8/8/2019 Hanu Ancutei referat

http://slidepdf.com/reader/full/hanu-ancutei-referat 1/1

Fântâna dintre plopi

„Fântâna dintre plopi” este a patra povestire din volumul „Hanu Ancuţei” şi conţinistoria impresionantă a căpitanului Neculai Isac, îndrăgostit de „o biată fată din şatră”omorâtă de ai săi în momentul când îl avertizează pe tânărul aventurier de un jaf ce urma aibă loc asupra lui.

Realizată prin tehnicapovestirii în ramă , povestirea debutează cu descriereaatmosferei existente la han în momentul sosirii lui Neculai Isac. Această descriere aparţinevocii auctoriale care fixează detaliilenaraţiunii cadru , într-un decor cu „soare”, „lăutari”şi „foc în covrul vechi de spuză, la care se adaugă pe parcurs „vinul”, „cântecul” şi „pufripţi în ţiglă”. În această atmosferă de basm apare „un călăreţ pe cal pag”, învăluit îlumină şi pulberi. Este un prilej pentru naratorul abstract de a face portretul căpitanului, ccare va devenipersonaj-narator , şi de a avertiza ascultătorul/receptorul că naratorul esteun om trecut prin experienţe multiple, „ajuns la cărunteţe”, iar „ochiul drept stâns şi închiînseamnă dobândirea înţelepciunii. Acest portret este completat de comisul Ioniţă tot priintermediul vocii narative, care întregeşteportretul fizic al unui om trecut prin multeîntâmplări cu epitetele „voinic şi frumos – şi rău”.

Există trei registre temporale distincte:timpul povestirii (al naratorului anonim,autorul care evocă nostalgic „toamna aurie”),timpul povestit (al naratorilor care nareazăistorisirile – Neculai Isac), şitimpul evocat de căpitanul de mazâli (al „celeilalte Ancuţe”,„într-o depărtată vreme, demult”).

Povestirea debutează cu o formulă de apel ce instaureazăpactul afectiv prin funcţiaconativă a limbajului: „Domnilor şi fraţilor – ascultaţi ce mi s-a întâmplat” (naratorintradiegetic ). Auditoriul este implicat în diegeză. Emiţătorul transmite istoria, receptorul

înregistrează istoria şi o evocă la rândul său, mesajul transmiţând superioritatea vremurilapuse, când miracolul era posibil, un timp reversibil, recuperabil prin anamneză.Motivul fundamental al povestirii este cel al fântânii mărginite de patru plopi, simbo

al altei lumi, ce poate marca o premoniţie, anticipând moartea personajului feminin. Fatfusese hărăzită de judele ţiganilor, Hasanache, să-i atragă pe călătorii bogaţi de la han îcapcane erotice, cu scopul de a-i jefui. În această calitate tânăra şi senzuala Marga de 18 atrebuie să-l atragă pe căpitanul Isac într-o cursă, la întorcerea sa din ţinuturile Sucevei undvindea vin. Întâlnirea dintre tânăr şi Marga este minuţios şi incitant regizată de Hasanachfiecare mişcare a fetei trezind tânărului energii erotice nebănuite: simţi în el „cevfierbinte”, de parcă ar fi „înghiţit o băutură tare”. Femeia, deşi e o „roabă şi-o nemernică

după cum se autodefineşte, acceptă să se sacrifice în numele unei iubiri imposibile, fiinomorâtă de ţigani. Finalul este dramatic, plin de dinamism conferit de multitudinea verbella imperfect specifice naraţiunii.

A doua ramă aparţine tot vocii auctoriale, prin ea creându-se simetria textului, prinrevenirea la calmul adus de noapte: „Târziu la înserat, s-a aprins iar focul”. Căpitanul Isac ridică de la locul lui cerând Ancuţei „vin vechi în oale nouă”, deschide astfel atmosfer pentru o nouă povestire.

Tehnica povestirii în ramă pune în evidenţă ostructură multinaratorială , cu o perspectivă multiplă asupra faptelor petrecute. Tehnica narativă a acestei povestiri sînscrie înstructura telescopică a planurilor narative care se identifică în întregul text din

„Hanu Ancuţei”.