Florentina Pascu

Tipuri de discurs in literaturl.

i eo re tizilri. D elimitlri

Cuprins

ARG1IMENT.................. .............7r. CATBVR CONSIDERATII ASUPRA ISTORIEI STILULUI

II. ASPECTUL CRITIL ............11. Stilistica invechitd gi stilistica normativ5.... ................... 1

2. Stilistica lingvisticd. $coala genevezd .........................,.13. NoutSli in <discursul poetic>. $coala miinchenezd ........124. Cercetarcastilului sub influenla artei. Opinii pertinente ...................145. Cercetarea expresiei cu ajutorul indiciilor. Metodologii diverse.......l66. Stilul ca,,stil al operei". Reprezentan{i romdni .............l8III. DTSCURSUL UTOPIC................. ...........241. ,,Discursul utopic nu a produs capodopere". Opere de tip ,,utopic" ..24IV. DISCURSUL CARNAVALESC.................... ............31l. Doui concepte: modelul normativ qi modelul recurent .....................31v. DISCURSUL GROTESC.....,......... ..........371. Grotescul. DelimitSri teoretice. Exemplificdri................... ................372. Discursul exilului. Inedit grotesc.................. ...............,.38vI. DISCURSUL PARODIC..,............ .........411. Definilie. Delimitdri teoretice...... ..............412. Parodie - ludic .......................423. Parodie - ironie....... ...............424. Parodie - pastiqd..... ...............435. Parodie - satird ......................446. Parodie * grotesc ...................447. Parodie - umor........ ...............458.Relatiaparodie-interlmetatextualitate............... .........459. Exemple critice romdnegti .........................5010. Opinii critice diferite in ceea ce priveqte raportulpostmodernism - parodie ...........71VII. DISCURSUL REALIST $I LITERATURA ROMANAPROLETCULTISTA........ ........,77Proletcultismul. Ce inseamnd?................. ......771. Realist sau totalitar? Eugen Negrici delimiteazdqi caracterizeazb....S5

Florentina Pascu

3. Ldrgirea ariei realismului. Proze pitoreqti de mediu.Victoria exceplionalului, a perifericului, a insolitului .....1414. Grupdri influente...... ............1495. Literatura tolerati ..............-.1536. Dezvdluirea tarelor morale qi sociale gi a climatuluidemoralizant. Problematica omului qi a instrdindrii in comunism.......l727. incercdri de reconsiderare, sub pretextul fic{iunii, aevenimentelor istoriei nalionale. Rdvna veridicitdlii. Asumareafuncliei istoriografice.................. ..........."..... 1878. Consemnarea realita{ii cotidiene ca replicd la minciuna oficia1d,.....194BIBLIOGRAFIE ............. _.......206TNDICE DENUME.. ...............2A9

III. DISCURSUL UTOPIC

1. ,rDiscursul utopic nu a produs capodopere".Opere de tip ,,utopic"

Discursul utopic nu a produs capodopere, afirmi Ciorinescu;utopiile ar la bazd un stil de predic[ monotone. De exemplu, laPlaton, textul care se exercitd ca o teorie, c[ile laterale ale posibi-lului, construcliile, sunt lipsite de calm.

Thomas Morus dI prima utopie modernl fiind un narator omni-scient, povestirea e dominati de descriere. La Campanella intdlniminsl o hegemonie a descriptilului in titlul Cetatea soarelui.Inaintede utopii se int6mpls tot felul de drame. De exemplu la Bacon, dindla iveali orice efort romanesc. Viziunea e platd qi dd sentimentul de

militantism. Discursul utopic se afl[ sub semnul speranfei; antici-parea militanti gi demonstratismul ii sunt proprii, dar speranta a cteato literatur[ deosebiti, de exemplu la E. Bloch, Principiul speranlei Si

T. Mii.intzer, Teologia revoluliei.Cuvdntul utopie inseamn[ ,,fEr[ loc" dar qi ,,fericire". Totul se

petrece dup[ un gust al planificdrii, in sensul c[: 1) existd un teritoriu

,,inexistent" qi 2) existi ,,o zond a fericirii".La Platon, in Republica, cele 2 semnificalii se intAlnesc qi

putem observa: a) profetismul care submineaz[ textul, b) visul resta-

urlrii gi c) un discurs politic, un proiect politic.Utopia ,,realizeazil" virtutea situa{iilor fEr[ ieqire; de aici e$ecu-

rile stilului, o conduitd a egecului, ,,un limbaj de lemn". Stilul se

sinucide pur gi simplu. Victoria stilului la Cioran asociazd ins[ antiu-topia. Fapta stilisticd este suicidatd. intAlnim hipertrofierea stilului,scris parcl de o m6ni impietrit[.

Karl Mannheirn, in ldeologie Si utopie, aftml c[ nu existd o

relalie cu prezentul absolut. Utopia aclioneazd asupra lectorului insensul in care d[ drumul ,,robinetelor exaltirii". Utopia e vecinl cuvalurile de entuziasm. Cea a lui Morus este insl lipsit6 de entuziasm,lipseqte nostalgia pentru acele timpuri str[vechi. in utopie avem un

Tipuri de discurs tn literaturd

proiect qi o descriere. Ea are un corespondent in arhitecturd. LaThomas Morus intdlnim o valoare de simulare care este real5, peni-bil6, grotescd, amendabild. Este un proiect al egalitarismului, ,,maimult vrem asta, dec6t sper6m", o criticd a realitd1ii, chiar o condam-nare in Anglia timpului sdu. Este o form[ de dezavuare a realului, unact dezolator qi insolent (insolenla lui Socrate).

Utopia este staticd gi artificialS. Se face elogiul vielii in colectiv.Colectivismul lui Morus este facultativ. Este fidel monogamiei. int6l-nim de asemenea forme simetrice, dar qi captivitatea condiliei uma-ne. Toate utopiile sunt expansioniste. Morus qtie c5 legile utopiene

lin mai mult de voinla de opliune pi nu de speranfi.Este simptomaticl prezenla maniheismului vizionar la nivelul

ideologiei (bine - rdu). De aceea discursul suportd o rutinizare,fenomen caf,e apare qi in discursul utopic de tip religios.

Sociologia visului este legatd de numele lui Roger Bastide.(L'homme et ses religions, 1972) Si Teism Si ateisrn in utopie. Tot inaceastd sociologie includem cartea lui Henri Desroche, Diewd'hommes, Dictionnaires de messies, Mesianisme et mildnarism deI'dre chtdtienne Si Cdntarea cdntdrilor din Vechiul Testament. Niciunul din sechelele distrugdtoare nu este prezent in Cdntarea cdntd-rilor. La nivelul imaginarului este inregimentat ,stilistic dar fervoareadepdpeqte orice formd de ideologism, din cauza prezentei textuluiintr-un hic et nunc, plenitudinea realizdrii qi existenla in spaliu qi

timp nu confirmd acest lucru.Utopia qi eqecul este o temd dezvoltatd foarte bine in figaniada

lui Ion Budai-Deleanu, dar trebuie sd {inem cont de valoarea opereide tip baroc. Epecul este prezent mai degrabd la nivelul proletcultis-mului imaginar, legat de o ideologie cu accent pe societdtile totali-tare. Aici int6lnim absenta indoielii de sine, nerdbdarea, impacienlaautorului carcalizator al unei lumi indeobpte steril[ gi falsd.

,,Incipit vita nova" exprimd o speranld, dar are aceastd precipi-tare, acest declarativism, obsesia de a da viald, o lume care nu existdin lume ci doar in literS. Elementele suslin orice progmm nou. Acest,,inceput continuu" devine o obsesie, textul tot timpul contrazice,opliunea este dublati de dorinla de a readuce lavial6 elemente legatede o realitate falsl (eterna intoarcere). De aici rentJtd utopia uneivieji noi gi utopia relulrii unei vieli trecute, numitd la inceputulsecolului al XXJea,,paseism".

26 Florentina Pascu

Utopiile sociale au obligat textul si coaguleze prin incapacitateade a privi utopia, exemplul este Nova Atlmtis al lui Bacon. Din punctde vedere al cunoagterii, exercitiul este foarte util pentru studiereadistanlei intre real, verosimil qi non-existent. Tema alteritd\ii, a non-identit[(ii, ne este la indemdnd cercetfind utopiile. Distrugerea mode-lelor, paradigmelor, inchistarea, reprezintd boli ale spiritului utopi^c,

paradoxal opera de artd bazatd pe proiect suferi de inchistare. Inutopie putem vedea toate erorile pe care le face pozitivismul atuncicdnd funclioneazd.

Un exemplu dificil dar edificator este opera lui Socrate. Pornimaici de la cuvflntul ch6ra (cora), cuvAnt din opera lui Platon cdruia iidi doud semnifica{ii: alteritatea qi utopia in dialogurile Sofistul Si

Thimeus, concept gi anticoncept qi are inlelesul de ,,neloc", ,,catzd de

neatins",,,receptacol",,,substan{5 hrlnitoare",,,purtltor de ampren-t1", ,,amprent[". Acest anticoncept incearc[ sI apropie ceea ce este

de neatins, de neapropiat qi sd exprime ,,inexprimabilul". Operafiaunui anume Demiurg ne ajut[ sI introducem orice form5, inscriind-oin universul acestora. Prin aceasta se renunfi la orice determinare; ea

ne d[ libertatea crea{iei, identificatS cumva cu alteritatea,in cora esteinscris principiul amestecului,nattJra fiinfei in sine, care se intdlneqtecu natura celuilalt. In dialogul Sofistul avem o determinare superioa-r[, o valen(6 a creativitbtii numai prin ,,cel6lalt", se creeazd diferenfain cadrul fiinfei (vezi intertextul) prin participarca unui anumitsegment de text.

In misura in care sunt ,,cel5lalt" datorite migc[rii, acest coraeste cel care creeazd nondeterminarea qi indeterminarea cate dd m6-sura identit[fii,^dar relativ, creeazd mereu o ordine noui a textuluicare ne scapi. ln Thimeus qi Sofistul putem vorbi de un fel de gene

ale textului utopic tocmai pentru c[ nu se realizeaz[ utopia.Iluminismul a introdus prejudecata qansei pe cal:e o are creativilatea.Paul Ricoeur afirmd c[ acest cora apare in dou[ ipostaze.

Transcendenfa discursului, felul in care un text trece dintr-unregistru fantastic sau miraculos intr-altul, dar cel mai poetic mod dercalizare a utopiei pe care o putem recupera este discursul existen-

lialist. Fenomenologia lecturii a incercat recuperarea acest cora, de

demiurgie a lecturii (numitd astdzivocatie). Acest chora este cel carerealizeazd. diviziunea qi anume: prin ceva nepalpabil se creeazd odiversificare qi un stil care se imparte in ramificalii care ajung in

Tipuri de discurs in literaturd

diverse relatii (uneori de opozi{ie). Chora este ceva paradoxal, esteeidos qi in acelaqi timp nonfiintb, este un prieten al formelor qi operspectivd nou6, prezentd qi absen!6.

Spafiul utopic

Nu existi cetate posibil6 decdt aceea care are leg[turi cu unanume cosmos gi, in ciuda declaratiilor, aceast6 lume este creatd qi dinceva nou qi din ceva vechi. Tot timpul in istoria artelor intdlnim aceste

,,eu€relles", intre pretinqi conservatori qi la fel de pretins noi in starepur6. Leclia lui Platon este aceea ci nu existi discurs, text, crealie,obiect, subiect in care s5 nu intdlnim identitatea qi nonidentitatea.

Atunci cAnd Socrate descrie cetatea idealS in termeni foartegenerali nu avem ceva special, nou, nemaivizut. Observdm ci eacorespunde Atenei arhaice. Concluz,ia este qi tristl qi comic6, insensul ci puterea trebuie sd inqele cetdjenii pentru ci birbalii qifemeile ignori care ar fi criteriile reale. Socrate gi Platon ne spun maimult adpvlr despre putere dec6t secolele urmitoare Si chora este inacelaqi timp qi breqa care existl intre un discurs al iluziei qi undiscurs al puterii.

O alti carte de referinfi pentru discursul utopic este Z'an de2440 de Louis Sebastien Mercier, care merge spre discursul SF, ,,saudacd ar fi fost aqa".

in Utopiques:jeux d'espace (1973) de Louis Marin intdlnim unpersonaj care dupi ce discutd in contradictoriu cu un englez adoarmegi viseazi ci dormea de mai multe seqole qi ci s-a trezitin vdrsti de

700 de ani qi ar trii la Paris in 2440. Este o stare contradictorie dedisput6, un mic gr[unte de spirit critic. Condus de un bitrin, el parcur-ge un ora$, o capitald idilic6, unde ar trii oameni sensibili luminafi.Ceea ce este important este jocul in spaliu care pare s[ sugereze un felde trompe I'oeil,preamulte modificd.ri nu s-au petrecut. Accentul cade

pe anticipalia temporald, pe Uchronle (nontimp). Conceptul este gregitpentru cI este vorba de un anume segment plasat in timp.' Tot in acest domeniu putem si amintim cdrfile lui CharlesRenouvier, Uchronie: L'Uopie Dans L'Histoire, 1876; PierreVersins, Encyclopddie de l'utopie, des voyages extraordinaires et dela s.f., Lausanne, 1972 Si Raymond Trousson, Voyage au pays denulle part, Bruxelles, 1975, cu subtitlul Histoire littdraire de la

27