Hititii

Arhitectura. Arta. Stiintele

Exista diferite controverse si discutii referitoare la originea artei , religiei, sau scrierii hititilor; dupa unii ar fi de fapt hurite ( populatii care au locuit si stapanit zona inaintea regatului hitit) sau de influenta asiriana. Un lucru este sigur insa: hitita este prima limba indo-europeana atestata.

Arhitectura - distingem la hititi toate cele trei tipuri importante ale arhitecturii: militara, civila si religioasa. Si nu doar atat, aceste forme coexista in interiorul tututror asezarilor , singura exceptie, sanctuarul de la Yazilikaya, desi notabila, nu contrazice aceasta regula.

Din ceea ce insemna odata arhitectura hitita doar structura a ramas vizibila pana astazi.Suprastructura, contruita din material mai putin durabile cum ar fi lemnul sau caramizile din au disparut complet. Reiese foarte clar totusi din aceste ramasite ca fundamentaul constructiilor erau blocurile mari din piatra, aduse din carierele care abunda in Anatolia sau era folosit direct relieful natural-pietros. Hititii sunt considerati cei mai priceputi constructori de fortificatii ai antichitatii. Zidurile de la Hattusa sunt contruite din compartimente dreptunghiulare sau patrate care erau apoi umplute cu straturi de pamant si nisip batatorite succesiv. Acesta capatau o duritate incredibila, erau practice imposibil de distrus in vremea de atunci. Aceste ziduri se suprainaltau cu ajutorul caramizilor din lut sau chirpici ajungand la o inaltime deaproximativ 8 m, iar din loc in loc ( cam12 m) se ridicau turnuri de aparare care ajungeau pana la 13 m inaltime. Au fost descoperite 8 pasaje care traveseaza zidurile, care se banuieste, puteau fi folosite drept capcane; adica se ascundeau aici trupe hitite care pregateau ambuscade in eventualitatea unei patrunderi a inamicului dincolo de ziduri. Fatada sudica a orasului, partea cea mai inalta, era aparata de un zid in forma de piramida cu o latime de 250 de metri, in centrul acestuia era o poarta monumentala flancata de 2 sfinxi care parca priveau spre Egipt. O caracteristica a arhitecturii hitite este lipsa de simetrie a constructiilor, exceptie facand doar portile si usile. Templele erau preavazute cu usi duble, iar importanta acestora este redata exagerat in tablitele care contin texte cu caracter ritual.

Mai trebuie spus ca aveau un sistem complex de aprovizionare a cu apa folosind direct izvoarele natural, pe principiul vaselor comunicante si diferentelor de presiune, care era apoi depozitata in 7 bazine uriase. Un singur bazin putea acoperii nevoile a 10000 de oameni timp de un an. Se pare ca Hattusa era un oras locuit de peste 50000 de oameni in perioada de maxima inflorire a Imperiului.

Orasul era practic impartit in doua: orasul de jos, care era partea mai veche a orasului, datand din timpul Regatului Vechi si orasul de sus, dezvoltat in timpul marelui

1

imperiu, unde s-a si contruit Marele Templu si resedinta Regala. Ceea ce sugereaza ca pozitia inalta si fortificatiile erau menite in primul sa apere templele si familia regala.

Exista multe structuri catalogate ca si temple in Hattusa, dar nu se stie daca erau temple apartinand unei singure zeitati sau mai multora , deoarece nu a fost gasita nici o statuie sau alt obiect de cult. Templele erau de fapt niste complexe alcatuite din camera de depozitare, care inchideau structura, o curte interioara si camera( sau camerele) rituale. O alta caracteristica a templelor hitite erau ferestrele foarte largi cu deschidere spre exterior.

Desi exista destule ramasite de locuinte (arh. civila) ,nu se stiu totusi prea multe lucruri despre viata oamenilor obisnuiti judecand dupa ramasitele acestora; si aceasta din doua motive:I nmare parte mortii erau incinerate ,iar in putinele cimitire descoperite sunt extreme de sarace in obiecte personale care se gasec in ritualire de inmormantare la alte civilizatii; al doilea motiv ar fi Acela ca situl cel mai important, Hattusa a ars din temelii. Din aceste motive mai avem un aspect important al oricarei civilizatii despre care nu putem spune prea multe , si anume ceramica.

Arta - M.Riemschneider ne spune ca “elementul la care adera locuitorul Asiei apusene, element considerat ca simbolul sau personal sip e care-l dedica intotdeaunazeului pentru care are inclinatie[…]este sigiliul”. Drept urmare am prezentat cateva sigilii regale hitite, care fara indoiala au veleitati artistice, simbolice, religioase, dar sunt totusi obiecte personale( si oficiale in acelasi timp e adevarat). Pentru cei interesati am facut o referire in bibliografie (D.G.Hogarth). De asemenea , desi avem multe texte pastrate de la hititi, sunt foarte putine care pot fi considerat literar-artistice: un basm si cateva povestiri umoristice. S-au descoperit si statuete, obiecte de podoaba sau functionale, unele de inalta valoare artistica, precum vasul din exemplu, terminat in forma de cap de cerb, sau chiar un simplu ac cu o maciulie astistic executata. La fel am facut trimiteri spre locurile un pot fi gasite (expuse) si unde se ofera si descrieri mai detaliate.

Totusi putem spune ca forma de arta reprezentativa la hititi, ca si la egipteni de pilda, este sculptura, mai precis cea monumentala. Aceasta este prima care iti atrage atentia la Hattusa inca de la intrare. Portile ornate cu lei sau sfinxi de piatra. Aceste sculpturi, inclusiv basoreliefurile, chiar daca autorii- artistii sunt practice necunoscuti ne spun foarte mult despre istoria hititilor si despre felul lor de a fi. Sculpturile hititilor sunt practice legate de arhitectura lor; nici o sculptura de sine statatoare, izolata, nu a fost inca descoperita in siturile hitite. Toate acestea sunt monolitice si se pare ca au fost sculptate in cariere, iar mai apoi aduse si integrate direct in constructii. Au fost produse cu maiestrie si originalitate , asemanarile cu lucrari ale contemporanilor lipsind cu desavarsire. Preferinta hititilor pentru sculptura se vede si din abundenta basoreliefurilor sapate direct in piatra naturala, acestea putand fi observate peste tot, de la Izmir la raul Eufrat si de la Muntii Pontici pana pe tarmul Mediteranei . Un capitol special insa il reprezinta sanctuarul in aer liber de la Yazilikaya.

2

Yazilikaya inseamna in limba turca “piatra inscriptionata”. Complexul se afla situat la baza unei creste inalte, la est de Hattusa si este format din doua camera denumite conventional A si B. Spre deosebire de templele din interiorul cetatilor , Yazilikaya este practice “construit intre peretii de stanca inalti de pana la 12 metri si nu poseda nici un fel de acoperis. Aparent au existat contructii “artificiale in jurul sanctuarului dar acestea nu s-au pastrat. Sancuarul a fost folosit incepand cu sec. 15 B.C., dar celebrele figurine, reprezentari ale zeilor si regilor dateaza doar din sec. 13 B.C. aparent la comanda lui Suppiluliuma II, in memoria tatalui sau Tudhalya IV. Sanctuarul este “Casa celebrarii noului an” , o casa a Zeului Furtunii, unde se tineau festivitati care celebrau tot panteonul cu ocazia Noului An si cu ocazia venirii Primaverii.

Camera A, ceam mai mare adaposteste impresionanta procesiune a celor 64 de zeitati dar si o reprezentare a regelui Thudalya IV, aducand omagiu Zeului. Camera B, mai mica, adaposteste cei 12 zei ai lumii de dincolo, si este mult mai bine conservata fiind acoperita cu pamant pana la excavarea ei la mijlocul sec. XIX.

In ceea ce priveste Stiinta, sau stiintele, putem considera arhitectura ca fiind stiinta suprema la hititi, odata cu realizarea impresionantului edificiu numit Hattusa. Singura scriere referitoare la ceea ce putem astazi numi stiinta am gasit-o in “Life and Society in the Hittite World” (T.Bryce) capitolul 9, intitulat “Vindecatorii bolilor”. Bineinteles informatiile despre acestia ne parvin tot din scrierile cuneiforme hitite. Si aflam urmatoarele lucruri:

- majoritatea dioctorilor erau barbati- medicina era era o ocupatie calificata si foarte respectata- erau doua tipuri de tratamente in functie de boli: bolile usoare, ranile , loviturile

primite in lupta sau accidental erau probail tratate cu unguente, potiuni sau comprese obtinute sau extrase din plante, minerale sau produse animale( sange, oase, lapte, grasime) si erau administrate oral ,anal , sau cutanat.

- pentru afectiuni mai complexe, cum ar fi boli severe, cronice sau de alta natura medicina era completata de incantatii, ritualuri, vraji, deoarece aceste boli erau atribuite unor forte malefice, demonice.

- afectiunile de ordin psihic cereau cateodata sacrificii, iar pentru situatii special cum ar fi problem de fertilitate existau ritualuri special

- alteori, in cazul unor epidemii se consultau oracole sau se implorau divinitatile- ca o particularitate, hititii, considerau ca obiectele apartinand bolnavului pot

transmite si ele boala mai departe; hititii nu intelegeau transmiterea bolilor ca proces biologic

- se observa ca nu se credeau atotstiutori; exista diferite atestari ale angajarii de doctori straini de obicei din Egipt sau Babilon.

3

Bibliografie:

D.G. Hogarth - Hittite Seals, with a particular reference to the Ashmolean Collection, 1920O.R. Gurney - The Hittites, 1952M. Riemschneider – Lumea Hitiților, 1967Trevor Bryce - Life and Society in the Hittite World, 2002Sema Onurlu - Symbol Space and Meaning in Hittite Architecture, 2004

4