Hazardele sociale

Exemple de hazarde sociale :1.

2.3. 4. 5.

Conflictele militare Terorismul Conflictele sociale Criminalitatea Consumul de droguri si alcool

1. Conflictele militareCONFLICTELE MILITARE sunt hazarde premeditate n timp de pace prin pregtirea arsenalului militar i, mai ales, prin testele nucleare efectuate n S.U.A., Rusia, China sau aprute din cauza disputelor politice scpate de sub control. Istoria omenirii a nregistrat numeroase conflicte militare, ns cele care au avut loc n secolul XX au cuprins aproape ntreaga planet (primul i al doilea rzboi mondial, numeroase rzboaie locale), fie c s-a desfurat n unele areale ale Terrei, unde utilizarea arsenalului avansat tehnic a condus la apariia unor catastrofe ecologice (Vietnam gaze defoliante, incendii i contaminri cu petrol, mine n Golful Persic, Iugoslavia etc.) Armele aflate n prezent n arsenalul militar al unor state sau n proiect de a fi realizate (de exemplu, bomba cu neutroni), pe lng care bombele atomice aruncate la Hiroshima i Nagasaki n august 1945 fac o figur tears, creeaz, pentru prima dat n istoria omenirii, pericolul unei ameninri de distrugere total a vieii de pe planeta noastr, de dispariie posibil a speciei umane.

Victime ale Primului Razboi Mondial

In padurea de la Katyn (la vest de Smolensk, in Rusia) , au fost masacrati aproape 25. 000 de mii de prizioneri de razboi polonezi de catre fortele sovietice din ordinl lui Stalin.

Dezastrul ecologic din Golful Persic

Imagine din Hiroshima si Nagasaki

2. Terorismul

Termenul terorism nseman acte de violen comise de opozani ai unui stat, care opereaz n grupuri restrnse, secrete. Cuvntul implic de asemenea faptul c teroritii nu desfoar o campanie pur militar, ci ncearc s tulbure viaa normal a unei societi, folosind tactici ce pun n pericol sau intesc intenionat oameni obinuii. n cazuri extreme, avioane civile sau centre comerciale sunt aruncate n aer, sau ostatici nevinovai sunt ucii dac cererile rpitorilor sunt refuzate. Terorismul a devenit o problem mondial. Gruprile de stnga au devenit active n Europa, SUA, Japonia i n multe zone ale Americii de Sud. Palestinienii, nvini n rzboiul de ase Zile (1967), au nfiinat Organizaia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) cu scopul de a lansa atacuri teroriste asupra Israelului.

Atacul terorist asupra World Trade Center din 11.09.2001 (au murit 2752 oameni nevinovati si au fost produse uriase pagube materiale)

New York-ul renate. Noul World Trade Center va fi inaugurat n 2016

Membri ai Organizatiei pentru Eliberarea Palestinei

3. Conflictele sociale

Conflictele sociale de mas, epurrile etnice sunt deosebit de numeroase. Termenul etnic descrie adesea un grup de oameni care au sentimentul unei apartenene comune, bazat pe istorie, obiceiuri sau mod de via. Simul identitii definete cel mai bine grupul etnic, dar poate fi accentuat de aceeai limb, religie, culoare a pielii sau un statut comun de clas sau de cast. Conflictele etnice pot aprea oricnd, deoarece, dea lungul mileniilor, oamenii s-au amestecat unii cu alii.

Exemple de astfel de conflicte sunt:

Provincia Kosovo din Iugoslavia (etnicii albanezi de religie islamic contra srbilor de religie ortodox); n Sudan, conflict etnic i confesional ntre populaia arab, de religie islamic, din nordul rii, i populaia negroid, de religie cretin, din sudul rii ; Imigranii din Caraibe sosesc la Southampton, la nceputul anilor 1960. Muli oameni de culoare credeau c strzile Londrei sunt pavate cu aur dar n schimb au dat de rasism i ostilitate. Dezintegrarea Iugoslaviei din 1990 a dus la un rzboi interetnic terifiant ntre srbi, croai i musulmani.

Regiunea Kosovo a fost ntotdeauna mrul discordiei dintre srbi i albanezi, Kosovo devenind o ndelungat surs de dumnie ntre aceste dou populaii. Srbii considerau Kosovo ca fiind Pmntul lor Sfant. Albanezii considerau c populaia albanez este descendent direct a illirilor, ei fiind urmaii unora dintre cei mai vechi locuitori ai Balcanilor.

Conflictul dintre Nord si Sud a nceput n 1983 si a fost socotit o continuare a primului razboi civil sudanez. n mod oficial, conflictul s-a oprit n 2005 cnd a fost semnat Tratatul de Pace dintre Armata de Eliberare a Poporului Sudanez si Guvernul Sudanului.

4. CriminalitateaDin punct de vedere juridic , un comportament delincvent este definit printr-o serie de trasaturi specifice , care se regasesc in majoritatea sistemelor legislative si anume : a) reprezinta o fapta , o actiune (inactiune) cu caracter ilicit , imoral , ilegitim , ilegal , prin care sunt violate si prejudiciate anumite valori si relatii sociale ; b) aceasta fapta este comisa de o anumita persoana care actioneaza deliberat , constient si responsabil (cu alte cuvinte , are raspundere penala) ; c) fapta respectiva este incriminata si sactionata de legea penala .

Criminalitatea- este termenul care desemneaza infractiunile cele mai grave si care clasifica infractiunile in mai multe clase: crime, delicte si contraventii. - totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat si intr-o anumita perioada.

5. Consumul de droguri si alcoolDrogurile si alcoolul vazute ca un mod de rezolvare a problemelorDe cele mai multe ori oamenii consuma droguri pentru a face fata senzatiilor nedorite, durerii, stari emotionale neplacute, furie sau apatie. Drogurile si alcoolul sunt percepute in astfel de situatii ca fiind medicamentul, solutia pentru rezolvarea problemelor si inlaturarea starilor nedorite. Din acest motiv, a afla ce probleme a avut persoana inainte de a incepe sa consume droguri este singura solutie pentru a afla motivul real al consumului.

Consumul de droguri

Consumul de alcool

De ce sunt folosite drogurile?Majoritatea drogurilor sunt folosite de oameni pentru ca ii fac sa se simta mai bine. Cand au dureri fizice, oamenii iau analgezice pentru a nu mai simti durerea si a se simti mai bine. Pentru stari emotionale neplacute, consuma alcool sau droguri pentru a se simti mai bine. Problema apare in momentul in care drogurile se folosesc pentru a invinge depresia sau alte probleme emotionale pentru ca actiunea acestora este de suprafata si temporara, iar persoana care le consuma se simte mai rau dupa ce trece efectul decat inainte de a le folosi.

De ce folosim droguri?

Consumul de droguri si alcool Efectele secundareIndiferent de cantitatea consumata sau tipul de drog, o parte din acesta ramane in organism. Toxinele patrund in tesuturile grase si raman in organism ani de zile, chiar si dupa ce persoana nu mai consuma droguri. O parte dintre droguri au efecte directe asupra gandirii, din aceasta categorie facand parte marijuana (cunoscut ca iarba), heroina, amfetamina, cocaina, metadona, ecstasy i altele.

Efecte secundare

Sfarsit