cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/cooperarea intre sexe - alfred...

7
ALFI?EI] AI]LEIt C00PEl?d\l?Ep\ ?ruTRE SEXE PSIHOLOGIA PENTRU r1t A TRCI %ffi I]ESPI?E FEMEI, ruBil?E $r c,\sArotuE. ANTOLOGIE TRADUCERE DE MadVedeanu

Upload: others

Post on 05-Aug-2020

8 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/Cooperarea intre sexe - Alfred Adler.pdf · Coope nea lntre sexe: despre femei, iubire gi cisitorie / Alfred Adler;

ALFI?EI] AI]LEIt

C00PEl?d\l?Ep\?ruTRE SEXE

PSIHOLOGIAPENTRU

r1t ATRCI

%ffiI]ESPI?E

FEMEI,

ruBil?E $rc,\sArotuE.

ANTOLOGIE

TRADUCERE DE

MadVedeanu

Page 2: Cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/Cooperarea intre sexe - Alfred Adler.pdf · Coope nea lntre sexe: despre femei, iubire gi cisitorie / Alfred Adler;

EDITORISilviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIALMagdalena Mirculescu

REDACTORVictor Popescu

DESIGNAlexe Popescu

DTRECTOR PRODUgflECristian Claudiu Coban

DTPGabriela Chircea

CORECTURALorina ChilanAlunila Voiculescu

tDescrierrea CIP a Bibliotecil Nafionalea RomAnielADLER,ALFRED

Coope nea lntre sexe: despre femei,iubire gi cisitorie / Alfred Adler;trad.: Mad Vedeanu. - Bucuregti:Editura Trei,2016

Contine bibliografiersBN 978-606-719-837-9

I. Vedeanu, Vlad (trad.)

159.9

ISBN 978-606-719-837-9

fidul original: Co-operationBetween tJre Sexes. Writings onWomen, Love and Marriage,Sexuality and Its DisordersAutor: AlfredAdler

Copyright O Editura Trei, 2016Pentru prezenta edige

O.P. 16, Ghigeul 1, C.P. 0490,BucuregtiTel.: +4 021 300 60 90;Eax2 +40372 25 20 20e mail: [email protected],ro

CUI'ItINS

PARTEA I. Scrieri sociologice gi teoretice................... 7

1. Mitul inferioriti;ii femeilor................................ 9Diviziunea muncii gi dimorfismul sexual .............9Situagia culturde ..............12Efecte asupra copiilor..... ..................16Efecte asupra femeilor.... ..................23Un.caz ...........28Remedii ...........34

Anexi: problema avortului ..............40

2. Protestulviril gi o critici adustr lui Freud.........45Proteshrl viril ...................45Aperceplia antitetici gi dogmatizarea................. 5 IO critici la teoria libidoului a lui Freud..............65Sexualitatea tn cadnrl newozei.... ..... 69Un caz centrat pe sexualitatea ca mijloc

ln lupta personali ...................74Critica refulArii ...............81Un caz de sexualitate - continuare...................92

Page 3: Cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/Cooperarea intre sexe - Alfred Adler.pdf · Coope nea lntre sexe: despre femei, iubire gi cisitorie / Alfred Adler;

PARTEA a II-a. Sexualitatea Ei individul ................... 993. Sexualitatea............ .......101

Dezvoltarea funcliei sexuale..... ...... 101

Atitudinea femeii fafi de sexualitate ................ 108Atitudinea psihosexuali a birbatului ........... ...120Educalia sexuali qi pubertatea.............. ............ 126

4. Dragostea gi cisitoria............ .........135Dragostea ca sarcini (indatorire) a viefii.......... 135

Tulburiri ale relaliilor de dragoste .............. ..... 142Condigia speciali a artistului ............151lntAmpinarea difi culti$lor ............................... 154ingelegerea indatoririi de a ne cisitori .... ......... l5ZEducalia qi formarea .......162Pregitirea adecvati Ei inadecvate.............. ........ 167

Curtarea gi atracfia sexuali..... .........173Cazul monogamiei.............. .............176

Pp\I?TEP\ I

SCIIIEIII SOCIOLOGICE SI TEOITETICE

Page 4: Cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/Cooperarea intre sexe - Alfred Adler.pdf · Coope nea lntre sexe: despre femei, iubire gi cisitorie / Alfred Adler;

M|TUL rNFEtil0r?rTATil FEME|L0|?*

DrvrzruNEA MUNCI $rI]IMOITFISMUL SEXUAL**

Cei doi factori care domini toate procesele psihicesunt interesul social (Gmreinschafisgeftih\ gi luptap e ntru ins emnitat e (G eltung s stTeb efi) . In crearea Eiasigurarea condiliilor vietii sale, in indeplinirea celortrei lndatoriri principale ale vielii * iubire, profesie,societate -, omul igi activeazi lntotdeauna interesulsocial gi iEi urrreazi aspirafia pentnr lnsemnitate,pentru putere gi pentru superioritate. Orice fenomenpsihic trebuie evaluat prin interrrediul relaliei cantita-tive Ei calitative intre acegti doi factori pentru a obgineo tnlelegere psihologici. Rela$a dintre aceEti factoridetermini misura ln care o persoani este capabilisi cuprindi lntreaga logici a coabitirii umane gi si

i Acest capitol include fragmente din Menschenkenntnis, Partea 1,Cap.7.

" Motschenkennttds, pp. 95-97.

I

Page 5: Cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/Cooperarea intre sexe - Alfred Adler.pdf · Coope nea lntre sexe: despre femei, iubire gi cisitorie / Alfred Adler;

se adapteze la diviziunea muncii pe care o impuneaceasti logici.

Diviziunea muncii este o necesitate absoluti pentruconser:varea societilii umane. ln consecinti, fiecarepersoani trebuie si ocupe la un moment dat un anumitloc. Daci o persoani nu participi la indeplinireaacestei obligafii, ea se va opune conservirii vieqiisociale, a intregii rase umane. Aceasta uiti de rolul siude confrate uman gi ajunge si catzeze probleme. in ca-

zurile mai ugoare, vorbim de lipsi de maniere, de micifraude gi de apucituri egoiste; in cazurile mai dificile,vorbim de excentricitate gi delincvenli; iar mai tArziuin viafi, de infracliuni grave. Asemenea fenomene suntcondamnate linAnd cont exclusiv de distanla lor fafide cerinfele vie$i sociale gi de incompatibilitatea lor cuacestea.

Valoarea unei persoane este determinati de modulin care igi ocupi locul ce-i este atribuit in diviziuneamuncii din comunitate. Prin asumarea vielii sociale,persoana devine semnificativi pentru ceilal,ti gi unadintre miile de zale ale lanfului pe care sebazeazicontinuitatea viefii umane, absenfa unui anumitnumir dintre aceste zale ducind la pribugirea vietiisociale. ln mod ideal, abilitilile individului ar ficriteriulpentru a-i acorda propriul loc in intregulproces de producfie al societilii umane. lnsi in acestproces de concepere a vietii sociale s-a strecurat destulde multi confuzie, ceea ce a perturbat diviziuneamuncii pusi pe acele baze, prin stabilirea de criteriifalse pentru evaluarea valorii umane. Se poate ca,din diverse motive, un individ si nu fie potrivitpentru locul in care se gisegte; sau se poate si aparidiflcultili din dorinfa de putere sau din falsele ambiliiale anumitor indivizi care, in urmirirea propriuluilor interes egoist, impiedici acest mod de coabitare

x0 COOPEIIAIIEAINIRE sExE

umani gi de munci in comun. Puterea personali sauinteresele economice fac ca munca si fle distribuitiastfel incit posturile cele mai plicute, care oferi maimulti putere, si fie oblinute de anumite grupuri alesocietefii, in timp ce altele sunt excluse. lntrucit luptapentru puterejoaci un rol uriag in aceste chestiuni,procesul de diviziune a muncii nu s-a desfiguratniciodati lin. Intervenfia violenti gi continui a ficutdin munci un fel de privilegiu pentru unii gi un fel deopresiune pentru al1ii.

O astfel de diviziune a muncii este dati gi dediviziunea pe sexe (dimorfismul sexual). lnci de lalnceput, aceasta exclude de la anumite ocupafii, infunclie de fizic, una dintre pi4i, femeia, ln timp cebirbalilor nu le sunt atribuite alte tipuri de sarcinipentru ci ei pot fi folosili mai bine in alti parte.Aceasti diviziune a muncii ar trebui lndeplinitiin conformitate cu un criteriu complet lipsit deprejudecifi.

MiEcarea de emancipare a femeilor, in misura incare nu exagereazi lucrurile cind e in focul luptei,a acceptat logica acestui punct de vedere. Acesta nudefeminizeazi femeile gi nici nu distruge relaliilenaturale dintre birbat gi femeie in ceea ce privegteoportuniti$le de munci potrivite pentru ei. ln cursuldezvoltirii umane, diviziunea muncii a luat o formiin care femeia preia o parte din acele activititi carealtfel l-ar {ine ocupat gi pe birbat, in timp ce acestadin urmi igi poate folosi mai util puterile. Aceastidiviziune a muncii nu este deloc nerezonabili citivreme resursele de munci nu rimAn astfel neintre-buinfate, iar resursele intelectuale gi fizice nu suntgreEit folosite.

1t

Page 6: Cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/Cooperarea intre sexe - Alfred Adler.pdf · Coope nea lntre sexe: despre femei, iubire gi cisitorie / Alfred Adler;

SITUATIA CULTUI?ALA

DoMtNAftA MASCULTNA*

Prin dezvoltarea culturii in direcfia aspirapei citreputere, tn special prin eforturile anumitor indivizisau clase care vor si-gi asigure privilegii pentru eitngigi, diviziunea muncii a fost direqtionati in favoareabirbafilor. Aceasti tendinfi predomini gi tn ziua de azi,avind ca rezultat o culturi umani ce se caracteizeaziprin importanla covirgitoare a birbatului. Diviziuneamuncii este astfel incit birbalii sunt grupul cu privilegiigarantate. Datoriti dominafiei 1or, birba$i influenleazipoziqia femeii tn diviziunea muncii, in procesul de pro-duclie, citre propriul lor avantaj. Birbafii stabilesc sferade viagi penuu femei gi sunt in pozi$a de a o impune;ei stabilesc penffu femei forme de viagi care urmeazi inprincipal punctul de vedere masculin.

AEa cum stau lucrurile astizi, birbaEii continui sise lupte penmr superioritate asupra femeilor, in timpce femeile sunt permanent nemu{umite de privilegiilemasculine. Totugi, intrrcit cele doui sexe depind strinsunul de celilalt, apare o tensiune, o continui perturbarea armoniei psihice. Aceasti stare psihici generali esteresimgiti ca fiind extrem de dureroasi de ambele pi4iale rasei umane gi conduce la perturbiri cu bitaie lungi.

Domina;ia masculini nu s-a niscut ca un faptnatural, ci a trebuit si fie asigurati de numeroase legi.lnainte de asta, au fost pesemne perioade tn care domi-na$a masculini nu a fost o evidenfi. Existi, intr-adever,dovezi istorice ale unei perioade de matriarhat, defilia$e matriliniari, cind mama, femeia, a jucat rolul

' Menschet*enntrds, pp. 97-100.

'l) coopEr?ArtEAeL lurREsexe

mai important in viafi, mai ales in ce privegte copilul,iar toli birbalii tribului aveau fafi de ea anumite obli-gafii. Unele obiceiuri gi tradigii continui si arate asta,ca de exemplu folosirea ln glumi, pentru orice birbat, aapelativului de unchi sau vir al unui copil.

Tranzi$a de la matriarhat la patriarhat a fost prece-dati de o mare lupti. La inceput, birbatul intr-adevir nuavea privilegiile pe care astizi ii place si le prezinte ca fi-indu-i date de la naturi, ci a trebuit si lupte pentru ele. Obuni descriere tn detaliu a acestei evolufii poate fi gisitiin lucrarea lui August Bebel (1885), Femein gi sociali.mrul*.Victoria birbagilor a fost echivalenti cu subjugareafemeilor. ln special lucririle despre dezvolarea dreptuluistau elocvent mirturie pentru acest proces de subjugare.

Dominalia masculini nu a fost o stare naturali, ci adevenit necesari numai in decursul luptei continue cupopoarele invecinate, cAnd birbatului i-a revenit un rolsemnificativ de care s-a folosit pini la urmi pentru aca-pararea definitivi a conducerii. Mana in mini cu astaau mers gi dezvoltarea proprietifii private gi dreptul demo$tenire ca fundament al predominanfei masculine,in misura ln care birbatul este in general partea caredobindegte gi care define.

t,EIISI'ECTI VA ASUI'IIAlNFEtil0ttrAlt FEME|L0t?**

Pentm a-gi justifica dominalia, birbatul sus$ne ingeneral ci, pe lingi faptul ci pozifia lui este dati de

August Bebel, Femeia Si socialisnntl, Ed. Politici, Bucuregti, 1960.(N. trad.)M ens chenkennfitis, pp. 10 3-107.

'!3

Page 7: Cooperarea intre sexe - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/739/Cooperarea intre sexe - Alfred Adler.pdf · Coope nea lntre sexe: despre femei, iubire gi cisitorie / Alfred Adler;

la naturi, femeia este o fiinli inferioari. Perspectivaasupra inferioritilii femeilor este atAt de rispAnditiincAt pare ci ar fi impirtigiti de toate flinfele umane.Pe lAngi aceasta, birbatul cunoa$te o anumiti nelinigte,care izvorigte probabil din perioda luptei impotrivamatriarhatului, cAnd femeia reprezenta intr-adevir unfactor de nelinigte pentru birbat.

in istorie gi literaturi intAlnim tot timpul indicii deacest fel. Astfel, un scriitor roman aflrmi: ,,Mttlir estehominis confusio". fFerneia este confuzia birbatului.] Laconciliile bisericegti, problema daci femeia are sau nuun suflet a ficut obiectul unor disculii aprinse gi s-auscris tratate erudite pe problema daci Ei ea este saunu tot o fiinli umani. VAnitoarea de wijitoare cu alesale arderi pe rug a durat secole la rAnd gi este o tristimirturie a gregelilor, a uriagei nesiguranle gi a confuzi-ilor acelor wemuri legate de aceasti problemi.

Femeile sunt adesea prezentate drept cavza tuturorrelelor din lume, ca in povestea biblici a picatului ori-ginar sau ca in lliada lui Homer, in care a fost de ajuns ofemeie pentru a pogori suferinla peste popoare intregi.Legende gi basme din toate timpurile vorbesc despreinferioritatea morali a femeilor, despre depravarea,riutatea, preficitoria $i nestatornicia lor gi desprefaptul cipu te pofi bizui pe ele. ,,Frivolitatea feminini"este menfionati chiar gi in sprijinul legilor. in modaseminitor, femeile sunt devalortzate in ce privegtecompetenfa gi performanfa. Figuri de stil, anecdote,proverbe gi glume ale tuturor popoarelor sunt pline decritici gi devaloriziri la adresa femeilor. Acestea suntacuzate ci sunt puse pe harfi, nepunctuale, meschine giproaste.

O extraordinari asculime a spiritului este pusiin slujba dovedirii inferioritifii femeii, daci e si negAndim doar la persoane ca Strindberg, Moebius,

C00PEllr\llEAlrume sexe

'fi4 15

Schopenhauer gi Weininger. RAndurile lor suntingrogate de multe femei care, resemnate, au ajuns siimp irtigeas ci perspe ctiva asupra inferioritigii femeiigi a rolului subordonat pe care il meriti. RespectulscAzut fali de femei este exprimat gi prin salariile multmai mici pentru femei decit penru birbagi, chiar giatunci cind munca lor este egali ca valoare cu muncabtrrbagilor.

Este adevirat ci testele de aptitudini au aritat cila anumite materii, ca matematica, biielii se descurcimai bine, iar la alte materii, ca limbile striine, fetelese descurci mai bine. Biiefii au dovedit intr-adeviraptitudini mai bune decit fetele pentru materii care iipregitesc pentru ocupafii masculine. Insi aceasta indicidoar aparent aptitudinile lor mai bune. Daci ne uitirnmai indeaproape la situalia fetelor, reiese ci povestea cuabilitigile mai reduse ale femeilor nu e decAt o fabulalie,o minciuni care doar arate a adevir.

Un alt argument impofiva prejudecifii despreinferioritatea femeilor este numirul mare de femei cares-au remarcat in cele mai diverse domenii, ln specialfn literaturi, arte, tehnologie gi medicini, ale cirorrealiziri le egaleazi intru totul pe iele ale birbafilor.lntAmplitor, numirul birbafilor firi urmi de realiziri,dar cu un grad ridicat de incompetenfi, este atAt demare lncit se poate susgine cu o cantitate egali dedovezi mitul inferioritigii birbalilor - desigur, la fel denedrept.

O consecinli gravi a acestui mit al inferioriti,tii a totce line de feminin este o ciudati dihotomie conceptuali.Masculinul este identificat pur gi simplu cu tot ce evaloros, puternic Ei victorios, iar femininul, cu tot cee obedient, servil gi subordonat. Aceasti manieri de agindi s-a inridicinat atdt de adAnc in cultura noastri,lnc8t tot ce e excelent are o nuanti de masculin, in timp