HALDE DE STERIL DIN APUSENII SUDICI: IMPACT ÎN MEDIU ŞI

MONITORIZARE

AUTORI: SPÎNU ANNE-MARIE ŞI GRECU VICTOR IOAN, CLASA A XI-A COORDONATOR: PROF.FELICIA PIOARĂ

COLEGIUL NAŢIONAL „DECEBAL”, DEVA

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE ALE ELEVILOR

1

2011

CUPRINS   :

INTRODUCERE

CAP.I. STERILUL. HALDELE DE STERILCAP.II. PREZENTAREA REGIUNILOR MINIERE STUDIATE 1. Perimetrul minier Certej 2. Perimetrul Coranda - HondolCAP.III. CONSTRUCŢIA HALDELOR

DE STERIL 1. Activităţi de dezafectare şi cercetare 2. Tehnologii de haldareCAP.IV. HALDELE DE STERIL- IMPACT ÎN MEDIU ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE 1. Exploatarea în carieră a zăcământului Certej 2. Perimetrul Coranda – HondolCAP.V. MONITORIZAREA EVOLUŢIEI HALDELOR DE STERIL. ECOLOGIZAREA LORCAP.VI. CONCLUZII

CAP.VII. METODE ŞI TEHNICI

DE CERCETARE UTILIZATE

2

INTRODUCERE

Lucrarea noastră, intitulată ,,Haldele de steril de la sudul munţilor Apuseni ,, - prezintă situaţia unor zone din judeţul nostru afectate de depunerea sterilului. Pe noi ne-a interesat această temă, deoarece zăcămintele de steril reprezintă o sursă de poluare pentru mediul înconjurător, dar şi pentru vieţuitoarele din apropierea lor.

CAP. I. STERILUL. HALDELE DE STERIL

”DICŢIONAR” :

*** Sterilul este partea nefolositoare a unui zăcământ de minereu sau a unui produs minier, fără valoare industrială, parte îndepărtată la finalul procesului de prelucrare . (din franceză ”stérile, latină ”sterilis”)

*** Halda de steril reprezintă locul unde se depozitează sterilul şi deşeurile inutilizabile provenite din lucrările miniere, de la perpararea minereurilor sau din uzine meletalurgice ; sau partea exterioarăam aterialul depozitat pe acest loc. (din germanul ”halde”)

(preluare din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române,Academia Română, 1998)

3

CAP.II. PREZENTAREA REGIUNILOR MINIERE STUDIATE

1.Perimetrul minier Certej

Localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi, făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb-Brad – Roşia Montană – Baia de Arieş. Zăcământul Certej este situat în apropierea localităţii Hondol. Activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se desfăşoară într-un perimetru minier. Cariera Certej se află în intravilanul satului Bocşa Mică.

Fig.1 Culoarul Mureşului şi Apusenii Sudici

4

În anul 1999 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale Bucureşti a acordat Regiei Autonome a Cuprului Deva, actualmente C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva, concesionarea activităţii de exploatare a zăcămintelor din perimetrul Certej prin „Licenţa de concesiune pentru exploatarea Certej”. Ulterior aceasta devenind titularul licenţei şi, respectiv, afiliat. Durata licenţei este de 20 ani, având dreptul de a extinde acest termen cu perioade succesive de 5 ani. În urma aprobării Licenţei de exploatare Certej, din 2 septembrie 1999, S.C. Deva Gold S.A. a întreprins activităţi susţinute de explorare a obiectivului Certej utilizând metode aero-geofizice, cartări geologice regionale şi de detaliu, probări geochimice, şanţuri de explorare, probări sistematice în subteran şi foraje.

Zona studiată se află în intravilanul şi extravilanul localităţii Certeju de Sus.

În baza reglementărilor din documentaţiile de urbanism, zona studiată are regim juridic de domeniu public şi proprietăţi particulare. Regimul economic este de carieră existentă, fond agricol şi forestier, construcţii de locuinţe şi anexe ale acestora. Destinaţia terenului este de unităţi industriale – exploatarea minereurilor aurifere, iar ca funcţiuni complementare admise ale zonei sunt: unităţi agricole, servicii, accese pietonale şi carosabile, zone verzi şi reţele tehnico-edilitare. Caracterul actual al zonei studiate este acela de carieră existentă, fond agricol şi forestier, construcţii de locuinţe şi anexe ale acestora, şi se pretează amenajării industriale propuse.Pe amplasamentul studiat se găsesc diverse funcţiuni ale fostei exploatări miniere.

5

Fig.2 Haldă de steril la Certeju de Sus

Beneficiarul doreşte exploatarea, prepararea şi valorificarea zăcământului Certej, lucrări care presupun: exploatarea la suprafaţă a carierei existente şi extinderea acesteia; amenajarea de halde pentru steril; amenajarea de halde pentru sol, necesare lucrărilor de închidere şi conservare, după epuizarea zăcământului; amenajarea de drumuri de acces la obiectivele propuse, rampe de acces în carieră; amenajarea uzinei de preparare – flotare; rezolvarea problemelor de echipare edilitară, alimentarea cu energie electrică, apă potabilă, apă industrială, canalizare, telefonie; amenajarea a două iazuri de decantare, lucrări de îndiguire, acces şi protecţie a acestora; construcţii anexe în incinta carierei. Terenul pe care se propun lucrările amintite are suprafaţa de 2.999.796 m2 şi are regim juridic de domeniu public şi proprietăţi particulare în intravilan şi extravilan. Accesul la zăcământ se realizează pe drumuri industriale care se bifurcă de la drumul judeţean Deva – Certeju de Sus.

6

La suprafeţele amintite, se adaugă o zonă perimetrală de protecţie în suprafaţa de 1.562.407 m2, astfel suprafaţa totală ajungând la 4.562.203 m2.

2.Perimetrul Coranda - Hondol Ocupă partea central – sudică a bazinului sedimentar Brad –

Săcărâmb, care face parte integrantă din structura de ansamblu a Apusenilor Sudici urmând linia evolutivă a acestora. Cariera este situată la est de comuna Hondol şi este deschisă pe coama dealului Coranda, limitată la nord de valea Corănzii, la sud şi est de valea Băiegii şi la vest de dealul Măcriş.

Fig.3 Teren afectat de haldă – la Coranda-Hondol

7

CAP.III. CONSTRUCŢIA HALDELORDE STERIL

1. Activităţi de dezafectare şi cercetare

Activităţile care se desfăşoară în perimetrele miniere scot din circuitul agricol şi silvic suprafețe mari de teren, pentru depozitarea materialului steril în halde, pentru iazurile de decantare și de asemenea pentru exploatarea în carieră. Pentru cercetarea amplasamentului propus pentru halde, se execută lucrări, care constă în cartarea geologo-tehnică şi hidrogeologică a zonelor, sondaje geotehnice, recoltări de probe din lucrările executate şi din haldele existente, în vederea analizării în laboratorul geotehnic, observaţii de teren şi documentare, culegere de date şi de informaţii la faţa locului.

2. Tehnologii de haldare În exploatările miniere, haldele se formează din rocile sterile care provin din lucrările miniere de deschidere şi decopertare a zăcămintelor. Realizarea ritmică şi în deplină siguranţă a producţiei în carieră, impune desfăşurarea activităţii în condiţii de deplină securitate. Pentru aceasta este necesară urmărirea sistematică şi detaliată a deformaţiilor constructive ale haldelor de steril amplasate în afara perimetrului de exploatare. Alegerea modului de haldare este influenţat de:

o metoda de exploatare ;o proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor care se haldează;o relieful suprafeţei unde se face depunerea ;o tehnologia de extragere a decopertei în carieră ; o productivitatea utilajelor folosite la decopertare ; o sistemul de transport etc.

8

Fig.4 Lucrare de haldare în evoluţie

Amplasarea haldelor va asigura următoarele cerinţe: depozitarea întregului volum de rocă sterilă ;securitatea deplină a lucrului ;productivitatea ridicată şi preţul de cost redus al lucrărilor de haldare.

Lucrările de haldare în cazul transportului auto sunt foarte simple, sigure şi economice. Descărcarea autobasculantelor se face la distanţă de 3-5,0 m de muchia treptei. Nivelarea materialului descărcat din autobasculante se realizează cu buldozer, iar compactarea cu rulou compactor.

Pentru a împiedica intrarea apei în corpul haldei, se realizează un strat compact de material rezultat din decopertă, constituit din elemente fine şi mijlocii cu grosimi de 0,20-0,25 m, strat cu o pantă mai mică de 3 %. Iarna se va evita haldarea în prezenţa zăpezii.

9

CAP.IV. HALDELE DE STERIL- IMPACT ÎN MEDIU

ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE

1. La exploatarea în carieră a zăcământului Certej rezultă două halde tehnologice în afara perimetrului carierei, halde constituite din rocile sterile (descopertă+steril din exploatare).

Suprafaţa haldelor este de 32,61 ha (halda Nord), respectiv 40,22 ha (halda Sud) şi este acoperită de pădure, păşune şi pâlcuri de arbuşti. Talvegul văilor care se află pe amplasament are profil variabil, iar pantele versanţilor sunt de 5 – 150 m. Lucrările prevăzute sunt de două categorii: Pregătirea fundamentului se va realiza în patru etape: - defrişarea tufişurilor şi a arborilor; - scoaterea cioatelor din amplasament; - degajarea terenului; - decaparea solului vegetal şi depozitarea lui în halde separate de cele de steril pentru a putea fi refolosit în procesul final de ecologizare. Scarificarea haldei se va realiza pe suprafeţele unde panta terenului este mai mare de 150.

Pentru că în amplasament există o reţea hidrografică (pâraie, torenţi) permanentă, se vor realiza drenuri din piatră spartă şi canale, care vor dirija apele spre zona centrală, de unde vor fi evacuate în aval de halde.

Materialul care se va depozita în halde va fi un amestec neomogen, atât din punct de vedere granulometric cât şi petrografic. Granulometric, se va prezenta ca un amestec de bolovăniş cu pietriş colţuros într-o masă nisipoasă şi argiloasă. Având în vedere că cele două halde au un volum foarte mare şi o durată mare de depozitare, se întocmește un program de haldare, în concordanţă cu dezvoltarea lucrărilor din care provin rocile şi substanţele de depozitat şi care se cuprinde în programul general (preliminar) de exploatare al societăţii comerciale.

10

2. În perimetrul Coranda – Hondol, materialul depozitat în halde se prezintă tot ca un amestec de bolovăniş şi pietriş colţuros, într-o masă nisipoasă şi argiloasă.

Analiza compoziţiei petrografice a probelor analizate a pus în evidenţă următoarele tipuri de roci : gresii cuarţoase și silitice, argilite marnoase și șistoase, microconglomerate, marne, andezite de Hondol și de Băiaga, și diferite tipuri de breccii. Pentru haldarea sterilului rezultat din decoperta carierei şi zonele sărace ale fronturilor carierei, au fost propuse două amplasamente, în imediata apropiere. Au fost proiectate două halde de steril, una la nord de carieră şi una la sud. Primul amplasament, halda   Sud , se află pe valea Băiegii, va ocupa o suprafaţă de 40,0 ha, o înălţime de 190 m şi va cantona un volum de 38,6 milioane tone de steril. Pentru halda sud cartarea geologo-tehnică şi hidrogeologică s-a efectuat prin observaţii de suprafaţă directe pe teren. Halda de steril amplasată pe valea Băiegii, pe versantul drept şi stâng, care acoperă o suprafaţă de circa 7,50 ha şi se dezvoltă pe întreaga lungime a buzei vechii cariere.

Haldarea s-a executat după ce în prealabil s-au deviat apele văii spre baza versantului stâng cu ajutorul unui canal deschis. În timpul haldării au apărut alunecări în terenul natural, care în conlucrare cu împingerile din haldă au deteriorat şi lucrările de amenajare. Versantul stâng este împădurit, iar versantul drept aflorează la zi pe alocuri, o rocă albicioasă eruptivă alterată, acoperită cu ramblee rezultate din săpăturile drumului existent şi materiale din halda existentă. Pe întreg versantul stâng se întâlnesc izvoare de apă situate la diferite nivele, unele chiar deasupra drumului de acces. Acestea însoţesc viroagele, iar prezenţa lor este trădată de înmuierea terenului şi vegetaţia caracteristică acestor zone. În terenul natural, începând din zona de confluenţă, apar crăpături cu orientare transversală pe panta versantului şi cu decroşări între cele două compartimente (ale haldei existente şi

11

alunecate). Între compartimente se creează deschideri, denivelări, uneori în contrapantă cu tendinţă de amplificare ascendentă a alunecărilor. Canalul de deviere al apelor văii Băiegii a fost, în mare parte, deteriorat de alunecări. Toate fisurile, crăpăturile şi denivelările favorizează intrarea directă a apei în teren şi înrăutăţesc din ce în ce mai mult calităţile fizico-mecanice ale fundamentului. Pe versantul drept al văii se dezvoltă halda formată din mai multe trepte, rezultate ca urmare a haldării necontrolate, în funcţie de condiţiile apărute pe parcursul exploatării miniere Certej, care în momentul actual are activitatea închisă.

Fig.5. Fenomen de deflaţie (produs de vânt)

Materialul haldat este un amestec de roci neomogen atât granulometric cât şi petrografic, sensibile la acţiunea agenţilor externi. În corpul haldei existente, începând din amonte, au apărut crăpături, unele cu deschideri mari şi cu deplasări ale compartimentelor de jos care favorizează pătrunderea apelor de precipitaţii în corpul haldei. În partea vestică, zone din haldă au fost supuse fenomenului de curgere lentă, datorată înmuierii părţii argiloase în contact cu apa care se infiltra pe sub haldă spre

12

albia văii. La baza haldei, terenul natural rămas liber între piciorul acesteia şi versantul stâng al văii este puternic frământat, plin de crăpături divers orientate şi denivelări cu acumulări de apă în pungile depresionare. Frontul de alunecare (piciorul alunecării) a ajuns la circa 200 m de halda galeriei Coranda I, dar în acest moment, fenomenul de alunecare este stins. În această zonă suprafaţa cercetată prezintă o stabilitate relativă, datorată frecvenţei torenţilor prezenţi în amplasament şi desprinderilor de grohotiş pe pantă, antrenate de ploile torenţiale.

A doua locaţie , halda   Nord , se referă la valea Corănzii , la nord, cu extindere pe valea Măcrişului, ocupând o suprafaţă de 88,0 ha, cu un volum de 45,9 milioane tone şi o înălţime de 140,0 m. În zona văii Corănzii există o haldă de circa 0,50 ha, care prezintă fenomene de alunecare în acest moment stinse, dar care au condus la schimbarea morfologiei terenului natural. Începând din zona de obârşie, Valea Corănzii este larg deschisă cu pante ale versanţilor cuprinse între 5-150 care sunt parţial împăduriţi. Valea este barată de materialul haldat care a alunecat, creându-se o acumulare de apă, pe seama unor izvoare şi a scurgerilor de pe versanţi. În aceste condiţii, ţinând seama de constituţia litologică a fundamentului preponderent argilos şi a materialelor din corpul haldei (amestec de roci argiloase şi roci andezitice alterate) şi de prezenţa apei care însoţeşte tot timpul materialul haldat, alunecarea s-a amplificat transformându-se în timp, într-o curgere desfăşurată de-a lungul văii încorporând tot ce a întâlnit în cale.

Pe măsură ce coboară, valea Corănzii se îngustează, prezintă schimbări de direcţie, cu boturi de deal împădurite care au încetinit viteza de avansare a frontului de alunecare.

Este de remarcat că în zona frontului de alunecare materialul alunecat se prezintă ca o masă preponderent argiloasă în care sunt înglobate elemente de roci – andezite şi trunchiuri de copaci. Frontul alunecării a ajuns la circa 200 m de confluenţa cu valea Coastei Mari. Prin alunecarea materialului steril întreaga căldare a văii s-a acoperit cu bolovani, piatră spartă aflate într-un

13

proces lent de argilizare şi alterare. Amplasarea celor două halde de steril prezintă următoarele avantaje şi dezavantaje:

a. Avantaje : Nu periclitează siguranţa carierei, oferă posibilitatea depozitării unor cantităţi mari de steril și au cheltuieli reduse pentru transportul materialului steril de la carieră la amplasament.

b. Dezavantaje :

-La halda sud se va canaliza pârâul Băiaga pe toată lungimea care subtraversează halda, presupunând costuri foarte ridicate și se vor drena torenţii şi pâraiele cu debit nepermanent.

-La halda nord se va canaliza pârâul Corănzii şi Valea Măcrişului pe toată lungimea care subtraversează halda, presupunând costuri foarte ridicate, se vor drena torenţii şi pâraiele cu debit permanent şi nepermanent, se va verifica stabilitatea terenului şi a materialului depus pe amplasamentul haldei, care prezintă în acest moment o stabilitate relativă. Gradul de umiditate ridicat (cauzat de pătrunderea apelor la roca de bază şi la rocile sterile necompactate corespunzător) va crea condiţii de instabilitate prin modificarea caracteristicilor de rezistenţă ale rocilor din fundament şi corpul haldei.

Alte probleme şi pericole asociate haldelor de roci sterile generate de exploatările miniere, includ următoarele:

instabilitatea versanților și degradarea terenurilor; generarea de ape acide şi descărcarea de

substanţe toxice, conducând la contaminarea apelor de suprafaţă şi subterane din aval ;

poluarea cu praf a vegetației, solului şi apelor.

CAP.V. MONITORIZAREA EVOLUŢIEI

14

HALDELOR DE STERIL. ECOLOGIZAREA LOR

Problemele de mediu pe care le crează haldele de steril, sunt de mult timp cunoscute, de aceea se realizează o monitorizare permanentă a lor, de către societăţile economice care le gestionează şi de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, Deva.

Monitorizarea stabilităţii morfologice a haldelor:

-construirea corectă a haldelor, cu trepte de 15-20 m, cu respectarea unghiului de pantă general al haldei, de 200 şi a unghiului treptei de 20-220 - curăţirea cu buldozerul a păturii de sol vegetal sau material argilos cu tendinţă de refulare de pe vatră;

-pe timpul primăverii, se recomandă haldarea în zone diferite de cele în care s-a haldat iarna, pentru a evita formarea stratelor termice;

Fig.6. Lucrări de supraînălţare a haldei

-controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime, prin executarea unei reţele de foraje de hidro-observaţii în corpul

15

acestora care să fie înălţate odată cu halda sau se execută după construirea haldei;

-măsurători topometrice periodice, pentru a urmări evoluția dimensiunilor haldelor;

-cunoaşterea unor indicatori fizicomecanici, care caracterizează rocile în starea lor naturală şi a unor indicatori mecanici, care prezintă comportarea acestor roci la solicitări.

Monitorizarea caracterisiciclor apelor afectate :

-prelevarea de probe de apă în perioada post- închidere se va efectua astfel: trimestrial se vor analiza suspensiile, pH-ul, reziduul fix, sulfaţii, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, calciu, din următoarele ape: apă pârâu amonte şi aval de Halda Certej Nord şi de Halda Certej Sud. Aceleaşi pobe se vor efectua şi la apele din perimetrul Coranda- Hondol;

-executarea unor foraje geotehnice în afara haldelor existente, conform planurilor de situaţie şi a unor sondaje, executate şi anterior (de către CEPROMIN) cu instalaţia de foraj, pe amplasamentul haldelor existente. Forajul se execută până la adâncimea de 6,0 m ;

-scoaterea în afara amprizei haldei a oricăror cursuri de apă, permanente (pâraie) şi nepermanente (torenţi) prin captarea, canalizarea sau drenarea acestora ;

-realizarea canalelor de gardă pentru preluarea apelor de pe versanţi, provenite din precipitaţii;

-evitarea stagnării apelor din precipitaţii pe suprafaţa haldei prin efectuarea lucrărilor de nivelare şi corectare de pantă şi pe platoormă.

Monitorizarea calităţii aerului se va realiza astfel:

16

- în perioada de exploatare (lunar) se vor determina pulberi : SO2, NO2, CO din următoarele incinte: Halda Certej Nord; Halda Certej Sud, iar în perioada post închidere (semestrial) in incintele: haldelor Nord şi Sud se vor determina pulberile ;- se poate să apară poluarea atmosferică pe perioada de transport a sterilului la halde, de aceea, toate utilajele care vor fi utilizate, vor avea motoarele dotate cu catalizatori, conform cerinţelor Uniunii Europene.

În vederea ecologizarii suprafeţelor afectate de exploatarea şi prepararea minereului aurifer prin Proiectul Certej şi pentru refacerea cadrului peisagistic, se vor executa :

- lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud, prin împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor haldelor cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn.

Sistemul de monitoring a calităţii solului cuprinde pe lângă urmărirea vizuală a stabilităţii haldelor de steril şi a dinamicii suprafeţelor de teren prin măsurări topometrice, următoarele lucrări de monitorizare pentru incintele menţionate:

▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren însămânţate cu ierburi perene;

▪ urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele plantate cu diverse esenţe silvice şi arboricole plantate;

17

Fig.7. Înierbarea haldei de steril

▪ lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.

▪ urmărirea calităţii solului prin recoltări de probe de sol şi analizarea lor în laborator de specialitate, pentru stabilirea caracteristicilor pedologice (pH, humus) şi a conţinutului de metale grele. Calitatea solului se va determina prin prelevarea probelor de sol din următoarele incinte: Halda Certej Nord ; Halda Certej Sud. Prelevarea de probe în perioada post închidere se va efectua semestrial analizându-se:

▪ pH-ul, humusul şi metalele grele Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, Cr, Ni,Co – din toate incintele mai sus menţionate ;

Concomitent cu prelevarea probelor se vor urmări o serie de date meteorologice (direcţia vântului, viteza, temperatura aerului, presiunea atmosferică, radiaţia solară globală, precipitaţii). Rezultatele obţinute în urma analizelor efectuate în laborator de specialitate şi celelalte observaţii efectuate în timpul prelevării probelor de aer (datele meteorologice, data prelevării, perioada de mediere, valoarea limită, pragurile de evaluare, etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluarii evoluţiei calităţii solului din perimetrele ecologizate.

CAP.VI. CONCLUZII În urma realizării lucrării de faţă putem evidenţa

câteva concluzii, pe care le considerăm mai importante:

-publicul conştientizează tot mai mult faptul că păstrarea calităţii mediului , îndeosebi în arealele industriale este nu doar necesară, ci şi obligatorie;

18

-în urma discuţiilor avute cu localnicii a reieşit că aceştia sunt direct interesaţi de modul în care activitatea industrială îi afectează şi încearcă prin resurse proprii deocamdată, să înlăture consecinţele. Au existat cazuri de manifestare a unor boli respiratorii în rândul populaţiei;

-au fost luate măsuri de diminuare a impactului activităţii industriale în mediu de către producător, care trebuie ameliorate în continuare.

CAP.VII. METODE ŞI TEHNICI

DE CERCETARE UTILIZATE

a.în etapa pregătitoare, de cabinet: -studiul unei bibliografii minimale şi a hărţilor geografice; -realizarea unor fişe bibliografice; -studierea articolelor din presa locală;

b. în etapa de teren:-observaţii directe pe teren; -realizarea de fotografii;

c.în etapa de prelucrare şi de elaborare a lucrării: -interpretarea şi sintetizarea informaţiilor;-transferul informaţiilor de pe suport grafic, prin interpretare, într-un text coerent şi corect geografic;-sinectica, prezentarea liberă a punctelor de vedere.-utilizarea unor procedee de tehnoredactare computerizată.

19

BIBLIOGRAFIE

*** (2009), Studiu de evaluare a impactului asupra activităţii Termocentralei Mintia asupra mediului înconjurător;

Ilinca N.,Mândruţ O.,(2006),Elemente de didactică aplicată a geografiei, Editura CD PRESS, Bucureşti; ***,(1981),Institutul de Geografie, Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti; ***,(1978), Atlasul judeţelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;***,(2006),Harta Judeţului Hunedoara, Editura Corvin,Deva *** Interviuri cu persoane care lucrează la termocentrală: şef secţie Prelucrări Mecanice Zaharia Daniel şi dr.ing.Traian Vasiu, angajat al Termoserv S.A. şi cu persoane care locuiesc în zonă;

*** www.google.ro

20