REFACEREA ZONELOR AFECTATE DE EXPLOATAREA

RESURSELOR NATURALE

2010

2

REINTEGRAREA FUNCŢIONALĂ A UNEI HALDE DE STERIL

Deşi exploatările în subteran nu implică un impact vizual evident (modificările producându-se în special în structura şi dinamica subterană), efectele negative postexploatare sunt puternice şi cu posibilităţi limitate de ameliorare. Exploatările la zi se confruntă cu un paradox: deşi transformările peisagistice sunt evidente (desfigurarea peisajului iniţial), există şanse reale de reintegrare funcţională a spaţiilor degradate.

Aşadar trebuie urmărit, pe lângă caracteristicile tehnice ale construirii, atât specificul economiei regionale cât şi integrarea plăcută în peisajul local (estetica reamenajării). Deci toate acestea sugerează faptul că metoda de reabilitare recomandabilă este de natură ecologică (agricolă şi forestieră). Soluţia propusă constă în realizarea unui complex agricol cu gestiune unică, alcătuit dintr-o seră legumicolă, un complex pomicol, un areal forestier şi o unitate apicolă.

Caracteristicile haldei de la Valea MănăstiriiHalda de la Valea Mănăstirii este situată în lunca Motrului, ocupând circa 6

km lungime şi între 0,75 şi 1,5 km lăţime (în funcţie de sector) din culoarul prin care râul Motru străbate dealurile piemontane care poartă acelaşi nume.

(Fig. 1). Aşezarea haldei în acest areal a necesitat reorganizarea spaţială şi amenajarea cursului Motrului, între Dealul Viilor – Stroieşti şi sudul localităţii Valea Perilor.

3

Sterilul asezat în structurile haldei provine din cariera Lupoaia (situată la o distanţă de 4 km), transferul materialului realizându-se cu ajutorul benzilor transportoare. Depunerea s-a făcut în ordinea excavării din carieră (solul fertil fiind asezat în baza haldei) cu ajutorul a doua abzeţere, iar nivelarea cu ajutorul unor buldozere de mică greutate. Halda a fost construită sub forma a doua sectoare de depunere (Valea Mănăstirii I şi Valea Mănăstirii II) care au fuzionat într-o structură colinară unică, acoperind lunca şi parţial albia minoră a râului Motru. Fiind o structură friabilă (litologia formată din: argila cărbunoasă, argila nisipo-marnoasă, nisip prăfos-marnos şi argilos, compactare este deficitară etc.), halda prezintă o mare susceptibilitate la declansarea proceselor geomorfologice.

Modelarea geomorfologică a haldei de steril determină o extensiune a suprafeţei acesteia, cele mai frecvente procese geomorfologice fiind: pluviodenudarea, şiroirea şi ravenarea, mişcări de deplasare în masă (alunecări superficiale de teren atât pe treptele cât şi pe taluzule haldei (Foto. 1), curgeri noroioase, pseudosolifluxiuni, creeping, surpări de taluzuri, tasări etc.), eroziune eoliană (în special înainte de înierbare), tasarea (naturală şi antropică) etc.

Modelarea naturală şi utilizarea agricolă a haldei de la Valea Mănăstirii au determinat sculptarea morfologiei artificiale rectangulare, rezultate în urma procesului de construire a tehnostructurii, astfel treptele de construcţie nu mai sunt sesizabile (Foto. 2).

Foto 1. Alunecare superficială pe halda Foto 2. Treptele cultivate ale haldei de la

4

Valea Mănăstirii Valea Mănăstirii

Construirea Haldei de la Valea Mănăstirii a determinat transformări importante în sistemul geomorfologic local cu puternice modificări puternice a morfologiei si morfometriei, a florei şi faunei, a componenţei pedologice şi hidro-atmosferice etc. pe întreg culoarul Motru între localităţile Olteanu şi Motru (circa 12 km lungime şi circa 4 km lăţime).

Soluţiile promovate (proiectul de reintegrarea funcţională) trebuie să fie parte integrantă a planului de funcţionare tehnică a întreprinderii miniere (planul de exploatare), stabilindu-se încă de la început modalitatea optimă de recuperare a zonelor afectate.

Reintegrarea unei haldei de steril presupune parcurgerea a 3 etape metodologice: etapa reabilitării tehnice, etapa reabilitării ecologice (acestea fiind prezentatet in Tabel 1) şi etapa reintegrării funcţionale.

I. Prima etapă este de factură inginerească (reabilitarea tehnică) şi are o importanţă majoră pentru arealul amenajat, ca urmare a faptului că este suportul pe care se construiesc paşii etapelor următoare. În cadrul acestei etape se urmăreşe corectarea morfologică, morfometrică şi stabilizarea structurii haldei de steril.

II. Reabilitarea (reamenajarea) ecologică (biologică) reprezintă acţiunea de reconstruire a capacităţii utile (productive) a solurilor antropice (fertilizarea printr-o serie de măsuri specifice), cu scopul valorificării agricole sau silvice. În România, terenurile degradate prin exploatarea lignitului se pretează la acest tip de management post-exploatare, datorită calităţilor solurilor antropice şi a costurilor reduse pe care le implică întreţinerea culturilor.

Reabilitarea ecologică este alcătuită din două subetape importante: ameliorarea calităţii protisolurilor (refertilizarea) şi cultivarea cu plante de bază.

III. Reintegrarea funcţională reprezintă complexul măsurilor şi acţiunilor realizate în scopul transformării suprafeţelor degradate în spaţii utile din punct de vedere economic (zone productive), a căror eficienţă să fie comparabilă cu performanţele obţinute înaintea deschiderii lucrărilor miniere. Astfel, ultima fază a procesului de amenajare a haldelor este de factură managerială, asigurând metodologia şi implementarea soluţiilor optime pentru obţinerea succesului economic al proiectului de reabilitare (profit, aspect estetic plăcut etc.).

Considerăm deosebit de util acestui proiect de reintegrare funcţională, asocierea unui centru de cercetare, în vederea asigurării unei adaptări continue la metodele şi metodologiile cele mai noi în domeniu. Sera de legume va fi asezată pe suprafaţa haldei de steril, cuprinzând primele 3 trepte, pe ambele flancuri ale haldei. Structura uşoară a serei şi tehnicile agricole speciale pe care le implică cultivarea în cadrul acesteia vor asigura în continuare stabilitatea haldei. Pomii fructiferi vor fi asezaţi la baza haldei, sub forma unui brâu de circumferinţă în

5

vederea asigurării stabilităţii tehnostructurii şi a unui aspect plăcut al teritoriului. Speciile de pomi recomandate sunt: mărul, prunul, vişinul şi cireşul. Capetele haldei trebuie să fie plantate cu salcâm (Robinia Pseudaccacia), această specie asigură o bună fixare a materialului haldat, precum şi uniformitatea peisajului haldei.

Conceperea şi punerea în aplicare a proiectului de reintegrare funcţională a haldei trebuie să urmărească trei etape principale:

Reabilitare tehnică a haldei de steril si a teritoriului din imediata vecinătate a acesteia, prin luarea unor măsuri precum:

realizarea unor studii geotehnice privind analizarea stabilităţii haldei, în vederea înaintării unor propuneri şi directive privind posibila construire pe suprafaţa acesteia.

corectarea elementelor morfologice şi morfometrice ale haldei (uniformizarea bermelor şi taluzurilor, respectarea unghiurilor şi dimensiunilor elementelor morfologice ale haldei indicate de studiile tehnice, de exemplu: asigurarea unor unghiuri de taluz care să nu depăşească 100 grade înclinare etc.)

uniformizarea peisajului haldei (aspectul morfologic, uniformitatea vegetală etc.)

corectarea sistemelor de drenaj din cadrul şi din vecinătatea haldei (regularizarea cursurilor de apă afluente prin executarea de rigole betonate pentru a se evita înfiltrarea ce poate genera umiditate excesivă şi implicit instabilitate haldei, etc.).

Luarea măsurilor de ordin administrativ-managerial: transferul haldei în proprietatea unui singur utilizator, de preferat o staţiune

de cercetări agricole, pedologice (Staţiunea de Cercetări şi Producţie Pomicolă Târgu Jiu sau Regia Silvică Gorj) sau a unui utilizator particular unic care să asigure reabilitarea haldei pe baza unui proiect bine conceput;

împroprietărirea localnicilor cu alte terenuri decât cele de pe haldă întrucât cultivarea se face în mod haotic şi contribuie la continuarea degradării protisolului;

crearea unei autorităţi (staţiune de cercetare) care să verifice modul în care se face reabilitarea (aplicarea tehnicilor inginereşti de stabilizare şi cele biologice de ameliorare şi cultivare).

Reabilitarea funcţională a haldei pe baza soluţiei prototip:

6

fixarea, stabilizarea şi uniformizarea morfologică a haldei în vederea construirii ansamblului de sere;

plantarea cu salcâm a capetelor haldei - construirea structurii serei; realizarea lucrărilor de amenajare a râului în vederea prevenirii inundaţiilor

şi a posibilităţii de alimentare cu apă a serei; plantarea cu pomi fructiferi a taluzurilor din baza haldei în vederea

stabilizării structurii şi pentru redarea unui aspect plăcut zonei; realizarea unor studii pedologice în vederea reconstruirii capacităţii

productive a solurilor de pe haldă şi luarea măsurilor de refertilizare; folosirea plantelor amelioratoare pentru construirea unor soluri productive

(2-3 ani); efectuarea unor evaluări periodice ale stabilităţii haldei, a situaţiei

componentei pedologice şi a desfăşurării proiectului în general.

Recultivare biologică pe haldele valea manăstirii I şi II, lucrari de

impadurire

Suprafaţa de 226,37 ha este amplasată pe cele două halde de steril şi este reprezentată de taluzele

exterioare de haldare. Toată suprafaţa este amplasată pe teritoriul administrativ al comunei Zegujani,

judeţul Mehedinţi şi al comunei Cătune, judeţul Gorj.

· Clima : temperat continentala;

· Temperatura medie multianuala a fost de 10,20C. În prezent, datorită poluării, schimbările

climatice sunt foarte evidente, cu treceri de la temperaturi ridicate la diferenţe minime

până la 10 – 15)C.

· Precipitaţiile, din punct de vedere cantitativ sunt mai mici decât media multianuala de

753.

Lucrări de organizare a teritoriului

Aceste lucrări au la baza ridicările topografice efectuate de E.M.C. Motru după amenajarea celor

două halde.

Conform Lucrărilor de Organizarea Teritoriului pentru redarea în cricuitul productiv – haldele

Valea Manăstirii I şi ÎI, suprafaţa totală propusă pentru folosinţa silvică este de 226,37 ha.

Aceasta este reprezentată de taluzele exterioare ale haldelor.

Pentru legătură cu localităţile învecinate şi accesul la suprafeţele ce se împăduresc s-au luat în

consideraţie drumurile existente şi propuneri de alte accese.

Astfel, pe taluzele vestice ale haldelor către râul Motru, sunt prevăzute amenajarea a două drumuri

din pământ late de 4 m cu o pantă de 10% şi şanţuri pentru scurgerea apelor, în lungime de 800 m.

7

Aceste două drumuri asigura legătura cu localitatea Floreşti din judeţul Mehedinţi, al cărui

teritoriu administrativ cuprinde o suprafaţă din halda Valea Manăstirii ÎI ce va fi împădurită.

Bilanţul folosinţelor la suprafeţe studiate:

Neproductiv (drumuri existente şi propuse) 0,92 haSilvic 225,45 ha

Total: 226,37 ha

Lucrări de împădurire

Durata de înfiinţare a unei plantaţii silvice este de 3 – 6 ani, aceasta fiind determinată de specia

silvică, condiţiile de climă, sol, etc.

Luând în considerare condiţiile oferite din teren, speciile silvice recomandate sunt :

· Salcâmul (robinia pseudocacia);

· Frasinul (fraxinus pallissae), pentru zone umede.

o Schema de plantare 2/1 → 5 000 puieţi silvici/ha pentru toate speciile.

o Anul realizării stării de masiv: - III ÷ IV.

Tehnica împăduririi

Anul I

Se declanşează lucrarea cu pichetarea suprafeţei pe schema de plantare, 2 m între rânduri şi 1 m pe

rând , cu orientarea rândurilor pe curba de nivel, pe suprafeţe cu pante > 10 – 12%(taluze). Pe terenurile cu

pantă mai mică de 10% nu sunt restricţii de orientare.

Puieţii silvici aduşi de la pepiniera vor fi depozitaţi în şanţuri speciale executate la suprafaţă ce

urmează a fi împădurită.

Aceştia vor fi plantaţi în gropi de 40/40/40, ocazie când se execută şi fertilizarea locală.

Îngrăşăminte cu P şi K, se aplică la plantare.

Fertilizanţi simpli cu azot se aplica numai la începutul său pe perioada de vegetaţie.

Retezarea tulpinii.

Epoca de plantare recomandată pentru această zonă este toamna după intrarea în repaus vegetativ.

Primăvara se plantează înainte de pornirea în vegetaţie.

Lucrări de întreţinere

Fertilizarea vegetativă faziala cu azotat cu ocazia celor două prasile manuale, pe rând.

· Revizuirea plantaţiei după intemperii.

· Decoplesirea speciilor silvice de specii ierboase.

8

Controlul anual al lucrărilor : Se vor materializa pieţe pentru evaluarea procentuluii de pornire în

vegetaţie al puieţilor plantaţi.

Anul II

· Completarea golurilor cu puieţi silvici după aceeaşi tehnologie din primul an prin săparea

gropilor 30/30/30. Fertilizanţii se administrează la fel

· La fel, se execută o retezare a tulpinii puieţilor după plantare.

· Execuţia a doua prasile în jurul puieţilor pe toată suprafaţa .

· Revizuirea plantaţiei pe jumătate din suprafaţă.

· Asigurarea pazei şi inventarierea golurilor pentru completarea din anul III.

Anul III

· Completarea de goluri 10%, după aceeaşi tehnologie din anul II şi fertilizare faziala cu

azotat.

· Tăierea tulpinii puieţilor.

· Mobilizarea manuală în jurul puieţilor pe toată suprafaţa.

Anul IV

· Se execută o singură lucrare – decoplesirea puieţilor plantaţi de speciile ierboase.

· Asigurarea pazei: pe taota perioada : 4 ani.

Standarde şi normative de referinţă

Execuţia lucrărilor de consolidare sunt guvernate de :

· STAS 5091/71, cap. 3 şi cap.4, Terasamente.

· STAS 5381/1 – 90 – regenerare naturală şi tratamente, terminologie.

· STAS 5381/2 – 90 – împăduriri şi întreţinerea culturilor silvice, terminologie.

· SR 6053 – 78 – Arbori şi arbuşti forestieri – nomenclatura botanică.

· SR 1347/2000 privind calitatea puieţilor forestieri.

· Ordin 1652/2000 privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de

împădurire a terenurilor degradate.

· Ordin nr. 1653/2000 privind aprobarea’Normelor tehnice pentru efectuarea controlului

anual al regenerarilor’;

· Norme de timp şi producţie unificate pentru lucrări din silvicultura , - Ministerul Apelor,

Pădurilor şi a Protecţiei Mediului.

Cerinţe AQ

9

· Puieţii de la speciile recomandate trebuie să corespundă STAS 1347/2004, calitatea I şi să

aibă certificat fitosanitar de sănătate şi calitate;

· Studiul agrochimic face recomandări privind cantităţile de elemente minerale pentru

fertilizarea suprafeţei împădurite, funcţie de numărul de puieţi stabiliţi a se planta.

Garanţia tehnică

· Societatea sau instituţia prestatoare să fie autorizată conform Ordinului Ministerului

Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 676/2004 pentru autorizarea

producătorului de material forestier de reproducere;

· Societatea sau instituţia prestatoare să fie autorizată conform Ordinului Ministerului

Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 88/2006 privind atestarea persoanelor

fizice şi juridice care efectuează lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic;

· Să prezinte procese verbale la terminarea lucrărilor, pe domeniul: ‚Îmbunătăţiri funciare

în domeniul silvic’ pe o suprafaţă de cel puţin 60% din suprafaţa licitată.

Garanţia de bună execuţie

Garanţia de bună execuţie a contractului va fi în cuantum de 5% din preţul contractului, fără TVA

şi va fi constituită prin reţineri succesive din sumele datorate pentru facturi parţiale.

Confirmarea, recepţia şi decontarea serviciilor

În fiecare an se fac recepţii pentru lucrările efectuate de către o comisie numită de Directorul EMC

Motru.

Recepţia la terminarea lucrărilor este în anul IV. Plantaţia trebuie să fie bine dezvoltată iar goluri

sub 5%.

Măsurători şi decontări:

· 1000 buc. Plantaţii;

· Tone fertilizanţi administraţi;

· Hectare suprafaţa prăsita şi revizuită

Măsuri de securitate în munca – lucrări de împădurire

Pe şantierele de lucru cu înclinare mai mare de 150, toate lucrările de împădurire vor începe de la

deal spre vale, iar muncitorii vor lucra, pe cât posibil, înşiraţi la acelaşi nivel pe curba de nivel. În perioada

executării lucrărilor se interzice orice activitate la baza versantului, pentru a preîntâmpina accidentele care

s-ar putea produce prin rostogolirea pietrelor, a bolovanilor.

În timpul efectuării lucrărilor de împăduriri, muncitorii vor fi aşezaţi la distanţe convenabile, astfel

încât prin manipularea uneltelor manuale să nu se lovească sau să se rănească.

Lamele uneltelor manuale trebuie să fie bine ascuţite şi bine fixate în cozi, pentru a nu îngreuna

munca. Lungimea uneltelor trebuie să fie potrivită la talia muncitorului. Cozile şi mânerele să aibă o

10

grosime convenabilă şi să fie netede, pentru a nu produce zgârieturi sau bătături. Manipularea puieţilor cu

ghimpi se va face cu mănuşi. Pentru fiecare operaţie şi faza de lucru, se va indica poziţia cea mai

convenabilă în care trebuie să lucreze muncitorul pentru a micşora efortul fizic, a marii productivitatea

muncii şi a evita stânjenirile. Unele operaţii se execută mai comod în genunchi şi în acest caz muncitorii

vor fi dotaţi cu genunchiere.

La manipularea şi administrarea îngrăşămintelor chimice şi a fitocidelor este necesară instruirea

atentă a personalului pentru cunoaşterea caracteristicilor fiecărei substanţe cu care se lucrează, a măsurilor

individuale de protecţie.

Produsele folosite se păstrează la loc corespunzător, în ambalaje şi cu etichete originale. Pregătirea

soluţiilor se face la mare distanţă de sursele de apă.

Folosirea echipamentului adecvat de protecţie este obligatorie. Fiecare şantier de lucru va fi dotat

cu truse sanitare şi cu medicamente prevăzute de normative. Un control medical se va face de urgenţă ori

de câte ori apar simptome de intoxicaţie.

Prevenirea şi stingerea incendiilor

Cu privire la măsurile de pază contra incendiilor se va avea în vedere, Decretul nr.290 din 16

august 1977, prin care se aproba’ Normele de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea

construcţiilor şi instalatiilor’.

Se va consulta şi N.P.22 – 77 , N.P.23 – 77, N.P.24 – 77, publicate în Buletinul construcţiilor nr.

12 din 1977 – P118/83.

Se va respecta D 290/1977, Norma P 118/83, HG 51/92.

Se vor respecta prescripţiile din instrucţiunile de bază MTANA ordin 205/04 – 67 şi cele aprobate

de MCInd cu ordin 89/27, 12/1979 privind normele de pază contra incendiilor şi se vor prelucra muncitorii.

În acest sens se vor lua măsuri:

· Se vor forma echipe de intervenţie;

· Se va face dotarea depozitului cu materiale şi pichete de incendiu.

· Se va face dotarea cu materiale de intervenţie conform listei;

· Se vor prevedea surse de semnalizare cunoscute de toţi muncitorii pentru anunţarea

incendiilor.

Înainte de începerea execuţiei, şeful de brigadă va analiza cu organele judeţene dacă lucrările ce urmează să

se realizeze intersectează:

· LEA, aflate sub tensiune, cabluri de telecomunicaţii;

· LEA, conducte de gaze, ţiţei, apa, etc, specificate în proiect sau în lucrări nou apărute.

· În aceste cazuri din zona respectivă se vor face cu avizul tehnic al întreprinderilor de specialitate şi

în prezenţa delegaţiilor acestora. Se vor respecta N.T.S. – urile pentru lucrările specifice.

·

11

Redarea în circuitul productiv a haldei de steril Valea Mânăstirii:

Halda de steril Valea Mânăstirii înainte de modelarea si amenjarea acesteia.

Pregătirea ternului pentru lucrările de ferilizare şi înierbare.

Recultivarea agricoală a haldei de steril Valea Mânăstirii.

12

Recultivarea silvică a terenurilor degradate – Lucrări de împădurire cu salcâm.

Concluziile privind tipul de soluţie propus: întreţinerea relativ uşoară a unei sere legumicole, ca urmare a situării haldei

în vecinătatea râului, acesta poate fi folosit ca sursă de apă pentru procesul tehnologic;

soluţia plantării cu salcâm a capetelor haldei este susţinută de calităţile acestei specii şi de urmărirea uniformizării peisajului (pădurea de salcâm plantată a atenuat impactul vizual negativ, acesta este o specie amelioratoare de sol, nepretenţioasă climatic, rezistentă la boli şi dăunători, cu viteze ridicate de creştere şi rezultatele bune în ceea ce priveşte stabilizarea structurilor pe care este plantat);

plantarea cu pomi fructiferi (măr, prun sau cireş) este susţinută de ideea creării unui peisaj plăcut (situarea haldei în vecinătatea unor arii locuite), de asigurarea unei stabilităţi a structurii antropice şi a unor producţii bune de fructificare;

13

desfăşurarea unui proiect de tipul creării unei sere legumicole asigură locuri de muncă pentru salariaţi disponibilizaţi de către unitatea minieră din zonă şi un pas înainte pentru institutele de cercetare biologică (asocierea acestora în cadrul proiectului

   

14