grunberg mass media despre sexe

128 MASS MEDIA DESPRE SEXE CAPITOLUL11

Fiecare gen va tinde spre modelul imaginar indus demass-media, Cum nici I;!coala nu se desprinde de mesajemisogin-patriarhale I;!iroluri predestinate (chiar daca acesteasunt mult mai "nepicante", mai cuminti I;!imai traditionaliste),iar biserica este traditionalist-conservatoare, I;!ansele ca I;!ibarbatii I;!ifemeile Satinda spre autoaflrmare publica I;!iprivata,in limitele propriilor capacitati, netarate de mesaje sexiste, scaddramatic, iar demersurile normative spre egalitate de I;!anseraman forme flira fond.

PUBLICITATEA- ASPECTE PRIVINDSTEREOTIPURllE DE GEN DIN ROMANIA

II. 1. ARGUMENTUM

"Poti spune care sunt idealll1'ile,valorile unei natiuni dupa cum fisunt mesajele publicitare"

Norman Douglas

Campaniile publicitare ocupa un spatiu important atilt insfera audiovizualului, cat I;!iIn presa scrisa. Reclamelerepre-zinta forme de discurs moderne care contribuie semnmcativla constructia identitara individuala I;!icolectiva. Chiar dacaau un caracter efemer,efectelelor sunt de durata I;!icumulative.

Reclamele se folosescde aproape orice pentru a 1:;;~atingescopul, adica pentru a vinde produsul. Se folosescde religie,de fricile individuale I;!icolective,de complexe,de senzational,de sexualitate I;!i,nu In ultimul rand, de gen.

Obiectivul studiului de fata a fast acela de a identmca 0serie de stereotipuri de gen in publicitatea difuzata de mediilede informare romanel;!ti(presa scrisa :;;iaudiovizuala) I;!ide aanaliza rolurile,activitatile I;!icontextelede genimplicite (adicaacelea in care sunt prezentate femeileIfemininulin comparatiecu barbatiil masculinul). Studiul a urmarit de asemenea core-larea mai multor factori In analiza (locatie, statut epistemic,

130 MASS MEDIA DESPRE SEXE MASS MEDIA DESPRE SEXE 131

autoritate, varsta, activitate, etc.) astfel incat analiza de gensa fie cat mai relevanta.

Am pomit de la premiza ca mesajele publicitare reflecta$i construiesc valorile culturale ale grupurilor dominante $i caele tind sa reflecteze $i sa capitalizeze stereotipurile in general$i pe cele de gen in particular.

Am dorit sa vedem, din perspectiva de gen, care sunt acelevalori $i grupuri dominante pe care, explicit $i implicit, Ie pro-moveaza produsele publici tare din Romania. Este discursulpublicitar romanesc construit intr-un registru conservator sauliberal din perspectiva genului? Cat mimetism (de gen) $i cat"curaj" in livrarea unor mesaje de gen atipice, neconventionaleexista?

Domeniul este de un dinamism cu totul special. Rolurile,situatiile, locatiile in care sunt prezente femeile $i barbatii inspoturile publicitare, mesajele de gen transmise explicit sauimplicit - prin limbajul nonverbal, prin cromatica, proximitate,etc. se schimba permanent. Evolutia modelelor de genpromovate de publicitate este in stransa legatura cu evolutiilemodelelor de gen din societate.

Demersul nostru se inscrie in seria unor cercetari $i rezul-tate deja existente. Daca in lume, $i in special in America,studierea stereotipurilor de gen in media ($i in particular inpublicitate) are deja 0 lunga traditie, in Romania studiile axatepe dimensiunea de gen a publicitatii sunt destul de reduse.Exista totu$i preocupari in contextul carora se inscrie $i acestdemers. Daniela Roventa Frumu$ani este autoarea unor studii$i carti de specialitate care ating $i acest aspect (vezi biblio-grafia). Alina Coman, studiind perceptiile asupra stereotipurilorde gen in publicitate ajunge la concluzia ca "se contureaza unnou tip de patriarhat, cel mediatic, extrem de subversiv pentruconditio, femeii din cauza infati$arii acesteia intr-o acceptantadeplina, cu zambetul pe buze, a propriei conditii inferioare"(A. Coman, 2004, p. 101). Autoarea considera ca "dacamass-media 0,1'decanta aceste continuturi sau le-ar transmitein maniere mai putin discriminative pentru femeie, discursul

Ji

IIi

patriarhal nu 0,1'mai procura individului 0 identitate de gensuprafncarcatii cultural" (idem). Preocupari $i cercetari peaceia$i tema intalnim $i la Simona Sakacs care a ana1izat toatespoturi1e pub1icitare difuzate in perioada prime-time a 3 zi1e1a 2 te1eviziuni (Pro TV $i TVRl) ajungfmd 1a un set deobservatii pe care Ie-am urmarit $i in investigatia noastra (S.Szakacs, 2004). Rezultatele studiilor de acest tip, dincolo deanumite nuante $i accente, sugereaza la unison existenta unuipattern publicitar conservator la gen, in care predominaabordarile stereotip legate de ce fac, cine sunt $i ce vor femeile$i barbatii. Studiu1 de fata, aduce noi argumente cantitative$i calitative legate de promovarea acestui model conservatorin privinta genului.

Analiza ce urmeaza a unor serii de stereotipuri, inadvertente$i eludarilor de gen inglobate in publicitate contine atat aspectecantitative cat $i comentarii de ordin calitativ (vezi metodologiagenerala).

)

Dincolo de comentariile detaliate punctuale de pe parcursu1studiului se poate spune, per ansamblu, ca investigatia confir-ma mentinerea unor stereotipuri de gen arhi-cunoscute atatocupationale cat $i psihologice (de tip: femeie pasiva-barbatulactiv; femeie casnica -biirbat public; femeie dependenHi-barbatindependent, femeia guraliva, vesela - barbat tacut $i serios,etc). Se remarca de asemenea faptul ca:. se promoveaza preponderent continuturi publicitare supra-

saturate in stereotipuri (inclusiv in cele de gen);. in mare masura prin publicitate se intaresc $i nu se

flexibilizeazastereotipurile $i prejudecatile de gen;. femininull masculinul se construiesc mai ales in termeni

de diferente $i nu de asemanari;. erotismului I sexualitatea feminina sunt supra-uzitate;. exista discordanta intre modelul de feminitate, masculi-nitate propus $i realitate. Putine femei - barbati "reali" seregasesc in calapoadele de gen din spoturi;

=

)111

,

ilII

Ii

132 MASS MEDIA DESPRE SEXEMASS MEDIA DESPRE SEXE 133

Consideram ca recunoa~terea acestor stereotipuri i?itendinte

prin date este utila pentru eventuale programe de informare~i sensibilizare a celor implicati in producerea i?iconsumul depublicitate in vederea unei oferte publicitare viitoare creative,incitante dar in acelai?i timp racordata mai bine la realitatile

de gen din Romania de azi (daca nu chiar promotoare a unorpattern-uri de relatii de gen moderne).

Au fost analizate 2315 spoturi prezentate de patru tele-viziuni: Antena 1, Acasa, ProTV i?iTVR 1, pe parcursul a douasaptamani. Proportia actorilor este urmatoarea: 48% femei ~i52 % barb ati, ceea ce nu rastoarna semnificativ realitateademograficii din Romania (in urma recensiimantului din 2002,proportiile sunt femei 51 %, biirbati 49 %),dar confirma statisticsituatia prezentei femeii in celelalte emisiuni de televiziune.

Produsele publicizate beneficiaza de actori femei ~ibar-bati in proportii apropiate. Dar se remarca anumite categoriide produse care sunt promovate cu precadere de catre femeiiar altele de catre barbati.

Produsele de igienil personala Bunt promovat~ de actorifemei in procent mai mare decat de catre barbati, in sehimb,produsele pentru euriitenia easei ~i detergenti beneficiazade prezente aproximativ egale - femei i?ibarbati. Corelat aeestaparent echilibru de gen eu alti itemi ai cereetarii, de tipul:activitiiti desfii~urate in redame, statut epistemie, autoritate,se observa diferentieri de gen. Chiar daca apar ~i barbati inreclamele la produse pentru euratenia casei, ace~tia beneficiazade 0 autoritate superioara, ei sunt cunoscatorii (detin com-petenta prin secretul calitatii produsului, nu fac ins a la fel dedes "munca de jos" sau desfa~oara activitatea casnica dinintamplare). Pe de alta parte, exista reclame in care apar bar-bati, dar ei nu participa la activitatea respectiva (citesc ziarul,se uita la televizor).

Reclamele la biluturi - cafea ~i racoritoare includ mai

multi actori barbati. In ambele situatii actorii (femei sau bar-bati) se manifesta in cadru familial ca sot I sotie, mama I tatii,copil. Daca la publieatii genul actorilor este echilibrat, con-stat am ca produsele farmaeeutice sunt promovate deactori barbati in raport de 4:1 fata de femei.

Biluturile aleoolice sunt promovate de catre barbati inraport de 5:1. Discrepanta de gen semnificativa se mentine i?iin cazul combinarii acestui item cu altele, de tipul activitatidesfasurate in rec1ame de catre femei !?ibarbati. Astfel, cel putinla ba~lturile tari ~i pozitionate ca bauturi ieftine, publici tate a

. violarea prescriptiilor de gen este rara i?iin general maipermisa femeilor decat biirbatilor. Mesajele antistereotipsunt putine dar cele care combina stereotipuri enantistereotipuri de gen sunt in numar destul de mare ceeace poate fi 0 tendinta benefic a unei recalibrari a discursuluipublicitar despre gen;

. stereotipurile de gen se combina evident cu cele de virstii,aspect fizic,tip de activitati. Feminitatea promovatiiechi-valeaza,deexemplu,eu tin.eretea!,iifrumusetea, iar maseuli.nitatea cu maturitatea i?ireu~ita in viata publica.

I'

~I

.~!

II

II. 2. TELEVIZIUNE

Publicitatea este probabil unul dintre cele mai importante

~ipersuasive produse ale televiziunii. Unele statistici americaneindica faptul ca, in medie, 0 persoana adulta petrece un an ~ijumatate din viata urmarind publicitatea la televiziune. Dacaacest lucru se confirma, atunci este logic sa consider am ca va

exista 9i un efect pe masura asupra celor ce urmarescpublicitatea.

Televiziunile folosesc numeroase tehnici pentru a crea 0

imagine inedita unui produs sau serviciu care trebuie vandut,de la manevrele tehniee de platou, sonorizare, unghiuri de

filmare ~i animatie ~i pana la utilizarea 9i valorificarea unorstereotipuri de gen.

:I

MASSMEDIA DESPRE SEXE 135

134 MASS MEDIA DESPRESEXE

este exclusiv teritoriu1 biirbati1or, femeia fiind quasi-absenta.In cazu1unor marci de bere regasim aceea9i situatie - veziseriaBergenbier -, dar exista 9i reclame la marci de bere in careapar 9i femei, care insa, de cele mai multe ori, nu consumaprodusul.

Produsele alimentare sunt promovate mai mult de catrefemei dedt de catre barbati in raport de 1,5:1. Din nou,precizam ca aceste rezultate strict statistice pot induce ideeaca in spoturi1e alimentare exista un dezechilibru de gen minor.Dar, eombinand aeest item eu cele referitoare, de exemplu, la)"activitatile desfa9urate in reclame, rezultatele pot fi alte1e(femeia este cea care pregate9te masa, biirbatul sta la mas a9i eonsuma produsul - vezi tabel "Stereotip 9i / sauanti-stereotip in reclamele TV").

Reluand cele doua analize anterioare, se poate observa 0analogie: apar barbati in reclame la detergenti, dar ei nu spala,a9a cum apar femei in reclame1e 1a bauturi alcoolice, dar elenu beau. Desigur, devine evidenta perpetuarea stereotipurilorde gen.

Graficull

PtodUte publlcID\8

'I"

L t'"'IIIi

--prOd.d61Q1onapn"'" $! ""'"',

prOd.de 19IoOiZ8fe'C8H1.I~ """"

caI..

100,

-'"'" . ,~ I

\1) ...

:!1,1l. ' \' 'I .'! 1:IIM:~I!I' !I It . i,~'11,11

{c::1'

---

bIuIuIt-" 'I'1'UIfc8Ii(,...loln,...eI'

II1C

~ l uce

_InISI~."'rnI$II!

7'

110

'0 80

Produse publicizate

Aceste "specializari" sunt in functie de publicul captiv alrespectivelor canale, public care, la randul sau, se constituiein functiede identitatea (declarata sau mai putin declarata darmanifesta)a canalului.Alt~elspus, se podteobservaca, anumitecanal'e distribuie, mai degrabii, recla!lle pentru produseflli-mentare, in timp ce alte canale, mai degraba pentru ma9ini'sau noiletehnologiide comunicare(NTC).Plecanddela ace~pt,~tendinta generala a canalelor (tendinta spre creareai,uneispecificitati)s-aincercat relevarea identitatii exactea canalelordin e9antionulnostru, sub aspectulpublicitatiidifuzate,obiectivcare apare cu atat mai interesant cuicat cel putin doua dintrecanalele e9antionului sunt de multe ori percepute ca avandaproximativ acela9itip de identi,tate. In acest sens s-a facut 0analiza comparativa a ca:nalelorcare constituie e9antionulnostru, dlnpunctul de ve'dereal tipurilor deprodusepromovatepreponderent pe respectivul canal (vezigraficu12).

Rezultatele ne indicllfaptul ca nu exista mari discrepanteintre canale in ceea ce prive9te tipul de produs pe care il

I' Urmarind informatiile din graficul 1 avem 0 oglinda astereotipurilor de gen prezentate in pub1icitatea din te1eviziune:femeile promoveaza produse alimentare, produse pentruigiena 9i curatenie 9i produse culturale (reviste), iar biirbatiisunt in topul promovarii bauturilor alcoolice, a produselortehnice (ma9ini) 9i chiar a unor medicamente. Deoarece femeilesunt percepute stereotip ca fiind casnice (sau, in orice caz,preocupate in primul rand de easa), ele promoveaza produselee1ectrocasnice in proportie mai mare dedt barbatii.

Dezvoltarea publicitatii ca industrie 9i super-speeia1izareafunctiilor in cadrul agentiilor de publicitate care a dus 1a apa-ritia media planner-u1ui, au re1evat existenta Ullei"specializari"a canale1or TV in ceea ce prive9te genu1 de reclama difuzata.

-

t 1 '{'[I, 0

'I

I f ,j

'110 '80 2IjO 2110 3011 3!10

136 MASSMEDIA DESPRE SEXE

Graficul2

OlllribUlfliProoI lor.. ..re. fa.. N<:lllmlin~". canal

I,

_1nI"III<>d- pi mielnl

~

I

"

1II<>d.<1019ionI"",u "...hi

. ""'-ti

, 1II<>d.<IoIgIetd-,~

~

.. ~ill

bOuIId-...

.'----"" ".

promoveazal. Exista totui;Jimici diferente. Astfel, pe canalulAcasa, cele mai promovate produse sunt cele alimentare, in

, 1Acest lucru este important pentru ca agentiile de media care stabilesc

canalele pe care va fi distribuita reclama pentru un anumit produs, fac aceasta

alegere In functie de 0 anumita identitate perceputa a canalului (identitate~unoscutli in urma 11llor studii de piata). Ori faptul ca avem 0 relativa

omogenitate in gre,ficul pe care I-am construit, ne spune ca diferentele intre.Iiidentitatile comunica~ionale ale canalelor din e9antion nu sunt semnificative.

MASS MEDIA DESPRE SEXE 137

.J!

!i

timp ce pe canalul public de televiziune, cele mai promovatesunt produsele de igienizare a casei i;Jidetergenti. Diferenta estesemnificativa in masura In care vorbei;Jte despre preocu-parile/interesele publicu!ui celor doua canale. Mai mult, seI-

poate remarca faptul ca PRO TV este perceput ca fiind un canal,masculinizat, modern,clipublic activ,preocupat de informatiei;Jinoutate. Astfel se explica faptul ca pe acest canal, suntpromovate cel~ mai multe reclame la bauturi alc6olice,noitehnologiide irlformarei;JicOJ}lUnicare(NTC)i;Jila servicii (careapar in graficul de mai jos sub denumirea de "nu e cazul"). Semai poate remarca faptul ca tot canalul Acasa transmite celemai multe reclame la produsele farmaceutice (faptul ca seconsidera ca publicul canalului Acasa este mai degraba inte-resat de probleme legate de sanatatea familiei, indica faptulca este perceput, canalul, ca fiind unul feminizat).

ill

1

'il

,O

Serviciile publicizate. Barbatii domina serviciile publi-cizate, cu precadere in domeniul telefoniei fixe i;Jimobile.Femeile sunt la egalitate cu barbatii in promovarea produselorde rate i;Jileasing !;\iin minoritate in domeniul serviciilor ban care!;\ifinanciare. Acest ultim aspect este legat, desigur, !;\ide"feminizarea saraciei" (adica femei!e dispun de mai putineresurse financiare decat barbatii). A~easta decizie de abordarea publicitarilor poate sa contina implicit i;Jiprejudecata: barbatii iiisunt cei care administreaza i;Jidecid investitiile majore in familie(femeile fiind cele care iau decizii i;Jiau autonomie financiarape chestiuni mai marunte).

Daca ar fi sa punem sub un alrq,mit concept-umbrela, inparalel, modul in care femeile umbla cu banii i;Jimodul in carebarbatii umbla cu banii, s-ar putea spune ca, in cazul femeilor,folosir,ea banilor se face majoritar sub semnul economi~i(formula tipica fiind ,,$i nici nu e scump!", ca fiind argumentulsuprem care poate fi adu's in favoarea unui produs/serviciu),in timp ce la barbati,' activitatea respectiva tine de sporireaconfortului personal (barbatul cumpara un produs sau folose~te

III

IIII!

138 MASSMEOlA OESPRESEXE MASS MEOlA DESPRESEXE 139

Graficul 3

un serviciu pentru ca acestea sunt eficiente $i confortabile $imai putin, sau delocpentru ca sunt ieftine).

colegi I vecini. Discrepantele cele mai mari in favoarea barba-tilor apar la categoria prieten I amic $i la cea de coleg, roluriin afara familiei, de munca sau loisir. Cum era de a$teptat,discrepantele in favoarea femeilor se regasesc la categoriamama. Astfel, pe ansamblu, (pre)domina modelul conservatorde gen., I Se contureaza doua sfere distincte in care sunt plasati, inmod diferentiat, actorii sociali in functie de gen. Pentru barbatisfera publica, cadru oarecum exterior, atat fizic cat $isufletesc, in care EI i$i desfa$oara activitatea , se opune sfereiprivate, intime, familiale in care Ea i$i "traie$te" viata (ceeace in fapt semnifica, in logica relevata de rolurile in care eplasata, ca traie$te acea viata in care este relationata cu sotul$i copiii, replicafiind "Au nevoiede tine!").

lell P"bll~I.'1IIJ,1

f.iiif;;toflf.~~~.

plOd"", d. rol. ~Ieoolorl

Rolurile actorilor. Rolurile predilecte ale femeilor seincadreaza in universul familiei; sotii I mame I fiice, iar celeale barbatilor se situeaza in afara familiei:prieteni I camarazi I

. Activitatile desfa$urate de actori in clipurile publicitareconfirma de asemeneaexistenta unor stereotipuri de gen.

Cele mai frecvente ocupatii ale femeilor sunt cele casnice(spalat - 17,5 %,gatit - 13 % ), de igiena personala (13 %)$i,

GraficulJGraficul5

RoIIItI. ol\lOln"rI

, , """".,...nIck:omitail

Acllvltatl ate. acII1ri

'~,I--

SIo (InoofN-1

"""""'-$oMIpIIcot-

jooc:o

m

:[;;;ba~IiIt~J

........_-

II!

poIHli:IzII

~..~"""""'"-IImpNbot~-

.~-'",~

~-""""'*"

"""'"" f1'IN'II.....

ill,'

eo~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

,~

""

"'""~""'"""*1_"" .::::.=..~ - -"1.:-"""-

140 MASS MEDIA DES PRE SEXE MASS MEDIA DESPRE SEXE 141

legate de locul de munca (serviciu - 15%).In schimb,barbatiisunt prezenti in situatii ludice Goaca - 16 %, petrecereatimpului liber - 9,5%) i?ila locul de munca (11 %). Tot ei sunti?iconsumatori ai produselor pe care Ie promoveaza (19%).

Femeia este prezenta frecvent in sfera casnica (spala, ga-te~te sau i~i ingrijei?te corpul), in timp ce barbatul este mai desintalnit in spatii publice, unde este activ I dinamic ~i, nu inultimul rand, un consumator.

Graficul 6

,- -;;;;;;;;.~-;cI-;:~""~;;;; dnIitOU6l1Cllvl-.~18

.~- "'-~::--"'"

Stereotipul clasic El activ I Ea inactiva este ilustratevident de rezultate, dar, am spune noi, infirmat de realitate.(foarte multe femei din Romania de azi sunt mai mult activedecat inactive, avand de dus "povara tripla"). Nu mai putinimportant este faptul ca 0 forma a activismului care apare labarbati este sportivitatea , ace$tia fiind prezentati de 2,3 orimai mult decat femeile ca practicand sportul.

Un puternic element de contrast in modulde prezentare alfemeilor $i barbatilor in spoturile TV este cel care expuneactivitatea in ipostaza mersului (sosire sau plecare) versusinactivitatea in ipostaza a~teptarii. La ace$ti doi sub-itemirasturnarea raporturilor dintre femei $i barbati este specta-culoasa.Astfel,daca raportul barbatilfemeila itemul mers estede 2, acela$iraport este de 0.21(altfelspus de 4,7ori mai multefemeidecatbarbati sunt prezentate ca a$teptand) atunci candne referim la a$teptare. Soarputea spune ca se perpetueaza 0viziunea:barbatului de tip Zburiitorul,corelatcu imagineafemeii in a$teptare.

Stereotipul clasic "femeia guraliva, bihfitoare" (comu-nicativa) versus "barbatul tacut, serios" se regase$te in tabel.In ipostaza de a sta de vorba I a discuta sunt prezente multmai multe femei.

Se poate observa faptul ca, Ia sub-item-ul "activitatea decuratenie" sunt codificati mai multi actori masculini decat actorifeminini (34 de aparitii fata de 30). Dat fiind ca aceste cifreevidentiaza 0 tendinta de abordare anti-stereotip a acesteiactivitati, am urmarit sa vedem care sunt produsele in a caror

illl'~~ .,.~... dot""""'. ~. ...._II""""

~-" -'-'-- ff~~;f-~~. ".-""_._-

reclama actorii sociali sunt ipostaziati ca desfa$urand acest tipde activitate.

Rezultatele au relevat faptul ca, doar la produsele de igieni-

zare a casei $i la detergenti este folosit acest tip de ipostazierea barbatului, ceea ce denota mai putin 0 preocupare de gen acreatorilor de reclame, cat 0 strategie locala folosita pen.~ruun

tip de produse. Aceasta cu atat mai mult cu cat femeia esteipostaziata practicand aceasta activitate !7iin reclamE!le altortipuri de produse care nu sunt automat asociate cu acti-vitatea de curatenie (cafea $i bauturi alcoolice). In plus, faptul

ca, intr-o reclama la bauturi alcoolice (cu public ~i target

preponderent masculin), femeia este infati$ata ca ocupandu-sede curatenie, nu face decat sa intareasca stereotipul respectiv;

Daca yom corela item-ul "activitatii desfa$urate" cll cel al

genului, yom avea, per produs publicizat, la nivelul intreguluie$antion, urmatoarea repartitie a activitatilor (sunt studiatedoar cazurile de produse despre care s-a considerat ca sunt celemai relevante).

Pentruprodusele alimentare (reclame in care apare cel maimare numar de actori feminini):

Se poate observa faptul ca, ~tat pentru barbati cat $ipentrufemei, activitatea cel mai frecvent intalnita in astfel de reclame

...I --


Graficul 7r ~ ~ ---

Tlpurlle de activltatl desfasurate de aclorll social! In reclamele laproduseie allmentare

oon,uma produsul

'lade- "

51. Qnadlvltate)

.llole

seMtea mesal 'CIIIa

/glena sllngr1~re QOIpOfIIla-~JSooT'elplecanol"'Of$ Ii21

.'Ioptare

0 20

~t

Graficul8Tlpurlltdt acllvltatlde"lwl'ltedt IctorillOCII

.

n

.

In f8C1~

11tIt

bauturllt IIccIoItu

J !: I '\ ,-~.=:::.~:: : I ,1t9 I '. I I... ... vQitat

23S1III(lnatMa1a)

19IInII8IIng..uo,pOIMla'II,'

1'I,

100 11

'>1 J

60~ "'1 biINt'iump.....

HI

80

88

--0 20 40 60

I

L'~_kI...m~InJ

40 140

. Pentru reclamele la bauturile alcoolice, cele in care apar celmai frecvent repartizati actorii masculini, activitatile in caresunt preponderent ipostaziati actorii sociali sunt:0 Pentru, barbati: petrecerea timpului liber urmat de

consumul prpdusului;0 Pentru femei: acestea apar in spoturile pentru bauturi

alcoolice fie muncind la serviciu (majoritar), fie standde vorba, mai rar ins a petrecandu-$itim.pul liber(raportul intre acest tip de ipostaziere in cazul bar):Jatului$i in cel al femeii pentru acest tip de produse este de 14/1)

;8 Un alt rezultant interesant este cel obtinut in urma aceleia$ioperatiune facuta in cazulproduselor de igiena $i fngrijirecorporala.

Se po~te observa faptul ea, pentru ad~ste produse, in timp'ce barbatii sunt prezentati ea fiind aetivi - ori sunt la servieiuiori praetica un sport, ori sunt in mi$care (sosire/plecare/mers)- , femeile sunt pre zentate mai degraba de a maniera statiea(ori stau pur $i simplu ori sunt aratate in activitati de ingrijire

60 80 100 120

l , Imactorremlninl:Iac~ mascuii~l -, - ~

este cea a eonsumului"produsului respeetiv"2.Pe al doilea lacinsa, rezultatele sunt diferentiate in funetie de gen. Astfel,barbatii sunt prezentati jucandu-se (intr-un regim ludic, al"petrecerii"), eu 27 de aparitii, in timp ce femeile sunt pre-zentate, pe al doilea lac, "pregatind mancarea" (33 aparitii).

--~-- 2 Sub-itemul "altele" def?i soar putea crede ca reprezinta categoriamajoritara, In fapt nu constituie deloc 0 categorie, in masura in care elementele

sale nu au 0 coerenta interna, fiind disparate f?idispersate.


Graficul9-- - GraficullOTlpurlla da actIvl18U d,,'aaurata da actorU 8ocla1lln reelemala la

pIOCIu.. da IglanA pallonlli ,llngrl)I" Ocupatiile actortlor In functie de gen

vede"

r"",--;.il8femol

"'"'*" spooIuI

con pIadusuIpublldzal

5ta de IIIIfbaIdbcuIa

Sill(_Ie)*Ie

IgIenoIi fngI1Ire--

~

-.-.......

spalathalne

pe-~-.lucr\llia aeMdu

ca.noe,a)/go'ood;nl'}

31

anepm'.."

33

22 fvnct'on",a)I..,"",".)

',.

'o'omode'

0 10 20 30 40 50 60

70 I

_J

m""clfatm""'la)

IlIIadOri femel Daclorl barbeD I .po.ivla}

corporala3). Pre zentare a actorilor in gestul concret al ingrijiriicorporale este de trei ori mai frecventa in cazul femeilor decat

in cel al harbatiJor, intarind astfel stereotipul dupa care femeiaare 0 preocupare majoritara pentru aspect.

Ocupa1Jia. Ocupatiile actorilor confirma, odata in plus,stereotipurile de gen clasice, care se regasesc ~i in societatea

romaneasca: femeia casnica (28%),femeia vedeta (20%)~i,foarte

pOIl1i'Upomofe'

om de .f.". Ifeme'e de,'a,,")

_.o,"vm.II,Up..,..,""o,

20 '0 60 60 100 120

--" 3 Am preferat sa consideramaceasta activitate mai degraba ca fiindstatica dat fiind ca acest gesturi au 0 anumita suficienta, 0 anumita inchiderein sine. Atunci cand, in reclame, barbatul folose;;te un deodorant, sau un after

shave, el 0 face in vederea realizarii unei performante in alt domeniu (laserviciu sau in sport); gestul folosirii respectivului prod us este deci unul"tranzitiv", el trimitand spre altceva decat el. La femei este altfel: ele utilizeaza

respectivul ;;ampon sau deodorant pur;;i simplu pentru el (pentru produs).Exista un imobilism in acest sens, sugerand starea de inactivism social, chiarde pasivitate.

rar, femeia de cariera (femeie de afaceri, medic, etc) in proportiede 5%. Faptul ca, intr-o at at de mare proportie, femeia esteprezentata in clipurile publicitare ca vedeta este cu atat maiingrijorator cu cat poate, ~i chiar are un impact major asupracelor mai mici dintre telespectatori I telespectatoare. Astfel, totin cadrul publicitatii (oglinda a realitatii dar ~icauza a ei) visulde viitor al fetitelor era acela de a fi "vedeta" (in doua clipuI'i,unul de publici tate sociala ~i altulla produse aliment are, esteexprimata aceasta idee). Cu totul altfel sunt ilustrate ocupatiile

barba!ilo,; ace,tia au diferite profesii (50%) sau suntS~O~~'J

, I

146 MASSMEDIA DESPRESEXE 147MASS MEDIA DESPRE SEXE

(10%). Cariera nu este foarte vizibila, deoarece numai 7% dintrebarbati sunt prezentati astfel.

Trebuie sa specificam insa faptul ca marea majoritate aactorilor sociali au fost codificati la acest item cu varianta "nuse specifica". Astfel, contrar rezultatelor unor studii din stra-inatate, conform carora, de obicei, femeile sunt cele carora nuIi se specifica ocupatia, in cazul nostru, numarul de femei in

aceasta situatie este mai mic decat cel al barbatilor (837 fatade 895).

Mai trebuie de asemenea adaugat faptul ca, la operatiuneade codificare, incadrarea in sub-item-ul "casnic(a)/gospodin(a)"a.a convenit sa Befacti in duda faptului ca 1lUexista, in nici 0

reclama care se incadreaza in aceasta situatie, 0 speeifieatieclara ea femeia nu avea ~i un alt loc de munca 9i ca, eeea eene era infati9at in reclama nu reprezinta ceea ce in mod clasicse nume9te "dubla zi de munea a femeilor".

Pe eomponenta easnie(a) / gospodin(a) nu regasim nici un

barbat. A9a ea ineercarea de a maseuliniza la nivel de limbajocupatia este, in eontextul publieitar romanese, inutila. Reali-tatea insa poate eontraziee aeeasta imagine, studiile aratandca parteneriatul privat este in ere9tere.

0 analiza eomparativa a oeupatiilor asociate fiecarui gencare apar in cazul reclamelor a trei dintre produsele promovate,anume "produse alimentare", "produse de ingrijire 9i igienacorporala" 9i "produse de igienizare a easei 9i detergenti" nearata ca:

0 In cazul femeilor:

0 Ocupatiile de "politist", "om de afaceri", "sportiv","medie/farmacist" (oeupatii care sunt asoeiate in

Graficulll,

Ocupatltle care aunt asoclate culm.glne. famell. pentru !reI dlnlnl

produae'e promovate

I,ll.

poIl\Is~pOrniIier .

sportIv(a)I1U aa sped\ICa

';'" 1iior8si"

rnedicIIamIacist(a)

..omde aIacofI(laMeitde alaeerl)I ,.,~a) . .

......foIarnodtII'

catilk:Ca)lppodln(a)J!K

. .1K 20% 30'11. 4O!fo SO% eQ% ro.. 80% 9O~ '1OK

fa qproll.de~ per$anaII!I~ Dprod.de~ a C8HIaIdeleqjonl!,

~ mentalul eoleetivcu domeniul maseulinitatii) apar, cufreeventedestul de mici,in cazuleate unui singur produspublicizat (femeia politist, eu 3 aparitii, apare numaipentru produse de igiena personala, la fel ea 9i femeia"mediclfarmaeist"; femeia om-de-afaceri, tot eu tr~i'aparitii este asoeiata doar eu domeniul "produselor deigi~nizare'a easei 9idetergenti";femeia sportiva, eu maimulte aparitii (10 la numar) este propusa doar pentrua promovaprod1iselealimentare.

0 Categoria"nu se speeifiea"este,pe de alta parte, singurain care prezenta femeii este asoeiata eu toate eele treiproduse publicizate (208 aparitii pentru produse ali-

me~~are,216p'entru,~roduse~eigiena corporala 9idoar69 de aparitii pen.truproduse de igienizare a easei).

I r

.. In eazul barbatilor, pentru acelea9itipuri de produse,situa-. I -tIa este urmatoarea:

4 Acest tip de grafic, In care, pe axa orizontalii sunt afii?ate valorileprocentuale, iar in grafic sunt afi.;;ate valori numerice se va citi de maniera

urmatoare: femeia politist (adica primul item de pe axa verticala) are treiaparitii, In rec1amele la produse de igiena personal§. i?iingrijire i?inu are nici0 alta aparitie in celelalte doua tipuri de reclame (deci prezenta ei este 100%In primul tip de rec1ame).

""",,',","~".I

III

III

" I

...

148 MASSMEDIA DESPRESEXE

0 Ocupatia de politist sau pompier $i cea de "om de afaceri"nu este asociata cu imagine a barbatului in cazul celortrei tipuri de produse;

0 Ocupatia de "sportiv" apare, in cazul barbatului, pentrupromovarea produselor de igiena corporala (ca semn alactivismului care anima barbatul) $i nu pentruproduse

'alimentare (ca.semll at grijii;pentru sanatate, in cazulfemeilor); ,,""

0 Tot pentruproduse deigiena corpor,.alaapare imagineaOarbatului-vedeta (ill tillp ceJemeia-vedeta apare $i

pe~tru produse alimentare); "", "

O"'O~upatia de functionar / secr~tar ~.ste asociata tuturor

celor trei'produ~e incazul ~arba~ilor, in timp ce, in cazulfemeilor, numai la produsele alimentare $i cele de igienapersonala;

0 Un ultim aspect pe care am vrea sa-l semnalam in lega-tura cu item-ul "ocupatie", este"faptul ca, in cazul barba-tilor, apare meseria de muncitor (asociata cu munca

fizica, dura), ocupatie care,nu apare asociata cu imagineafemeii.

La nivel general, din graficul "Ocupatiile actorilor in functiede,gen" reiese ca paleta ocupationala a b~rbatilor este mult mailargaldecat cea a femeilor. In Romania de astazi femeile au multmai multe ocupatii decat apar in reclame, aceasta limitare9cup~tionala a..femeilor in reclame confirma rezulta"iele altarcercetari (van Zoonen, 1994:,71- 73, Frumu$ani, 2002, Bulai$i Stanciugelu, 2004 etc.) ,

Ii,~'

, "Varsta. In reclame apar, preponderent femei tinere $ibarbati maturi. Celelalte categorii de varsta s~nt slab repre-zentate. Ca :;;iin alte produse mediatice, se vinde frumusetealjf:tractivitatea. La femei frumusete = tinerete, la barbatifrumusete =maturitate. Batranetea, in primul rand feminina,dar filicea masculina, nu-i "intereseaza" pe producatorii de


;JI,publicitate.Totu$i,raportul dintre aparitia barbatului in varstafata de femeia in varsta este de 10:1.

Imaginea / look-ul actorilor difera in functie de gen. Inpublicitatea monitorizata"54 %din actori sunt femei iar 46 %barbati. Aspectul femeilor este in proportie de 70%ingrijit $i

\'.

~"1,

'

,

1

III

Graficul12

Inf,thi,r.. uiorUor'I

J

"~,"

60~

50%

10%'

40%

30%'

20%

10%

Inorilit nelnorlllt neutru

'II

14% neingrijit. Pentru barbati, aspectul ingrijit se'observa in26% din cazuri iar cel neingrijit - 23%. Celelalte cazurireprezinta infatisari neutre. Se merge pe imagine a feminiti\tii,~ca grija ($i t~~ma) majora pentru aspectul fi~ic' $l~';;~masculinitatii ca quasi-ignorare a aparentelor (vezi tipu~"i'dereclama in care ea petrece ore intregi in tratamente'i de,infrumusetare $i el doar cateva clipe, dar ambii cu !acela~irezultat). Industria cosmeticelor incepe sa se adreseze tot maimult segmentului masculin, ceea ce va produce cu sigurantamutatii in abordarile publicitare.

Locatia / Contextul. Publicitatea la TV prezinta actdhiin locatii publice (restaurante, birou, magazine, etc.) $iprivate (acasa, in ma$ina, etc.).q,

,r<

150 MASS MEDIA DESPRE SEXE

In restaurante / terase, barbatii, comparativ cu femeile, aparin raport de 2:1, pe strada tot 2:1, iar in natura 4:1. In schimb,la magazine, femeile sunt in raport de 2:1 fata de barbati, iarla locul de munca barbatii sunt in majoritate, 7:4.

Din perspectiva dimensiunii de gen a teritorialitatii, femeilesunt reprezentate preponderent in spatii inchise, in timp cebarbatii apar in spatii largi, in natura, pe strada. Acest lucruse leaga ~i de dihotomia sfera publica/sfera privata, unde ceadin urma este "cetatea femeilor".

"Femeia cheltuitoare", mania feminina a cumparaturilor ~iterapia femeilor prin cumparaturi sunt prezente in grafic(publicitarii par a cunoa~te realitatea - sic! - ~i 0 exploateazala maximum!). .

Pentru 0 cat mai completa imagine a actorilor sociali dinperspectiva locatiei in care se afla (fie ca e locatie publica, fiecaelocatie privata) este necesara corelarea acestui item eu cel

I

III

iI. I.~

Graficul13

Iooalla .1!\!oriI<It1M'pnutl-I- ""bI"'"

;:;]

I

I

i

I

I I

I

- ...._110...--...-

al activitatii desfa~urate(pentru ca nu e totuna, spre exemplu,faptul ca, de~iatat femeile cat ~ibarbatii sunt prezentati incontextulrestaurantului / barului / al teraselor, femeile suntmai curand infati~ateca fiind"la lucru" in acelcontext,in timpce barbatii l~ipetree timpulliber).

I "...


Rezultatele confirma interesul nostru pentru acest aspect.Astfel, ne atrage atentia faptul ca:

Graficul14

Coitlarea locaUei pubIJc8cuactlvjlaiea desfastl~ In cazu,1 'emellOl'\

JPiI(QjI,

bineo1!

~.. ""1,

,.;'"

$ItO:ta

..Iura

-ra'IS/IIme

~1)1.... :iD29

,;;z::;40% 1100%em, 20% e<$ 00%

. l"IucruIIa.""'ldu.~~"'UmpRboirD~1,.., c ,.-- ' .._~ J

. Aproape jumatate din cazurile in care femeia aparecodificata la sub-item-ul "restaurant ~iterase" se asociazacu ipostaziereafemeiila serviciu;la barbati, in aproape80%din cazurile cuprinse in acela~isub-item, sunt corelate cusub-item-ul "petrecerea timpului liber" (din categori;:t"activitati desfasurate").

. Acoloudde fem~ile sunt prezentate in context office t,Iabirou"-locatie publica), nu Ii se transfer a in mod automatun statut de seriozitate, autoritate, maturitate in masurain care aceasta locatie este asociata, doar la femei, ~i cuactivitatea de "joaca';;.Prin aceasta se perpetueaza practicatraditionala de"infantilizare Ii(emaii.

III

I .

'II

152 MASS MEDIA DES PRE SEXE 153MASS MEDIA DESPRE SEXE

Graficul15

,- c:;:;,,; 1;:;;.1 publice ;;;;:;;;;:llaW. d.e'lSurata ,InI:8ZUIbarbalilor

Graficul16

l -"'

Locallra..a _rllo, 1Mglnurl.lo..tla """18

I

I

!

i1-"-

l ~~

IhVIg1iiI"""" ""'."""'11 . 13

- 1141i1i11i-_"_11"""'-22-"'" __I"'.""'"...

b80% 80%Olf, 20'1\ 4011, 100If0

- '-I[!IrOmoi8borbotT'

21)%

~ ,erv\(:iuGCIII-.1Jmp111>etcJc>iC8J

In locatiile private (vezi graficul 16), femeile apar inraport de 2:1 (in baie f?ibucatarie), fata de barbati.

Tot femeile sunt mai numeroase in living, iar barbatii indormitor. 0 locatie rezervata barbatilor este maf?ina, un de ra-portul barbati / femei este de 6:1. Corelat cu faptul ca reclamelela maf?iniutilizeaza femei "ornament" pentru a vinde produsul,mesajul este ca femeile in principal "vand" maf?ina, dar 0folosesc foarte rar.

In curtea casei sunt prezenti atat barbati, cat f?ifemei.Dimensiunea de gen apare in momentul corelarii acestui itemcu tipul de activit ate desfaf;'urat: de obicei, femeile intind rufe,iar barbatii joaca fotbal / baschet cu copilul (evident, baiat!).

S-a calculat de asemenea (vezi graficul 17), 0 corelare aitem-ului locatie privata cu item-ul gen, in cazul catorva tipuride produse, cele mai frecvente, ca aparitie in reclame, dar f;'icele mai relevante/sensibile, din punctul de vedere alproblemelor de gen.. Pentru produsele alimentare, se remarca faptul ca:

a Femeile sunt majoritar plasate in decorul bucatariei f;'ialliving-ului, in timp ce barbatul este infatif;'at cel maifrecvent in dormitor;

a Se poate remarca de asemenea ca in reclamele pentruacest tip de produse, 0 mare parte a actorilor (atatbarbati cat f?ifemei)sunt in locatiipublice(~inu private);numarul acestora apare la categoria "nu e cazul".

Graficul17

",' LocIIIIII priY.18In ca,..par actorll aoelaUln caul _lam,lor laprodua, allmeta..

10<:0110_18110_"",,7 Ieo,

j""'"

...

I1Y1I1II

'8-bole"lh

43 l'

I,;.

40 60 80 100

- I.,)

1200 20

fii8Ci«remlnln1l1ICI0fmascullnI

511

G. .', 7',- .80%

I

I '

II

II III

154 MASSMEDIA DESPRESEXE MASSMEDIA DESPRESEXE 155

Statutul epistemic. Un alt item folositin grila de analizaa fostcelal statutului epistemical ~ctorilorsociali.Prin aceastas-a dorit testarea ipotezeiconformcareia, in general, in cadrulpublicitatiiteleviz,uale, barbatul este rn.-aidegraba infatil?atcafiind cun,oscator,competent, cel care da sfaturi, in timp cefeme.il~apar mai frecvent in ipostaza necunoscatorului,a celuicareceresfaturi. Pe 1angaacestedouavariabile,a fostintrodusaI?ivarianta "statut epistemic neutru / neprecizat", din motivede coerenta I?icompletitudine a item-ului.

Rezultatele (vezigraficuI18),la.'nivehilintregului el?antion,vin sa contrazica ipoteza initiala, in masura in care numarulactorilor masculini avand un statut epistemic pozitivG,cunoscator/dasfaturi") este mai mic decat numarul femeiloraflate in aceial?iipostaza (520 fata de 570). La fel, numarulfemeilor necunoscatoare este mai mic decat cel al barbatilornecunoscatori (173fata de 259).

Trebuie insa tinut cont I?ide faptul ca, la nivelul generalal el?antionului,numarul femeilor este mai mic decat cel albarbatilor (I?ica, deci, sub aspectul valorii procentuale, dife-renta intre femei I?ibarbati, la acest item, al statutuluiepistemic,este I?imai mare, in favoarea celor dintai).

Graficul19

S

,

ta

,

iulUle

,

plsI8m

,

Ic

"

8

,

'8

,

c:Iori

,,,

'Of

,

'

,

re

,

"IrI!'nI'

,

;.;;nru-

,

n

,

;

.,

u

,

-

,

de

,.

prod U8e1epecar

,

-

~.

Ie pomIoveU8

, , ~.~ ~,I, -_...........'r,~ , ,', :'62,,~ ,-+ ' , ""nou~'-

,In~i33

,~"""""","; "'" """~'I ',~ I",

I

",

"" I'

'I

! 'm

l

///,}~// ~~l'/ ,,~.; J'i'/ / / ,i' ."< ,l .l',/' ,~. /i!+~ F '

<t<YI'~ ~Dincolode informatia bruta a faptului ca femeilesunt mai

bine informate decat barbatii, a interesat de asemenea I?icaresunt domeniile in care exista diferente intre femei I?ibarbati,la nivelul statutului epistemic. Pentru aceasta s-au corelatitem-ii "statut epistemic"cu "produsul publicizat" / "serviciulpublicizat",in moddiferentiat, pentru celedouatipuri de actorisociali.

In urma corelarii produsului publicizat cu statutul episte-mic, se remarca urmatdarele lucruri (vezi graficele 19 I?i20):. Nu exista in toate domeniileaceia~;;irepartitie a statutului

epistemic pentru cei doi actori sociali. In timp ce, pentrufemei,ceamai frecventa ipostaziere a competenteise mani-festa in domeniulproduselor de igiena corporala I?iingrijire(ceea ce intarel?te imaginea £emeiipreocupata de aspect),pentru barbati, statutul de cunoscator, de competent se

Graficul18.-- -~-'

Statutul 8p1ltamlc al aclorllCir_1.11111 functl. de GIn

~;

CUIIO8calCt.daa'.turi -- - - a'_1uII neuttuI_8CIuI

_.~8~rleniln~~~,~mE.~._.-

..- -

'I

II,

'. III

11'1111'

Ii [I

Ir II

I T

I

/I I

156 MASSMEDIA DESPRE SEXE

Grafieul20

Statutul eplstemlc: at ac:torJlor maRullnl.ln Junetie de produseiepecare I. pol'!'loveaza

.# ," ..p it" 1>,11' C. :\

~ .I. #" oj#l~tF~/ 4' it,i'/'#! ~" /' /, ~ {$,;/' ,j>o(Ji

L..

.1/'./

,

I/'/~ / ~~ <l>'<J'

----------

>I>'~I#'##.<'1' (J'~#

,-:,~ /~.~<J'

.",#'"

,---

manifesta cel mai des in domeniul bauturilor alcoolice("Prietenii ~tiu de ee!").

. Se mai confirma, de asemenea, stereotipul dupa care bar-batii sunt mai competenti decat femeilein domeniul auto-turismelor'l?ial produselorpentru mal?ini(38de aparitii alebarbatilor cunosciUoriin acest domeniu, fata de doar 10aparitii ale femeilorcunoscatoar~),dar I?istereotipul dupacare barbatii sunt mai interesi=lti(este relevanta in acestsens I?isituatia in care barbatul este preientat ca"necunos-ciHor",dat fiind ca aceasta necunoal?tere este cel mai'lrecvent asociata cu manifestarea interesului pentru res-pectiva informatie) de acest domeniu (numarul total deaparitii al actorilorde genmasculinIn astfeldereclamefiindsemnificativmai mare decatcelal act~rilorfeminini:66fatade 10).


. ~i domeniul noilor tehnologii de informare I?icomunicareeste in continuare asociat masculinitatii, barbatii fiind ceicare sunt prezentati cel mai,frecvent ca fiind cunoscatori Icompetenti in acest domeniu (cu 17 aparitii fata de 13aparitii ale femeii cunoscatoare in domeniu).

Grafieul 21, , ,..

'"Tipul $tatutulul epj$temlc alaetorllor de gen,ftNl1lnln Infunclie de servlc:lul

, publlclzat

i 35

130I 25I

20

15

10

5

0. .",-- ~~i'.,. ' " ' ,

..rvtcI!ban..".." _Ib:asl- ollollt _do"'teollOoo$ing

jIn._,,, ' , ,

- r~-;;:dii<iOi<;t-+-~ r"l\Iri-"-neu~ . ."I

~In domeniul reclamelor la servicii (vezigraficuI21), repar-

titia statutului epi£temicin functie de gen,indica urmatoarelesituatii:

, ~ ',.. ~. Contrar al?teptarilor, in sfera financiar-bancara, ferrleiIesuntJ.mai frecvent decat barbatii ipostaziate ca fiin~ cunoscat~are,cu 11 aparitil fata de 10. Diferenta nu este mare, dar dacaavem in vedere situatia in,fare actorii sociali sunt prezentatica "necunoscatori", vedem ca barbatii au 11 aparitii, fatade doar 4 ale femeilor, in aceasta postura.

. Este de asemenea interesant de observat faptul ca, indomeniul serviciilor de telefonie fixa I?imobila, numarul debarbati "cunoscatori" este mai mare decat al femeilor "cu-

noscatoare". Acest l\lcru ar parea sa infirme stereotipullfemeii vorbarete. Totul?i, 0 analiza aprofundata asupra

!II,

158 MASS MEDIA DESPRE SEXE MASSMEDIA DESPRESEXE 159

I

acestui segment al corpusului ne releva faptul ca, cel putinla telefonia mobila, barbatul este pre zentat vorbind ininteres de serviciu, in timp ce femeile sunt prezentatevorbind de placere (ele "barfesc"). In reclamele la telefoniafixa, atat barbatii, cat r;;ifemeile sunt prezentate vorbindla telefon de placere. ..

. La serviciile de rate r;;ileasing, femeile sunt prezentatepreponderent ca fiind cunoscatoare r;;ibarbatii necunoscatori.Din nou sunt relevante anumite nuante prin analiza cali-tativa. Astfel, statutul epistemic pozitiv pe care 11au femeilein acest domeniu este dat mai degraba de profesiune, elefiind prezentate cel mai frecvent in ipostaza de vanzatoare.Pe de alta parte, barbatii, der;;isunt prezentati ca fiindnecunoscatori ai acestor servicii, sunt interesati sa afle, eifiind cei care vor sa foloseasca serviciile de rate r;;ileasing.Altfel spus, femeia este cunoscatoare, dar ca executant, intimp ce, barbatul, der;;inecunoscator, este beneficiarul r;;icelcare detine resursele financiare pep.tru achizitionarea acelorproduse prin serviciul de rate r;;iJsauleasing.

Graficul23r-

Coretarea 'statutulul epistemlc cu tlpul delautoritate in cazul actorilor femlnlnl

~!

II

/

_tad"" datade ""1- "" ta -_deprofeoIune ~ta IIpuIde 1IUtoriIIIa ...........

-"(liar'" ~

) -.-prod..- - -j

I

I

III! Ii'

Graficul22

gen de actori in parte. Este interesant, din acest punct devedere, de aflat, spre exemplu, daca exista diferentieri intreasocierea statutului epistemic pozitiv cu autoritatea data deprofesie in cazul barbatilor !?ial femeilor.

r

~..-

Tlpulltltutulu18pllt8mlc II actorllorde g8n macullnInfunct18de MlVlclulpubllcat

. : I':'~':~~~:~:::~ L~o

Comparand graficul 23 cu graficul 24, putem spune ca:"

29

; 10"'10Ii

ftnDnd...telelonle ftJcasI mobRa .""1It pro4UIe de ralellleaslng

11

",

. Contrar rezultatelor obtinute de alte studii, din,cercet,areanoastra a reie!?it ca femeia este mediatizata nilii frecvent

'decat barbatul, in cadrul reclamelor, ca detinand cu-

noa!?terea r;;iavand autoritatea data de profesie. Mai multdecat atat, trebuie tinut'cont r;;ide faptul ca, in er;;antionulnostru de actori sociali care apar in reclamele studiate,numarul femeilor a fost mai mic decat cel al barbatilor r;;i

deci, procentual, eategoria despre care vorbim este mai marein cazul femeilor fat!!.de cea a barbatilor. Putem concluziona,

eu .wecautie, impusa de diferenta relativ mica a valorilorcare s-au obtinut, ca stereotipul conformcaruia imaginea ml

[~~:diI~ "U:a~~~-:::-nGlJ~ll

Un alt indicator compozitrelevant in analiza este cel careasociazastatutul epistemiccutipul de autoritate pentru fiecare

'.'

II,I'I

II

":1

II

II I~

" II

'I

r

I

barbatului era asociata cu sfera profesionalismului iar ceaa femeii nu, a fost depa~it.

. A~a cum ne a~teptam, a reie~it ca femeia este cunoscatoare,in cazul in care autoritatea ii este conferita de rol, maifrecvent decat barbatul (160 de aparitii ale femeii, fata de60 ale barbatului).

. La fel, se poate remarca faptul, deja avansat in alte studii,ca femeia i~i bazeaza cunoa~terea, in cadrul spoturilor TV,in cele mai multe cazuri, pe consumul respectivului produs(avem de-a face cu 0 cunoa~tere empirica ~i;nu cu unateoretica); totu~i, diferenta dintre femei ~i barbati la acestcapitol, de~i exista, nu e semnificativa.


Graficul24

r'~.-'"" ""-room':;;:",

st:tUbJ

,

,/:ri;r:=,

te;r-=,

bUti;;-',

U

,

1d:T,.,

I [1~. ~~ritat~J~ ~~l.a~r!!.?!.-~'1ii="

[ED""'-:a "

,

!p,r-CIII slaliJrl

D~fot.ce...mlurtCllllut~1 !

--.-- -

'II


Recompensele a~teptate in urma consumului produsului

Graficul 25

' ,.-, ,...,. - .."" . '8t '-- , -,,-SpaUIIeIncareaunta~J*te sa ap!!r8r~.1n urlllaconsumululprodusulul

QI'1~ - loaI!!!~i-oeI~ -- .,...,,"""",f£~'1'eiil.iini1;l~"J@J" ,,' , I ,,' n,~ ---....

--l,:"~:".

-de ...N..10 nil1- atrlbub.0 doIa..PIOI ~1ipUI" "",,,oulo<l1alo """*""""

ouIctIIoIo{dar ~-I """"'"

I.,

,:I;

'II!

Promovarea unui produs poate lua diferite forme: poate sase focalizeze discursul pe calitatile produsului r~spectiv",poatesa insiste pe beneficiile obtinute de consumul pro,~usuluirespectiv, se poate asocia produsul cu un life style (care sa-lfaca dezirabil) etc. In acela~i timp insa, reclama po~~e sa seprezinte ~i sub forma compozita, ca fiind un mixt1intre mai

multe modalitati de promovare"'f ,.De aceea un item important in analiza reclamelor s-a COD.">iII

sider at ca este cel al recompensel~r I beneficiilor a~teptate ~h;'urm<;tconsumului I achizitiei produsului. '

Acest item a fost &~finit,'astfel incat informatia sa serveasca

subiectului cercetarii, anume problematic~ 4e' gen '~idetaliatin sub-itemi: "recompensele apar in ~pat~}.l1~JJllestic", "recom-pensele apar in ~patiul profesio:q{ll",,;recompensele apar in yiatasentimentala", "in toate trei (smtcel puvin doua dintre domeniilede ma~ sus)" ~i, binJinteles, varianta "ne-precizat".

g

'"~

...

I ,

I

I

<I,

II

III

I"

III

i

II:

w-

162 163MASSMEDIA DESPRE SEXE MASSMEDIA DESPRESEXE

Rezultatele la nivelul general al e~antionului ne indicaurmatoarele tendinte:. Femeile sunt in numar mai mare decat barbatii

asociate cu situatia in care beneficiile sunt in sferasentimentala (326 de aparitii fata de 233);'

. Cu beneficii in spatiul profesional dar ~i domesticsunt mult mai frecvent asociati ba,rbatii (spatiuldomestic:396/305~ispatiul profesional:116/80).Acestedateconfirma ~i intaresc imaginea stereotipizata a femeiiemotive,preocupata de sfera sentimental~, dar ~i a bar-batului rational, preocupat de sfe~aprofesionala.Frecventamai mare a cazurilor in care barbatii sunt asociati cubeneficiiledin sfera domestica este de remarcat in masurain care, studiile de specialitate, arata in generalcantonareafemeii in sfera privata ~i implicit faptul ca ea este pre-ponderent interesata de beneficii in aceasta sfera.Rezultatele noastre pot avea explicatiide ordin cultural. Sepoate spune ca Romania este 0 tara cu un sistem axiologictraditional-patriarhal, in cadrul caruia est'eputernic valo-rizata situatia de implinire, asociata in mentalul romanesccu imaginea caminului.

".I,

Pentru 0 intelegere mai in detaliu a acestui item (recom-pense/beneficii) s-a considerat necesara 0 corelare a lui cuitem-ul produsullserviciul publicizat.

Graficu127--- +~ ,~--" ,- ...,.,-Spallullll,""""""'~. dHN8t8din_ul pcodulUlulln

,', c8zu1~lorf8mlnlnl

I! '~

in grila de analiza a fost, de asemenea, folosit item-ul"statut al acto'rHor sociali", item definit prin categoriile""dependent':,,~i"independent". in acest caz, 0 corelare simpla,cu categoria gen, ar,!ltaca (vezi ~aficul 28), a~a 1um era dea~teptat, mai mult femeilesunt celecare sunt prezentate avandun statut dependent.

Daca insa corelamaceste date cu celeale varstei, rezultateledevin interesante, in masura in care anumite varste apar, maidegraba asociate cu statutul de dependenta (vezigraficul29).

Graficul 26,j

Ii -- .- "-.' '-"~--'-'Spatlutln ,.. _to din_mul

prod_outulln-.ctorltor m llln'

.., vlala senUmenlat..,., , .

, .~ J'>~ ,It

,.

S-a consta:tat astfel ca:. Actorii cu varste peste 60 de ani, atat cei feminini cat ~i cei

masculini, sunt prezentati, fara exceptie, ca fiind inde-pendenti. Pe de alta parte, trebuie precizat ca.,in aceastacategorie de varsta au fost codificati, intr-o majoritate


..Graficul 28

IiI .!I:IfIi

I

,

covarf?itoare actorii masculini (sunt de 10 ori mai multiactori masculini de peste 60 de ani, decat actori feminini).Asta dovede~te 0 data in plus ca femeile trecute de0 anumita varsta sunt indezirabile in peisajul me-diatic, fiind vorba, in mod clar, de 0 discriminare in acestsens.

. Interesante sunt segmentele de varsta 25 - 40 f?i41 - 60.Aici procentele in care apar femeile f?i barbatii avandstatutul de dependenta se inverseaza. Astfel, pe segmentul25 - 40 de ani, procentul de dependenta al barbatilor dintotalul actorilor masculini care apar pe acest segment devarsta este de aproximativ 10%, fata de 18%,actori femininicare apar in postura de dependenta. Din contra, pe seg-mentul de varsta 41 - 60, procentul femeilor dependenteeste mai mic, putin sub 10%, fata de cel al barbatilor (20%).Aceasta tendinta de inversare a statutului de dependenta,intre femei f?ibarbati, pe cele doua tranf?e de varsta esteexplicabila din perspectiva unor stereotipuri de gen.Conform acestora, 25 - 40 de ani este varsta la care barbatiiau 0 masculininitate debordanta, 0 virilitate care se traduce/manifesta prin asumarea unui statut de independentaabsoluta. Din contra, conform aceluiaf?i stereotip, femeilorla aceasta varsta Ie poarta de grija barbatii. Stereotipulasociat varstei de 41 - 60 ani, ne prezinta 0 femeie care"preia fraiele" gospodariei, ne.prezinta femeia ipostaziatamatriarhal, in timp ce barbatul se retrage intr-un con deumbra, if?icedeaza din independenta pe care f?i-oasumasela 25 de ani in favoarea confortului dat de camino. Este de asemenea demn de remarcat faptul ca, la copii $iadolescenti, unde statutul de de:penclenta.este, cum ar fi f?inormal, mai mare decat. la a:lte varste, exista totuf?i dife-rentieri semnificative in1lreactorii feminini f?icei masculini,in f~voarea celor din urrnit Ac~st lucru este cu atat mai graycu cat, nu numai ca vine in contradictie cu situatia reala,in car!;)mai degraba fetitele se descurca singure, fiind maidezvoltate la acea varsta, ci mai mult decat at:1t se

RaJl8l1flla Italululu'IClbrilor tnfunctla cia fI8II

!ll}pendent Indepijndent .

jlilac1!:Jtfeml"k1"ackI.~--

Graficul 29

!I

II,!

il

Stalutul cia dapondlnllllnd""l1d8n/ll al actQrllor social! In'unetla cia gin "'11111111

I

~

1.

:~

36

~ 2~ 40% 60% 80% 100%

t!.¥~"iiri~ !

.......

IIIi

WI I I

"

III

II11 I

II III

It'I

lI,

"I


perpetueaza a$teptari $i atitudini stereotipe cu privire laviitorul statut al persoanelor. Prin promovarea acestui tipde imagine, se intare$te un stereotip $i se invata un rol; cacicopii $i adolescentii care privesc respective Ie spoturi i$iinsu$esc acele roluri I valori I atitudini.

codificatila acest punct este mai mare decat numarul de femei(31 fata de 27). Acest rezultat poate fi inteles corect nu inregistrul deschis mai sus, al sexualizarii corpului, cat inregistrul nepasarii. Astfel cel mai corect este sa corelam acestrezultat cu cel de la capitolul referitor la aspect I loock $iindeosebi cu faptul cillnurnarul de barbati cu un aspect fizicneingrijit'este sensibil mai mare, decat numarul femeilorneingrijite.

Gradul de imbracare al actorilor

Deoareceuna dintre criticile frecvente care apar la adresapublicitatii este aceea ca promoveaza mai ales femeia nuda,sau ca promoveaza corpul feminin cel mai adesea conotatsexual, s-a avut in vedere, in cadrul analizei, un item prin carese operationaliza acest aspect. Rezultatele au confirmatpartial a$teptarile.

Vocea care transmite mesajul

Studierea reclamelor din perspectiva de gen a tinut cont $ide prezenta unor actori la nivel auditiv, dincolo de prezentalor la nivel vizual. S-a constatat ca prezenta barbatilor in recla-me este .tp.aidegraba auditiva, in timp ce prezenta femeilor ,!(stemai degraba vizuala. Cercetarea noastra a confirm at 0 ase-menea supozitie.

Graficu130

Gradul de imbracare

Graficul31

imbracat

imbraca!cu ace, unorsegmentede corpvalori,a'esexual

FreCYenta $1valoarea procentuala a vod! din off

semi.imbraca! ~3W

-;611~<I"

dezbracat I0% 10%20%30%40%50%60%70%80%90%100% '

L - --'- r~~,o;fe~~"-,!~~~~~-s~~ ~ I "I=?=;:~~~ '--JQ-""""_oj.._'_~do"" Ij,

Astfel, de$i, intr-adevar numai femeile apar goale sauimbracate dar cu accentuarea unor segmente de corp valorizatesexual, totu>?inumarullor nu este foarte mare, ele reprezentandprocentuaI4,41% dintre aparitiile feminine (in cazul femeilorgoale) ~i1,78%, in cazul ferneilor care de>?isunt imbracate suntprezentate explicit ca obiect sexual. Interesant este de ase-

1nenea sub.itemul "semi-imbracat", unde numarul de barbati

Corelarea actorilor care apar Ia nivelul auditlv cu cJi cweapar la nivel audio-vizual a.r~M.urmatoarea situatie (v~zigraficul 32):.,8 Cele mai multe reclame sUnt asociate, ca mesaj promovat

, la nivel sonor cu 0 voce masculina (1300 fata de voceafeminina care apare cloar in vreo 800 de cazuri).

"' "..-~ "'-" "L...

I II

IIil

II

'I

il

f I

MASSMEDIA DESPRE SEXE 169168 MASS MEDIA DESPRESEXE

Graficul 32Graficul 33

Corelarea vocii care trarlsmlte mesa}lj cu sarvlcille plbliclzateCorelarea vocii care tral'lsmite mesajul din off cu sexul

actorilor

masajul este transmssi de 0 voce lemnina 51

de una mascul

afirmat mai inainte, la nivel vizual apar ~i femei'care auun statut epistemic pozitiv, la nivel auditiv ele sunt intotalitate private de statutul de competenta in domeniuJM.serviciilor.

nu exista un astlel de

"",,saj

voce femnins 1CI_sI,..........

~Ibcasl- - """*'" do 1810 oIlIoUIg

voce ""sculln. la woe""""" . vocerenma D...uisIa... ..d.. dO""'" I

0% 20% 40% 60% BO% 100%

~tor fern;"'". :-'=~mas~~

. In cazul vocii masculine, la nivel vizual sunt prezentati, Inmod majoritar, tot barbatii

. Prezenta, la nivel vizual a femeilor este preponderent In-sotita de prezenta la nivel auditiv a barbatilor, ei detinand,in acest caz, autoritatea mesajului.. Atunci cand nu exista un mesaj care sa intareasca

autoritatea actorilorprezenti la nivefvizual, apar majoritar( 800/ ) b " b

. :"w', "",,'Spre /0 ar at!. ';, ',I, 1\':'.' "'i""

, I' , .I,:H"

. Se pot constata ~i situatii echilibriite"ihcare vociledin offsunt atat feminine cat ~imasculine.

. Atunci cand, la nivel auditiv mesajul este transmis de 0 voce

feminina, la nivel vizual este majoritara prezenta tot afemeilor.De asemenea, corelarea vociidin offcu serviciul publicizat

(graficul33) sau cu produsul publicizat (graficul34) arata ca:. Domeniulserviciiloreste, din punctul devedere al nivelului

auditiv de prezentare, exclusiv masculinizat. Nu existanici un caz de voce feminina din off, la fel cum nu existanici un caz in care sa se combinevocea masculina cu ceafeminina in promovarea serviciului. De$i, a$a cum s-a

Graficul 34

Corelarea \/OeMcare lransmlte mesajul cu produsele publicizate

"'.

1",,< ;~i5&i!l;',."'" "",, ,. ,~'15"~.1 ,

'

, "".Ii""'""""" .'

/ / ./1</,

/ / ~.. *<ri~ / I ~~('".'./ ",' /..('..I' .t'.. j', I' ~. ;1

11>./-dr" ., ,...1>' II><t- 1"

~m.o.~I"'" .',----

it Mesajul din off este pomovat de catre 0 voce feminina inreclamele la produse alimentare, bautura racoritoare, pro-duse de igiena personala filiingrijire, precum ~i la cafea.

il I

II 1/

:I.

'I

'I

II

"~I

\11

I

I

:

I,

, I

II

I I

I I

I I

I

I' I

f I"


. Dintre produsele care sunt prom ovate de 0 voce masculina

atrag atentia produsele de igienizare a casei ~i detergentiprecum ~i produsele farmaceutice.

. A~a cum era de a~teptat, bauturile alcoolice,noile tehnologiide informare ~i comunicare, ma~inile ~i produsele pentruma~ini sunt promovate la"nivel auditiy de catre barbati.

Ritmul mi~carii

S-a considerat ca un indicator relevant ar fi ~i acela alritmului mi~carii actorilor sociali care apar in reclame, dat fiindca exista anumite interpretari culturale posibile pentru aces-tea (astfel, un ritm alert este interpret at in cultura actuala casemn al vitalitatii ~i dinamismului, in timp ce, 0 mi~care lentapoate fi asociata cu pasivitatea, cu imobilismul, etc.).

Graflcul 35

II ritmulmlscarl'

~oo~-~ ~~~~w~

F;~~-:;"':e;to~~,II

, In,urma cercetarii, s-a constatat faptul ca exista diferentieriin ritmul de prezentare al actorilor sociali, dar exista ~iconotaridiferite In functie de gen ale aceluia~i ritm. Astfel:

. ,ilY.Ii~carealenta este specifica femeii, cu un raport de 3,2:1,In timp oe mi~carea rapida, energica este mai frecventa labi1rbati (1,07:1).


,i

. Pe de alta parte insa, la nivel conotativ, mi~carea rapida,energica atunci' cand apare la femei este conotata.negativ,", . "(ea este de tip isteric ~i haotlc), in timp ce, la El, aceastaeste un atu, este marca activismli:lui~ia vitalitatii.'.,"..,'

. Mi~carea normala apar~iprepqng.erent la barbati, camarca.a normalitatii,a echilibrului.

II. 3. PRESA SCRISA

a'

Ziarele au mai putina publicitate decatteleviziunea, darstereotipurile de gen se regasesc eu u~urinta aiei. Actorii aparin proportie de 62% femei ~i 3'8%barbati.

Au fast analizate 47 de reclame la produse ~iservicll (dintrecare 25 diferite), din ziarele Adevarul ~i Libertatea.Majoritatea reclamelor apar pe paginile de Aetualitate (24%),de sport (27%) !?idivertisment (10%). Precizam ca majoritateareclamelor auaparut in Libertatea, in Adevarul fiind publicatedoar 9 reclame. '~

~f'II

~: Produsele publicizate sunt din domeniulserviciilor(hotel,magazin, firma de transport, telefonie fixa, clinica medidUa,financiare) sau pentru produse electrocasniee!?imodernizariale loeuintei. Astfel, 28% din reclame fac publicitateunormagazine, urmate de servieii telefonice (fixe~i 11;1,obile)A5%~iservicll financiar / baneare / asigurari -15 %.1'

Din grafieul 36 se remarca intarirea stereotipului "loculfiresc al femeii este in sfera privata", unde ea este cea preocu-pata de modernizarea ~i dotarea gospodarlei.

Frecventarea magazinelor eate, din nou, prezentata ca 0preocupare majoritar feminint -"B'hopping"- mania femininafiind de asemenea un c1i~euteg-atde feminitate.

Femeile suntinfl'1~i~atein roluri de sotie / mama / gospo-clina,cadru medioalaau lucrft.ndin domeniuldivertismentului(in reclama unuipost da radio apare 0 femeie in rol de can-tareata). '

~III

I


Graficul36 Graficul38

Prcd- plibllclulllfl ~~;~;ile prol)1ovate despre barb~tl. proce~te

,,', II

""I 'I'I i

~"UIII-

1010"'"

13sot 11111!1115, 131

relaxare 1i!I12.56 !

'II

,--1I I

I

10

II II

1

"_Iba"""'".IIimIIlrlinlpott

_Ie

""100-010

fi~;'ii l!!!~L

protectia familiei 63.85 I

. 'I Ioue cazul I

I

. ~ 1']"" ~!fjcuplu e':~---,-l~L--J--+4--~--.~

O_OO__~O9'~~300~_- 40.0~__~~~~O_--~:~.~..I

"""'-to

mdic

III .I

~'*ftna:; ~-:. 1

.1Oi>IOreI,.NII$- '

"

l

'

..,

.

,~ca"'. 1,

0 2 . a 10 12 14

In schimb,biirbatii su~t valorizati ca protectori ai familiei(53,85 %) !?iimplicati in relatia de cuplu sau activitiiti derelaxare (10,25%). In aproape 36%din cazuri, in reclame miau aparut biirbati, situatie codificata prip."nu e cazul".

"

I!II

Valorile promovate desp,", fel1)liIti1'procente" '

1"fl!la:<are-f"

!~,~~,al'lfej,q,~$POd

i~\UIT)~"e8'

Il1aep~nd't!nla

1,~4;21tn,,31'1

Varsta

Actorn sunt in general tineri (femei) sau adulti. Femeile suntmai bine reprezentate ingrupa tinerilor (18 - 29 aqij'.r'atii debarbati, in schimb nu existii diferente in gTupa adultilor de30 - 40 de ani. De observat 0 diferenta fata de televiziune undeadultii eJ;:aumajoritari biirbati (pentru u~urarea citirii gra"'"

ficului, insumarea celor 3categorii de varsta p:ritf,u femeireprezinta 100%, aceea~i ~bd~,rvatie fiin~ valabil~li$i pentt;llbiirbati). Iii

Graficul37"

!~Ir,

III

0.00 5.00 10.00 15.00 20:,00 25.,(10 30.00 35.00 40.00

Loca~iaMajoritatea femeilor sunt infati$ate acasa (25,53%), pe

strada (8,51%) sau in natura (4,26%). I'1ilcea mai mare p~rtea reclamelor (59,57%), cadrul nu a putut fi precizat.

I~

I

I I

,iii

Valorile promovatedefemeise inscriu in universul familiei(47;'3%)~iallocului de munca (7,89%).Totu~i,nusunt neglijatelatura de feminitate (31,58%) ~i independent a (7,89%).

,j~;I!

,~

'J!

.....

'li"

I

I:II

I1111 i

"I

"

fll

II II,

I

i'J "III,

1J

,J "'

!~.

'Il",

~ i!

, WI~!billi~ Iii II

......

174 MASS MEDIA,DESPRE SEXE

Graficul39

V.f.t~:~cto'jiIlOf" p~bc.nt.

-----------........-..-

,II "I""...

~m".!~

..........

It'

Graficul40"iI

Cadrulln cafe $8 afta farnei~ . procan~

'I'

R t, ~

Imbracaminte ,

'Ini:38% din cazuri;,fem'eile poarta haine de casa, sportI (1~;d2%),de strada (8,51%)f?istil office(8;51%).$i barbatiiUIpio~rtA,paine de casa in reclamele, din !ziare, in 'proportie de

29,79%, haine de strada (10,64 %) sau sport (21,28%)."

1m 3din reclamele analizate femeile apar sumar imbracate~, (aemi~mbrl\cate)lnpublicitatea unui medicament pentru imbu-

--,

MASS MEDIA DES PRE SEXE 175

Graficul41,---,.

Tip de Imbracamlnte .femel 81barbatl

sport destrade de ces8 ,sumlll'8 ~I

l'i[emeiYb8IiiiiUJ --"-..--

natatirea vietii sexuale (ziarul Libertatea). In afara acestor 3reclame, au mai fost intalnite aIte 4 reclame in care femeile

'II

erau prezentate dezbracate, reclamele fiind la un medicament.' ~pentru combaterea impotentei. In cazul acestor reclame in carefemeia era prezentata dezbracata, nu au,fost prezenti f?ibarbati.In cazul reclamelor cu femei semi-dezbracate,intr-o r.eclamanu au fost barbati iarin cealalta reclama barbatii prezentatisunt f?iei semi.dezbracati.l; I

.1,,,"

. ruPublicitatea electorala in ziaw, care sa contin,~ imagini

feminine, a.fost slab reprezentata inyerioada de m.9iiitoFizar~(22 noiembrie - 4 decembrie, 2004). In Libertat~a~ aparut unsingur spot din campania lui Adrian Nastase, care,in:,fatif?eaza

un e~plu eu ~o.icopii, in eadrul naturii, afif?an~~ tmagine deeoeZlUnefamlhala.

Ca observatie, in timp ee publi6itatea electorala'apare pepagina de Actualitate, pe pagina dedicatA subiectelor electoraleapare 0 reclama la,.u$i $i 0 alta la clinic a pentru problemesexuale.

II~,,i"

grunberg mass media despre sexe

Documents