HOTARIREA PLENULUICURTII SUPREME DE JUSTITIE A REPUBLICII MOLDOVA

Privind aplicarea normelor Codului de procedura civilala judecarea pricinilor in prima instanta

nr.24 din 12.12.2005

Buletinul Curtii Supreme de Justitie a Republicii Moldova, 2006, nr.8, pag.9

In scopul asigurarii aplicarii corecte si unitare a normelor Codului de procedura civila la judecarea pricinilor in prima instanta de catre instantele de judecata, Plenul Curtii Supreme de Justitie, in temeiul art.2 lit.e) si art.16 lit.c) din Legea cu privire la Curtea Suprema de Justitie, HOTARASTE: 1. Se explica instantelor de judecata ca art.6 din Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale garanteaza dreptul oricarei persoane la judecarea in mod echitabil a cauzei, in mod public, intr-un termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari asupra incalcarii drepturilor si obligatii lor sale cu caracter civil. 2. Se atrage atentia ca normele procedurale ce vizeaza modalitatea desfasurarii dezbaterilor judiciare in prima instanta sint aplicabile atit instantelor de judecata de drept comun, cit si instantelor de judecata specializate, cu exceptiile prevazute de lege. Instantele de judecata urmeaza a lua in consideratie faptul ca dispozitiile privitoare la dezbaterile judiciare nu sint aplicabile litigiilor care se examineaza in ordinea procedurii in ordonanta (simplificata) reglementata in capitolul XXXV din Codul de procedura civila. Pricinile in procedura speciala se examineaza potrivit regulilor generale, cu exceptiile si completarile stabilite in capitolele XXII-XXXIV din Cod si alte legi. Actiunile civile, inclusiv cele date in competenta instantelor economice se judeca in prima instanta conform procedurii generale (contencioase), stabilite prin Codul de procedura civila. 3. Pricinile civile se judeca in prima instanta in termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sint prevazute in art.192 din Cod. Instantele judiciare vor avea in vedere ca in mod prioritar si de urgenta se judeca categoriile de pricini indicate in art.192 alin.(2) din Cod si alte legi. 4. Se atentioneaza ca instanta ierarhic superioara in procesul examinarii pricinii in ordine de apel sau recurs este obligata sa verifice daca pricina a fost examinata in termen rezonabil. In cazul in care instanta ierarhic superioara va constata ca pricina a fost judecata cu incalcarea termenului rezonabil sau au fost incalcate grav alte norme procesuale sau materiale, in conformitate cu prevederile art.271 alin.(1), (3) din Cod va emite o incheiere interlocutorie prin care va atrage atentia instantei respective si va informa Consiliul Superior al Magistraturii. Avind in vedere faptul ca comportamentul partilor influenteaza asupra termenului de solutionare a litigiului, instanta de judecata va intreprinde toate masurile ca partile sa indeplineasca cu exactitate actele de procedura, sa nu faca uz de manevre dilatorii si sa foloseasca posibilitatile oferite de dreptul procesual pentru a reduce procedura de solutionare a cauzei. Daca partile tergiverseaza cu rea-credinta procesul, instanta de judecata este in drept sa impiedice un asemenea comportament si sa aplice sanctiunile prevazute de lege fata de vinovati, iar la cererea partii interesate sa solutioneze problema reparatiei prejudiciului cauzat prin tergiversare. Actiunile cu rea-credinta ale partilor la examinarea procesului urmeaza a fi determinate conform prevederilor art.61 CPC. 5. Examinarea pricinii in lipsa participantilor, care nu au fost instiintati despre data, locul si ora sedintei de judecata, reprezinta o incalcare a normelor procedurale si constituie temei pentru casarea hotaririi judiciare (art.386, 400 din Cod). De aceea, la inceperea dezbaterilor judiciare, instantele de judecata trebuie sa stabileasca daca participantii care nu s-au prezentat in sedinta, au fost instiintati legal potrivit dispozitiilor art.102-106 din Cod si daca acest termen a fost suficient pentru ca ei sa se prezinte in instanta. In caz contrar judecarea pricinii urmeaza a fi aminata. Potrivit art.105 alin.(5) din Cod, participantii la proces se vor considera legal citati doar atunci cind citatia Ie-a fost inminata personal contra semnatura pe cotor sau avizul postal cu privire la primirea citatiei. Prin telegrama sau prin alte mijloace vor fi citati participantii la proces, martorii, expertii, specialistii, interpretii in pricinile de urgenta stipulate in art.192 alin.(2) din Cod. Se explica instantelor de judecata ca citarea publica a piritului se admite doar in conditiile art.108 din Cod. Participantul la proces se va considera legal citat si in cazul cind personal sau prin reprezentant a fost instiintat in sedinta judiciara, contra semnatura, referitor la data sedintei judiciare viitoare. Termenul de care au luat cunostinta partile sau pentru care au primit citatii nu poate fi schimbat decit din motive temeinice si cu citarea partilor, problema data fiind solutionata de completul de judecata. Drept temei pentru aminarea examinarii pricinii va servi si cazul cind termenul pentru care au fost instiintati participantii la proces nu a fost de ajuns pentru ca ultimii sa se pregateasca pentru dezbaterile judiciare sau sa se prezinte in sedinta de judecata. 6. Potrivit art.6 din Conventia Europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art.23 din Cod se garanteaza fiecarei persoane dreptul la examinarea cauzei sale in mod public, precizindu-se faptul ca publicitatea dezbaterilor judiciare este regula, iar confidentialitatea - exceptia. In consecinta, in sedinta inchisa trebuie examinate pricinile specificate in art.23 alin.(2) din Cod si in alte legi. In orice caz, hotarirea se pronunta public. Examinarea pricinii in sedinta inchisa se va dispune prin incheiere motivata, care separat nu poate fi supusa nici unei cai de atac, insa poate fi atacata odata cu fondul cauzei. 7. La solutionarea problemei privind admiterea reprezentantilor mijloacelor de informare in masa in sedinta de judecata, presedintele sedintei va tine cont de prevederile art.18 alin.(3) din Cod si va putea admite inregistrarea audio-video, fotografierea, utilizarea altor mijloace tehnice numai la deschiderea sedintei si la pronuntarea hotaririi. Concomitent, instanta de judecata va tine cont de opinia participantilor la proces si de prevederile art.14 din Legea nr.514 din 06.07.1995 privind organizarea judecatoreasca. Se explica ca admiterea organelor de informare in masa la sedinta de judecata se examineaza de catre presedintele sedintei la prezentarea documentelor ce confirma dreptul reprezentantului presei de a efectua inregistrarea sau filmarea procesului. 8. La deschiderea sedintei, presedintele anunta in ce limba se va desfasura procesul. La stabilirea limbii de procedura, se va tine cont de prevederile art.118 din Constitutia Republicii Moldova, art.24 din CPC si de explicatiile Hotaririi Plenului Curtii Supreme de Justitie nr.12 din 09 aprilie 1999. 9. Dupa deschiderea sedintei judiciare, grefierul raporteaza presedintelui sedintei prezenta persoanelor citate, motivul neprezentarii celor absenti. La stabilirea identitatii persoanelor prezente presedintele sedintei urmeaza sa verifice numele, prenumele si patronimicul; anul, luna, ziua si locul nasterii, cetatenia; domiciliul. Categoriile actelor de identitate sint reglementate in art.1 din Legea nr.273-XIII din 09 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul national de pasapoarte. La fel, urmeaza a fi stabilite si ocupatia, situatia familiala, datele despre existenta la intretinere a altor persoane; studiile; datele despre invaliditate, daca poseda limba in care se desfasoara procesul. Presedintele sedintei, pe linga datele privitoare la identitate, poate stabili si alte circumstante, care au legatura cu solutionarea justa a litigiului (de exemplu, starea materiala, salariul in pricinile privind repararea prejudiciului s.a.); in cazul persoanei juridice se vor stabili imputernicirile conducatorului acesteia, sau, dupa caz, ale reprezentantului (art.75 din Cod), precum si daca nu exista circumstante care exclud dreptul acestora de a participa la proces (art.76 din Cod); in cazul participarii expertului - date cu privire la studii, functia detinuta, vechimea in munca, volumul investigatiilor, legatura dintre acesta si parti; martorului - gradul de rudenie. Consemnarea datelor enuntate, cu exceptia numelui, prenumelui, patronimicului, nu este necesara dupa aminarea sedintelor si in cazul cind nu este schimbata componenta instantei de judecata si a participantilor la proces. In cazul in care in sedinta de judecata partea isi apara interesele prin reprezentant, instanta de judecata urmeaza a verifica daca imputernicirile reprezentantului sint formulate in conformitate cu art.252 Cod Civil si art.80 CPC. Instantele de judecata vor avea in vedere ca imputernicirile pentru exercitarea actelor procedurale prevazute in art.81 CPC trebuie mentionate expres, sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata si legalizata in modul stabilit de lege. Totodata, instantele de judecata trebuie sa verifice daca nu sint cazuri vizind incetarea valabilitatii procurii continute in art.255, 1052 Cod Civil. 10. In conformitate cu art.18 din Legea privind organizarea judecatoreasca completul de judecata se constituie de catre presedintele (vicepresedintele) instantei. La anuntarea completului de judecata sau explicarea dreptului de a face propuneri de recuzare si de abtinere de la judecata, urmeaza a fi verificata chestiunea inadmisibilitatii participarii judecatorului la judecarea litigiului prin prisma incompatibilitatii, recuzarii si a abtinerii, aspecte invederate la art.49-50 din Codul de procedura civila. Se atentioneaza instantele de judecata ca este inadmisibil sa judece pricina repetat judecatorul care s-a pronuntat in fond in prima instanta, in apel sau recurs. In cazul in care judecatorul nu s-a pronuntat, dar a solutionat unele chestiuni de procedura, el poate participa la judecarea cauzei. 11. Propunerea de recuzare si de abtinere de la judecata urmeaza a fi prezentata oral sau in scris, pentru fiecare judecator in parte, cu indicarea motivelor concrete si, in caz daca ele exista, cu anexarea probelor ce confirma temeiul recuzarii. Propunerea de recuzare si de abtinere de la judecata urmeaza a fi depusa pina la inceperea dezbaterilor judiciare in fond, insa daca autorul in proces a aflat de existenta temeiului recuzarii sau abtinerii dupa ce a inceput judecarea pricinii in fond, el nu este lipsit de posibilitatea sa faca propunere de recuzare sau de abtinere de la judecata. Nu pot fi recuzati judecatorii carora li s-a incredintat solutionarea cererii de recuzare. Instanta de judecata decide asupra recuzarii si abtinerii in camera de deliberare printr-o incheiere motivata care nu se supune nici unei cai de atac decit odata cu fondul hotaririi sau deciziei. O astfel de mentiune se face si in procesul-verbal al sedintei de judecata. Pentru recuzarea expertului, specialistului, interpretului, grefierului si executorului judecatoresc in art.51 din CPC sint prevazute temeiuri suplimentare. 12. Presedintele sedintei este obligat sa le explice participantilor la proces atit drepturile lor generale, cit si cele speciale prevazute de lege (art.56, 60 din Cod). Instanta de judecata mai explica partilor consecintele unui eventual abuz in exercitiul drepturilor procedurale, adica folosirea cu rea-credinta a acestora, care va conditiona, la cererea partii interesate, obligarea partii vatamate la plata unei despagubiri. La fel, instanta de judecata urmeaza a atentiona partile si asupra sanctiunilor procedurale ce vor surveni pentru subiectul obligat in raport procedural in caz de neexecutare sau de indeplinire defectuoasa a unui act de procedura sau de exercitare abuziva a unui drept (decaderea din dreptul de a cere dovada cu martori, din dreptul de a administra o proba, din dreptul de a depune inscrisuri, pentru nedepunerea referintei, decaderea pentru neexercitarea caii de atac si neindeplinirea unui act de procedura). 13. Expertului si specialistului le sint explicate drepturile si obligatiile lor procedurale prevazute de art.154 din Cod, inclusiv dreptul de abtinere de la judecata, indiferent de faptul daca acestuia ii sint cunoscute sau nu drepturile inainte de efectuarea expertizei. Astfel, daca expertiza se va efectua in cadrul dezbaterilor judiciare, in cazul in care el este ferm convins ca in baza cunostintelor lui speciale nu poate rezolva sarcinile puse in fata sa sau ca materialele prezentate ii sint insuficiente pentru cercetari si deductii, expertul este obligat sa faca in scris o cerere de abtinere, mentionind motivele. Explicarea drepturilor si obligatiilor procedurale, somarea expertului asupra raspunderii penale in temeiul art.312 Cod Penal pentru darea cu buna-stiinta a unui raport de expertiza fals sau a unor marturii mincinoase se face printr-o declaratie scrisa ce se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Specialistului ii sint explicate drepturile si obligatiile procedurale prevazute de art.52, 92, 230, 360, 398 din Codul de procedura civila. 14. Formularea cererilor si a demersurilor se incadreaza in categoria drepturilor reale de care beneficiaza participantii la proces si care contribuie la solutionarea litigiului, eficacitatea realizarii actului de justitie si implementarea principiului disponibilitatii. Totodata, instanta de judecata urmeaza sa faca distinctie intre cereri si demersuri. Demersul este solicitarea participantului la proces adresata instantei de judecata pentru a se incuviinta efectuarea anumitor actiuni procedurale, care, dupa parerea acestuia, sint indispensabile solutionarii juste a litigiului, garanteaza folosinta, respectarea drepturilor si executarea de catre ceilalti participanti la proces a obligatiilor care le incumba (de ex: solicitarea adresata instantei de judecata de audiere a partii adverse in privinta anumitor fapte, de a administra anumite probe, de atragere in proces a coparticipantilor, intervenientilor, de subrogare a unei anumite parti, de audiere suplimentara a martorilor, de numire a expertizei, de cercetare la fata locului, de efectuare a delegatiei judiciare, de asigurare a actiunii, de incetare a cauzei, de scoatere a cererii de pe rol s. a.). Spre deosebire de demersuri, cererile au un caracter informational si contin date, care pot influenta asupra cursului dezbaterilor judiciare si emiterii hotaririi (de ex: informatia despre un participant ca se afla intr-o institutie curativ-profilactica va determina suspendarea procesului; cererea de aminare; cererea prin care este informata instanta de judecata despre imposibilitatea efectuarii expertizei s. a.). 15. Cererile si demersurile pot fi formulate in scris si verbal. Indiferent de forma, demersul trebuie motivat. Solutionarea demersului sau a cererii se face imediat prin incheiere judecatoreasca. Respingerea de catre instanta de judecata a cererii sau a demersului nu decade persoana interesata din dreptul de a le inainta din nou pe parcursul desfasurarii dezbaterilor judiciare, dar cu conditia ca prezentarea repetata a demersului sa fie determinata de circumstante noi si sa aiba loc pina la anuntarea finisarii judecarii pricinii in fond. Instantele de judecata vor tine cont de faptul ca solutionarea unor demersuri si cereri ce comporta un caracter simplu se face prin incheierea de sedinta consemnata in procesul-verbal al sedintei judiciare, iar in cazurile, precum solutionarea demersului de numire a expertizei, de solutionare a cererii de suspendare sau incetare a procesului, de solutionare a cererii de recuzare, de reluare a procesului s. a., se emite o incheiere motivata. 16. La solutionarea chestiunii privind examinarea pricinii in absenta unui participant la proces instantele de judecata vor tine cont de prevederile art.205 din Cod. Astfel, instanta de judecata va dispune aminarea pricinii in cazurile in care recunoaste imposibilitatea solutionarii pricinii in sedinta respectiva din cauza neprezentarii participantului la proces sau a martorului, expertului, specialistului, interpretului, a necesitatii de a prezenta sau reclama probe suplimentare, de a atrage in proces alte persoane sau de a efectua alte acte procedurale (art.208 CPC). La solicitarea intemeiata a participantului la proces, din cauza neprezentarii motivate a avocatului (reprezentantului) acestuia, instanta de judecata poate amina o singura data judecarea pricinii (art.206 alin.(5) din Cod). 17. Instantele de judecata vor face distinctie intre aminarea si intreruperea examinarii pricinii, deoarece dupa aminare dezbaterile judiciare se reiau de la inceput, inclusiv cu partea pregatitoare a sedintei, iar dupa intrerupere dezbaterile judiciare continua din momentul in care s-a dispus intreruperea. 18. Sarcina de instiintare a instantei de judecata despre motivele neprezentarii si probele care dovedesc motivul este pusa pe seama partilor. Datele despre temeinicia neprezentarii unui participant la proces pot proveni si de la alti participanti la proces sau in alt mod (de exemplu: de la institutia medicala, unde a fost internat reclamantul sau piritul etc.). Doar instanta de judecata poate aprecia circumstantele oferite intru invocarea temeiniciei sau netemeiniciei motivelor de neprezentare. 19. Instantele de judecata vor solutiona pricina in absenta participantilor in cazurile in care: - reclamantul si piritul au solicitat instantei de judecata examinarea pricinii in lipsa lor; - instanta considera neintemeiat motivul neprezentarii in sedinta de judecata a participantului la proces citat legal; - a avut loc parasirea neintemeiata a sedintei de judecata de catre o parte sau un alt participant la proces inainte de inchiderea dezbaterilor, precum si prezenta in sala de sedinta fara a lua parte la dezbateri; - piritul, instiintat legal despre locul, data si ora sedintei de judecata, nu s-a prezentat in judecata si nu a comunicat instantei de judecata motivul neprezentarii sau daca motivele sint considerate de instanta ca fiind neintemeiate, sau daca piritul nu a solicitat examinarea pricinii in lipsa sa. Examinarea cauzelor cu participarea obligatorie a partilor se va desfasura in pricinile privind incuviintarea adoptiei (art.291 din Cod), declararea capacitatii depline de exercitiu (art.295 din Cod), limitarea in capacitate de exercitiu sau declararea incapacitatii (art.306 din Cod), incuviintarea spitalizarii fortate si a tratamentului fortat (art.310 din Cod), incuviintarea examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie (art.315 din Cod) si in alte cazuri prevazute de lege. 20. Se explica ca instanta de judecata este obligata, din oficiu sau la cerere, de a dispune cautarea piritului in actiunile intentate in interesul statului, in pricinile de plata a pensiilor de intretinere, in pricinile de reparatie a prejudiciului cauzat prin vatamare a integritatii corporale, prin alta vatamare a sanatatii ori prin deces, iar in cazurile prevazute in art.109 alin.(2) CPC - la cererea persoanei interesate dupa achitarea cheltuielilor de cautare. 21. Judecarea pricinii in fond este acea parte a dezbaterilor judiciare in care sint constatate si elucidate circumstantele de fapt si de drept ale pricinii si care incepe cu prezentarea raportului judecatorului asupra pricinii prin care se reaminteste partilor obiectul litigiului, inclusiv esenta actiunii reconventionale, obiectiile prezentate in referinta asupra acesteia. Daca pricina se rejudeca dupa casare, raportul asupra pricinii trebuie sa cuprinda si indicatiile instantei care a dispus rejudecarea. La fel, in acest moment, presedintele clarifica daca reclamantul isi sustine pretentiile, daca piritul recunoaste pretentiile reclamantului si daca partile doresc sa incheie procesul cu o tranzactie. 22. Tranzactia poate fi incheiata doar de subiectii raportului material litigios (reclamant, pirit, intervenientul principal, reprezentantii acestora care dispun de aceste imputerniciri potrivit art.81 din Cod). Manifestarea volitiva a partilor privind incheierea tranzactiei se va face in forma scrisa, care se anexeaza la materialele dosarului, sau in forma verbala, dar care obligatoriu se consemneaza contra semnatura in procesul-verbal al sedintei judiciare de ambele parti. Concomitent, partilor le sint explicate urmarile unei astfel de actiuni procedurale prevazute de art.265 lit.b), d) din Cod, lamurindu-li-se ca dupa confirmarea tranzactiei nu se admite o noua adresare in judecata intre aceleasi parti cu privire la acelasi obiect si pe aceleasi temeiuri si se concretizeaza daca partilor cele lamurite le sint clare. Solutionarea cererii de incheiere a tranzactiei se face de instanta de judecata in camera de deliberare, in legatura cu care fapt se emite o incheiere motivata de incetare a procesului in conditiile art.266 din Cod, care poate fi atacata cu recurs. 23. Renuntarea la actiune, ca si tranzactia, este un drept de dispozitie al partilor. Astfel, reglementarile procedurale in aceasta materie sint analogice celor explicate la incheierea unei tranzactii. Cu toate acestea, instantele de judecata vor tine cont si de faptul ca in cazul in care reclamantul inainteaza mai multe pretentii si renunta doar la o parte din ele, instanta de judecata va continua examinarea cauzei in privinta celora la care nu s-a renuntat si va inceta procesul in privinta celorlalte. In cazul renuntarii reclamantului la actiune, in procesul verbal este suficienta doar semnatura reclamantului. In cazul admiterii renuntarii reclamantului la actiune, cit si confirmarii tranzactiei, instantele de judecata vor emite o incheiere in conditiile art.265 lit.c), d) si art.266 CPC. 24. Consecintele renuntarii reclamantului la actiune difera de cele privitoare la recunoasterea actiunii de pirit, deoarece daca in primul caz procesul este incetat, atunci recunoasterea actiunii de catre pirit semnifica ca ultimul recunoaste pretentiile material-juridice ale reclamantului si acest fapt se consemneaza in procesul-verbal al sedintei judiciare sub semnatura, dupa care procesul continua si se finalizeaza cu emiterea si pronuntarea unei hotariri. In acest caz, partea motivata a hotaririi poate contine doar mentiunea ca piritul a recunoscut actiunea. 25. Partile si participantii la proces, la propunerea presedintelui sedintei, au dreptul sa-si puna reciproc intrebari. Corectitudinea formularii intrebarii, logica si legatura cu obiectul litigiului urmeaza a fi verificate de catre presedintele sedintei. Intrebarile ofensatoare sau care tind sa dovedeasca fapte straine de obiectul litigiului, care contin raspunsul nu pot fi incuviintate de instanta de judecata. In acest sens, instanta de judecata emite o incheiere asupra intrebarii, precum si asupra motivului respingerii ei. 26. Explicatiile scrise ale partilor obtinute prin intermediul delegatiei de judecata, prin asigurarea probelor sau referinta, se dau citire de judecator in sedinta. Participantii la proces pot da explicatii pe marginea acestora. Dispozitii analogice sint aplicabile si depozitiilor martorilor obtinute in acelasi mod (art.221 din Cod) care se apreciaza in cumul cu celelalte probe. 27. Ordinea cercetarii probelor se determina, dupa ascultarea opiniei partilor, printr-o incheiere care se consemneaza in procesul-verbal. Schimbarea ulterioara a acestei ordini se poate face printr-o incheiere motivata, in acelasi mod. Cererea de modificare a ordinii de cercetare a probelor poate fi inaintata atit de partile in proces, cit si de alti participanti la proces. 28. In cazul in care mijloacele de proba in sustinerea pretentiilor reclamantului se afla sub controlul piritului, instanta de judecata, la cererea reclamantului, va putea sa ordone ca probele sa fie infatisate de catre pirit, cu conditia garantarii confidentialitatii informatiilor, potrivit legii. Instantele de judecata vor respinge cererea de prezentare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile in care cuprinsul inscrisului priveste chestiuni cu totul personale, cind prezentarea inscrisurilor ar incalca indatorirea de a pastra secretul, cind prezentarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii sau unei alte persoane. 29. Inainte de audierea martorului, se va stabili identitatea acestuia conform prevederilor pct.11 al prezentei Hotariri, inclusiv se va verifica daca acesta nu se incadreaza in categoria persoanelor specificate in art.133,134 din Cod. Daca martorului ii lipsesc documentele care ii atesta identitatea, el poate fi audiat daca partile confirma identitatea acestuia. Instantele de judecata, intru exercitarea obligatiei principale care ii incumba martorului de a nu depune declaratii mincinoase sau de a refuza de la depunerea acestora, il someaza asupra raspunderii penale potrivit art.312, 313 Cod penal care se face contra semnatura printr-o declaratie care se anexeaza la procesul-verbal al sedintei de judecata. Refuzul martorului de a da explicatii trebuie sa fie motivat si urmeaza sa fie exteriorizat sau in forma declaratiei scrise, sau in forma mentiunii contra semnatura in procesul-verbal al sedintei judiciare. Depozitiile martorului nu pot fi considerate proba daca el nu poate indica sursa informatiei sale. Consemnarea depozitiilor martorului in procesul-verbal se efectueaza conform art.220 alin.(1) din Cod. Se explica instantelor de judecata ca orice stersatura, completare, schimbare in depozitiile martorilor care nu au fost acceptate si semnate de presedintele sedintei, de grefier si de martor vor fi considerate nule. Locurile nescrise din depozitie trebuie implinite cu linie astfel incit sa nu se poata adauga nimic. Daca procesul-verbal de consemnare a depozitiilor martorului nu este semnat de acesta si nici nu cuprinde vreo mentiune privitoare la motivul nesemnarii, instanta de judecata nu poate sa tina cont de aceasta declaratie. Privitor la necesitatea audierii repetate sau efectuarea unei confruntari instanta de judecata decide printr-o incheiere consemnata in procesul-verbal. Participarea pedagogului este obligatorie la audierea martorilor in virsta de pina la 14 ani si, la latitudinea instantei de judecata, in cazul audierii martorilor in virsta de la 14 pina la 16 ani. Nu poate fi admisa in calitate de pedagog o persoana, fie chiar si cu studii pedagogice, daca este parte la proces sau este oarecum interesata in examinarea cauzei. Nu pot fi audiati in calitate de martori minorii in privinta carora s-a ivit litigiul, precum se intimpla in cazurile de determinare a domiciliului copilului minor, dupa desfacerea casatoriei sau decaderea din drepturile parintesti. In aceste cazuri instanta de judecata doar asculta opinia copilului. Potrivit art.218 alin.(2) CPC, doar in cazuri exceptionale, cind trebuie constatate unele circumstante ale pricinii, si printr-o incheiere de sedinta care nu poate fi atacata separat se admite audierea martorului minor in lipsa partilor, in camera de deliberare. Depozitiile martorului minor vor fi aduse la cunostinta participantilor la proces dupa revenirea completului in sala de sedinta. 30. Cercetarea inscrisurilor se va efectua in conformitate cu art.222 CPC. Totodata, instantele de judecata trebuie sa faca distinctie neta intre inscrisuri si probe materiale. Astfel, notiunea de inscris cuprinde orice document, conventie, contract, certificat, scrisoare de afacere ori scrisoare personala, alt material expus in scris cu litere, cifre, semne grafice, precum si primit prin fax, posta electronica ori prin alt mijloc de comunicare sau in alt mod ce permite citirea informatiei si care se refera la circumstante importante pentru solutionarea pricinii, care confirma veridicitatea lor, inclusiv sentintele, hotaririle si actele judiciare, anexele (scheme, proiecte, desene etc.) la procesele verbale ale actelor procedurale (art.137 CPC), pe cind probele materiale constituie diferite obiecte (art.142 alin.(2) CPC). 31. Instantele de judecata urmeaza sa acorde atentie deosebita cercetarii unor astfel de inscrisuri precum sint corespondenta si comunicarile telegrafice personale, pentru care si legislatorul a prevazut printr-o norma separata specificata la art.223 din Cod folosirea acestora in justitie si mai ales din considerentul ca este legata de continutul confidential al acestora, luindu-se in consideratie si protectia legala a secretului corespondentei oferita de art.8 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, care garanteaza ca orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale. Astfel, in cazul in care sedinta judiciara a fost declarata publica, atunci cind este necesar de a fi cercetate astfel de inscrisuri si nu exista consimtamintul corespondentilor, instantele de judecata trebuie sa emita o incheiere motivata de anuntare pe aceasta durata de timp a cercetarilor in sedinta judiciara inchisa. Acordul sau refuzul corespondentilor referitor la forma cercetarii acestora trebuie exprimat verbal sau in scris si se consemneaza in procesul-verbal al sedintei judiciare. Dupa ce sedinta a fost declarata inchisa, in sedinta pot participa, afara de parti, reprezentantii acestora, interpretul si acei participanti intre care s-a purtat corespondenta, specialisti, experti, martorii care urmeaza a fi audiati asupra unor momente din cercetarea acestor inscrisuri. Dupa studierea acestor inscrisuri, presedintele sedintei de judecata trebuie sa someze participantii care au asistat in sedinta inchisa sa se abtina de la raspindirea celor auzite altor persoane. Dispozitiile art.223 CPC nu se aplica in cazul in care nu este cercetat continutul corespondentei, ci doar se face referire la data expedierii si primirii corespondentei sau determinarea domiciliului adresantului. 32. Cercetarea inregistrarilor video si audio este reglementata de art.226 din Cod, norma de care urmeaza sa se conduca instantele de judecata. Determinarea admisibilitatii ca proba a inregistrarilor audio-video se va face prin prisma prevederilor art.146 din Cod. Instantelor de judecata li se explica ca, dupa finisarea reproducerii inregistrarii video sau audio, participantii la proces urmeaza sa dea explicatii referitor la cele vizionate sau audiate, care sint consemnate in procesul verbal al sedintei judiciare. In cazul in care va aparea necesitatea de a stabili daca inregistrarea este primara sau derivata, instantele de judecata pot solicita ajutorul unui specialist. Daca specialistul se va abtine de la darea unei explicatii pe motiv ca sint necesare cunostinte speciale privitor la determinarea acestor circumstante urmeaza a fi dispusa efectuarea unei expertize. 33. In conformitate cu art.148 CPC, instanta de judecata va ordona efectuarea expertizei judiciare la cererea partilor sau a participantilor la proces, iar in cazurile prevazute de lege - din oficiu (de exemplu: ordonarea expertizei de constatare a starii psihice (art.305 CPC)). Instantele de judecata sint in drept sa dispuna ordonarea expertizei in statele cu care Republica Moldova a semnat tratate cu privire la asistenta juridica si raporturile juridice in materie civila, familiala si penala. Se explica instantelor de judecata ca efectuarea expertizei se va incredinta institutiilor specificate la art.12 din Legea nr.1086-XIV din 23.06.2000 cu privire la expertiza judiciara. 34. Instantele de judecata vor face distinctie intre categoriile de rapoarte de expertiza. Astfel, expertiza suplimentara sau repetata va fi dispusa numai daca este precedata de existenta unui raport de expertiza pe acelasi obiect. Totodata, este necesar de a se face deosebire intre expertiza suplimentara si expertiza repetata, care sint numite in virtutea unor temeiuri diferite si procedura de efectuare a acestora este distincta. Astfel, expertiza suplimentara se va dispune in cazul in care raportul de expertiza nu este suficient de clar sau este incomplet, ori au aparut noi probleme referitor la circumstantele examinate ulterior (de ex.: expertul nu a oferit raspuns la citeva intrebari sau nu a examinat toate obiectele sau materialele prezentate). Expertiza suplimentara se va efectua de catre acelasi expert sau de altul, mentiune care urmeaza a fi notificata in incheierea judecatoreasca. Necesitatea unei expertize suplimentare va decadea in cazul in care interogarea expertului in sedinta judiciara va fi suficienta pentru inlaturarea acestor neclaritati. Expertiza repetata, spre deosebire de cea suplimentara, va fi dispusa de instantele de judecata daca exista dubii in privinta veridicitatii sau temeiniciei raportului de expertiza care se pot datora fie concluziilor contradictorii ale expertilor, fie ca au fost incalcate normele de drept procedural. Expertiza repetata intotdeauna va fi incredintata unei comisii de experti. Expertii care au participat la efectuarea expertizei anterioare nu au dreptul de a participa din nou la investigatii. Ordonarea expertizei si cuprinsul incheierii de judecata urmeaza a fi facute conform dispozitiilor art.148, 149, 153 din Cod. In incheiere instanta de judecata isi va motiva indoielile asupra raportului anterior, ale carui concluzii le considera dubioase, de ce anume si-a facut aceasta parere. Incheierea prin care s-a dispus efectuarea expertizei poate fi atacata doar odata cu fondul cauzei. Concomitent, instanta de judecata este in drept, pina la prezentarea raportului de expertiza, sa suspende procesul printr-o incheiere care se supune recursului potrivit art.261 lit.d) din Cod. 35. Raportul de expertiza este examinat in sedinta de judecata si evaluat in ansamblu cu celelalte probe, neavind forta probanta prestabilita, dar respingerea acestuia va trebui sa fie motivata in hotarirea judecatoreasca. Cercetarea raportului de expertiza presupune din partea instantelor de judecata aducerea la cunostinta tuturor participantilor in proces a continutului acestuia si concomitent verificarea conformitatii raspunsurilor oferite intrebarilor adresate si a temeiniciei concluziilor depuse. Partea la proces nu este lipsita de dreptul de a anexa la cererea de chemare in judecata concluzii (expertize), insa daca procesul este pornit, ordonarea expertizei se va efectua numai in baza incheierii de judecata. 36. Instantele de judecata vor face deosebire intre necesitatea dispunerii unei expertize si consultarea unui specialist. Implicarea in proces a specialistului se va efectua de instantele de judecata doar in cazul in care sint reclamate cunostinte speciale intr-un anumit domeniu al stiintei, tehnicii, la cercetarea inscrisurilor, probelor materiale, audierea si vizionarea inregistrarilor video-audio, dispunerea unei expertize, audierea martorilor, la adoptarea unor masuri de asigurare a probelor, in alte probleme ce tin de dreptul litigios. Atragerea specialistului in proces se face in virtutea cererii unui participant sau din oficiu, printr-o incheiere de sedinta consemnata in procesul verbal. Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Se atentioneaza instantele de judecata ca specialistul nu este somat de raspundere penala. 37. Cererea pentru declararea probelor ca fiind false se va solutiona potrivit art.227 din Cod. Procedura falsului se refera la administrarea dovezii cu inscrisuri, si nu la rapoartele de expertiza. Partea care a recunoscut in instanta de judecata un inscris sub semnatura privata nu poate declara ulterior ca inscrisul este fals, intrucit marturisirea facuta este irevocabila. Numai in cazul in care se va dovedi ca recunoasterea a fost facuta datorita unui viciu de consimtamint, se va admite declararea inscrisului ca fiind fals si poate fi dispusa efectuarea unei expertize sau partilor sa le fie propusa prezentarea altor probe. Starea materiala a inscrisului, care se solicita de a fi declarat ca fiind fals, se consemneaza in procesul-verbal al sedintei judiciare pentru ca inscrisul sa nu poata fi ulterior modificat. 38. Instantele de judecata inainte de a anunta finalizarea examinarii pricinii in fond clarifica daca participantii la proces nu mai au si alte completari. In cazul in care nu sint completari, presedintele declara finalizarea examinarii pricinii, iar instanta de judecata trece la sustineri orale. 39. La acordarea luarilor de cuvint in cadrul sustinerilor orale instantele de judecata vor respecta ordinea prevazuta de art.233 din Cod. Participantii la proces nu au dreptul sa apeleze in luarile lor de cuvint la circumstante neexaminate de instanta de judecata si nici la probe neelucidate in sedinta judiciara, mai ales daca astfel de circumstante si probe nu au fost cunoscute pina la finalizarea examinarii pricinii in fond. Partile pot sa depuna concluzii scrise sau note scrise semnate de ele, ale sustinerilor lor orale. Notele scrise sint anexate la dosar. 40. Dreptul la replica, in virtutea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare, ofera ultima posibilitate de a obiecta asupra celor afirmate in cadrul sustinerilor orale si asupra circumstantelor in ansamblu ale cauzei. Participantii pot lua cuvint in consecutivitatea stabilita de art.233 din Cod, dar cu unica exceptie - dreptul la ultima replica apartine piritului si reprezentantului acestuia. 41. Reiesind din sensul art.236 CPC, instanta de judecata dupa incheierea sustinerilor orale, din motive intemeiate, fara a se retrage in camera de deliberare, poate dispune aminarea deliberarii si pronuntarii hotaririi pe un termen de cel mult 10 zile, informind partile despre locul, data si ora pronuntarii hotaririi, fapt consemnat in procesul-verbal. La data si ora fixata, instanta de judecata se retrage in camera de deliberare, indiferent de faptul daca s-au prezentat sau nu partile sau participantii la proces, deoarece la aceasta faza nu se mai admit cereri, probe sau explicatii suplimentare. In camera de deliberare, instanta de judecata adopta, de regula, hotarirea integrala. In cazul in care va fi adoptat doar dispozitivul hotaririi, redactarea hotaririi motivate se va amina pe un termen de cel mult 10 zile. Concomitent, se atentioneaza ca in cazul in care instanta de judecata imediat dupa sustinerile orale se retrage in camera de deliberare si adopta doar dispozitivul hotaririi, in conformitate cu prevederile art.242 CPC, redactarea hotaririi poate fi aminata pe un termen de cel mult 15 zile. 42. Procesul-verbal se intocmeste in scris (de mina sau dactilografiat) pentru fiecare sedinta de judecata si act de procedura indeplinit si trebuie sa corespunda cerintelor prevazute de art.274 CPC. In orice caz, procesul-verbal trebuie sa fie perfectat in termen de 5 zile de la data incheierii sedintei. Neintocmirea procesului-verbal sau lipsa acestuia constituie temei incontestabil de casare a hotaririi, deoarece acest fapt face imposibila exercitarea controlului judiciar privind imprejurarile si modul in care s-au desfasurat dezbaterile judiciare. Acelasi efect il produce si procesul-verbal in care exista doar mentiunea ca procedura este completa fara ca sa cuprinda ordinea dezbaterilor, explicatiile partilor, continutul concluziilor sau a cererilor formulate de parti (art.388 alin.(1) lit.g) si h), art.400 alin.(3) lit.f) din Cod). Presedintele Curtii Supreme de JustitieValeria STERBET

Chisinau 12 decembrie 2005nr.24