeului soare, ;a'

(5*

. 4giptul este primul pământlocuit de oameni i centrul lumii ce avea să apară.ș

Începutul haosului poate fi plasat cel mai probabil în perioada mitică de după creareaomului. "eth, zeul dezordinii, este cauza. 4l î i asasinează fratele, pe siris, un puternicș

conducător legendar al 4giptului. siris este cel ce i%a civilizat pe oameni i i%a învă at artaș ț

cultivării pământului, a instituit legi i i%a învă at pe oameni să%i respecte pe zei.ș ț ':lutarhos spuneca fratele lui siris invidios pe popularitatea acestuia se asociază cu A1 de complici si masurândîn taina cu precizie lungimea trupului lui siris, confec ionează un cufăr cu dimensiunileț

necesare frumos ornamentat, iar la un ospa unde mesenii sunt captiva i de aspectul cufărului,ț ț

"eth îi promite un dar celui ce va încăpea în el, i din to i care%l încearcă izbute te să intre numaiș ț ș

siris, venind ultimul, fiind închis, plumbuit i aruncat în fluviu'ș(B*

. 4xistă texte care adaugă laaceasta faptul că cadavrul lui siris este tăiat în bucă i de "eth i împră tiat în toată araț ș ș ț

4giptului, dar Isis găse te bucă ile (cu excep ia organului sexual* i le reconstituie.ș ț ț ș +"o ia luiț

siris, Isis, +marea magiciană', izbute te să se facă fecundă de către siris mort. După ce i%aș

îngropat trupul, Isis se refugiază în DeltăC acoloe, ascunsă printre hă i urile de papirus, ea aduceț ș

pe lume un fiu, orus. 2juns adult, orus î i face recunoscute drepturile sale în fa a zeilorș ț

4nneadei i îl atacă pe unchiul său "eth.ș '(5*

În lupta cu "eth, orus î i pierde un ochi, dar reu e te să iasă victorios. În timpul lupteiș ș ș

"eth se transfigurează într%un hipopotam, însă orus îl omoară cu o săgeată înfiptă în inimă.chiul său i%l dă tatălui său siris pentru a%l reînvia. După victoria sa, orus coboară în araț

mor ilor pentru a% i anun a victoris, fiind încoronat ca rege. 2stfel siris este reînviat, dar doar înț ș ț

forma spirituală. De aici înainte siris va fi recunoscut ca cel ce asigura fertilitatea.

După această luptă "eth devine un spirit hoinar i, după exilul său for at, zeul singurătă iiș ț ț

pustii i a dezordinii.ș

Isis reprezintă zei a armoniei matrimoniale, dar i a vindecării. Deasemenea reprezintă unț ș

suflet candid, ea conduce ara 4giptului în lipsa lui siris (atunci când acesta trebuia să%I înve eț ț

pe oameni*, ajutată de 8hot, zeul în elepciunii i îi protejează pe oameni de căldura arzătoare aț ș

lui ;a, păcălindu%l pe acesta pentru a pleca din lumea aceasta. -itologia spune că Isis, pentru aafla numele adevărat a lui ;a, crează o viperă din pământ i scuipatul zeului solar i o pune peș ș

drumul pe care ;a mergea deobicei. 2cesta este mu cat de arpe, însă, fiind zeu creator,ș ș porunce te veninului să iasă. :entru că vipera era făcută din saliva zeului, veninul nu se cură ă înș ț

totalitate i acesta o cheamă pe Isis pentru al vindeca, iar aceasta îl antajează. ;a îi dă numeleș ș

său secret în schimbul vindecării, iar prin aceasta Isis devine deopotrivă cu însu i demiurgul.ș

4xistă i varianta în care Isis nu face asta ca să îi spună lui ;a să plece, ci pur i simplu dinș ș

dorin ă de putere.ț (*



Dintre alte zeită i egiptene mai amintim de athor (zei a cerului i mai târziu doarț ț ș

+ochiul lui ;a', este fica zeului "oare i a fost împuternicită de acesta să distrugă omenirea careș

se răscula, dar este împiedicată tot de ;a*, "obeE (zeul apelor*, 2nubis (zeitatea lumii celormor i* i eEa (personificarea magiei*.ț ș

0araonul era considerat de sorginte divină, el era întruparea +maFat'%ului adică a +ordinii'sau altfel tradus a +adevărului'. Dacă ;a se luptă cu 2pophis pentru ca nu cumva haosul să punăstăpânire asupra lumii, faraonul face acela i lucru. 4l trebuie să aibă grijă ca lumea să nu seș

reîntoarcă în haos.'Deoarece ordinea socială reprezintă un aspect al ordinii cosmice, regalitateaeste considerată ca existând de la începutul lumii. !reatorul a fost primul regeC el a transmisaceastă func ie fiului i succesorului său, primul 0araon. 2cest transfer a consacrat regalitatea caț ș

institu ie divină.ț '(5* 0iind zeu, faraonul nu murea, avea însă de făcut o călătorie cerească care nuera lipsită de peripe ii. !ând ajunge în cer, acesta este primit triumfal de zeul soare, fără a aveaț

parte de judecata lui siris, i î i continuă existen a de pe pământ dând porunci i primindș ș ț ș

omagii.

!onisedara ia pe care o aveau egiptenii pentru via a de după moarte este una puternică,ț țcu care întreaga lor religie se identifica. 4ste interesant că de i evrei au crescut în acest contextș

nu au nici pe departe atâtea detalii fa ă de moarte. Defapt eolul este cât se poate de empiric înț Ș

6echiul 8estament, nu există detalii despre el. -otivul este acela că inten ia lui Dumnezeu pentruț

poporul său era să se identifice direct cu el, cu nimic altceva. Iată ce spune #e$is cu privire lavia a ve nicăț ș & +dacă le ipostaziem ca Gi când ar avea un înHeles substanHial dincolo de prezenHasau absenHa lui Dumnezeu, corupem doctrina privitoare la ele Gi ne lăsăm Gi noi corupHi gândindastfel.'()*. 8otu i, sugestiile acestor idei religioase egiptene ajung aproape de o palpare aș

adevărului. 4 fantastic să putem observa o în elegere atât de profundă a conceptului deț

moralitate, fie el primitiv, i a unei răsplă i viitoare.ș ț

4giptenii considerau că în om există două suflete&<a i a. <aș +era considerată putereade via ă a corpului. După moarte rămânea cu cadavrul, deoarece se nă tea odată cu trupul i caț ș ș

atare nu%l putea părăsi niciodată. 2cest suflet se Jhrănea cu darurile (daniile* aduse de rubedeniica jertfă pentru mort'(B*. a reprezenta sufletul propriu%zis, etern, purtătorul con tiin ei umane iș ț ș

al personalită ii omului. #a moarte, a, se deta a de trup zburând, în forma unei păsări , spreț ș

via a de după moarte i se întorcea periodic pentru a supraveghea starea trupului. 2stfel a luatț ș

fiin ă ideea deț +îmbălsămare' a trupului, o taină a erudi iei egiptene.ț

6ia a de după moarte a sufletului este descrisă în !artea -or ilor. !onform cu aceastaț ț

lumea mor ilor putea fi identificată cu cerul, 2pusul sau Insula 0ericirii. "ufletului celui decedatț

era condus de ;a în fa a completului de judecată format din trei zei principali& siris, orusț iș

2nubis, i secondat de al i B1 de judecători. !ei B1 de judecători aveau un vedere doar un singurș ț

păcat fiecare pe care trebuiau să%l judece. "ufletul celui mort trebuia să îi recunoască pe zei i săș

le adreseze laude, iar în fa a celor B1 de judecători trebuia să spună că nu a făcut păcatul avut înț

vedere. După aceste declara ii sufletul său era a ezat pe cântar contrabalansat de o pană. "e poateț ș

observa aici o anticipare a ideii cre tine de rău, căci sufletul era comparat cu cel mai u or obiect.ș ș

Dacă sufletul era mai u or decât acesta însemna că era gol i ca atare era declarat rău iș ș ș

condamnat la suferin ă ve nică, o primă sugestie a iadului cre tin, descrisă ca un loc în careț ș ș



sufletul era sfârtecat de crocodili i lei. Dacă însă sufletul era mai greu era declarat drept i seș ș

bucura de locul fericirii ve nice.ș

"acramentul din cadrul cultului egiptean era constituit de templu, institu ia preo iei iț ț ș

sărbătorile cultice. 8emplul, la început destul de sărăcăcios (o colibă făcută din nuiele de răchită*

era împăr it în curtea templului, în care poporul avea dreptul de a intra doar în perioadațsărbătorilor, la intrare în curte două obeliscuri, după curtea templului era o sală de coloane ceservea în scopuri ritualice i sanctuarul în care era statuia zeului. 8oate acestea erau înconjurateș

de ziduri de piatră pentru a o priva de lumea exterioară. :e măsura ce intrai în templu luminadescre tea până la o cufundare totală în înruneric a statuilorc, lucru ce constituia misticismulș

tipic egiptean.

Institu ia preo ească era formată din preo i, care se bucurau de putere politică, i faraon.ț ț ț ș

0aronul era preotul în adevaratul sens al cuvântului, el fiind un zeu întrupat. :reo ii erauț

considera i înlocuitori ai săi. :reo ia era deschisă atât femeilor (în cazul zei elor feminine ca Isis,ț ț ț

atsor sau ut*, cât i bărba ilor i în fruntea sa era un mare preot. :reo ii însă, pe lângăș ț ș ț

privilegii, trebuiau să se supună unor restric ii i să ducă o via ă morală. 4i nu trebuiau săț ș țmănânce deloc care de proc sau pe te(aceasta nu era acceptată ca jertfă* i aveau dreptul doar laș ș

carnea adusă ca jertfă.

!ultul egiptean avea loc zilnic, diminea ă la prânz i seara după un ritual prestabilitț ș

(acela i aproape de fiecare dată. "ărbătorile erau date cu ocazia victoriilor militare, a vizităriiș

statuilor zeilor între ele sau a schimbărilor cu temă religioasă. În cadrul acestora se puteau aducei jertfe umane.ș

;eformele religioase în istoria 4giptului nu au fost multe i au reprezentat o perioadăș

tristă pentru popula ia egiptului. Dintre acestea le amintim doar pe cea din timpul hiEso ilor i peț ș ș

cea a faraonului 4chnaton. !ucerirea 4giptului de către hiEso i a adus schimbări în religiașegipteană atât de bine conservată până atunci. 4i încearcă să îl introducă pe aal, identificat cu"eth, i îl proclamă zeul suprem. :entru egipteni aceasta a fost o lovitură puternică, "eth eraș

uciga ul lui siris, această schimbarea lua valen a unei victorii a for elor întunecate.ș ț ț

;eforma lui 4chnaton nu a fost atât de ostilă, dar a provocat revolta în rândul popula iei.ț

2ceastă mi care de reformă reprezintă încercarea de a transforma 4giptul într%un stat monoteist,ș

proclamând pe zeul soarelui (2ton, care i se păstrează totu i i identitatea de ;a* singurulș ș

Dumnezeu i eliminând toate statuile i reprezentările antropomorfe ale zeilor. "ingurul simbol laș ș

care se închina faraonul a rămas simbolul soarelui. După moartea sa, finul său 8uth%2nch%2monrestituie religia egipteană.

;eligia egipteană a avut cea mai lungă perioadă de existen ă în întreaga istorie aț

religiilor. 4a reu e te să anticipeze i să în eleagă, într%un mod superficial, câteva din adevărurileș ș ș ț

spirituale. "tâlpii de sus inere a aceste religii au fost via a de după moarte i cultul închinării laț ț ș

soare.



ibliografie&

()* "urprins de ucurie, !.".#e$is, editura umanitas(1* -edita ii pe :salmi, !.".#e$is, editura umanitasț

(5* Istoria credin elor i ideilor religioase, -ircea 4liade, editura tiin ificăț ș ș ț

(B* Istoria i 0ilozofia ;eligiilor%note de cursș

(5) http&KK$$$.ancientegLptonline.co.uEK

http://www.ancientegyptonline.co.uk/

http://www.ancientegyptonline.co.uk/

idei religioase În egiptul antic

Documents