8/7/2019 Hiperinflatia

1/3

HiperinflatiaHiperinflatia porneste de la o crestere majora a finantarii monetare a

deficitului bugetar. Apoi, socurile interne sau externe imping guvernul intr-unmare deficit fiscal. Odata ce acest deficit creste, guvernul, de obicei, se luptapentru a gasi mijloace non-monetare pentru a-l finanta, prin credite externesau, daca nu e posibil, poate incerca sa imprumute de la particulari pe piataobligatiilor sau de la banci private.

Daca deficitul e temporar, guvernul poate evita pornirea hiperinflatiei atatatimp cat politica monetara ramane sub control.

Guvernul se intoarce la finantarea monetara cand toate celelalte surse definantare au disparut. Daca deficitul ce trebuie acoperit prin mijloacemonetare e suficient de mare, atunci inflatia se poate transforma inhiperinflatie .Bazata pe evidentele din cazurile istorice, se pare ca un deficitmonetar-financiar trebuie sa fie de aproximativ 10- 12% din PIB pentru agenera hiperinflatie.

Cu toate ca nu exista o definire exacta a ratei inflaiei care merita sa fienumita hiperinflatie, si nu doar inflatie ridicata, o definitie operativa dacifra de 1.000% pe an ca fiind rata de la care se poate vorbi de hiperinflatie.Hiperinflatia este,potrivit definitiei date de Philip Cagan de la Universitatea

Columbia, o inflatie mai mare de 50% pe luna ( adica o inflati mai mare de13.000% pe an).

Un motiv important pentru economisti de a studia indeaproape hiperinflatiaeste de a invata cum sa previna izbucnirea si efectele sale dezastruoase.Hiperinflatia ne ajuta sa vedem anumite fenomene economice mai clar decatle vedem in mod normal.

Toate hiperinflatiile cunoscute in istoria lumii au avut loc in acest secol.Istoria a inregistrat perioade scurte de hiperinflatiei, dar nici una nu a atinscotele ce s-au atins in secolul XX.

Pare greu de crezut ca economia unei tari poate functiona orice perioadade timp in conditiile unor rate ale inflatiei extrem de ridicate, de cateva sute

de procente sau chiar mai mult.De fapt , economia nu functioneaza bine delocsi, mai devreme sau mai tarziu, statele vor stabiliza o inflatie ridicata, pur sisimplu pentru ca altfel economia intra in haos.

Intr-o economie hiperinflationista, inflatia este atotstapanitoare si e oproblema care ajunge sa domine complet viata economica cotidiana. Oameniicheltuiesc resurse semnificative incercand sa minimizeze pagubele produse deinflatie.Ei trebuie sa-si faca cumparaturile des, pentu a ajunge in magazininainte ca preturile sa creasca iar. Principala lor preocupare atunci candeconomisesc sau cand investesc este sa se protejeze contra inflatiei.Ei isi

reduc cantitatile de moneda reala pe care le detin remarcabil de mult, pentrua evita impozitul pe inflatie, dar trebuie sa compenseze acest lucru mergandla banca mai des-zilnic sau chiar din ora in ora, in loc de vizitele saptamanale.

8/7/2019 Hiperinflatia

2/3

Hiperinflatiile clasice au aparut in urma razboaielor. Cea mai faimoasa dintreele, desi nu si cea mai rapida, a fosthiperinflatia germana (1922-1923).Rata medie a inflatiei in aceasta perioada a fost de 322% pe luna. Rata ceamai ridicata a inflatiei a fost in octombrie 1923, putin inainte de sfarsitulhiperinflatiei, cand preturile au crescut cu 29.000%. In dolari, aceasta arinsemna ca ceva care costa la inceputul lunii 1$ ar fi costat 290$ la sfarsitullunii.

De exemplu, in octombrie 1923, timbrul pentru o scrisoare postala trimisadin Germania in SUA costa 200.000 marci; untul costa 1.500.000 marci/kg,carnea- 2.000.000 marci, oul-60.000 marci, painea-200.000 marci. Preturile semodificau atat de repede incat chelnerii schimbau preturile din meniu de maimulte ori in timpul unei mese.Uneori, clientii trebuiau sa plateasca dublulpretului afisat in meniu cand comandasera ei. Cea mai rapida inflatie a fost cea din Ungaria, dupa sfarsitul celui de-aldoilea razboi mondial. Rata medie a inflatiei intre august 1945 si iulie 1946 afost de 19.800% pe luna si rata lunara maxima a fost de 41.9 cvadrilioane de

procente. Nivelul preturilor a crescut in iulie 1946 cu 41.9* 105

%.In Japonia, in 1947, pescarii si fermierii foloseau cantarul pentru a cantarimoneda de schimb in loc sa o numere. Preturile au crescut in Japonia, din1938 pana in 1948, cam de 116 ori.

Keynes, intr-o iscusita descriere a procesului hiperinflationist din Austria dedupa al doilea razboi mondial, povesteste ca oamenii comandau 2 berideodata, deoarece se incalzeau mai lent decat se scumpeau. Asemenea istoriiapar in toate hiperinflatiile, cum ar fi de exemplu, povestea femeii care isi carabanii cu un cos. Cand s-a asezat pentru o clipa, cineva i-a furat cosul, lasandu-i

banii.Economiile hiperinflationiste sunt marcate de raportari facute mai ales fatade cursul de schimb, nu fata de nivelul preturilor. Acest lucru se intampladeoarece masurarea preturilor si raportarea lor la nivelul din perioada de bazadevine foarte dificila atunci cand acestea se modifica extrem de rapid, astfelincat preturile pot fi exprimate in dolari, iar suma in moneda locala caretrebuie platita este calculata de fiecare data folosind preturile in dolari sicursul de schimb.

Totusi la un moment dat toate hiperinflatiile ajung la un sfarsit. Dislocareaeconomica devine prea greu de suportat de populatie si guvernul gaseste unmod de a-si reforma procesul bugetar. Deseori este introdusa o noua monedasi sistemul de impozitare este reformat. De asemenea, in general, cursul deschimb al unei monede este fixat in raport cu o valuta straina, pentru a oferipreturilor si asteptarilor o baza solida. In mod frecvent, inainte de succesulfinal au loc incercari nereusite de stabilizare.

Prezenta atat de multor factori destabilizatori, in special a colapsuluisistemului de impozitare pe masura ce inflatia creste, impreuna cu o economiecare e extrem de zguduita de inflatie, ridica o posibilitate fascinanta. Un ataccoordonat asupra inflatiei o poate opri cu pretul unui somaj relativ mic.Aceasta abordare a fost folosita in 1986 in Argentina, Israel si Brazilia, candguvernul a inghetat salariile si preturile, ceea ce a oprit imediat inflatia. Deasemenea, guvernele au fixat cursurile de schimb si s-au inregistrat modificari

2

8/7/2019 Hiperinflatia

3/3

majore in politica fiscala, pentru a aduce bugetul mai aproape de echilibrul petermen lung. In fiecare din aceste cazuri cresterea somajului a fost minora.

Studenta: Brca Cristina (BA-10H)Profesor: ru Victoria (lector superior universitar)

3