structurile vulcanice din apusenii sudici

23

Upload: edina-timea

Post on 28-Jun-2015

590 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

Page 1: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici
Page 2: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

CUPRINS

1 . Introducere – scurta prezentare Muntii Apuseni

2 . Etapele evolutiei magmatismului in Muntii Apuseni

3 . Istoricul cercetarilor

3 .Vulcanismul neogen in Muntii Apuseni

4. Studiu de caz – zona vulcanica Rosia Montana - Bucium – Baia de Aries

5 . Concluzii

6 . Bibliografie

Page 3: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

I.NOTIUNI INTRODUCTIVE

fig 1.localizarea muntilor Apuseni (sursa: prelucrare

personala )

Muntii Apuseni Alaturi de Muntii Banatului si Poiana Rusca formeaza Carpatii Occidentali. Sunt

munti cu inaltimi relativ reduse ce nu depasesc altitudinea de 1850 m (Curcubata-1849). Acestia sunt rezultatul a mai multor cicluri tectonice dintre care, ultimul resimtit a fost cel alpin.

Soclul cristalin cuprinde formatiuni din trei ciluri distincte: ciclul prebaikalian,

ciclul baikalian si cel hercinic.Sedimentarea a avut loc in doua bazine care formeaza astazi doua unitati geologice distincte: Apusenii nordici si Apusenii sudici sau Muntii Metaliferi.Daca am privi mai amanuntit cele doua unitati, din punct de vedere geologic am distinge:

Apusenii nordici cu urmatoarele: autohtonul de Bihor-Padurea Craiului, sistemul panzelor de Codru (unitatea de Valani, panza de Fnis-Garda,panza de Dieva, panza de Moma, panza de Urmat, panza de Vetre, panza de Arieseni si panza de Vascau) si sistemul panzelor de Biharea ( panza de Highis-Poiana, panza de Biharea, panza de Mucel-Lupsa si panza de Baia de Aries).

Apusenii sudici, ce se prezinta ca o singura unitate, formata insa din subunitati ce au evoluat diferit: unitatea de Bucium, unitatea de Trascau, unitatea de Drocea-Cris, unitatea de Fenes, unitatea de Capalnas-Techereu si unitatea de Bedeleu .

Asezare si limiteMuntii Apuseni se incadreaza in Carpatii Occidentali, avand ca limite: la sud Culoarul

Muresului, la est depresiunea colinara a Transilvaniei, la vest Dealurile de Vest, iar la nord Valea Somesului, contactul cu Dealurile Salajului si Crasnei si, in continuare, Valea Barcaului.

Page 4: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

ReliefMuntii Apuseni sunt alcatuiti din roci vulcanice (Muntii Metaliferi), sisturi

cristaline (Muntii Bihor, Vladeasa, Gilau, Muntele Gaina), precum si calcare.Reprezinta cea mai complexa grupa din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000m. Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m) si la nord in Muntii Vladeasa (1836 m). In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla Muntele Gaina (1467 m), iar in nord-est se afla Muntii Gilau. In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1080 m), Muntii Trascaului, iar in vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea - 836 m), Muntii Codru - Moma (Varful Plesu - 1112m), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopis (776m). In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase scufundate, alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si cei Orientali, numit "jugul intracarpatic" include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800 m. In grupa Apusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni: Depresiunea Zarand, Depresiunea Beius si Depresiunea Vad - Borod - depresiuni golfuri; Depresiunea Huedin si Depresiunea Simleu - depresiuni marginale; Depresiunea Gurahont si Depresiunea Brad - depresiuni intramontane. Pasurile din aceasta grupa sunt: Pasul Valisoara (face legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului), Pasul Ciucea (face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod), Pasul Bucium (face legatura intre culoarele vailor Aries si Ampoi).

ClimaMuntii Apuseni se inscriu intr-un climat montan cu influente oceanice,

caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC la baza muntilor, 0 oC sau chiar negative pe inaltimi, precipitatii de 700-1200 mm/an si chiar peste 1200 mm/an in zonele inalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau), inversiuni de temperatura in depresiuni. Caracteristic este vantul de vest. Se intalneste fenomenul de foehn care patrunde in zona depresiunilor Alba - Iulia - Turda de pe Valea Ariesului .

Apele

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece , Somesul Cald care conflueaza la Gilau. Apele statatoare sunt reprezentate prin lacuri naturale (Varasoaia - lac format in tinut calcaros) si artificiale (Fantanele , Tarnita si Gilau pe Somesul Cald). Apele subterane sunt reprezentate prin apele freatice mineralizate in zona muntilor vulcanici (Moneasa - bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice sunt discontinue si formeaza grote, pesteri.

Page 5: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

II.ETAPELE EVOLUTIEI MAGMATISMULUI IN MUNTII APUSENI

Sub denumirea de Vulcanism se înţeleg totalitatea proceselor şi fenomenelor geologice,

legate de ascensiunea magmei din mantaua pământului până la suprafaţa scoarţei terestre.De regulă regiunile cu o activitate vulcanică sunt afectate şi de mişcări tectonice, ca şi cutremure, zone de subducţiune, sau Hot-Spot (zone fierbinţi de exemplu în insulele Hawaii). Pe teritoriul Romanie, acesta s-a manifestat de-a lungul tp geologic in mai multe etape:

Activitatea vulcanica hercinica si prehercinica s-a manifestat atat intrusiv cat si efuziv. In Apuseni, suprafetele afectate, in special prin intruziuni granitice sunt: Masivul Gilau, Muntii Highis si Muntii Codru Moma.

Magmatismul mezozoic definit de doua mari etape: - cel initial caracterizat prin formarea unui geosinclinal si umplerea acestuia cu ofiolite. In Apuseni ofiolitele imbraca aspectul diabazelor (roca de culoare cenusie sau verzuie in interiorul careia mineralele sunt puternic transformate) si se intinde pana spre Timisoara in S, muntii Trascau in V si Cheile Turzii in N.A

a doua etapa este cea a magmatismului subsecvent-incetarea expansiunii fundului de tip oceanic si apropierea blocurilor continentale. In aceasta etapa isi fac simtita prezenta banatitele ce se intind de la Vladeasa pana la Dunare.

Fig 2.diferitele tipuri de volcanism asociate miscarii placilor tectonice( sursa : www.google.com )

Page 6: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

III. ISTORICUL CERCETARILOR

Structurile vulcanice din Apusenii Sudici (Muntii Metaliferi), sunt cele care au atras in primul rand atentia oamenilor si inca din timpuri foarte vechi, descoperite fiind inca din epoca preromana concentratii bogate auro-argentifere (Rosia Montana , Baita etc).Descifrarea aspectelor geologice elementare ce conditionau orientarea lucrarilor miniere adeterminat aparitia in secolul XVIII a unui numar insemnat de documentatii, majoritatea cu caracter descriptive, perioada in care s-a efectuat deschiderea asiva a celor mai multe zacaminte sic and s-au descoperit noi zone mineralizate. Astfel pentru realizarea unui program in minerit, care cerea rezolvarea unor probleme pe plan local legate de cunoasterea structurilor vulcanice, s-au creat cele mai bune conditii pt o ampla si profunda investigatie , concretizata in diverse studii si lucrari sistematizate in cateva publicatii cu caracter monographic ( M.PALF, 1912; T.P. GHITULESCU, M.SOCOLESCU , 1941).

Studiile intreprinse in acest mare laborator al Muntilor Metaliferi au condus la elaborarea de conceptii si ipoteze geologice si metalogenetice care au fundament in diversele etape de cunoastere, programele de prima oara pe plan mondial originea hidrotermala a mineralizatiei, sau descoperirea de metale noi precum nagyagitul, sylvanitul, altaitul, stephanitul , magneziolaumontitul, sau descoperire pentru prima data a telurului in minereul din zacamantul Fata Baii. Aproape fara intrerupere, cercetarea s-a desfasurat pana in zilele noastre, facandu-se apel la cele mai moderne metodologii si tehnici de lucru, pt examinarea caracterelor fizico-chimice ale produselor , pt intelegerea conditiilor si mecanismelor care au determinat , intretinut si imprimat modul de evolutie a proceselor vulcanice si metalogenetice. In ultima etapa de cercetare s-au obtinut rezultate interesante mai ales in ceea ce priveste ipotezele propuse in vederea explicarii originii si mecanismului de formare a magmelor (D.RADULESCU, M.SANDULESCU , 1973; M.BLEAHU, 1974) si a mineralizatiei (M. BORCOS SI colaboratorii, 1969, 1972) , in studiul incluziunilor vitroase din mineralele rocilor vulcanice (M.BORCOS, 1973 ), ca si in cercetarile intreprinse in descifrarea evolutiei vulcanice (M.BORCOS, 1973 ) in aria Depresiunii Zarandului (D.ISTOCESCU, FELICIA ISTOCESCU , 1974 ).Toate aceste rezultate in mare parte publicate, intregesc ultima privire sintetica realizata in contextul Evolutiei geologice a Muntilor Metaliferi , de V.IVANOVICI, D.GIUSCA, T.P. GHITULESCU, M.BORCOS, M.BLEAHU, M.LUPU, H.SAVU – 1969. In contextul actual de cunoastere se considera astfel reconditionarea intregului material existent si prezentarea lui sub doua aspect: primul vizeaza problemele generale ale activitatii vulcanice la nivelul principalelor procese geotectonice, magmatice, petrogenetice, vulcanologice si metalogenetice , iar cel de-al doilea urmareste evidentierea particularitatilor acestora pe plan local, in cadrul zonelor sau al structurilor vulcanice recunoscute.

Page 7: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

fig.3 scara geocronologica – neogen(sursa: www.wikipedia.com)

IV. VULCANISMUL NEOGEN IN MUNTII APUSENI

Fig 4. Patrulaterul aurifer al Apusenilor(sursa personala )

Page 8: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

Din repartitia teritoriala a produselor vulcanice si din relatiile stabilite intre acestea si celelalte formatiuni , in contextul structural al Muntilor Apuseni, se constata ca majoritatea centrelor vulcanice se grupeaza in arii distincte de activitate, in care se reflecta principalele etape de evolutie geologica al stadiului tardecinematic alpin.

Vulcanismul neogen din Muntii , de varsta badenian- pliocena , reprezinta un ultim stadiu de desfasurare a magmatogenezei alpine, desfasurat pe parcursul a patru faze distinct.Rocile eruptive formate din produsele vulcanice sunt reprezentate prin andezite, riolite , dacite, bazalte precum si tufuri si aglomerate vulcanice.

Diferitele produse ale paroxismelor vulcanice s-au suprapus de multe ori, insa eroziunea fiind foarte puternica a taiat adanc in masa de roci eruptive.Nu se gasesc conuri puternice ale conurilor vulcanice cu carapace groasa , ca in lantul Calimani – Harghita , ci numai resturile acestora , iar dedesupt de ele se gasesc resturi ale aparatelor vulcanice mai vechi , reprezentate prin roci care s-au pus in loc in primele faze de paroxisme vulcanice , din neogen (acest fapt are si o importanta practica deoarece prin indepartarea invelisului de lave mai recente s-a ajuns la nivele unde manifestarile hidrotermale au fost mai puternice din solutiile carora au luat nastere filoane de minereuri in special sulfuri metalice si minereuri auro-argentifere).

Schita geologica a regiunii Rosia Montana demonstreaza aceste superpozitii de lave venite in diferite faze.Primul con vulcanic a fost cladit din eruptii riolitice de la Carnic – Cetate; al doilea centru de eruptii a fost cel al andezitelor cu cuart , deplasat cu cca 4 km ENE ; ultimul focar de eruptii s-a format in Pliocen, intre celelate cratere mai vechi.Produsele piroclastice si lavele andezitice ale acestuia din urma au constituit un con care avea probabil in baza diametrul de 12 km, acoperind astfel resturile aparatelor mai vechi.

Fig 5. Schita geologica a regiunii Rosia Montana(sursa: prelucrare proprie dupa schita intocmita de

I.Atanasiu)

Page 9: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

Fig 6. Profil geologic in zona Rosia Montana ( sursa personala- date de pe www.google.com)1.andezite bazaltoide (tip Rotunda), 2 andezite cuarţifere (tip Barza-Săcărâmb), 3

coloane de explozie, 4 dacite (tip Roşia-Câinel), 5 formaţiuni vulcanogen-sedimentare (Badenian-Sarmatian inf.), 6 formaţiuni cretacice, 7 falie, 8 foraj

Studierea raporturilor dintre diferitele formatiuni neogene , cum si dintre acestea si rocile sedimentare din preajma centrelor de eruptie , in care s-au intercalate produsele eruptive , duce la stabilirea unei succesiuni a patru faze eruptive , cu produsii respective din neogen si anume:

FAZA I

S-a manifestat in timpul mediteraneanului II (probabil Helvetian superior – Tortonian inferior). Ea este sincrona cu conglomeratele de Fata Baii din Bazinul Zlatnei.In aceasta faza s-au pus in loc mai intai andezitele si piroclastitele respective care au continuat la Fata Baii,cu unele mici intreruperi, pana in faza finala de sedimentare a conglomeratelor.Deasemenea, se mentioneaza andezitele de la Cainel – Pleasa – Magura Baii (intre brad si Sacaramb) , Baita si Carteju de Jos, unde conul vulcanic din andezite sparge placa de diabaze mezozoice .

In regiunea Rosia Montana ( Carnic - Cetate) si in bazinele Zlatna si Brad – Sacaramb se cunosc riolite care alcatuiesc resturi de aparate vulcanice , considerate ca s-au pus in loc spre sfarsitul primei faze de manifestatii vulcanice.Aceste roci au un aspect portelanos , fiind formate dintr-o pasta sticloasa cu textura fluidala.Ele prezinta fenocristale de cuart si feldspati plagioclazi.Au numeroase fisuri spargandu-se usor in blocuri.Sunt de culoare rosie inchisa , de unde si denumirea de Rosia , data localitatii Rosia Montana.

Page 10: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

FAZA a - II - a

S-a manifestat probabil in timpul Sarmatianului inferior.Este reprezentat exclusive prin dacite, de culoare cenusie, verzuie sau albastruie, prezentand fenocristele de cuart, felspat, biotit si hornblende.

Varsta Sarmatian – inferioara a acestor dacite se deduce din pozitia lavelor respective care stau In unele locuri, in Bazinul Brad – Sacaramb , peste pietrisurile de Almasul Mare tortoniene superioare.

Astfel de dacite se intalnesc in Bazinul – Sacaramb , la Cainel (10 km SE de Brad ) , unde se dispun sub forma de curgeri de lave in jurul unui crater principal.Se mai gasesc la Dealul Fetei ( la 5 km sud de Brad ) si in partea de nord a patrulaterului aurifer, la Bucium – Sasa ( la 6 km sud de Rosia Montana).

FAZA a - III – a

Nu s-au putut obtine pana acu date exacte cu privire la varsta ei.Dupa unii autori , eruptiile din aceasta faza ar incepe in Sarmatianul superior si s-ar sfarsi in Pliocenul inferior.Este reprezentata prin andezite ( tip Barza si Sacaramb – Porcurea ) si dacite ( tip Cetrasu) si prin piroclastitele acestora .Este cea mai importanta din cele patru faze neogene, atat prin imensul material adus la suprafata , cat mai ales prin fenomenele de metamorphism hidrotermal pe care le-a produs, dand nastere la numeroase filoane metalifere cu continut ridicat de minereuri auro – argentifere cat si de minereuri complexe de sulfuri metalice.

Numai in zona Ruda – Cristisor – Harnicul – Teiul – Barza etc de la sud de Brad, deschisa prin numeroase lucrari miniere, s-au pus in evidenta zece cratere principale, asezate pe o linie dirijata pe directia E-V.Dintre acestea cel mai important Vulcan este cel de la Barza.In baza aparatului vulcanic apare o brecie tufacee, intercalate in depozite argiloase – marnoase cu gipsuri, care cuprind si fosile sarmatiene superioare.Peste acestea urmeaza o alternanta de lave andezice , tufuri si brecii tufacee.

Andezitele de tip Barza sunt constituite dintr-o pasta microlitica cu cristale maclate si dispuse in mosaic, in care se observa mai ales mase cloritoase.Cuprind fenocristle cu feldspati si hornblende.

Andezitele de Sacaramb – Valisoara sunt mai acide.Ele sunt constituite din fenocristale de biotit si chiar cristale de cuart din care cauza “sunt considerate a face parte din categoria dacitelor ( I.ATANASIU)”.

Page 11: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

FAZA a – IV – a

S-a manifestat in Pliocenul Superior.Ea cuprinde lave si brecii tufacee andezitice , intercalate in depozitele Pliocene superioare, precum si lave andezitice , dispuse la partea superioara a Pliocenului.In patrulaterul aurifer, produsele andezitice ( lave si piroclastite ) din aceasta faza au o raspandire restransa , fiind localizate in zona Rosia Montana .Aceste produse sunt insa foarte raspnadite , formand o placa continua, in regiunea Halmagiului, in flancul nord-estic al bazinului Zarandului.

De aceasta faza mai tin si aparitiile de lave basaltice cu separatii columnale care formeaza Vf. Detunatele , langa Bucium, spre est de Abrud.Produsele vulcanice ale celei de-a patra faze sunt sterile.

Fig 7.Detunata goala (sursa: www.google.com)

Fig 8.Detunata flocoasa (sursa: www.google.com)

Page 12: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

Fig9. Evolutia vulcanismului neogen in M.Metaliferi (prelucrare personala dupa M.Borcos. 1970)

Page 13: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

V. STUDIU DE CAZ – ZONA VULCANICA ROSIA MONTANA- BUCIUM- BAIA DE ARIES

Cele mai importante date asupra acestei zone vulcanice au fost sistematizate in doua lucrari cu caracter monographic, intocmite de T.P.GHITULESCU SI M.SOCOLESCU (1941) SI V.IANOVICI SI colab. (1969).Totodata , in numeroase alte studii, dintre care unele publicate, , au fost abordate: probleme geologice generale ale teritoriului ( R.STEFAN, C.STANCIU, 1962 ; M.BORCOS, GH.MANTEA , 1968 ; R.STEFAN SI colab. , 1973 si 1975 ) , studiul petrochimic al vulcanitelor ( M.BORCOS , 1967 si 1973 ), studiul proceselor de alterare hidrotermala (MARIA GHEORGHIU , 1962 si 1973 ; OLGA IONESCU si colab. 1975 ).

Structura geologica a acestui teritoriu este relative simpla si in acelas timp omogena , deosebindu-se de celelalte zone si edificii vulcanice prin participarea cantitativa a sisturilor cristaline , acoperita de o cuvertura de formatiuni sedimentare de varsta cretacica , a caror grosime creste in sectoarele Rosia si Bucium.

Principalele aparate si edificii vulcanice in sectorul Rosia Montana – Bucium se dispun pe doua aliniamente principale:

Primul orientat pe directia NV – SE, intre Rosia Montana – Frasin – Corabia Al doilea pe directia N – S , intre Rosia – Poieni – Corabia – Valea Iadului. In sectorul

Baia de Aries , in valea Ambrudului la nord de placa calcarelor , in valea Harmaneasa - valea Socilor – Dealul Poienita sau intre dealul Stana si Coltul Misernicului , aliniamentele volcano – tectonice se dispun pe aceasi directive.(fig.4).

In contextul evolutiei geologice a teritoriului , in badenianul mediu s-a creat posibilitatea avansarii si zona depresionara a Transilvaniei a unui brat ingust , care intre Rosia Montana si Frasin a functionat ca un bazin de mici dimensiuni si in care produsele accumulate au atins grosimi maxime in aria de dezvoltare a celor doua structure dacitice – in special la nivelul formatiunii volcano – sedimentare riodacitice din badenianul mediu.In badenianul superior, in urma miscarii de ridicare regionala, bazinul s-a izolat, inregistrandu-se pana in sarmatian si la inceputul pannonianului o evolutie independenta, atat sub aspect biochimic cat si litologic (M.BORCOS, GH.MANTEA , 1964 ).In ansamblu, activitatea a decurs pe parcursul a mai multor etape, intr-o succesiune de calm si perioade de eroziune , reflectata intr-un paliorelief vulcanic format inaintea eruptiilor andezitelor de Rotunda , cand s-au acumulat si unele aluviuni aurifere fosile. Suita produselor vulcanice variaza de la roci acide spre roci intermediare si intermediare cu caracter bazic , care in ansamblul teritoriului se coreleaza cu vulcanitele mentionate in zonele Brad – Sacaramb si Almas - Stanija .Andezitele si andezitele cuartifere de

Page 14: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

Rotunda , Surligata si andezitele piroxenice de Detunata , formate ulterior corespund in timp ultimelor veniri postpannoniene din zona Vaii Muresului si din zona depresionara a Zarandului.

Cele mai importante structure vulcanice cunoscute sunt cele de la Rosia Montana , Rotunda , Rosia – Poieni, Frasin , Contu, Arama – Corabia , ca si cele din bazinul Vaii Lacului, de la Baia de Aries, cu rare exceptii deosebit de interesate si din punct de vedere metalogenetic.

Fig 10. Schema tectoo –vulcanica a zonei Rosia Montana –Bucium – Baia de Aries ( sursa: prelucrare personala dupa “Geologia Muntilor Apuseni,

1976”)

1.formatiuni cristalofiliene ; 2.formatiuni sedimentare cretacice ; 3.formatiuni sedimentare neogene (badenian –pontian) ; 4. Fracturi pretertiare ; 5.fracturi tectono- vulcanice tertiene ; 6.edificii vulcanice ; 7.centre de activitate polygene ; 8.centre avdentice –corpuri subvulcanice ; 9.structuri vulcanice mascate ; 10.limite presupuse ale baz. sedimentar neogen.

Page 15: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

VI. CONCLUZII

Vulcanismul este un fenomen natural spectaculos, care a dus la fromarea reliefului de tip vulcanic caracterizat prin diferite forme exterioare: cosuri vulcanice, neck-uri, dyke-uri etc.

Romania se poate lauda cu o intensa activitate vulcanica in trecutul geologic, care a lasat in urma numeroase dovezi, in special in Carpatii Orientali vestici cat si in Apuseni . Vulcanismul neogen din Muntii Metaliferi in special , s-a produs prin venirea la suprafata a lavelor de-alungul unor linii de fractura , produse in interorul zonei orogene a Muntilor Apuseni, intr-o faza de cutare anterioara eruptiilor neogene. Relevant pentru aceasta grupare montana, contribuie la o insemnata perioada metalogenetica, ca dovada stand numeroasele filoane metalifere cu continut ridicat de minereuri auro – argentifere cat si minereuri complexe de sulfuri metalice.

Vulcanismul in Apuseni, in special cel neogen Relieful vulcanic lasat in urma pe teritoriul Romaniei a fost si va ramane si pe viitor un obiect de studiu, el nefiind in totalitate epuizat

2.Dupa cratele insirate de-alungul liniilor de fractura ( exemplul cel mai caracteristic fiind linia de la sud de Brad, intre D.Fetei, Harnicul, Barza etc , lunga de mai mult de 15 km) se poate deduce ca eruptiile vulcanilor neogeni din Apuseni au avut un caracter liniar.

3.Dupa felul materialului eruptiv produs se poate costata ca vulcanii din aceasta regiune au fost ca si cei din Hraghita – Calimani, strato-vulcani sau vulcani micsti.

Page 16: Structurile vulcanice din Apusenii Sudici

VII. BIBLIOGRAFIE

Mihailescu Vintila, 1969, Geografia fizica a Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti

Munteanu Rodica, 2001, Geografia fizica a Romaniei, Editura Mirton, Timisoara

Posea Grigore, 2002, Geomorfologia Romaniei. Relief. Tipuri. Geneza.Regionare, Editura Fundatiei Romania de maine, Bucuresti

Rosu Alexandru, 1980, Geografia fizica a Romaniei, Editia a II a,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti

* * * 1983, Geografia Romaniei (Geografia fizica) vilumul I, Editura Academica, Bucuresti

V. Ianovici, M.Borcos, M.Blehu, D.Patrulius, M. Lupu , R.Dimitescu , H.Savu , 1976 Geologia Muntilor Apuseni ,Editura Academiei R.S Romania, Bucuresti

N.Oncescu , 1965 , Geologia Romaniei , Editia a III- a , Editura Tehnica , Bucuresti

www.google.com si www.wikipedia.com